Fertilizarea în vitro face parte, de fapt, dintr-un capitol mai mare, numit Reproducerea Umană Asistată. Înseamna crearea omului în afara corpului uman. Se foloseşte spermatozoidul bărbatului, ovulul femeii si se efectuează întaâlnirea lor in laborator. Acolo se formează embrionul care este transferat la mama purtătoare în 72 ore de la conceptie. Fertilizarea nu intervine in complexul genetic al copilului, astfel că între fătul creat in vitro si fătul procreat natural nu apar deosebiri ale dezvoltării.Cu toate că preţul total pentru o fertilizare este destul de mare, tot mai multe cupluri din România recurg la reproducerea asistată. Foarte important este de ştiut motivul pentru care femeile ajung să apeleze la concepţia în vitro. Atunci cand toate celelalte metode clasice nu mai pot fi aplicate, FIV este ultima soluţie pentru femeia sterilă. Primul copil din lume conceput in afara corpului uman a fost nascut in Anglia (1978), sub indrumarea dr. R.G Edwards. Metoda, cunoscuta acum sub numele de FIV, se extinde rapid in lume. Pe 20 mai 1995, dr. Ioan Munteanu, in prezenta doamnei Diemuth Theato, membra a Parlamentului European, inaugureaza oficial Centrul de Fertilizare in Vitro din Timisoara, primul din Romania. In 1996, dr. Muntean incearca si reuseste prima operatie de fertilizare in vitro din Romania. Primul copil nascut prin metoda conceperii in vitro din Romania este Daniel Ioan, care la 6 februarie 2001 a implinit 5 ani.

Cuprins

[ascunde] 1 Ce inseamna FIV? 2 Etapele tratamentului 3 Rezultate

4 Riscuri

[modifică] Ce inseamna FIV?

FIV face parte, de fapt, dintr-un capitol mai mare, numit Reproducerea Umana Asistata. Inseamna crearea omului in afara corpului uman. Se foloseste spermatozoidul barbatului, ovulul femeii si se efectueaza intalnirea lor in laborator. Acolo se formeaza embrionul care este transferat la mama purtatoare in 72 ore de la conceptie. Fertilizarea nu intervine in complexul genetic al copilului, astfel ca intre fatul creat in vitro si fatul procreat natural nu apar deosebiri ale dezvoltarii. Dupa stimularea hormonala a ovarelor, ovocitele (ovocitul este celula germinativa feminina) sunt extrase si se pun in contact cu spermatozoizii sotului intr-un recipient ("eprubeta"). Spermatozoizii vor fecunda ovocitele si astfel se vor obtine embrioni care vor fi introdusi in uterul viitoarei mame, unde acestia vor continua sa se dezvolte in conditii ideale, rezultand sarcina.

Dupa cum reiese din descrierea anterioara, nu mai sunt necesare trompele uterine, deoarece ovocitele fecundate sunt reintroduse in cavitatea uterina, sub forma de embrioni, dupa prealabila trecere prin "eprubeta". In acest fel aceasta metoda este aplicabila si femeilor care, fie ca au trompele uterine infundate, fie ca acestea nu mai sunt functionale si la care nu mai este posibila inlaturarea chirurgicala a acestei cauze de sterilitate. Aceasta metoda a cunoscut o larga raspandire in ultimii 20 de ani, dupa nasterea primului copil prin FIV in anul 1978, fiind astazi aplicata si in tratamentul altor cauze de sterilitate. In momentul de fata, doar jumatate din tratamentele de FIV se adreseaza cauzelor de sterilitate datorate unor boli a trompelor uterine. Aceasta metoda se mai numeste uzual si "fertilizare artificiala", dar aceasta expresie nu este corecta deoarece fertilizarea ovocitului de catre spermatozoizi are loc la fel

ca si in mod natural, doar ca intr-un recipient special. Astfel nu fertilizarea in sine , ci doar locul unde aceasta are loc este "artificial".

[modifică] Etapele tratamentului

Pentru inceput se stabileste diagnosticul si indicatia de FIV. In mod uzual are loc o discutie amanuntita in care ii sunt precizate cuplului procedurile, riscurile si sansele de succes ale tratamentului propus. Sunt controlate initial premizele pentru efectuarea tratamentului si, la nevoie, sunt efectuate investigatii complementare.

Terapia cuprinde o etapa de inhibare hormonala si o etapa de stimulare ovariana. Terapia de inhibare hormonala ovariana incepe dupa o prealabila ecografie efectuata la pacienta si excluderea unei infectii prezenta in sperma barbatului. Aceasta etapa dureaza in medie 2 saptamani si are rolul prevenirii unei ovulatii precoce. Urmeaza apoi etapa de stimulare ovariana.

Terapia de stimulare hormonala ovariana, cuprinde in prima saptamana injectii de stimulare care se efectueaza zilnic. Urmeaza apoi o asa numita monitorizare a ciclului, efectuandu-se la anumite intervale controale ecografice si hormonale. Doza de hormoni se individualizeaza apoi in functie de aceste rezultate. Aceste controale se efectueaza pana ce se obtin valori optime in ceea ce priveste marimea si numarul foliculilor, si respectiv valorile hormonale din sange. Cand sunt obtinute conditiile optime, se administreaza un nou hormon in vederea pregatirii ovocitelor pentru recoltare. Acest hormon se numeste HCG, este tot o injectie care determina ruperea foliculilor si eliberarea ovocitelor.

Dupa 36 de ore de la administrarea HCG, se realizeaza recoltarea ovocitelor,procedeu care se numeste punctie foliculara. Aceasta tehnica se realizeaza prin vagin sub control ecografic si anestezie. Recoltarea ovocitelor dureaza 10 - 20 de minute. Ovocitele se evidentiaza apoi la microscop si se introduc intr-un mediu special de cultura. In ziua punctiei foliculare, sotul trebuie sa obtina o proba de sperma. Dupa o pregatire speciala, spermatozoizii sunt pusi in contact direct cu ovocitele.

Dupa aproximativ 18 ore se controleaza fecundarea ovocitelor. Ovocitul fertilizat prezinta 2 pronuclei, care reprezinta materialul genetic ce provine de la ovocite si de la spermatozoid. Acesta este primul stadiu in dezvoltarea embrionului.

Peste 48-72 ore de la punctia foliculara, embrionii astfel rezultati, vor fi introdusi in uter, tehnica numita embriotransfer. Acest procedeu nu necesita anestezie, deoarece este o manevra extrem de blanda.

Dupa embriotransfer este necesar un tratament special pentru sustinerea dezvoltarii embrionului. La 2 saptamani de la embriotransfer se efectueaza testul de sarcina din sange.

[modifică] Rezultate

Rata de sarcini dupa FIV - ET este dependenta de cauzele care determina sterilitatea. Un alt factor important este varsta pacientei. In lumea intreaga se considera ca rata de reusita / embriotransfer este de 25%-35%. La unele loturi de paciente am ajuns la o rata de reusita de chiar 50%.

[modifică] Riscuri

In rare cazuri (<1%) se pot intalni urmatoarele complicatii ca urmare a punctiei foliculare: lezare de vase de sange, vezica urinara, intestin subtire, intestin gros. Intr-un procent de 5-10% apare sindromul de suprastimulare ovariana, care necesita o supraveghere mai atenta a pacientei dupa embriotransfer. Rata de sarcini multiple este de 5%, usor mai crescuta la pacientele tinere si la care se transfera mai mult de 3 embrioni. Evolutia unei sarcini aparuta dupa FIV este exact ca a unei sarcini aparuta pe cale naturala. FIV, ultima solutie Cu toate ca pretul total pentru o fertilizare este destul de mare, tot mai multe cupluri din Romania recurg la reproducerea asistata. Foarte important este de stiut motivul pentru care femeile ajung sa apeleze la conceptia in vitro. Atunci cand toate celelalte metode clasice nu mai pot fi aplicate, FIV este ultima solutie pentru femeia sterila. De obicei femeile care recurg la FIV sunt cele cu o sterilitate indelungata sau cele care au suferit sau sufera de unele boli severe ale aparatului genital. In aceste conditii se ajunge la asa zisa mama purtatoare. Ferilizarea in vitro este utilizata in general la cuplurile care nu au putut concepe un copil dupa un an de incercari sau care au una sau mai multe din urmatoarele probleme:

1. tubul falopian este blocat sau prezinta deformari ale anatomiei pelviene. Femeile carora li s-au legat trompele cat si barbatii care au suferit o operatie de vasectomie

2. Infertilitate masculina severa (cantitate mica de spermatozoizi produsi sau o motilitate scazuta a acestora)

3. Procedeul de stimulare ovariana a esuat de cateva ori 4. Femei cu varsta avansata (peste 38 de ani) 5. Cantitatea si calitatea slaba a ovulelor. Aceasta problema se poate rezolva prin FIV

sau FIV folosind ovulele donate de o alta femeie. 6. Endometrioza severa

Acest articol legat de medicină este un ciot. Poţi ajuta Wikipedia prin completarea lui!.Vezi Proiectul Medicină.

////

Ce inseamna FIV?

FIV face parte, de fapt, dintr-un capitol mai mare, numit Reproducerea Umana Asistata. Inseamna crearea omului in afara corpului uman. Se foloseste spermatozoidul barbatului, ovulul femeii si se efectueaza intalnirea lor in laborator. Acolo se formeaza embrionul care este transferat la mama purtatoare in 72 ore de la conceptie. Fertilizarea nu intervine in complexul genetic al copilului, astfel ca intre fatul creat in vitro si fatul procreat natural nu apar deosebiri ale dezvoltarii. Dupa stimularea hormonala a ovarelor, ovocitele (ovocitul este celula germinativa feminina) sunt extrase si se pun in contact cu spermatozoizii sotului intr-un recipient ("eprubeta"). Spermatozoizii vor fecunda ovocitele si astfel se vor obtine embrioni care vor fi introdusi in uterul viitoarei mame, unde acestia vor continua sa se dezvolte in conditii ideale, rezultand sarcina.

Dupa cum reiese din descrierea anterioara, nu mai sunt necesare trompele uterine, deoarece ovocitele fecundate sunt reintroduse in cavitatea uterina, sub forma de embrioni, dupa

prealabila trecere prin "eprubeta". In acest fel aceasta metoda este aplicabila si femeilor care, fie ca au trompele uterine infundate, fie ca acestea nu mai sunt functionale si la care nu mai este posibila inlaturarea chirurgicala a acestei cauze de sterilitate. Aceasta metoda a cunoscut o larga raspandire in ultimii 20 de ani, dupa nasterea primului copil prin FIV in anul 1978, fiind astazi aplicata si in tratamentul altor cauze de sterilitate. In momentul de fata, doar jumatate din tratamentele de FIV se adreseaza cauzelor de sterilitate datorate unor boli a trompelor uterine. Aceasta metoda se mai numeste uzual si "fertilizare artificiala", dar aceasta expresie nu este corecta deoarece fertilizarea ovocitului de catre spermatozoizi are loc la fel ca si in mod natural, doar ca intr-un recipient special. Astfel nu fertilizarea in sine , ci doar locul unde aceasta are loc este "artificial".

[modifică] Etapele tratamentului

Pentru inceput se stabileste diagnosticul si indicatia de FIV. In mod uzual are loc o discutie amanuntita in care ii sunt precizate cuplului procedurile, riscurile si sansele de succes ale tratamentului propus. Sunt controlate initial premizele pentru efectuarea tratamentului si, la nevoie, sunt efectuate investigatii complementare.

Terapia cuprinde o etapa de inhibare hormonala si o etapa de stimulare ovariana. Terapia de inhibare hormonala ovariana incepe dupa o prealabila ecografie efectuata la pacienta si excluderea unei infectii prezenta in sperma barbatului. Aceasta etapa dureaza in medie 2 saptamani si are rolul prevenirii unei ovulatii precoce. Urmeaza apoi etapa de stimulare ovariana.

Terapia de stimulare hormonala ovariana, cuprinde in prima saptamana injectii de stimulare care se efectueaza zilnic. Urmeaza apoi o asa numita monitorizare a ciclului, efectuandu-se la anumite intervale controale ecografice si hormonale. Doza de hormoni se individualizeaza apoi in functie de aceste rezultate. Aceste controale se efectueaza pana ce se obtin valori optime in ceea ce priveste marimea si numarul foliculilor, si respectiv valorile hormonale din sange. Cand sunt obtinute conditiile optime, se administreaza un nou hormon in vederea pregatirii ovocitelor pentru recoltare. Acest hormon se numeste HCG, este tot o injectie care determina ruperea foliculilor si eliberarea ovocitelor.

Dupa 36 de ore de la administrarea HCG, se realizeaza recoltarea ovocitelor,procedeu care se numeste punctie foliculara. Aceasta tehnica se realizeaza prin vagin sub control ecografic si anestezie. Recoltarea ovocitelor dureaza 10 - 20 de minute. Ovocitele se evidentiaza apoi la microscop si se introduc intr-un mediu special de cultura. In ziua punctiei foliculare, sotul trebuie sa obtina o proba de sperma. Dupa o pregatire speciala, spermatozoizii sunt pusi in contact direct cu ovocitele.

Dupa aproximativ 18 ore se controleaza fecundarea ovocitelor. Ovocitul fertilizat prezinta 2 pronuclei, care reprezinta materialul genetic ce provine de la ovocite si de la spermatozoid. Acesta este primul stadiu in dezvoltarea embrionului.

Peste 48-72 ore de la punctia foliculara, embrionii astfel rezultati, vor fi introdusi in uter, tehnica numita embriotransfer. Acest procedeu nu necesita anestezie, deoarece este o manevra extrem de blanda.

Dupa embriotransfer este necesar un tratament special pentru sustinerea dezvoltarii embrionului. La 2 saptamani de la embriotransfer se efectueaza testul de sarcina din sange.

[modifică] Rezultate

Rata de sarcini dupa FIV - ET este dependenta de cauzele care determina sterilitatea. Un alt factor important este varsta pacientei. In lumea intreaga se considera ca rata de reusita / embriotransfer este de 25%-35%. La unele loturi de paciente am ajuns la o rata de reusita de chiar 50%.

[modifică] Riscuri

In rare cazuri (<1%) se pot intalni urmatoarele complicatii ca urmare a punctiei foliculare: lezare de vase de sange, vezica urinara, intestin subtire, intestin gros. Intr-un procent de 5-10% apare sindromul de suprastimulare ovariana, care necesita o supraveghere mai atenta a pacientei dupa embriotransfer. Rata de sarcini multiple este de 5%, usor mai crescuta la pacientele tinere si la care se transfera mai mult de 3 embrioni. Evolutia unei sarcini aparuta dupa FIV este exact ca a unei sarcini aparuta pe cale naturala. FIV, ultima solutie Cu toate ca pretul total pentru o fertilizare este destul de mare, tot mai multe cupluri din Romania recurg la reproducerea asistata. Foarte important este de stiut motivul pentru care femeile ajung sa apeleze la conceptia in vitro. Atunci cand toate celelalte metode clasice nu mai pot fi aplicate, FIV este ultima solutie pentru femeia sterila. De obicei femeile care recurg la FIV sunt cele cu o sterilitate indelungata sau cele care au suferit sau sufera de unele boli severe ale aparatului genital. In aceste conditii se ajunge la asa zisa mama purtatoare. Ferilizarea in vitro este utilizata in general la cuplurile care nu au putut concepe un copil dupa un an de incercari sau care au una sau mai multe din urmatoarele probleme:

1. tubul falopian este blocat sau prezinta deformari ale anatomiei pelviene. Femeile carora li s-au legat trompele cat si barbatii care au suferit o operatie de vasectomie

2. Infertilitate masculina severa (cantitate mica de spermatozoizi produsi sau o motilitate scazuta a acestora)

3. Procedeul de stimulare ovariana a esuat de cateva ori 4. Femei cu varsta avansata (peste 38 de ani) 5. Cantitatea si calitatea slaba a ovulelor. Aceasta problema se poate rezolva prin FIV

sau FIV folosind ovulele donate de o alta femeie. 6. Endometrioza severa

Conceptia crestina

1.) Când începe viaţa? La începutul secolului nostru, profesorul Prenant, iniţiatorul endocrinologiei sexuale, spunea : »Embrionul se formează , dacă nu chiar se animează ( se însufleţeşte ), din momentul în care doi nuclei, mascul şi femel, se unesc pentru a-i da naştere. Din acest moment orice practică nu mai este anticoncepţională ci postconcepţională : orice profilaxie devine atunci un mic asasinat motivat de micimea victimei, simplă celulă la început, o masă celulară microscopică ulterior ». (Dr. Christa Todea Gross de la Asociatia „Pentru Viaţă” Cluj, material prezentat la prima Conferinţă pro-life din Republica Moldova, Mănăstirea Hancu, oct.2007)

El continuă : « Acest asasinat este cu atât mai grav cu cât este premeditat şi victima luată prin surprindere, mai odios decât un altul pentru că victima este lovită în întuneric şi pentru că ea nu poate scoate nici chiar un strigăt, un plânset, pentru a-şi apăra dreptul său la existenţă, de a implora milă de la mama care îl omoară… » .

Prof. Dr. Mina Minovici arăta că « o propagandă anticoncepţuională, prin repercusiune este o propagandă criminală în favoarea avortului, atunci când dau greş mijloacele întrebuinţate pentru împiedicarea impregnării. »

Prof. Dr. Balthasar Staehelin, medic psihiatru şi psihoterapeut din Zurich, Elveţia, afirmă : « Practica noastră psihoterapeutică arată că trupul se găseşte în strânsă relaţie cu psihicul său prin Duhul lui Dumnezeu. Fiecare om şi fiecare embrion poartă în sine încă din momentul concepţiei chipul lui Hristos. Asadar însufleţirea omului are loc din momentul concepţiei şi nu mai târziu în cursul sarcinii. » ( Pius Stoessel, « Myriam, de ce plângi ? – Trauma avortului – », pag. 131 ).

Prof. Dr. Erich Blechschmidt, embriolog de renume mondial din Goettingen , Germania, afirmă : » Un om nu devine om. El este om ...în fiecare etapă a dezvoltării sale, începând cu momentul concepţiei. »

Prof.dr. Rudolf Ehmann, medic ginecolog şi director la Clinica de Obstetrica-Ginecologie a Spitalului Cantonal Stans din Elveţia, declară : ” Viaţa copilului îi aparţine şi nu avem dreptul de a decide asupra ei. Nu am nici o îndoială că omul îşi începe existenţa din momentul concepţiei, a contopirii spermatozoidului cu ovulul. O dovadă ştiinţifică pentru acest fapt este fecundarea in vitro . Orice altă definire a începutului vieţii este nefondată.” ( revista Concepte, cap.” Mijloace anticoncepţionale. Efecte secundare fatale despre care nu se vorbeşte. Un bilanţ critic din punctul de vedere al unui ginecolog. Dr. med. Rudolf Ehmann - medic primar ginecologie/obstetrică la spitalul cantonal Stans, Elveţia, CH – 6370, în colaborare cu Otto Döpper).

2.) De ce nu este recunoscută existenţa omului din momentul concepţiei de către Disciplina Medicală?

„ S a căutat ani de zile să se ascundă efectul de avort timpuriu al pilulei şi al spiralei, ştiindu se foarte bine că o divulgare promptă a acestui fapt ar fi determinat multe femei să se abţină de la folosirea pilulei” afirmă Prof. Dr. Rudolf Ehmann din Elveţia în renumita sa scriere „ Concepte”. Acest medic, amintit mai sus, îşi continuă ideea, afirmând: „Această tactică face parte din arsenalul managementului şi este sintetizată în formula „Verbal engineering precedes social engineering”, adică „ Manipularea prin limbaj manipulare a societăţii ”.

Următorul exemplu ne arată aceasta foarte limpede: Un grup de ginecologi din mai multe ţări întruniţi în cursul anilor '60 ( anul introducerii contraceptivelor hormonale şi a steriletului pe piaţă), „fixa” drept „început” al vieţii omului implantarea, deci şi definirea începutului stării de sarcină începând cu acest moment. În acest fel, primele 14 zile după fecundare rămân fără nici o apărare! Pe vremea aceea, această doctrină era importantă pentru modul de acţiune abortiv al spiralei care era deja binecunoscut grupului respectiv. Nu este greu de tras o concluzie foarte importantă: medicina a avut nevoie de acest compromis pentru a-şi putea justifica folosirea metodelor contraceptive şi mai ales avortive în această perioadă de preimplantare, dar şi pentru justificarea tuturor tehnicilor ce urmau să se efectueze în viitor : fertilizarea in vitro/ teste pe embrioni / experimente pe embrioni / stabilirea stării de sănătate sau boală a embrionilor prin teste genetice, embrionii consideraţi bolnavi fiind eliminaţi / folosirea steriletului şi a unor substanţe chimice pentru eliminarea embrionilor sănătoşi dar nedoriţi, etc. Acest compromis al medicinii s-a putut face doar prin manipularea limbajului şi a societăţii, inclusiv al studenţilor de medicină şi în consecinţă a medicilor.

Pentru fertilizarea in vitro această graniţă a celor 14 zile este de foarte mare importanţă. Într adevăr, fertilizarea in vitro lucrează direct cu embrioni ca materie primă şi în unele ţări în acest interval de timp este permisă utilizarea embrionului în scopuri de cercetare.

Iată de unde rezultă „lărgimea de orizont” a deciziei grupului. În timpul fertilizării „in vitro”, embrionii rezultaţi prin punerea în contact ( în condiţii speciale create în laborator ) a mai multor ovule recoltate de la femeie cu spermatozoizii recoltaţi de la bărbat, trebuie implantaţi în primele 3 zile în uter, deci în momentul când are aprox. 5-8 celule şi când încă nu este considerat om. De aceea dacă unul sau chiar toţi embrionii sunt „eliminaţi”, nu va fi considerat avort. Având în vedere că şansa de reuşită în cazul unei fertilizări in vitro este de max. 25%, după unii autori chiar 10%, avem câteva avorturi la fiecare fertilizare! Si asta fiindcă dorim cu orice preţ un copil, chiar şi cu preţul de a-i omorî câţiva fraţi. Tot în acest interval de 14 zile până la nidaţie, se fac unele cercetăti pe embrioni, în urma cărora ei decedează. De asemenea, dacă se implantează în uter mai puţini embrioni decât se „produc în eprubetă”, restul fie că sunt congelaţi, fie sunt distruşi sau sunt supuşi unor teste şi/sau experimente .

Tot în această perioadă de prenidaţie se practică diagnosticul genetic al embrionilor, obţinuţi prin fertilizarea in vitro. Acest diagnosctic, numit Dg. genetic de preimplantare, este folosit de cuplurile cu risc crescut de transmitere a unui defect genetic, care doresc să se asigure de naşterea unui copil sănătos (?!). Această analiză genetică implică analiza unei singure celule, obţinută prin biopsia unui embrion obţinut in vitro. Deci cu un ac special, sub microscop se scoate o celulă din cele 5, 6 sau 7 celule, care apoi este supusă unui test genetic. Dacă se constată că acest embrion are o tară genetică, el va fi „eliminat”, deci avortat. În ce fel? Se injectează o cantitate importantă de calciu intracardiac, deci în inima embrionului care va muri prin stop cardiac. Chiar şi dacă embrionul este sănătos, testul comportă totuşi un risc major, putând fi distrus embrionul sau, dacă este menţinut , nu putem afirma cu certitudine că el va supravieţui sau nu va fi totuşi bolnav.

Prof. Dr. H.Tristram Engelhardt jr., în cartea sa „Fundamentele Bioeticii Creştine” afirmă: ”Întrucât prin FIV concepţia are loc în afara soţiei, există o ruptură duhovnicească semnificativă (…). Funcţiile sexuale reproductive şi cele unitive au fost separate”. Îl dă ca exemplu pe Sf. Vasile cel Mare care susţinea că „ ucigaş este cel ce ucide un embrion neformat sau imperfect, întrucât acesta, deşi nu e încă o fiinţă completă, era menit să se desăvârşească în viitor, potrivit succesiunii neapărate a legilor firii”. Autorul cărţii mai afirmă că este imoral ca embrionii „în exces” să fie congelaţi sau distruşi şi dă o penitenţă cuplului: ”Pentru a nu fi vinovat de avort, un cuplu care a produs un exces de embrioni, are obligaţia prima facie de a avea copii în fiecare an, până când tuturor embrionilor li s-a dat posibilitatea de a se naşte”, lucru care nu se întâmplă în realitate.

Devine vizibilă aici o foarte bine închegată ideologie a valorii şi non valorii (Wert Umwert Ideologie), pe care sociologa Gerlinda Smauz a sintetizat o, într un text din 1983, în felul următor: „Când trebuie ucişi oameni, li se atribuie mai întâi prin definiţie un statut inferior, non uman. Este şi cazul fetusului: pentru a l putea ucide legal în trupul mamei, se decide că nu i se vor recunoaşte nici un fel de calităţi specifice omului.” Ideea se aplică, desigur, şi pentru oul omenesc fecundat până la realizarea completă a implantării, datorită faptului că începutul vieţii omului s a hotărât, din motive pur utilitariste, să fie considerat la sfârşitul implantării”.

Capitolul V 95 1. PERSPECTIVE RELIGIOASE 1.1 Concepia cretin despre via

Marile religii, cu rdcini în credina veche a Israelului, au o viziune comun 1 Viaa omului, ca i cea animal i vegetal, a fost creat de asupra vieii umane.Dumnezeu. Prin aceast virtute, viaa este sacr. Din sacralitatea ei decurge i calitatea ei i nu invers. Textul biblic, în cartea „Facerea“, consacr o virtute aparte omului. Brbatul i femeia se bucur de cinstea de a fi creai de însi mâna lui Dumnezeu, printr-un act de creaie separat de al animalelor. Celelalte creaturi s-au nscut prin cuvântul Creatorului. În ierarhia demnitilor tuturor celor create de Dumnezeu, omul se afl deasupra celorlalte creaturi. El are un rol privilegiat, regal. Prima sa misiune, consacrat de cuvintele Creatorului, este de a stpâni natura în care triete, de a o conduce la desvârire. Viaa omului, aezat sub semnul morii, dup cderea lui în pcat, s-a înnoit i s-a întrit o dat cu învierea lui Hristos. Prin Hristos, Dumnezeu particip la experiena vieii noastre. Omul, în felul acesta, are posibilitatea de a fi prta la viaa Creatorului. Condiia omului de diriguitor al creaiei st sub semnul pcatului. Voina sa fiind condus înc de legea morii, a pcatului, omul nu poate înfptui ceea ce voiete. 1.2 Trup, suflet i sexualitate De la deformarea viziunii cretine despre trup pornesc marile probleme ale bioeticii în cultura european. Învtura cretin biblic i patristic relev natura dual a omului: trup i suflet. În Vechiul Testament, trupul, în opoziie cu spiritul, reprezenta partea fragil a omului. În Noul Testament, carnea a fost asociat cu sângele, pentru a indica valoarea uman a lui Hristos. Înclinarea spre pcat este des invocat de Sfântul 1 Ideile din urmtoarele trei subcapitole au fost dezvoltate pe larg în volumele: Moldovan, Ilie, Darul sfânt al vieii i combaterea pcatelor, Bucureti, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1997; Printele Juvenalie, Teroritii uterului. Terorism tiinific i etica începuturilor vieii. Eseu de bioetic a gestaiei, Bucureti, Editura Anastasia, 2002; Breck, John, Darul sacru al vieii, Cluj-Napoca, Editura Patmos, 2001; Dumea, Claudiu, Omul între «a fi» sau «a nu fi». Probleme fundamentale de bioetic, Bucureti, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice, 1998

96 Pavel. Natura uman i-a pierdut spiritul de dreptate prin pcatul originar. Sfinii Prini au comentat, cu avânt sau cu moderaie, sensul moral conferit crnii de Evanghelii. Cretinismul a pus în valoare i natura spiritual a trupului. Prin supunere, carnea renate, îi afl bucurie în remodelarea spiritului dup chipul lui Dumnezeu. Trupul în felul acesta particip la lumina spiritului. Fgduiala învierii se împlinete

în întruparea în Cuvânt, a lui Isus Hristos. Viziunea cretin este tot mai mult atacat în contemporaneitate. Înc de la începuturile sale, cretinismul s-a confruntat cu cultura elenistic, fundamental dualist. Trupul, pentru Aristotel, avea calitate de instrument al sufletului. Teologii medievali au încercat s realizeze o sintez între viziunea iudeo-cretin i cea elenistic. Trupul capt o funciune central în gândirea secolului al XV-lea, unde slbiciunile i senzualitatea lui sunt exploatate mai mult decât oricând. Renaterea impune redescoperirea trupului, împrosptându-i imaginea viguroas cu o infuzie de sorginte pgân. În felul acesta, se deschide tot mai mult calea devalorizrii naturii umane. Diverse teologii au zdruncinat i mai mult viziunea cretin, unde trupul este îneles ca dar, ca lca sacralizat prin prezena spiritului. Puzderia de ideologii a secolului XX a redus omul la stadiul de obiect gânditor. Demnitatea sa a fost aezat în aceeai ordine cu capacitatea de valorificare a instinctelor grupului. Dimensiunea sexual implic o intenie profund a omului, dorina de a se drui cu totul celuilalt. Este una din exprimrile iubirii, într-o form radical, având în vedere c deschide calea spre o nou via, prin procreare.

2.1 Poziia Bisericii Ortodoxe Române Bisericile Ortodoxe au acceptat întotdeauna motenirea doctrinar a primului mileniu cretin. Primul sinod care a sancionat avortul, ca pe o crim, a fost cel de la Ancira (314 d.Cr.). Al treilea Consiliu general de la Constantinopol (Sinod de la Constantinopol), inut în anul 681, recunoscut atât de Biserica Romano-Catolic, cât i de Bisericile Ortodoxe, propunea pedepse aspre, ca pentru criminali, pentru cei care provocau un avort. Învtura Bisericii Ortodoxe Române duce mai departe concepiile regsite în textele Sfinilor Prini. Poziia Sfântului Vasile cel Mare, 3 va care numete avortul „ucidere“, iar pe cei care calc acest canon „drept ucigai“,fi luat ca reper de toat Tradiia. Viaa omeneasc începe în momentul zmislirii, al concepiei, iar embrionul uman se bucur de drepturile consacrate persoanei umane. Fiind o fiin fr aprare, ea cere, dimpotriv, o mai mare protecie. Are trup i suflet i comunic într-un mod complex cu mama sa, în al crui pântec se afl. În 1994, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat o poziie oficial de 4 Reacia a venit într-un moment în care situaia, explicabil combatere a avortului.ca reacie la politica demografic a regimului comunist, cptase aspecte grave. „Dup decembrie 1989, s-a ajuns la 1 milion i ceva de avorturi pe an“ – declara într-un interviu printele Constantin Stoica, purttorul de cuvânt al Patriarhiei Române. În februarie 1997, a fost adresat „Apelul Sfântului Sinod al BOR pentru aprarea dreptului la via al copilului nenscut”, întitulat „Copiii sunt 2 Printele Juvenalie, „Teroritii uterului. Terorism tiinific i etica începuturilor vieii, Eseu de bioetic a gestaiei, Bucureti, Editura Anastasia, 2002, p. 265

3 Floca, Ioan, N (Arhid. prof. dr. ), Canoanele B.O.R., legislaie i administraie bisericeasc, vol. II, Bucureti, p. 155 4 Pr.Constantin Stoica, interviu acordat autorilor

98 binecuvântarea lui Dumnezeu”, iar la 1 iunie în acelai an, în cele aproape 12.000 de parohii din România, a fost citit Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe 5Române „Copiii sunt un dar i o binecuvântare de la Dumnezeu”. Aceste documente fceau referire la avort ca la pruncucidere, considerat „un pcat strigtor la cer”. Suprimarea vieii a circa 1 milion de copii în fiecare an se produce în absena 6 „unei convingeri cretine puternice“.Cuvântul pastoral reafirma rostul familiei i al copilului, „dincolo de greutile materiale i greutile tranziiei”. „Nu numai oamenii Bisericii, ci i medicii, antropologii i biologii cinstii spun c avortul este o crim. Consecinele acestui principiu fundamental – i anume c embrionul este o persoan din momentul concepiei – este aceea c femeia, care avorteaz copilul cu voie se numete ucidere, iar complicitatea la avort a brbatului i a medicului ginecolog este complictate la crim. Pentru Biserica cretin avortul este omor mult mai grav i mai oribil decât altele pentru c ia dreptul la via unei fiine omeneti înainte de a se învrednici de Sfântul Botez... Nu numai avortul, dar i contracepia are urmri grave i dureroase... Dincolo de consecinele tragice ale avortului asupra mamei, în particular, i asupra familiei, în general, acest pcat are urmri catastrofale, cu consecine de nebnuit i pe trâm naional. De aceea considerm c acest aspect l-ar putea observa cu mai 7 mult atenie forurile legiuitoare, realizând condiiile liberalizrii avortului”.Foarte multe femei, îns, ajung în situaia de a înclca aceste recomandri ale Bisericii. În 1996, România, conform datelor OMS, avea cea mai ridicat rat a avortului din Europa, respectiv 78 la 1000 de femei. Dei Biserica Ortodox Român i-a exprimat poziia, fie prin publicarea unor documente oficiale, fie prin atitudini luate de diveri preoi i teologi, nu s-a înregistrat nici o aciune concret pentru a îmbunti actuala legislaie proavort. În septembrie 1997, a fost depus un 8 proiect de lege antiavort la Parlament, dar iniiativa s-a stins în aceast faz.Exist o tendin, în tradiia Bisericii Ortodoxe Române, de a se accepta avortul, ca singura concesie fcut acestei practici, în cazul în care sarcina pune în pericol viaa mamei. „Toate aceste cazuri sunt rezolvate în scaunul spovedaniei. Preotul nu impune, cci în biseric totul se face respectând libertatea omului, dar, prin sfatul 9

lui, mrturisete c susine pstrarea copilului.”Timothy Ware, episcop ortodox grec, în cartea sa referitoare la Biserica Ortodox, dei arat c exist diferene de opinie în privina subiectului contracepiei, „avortul este condamnat, fr echivoc, de învtura moral 10 ortodox”. 5 „Viaa cultelor”, 20 iunie, 1997 6 Ibidem 7 Ibidem 8 Moisin, Anton, Ocrotirea copiilor nenscui, Sibiu, 1997, 9 Pr. Constantin Stoica, interviu acordat autorilor 10 Apud A Way od Life, p.43

99 Biserica Ortodox Român susine activitatea mai multor asociaii, care militeaz pentru drepturile copiilor nenscui. În 2001, împreun cu Biserica Romano-Catolic, a organizat un congres internaional pe tema „Familia i viaa la începutul unui nou mileniu cretin“, ocazie ce a permis reafirmarea principiilor ce decurg din tradiia bisericii. Majoritatea reprezentanilor Biseriicii Ortodoxe Române au condamnat avortul i contracepia. Prea Fericitul Patriarh Teoctist afirm: „Ne aflm, astzi, noi, românii, într-o situaie deosebit de complex, care ne pune în situaia de a alege, printr-un efort de voin lucid, între un mare viitor, favorizat de conjunctura universal i de experiena noastr ancestral unit cu însuirile noastre sufleteti i intelectuale, pe de o parte, i dispariia pur i simplu ca popor din istorie i de pe faa pmântului, pe de alt parte. V este cunoscut tragedia demografic din ar, estimat de specialiti la 12 milioane de români, care nu s-au mai nscut, czând prad înfricotorului pcat al avortului. Nici unul dintre cele dou rzboaie mondiale nu s-a soldat cu câte un milion de victime, dar noi astzi am ajuns s aflm de uciderea anual a mai mult decât într-un rzboi mondial. Biserica se confrunt astfel cu o adevrat avalan de desfigurare moral a societii noastre. A-i face fa, a-i riposta, a reda neamului nostru voina i puterea de a tri i a învinge rul este o misiune care intr în însi definirea chemrii noastre, ca slujitori ai Bisericii strbune, ndejdea dinuirii noastre ca popor. Dac ne vom dovedi neputincioi în faa acestei primejdii pe scar naional, Dumnezeu ne va osândi la judecata de pe urm a neamurilor. Pe noi, mai întâi, pstorii sufleteti, dovedii nevolnici i nevrednici de rolul nostru în fruntea turmei celei cuvânttoare de Dumnezeu. A reda îns dorina de via i puterea de via unui popor înseamn a-i reda încrederea în el însui, în rostul lui pe lume, în ziua de 11

mâine.”