fezabilitatea economica a proiectelor de investiţii (1)

8/16/2019 Fezabilitatea Economica a Proiectelor de Investiţii (1)

1/15

Fezabilitatea economica a proiectelor de investiţii

Evaluarea economică şi financiară a proiectelor de investiţii se bazează pe folosirea

combinată a metodelor tradiţionale şi moderne, caracterizate prin fundamentare ştiinţifică şi

testate de o practică îndelungată.

Metodele tradiţionale de evaluare a eficienţei economice şi financiare a investiţiilor secaracterizează prin: abordarea statică a analizei proceselor şi fenomenelor; simplificarea situaţiei

reale folosind valori medii anuale; nu se ţine seama de neechivalenţa economică a valorilor

nesincrone, din ani diferiţi ale costurilor, veniturilor şi profitului; incertitudinea şi riscul se

apreciază intuitiv etc.

Metodele moderne se caracterizează prin: abordarea dinamică a analizei proceselor

investiţionale; ţinnd seama de acţiunea timpului asupra procesului investiţional, se operează cu

valorile actualizate. !n fiecare an al orizontului de timp de realizare a proiectului investiţional şidurata de e"ploatare, se prevăd mărimile concrete referitoare la costuri venituri profit. #ceste

metode iau în consideraţie incertitudinea şi riscul, folosind fie analiza de sensibilitate, fie valoare

probabilistică a indicatorilor.

$a evaluarea proiectelor de durată mică sau medie se foloseşte o combinaţie a metodelor

tradiţionale şi moderne. %entru evaluarea proiectelor de anvergură mare se utilizează numai

analiza dinamică bazată pe metode raţionale moderne.

&rice indicator de eficienţă folosit la evaluarea proiectelor de investiţii e"primă rezultatulcomparării costurilor şi avanta'elor economice (eforturilor) asociate proiectelor respective.

!n proiectul investiţional costurile sunt e"primate prin: a)efortul total de investiţii (!), care

însumează capitalul amortizabil şi valoarea fondului de rulment; b)capitalul amortizabil; c)

investiţiile nete; d) costurile de e"ploatare (*E).

!n calitate de avanta'e economice (efecte), care se iau în consideraţie la calculul

indicatorilor de eficienţă a investiţiilor se folosesc: a) profitul brut; b) profitul net; c) +cash

flo+-ui brut; d) +cash flo+-ui net.

+*ash flo+ (flu" de lichidităţi, flu" de trezorerie) reprezintă un parametru economic de

bază al proiectelor de investiţii. aţiunea operării cu el constă în aceea că aşa cum profitul poate

fi reinvestit în alte proiecte sau operaţii tot aşa şi amortismentul poate fi reinvestit pe măsură ce

ele se încasează la produsele vndute sau serviciile prestate. +*ash flo+-ul reflectă rezultatele

sau avanta'ele economice ale mişcării fondurilor, flu"ul lichidităţilor dega'ate an de an la un

proiect de investiţii.

a) %entru anul ' al unei perioade de e"ploatare (/e), "cash flow" - ul se determină:

*01 '23 '4* '5# '2%1 '5# '23 '4*E '

*06 '2%1 '(74b)5# '


2/15

unde:

3' 4 venitul anual previzional a se realiza în anul '

Cj 4 costul anual de producţie prevăzut pentru anul '

A j 4 amortismentul anual;

PBj 4 profitul brut;CEj 4 costurile de e"ploatare prevăzute pentru anul j.

PBj (1-b)=PNj 4 profitul net rămas după impozitare,

Rata de rentabilitate a proiectului de investiţii se determină pe baza valorii medii anuale a

avanta'ului economic al proiectului şi a eforturilor investiţionale:

ei2ti

hi

I

E

%roiectul de investiţii se consideră acceptabil dacă se respectă condiţia rata de rentabilitatea proiectului dat trebuie să fie mai mare dect ratele de rentabilitate, respectiv, la alte proiecte a

investitorului.

#cest indicator este frecvent utilizat la fundamentarea proiectelor; el uşor se calculează,

este simplu, uşor înţeles de către decidenţi, el face legătura directă între avanta'ul economic

dorit de investitor şi efortul investiţional necesar.

%rintre punctele slabe ale acestui indicator se numără:

8 6u ia în consideraţie impactul factorului timp în perioada realizării lucrărilor prevăzute,

nu reflectă mărimea duratei de e"ecuţie , fenomenul de imobilizare a fondurilor de investiţii;

8 6u face legătură cu costul de oportunitate al bunurilor ce se achiziţionează sau al

investiţiilor imobilizate;

8 6u reflectă dinamica efectivă a investiţiilor şi a avanta'elor economice, respectiv a

situaţiei economice şi financiare în timp;

8 %entru aprecierea rezultatelor calculelor sunt necesare niveluri de referinţă ale acestui

indicator, care de multe ori sunt greu de stabilit corect.

#cest indicator poate fi utilizat cu succes în cadrul proiectelor cu o durată de realizare sub

un an (achiziţionarea de utila'e, realizarea de capacităţi din domeniul industriei mici şi mi'locii).

6u se recomandă pentru proiectele cu durata de viaţă economică mare şi d9l an.

Randamentul economic al investiţiilor () reprezintă e"cesul, surplusul total de profit ce

se obţine la un proiect, după recuperarea investiţiilor, la o unitate de efort (cost) investiţional.

/in punct de vedere economic şi financiar, randamentul economic pune în evidenţă, la

etapa de pregătire a deciziilor, dacă un proiect de investiţii are sau nu capacitatea de a produce,

pe durata de viaţă economică, un volum de profit mai mare dect cel necesar recuperării

investiţiilor alocate pentru realizarea acestui proiect.


3/15

#cest indicator se poate determina att în formulare statică ct şi în abordarea dinamică a

proceselor economice.

tatic, randamentul economic al investiţiilor se determină:

2 7−t

t

I

B

andamentul economic static nu ia în consideraţie impactul factorului timp în perioada

e"ecuţiei lucrărilor, a costului mobilizării fondurilor, lag-ului, volumului mediu de investiţii

imobilizate pe durata de e"ecuţie etc. /e aceia, în forma statică este recomandat pentru evaluarea

proiectelor cu durată de e"ecuţie scurtă, dl an, şi punerea în funcţiune imediată în acelaşi an.

?, proiectele se resping. 3aloarea negativă a randamentului economic denotă

faptul că pe durata de viaţă economică, cu flu"ul respectiv de profit, investiţiile nici nu se

recuperează.

Termenul (durata) de recuperare a investiţiilor reprezintă perioada de timp, începnd

cu momentul punerii în funcţiune a capacităţilor, instalaţiilor şi echipamentului de producţie etc,

pe parcursul căreia suma acumulată a avanta'elor economice obţinute egalează volumul

investiţiilor prevăzute în proiecte.

#cest indicator permite cunoaşterea duratei de reconstituire a costurilor de investiţii pe

seama avanta'elor economice obţinute după realizarea proiectului încă din etapa pregătirii

deciziei. #cest indicator a fost primul criteriu formalizat care se folosea pentru aprecierea

proiectelor investiţionale. #tt teoretic ct şi practic durata de recuperare a investiţiilor se

calculează în abordare statică şi dinamică a proceselor economice.


4/15

@i2!ti=Ehi

*eea ce înseamnă, că termenul de recuperare a mi'loacelor investite trebuie să fie mai

mic dect durata de viaţă economică a proiectului, adică să se asigure obţinerea de profit pe de o

parte, şi desigur prioritate se va da acelui proiect, care asigură cea mai rapidă recuperare a

fondurilor.

%entru investori şi manageri, indicatorul durata de recuperare (@ şi @>) se consideră că are

o capacitate de informare mai mare comparativ cu rata rentabilităţii investiţiilor şi, deci prezintă

mai mult interes pentru analiza proiectelor.

*oncomitent trebuie luate în consideraţie punctele slabe ale indicatorului dat. #stfel, @

(static) nu reacţionează la influenţa mărimii duratei de e"ecuţie a lucrărilor (d) şi la modul de

eşalonare a investiţiilor şi, deci, nu reflectă în plan economic şi financiar fenomenul de

imobilizare şi costul imobilizării fondurilor investite.@ermenul de recuperare, att în abordare statică, ct şi dinamică, nu ţine cont de mărimea

duratei de funcţionare eficientă (/e), reacţionează slab la variaţiile /e pe variante. @ şi @> nu ne

informează ce volume de avanta'e economice obţinem după @ sau @ ani pnă la e"pirarea duratei

/e.

36#@ sau 6et %resent 3alue A 6%3 constituie un indicator fundamental pentru

evaluarea economică şi financiară a oricărui proiect de investiţii. 36#@ caracterizează, în

valare ab!ltă, a#rtl $e avantaj ecn%ic al ni #riect $at $e inve!ti&ii, c'til,ră!#lata !a rec%#en!a inve!titrli #entr ca#itall inve!tit în proiectul respectiv, e"primate

fie sub formă de cash flo în valoare actuală, fie ca valoare netă actualizată.

!ndicatorul 36#@ realizează compararea între cash flo4ul total actualizat dega'at pe

durata de viaţă economică a unui proiect sau variante de proiect de investiţii (*0@#) şi efortul

investiţional total generat de acest proiect, e"primat tot în valoare actuală (!). Momentul de

referinţă pentru calculul valorii actuale a investiţiilor şi cash fio4ului este momentul începerii,

lucrărilor, ta=*.

*nd durata de realizare a proiectului de investiţii, $, este scurtă, sub 7 an, iar e"ploatarea

instalaţiilor, utila'elor, a capacităţilor de producţie şi servicii începe imediat, în acelaş an:

+NA = -I j

.e

j

j aC/ −

=

+∑ )7(7

,j 2 7,B,..., /e

/acă durata de e"ecuţie este mai mare de 7 an, d9l an,

+NA = - ∑∑=

−−

−

=

++++ .e

j

j

j

$

h$

h

h aC/ aa I

77

)7()7()7(

%e altă parte indicatorul respectiv poate fi e"primat prin suma algebrică a valorii nete

actuale 36# pe orizontul de timp (d5/e).


5/15

%rin valoare netă anuală, pentru fiecare an h, h∈0$ e), se înţelege diferenţa dintre

volumul anual al veniturilor previzionate la un proiect de investiţii, 3h, şi volumul costurilor

anuale totale, de investiţii şi de e"ploatare, din anul h, (!5*E2C):

+N h=+ h-0I hCE h ) = + h- h

eci2

+NA=h

.e$

h

h

.e$

h

h a+3 +NA −

+

=

+

=

+= ∑∑ )7(77

unt acceptabile, selectate acele proiecte sau variante de proiect pentru care 36#@9?.


6/15

8 Mărimea 36#@ depinde de mărimea ratei de actualizare (a) folosită în calcule, ceea ce

ridică problema acordării unei atenţii deosebite alegerii fundamentate a ratei de

actualizare şi componentelor acesteia (costul capitalului, prima de inflaţie, prima de risc):

anominal2(75a)(75r inf l)(75r risc)47F

Indicele de profitabilitate caracterizează raportul dintre 36#@ şi fondurile de investiţiicare stau la baza proiectului de investiţii şi generează acel volum de 36#@.

e pot avea în vedere investiţiile iniţiale (!), sau valoarea actuală a acestora ! =. e e"primă

în procente.

7??G=B

t I

+NA, 5 =

%entru a e"prima acest raport sub formă de indice (coeficient), indicele de profitabilitate

se calculează cu relaţia:

==B

=7

t t I

+NA,

I

C/, 5 +==

!ndicele de profitabilitate ne permite să selectăm variantele eficiente de proiecte sau

variante la care H B97 şi ordonarea acestora după valoarea descrescătoare a indicelui 5. $a

proiectele =variantele la care 5 6=l, 36#@ va fi nulă (36#@2?). *u ct indicele de profitabilitate

5 6 este mai mare, cu att proiectele sunt mai eficiente, în condiţii echivalente, comparabile din

alte puncte de vedere.

$a calculul şi analiza indicelui de profitabilitate trebuie apelat atunci cnd proiectele sau

variantele se deosebesc între ele prin efortul investiţional necesar ( I ti 7 cn! tan t ), deoarece el ne

permite să luăm în consideraţie amploarea investiţiilor, costurile necesare de investiţii, ceea ce nu

realizează 36#@.

3arianta optimă de proiect este aceea care răspunde criteriului: H 6 49 ma".

!ndicele de profitabilitate (5 1 ), ordonnd proiectele eficiente, ne permite să elaborăm

strategia cea mai avanta'oasă de investiţii alegnd n proiecte dintre ele, ţinnd seama de

restricţiile bugetelor de capital, deci în limitele fondurilor noastre disponibile pentru finanţareainvestiţiilor folosind, în calitate de criteriu de optimizare a setului de proiecte, ma"im de 36#@

pe ansamblul proiectelor selectate.

Rata internă de rentabilitate (!) reprezintă acea rată a dobnzii compuse, care atunci

cnd se foloseşte ca rată de actualizare (a) pentru calculul valorii actuale a flu"urilor de cash

flo şi de investiţii ale proiectelor, face ca suma valorii actuale a cash flo4ului să fie egală cu

suma valorii actuale a costurilor de investiţii şi, deci, valoarea netă actuală totală să fie nulă:

! 2 a, pentru care 36#@(a)2?


7/15

%rin urmare ! reprezintă rata limită de actualizare, pentru care se anulează realizarea de

36#@ la proiectul dat de investiţii:

+NA (a = 8I8) 2 ?, iar=

=

t 1

+ t 27

#ltfel spus, ! este acea rată de actualizare (a), care face ca pe perioada ($e) valoareaactuală totală a veniturilor din vnzarea produselor şi serviciile prestate să fie egală cu suma

costurilor totale de investiţii şi de e"ploatare actualizate.


8/15

$a proiectele sau variantele, alternative de investiţii care se caracterizează prin 36#@

apropiate, apro"imativ egale, se dă prioritate proiectului = variantei cu ! ma"im.

! este un indicator de eficienţă cu o capacitate de informare mai mare în comparaţie cu:

termenul de recuperare, coeficientul de rentabilitate, randamentul economic, dar pentru analiza

e"actă a unui proiect trebuie utilizat în combinaţie cu alţi indicatori: 36#@ , @=

, =

, indicele de profitabilitate etc.

electarea unui proiect după criteriul ma"im ! presupune că la toate proiectele analizate

durata de viaţă economică va avea aceiaş mărime, altfel ! nu va ordona corect proiectele.

&rdonarea proiectelor după ! şi 36#@ diferă; se apropie însă ordonarea proiectelor

după ! şi indicele de profitabilitate. /e aceia în analiza proiectelor se recomandă folosirea

simultană a: @, 36#@, H.


9/15

Evaluarea proiectului investitional

• #precierea datelor initiale

@abelul 7. /ate initiale

& cerinta a mediului de afaceri actual impune folosirea unui sQstem cit mai complet al indicatorilorde eficienta actualizati care vor prezenta situatia reala dintre efortul depus si efectul obtinut. e consideraca analiza proiectului se efectuiaza pe o perioada de patru ani.

%entru inceput se determina indicatorii primari dupa cum urmeaza:7. 0lu"ul de lichiditati Rcash floS ;B. /eterminam profitul net ;D. 6orma de amortizare ;L. /eterminam rata de achilizare ;. /eterminam valoarea net actualizata totala a proiectului ;K. @ermenul de recuperare a investitilor ;N. 0ondul de rambursare a creditului BT ;O. ata interna de rentabilitate ;P. umele anuale pentru rambursarea creditului.

7. /etrminam flu"ul de lichiditati Scash floS

*06 2 %6 5 #

!ndicatorul 3aloarea

!nvestitii necesare

Buncar de receptie

DezintegratorUscatorie tamburCiur vibrant

Buncar alimentatorMoara cu bile

Cintar automat

transportatorDozator

Cuptor cu vanaInstalatie de sufareCutite cu traectorie longitudinala si transversalaMese de ambalare

Depozite de produse nite


10/15

%6 2 %3i G *i leu GU G (7 4 T !3)

33 2 %7mB G V G *%

337an 2 BB G ?,O G P???? 2 7KOP???

337an 2 BB G ?,P? G P???? 2 7NOB???

337an 2 BB G ?,P? G P???? 2 7OO7???337an 2 BB G ?,P G P???? 2 7PO????

/eterminam profitul net :

7an %6 2 7KOP??? G ?,B G (7 G ?,7B) 2 ?,LP?

Ban %6 2 7NOB??? G ?,B G ?,OO 2 DPB??L

Dan %6 2 7OO7??? G ?,B G ?,OO 2 L7DOB?

Lan %6 2 7PO???? G ?,B G ?,OO 2 LDK??

6&M# /E #M&@!W#E E@E :

6a 27??

n,

27??

D?2 D,DD T

# 2 L77??? GD,DD

7??2 7DN?D?

*067 2 ?LP? 5 7DN?D? 2 7ONB?

*06B 2 DPB?L? 5 7DN?D? 2 BP?N?

*06D 2 L7DOB? 5 7DN?D? 2 ?O?

*06L 2 LDK?? 5 7DN?D? 2 NBKD?

/E@EM!6#M #@# /E #*X!$!W#E:

#rent 5 inf 5 risc 2 7P 57B 5N 2DO T

Anul IC CFN K act CFNac K act CFNac

!"###

$ $ $

% &'"%# #(&!#) "'"') #(&*%* +'!)+ "%%"


11/15

) "%*#'# #('#+ )')"'+ #('*' !%'% !%+++*

! ""#&"# #("*)! )%+&'! #(+)"" )%+&'!)

!!!%))

" "'%+)# #(!*&+ %&"") #("#++ %*##*! !+'*&

total !!'**! !&*%"

Determinam valoarea net actualizata tatala a proiectului :

36#@ 2 ∑ I !∑ *%6#*@ 2 4 L77?? 5 L7LNPPL 2 DB,PPL

!% 2 AC,

C/N

IC

∑∑

2L7LNPPL

L77M???2 7,??O

Termenul de recuperare a investitilor :

@rec 2 NA,

IC

IC

∑

∑ 2

L77M???

L7LNPPL2 D,P (ani)

Fondul anual de rambursare "#%

0!* 2 ?,B G 7ONB? 2 LKOO?0!* 2 ?,B G BP?N? 2 7DBBKN0!* 2 ?,B G ?O? 2 7DNN7B0!* 2 ?,B G NBKD? 2 7LD7N

$ & ' FRI & ())#*** ' (+,,* & (*+,)"*

RIR & amin ! - ama. /amin ) G ( )

( ) ( )

+NA,

+NA, +NA,

+

+ + −

*06acs A BLT


12/15

7ONB? : 7,BL 2 77BB

BP?N? : 7,BL 2 LBKKKP

?O? : 7,BL 2 LLLBDD

NBKD? : 7,BL 2 LK7NPO

36#@ 2 4 L77???? 5 7LOPB 2 L7??7?O

! 2 7B 5 ( 7P A 7B ) GDBPPL

DBPPL BPPBMOK+2 7B,?N

@abelul B . Yraficul rambursarii creditului

anul

trimestru

,uma datoriela neleanului

Ac-itareasumei de baza

Dobinda ,preac-itarela neleanului

,preac-itare

anual

# !"###I. )&"'&) %"'&' !*)& %+%%"

II. )+##+%' %"'&' !+%*) '%# !+"&!III. ))!)!)* %"'&' !)%#' +&*%"I/. )#&+%"% %"'&' )'#)" +%'")

I. %&%*#+" %"'&' ))*!& "*+++

% II. %"'&'& %"'&' )#&+% "+" %%#!&III. %)!+* %"'&' %'''+ ")!*!I/. %#"'"#! %"'&' %!+*# "#!#&I. #)' %"'&' %+#) !')%

) II. "!))# %"'&' &"' !!%)" '#'+&III. %&"*!) %"'&' "!) !!*I/. #%&'"+ %"'&' %)!" )+)I. ''"+* %"'&' *%"& )!*'+

! II. "!)&% %"'&' +'% )&*# %)&&III. %"'*" %"'&' )#&+ %&!I/. & %"'&' # %"'&

ursa : elaborat de autor in baza calculelor• uma rambursarii in fiecare trimestru reprezinta raportul dintre suma creditului si

numarul de trimestru pe perioada carora se acorda creditul :

b 2 *i = n b A suma de baza ce trebuie achitata*i A suma creditului n A numarul de trimestre

• /obinda se calculeaza cu 7BT din suma restanta la iceputul fiecarui trimestru

/ 2 * *! G rest/4 dobinda mii


13/15

*ci4 rata dobinzii trimestrialrest 4suma restanta la fiecare trimestru

/7 2 ?,?7B? G L77??? 2 LPDO

/B 2 ?,?7B? G DONO7D 2 LKBPD

/ 2 ?,?7B? G DDLDLDP 2 LDB?N

/ 2 ?,?7B? G D?OKBB 2 DN?D

/ 2 ?,?7B? G BOBP?K 2 DDPLO

/ 2 ?,?7B? G BN7ONO 2 D?OKB

/ 2 ?,?7B? G BD7LKP7 2 BNNNK

/ 2 ?,?7B? G B?N?L 2 BLKP?

/ 2 ?,?7B? G 7O??D7N 2 B7K?D

/ 2 ?,?7B? G 7LD7D? 2 7O7N

/ 2 ?,?7B? G 7BOPLD 2 7LD7

/ 2 ?,?7B? G 7?BONK 2 7BDL

/ 2 ?,?7B? G NN7KP 2 PBO

/ 2 ?,?7B? G 7LDOB 2 K7NB

/ 2 ?,?7B? G BN7P 2 D?OK

/ 2 ?,?7B? G O 2 ?

• uma ramburasarii creditului se calculeaza ca suma rambursarii fara dobinda plusdobinda acumulata . astfel avem formula :

ram 2 b 5/

ram A suma rambursarii creditului la finele perioadei;

b 4 suma de baza rambursata ;/ A dobinda .

2 BN7O 5 LPDO 2 BKB7B 2 BN7O 5 LKBPD 2 NB?77 2 BN7O 5 LDB?N 2 KOPB

2 BN7O 5 DN?D 2 KBND 2 BN7O 5 DDPLO 2 PKKK 2 BN7O 5 D?OKB 2 KO?


14/15

2 BN7O 5 BNNNK 2 DLPL 2 BN7O 5 BLKP? 2 ? L?O 2 BN7O 5 B7K?D 2 LNDB7 2 BN7O 5 7O7N 2 LLBD 2 BN7O 5 7LD7 2 L77LP 2 BN7O 5 7BDL 2 DO?KD

2 BN7O 5 PBO 2 DLPNK 2 BN7O 5 K7NB 2 D7OP? 2 BN7O 5 D?OK 2 BOO?L

2 BN7O 5? 2 BN7O

• uma anuala de rambursare a creditului se calculeaza prin adunarea sumelor de

rambursare pentru cele patru trimestre ale anului :

74L 2 7 5 B 5 D 5 L

7 2BKB7B 5 NB?77 5 KOPB 5 KBND 2 LKO7L

B 2 PKKK 5 KO? 5 DLPL 5 ?L?O 2 BB?7LO

D 2 LNDB7 5 LLBD 5 L77LP 5 DO?KD 2 7N?NKO

L 2 DLPNK 5 D7OP? 5 BOO?L 5 BN7O 2 7B7DOO

*&6*$IW!!

!n epoca contemporana locul si rolul organizatilor antreprenoriale in economie este foarte bine

definit , acestea activind ca elementul principal in relatia aconomii4 investitii, relatie hotaritoare pentru

crestearea economica . pe buna dreptate e"pertii contemporani precizeaza ca sistemul investitilorantreprinoreale reprezinta temelia sistemului economic al unui stat . !n aceste conditii , structura


15/15

fezabilitatea economica a proiectelor de investiţii (1)

Documents