ferma de vaci

SC U.S.I. SRL, www.studiidemediu.ro

Construire/modernizare ferma de vaci, Ponor

Hârtie reciclată

1

Introducere

Scopul prezentei documentaţii este de a identifica, evalua şi prezenta impactul potenţial rezultat ca

urmare a construirii unei ferme de vaci de late în localitatea Vale în Jos, com. Ponor, jud. Alba și modernizare centru de preluare și prelucrare lapte, loc. Ponor, jud. Alba.

Prezentul Studiu a fost elaborat în conformitate cu prevederile O.M. 863/2002 şi ţinând seama de legislaţia specifică naţională în vigoare, mai cu seamă de prevederile şi principiile Legii Mediului 256/2006 republicată, a Legii Apelor 310/2004 pentru modificarea şi completarea Legii Apelor nr. 107/1996 precum şi de normele şi regulamentele europene în domeniu.

De asemenea s-au mai avut în vedere: • Legea securității și sănătății în muncă Nr. 319/2006 ; • Legea Nr. 426/2001 privind regimul deşeurilor ; • Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul

integrat al poluării ; • H.G.Nr.188 din 20-03-2002 – norme privind descărcarea în mediu acvatic a apelor uzate ; • Hotărârea Nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra

mediului pentru anumite proiecte publice şi private • Ordinul MAPPM Nr.756 /1997 – reglementări privind evaluarea poluării mediului ; • Ordinul MAPPM Nr.184/1997 – Procedura privind realizarea Bilanţurilor de Mediu şi

Evaluarea impactului de mediu; • Ordinul MAPPM Nr.876/2004 – Procedura privind autorizarea activităţiilor cu impact

semnificativ asupra mediului; • Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 - privind condiţiile tehnice pentru protecţia atmosferei ; • Ordinul MAPPM Nr.860/2002 – privind procedura de evaluare a impactului de mediu si de

emitere a acordului de mediu; • Ordinul MAPPM Nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile

etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, respectând normativul de conținut propus în acest sens ;

La realizarea prezentului raport s-a mai ţinut cont de următoarele documente dezvoltate în cadrul proiectului Phare 2000 Asistenţă tehnică pentru asigurarea conformării cu Directivele privind Evaluarea

Impactului Asupra Mediului – beneficiar Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor: • Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului;

• Manualul EIA; • Ghid metodologic pentru includerea consideraţiilor de biodiversitate în procedura de

evaluare a impactului asupra mediului;

precum şi de: • Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitat Directive

92/43/EEC, propus de Comisia Europeană, DG Environment, 2002; Au fost luate în considerare şi prevederile Directivelor europene, 2000/60/CEE "Ape", 79/409

"Păsări", 92/43 "Habitate" (din perspectiva propunerii includerii zonei în reţeaua naţională Natura 2000). Orice proiect, plan sau program, produce pe lângă efectele directe (pentru care a fost conceput) şi o

serie de efecte indirecte care trebuiesc gestionate în scopul conformării cu reglementările pe linie de protecţie a factorilor de mediu. Necesitatea gestionării tuturor efectelor determinate răspunde şi unor principii ce stau la baza legislaţiei de protecţie a mediului:

• iniţierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite; • evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor şi posibilităţilor privind alegerea tehnologiei

optime; • necesitatea implicării factorilor instituţionali responsabili în procesul de luare a deciziilor

privind managementul proiectelor cu impact asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului are drept obiect evidenţierea efectelor negative, dar şi a celor

pozitive, ca urmare a unei activităţi proiectate sau a uneia în desfăşurare (în cazul proiectelor de dezvoltare sau modernizare a capacităţilor existente) asupra mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea şi reducerea consecinţelor negative asupra mediului, datorate activităţilor antropice, reflectând o abordare preventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării durabile. Această evaluare caută să încorporeze



Hârtie reciclată

2

planificarea pentru mediu din primele faze ale proiectelor de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reducerii impactului ecologic negativ al activităţii preconizate.

Studiul de evaluare a impactului asupra mediului nu este o cercetare științifică exhaustivă prin care să se realizeze o sinteză cu caracter monografic a tuturor atributelor legate de factorii de mediu din zona țintă. Studiul de evaluare a impactului asupra medului rămâne. Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, conform definiției date în OUG 164/2008 ce aduce cele mai recente modificări și completări Legii mediului, este: „parte a documentatiei planurilor sau programelor, care identifica, descrie si evalueaza efectele

posibile semnificative asupra mediului, ale aplicarii acestora si alternativele sale rationale, luand in

considerare obiectivele si aria geografica aferenta, conform legislatiei in vigoare”. Astfel, acest document se dorește a fi doar un instrument menit a asista procesul decizional al

autorităților de mediu, cu privire la efectele induse de promovarea proiectului prous asupra factorilor de mediu, prin identificarea și evaluarea efectelor osibile, semnificative asupra mediului, respectiv alternativele sale raționale.

Zona de implementare a proiectului se află situată în perimetrul administrativ al comunei Ponor, jud. Alba, aflându-se în zona Sitului de Conservare Specială SCI ROSCI0253 Trascău respectiv a Ariei de Protecție Specială Avifaunistică Munţii Trascăului ROSPA00871, incluse în reţeaua naţională Natura 2000 .

1 Acest sit apare ca ROSPA0087 în HG1284/2007, iar în OM 1964/2007, apare ca ROSPA0088Munții Trascău



Hârtie reciclată

3

Cap. I. Informații generale

I.1. Informații despre titularul proiectului

SC MONTANA CAD SRL s-a înfiinţat în anul 1992 având ca activitate

principală comerţul cu amănuntul. În anul 1995 s-a construit un imobil cu destinaţia de magazin în comuna Ponor, (sat Ponor). În anul 1995 s-a achiziţionat un imobil cu destinaţia de centru de preluare a laptelui de la fermieri din zonă. În anul 2001 s-au pus bazele înfiinţări unei ferme de vaci cu lapte prin achiziţia a 7 juninci gestante cu certificate de origine. În anul 2005 s-au mai achiziţionat 8 juninci gestante cu certificate de origine, un tractor nou cu dublă tracţiune, aparate de muls la bidon.

În prezent societatea deţine un efectiv de 65 de capete; 3 imobile şi un grajd bovine, 1 tractor, o autoutilitară Dacia izotermă.

Producţia se livrează prin magazinele proprii din Ponor si Alba Iulia, cat şi prin distribuitori.

Numele și adresa companiei titularului S.C. MONTANA CAD S.R.L PONOR, nr. 87, jud. ALBA Tel. 0258 – 813657 Mob. 0766 – 295384, 0766 – 295390 CUI: 1761225; J01/239/1992 Cod CAEN - Activitate principală: 0141 – Creșterea bovinelor de lapte

Persoană de contact: Aurora CORDEA

I.2. Informații despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra

mediului și al raportului la acest studiu

Autorul Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului este SC U.S.I. SRL:

Obiectul principal de activitate al USI constă în Activităţi de consultare pentru

afaceri şi management, având însă ca obiecte secundare şi Studii şi cercetări în ştiinţe fizice

şi naturale.

In activitatea sa USI se bucură de colaborarea cu un puternic corp de experţi în domeniul cu o înaltă pregătire profesională în ştiinţe naturale şi o vastă experienţă, în activităţi de proiectarea, promovarea şi managementul unor proiecte specifice.

Incepând cu anul 2007, ca urmare a expertizei dobândite şi a experienţei acumulate, USI a fost atestată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile ca persoană juridică în măsură să elaboreze Studii de evaluare a impactului asupra mediului, resectiv Bilanțuri de mediu.



Hârtie reciclată

4

Prezenta documentație a fost elaborată în cadrul unui colectiv compus din: - Dr. Sergiu MIHUŢ, Atestat MMGA R-2- EIM/BM 2007; - biol. Liana MIHUŢ; - biol. Msc. Anamaria ROMAN;

Numele și adresa companiei autorului atestat: Sediul firmei: Str. Branului nr. 5, Cluj-Naoca, Romania Inregistrare în Registrul Comerțului Cluj: J12/1014/2001 Cod fiscal: RO 14054736

Reprezentată prin Dr. Sergiu MIHUȚ în calitate de Administrator Persoană de contact: Dr. Sergiu MIHUȚ Tel./fax: 0264-416 108 Mobil: 0744-826 619 www.studiidemediu.ro, [email protected]

I.3. Denumirea proiectului

Construire fermă vaci de lapte, loc. Vale în Jos, com. Ponor, jud. Alba și

modernizare centru de preluare și prelucrare lapte, loc. Ponor, jud. Alba

I.4. Descrierea proiectului și descrierea etapelor acestuia

Proiectul propus urmărește construirea unei ferme pentru 45 de vaci de lapte,

repsctiv modernizarea capacităților de preluare și prelucrare a laptelui. I.4.1. Descrierea proiectului∗ Prin implementarea proiectului se are in vedere utilizarea optima a resurselor

existente in ferma pentru adapostirea animalelor, construindu-se un grajd pentru adăpostirea vacilor de lapte in conformitate cu standardele comunitare care sa asigure o crestere a productivitatii muncii si o maxima eficienta arhitectonica, logistica si organizatorica.

Se are in vedere cresterea numarului de animale la 100 capete compuse din : - vaci de lapte: 42 capete - junici gestante: 15 capete - tineret femele: 33 capete - tineret masculi: 7 capete, la cca 100 capete (7%).

Totodata se urmareste organizarea corecta a efectivului de vaci in structuri moderne, cu un flux tehnologic adecvat dimensiunilor reale ale fermei zootehnice. Aceasta impune si organizarea structurilor complementare necesare bunei functionarii (fanare, baterii silozuri, depozit materii prime) astfel incat sa se garanteze cele mai bune conditii de gestionare a fermei zootehnice. Obiectivul este acela de a oferi mai bune conditii de confort animalelor si de a favoriza o gestionare mai usoara si rationala pentru operatorii din ferma, de a obtine cele mai bune performante, fie in termeni cantitativi, fie in termeni de calitate al produsului. Acest lucru face ca la finalizarea investitiei sa cresca valoarea adaugata bruta a exploatatiei agricole.

∗ Date preluate din Studiul de fezabilitate pentru obiectivul propus



Hârtie reciclată

5

Deasemenea se vor realiza capacitati de stocare a dejectiilor solide si lichide, concomitent cu imbunatatirea indicatorilor de calitate a apelor evacuate de pe amplasament si aplicarea metodelor prevazute in Codul de bune practici agircole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Prin gestionarea corecta a dejectiilor in conformitate cu standardele sanitar – veterinare si de bunastare a animalelor se vor reduce emisiile de amoniac ceea ce este in concordanta cu obiectivul de mediu din cadrul masurii 121.

Gestionarea dejectiilor prevede indepartarea acestora cu ajutorul plugurilor racloare de pe diversele alei ale adaposturilor zootehnice, cu frecventa zilnica, astfel incat sa se reduca la minim fenomenul de fermentatie in interiorul adaposturilor si sa se garanteze excelente conditii igienico-sanitare animalelor.

Pentru a garanta conditii optime operative pentru prepararea si distribuirea furajelor este necesar ca toate suprafetele de stocaj a materiilor prime, a furajelor si concentratelor sa fie localizate pe cat posibil intr-o zona unica a centrului zootehnic.

Se vor construi spatii adecvate de depozitare materii prime conform normelor. Toate cele descrise mai sus se completeaza cu un intreg ansamblu de alei si spatii

verzi care garanteaza o lucrare complexa. In aceste conditii proiectul se incadreaza in masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole” din Axa I “Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic “ al programului PNDR, în rocesul administrativ de avizare fiind solicitată și prezenta evaluare a imactului asura mediului, dată fiind localizarea acestuia în cadrul unor situri aparținând rețelei Natura 2000.

Obiectivul general al proiectului consta in creşterea profitabilităţii si durabilităţii exploataţiei prin folosirea mai judicioasa a mijloacelor de producţie de care dispune, prin modernizarea lor si prin achiziţionarea de noi mijloace de producţie .

Acest obiectiv general va fi îndeplinit prin implementarea următoarelor obiective

specifice: a)-cresterea productiei vegetale, atat extensiv, prin mărirea suprafeţei de teren

arabil exploatate, cat si intensiv prin imbunatatirea tehnologiilor, lucru ce va fi permis de achizitia de utilaje moderne.

b)-scaderea costurilor pe unitatea de produs prin renuntarea la prestatorii de sevicii si scaderea costurilor cu forta de munca.

c)-cresterea productiei de lapte se va realiza prin: • marirea numarului de vaci in productie. Creşterea număului de

vaci de lapte se va faci din reproducţia proprie. Societatea detine la ora actuala un numar de 31 vaci de lapte. Imbunatatirea condiţiilor de exploatare prin perfecţionarea sistemului de furajare si creşterea confortului animalelor va duce la creşterea indicelui de fertilitate si astfel se va putea optimiza procesul general de reproducţie, cu structura corespunzătoare pe grupe fiziologice.

• ·mărirea producţiei/cap de vaca va fi posibila prin realizarea aceloraşi factori tehnici de la punctul precedent (sistem de furajare + confort).

d)- valorificarea superioara a producţiei locale de cereale. e)- protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Îndeplinirea

acestui obiectiv va conduce nu doar la încadrarea in standardele europene de mediu, ci si la o reducere a costurilor pe ferma vegetala, datorata folosirii integrale a îngrăşămintelor organice rezultate in ferma.

f)- îndeplinirea standardelor pentru lapte crud. Si acest obiectiv, pe langa aspectul de conformare europeana aduce beneficii economice imediate, prin faptul ca procesatorii de lapte platesc un pret mai bun pentru acest tip de lapte.

Se poate constata conformitatea obiectivelor investiţiei cu :



Hârtie reciclată

6

-obiectivul general al masurii, respectiv “cresterea competitivitatii sectorului

agricol printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a factorilor de productie”

-obiectivul specific:”cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite”

-obiectivul specific:”adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare

I.4.2. Descrierea etapei de construcție Investitia tine cont de toate reglementarile in domeniu valabile in UE,astfel incat

produslul final principal care se va obtine,respectiv laptele materie primă, va fi unul care corespunde tuturor standardelor de calitate ale UE.

Investitia de realizare a centrului zootehnic este in concordanta cu sectorul prioritar de crestere a animalelor: “bovine pentru lapte“, din fisa masurii 121 Modernizarea exploatatiilor agricole”. Totodata beneficiarul apartine unitatilor administrative teritoriale a comune Ponor, care potrivit anexei 1 - Zone potential, detine un potential mediu pentru cresterea taurinelor.

Lucrarile aferente prezentului proiect se compun din : - realizarea unui adapost nou de 42 capete - realizarea sistemului de gestionare si vehiculare a dejectiilor aferente

adaposturilor de vaci din intreaga ferma; - realizarea bazinelor de stocare pentru dejectiile lichide si a platformei aferente

partii solide, calculate pentru efectivul de vaci de lapte (cca. 42 de capete); - realizarea retelei de canalizare pluviala - realizarea unei structuri noi (in zona fanarelor) pentru adapostirea materiilor

prime (premixuri, furaje concentrate, soia, seminte de bumbac etc) si a paielor pentru asternut;

- amenajarea aleilor si a spatiilor verzi din aceasta zona. In conformitate cu prevederile temei de proiectare, inregistrata la S.C. “FAN

DESIGN “ S.R.L. sub nr. 8 / T.P. S.F / 22.11.2008, obiectivul proiectat avand regimul de inaltime P; 1E cuprinde urmatoarele capacitati fizice si functiuni :

Pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită, aria desfăşurată, numărul de

niveluri şi înălţimea acestora, volumul construit

Suprafete – CAPACITATI FIZICE: Ac totala SITUATIA PROPUSA = 1.924,60 mp Ad totala SITUATIA PROPUSA = 2.001,60 mp ,din care: CLADIRI - CAPACITATI FIZICE CONSTRUCTII EXISTENTE SI

MENTINUTE: Ac totala CONSTRUCTII EXISTENTE SI MENTINUTE= 535,60 mp Ad totala CONSTRUCTII EXISTENTE SI MENTINUTE= 535,60 mp ,din care : CORP 1 - GRAJD JUNINCI; VACI INTARCATE; MATERNITATE; BOXA

TRATAMENTE: Ac CORP 1 - GRAJD JUNINCI; VACI INTARCATE; MATERNITATE; BOXA TRATAMENTE = 241,80 mp Ad CORP 1 - GRAJD JUNINCI; VACI INTARCATE; MATERNITATE; BOXA TRATAMENTE = 241,80 mp CORP 2 – GRAJD TINERET 2-12 luni: Ac CORP 2 - GRAJD TINERET 2-12 luni = 193,20 mp Ad CORP 2 - GRAJD TINERET 2-12 luni = 193,20 mp



Hârtie reciclată

7

CORP 3 – MAGAZIE MATERIALE INCINTA; REMIZA AUTO Ac CORP 3 - MAGAZIE MATERIALE INCINTA; REMIZA AUTO = 95,10 mp Ad CORP 3 - MAGAZIE MATERIALE INCINTA; REMIZA AUTO = 95,10 mp CORP 4 – REZERVA DE APA: Ac CORP 4 - REZERVA DE APA = 5,50 mp Ad CORP 4 - REZERVA DE APA = 5,50 mp CLADIRI - CAPACITATI FIZICE CONSTRUCTII NOI: Ac CONSTRUCTII NOI= 1.389,00 mp Ad CONSTRUCTII NOI= 1.466,00 mp CORP 5 – GRAJD VACI LAPTE SI SALA DE MULS: Ac CORP 5 - GRAJD VACI LAPTE SI SALA DE MULS = 707,55 mp Ad CORP 5 - GRAJD VACI LAPTE SI SALA DE MULS = 784,55 mp ,din care: A parter = 707,55 mp A etaj = 77,00 mp CORP 7 – MAGAZIE DE FURAJE SI MOARA DE FURAJE: Ac CORP 7 - MAGAZIE DE FURAJE SI MOARA DE FURAJE = 36,00 mp Ad CORP 7 - MAGAZIE DE FURAJE SI MOARA DE FURAJE = 36,00 mp CORP 8 – PLATFORMA STOCARE DEJECTII SOLIDE SI BAZIN DE

PURIN: Ac CORP 8 - PLATFORMA STOCARE DEJECTII SOLIDE SI BAZIN DE

PURIN = 166,60 mp Ad CORP 8 - PLATFORMA STOCARE DEJECTII SOLIDE SI BAZIN DE PURIN = 166,60 mp

CORP 9 – BAZIN VIDANJABIL: Ac CORP 9 - BAZIN VIDANJABIL = 18,00 mp Ad CORP 9 - BAZIN VIDANJABIL = 18,00 mp CORP 10 – REZERVOR APA DE ZI SI INCENDIU: Ac CORP 10 - REZERVOR APA DE ZI SI INCENDIU = 24,35 mp Ad CORP 10 - REZERVOR APA DE ZI SI INCENDIU = 24,35 mp CORP 11 – BAZIN COLECTARE APE PLUVIALE INCINTA: Ac CORP 11 - BAZIN COLECTARE APE PLUVIALE INCINTA = 72,00 mp Ad CORP 11 - BAZIN COLECTARE APE PLUVIALE INCINTA = 72,00 mp Alte capacitatiti fizice ; CORP 6 – DEPOZIT PAIE SI FAN: Ac CORP 6 - DEPOZIT PAIE SI FAN = 364,50 mp Ad CORP 6 - DEPOZIT PAIE SI FAN = 364,50 mp Suprafete –CAPACITATI FIZICE; Ac totala = 89,60 mp Ad totala = 170,85 mp



Hârtie reciclată

8

Numarul de niveluri – regimul de inaltime: P; 1E

Volumul constructiilor: 12.400 mc Procentul de ocupare a terenului P.O.T.:

P.O.T. existent = 5,68 % propus = 20,41 % Coeficientul de utilizare a terenului C.U.T.:

C.U.T existent = 0,056 propus = 0,212

Functiuni :

CORP 1 - GRAJD VACI DE LAPTE si SALA DE MULS 2 x 3 bradulet GRAJD VACI DE LAPTE Cuprinde urmatoarele functiuni : - adapost vaci de lapte, organizate intr – o singara grupa si un singur

compartiment - alei de circulatie vaci la stand de furajare si la zonele de odihna - zone de adapare - zone de odihna - la cusete - alee de furajare SALA DE MULS 2 x 3 bradulet PARTER: - cuprinde urmatoarele functiuni : - sala de asteptare - sala de muls 2 x 3 bradulet - sala tanc racire si preluare lapte - sala agregate - magazie - filtru sanitar separat pe sexe - centrala termica - culoare de circulatie - scara acces etaj ETAJ: - cuprinde urmatoarele functiuni : - birou medic veterinar si farmacie - birou sef ferma si calculator - sala de mese personal - grupuri sanitare - culoare de circulatie - scara acces parter CORP 7 – MAGAZIE DE FURAJE SI MOARA DE FURAJE: Cuprinde urmatoarele functiuni : - magazia de furaje si moara de furaje CORP 8 – PLATFORMA STOCARE DEJECTII SOLIDE SI BAZIN DE

PURIN: Cuprinde urmatoarele functiuni :



Hârtie reciclată

9

- platforma stocare dejectii solide - bazin de purin

CORP 9 – BAZIN VIDANJABIL: Cuprinde urmatoarele functiuni : - bazin vidanjabil

CORP 10 – REZERVOR APA DE ZI SI INCENDIU: Cuprinde urmatoarele functiuni : - rezervor de apa de zi si incendiu

CORP 11 – BAZIN COLECTARE APE PLUVIALE INCINTA: Cuprinde urmatoarele functiuni : - bazin pentru colectarea apelor pluviale

Alte functiuni in incinta: DEPOZIT PAIE SI FAN: ADAPOSTURI TIP IGLU PENTRU VITEI 0-2 LUNI ALEI SI PLATORME CAROSABILE SI PIETONALE DEZINFECTOR RUTIER

Functiuni : Spaţii de producţie: DEMISOL - Recepţie materie primă - Sala de maturat si depozit Camera frigorifica Spaţii anexe: - Culoar si casa scarii - Atelier si Centrala termica Spaţii de producţie: PARTER - Sala de productie Spaţii anexe: Laborator - Culuar si casa scarii - Hol Grup sanitar

Pentru reţele: lungimi, lăţimi, diametre, materiale, condiţii de pozare etc. Rețeaua de alimentare cu apă Reţeaua de alimentare cu apă este existenta, apa fiind preluata de la o sursa de apa

de pe proprietatea vecina, reteaua este executată din tub de polietilenă PEHD, De= 90 mm, PN10, respectiv PEHD, De= 63 mm, PN6 .

Reteaua de alimentare cu apa cuprinde atat conductele aferente gospodariei de apa cat si conductele de distributie.

Gospodăria de apa cuprinde 1 rezervor de acumulare cu capacitatea de 50 mc, grupul de pompe pentru incendiu, pompe pentru alimentarea rezervorului,pompe sumersibile, vane de manevra, etc.



Hârtie reciclată

10

Rezervorul de acumulare de 50 mc este alimentat din reteaua de apa existenta in zona, in imediata apropiere a incintei.

Apa este pompata din rezervorul de 50 mc cu ajutorul unor pompe ce realizeaza debitul si presiunea, in reteaua de distributie cu ajutorul unui vas hidrofor cu membrana elastica.

Conductele de alimentare a rezervorului de 50 mc, din polietilena PEHD,De=75 mm, vor fi montate îngropat sub adâncimea de îngheţ 0,90 m faţă de cota terenului amenajat (conf. STAS 6054)

Rezervorul de acumulare 50 mc, asigură atât rezerva de serviciu cât şi rezerva de incendiu pentru întreaga incintă.Pentru asigurarea debitului şi presiunii de utilizare la hidranţii exteriori din incintă a fost prevăzut un grup de pompe antiincendiu .

Conducta din polietilena va fi montată în teren pe un pat de nisip de 15 cm grosime,sub adâncimea de îngheţ, iar acoperirea conductei se va face cu un strat de nisip de 10 cm, iar apoi cu straturi de 15 cm de pământ compactat.

Reteaua de distributie va alimenta hidrantii exteriori de incendiu amplasati astfel incit sa fie acoperita intreaga zona din punct de vedere al stingerii incendiului avind simultaneitatea 1, prescrisa de un incendiu conform normelor in vigoare .

In camin va fi prevazut un racord pentru alimentarea cu apa a adapatorilor, cat si un robinet de golire pe timp friguros.

Reţele de canalizare In incintă vom avea reţea de canalizare separativa, pentru apa uzată menajeră, apa

cu incarcari de dejecţii, pentru efluentul de siloz si ape pluviale . Canalizarea in incinta a fost executata din tuburi din PVC pentru canalizarea

menajera cu etanşare pe inel de cauciuc pozate pe un pat de nisip de 20 cm, din conducta de polietilena PEHD pentru canalizarea dejectii pompata, respectiv rigole pentru colectarea apelor pluviale in incinta .

Colectorii coloanelor menajere de la instalaţile interioare de canalizare menajera (de la gr.sanitar birouri, respectiv filtrul sanitar personal), vor conduce apele uzate spre bazinul vidanjabil din incita .

Retele electrice Alimentarea cu energie electrică se va face din postul de transformare.De la

aceasta este alimentat pe joasa tensiune tabloul general iar de la acesta se alimenteaza linia electrica de joasa tensiune alimentand toti consumatorii .

Distributia energiei electrice in incinta se va face prin cabluri electrice subterane dimensionate corespunzator puterilor instalate pe grupe de receptoare.

Pe tot traseul cablurilor se vor ingloba in straturile de pamint doua rinduri de folie de avertizare.In zonele carosabile cablurile vor fi protejate in teava de otel pentru a se evita solicitarile mecanice care ar putea deteriora aceste cabluri.

Tablourile electrice care sint mai expuse la intemperii vor fi mai bine protejate la patrunderea corpurilor straine sau a apei (IP 54).

Celelalte tablouri care se vor monta la interior vor fi de tip modular si se vor echipa cu disjunctoare automate dimensionate pentru fiecare receptor si corelate din punct de vedere al selectivitatii protectiei.

Pe portiunile in care cablul de alimentare traverseaza zone carosabile sau in zonele in care cablurile ies din pamant se vor lua masuri de protectie impotriva deteriorarilor mecanice prin montarea in teava de protectie.

Puterea instalata estimata este de:



Hârtie reciclată

11

- Puterea instalata este. 160 kW - Puterea simultan absorbita 130 kW Iluminatul exterior din incinta se va face prin montarea pe stalpi metalici a unor

corpuri de iluminat cu grad de protectie corespunzator (IP 54). Corpurile de iluminat se alimenteaza de la tablourile de distributie propuse .

Pentru protectia impotriva tensiunilor atmosferice se va avea in vedere legarea tuturor elementelor metelice la priza de pamant.Acestea se vor lega la o priza de pamant independenta de priza instalatiei electrice .

Priza de pamant pentru protectia impotriva tensiunilor atmosferice se executa separat si rezistenta de dispersie a acesteia nu are voie sa depaseasca valoarea de 10 ohm conform STAS 12604.

Priza de pamant a instalatiei electrice a carei rezistenta de dispersie nu are voie sa depaseasca 4 ohmi se executa separat respectand distanta normata pentru aceasta situatie.Daca la cele doua prize de pamant nu pot fi executate in conditile respectarii prevederilor normativului I20, se va executa o priza de pamant comuna cu rezistenta de dispersie de maxim 1 ohm.

Surse de iluminare vor fi cu vapori de sodiu pentru minimizarea poluării luminoase.

Structura constructiva CLADIRI - SISTEM CONSTRUCTIV :

CORP 1 - GRAJD JUNINCI; VACI INTARCATE; MATERNITATE; BOXA

TRATAMENTE: Fundatii continue si izolate din b.s.; b.a.m. si b.a.p. Pereti din zidarie, intariti cu samburi si centuri din b.a.m. Cadre mixte: - stalpi metalici laminate - grinzi din lemn ecarisat de rasionase Planseu din lemn ecarisat de rasinoase Sarpanta din lemn ecarisat de rasionase. Invelitoare si accesorii invelitoare placi azbociment ondulat

CORP 2 – GRAJD TINERET 2-12 luni: Fundatii continue si izolate din b.s.; b.a.m. si b.a.p. Pereti din zidarie, intariti cu samburi si centuri din b.a.m. Cadre mixte: - stalpi metalici laminate - grinzi din lemn ecarisat de rasionase Planseu din lemn ecarisat de rasinoase Sarpanta din lemn ecarisat de rasionase. Invelitoare si accesorii invelitoare placi azbociment ondulat CORP 3 – MAGAZIE MATERIALE INCINTA; REMIZA AUTO: Fundatii continue si izolate din b.s.; b.a.m. si b.a.p. Pereti din zidarie, intariti cu samburi si centuri din b.a.m. Cadre mixte: - stalpi metalici laminate si stalpi din lemn ecarisat de rasinoase - grinzi din lemn ecarisat de rasionase



Hârtie reciclată

12

Planseu din lemn ecarisat de rasinoase Sarpanta din lemn ecarisat de rasionase. Invelitoare si accesorii invelitoare placi azbociment ondulat CORP 4 – REZERVA DE APA: Radier si cuva radier din b.a.m.

CLADIRI - SISTEM CONSTRUCTIV CONSTRUCTII NOI:

CORP 1 - GRAJD VACI DE LAPTE si SALA DE MULS 2 x 3 bradulet Fundatii izolate din b.s. si b.a.m. intarite cu centuri si cuzineti din b.a.m. Pereti din b.a.m. si zidarie intarita cu samburi si centuri din b.a.m., in conlucrare

cu cadre din b.a.m. Cadre din b.a.m. Planseu din b.a.m. peste parter sala de muls, partial. Sarpanta – Ferme din lemn ecarisat de rasinoase si pane din lemn ecarisat de

rasinoase Invelitoare si accesorii invelitoare panouri termoizolante din tabla cutata Izolatii - hidrofuge - materiale si sisteme bituminoase sau alte materiale si

sisteme similare - termice - placi polistiren si placi vata minerala CORP 7 – MAGAZIE DE FURAJE SI MOARA DE FURAJE: Fundatii izolate din b.s. si b.a.m. intarite cu centuri si cuzineti din b.a.m. Pereti din b.a.m. si zidarie intarita cu samburi si centuri din b.a.m., in conlucrare

cu cadre din b.a.m. Cadre din b.a.m. Sarpanta – Ferme din lemn ecarisat de rasinoase si pane din lemn ecarisat de

rasinoase Invelitoare si accesorii invelitoare panouri termoizolante din tabla cutata Izolatii - hidrofuge - materiale si sisteme bituminoase sau alte materiale si

sisteme similare - termice - placi polistiren si placi vata minerala CORP 8 – PLATFORMA STOCARE DEJECTII SOLIDE SI BAZIN DE

PURIN: Subradier din balast Radiere si cuve radier din b.a.m. Planseu din b.a.m. Izolatii - hidrofuge: materiale si sisteme bituminoase, sau alte materiale si

sisteme similare CORP 9 – BAZIN VIDANJABIL: Subradier din balast Radier si cuva radier din b.a.m. Planseu din b.a.m. Izolatii - hidrofuge: materiale si sisteme bituminoase, sau alte materiale si

sisteme similare



Hârtie reciclată

13

CORP 10 – REZERVOR APA DE ZI SI INCENDIU: Subradier din balast Radier si cuva radier din b.a.m. Planseu din b.a.m. Izolatii - hidrofuge: materiale si sisteme bituminoase, sau alte materiale si

sisteme similare

CORP 11 – BAZIN COLECTARE APE PLUVIALE INCINTA: Constructie din pamanturi tasate Pat argila suport hidroizolatie Izolatii - folie geotextil, sau alte materiale si sisteme similare Principalele utilaje de dotare a construcţiilor (cazane de abur sau apă fierbinte,

hidrofoare, ascensoare etc.)

LISTA DE ECHIPAMENTE - OBIECT NR. CORP 5

GRAJD VACI LAPTE si SALA DE MULS ( TERMICE )

Nr

Crt.

Denumire,caracteristici UM Cant

0 1 2 3 1 Aeroterma electrica cu functionare in mediu umed

P=1-2-3 KW, Daer=200-280 mc/h Tensiune 240 V, Dotari : selector de functii,termostat si timer

buc 2

2 Boiler bivalent 300l Pmax=8 bar Pmax serpentina =12 bar Temp max=99º C Diametru=690 mm Inaltime= 1505 mm

buc 1

3 Panou solar cu presiune Diametru captator 58 mm Lungime 1800 mm Nr captatori 18 buc Pmax= 6 bar Pierdre de presiune 600 Pa Coef de absortie>93% Emitanta < 8%

buc 2

4 Statie completa de automatizare pentru solar dotata cu : supapa siguranta vas de expansiune clapeta sens ( gravitational ) pompa circulatia

buc 1

5 Centrala termica electrica - 24 KW Pnominala = 24 KW Tensiune 400 V Pmax=0.3 Mpa Tmax apa =100 º C

buc 1



Hârtie reciclată

14

Dimensiuni 660x380x175 mm


GRAJD VACI LAPTE si SALA DE MULS – (SANITARE )

Nr

Crt. Denumire,caracteristici UM Cant

0 1 2 3 1 Pompa sumersibila pentru ape

uzate cu incarcari de solide si fibre lungi Q=7.0 mc/h H=11.4 mca P=1.36 KW -tensiune 240 V

buc 1


REZERVOR APA DE ZI SI INCENDIU - SANITARE

Nr Crt.

Denumire,caracteristici UM Cant

0 1 2 3 1 Pompa sumersibila

Q=18.0 mc/h H=61.2 mca P=5.5 KW -tensiune 3x400 V model de ref. DAB AS4F-18 T

buc 2

2 Accesorii pompe, Sonda lipsa apa,tablou comanda ;garnitura antivibrant, etc

buc 1

3 Grup de pompare hidrofor Q=7.0 mc/h H=53.0 mca P=2x1.85 KW -tensiune 3x400 V model de ref. DAB 2K 55/50 T

buc 1

4 Vas hidrofor cu membrana elastica P max =10 bar P preincarcare =2 bar Racord = 2” -Diametru = 930 mm - Inaltime = 1970 mm

buc 2



Hârtie reciclată

15

5 Grup de pompare incendiu Q=80.0mc/h H=65.0 mca P=2x9.2 KW -tensiune 3x400 V model de ref. DAB 2KV 50/3 T

buc 1

UTILAJE TEHNOLOGICE:

GRAJD VACI LAPTE Adapatori buc 2 Rastel autocapturant buc 6 Plug raclor buc 2 Lojete -cusete buc 45 Perii rotative buc. 1 Covoare de cauciuc buc 45 SALA DE MULS Instalatie de muls –2 x 3 bradulet buc 1 Tanc de racire 2000 L, 2 mulsori buc 1 Pompa de vacuum buc 1 Rezervor vacuum buc 1 Pompa de lapte buc 1 Vas colector buc 1 Filtru lapte buc 1 Agregat racire buc 1 Automat de spalare buc 1 Recuperator de caldura buc 1 Boiler buc 1 Centrala termica buc 1 Cazan gazeificare buc 1 Calculator buc 1 MAGAZIA DE FURAJE Tocătoare buc 1 Amestecător cu alimentator buc 1 Tablou electric buc 1 Tractor buc 1 Incarcator frontal buc 1 Vidanja buc 1 Cantar electronic buc 1 Pompă lapte autoabsorbantă buc 1 Filtru lapte (cu sită interschimbabilă) buc 1 Vană procesare brânză buc 1 Cărucior presă buc 1 Pompă lapte centrifugă buc 1 Masă inox pentru modelarea caşului şi turnarea în forme buc 1 Vană procesare urdă buc 1



Hârtie reciclată

16

Rezervoare cisterne, pentru transport lapte buc 1 Set console monosplit buc 2 Monosplit habitat buc 2 Maşină de transport marfă buc 1 Caroserie interioara izoterma buc 1 Instalaţie frig buc 1 1.4.2. Descrierea etapei de funcționare

In etapa de funcționare se vor utiliza în mod curent instalațiile aferente

construcțiilor, după cum urmează: Instalații interioare de alimentare cu apă

Instalaţiile interioare sunt executate din tubulatura tip PEXAL, în filtrul sanitar si din tubulatura de polipropilenă PP-R/Al pentru sala de muls . La intrarea conductei din polietilenă De= 32 mm, PN6 în filtrul sanitar, au fost montaţi: un robinet de închidere de 1”( R1 ), un robinet de siguranta de 1”(R2) . Alimentarea băilor, a grupului sanitar din filtru sanitar şi a boilerelor, cu apă rece şi apă caldă este cu tub henco sau pexal montat aparent sau îngropat.

Conductele de distributie cu apă rece sunt montate aparent în brăţări de plastic, alimentand filtrul sanitar. Distribuţia apei calde se va face de la boilerele electrice cu volumul util Vu=200, 100 mc montate în parterul clădiri, prin conducte de distribuţie montate aparent. Conductele de apă caldă şi apă rece montate aparent sunt izolate termic corespunzător cu tuburi din elastomeri. Conductele de legătură de la coloane până la obiectele sanitare au fost montate îngropat în tencuială. Pentru racordare la obiectele sanitare şi la ceilalţi consumatori se vor utiliza racorduri flexibile şi robineţi de colţ.

In sala de muls alimentarea recuperatoarelor de caldura din procesul tehnologic, a boilerului bivalent, utilajelor din camerele de agregate, respectiv din sala tancuri racire, sala de muls, cu apă rece şi apă caldă se va face cu tubulatura din polipropilena reticulara armata cu folie din aluminiu ( PP-RE/Al ) montata aparent in bratari din plastic sau îngropat sub pardoseala in dreptul acceselor in tuburi de protectie gofrate .

Conductele de apă caldă şi apa rece vor fi izolate termic corespunzător având un traseu comun .

Apa caldă de consum preparata in cele doua schimbatoare de caldura in placi va fi distribuita la consumatorii (apa cu temperatura de max 60ºC ) din spatiile tehnologice si spre cele doua baterii de amestec din sala de muls .

Bateriile de amestec vor regla temperatura apei de spalare la punctele de mulgere, distributia acestei ape facandu-se in canalul de deservire a salii de muls, conductele pozandu-se aerian pe un profil metalic fixat pe stilpi .

Pentru racordare la obiectele sanitare şi la ceilalţi consumatori se vor utiliza racorduri flexibile şi robineţi de colţ. Pentru spalare sau prevazut robineti cu dublu serviciu de 3/4 ”.

Instalaţiile interioare in grajd sunt executate din tubulatura din polietilena de inalta densitate PEHD, montate ingropat sub pardoseala, ele fiind pozate in tuburi gofrate pe toata lungimea lor .

La intrarea in grajd pe conducta de polietilena se va monta un robinet de inchidere cu diametrul de 2” la care se va racorda o teava zincata pe se va monta un incalzitor electric . Acest incalzitor electriv va incalzi apa pe o lungime de max 80 m, a conductei de alimentare apa .



Hârtie reciclată

17

Alimentarea cu apa a adăpătorilor pe timp friguros se va face cu apa calduta preparata de incalzitorul electric, fiecare adapatoare fiind prevazuta cu o rezistenta electrica antiinghet.

S-au prevăzut robineţi de inchidere la fiecare adăpătoare si un robinet de golire de 1/2”. Montajul tuturor elementelor de inchidere se va face la interiorul grajdului . S-au prevazut lini de adapare .Incalzitorul electric, pompa de circulatie a apei caldute, cat si tablourile de comanda si automatizare vor fi montate independent pentru fiecare linie de adapare in parte.

Instalatia interioara de canalizare

Canalizarea interioară in adapost a fost facuta pe tuburi din PVC cu etanşare pe inel de cauciuc la montaj . Apele uzate cu incărcări de dejecţii sunt colectate în camine interioare de canalizare ce vor fi racordate la reţeaua exterioară de canalizare prin colectoare montate cu pante normale de curgere, pante ce vor asigura o viteză de curgere a apei menajere, cuprinsă între viteza minimă de autocurăţire (vmin= 0.7m/s) şi viteza maximă admisă ( vmax =4m/s).

Instalaţia interioară de canalizare pentru zona de sala de muls va fi executată din tuburi de polipropilenă pentru canalizare sau PVC, etanşarea făcându-se pe inele de cauciuc la montaj.

La realizarea instalaţiei interioare de canalizare se va ţine seama de pantele de montaj de la obiectele sanitare spre coloane, şi de racordarea acestora la colectorii φ 125 mm, φ 110 mm ce conduc apele uzate în exterior spre cămin.

Colectorul coloanei, φ 125 mm va colecta şi apele de pardoseală din sala tancuri racire, respectiv sala agregate şi va ieşi din clădire la cota de – 1.30 m faţă de cota 0,00 a clădirii. Panta de montaj I=0,015 m/m va asigura o viteză de curgere a apei menajere, cuprinsă între viteza minimă de autocurăţire (vmin= 0.7m/s) şi viteza maximă admisă ( vmax

=3m/s). Trecererile prin fundatia cladirii se va face prin tub de protecţie φ 160 mm, la o

adâncime mai mare decât adâncimea de îngheţ ( 0.80 m faţă de cota terenului amenajat ), iar etanşarea se va face cu material elastic ( spumă poliuretanică ).

Pardoselile finite vor fi realizatecu pante continue spre sifoanele de pardoseală cu ieşire laterală. Distanţele minime între obiectele sanitare vor fi cele reglementate prin STAS 1504.

Conductele de canalizare interioare de la obiectele sanitare până la coloana vor fi montate îngropat în pardoseală, iar coloanele vor fi montate aparent, pe acestea prevâzându-se piese de curăţire.

Piesele de curăţire va fi montată la 0.4 - 0.8 m faţă de pardoseală. Pentru buna funcţionare a instalaţiei interioare de canalizare se va avea în vedere

asigurarea ventilării acesteia. Conductele de ventilare φ 50 mm, φ 75 mm a coloanelor vor depăşi nivelul acoperişului cu 0,50 m şi vor fi prevăzute cu piesă de capăt a conductei de ventilare.

În interiorul sălii de muls apele de spălare din canalul tehnologic, vor fi colectate intr-o basa si vor fi trimise la exterior spre camin printr-o canalizare pompata pe un tub din polietilena PEHD,De=160 mm .

Apele de spalare de pe platformele de mulgere vor fi colectate de sifoanele de pardoseală ce vor fi racordate la colectorul φ 315 mm, montat cu panta I=0.008 m/m spre camin .



Hârtie reciclată

18

Instalații termice

Agentul termic pentru incalzirea birourilor, grupului social din sala de muls va fi preparat in centrala termica proprie, care va functiona cu combustibil solid .

In sala de muls agentul termic de incalzire va fi preparat de centrala termica, iar apa calda de consum fiind preparata in schimbatorul de caldura, urmand ca aducerea la temperatura de 60ºC sa se faca in boilerul electric.

Apa de spalare a instalatiei de mulgere, respectiv inmagazinare lapte (tancul de racire), se va prepara de agregatele de spalare, aducadu-se prin consum de energie electrica la temperatura prescrisa in procedeul spalarii cu solutile bazice/acide Instalatia interioara de incalzire este o instalatie in sistem bitubular cu distributie inferioara, fiind executata din tub tip PEXAL si/sau conducta din polipropilena reticulara PP-R/Al .

Instalatia a fost prevazuta la fiecare radiator cu robineti de tur, robineti de retur si aeratoare manuale, iar la centala termica cu robinet de umplere, robinet de golire, vas de expansiune, pompa de circulatie a agentului de incalzire, supape de siguranta si elemente de masura si control pentru o functionare in conditii optime a instalatiei.

Localitatea se află în zona climatică III, temperatura exterioară de calcul fiind –180 C.

Calculul necesarului de căldură s-a făcut conform SR 1907/1, 2 - 1997 şi Normativelor C 107/2, 3, 5 –1997.

Dimensionarea utilajelor s-a facut in conformitate cu Normativul I 13-2002 si STAS 7132-1987,in functie de necesitaţile de caldură, ţinând cont de caracteristicile termohidraulice ale echipamentelor şi de temperatura nominală a agentului termic.

Centrala termica va fi echipată cu urmatoarele utilaje : - un cazan functionand pe combustibil solid avand o putere termica de 55 kW - o centala termica electrica ce va functiona pe timp de vara pt. Preparapea a.c.m.

necesar. - pentru sala de muls s-a optat pentru incalzire cu aeroterme de perete; se propune

montarea a 2 aeroterme de perete cu puterea termica de 6.25 kW - pentru asigurarea apei calde menajere in sala tancuri racire au fost prevazute 2

recuperatoare de caldura ce preiau caldura din lapte, aducand apa rece la o temperatura de max 550C si un boiler electric cu un volum util de 300 l, dotat cu sonda de temperatura, ce comanda incalzirea apei din boiler de la 550C pana la temperatura prescrisa

Pentru combatarea umiditatii in exces generata de animale, in sala de muls se recomanda o ventilare naturala adecvata, sau montajul unui dezumidificator de tip mobil ce poate extrage un volum de apa din aer de 22-27 l/h, la un debit de aer recirculat de 500 mc/h.

- doua electropompe pentru circulatia agentului termic de incălzire, (o pompă activă şi una de rezervă );

- pompă de recirculare pe cazan ; - pompa pentru circuitul primar de a.c.m ; - boiler de 300 litri ; - doua vase de expansiune închise cu membrană, capacitate 35 litri; - regulator electronic ; - filtru de impuritati pe conducta de intoarcere agent termic ;

Utilajele propuse, vor fi asamblate după o schemă functională cu buclă de automatizare pe ramura de incalzire in functie de temperatura pe ducere si temperatura exterioră prin vana de amestec cu trei cai.



Hârtie reciclată

19

Automatizarea asigura functionarea instalatiei in conditiile cele mai economice, distribuind consumatorilor agentul termic pentru incalzire, functie de temperatura mediului exterior si valorile initial programate ale instalatiei. Acest sistem permite functionarea cazanului la parametrii nominali, în plaja de randamente ridicate.

Circulatia apei in instalaţie, se realizeaza cu electropompe, montate pe conducta de ducere a instalaţiei.

Cazanul va fi prevazut cu supape de siguranta, montate inaintea robinetului de pe conducta de ducere, aparate de masura si control a temperaturii si presiunii.

Arderea se face cu arzător automatizat, din furnitura cazanului, funcţionând cu combustibil solid.

Asigurarea instalatiilor se face cu supape de siguranta si vas de expansiune inchis. Pe conducta de legătură la vasul de expansiune va fi prevăzute o supapă de siguranţă.

Instalaţiile termomecanice din centrala termică se vor executa din ţevi de cupru termoizolate cu cochilii din vată minerală gata confecţionate, cu grosimea termoizolaţiei de 40 mm. Termoizolaţia va fi protejată cu folie din aluminiu.

Evacuarea gazelor de ardere se face prin racordul şi coşul de fum Dn 180, proiectat a fi executat din tablă din oţel inoxidabil, termoizolat cu vată minerală de 50 mm grosime. Admisia aerului de combustie se face din exterior prin priza de aer 25x25 cm ce se va executa în peretele exterior al centralei termice.

In centrala termica s-au prevazut aparate de masura si control, in conformitate cu normativul I 13-2002.

Pe circuitul apei calde in punctele cele mai inalte se vor monta robineţi

automaţi de aerisire. Utilajele propuse, vor fi asamblate după o schemă functională cu buclă de

automatizare pe ramura de incalzire in functie de temperatura pe ducere si temperatura exterioră prin vana de amestec cu trei cai.

Instalaţiile termomecanice din centrala termică se vor executa din ţevi de cupru termoizolate cu cochilii din vată minerală gata confecţionate, cu grosimea termoizolaţiei de 40 mm. Termoizolaţia va fi protejată cu folie din aluminiu.

Evacuarea gazelor de ardere se face prin racordul şi coşul de fum Dn 130, proiectat a fi executat din tablă din oţel inoxidabil, termoizolat cu vată minerală de 50 mm grosime. Admisia aerului de combustie se face din exterior prin priza de aer 25x25 cm ce se va executa în peretele exterior al centralei termice.

In centrala termica s-au prevazut aparate de masura si control, in conformitate cu normativul I 13-2002.

Instalaţii de încălzire cu corpuri statice

Din punct de vedere constructiv instalaţia de încălzire este cu distribuţie inferioara montata in apropiera pardoseli sustinute pe pereti cu ajutorul bratarilor. Conductele din distribuţie se vor executa din ţevi de cupru.

Conductele de distribuţie se vor fixa de elementele de construcţie cu ajutorul brăţărilor si a suportilor. La trecerea conductelor prin pereţi, se vor prevedea ţevi de protecţie. Îmbinarea conductelor se presare. Conductele se vor monta cu o pantă ascendentă de minim 0,003 spre punctuele de aerisire.

Conducte de legătură la corpurile de încălzire se vor executa din cupru.



Hârtie reciclată

20

Pentru evacuarea aerului din instalaţie se vor prevedea robineţi de dezaerisire, pe corpurile de încălzire, iar in punctele cele mai inalte ale instalatiei se vor prevedea robinweti de aerisire automati.

Încălzirea încăperilor, se va face cu corpuri statice, radiatoare din tablă de oţel. Corpurile de încălzire se vor monta de preferinţă la parapetul ferestrelor acolo unde acest lucru este posibil.

Fiecare corp de încălzire va fi echipat cu un robinet cu dublu reglaj pe ducere, robinet de reglaj pe intoarcere, şi robinet manual de dezaerisire. Fixarea radiatoarelor de pereţi se va face cu suporţi şi console.

Intalații electrice interioare

Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se face din postul de transformare amplasat in exteriorul incintei confom pieselor desenate.

Puterea instalata a obiectivului este de 160 kW, puterea absorbita este de 128 kW, tensiunea de alimentare 230/400 V, frecventa de 50 Hz.

Din postul de transformare se alimenteaza tabloul electric general TEG, cu o conducta electrica de tipul CYY 3x240+150 mmp montata ingropat ( L.E.S.)

Din tabloul electric general (amplasat in interior) sunt alimentati urmatorii consumatori :

- Tabloul electric grajd si sala de muls - TEG; - Tabloul electric centrala termica – Te.C.T.; - Tabloul electric sala pompe – Te.S.P.; - Tabloul electric canale de pompare dejectii – Te.C.D.P1; Te.C.D.P2; - Circuite iluminat exterior; - Rezerva.

Tablou electric corp 1 – TEG alimenteaza cu energie corpul 1 al obiectivului, avand o putere instalata de 56 kW, puterea ceruta de 41.6 kW tipul si sectiunea cablului de alimentare fiind CYY 5x25 mmp. Traseul cablului de alimentare al tabloului este subteran conform pieselor desenate.

Acest tablou este amplasat in interiorul cladirii aferente salii de muls si alimenteaza circuitele de iluminat interior din grajd si sala de muls, si circuitele de alimentare ale pompelor si compresorului conform pieselor desenate si schemei monofilare. Pe partea frontala a tabloului sunt montate butoanele de comanda pentru iluminat si pompe.

Tablou electric Centrala Termica – Te.C.T. Alimenteaza cu energie electrica centrala termica a obiectivului, avand o putere instalata de 50.6 kW, puterea ceruta de 39 kW tipul si sectiunea cablului de alimentare fiind CYY 5x25 mmp. Traseul cablului de alimentare al tabloului este aerian conform pieselor desenate.

Acest tablou este amplasat in interiorul centralei termice si alimenteaza tablourile electrice ale utilajelor si echipamentelr din centrala termica cat si circuitele de iluminat interior si circuitele de alimentare ale pompelor conform pieselor desenate si schemei monofilare. Pe partea frontala a tabloului sunt montate butoanele de comanda pentru iluminat si pompe.

Tabloul electric Sala Pompe – Te.S.P alimenteaza cu energie electrica sala pompe aferenta obiectivului, avand o putere instalata de 10 kW, puterea ceruta de 8.4 kW tipul si sectiunea cablului de alimentare fiind CYY 3x16+10 mmp. Traseul cablului de alimentare al tabloului este subteran.



Hârtie reciclată

21

Tabloul este amplasat in interiorul salii pompelor, alimentand circuitele consumatorilor si tabloul electric al statiei de pompe. Consumatorii electrici aferenti acestui tablou sunt conform procesului tehnologic si indicatiilor furnizorului de echipamente.

Tabloul electric Pompa Canal de Colectare Dejectii – Te.C.D.P1 si Te.C.D.P2 alimenteaza cu energie electrice pompele din canalelede colectare a dejectiilor aferente obiectivului, avand o putere instalata de 6.5 kW, puterea ceruta de 3.7 kW tipul si sectiunea cablului de alimentare fiind CYY 3x4 mmp. Traseul cablului de alimentare al tabloului este subteran conform pieselor desenate.

1. Instalatii electrice de iluminat si prize

GRAJD SI SALA DE MULS (corp 1) Circuitele electrice pentru iluminat si prize vor fi executate din conductoare de

cupru FY cu sectiunea de 1,5 mmp si 2.5 mmp montate in tuburi de protectie tip IPEY sau tuburi flexibile sub tencuiala. Alimentarea corpurilor de iluminat se face cu conductor de tipul FY cu sectiunea de 1.5 mmp montat in tub de protectie tip IPEY.

Tuburile de protectie se vor monta in santuri practicate in zidarie si se vor fixa cu cleme la o distanta de 1 m. Circuitele de iluminat vor fi montate in tuburi de protectie cu diametrul de 16 mm iar circuitele de priza in tuburi de protectie cu diametrul de 16 mm. La imbinarea tuburilor de protectie si schimbarile de directie se vor folosi mufe si coturi.

Pentru iluminatul interior se vor utiliza corpuri de iluminat cu lampi fluorescente, lampi incandescente si lampi fluorescente compacte cu respectarea puterilor pe fiecare circuit.

Circuitele de priza se executa din conductoare de cupru FY cu sectiune de 2,5 mmp. Prizele vor fi montate la o inaltime de 0.4 m de la pardoseala. Se vor monta prize cu contact de protectie.

Intrerupatoarele circuitelor de lumina se vor monta la o inaltime de 1,2 m de pardoseala finita. Contactele intrerupatoarelor se vor monta numai pe conductorul de faza a fiecarui circuit. Sala de muls

Circuitele electrice pentru iluminat si prize vor fi executate din cablu CYY montat aparent pe structura tavanului pe pat de cabluri si din conductoare de cupru FY montate in tuburi de protectie din PVC flexibile si rezistente la foc sub tencuiala unde este cazul.

Tuburile de protectie se vor folosi pentru coborari si se vor monta in santuri practicate in zidarie fixate cu cleme la o distanta de 1 m. Circuitele de iluminat vor fi montate in tuburi de protectie cu diametrul de 16 mm iar circuitele de priza in tuburi de protectie cu diametrul de 16 mm. La imbinarea tuburilor de protectie si schimbarile de directie se vor folosi mufe si coturi.

La ramificatiile circuitelor se vor utiliza doze de ramificatie etanse (pentru sala de muls) montate aparent pe structura tavanului sau pe peretii cladirii.

Pentru iluminatul interior se vor utiliza corpuri de iluminat cu lampi fluorescente cu respectarea puterilor pe fiecare circuit. In zona de productie si in zonele cu umiditate crescuta se monteaza obigatoriu corpuri FIPAD sau echivalente.

Circuitele de priza monofazice vor fi executate din cablu CYY 3X2.5 si din conductoare de cupru FY, montate in tub de protectie sub tencuiala, cu sectiune de 2,5 mmp. Prizele vor fi montate la o inaltime de 0.8 m de la pardoseala. Se vor monta numai prize cu contact de protectie si grad de protectie IP 55.



Hârtie reciclată

22

Intrerupatoarele circuitelor de lumina se vor monta la o inaltime de 1,2 m de pardoseala finita. Contactele intrerupatoarelor se vor monta numai pe conductorul de faza a fiecarui circuit. Se vor monta intrerupatoare etanse cu gradul de protectie IP 55. Grajd

Circuitele electrice pentru iluminat si prize vor fi executate din cablu CYY montat aparent pe structura mealica a cladirii.

Pentru iluminatul interior se vor utiliza corpuri de iluminat cu lampi fluorescente tip FIPAD 1x36 cu respectarea puterilor pe fiecare circuit.

Circuitele de priza monofazice vor fi executate din cablu CYY 3X2.5. Se vor monta numai prize cu contact de protectie si grad de protectie IP 55.La coborare in zonele de montare a adapatorilor cablul va fi protejat in teava de protectie.

Comanda circuitelor de lumina se face cu butoane de comanda montate pe partea frontala a tabloului electric.

Traseele circuitelor electrice vor fi diferite de acelea ale conductelor altor instalatii,admitamdu-se daca altfel nu se poate,sa fie pozate deasupra conductelor reci(apa, canalizare) si sub conductele calde si de gaze naturale.

Circuitele de priza monofazice si trifazice vor fi executate din cablu CYY montat aparent pe structura constructiei.

Pentru iluminatul exterior se folosesc corpuri de iluminat de tip Malaga complet echipate montate pe stalpii din beton cu armatura sau pe stalpi metalici cu inaltimea de 6 m. Amplasarea acestora se face conform pieselor desenate.

2. Instalatii electrice de forta

Pentru instalatiile electrice de forta s-au folosit conductoare de tip CYY si CYAbY, pozarea acestora facandu-se pe pat de cabluri, tub de protectie sau aparent pe perete cu dibluri metalice.

Circuitele de forta care deservesc echipamentele se vor monta aparent pe pat de cabluri amplasat sau in jgheab de plastic la tavanul incintei.Coborarile la utilaje se vor face in tevi de protectie amplasate pe pereti sau pe structura proprie acolo unde consumatorul nu se afla in apropierea peretelui.

Circuitele de forta care deservesc procesul tehnologice se vor monta aparent pe structura, pe pat de cabluri, sau aerian pe stalpi si console. Coborarile la utilaje se vor face in tevi de protectie amplasate pe pereti sau pe structura proprie acolo unde consumatorul nu se afla in apropierea peretelui.

Tablourile si receptoarele electrice de forta se vor prevedea cu legare suplimentara la centrura de impamantare conform pieslor scrise si desenate.

Protectia circuitelor de forta se va realiza cu intreruptoare automate, disjunctoare magnetice si relee termice sau disjunctoare magneto-termice iar comanda se va face cu contactoare de comanda conform pieselor desenate si breviarului de calcul.

3. Protectia impotriva tensiunilor accidentale si protectia impotriva trasnetului

Protectia impotriva tensiunilor accidentale se face prin metoda de baza a legarii la pamant si prin metoda suplimentara a legarii la nulul de protectie.

Toate echipamentele metalice din centrala termica se leaga la o centura de impamantare care este legata la priza de pamant prin intermediul unei piese de separare cu eclisa.

Toate echipamentele metalice din sala de muls, grajduri, maternitate si atelier se vor lega la o centura de impamantare care este legata la priza de pamant prin intermediul unei piese de separate cu eclisa.



Hârtie reciclată

23

Toate tablourile electrice de distributie si tablourile secundare se vor lega la priza de pamant.

Se va folosi priza de pamant naturala (elementele fundatiei) formata din doua bare de

Ol cu diametru de minim 10 mmp sudate pe tot conturul fundatiei, in talpa cuzinetului. Sudarea platbenzilor si barelor se va face prin petrecerea lor si va avea o lungime de 80mm cand se sudeaza pe ambele parti si de 160mm cand se sudeaza pe o singura parte.

Pe conturul prizei de pamant se vor lasa mustati din otel cu diametru de 10 mm de care se vor lega piesele de separatie pentru diferite legari ale echipamentelor la centura de impamantare conform pieselor desenate.

In cazul in care in urma masuratorilor priza naturala de pamant are o valoare insuficienta, se va executa si o priza artificiala de pamant la o distanta de 1,5 m distanta fata de cladire, respectand conturul cladirii. Priza de pamant va fi formata din electrozi verticali si electrozi orizontali. Electrozii verticali sunt din OLZn 21/2 ‘’, cu lungimea de 3 m si dispusi cu partea superioara la - 0,8 m fata de cota terenului sistematizat. Electrozii orizontali sunt din platbanda de OLZn 40 x 4 sudata, cu lungimea de 6 m.

Intre prizele de pamant ale tuturor corpurilor se vor prevedea legaturi suplimentare de egalizare a potentialelor.

Protectia impotriva trasnetului se va realiza prin trei dispozitive de amorsare tip Prevectron2 TS2.25, cu timp de amorsare 25 ms, montat la +3.7 m fata de coama acoperisului.Ele se monteaza conform pieselor desenate. Dispozitivele de amorsare se vor lega la priza de pamant printr-un intermediul a doua coborari (separat pentru fiecare dispozitiv) din platbanda de OLZn 30 x 3 si a piesei de separare cu eclisa.

Pentru dispozitivul de protectie amplasat pe magazia de furaje, coborarea se face prin stalpii metalici ai acestuia.

I.4.4. Descrierea etapei de demontare/dezafectare/închidre/postînchidere

Măsurile de demontare/dezafectare/închidere/postînchidere nu vor presupune investiții sau sarcini de mediu deosebite, rezumându-se la lucrări de demontare/demolare în baza unui Bilanț de mediu și a unui program de conformare aferent.

I.5. Durata de funcționare a obiectivului Realizarea investițiilor presupune o durată de funcționare în timp nelimitată

(nedeterminată), fiind însă probabile acțiuni ulterioare de modernizare, retehnologizare creștere a randamantelor și eficienței, etc., în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

I.6. Informații privind producția care se va realiza și resursele folosite în scopul

producerii energiei necesare asigurării producției

Referitor la capacitatea de productie a sectorului zootehnic, prin prezentul proiect

se doreste exploatarea unui numar total de 42 capete vaci lapte.



Hârtie reciclată

24

Reproductia economica avuta in vedere prin acest proiect este reproductie economica largita, pana in momentul atingerii efectivului matca propus (80 capete), si reproductie economica simpla dupa acest moment.

In calculul efectivului de animale, avem in vedere urmatorii factori care conditioneaza infaptuirea reproductiei:

-indicele de fertilitate: 0,85 -varsta medie a primei fatari: 2,5 ani -varsta medie a reformarii: 8 ani. -varsta livrarii surplusului de tineret femel: 24 luni (juninca gestanta) -varsta livrarii tineretului mascul: 0,5 luni. In aceste conditii, miscarea lunara a efectivului de taurine pentu urmatorii 6 ani

este sintetizata in tabelele urmatoare:



Hârtie reciclată

25

Lunile calendaristice

Categoria de animale

Efectiv

la

anul 1 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Efectiv

la

Vaci lapte, 30-96 luni 35 36 37 37 38 38 39 39 40 41 41 42 42 42

intrari de la categ.inf. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 12

iesiri prin reformare 1 1 1 1 1 5

Juninci 21-30 luni 11 11 11 10 10 9 9 9 9 9 9 9 9 9

intrari de la categ.inf. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 10

iesiri la categ.superi. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 12

vanzari 0

Fem.monta,16-21 luni 6 5 4 4 4 5 5 5 5 5 5 5 5 5

intrari de la categ.inf. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 9

iesiri la categ.superi. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 10

vanzari

Tineret femel12-16 luni 4 4 5 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6

intrari de la categ.inf. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11

iesiri la categ.superi. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 9

vanzari

Tineret femel 6-12 luni 6 6 6 6 7 7 7 7 8 8 8 8 8 8


iesiri la categ.superi. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11

vanzari

Tineret femel,2-6 luni 5 5 6 6 5 5 6 6 5 5 5 6 6 6



vanzari




Hârtie reciclată

26

intrari prin fatari 1 1 1 2 1 1 1 1 2 1 1 1 14


vanzari

Masculi 0-0,5 luni 6 6 6 6 6 6 7 7 7 7 7 7 7 7


vanzari 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 13

TOTAL UVM 60,7

Efectiv vaci lapte 35 42

Efectiv tineret femel 34 36

Vanzari vaci ref. 5

Vanzari juninci 0

Vanzari masc. 0-0,5 14

Efectiv Lunile calendaristice Efectiv

Categoria de animale la I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII la

anul 2 anul 2

Vaci lapte, 30-96 luni 42 43 44 43 44 43 43 42 42 43 42 43 42 42

intrari de la categ.inf. 1 1 1 1 1 5


Juninci 21-30 luni 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9


iesiri la categ.superi. 1 1 1 1 1 5

vanzari 1 1 1 1 1 1 1 7

Fem.monta,16-21 luni 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5



vanzari



Hârtie reciclată

27




vanzari




vanzari




vanzari




vanzari

Masculi 0-0,5 luni 7 7 7 7 6 7 8 7 7 8 7 8 7 7


vanzari 1 2 1 2 1 1 2 1 1 2 1 2 17

TOTAL UVM 62,8



Vanzari vaci ref. 5

Vanzari juninci 7





Hârtie reciclată

28


anul 3 anul 3

Vaci lapte, 30-96 luni 42 43 44 43 44 43 43 42 42 43 42 43 42 42



Juninci 21-30 luni 9 9 9 9 9 10 10 10 11 11 11 12 12 12



vanzari 1 1 1 1 1 1 1 7

Fem.monta,16-21 luni 5 6 7 7 8 7 7 8 7 8 8 8 8 8



vanzari




vanzari




vanzari




vanzari




Hârtie reciclată

29



vanzari

Masculi 0-0,5 luni 7 7 7 7 6 7 8 7 7 8 7 8 7 7


vanzari 1 2 1 2 1 1 2 1 1 2 1 2 17

TOTAL UVM 65,9



Vanzari vaci ref. 5

Vanzari juninci 7




anul 4 anul 4

Vaci lapte, 30-96 luni 42 43 44 43 44 43 43 42 42 43 42 43 42 42



Juninci 21-30 luni 12 12 11 11 11 12 13 14 14 14 14 14 15 15



vanzari 1 1 1 1 1 2 1 1 1 10

Fem.monta,16-21 luni 8 9 10 10 11 10 9 9 8 9 9 9 8 8




Hârtie reciclată

30


vanzari




vanzari




vanzari




vanzari




vanzari

Masculi 0-0,5 luni 7 7 7 7 6 7 8 7 7 8 7 8 7 7


vanzari 1 2 1 2 1 1 2 1 1 2 1 2 17

TOTAL UVM 67,5



Vanzari vaci ref. 5

Vanzari juninci 10



Hârtie reciclată

31




anul 5 anul 5

Vaci lapte, 30-96 luni 42 43 44 43 44 43 43 42 42 43 42 43 42 42



Juninci 21-30 luni 15 15 14 14 14 15 16 17 17 17 17 17 18 18



vanzari 1 1 1 1 1 2 1 1 1 10

Fem.monta,16-21 luni 8 9 10 10 11 10 9 9 8 9 9 9 8 8



vanzari




vanzari




vanzari





Hârtie reciclată

32


vanzari




vanzari

Masculi 0-0,5 luni 7 7 7 7 6 7 8 7 7 8 7 8 7 7


vanzari 1 2 1 2 1 1 2 1 1 2 1 2 17

TOTAL UVM 69,1



Vanzari vaci ref. 5

Vanzari juninci 10




Hârtie reciclată

33

Gradul de utilizare a capacitatii de productie pentru unitatea de procesare lapte este prezentat mai jos:

90,00 92,00 92,00 91,00 365,00 Numărul de zile

Capacitatea nominală/zi

(kg) trim I trim II trim

III

trim

IV An I

Valorificare produse finite 140 62,00% 62,50% 64,30% 66,00% 63,70%

Cas 98 5.468 5.635 5.797 5.886 22.787

Telemea 42 2.344 2.415 2.485 2.523 9.766

Total produse valorificate 7.812 8.050 8.282 8.408 32.552

Numărul de zile Capacitatea nominală/zi

90,00 92,00 92,00 91,00 365,00

(kg) trim I trim II trim III trim IV An II

Valorificare produse finite 140 67,00% 65,50% 65,50% 67,00% 66,25%

Cas 98 5.909 5.905 5.905 5.975 23.695

Telemea 42 2.533 2.531 2.531 2.561 10.155


Numărul de zile Capacitatea nominală/zi

365,00 365,00 365,00 365,00 365,00

(kg) An I An II An III An IV An V

Valorificare produse finite

140 63,70% 66,25% 70,70% 73,40% 73,40%

Cas 98 22.787 23.695 25.289 26.255 26.255

Telemea 42 9.766 10.155 10.838 11.252 11.252


Resursele folosite în scopul asigurării energiei necesare producției

Necesarul de energie se va asigura din rețelele electrice existente (vezi secțiunea I.4.3. Descrierea etapei de funcționare: rețele electrice).

Puterea instalata estimata este de: - Puterea instalata este. 160 kW - Puterea simultan absorbita 130 kW Calculul necesarului energetic este prezentat sintetic în tabelul de mai jos:



Hârtie reciclată

34

Utilitati UM Consum/ an

UVM

Anul

implementarii Anul I Anul II

Anul

III

Anul

IV Anul V

Energie electrica

kW 274 14.632 16.632 17.207 18.057 18.495 18.933

Apa mc 1.460 77.964 88.622 91.688 96.214 98.550 100.886

Combustibil solid

To 26 1.388 1.578 1.633 1.713 1.755 1.797



Hârtie reciclată

35

I.7. Informații despre materiile prime

Pe baza evolutiei efectivelor prezentate in tabelele precedente, pe baza consumului zilnic prezentat si luand in considerare datele furnizate de Institutul National de Statistica privitoare la Productii medii orientative, calculam necesarul anual de furaje si de suprafete agricole, asa cum rezulta in tabelul de mai jos:

Necesarul suprafetelor de cultura

Suprafete anuale cultivate

Furajul Prod in to /ha An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5

Siloz de porumb 35 5,5 6,6 6,6 6,6 6,6 6,6 Masa verde 25 15,3 18,4 18,4 18,4 18,4 18,4 Fin de lucerna 8 3,2 3,8 3,8 3,8 3,8 3,8 Fin de graminee 7 5,7 6,4 6,4 6,7 7,0 7,4

Fin de leguminoase 12 1,3 1,1 1,1 1,5 1,8 2,2

Fin pajisti naturale 3 19,4 22,8 26,1 27,4 26,8 26,1 Porumb boabe 4,8 1,4 1,7 1,7 1,7 1,7 1,7 Orzoaica 4,2 4,6 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 Total suprafata

anuala 56,5 66,3 69,6 71,6 71,6 71,6

Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Furajul Cantitate (kg)

Cantitate (kg)

Cantitate (kg) Cantitate (kg)

Cantitate (kg)

Cantitate (kg)

Siloz de porumb 191.625 229.950 229.950 229.950 229.950 229.950 Masa verde 383.250 459.900 459.900 459.900 459.900 459.900 Fin de lucerna 25.550 30.660 30.660 30.660 30.660 30.660 Fin de graminee 39.968 44.895 44.895 47.085 49.275 51.465 Fin de leguminoase 16.060 13.140 13.140 17.520 21.900 26.280 Fin de deal 58.218 68.255 78.293 82.308 80.300 78.293 Porumb boabe 6.899 8.278 8.278 8.278 8.278 8.278 Orzoaica 19.163 22.995 22.995 22.995 22.995 22.995 Tarite 26.508 31.810 31.810 31.810 31.810 31.810 Suculente 87.783 88.695 96.908 111.143 120.450 129.758 Srot de floarea soarelui 10.214 12.256 12.256 12.256 12.256 12.256 Srot de soia 2.938 3.526 3.526 3.526 3.526 3.526 Amestec de concentrate 25.076 27.266 30.551 33.507 34.493 35.478 PVM 80 66 66 88 110 131 Sare 1.369 1.551 1.643 1.734 1.770 1.807



Hârtie reciclată

36

Furajele realizate din productie proprie

Furajul Suprafata cultivata An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5

Siloz de porumb 0,0 0 0 0 0 0 0 Masa verde 40,0 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 Fin de lucerna 0,0 0 0 0 0 0 0 Fin de graminee 0,0 0 0 0 0 0 0 Fin de leguminoase 5,0 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000 Fin pajisti naturale 55,0 165.000 165.000 165.000 165.000 165.000 165.000 Porumb boabe 0,0 0 0 0 0 0 0 Orzoaica 0,0 0 0 0 0 0 0 Total suprafata

anuala 100,0 1.225.000 1.225.000 1.225.000 1.225.000 1.225.000 1.225.000

Ratie optimizata pentru vaci de lapte (productia de 22 litri lapte/zi) sezon de iarna

Furajul Cantitatea (kg)/zi/buc

Cantitate totala

(kg)/iarna - 6 luni -

Siloz de porumb 30 142350 Fin de lucerna 4 18980 Fin de graminee 4 18980 Porumb boabe 0,54 2562 Orzoaica 2 9490 Tarite 1,65 7829 Srot de floarea soarelui 1,099 5215 Sare 0,05 237

Ratie optimizata pentru vaci de lapte (productia de 22 litri lapte/zi) sezon de vara


Cantitate totala

(kg)/vara - 6 luni -

Masa verde 60 284700 Tarita 2,5 11863 Fin de graminee 1 4745 Porumb boabe 0,54 2562 Orzoaica 1 4745 Srot de soia 0,46 2183



Hârtie reciclată

37

Srot de floarea soarelui 0,5 2373 Sare 0,05 237 Ratie pentru juninci


Cantitate totala

(kg)/an - 12 luni -

Fin de leguminoase 4 1460 Fin de graminee 2 23360 Suculente 10 116800 Amestec de concentrate 1,5 17520 PVM 0,02 233,6 Sare 0,05 584 Ratie pentru tineret femel si tineret la ingrasat


Cantitate totala

(kg)/an - 12 luni -

Finuri pajisti naturale 5,5 168630 Suculente 4,5 137970 Amestec de concentrate 1,8 13797 Sare 0,05 1533

Calculul cantitatilor annuale de furaje Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Furajul Cantitate

(kg) Cantitate

(kg) Cantitate

(kg) Cantitate (kg) Cantitate

(kg) Cantitate

(kg)

Siloz de porumb 191.625 229.950 229.950 229.950 229.950 229.950 Masa verde 383.250 459.900 459.900 459.900 459.900 459.900 Fin de lucerna 25.550 30.660 30.660 30.660 30.660 30.660 Fin de graminee 39.968 44.895 44.895 47.085 49.275 51.465 Fin de leguminoase 16.060 13.140 13.140 17.520 21.900 26.280 Fin de deal 58.218 68.255 78.293 82.308 80.300 78.293 Porumb boabe 6.899 8.278 8.278 8.278 8.278 8.278 Orzoaica 19.163 22.995 22.995 22.995 22.995 22.995 Tarite 26.508 31.810 31.810 31.810 31.810 31.810 Suculente 87.783 88.695 96.908 111.143 120.450 129.758 Srot de floarea 10.214 12.256 12.256 12.256 12.256 12.256



Hârtie reciclată

38

soarelui Srot de soia 2.938 3.526 3.526 3.526 3.526 3.526 Amestec de concentrate 25.076 27.266 30.551 33.507 34.493 35.478 PVM 80 66 66 88 110 131 Sare 1.369 1.551 1.643 1.734 1.770 1.807

Necesarul suprafetelor

de cultura Suprafete anuale cultivate

Furajul Prod in to /ha An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5

Siloz de porumb 35 5,5 6,6 6,6 6,6 6,6 6,6 Masa verde 25 15,3 18,4 18,4 18,4 18,4 18,4 Fin de lucerna 8 3,2 3,8 3,8 3,8 3,8 3,8 Fin de graminee 7 5,7 6,4 6,4 6,7 7,0 7,4

Fin de leguminoase 12 1,3 1,1 1,1 1,5 1,8 2,2

Fin pajisti naturale 3 19,4 22,8 26,1 27,4 26,8 26,1 Porumb boabe 4,8 1,4 1,7 1,7 1,7 1,7 1,7 Orzoaica 4,2 4,6 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 Total suprafata anuala 56,5 66,3 69,6 71,6 71,6 71,6

Furajele realizate din productie proprie

Furajul Suprafata cultivata An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5

Siloz de porumb 0,0 0 0 0 0 0 0 Masa verde 40,0 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 Fin de lucerna 0,0 0 0 0 0 0 0 Fin de graminee 0,0 0 0 0 0 0 0 Fin de leguminoase 5,0 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000 Fin pajisti naturale 55,0 165.000 165.000 165.000 165.000 165.000 165.000 Porumb boabe 0,0 0 0 0 0 0 0 Orzoaica 0,0 0 0 0 0 0 0 Total suprafata

anuala 100,0 1.225.000 1.225.000 1.225.000 1.225.000 1.225.000 1.225.000

Necesarul de furaje din achizitii

Furajul An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 Siloz de porumb 191.625 229.950 229.950 229.950 229.950 229.950

Masa verde -616.750 -540.100 -

540.100 -540.100 -540.100 -540.100 Fin de lucerna 25.550 30.660 30.660 30.660 30.660 30.660



Hârtie reciclată

39

Fin de graminee 39.968 44.895 44.895 47.085 49.275 51.465 Fin de leguminoase -43.940 -46.860 -46.860 -42.480 -38.100 -33.720 Fin pajisti naturale -106.783 -96.745 -86.708 -82.693 -84.700 -86.708 Porumb boabe 6.899 8.278 8.278 8.278 8.278 8.278 Soia 2.938 3.526 3.526 3.526 3.526 3.526 Orzoaica 19.163 22.995 22.995 22.995 22.995 22.995 Tarite 26.508 31.810 31.810 31.810 31.810 31.810 Suculente 87.783 88.695 96.908 111.143 120.450 129.758 Srot de floarea soarelui 10.214 12.256 12.256 12.256 12.256 12.256 Amestec de concentrate 25.076 27.266 30.551 33.507 34.493 35.478

PVM 80 66 66 88 110 131 Sare 1.369 1.551 1.643 1.734 1.770 1.807

1.8. Informații despre poluanții fizici și biologici care afectează mediul generați de

activitatea propusă

Factorii de mediu urmează a fi impactaţi în special în etapa de costrucție estimată la 12 luni.

Consecutiv lucrărilor de amenajare vor fi iniţiate lucrări de construcţii/montaj specifice (în special pentru utilarea obiectivelor). Pentru minimizarea mărimii impactului, lucrările specifice vor fi însoţite de măsuri de diminuare a impactului, precum şi de un plan sumar de acţiune de reconstrucţie ecologică ce va cuprinde acţiunile de reabilitare a spaţiilor verzi.

In cadrul acestor lucrări, principala sursă de impact asupra mediului o constituie realizarea lucrărilor de fundare ce presupun realizarea unor excavaţii de până la 1,5 m de la cota terenului amenajat, fără însă a rezulta cantități de sol ce trebuiesc îndepărtate de pe amlsament. Acestea vor fi utilizate pentru lucrări sumare de nivelare și de ridicare a construcțiilor de la cota inițială (cu 5-10cm) în scopul asigurării drenajului, a scurgerii materiilor fecale pe rigole, a evitării producerii de inundații locale, sezoniere datorate căderilor de ape pluviale, etc.).

Impactul asupra peisajului se va minimiza prin soluţia arhitectonică și regimul de înălţime redusă ce răspunde atât nevoilor tehnologice cât şi unei mai bune încadrări în peisaj.



Hârtie reciclată

40

Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de proiect

Poluare calculată produsă de

activitate şi măsuri de eliminare

/ reducere

Pe zone

rezidenţiale, de recreere

sau alte

zone

protejate cu

luarea în

considerare

a poluării

de fond Tipul

poluării

Sursa de

poluare

Nr.

surse de

poluare P

olu

are

ma

ximă

per

misă

(lim

ita m

ax

imă

ad

misă

pen

tru

om

şi

med

iu)

Poluare

de fond

Pe

zon

a o

bie

ctiv

ulu

i

Pe

zon

e d

e p

rote

cţie

/res

tricţi

e a

feren

te o

bie

ctiv

ulu

i,

con

form

leg

islaţi

ei î

n v

igo

are

Fără

măs

uri

de

elim

inare

/

red

uce

re a

po

luăr

ii

Cu

im

ple

men

tare

măs

uri

de

elim

inare

/ r

edu

cere

a p

oluăr

ii

Măsuri

de

eliminare /

reducere

a poluării

Etapa de construcție Zgomot - - Poluanţi

atmosferici din gaze de eşapament

Funcţionare utilaje în

zona frontului de

lucru

Max.3 /obiectiv - -

Max. 3/ obiectiv

Vezi cap.II.

Vezi cap. II.

Etapa de funcționare Zgomot - - Mirosuri - - Emisii de gaze din procesele

fiziologice și de

fermentație

Incinta de creștere,

VM

42

- -

42 Vezi cap.II.

Vezi cap. II.

1.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică

Utilizarea pajiștilor ca pășuni, episoadele de transfer a vitelor spre zonele de pășunare, accesul necontrolat de către terți pe parcele poate conduce la proliferarea în mod



Hârtie reciclată

41

semnificativ a unor specii de acarieni paraziți (căpușe). Numărul acestor paraziți pe unele specii de animale domestice (în special câini și oi) ajunge să fie mare (de ordinul zecilor) afectând puternic starea de sănătate a acestora. La efectele directe datorate parazitismului (sângerări, infecții locale, etc.) se adaugă riscul potențial al transmiterii unor boli dintre care cu efecte deosebit de grave, inclusiv asupra sănătății umane rămâne borelioza.

In acest sens se vor lua măsurile necesare în scopul asigurării unei profilaxii adecvate și a unui tratament anti-parazitar complex, pentru evitarea proagării speciilor ecto, dar și endo-parazite.

Dat fiind amplasamentul proiectului, într-o zonă cu semnificație naturală aparte și o faună sălbatică bogată, aceste măsuri se impun și în scopul evitării răspândirilor unor epizootii.

I.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului și indicarea

motivelor alegerii uneia dintre ele

I.10.1. Localizarea geografică și administrativă a amplasamentului pentru alternativa la

proiect Pentru localizarea administrativă și geografică a amplasamentului la proiect s-a

ținut cont de următoarele aspecte: a. Distanța față de resursele de materii prime necesare pentru

asigurarea producției; b. Asigurarea minimului de utilități; c. Distanța de parcurs pâna la zonele principale de desfacere a

produselor finite; d. Oportunități de dezvoltare ulterioare In acest sens arătăm că necesarul de materii prime exprimat în unități de masă este

de 6325,8 t/6 ani, volumul unor materii (fân, amestecuri de masă verde, etc.) având un volum apreciabil, fapt ceea ce ridică probleme serioase legate de costurile de transport.

In acest sens se optează în mod curent pentru amplasarea unităților zootehnice în proximitatea zonelor de furnizare a resurselor nutritive (nutrețuri). In lus parte din producție (aproximativ 79% - exprimare masică) este asigurată din producție proprie de pe terenurile aflate în administrarea beneficiarului de proiect. Restul de materii prime (sare, concentrate, etc.) sunt transportate de la furnizorii din imediata proximitate (Aiud). Volumul produselor de transportat ce reprezintă aproximativ 1000t anual este mult mai redus putându-se realiza parțial cu mijloacele de transport proprii (din dotarea firmei), la întoarcerea de pe traseul de distribuție al produselor finite.

Necesarul mediu zilnic de transport al materiilor prime este de 2,7 t/zi. Luând în considerare capacitatea de transport a unei singure autoutilitare cu capacitate redusă de transport (700 kg), rezultă un rest de transport de 2 t/zi, reprezentând 75%.

Astfel, costurile de transport legate de asigurarea materiilor prime sunt coroborate cu costurile de transport ale produselor finite (aproximativ 102t anual).

De asemenea mare parte a materiilor prime (masă verde, fân de lucernă, fân de graminee, porumb, tărâțe, etc.) urmează a fi achiziționate din imediata proximitate, din oferta locală reducând considerabil costurile de transport și în final cele de producție.

In zona de implementare a proiectului există în prezent o serie întreagă de dotări logistice, de utilități, etc., ce au fost puse în operă anterior, din resurse proprii de către beneficiar. Astfel, proiectul nu urmează a se realiza pe un amplasament lipsit de facilități, ci



Hârtie reciclată

42

dimpotrivă urmărește o creștere a randamentelor și eficienței prin reabilitarea, retehnologizarea și completarea unor dotări existente.

Intregul perimetru este situat la o distanță apreciabilă față de aglomerațiile urbane, pretându-se în mod cert activităților agricole, orice alte utilizări economice fiind mult limitate de distanța până la principalele căi de acces (DN 75 Turda – Câmpeni; DN 1 E 60 Turda – Alba-Iulia). Astfel orice alte oportunități de dezvoltare alternative rămân puțin probabile.

In consecință localizarea geografică și administrativă reprezintă alternativa cea mai potrivită pentru alegerea proiectului propus. I.10.2. Informații despre utilizarea curentă a terenului

Amplasamentul studiat se regăsește într-o zonǎ afectatǎ în mod limitat de

activitǎți antropice, în special legate de practicile agricole și într-o măsură limitată de cele turistice sau cu caracteri industrial (cariera de calcare):

Urmărind sistemul codificat al activităților cu impact antropic propus în vederea evaluării stării factorilor de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizată mărimea impactului antropic din etapa pre-proiect (înainte de imlementarea proiectului), sau așa numita analiză a sțarii actuale a perimetrului studiat.

In acest sens, urmărind categoriile tipurilor de impact asociat activităților antropice, a fost întocmit tabelul de stare prezentat mai jos, în cadrul căruia au fost identificate 41 de categorii de impact prezent în faza pre-proiect. Pentru cele 40 de categorii de impact s-a realizat o explicitare sumară.

Cod Categorie Agricultură, silvicultură 100 Cultivare 101 modificarea tehnicilor de cultivare X 102 tundere / tăiere X 110 Folosirea pesticidelor X 120 Fertilizare X 130 Irigare 140 Păşunat X 141 abandonarea sistemelor pastorale X 150 Restructurarea posesiei asupra pământului X 151 eliminarea gardurilor vii şi a crângurilor X 160 Managementul general al silviculturii 161 plantarea pădurilor 162 plantarea artificială X 163 replantarea pădurilor X 164 defrişarea pădurilor X 165 îndepărtarea subarboretului X 166 îndepărtarea arborilor morţi şi bolnavi 167 exploatarea fără reîmpădurire X 170 Creşterea animalelor X 171 Hrănirea animalelor X 180 Arderea X 190 Activităţi agricole şi silvicole nemenţionate mai sus



Hârtie reciclată

43

Cod Categorie Pescuitul, vânătoarea şi colectarea organismelor 200 Piscicultura şi conchilicultura 210 Pescuitul profesionist 211 pescuitul la loc fix 212 pescuitul cu traulerul 213 pescuitul cu plasă 220 Pescuitul de agrement 221 punerea momelii 230 Vânătoarea X 240 Adunarea/îndepărtarea faunei; generalităţi 241 colectarea (insectelor, reptilelor, amfibienilor etc.) X 242 scoaterea din cuib (a şoimului) 243 punerea de capcane, otrăvirea, braconajul X 244 alte forme de adunare a faunei 250 Adunarea/îndepărtarea florei; generalităţi X 251 spolierea zonelor floricole X 290 Activităţi de vânătoare, pescuit sau de adunare nemenţionate mai sus Mineritul şi extracţia materialelor 300 Extracţia nisipului şi pietrişului 301 cariere X 302 îndepărtarea materialelor de pe litoral 310 Extracţia turbei 311 tăierea manuală a turbei 312 îndepărtarea mecanică a turbei 320 Exploatarea şi extracţia petrolului sau gazelor naturale 330 Minele 331 exploatare minieră la zi 332 exploatare în subteran 340 Minele de sare 390 Mineritul şi extragerea materialelor nemenţionate mai sus Urbanizarea, industrializarea şi alte activităţi similare 400 Zone urbanizate, locuirea umană X 401 aşezări permanente X 402 aşezări discontinue 403 aşezări dispersate 409 alte tipuri de aşezări X 410 Zone industriale sau comerciale 411 fabrici 412 depozite industriale 419 alte zone industriale sau comerciale 420 Evacuări 421 depozitarea reziduurilor menajere X 422 depozitarea reziduurilor industriale X 423 depozitarea materialelor inerte X 424 alte evacuări



Hârtie reciclată

44

Cod Categorie 430 Structuri agricole X 440 Depozitarea materialelor 490 Alte activităţi urbane, industriale şi similare Transporturi şi comunicaţii 500 Reţele de comunicaţii X 501 cărări, circuite, trasee pentru biciclişti X 502 şosele, autostrăzi 503 linii de cale ferată,TGV 504 zone portuare 505 aeroporturi 506 aerodromuri, eliporturi 507 poduri, viaducte 508 tuneluri 509 alte reţele de comunicaţii 510 Transportul energiei 511 linii electrice 512 conducte de petrol 513 alte forme de transportare a energiei 520 Transport naval 530 Îmbunătăţirea accesului la sit 590 Alte forme de transport şi comunicaţii Agrement şi turism (unele sunt incluse mai sus sub alte

denumiri)

600 Structuri de agrement şi turism 601 terenuri de golf 602 piste de schi 603 stadioane 604 circuite, piste 605 hipodromuri 606 parcuri de distracţii 607 terenuri de sport denivelate 608 campinguri pentru rulote şi caravane 609 alte complexe de agrement/sport 610 Centre de interpretare 620 Sporturi în aer liber şi activităţi de agrement 621 sporturi nautice 622 mersul pe jos, călăritul şi vehiculele nemotorizate 623 vehicule motorizate 624 alpinismul, căţăratul şi speologia 625 sportul cu planorul, delta planul, parapanta şi balonul 626 schiul, sporturi extreme (off-piste) 629 alte sporturi în aer liber şi de agrement 690 Alte sporturi în aer liber şi de agrement nemenţionate mai sus Poluarea şi alte activităţi/consecinţe ale activităţilor umane 700 Poluarea X



Hârtie reciclată

45

Cod Categorie 701 poluarea apei 702 poluarea aerului 703 poluarea solului 709 alte forme sau forme combinate de poluare 710 Poluarea sonoră 720 Transportul cu nave neautorizate; Uzarea 730 Manevrele militare 740 Vandalismul 790 Alte activităţi sau consecinţe poluatoare Schimbări ale stării mediilor umede şi marine induse de

activitatea umană

800 Amenajarea haldelor de gunoi, îndiguirea şi uscarea pământului; generalităţi

801 îndiguirea depresiunilor 802 îndiguirea pământurilor din zona marină, a estuarelor sau

mlaştinilor

803 umplerea cu pământ a şanţurilor, zăgazurilor, heleşteelor, iazurilor, mlaştinilor sau gropilor

810 Drenarea 811 managementul vegetaţiei acvatice şi de mal în scopul drenării 820 Îndepărtarea sedimentelor (nămol…) 830 Canalizarea 840 Inundarea 850 Modificarea funcţionării sistemului hidrografic; generalităţi 851 modificarea curenţilor marini 852 modificarea structurilor ce cuprind cursuri de apă continentale 853 managementul nivelurilor de apă 860 Depunerea şi depozitarea aluviunilor în suspensie 870 Stăvilare, diguri, plaje artificiale; generalităţi 871 lucrări de apărare în faţa mării sau de protejare a coastei 890 Alte schimbări ale stării hidraulice datorate omului Procese naturale (biotice şi abiotice)

900 Eroziunea X 910 Aluvionarea 920 Uscarea 930 Inundarea 940 Catastrofele naturale 941 inundaţii 942 avalanşe 943 scufundări ale terenului şi alunecări de teren 944 furtuni, cicloane 945 vulcani 946 cutremure 947 maree 948 incendii (naturale) 949 alte catastrofe naturale



Hârtie reciclată

46

Cod Categorie 950 Evoluţia biocenotică 951 acumularea de materii organice X 952 eutrofizare X 953 acidifiere 954 invazia unei specii X 960 Relaţii faunistice interspecifice 961 competiţia (de exemplu: pescăruşul/rândunica de mare) 962 parazitismul X 963 introducerea unei boli 964 poluarea genetică 965 animale de pradă 966 antagonismul datorat introducerii unei specii noi 967 antagonismul faţă de animalele domestice 969 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor faunistice interspecifice X 970 Relaţii floristice interspecifice 971 competiţia 972 parazitismul X 973 introducerea unei boli 974 poluarea genetică 975 lipsa agenţilor de polenizare X 976 pagube datorate vânatului 979 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor floristice interspecifice 990 Alte procese naturale

101. Modificarea tehnicilor de cultivare Intensificarea practicilor agricole se resimte și în zona montană înaltă.

Achiziționarea pe scară largă a unor sisteme mecanizate/motorizate de asistare (cel uțin) a activităților agricole (motocositori, tractoare, mașini unelte, etc.) a condus la o schimbare profundă a tehnicilor agricole. De asemenea abandonarea parțială a unor ramuri zootehnice (posesia individuală de bovine, respectiv ovine) a condus la abandonarea unor pășuni și apariția unor succesiuni de vegetație secundară ce a favorizat invazia unor specii pioniere, pierderea productivității pășunilor, scăderea unor indici de biodiversitate.

Insă poate că cel mai evident aspect legat de practicile agricole din zona montană înaltă este reprezentat de recoltarea fânului ce se realizează în cadrul unei perioade limitate în timp, pe aceleași suprafețe, cu mijloace mecanizate, fapt ce conduce la pierderea unor refugii pentru biodiversitate și afectarea ireversibilă a unor populații.

102. Tundere/tǎiere In fapt este vorba de cosiri neprogramate, aleatorii pe perimetre de unde se poate

recolta la anumite momente material vegetal. Astfel de practici de îndepǎrtare a masei vegetale sunt cu atât mai detrimentale cu cât se desfǎșoarǎ fǎrǎ a se respecta un calendar sau o succesiune de recoltare. Masa vegetalǎ este îndepǎrtatǎ, verde, în stare proaspǎtǎ fǎrǎ a mai fi uscatǎ. Acest proces a contribuit la pauperizarea structurii de vegetație, odatǎ cu plantele (materia organicǎ) fiind îndepǎrtate și semințele ce garantau succesiunea de vegetație. Au fost astfel favorizate speciile pioniere, sinantrope, ubicviste, cu creștere rapidǎ, rezistente la cosire. Covorul vegetal a fost astfel condus spre o dominanțǎ a speciilor de graminee, dicotiledonatele (cu valoare furajerǎ ridicatǎ) devenind o prezențǎ sporadică, reprezentate prin specii cu reziliență mare.



Hârtie reciclată

47

Astfel de practici sunt curente în special în proximitatea căilor de acces principale.

110. Folosirea pesticidelor Utilizarea pesticidelor rămâne limitată, însă datorită unor tratamente realizate

empiric (în special insecticide utilizate pentru combaterea dăunătorilor cartofului – gândacul de Colorado) apar pe unele suprafețe afectări certe, directe în special ale faunei de nevertebrate, cu afectarea indirectă a altor specii situate e nivele trofice superioare.

Situarea în imediata proximitate cu unele suprafețe agricole cultivate în regim intensiv, pe care sunt utilizate în mod curent substanțe chimice de tipul pesticidelor a condus la o afectare indirectă a unor perimetre, apărând soradic în unele zone afectări ale covorului vegetal pe suprafețe de câțiva metri pătrați, posibil a fi puse pe seama utilizării unor ierbicide. De asemenea au fost regăsiți în zonă, în mod curent recipienți din plastic ce au conținut astfel de pesticide.

120. Fertilizare Aceastǎ componentǎ prezintǎ douǎ elemente. Pe de o parte este vorba de fertilizarea incidentalǎ, datoratǎ scurgerii (spǎlǎrii)

unor ambalaje ce conțineau fertilizatori, a unor deșeuri organice (sau cu potențial fertilizant) depozitate în zonǎ.

Pe de altǎ parte este vorba de acumularea de materie organicǎ provenitǎ din dejecțiile animalelor prezente pe unele amplasamente în perioadele de pășunat (în numǎr mult prea mare fațǎ de capacitatea de suport a perimetrului țintǎ). Acest fenomen este coroborat și cu pauperizarea biodiversitǎții (din spectrele faunistice dispǎrând componenta detritivorilor, scatofagilor și necroforilor) ce ar fi putut contribui la accelerarea proceselor de turn-over. De asemenea structura scheleticǎ a solului, capacitatea redusǎ de humificare, reprezintǎ factori limitativi ai acestor procese.

Ca urmare a proceselor de (bio) acumulare de materie organicǎ la nivelul perimetrului studiat, se observǎ apariția unor tufǎrișuri formate din specii nitrofile (Urtica

dioica, Rumex sp., Arthemisia sp.). 140. Pǎșunat Activitatea de pǎșunat în lipsa unei supravegheri a întregii zone (datorate

incertitudinilor legate de regimul de proprietate) s-a transformat într-o activitate concurențialǎ de ocupare a parcelelor favorabile și exploatarea potențialului acestora în timpul cel mai scurt cu putințǎ. Astfel, procesele de degradare și pauperizare au cunoscut o evoluție acceleratǎ, în zonă apărând amprente distinctive ale fenomenelor asociate suprapǎșunatului.

141. Abandonarea sistemelor pastorale Suprapǎșunatul manifest în unele erimetre se datoreazǎ și abandonǎrii sistemelor

tradiționale de pǎșunare, în cadrul cǎrora pe lângǎ rotația sezonierǎ erau respectate câteva principii ce ajutau la menținerea productivitǎții pǎșunii, dupǎ cum urmeazǎ:

- evitarea scoaterii la pǎșunat a vitelor în perioadele cu precipitații abundente (risc crescut de tasare a solului, formare de ogașe, etc.);

- evitarea parcurgerii constante a unor trasee (evitarea formǎrii de ogașe, poteci bǎtǎtorite, suprapǎșunare localǎ);

- respectarea unor perioade de repaos, dând posibilitatea refacerii, fructificǎrii și a germinǎrii speciilor componente;

- curǎțarea pǎșunilor; - schimbarea periodicǎ a locurilor de târlire, adǎpost și odihnǎ a

animalelor;



Hârtie reciclată

48

Datoritǎ utilizǎrii abuzive ca pǎșune a unor zone, faciesul vegetal a fost distorsionat fiind puternic afectat de tasare și eroziune și condus spre o ruderalizare avansată.

150. Restructurarea posesiei asupra pǎmântului Procesul îndelungat de punere în posesie a întârziat mult responsabilizarea și

motivarea deținǎtorilor de terenuri. Situația economicǎ a deținǎtorilor de terenuri împroprietǎriți, incertitudinea limitelor și a delimitǎrilor proprietǎților a condus la apariția de conflicte, ce au condus la situația actualǎ de supraexploatare a întregii zone.

151. Eliminarea gardurilor vii și crângurilor Procesul de punere în posesie nu a urmǎrit respectarea unor limite naturale ale

terenurilor, de multe ori acestea întretǎind zone de garduri vii sau crânguri. In scopul uniformizǎrii tarlalelor, s-a procedat la eliminarea acestora.

Intreaga zonă, a fost supusǎ în permanențǎ unei presiuni deosebite din partea factorului antropic, manifestǎ prin tǎieri repetate, necontrolate, abuzive de material lemnos. Scopul recoltǎrii a fost nevoia de combustibil (în special pe timp de iarnǎ), dar și pentru procurarea de pari, rude, cozi pentru unelte, etc.

Astfel în unele arborete (în sepcial în lungul căilor de acces), procesul de închegare a coronamentului, succesiunea de vegetație orientatǎ spre formarea unui masiv forestier, a fost în repetate rânduri distorsionatǎ.

162. Plantarea artificială Introducerea unor specii alohtone este evidentă în special în proximitatea zonelor

de locuire. Astfel apar în mod curent specii cum ar fi salcâmul (Robinia pseudacaccia), oțetarul (Aillanthus altissima), dar și nucul (Juglans regia) și alte specii de pomi fructiferi. Arboretele din truurile forestiere vicinale sunt limitat afectate de plantări forțate în special de pin negru (Pinus nigra), pin roșu (Pinus sylvestris), lariță (Larix decidua).

163. Replantarea pădurilor Măsurile de replantare a pădurilor au fost realizate pe suprafețe limitate, în

episoade datând din anii 1980, în încercarea de introducere a unor specii de rășinoase, respectiv a unor specii cu valoare economică ridicată (creștere rapidă) cum ar fi frasinul (Fraxinus excelsior). In general însă ca și practică curentă silvoculturală, au fost favorizate regenerările naturale.

164. Defrișarea pădurilor Reprezintă o practică curentă, distinctivă a zonei, ce a luat amloare în ultimele

două decade. Pe lângă afectarea unor suprafețe semnificative prin despădurire „la ras”, au mai fost puternic afectate suprafețele de pășuni împădurite, dar și masivele forestiere ce au suferit pauperizări semnificative ca urmare a exploatării selective a speciilor/indivizilor valoroși.

Ca urmare resursele genetice forestiere au fost și continuă să fie amenințate. 165. Indepărtarea subarboretului In paralel cu procesul de eliminare a gardurilor vii și crângurilor a avut loc și o

tǎiere (selectivǎ) a unor specii de subarboret. Astfel pentru obținerea lemnului de corn sau a fructelor de corn, majoritatea tufelor rǎmân la dimensiuni reduse, datoritǎ tǎierilor succesive, repetate.

Alǎturi de acest aspect particular, nevoia de lemn de foc, sau material lemnos pentru diverse întrebuințǎri, a condus la afectarea subarboretului și simplificarea biocenozelor.

167. Exloatarea fără reâmpădurire Așa cum s-a menționat și în cadrul secțiunii .163, practicile de exploatare

forestieră nu au fost secondate de acțiuni de re-îmădurire decât în situații izolate. In cadrul arboretelor, în special a celor aflate în proximitatea căilor de acces, procesele degenerative



Hârtie reciclată

49

(creșteri succesive din cioate) sunt evidente, structura și vitalitatea fiind afectate pe alocuri serios. De asemenea se observă o dezvoltare masivă a speciilor pioniere (în special mesteacăn) ce ocupă suprafețe extinse și înlocuiesc astfel speciile valoroase (din punct de vedere bio-ecocenotic dar și economic).

170. Creșterea animalelor Prin abordarea acestui aspect se va face distincție fațǎ de activitǎțile de pǎșunat

existent în zonǎ, menționând în acest caz activitǎțile de creștere a porcilor de cǎtre localnicii din imediata proximitate. Practica de a lǎsa în semi-libertate aceste animale este una curentǎ și are ca scop realizarea unor economii în procurarea hranei pentru animale de cǎtre „gospodari”.

Astfel de fenomene sunt relativ curente în lunile de varǎ, când porcii ajung la o talie mai mare (ce îi ferește de a fi furați), își recunosc zona de adǎpost spre care se îndreaptǎ seara, etc.

171. Hrǎnirea animalelor Aceastǎ activitate este mai rar întâlnitǎ la nivelul zonei studiate, existând însǎ

evidente anumite perimetre restrânse unde este posibil a fi existat astfel de practici, apărând urme de zone târlite. Fânul proaspǎt cosit, sau fânul vechi din anii trecuți, tuleie sau alte resturi vegetale au fost transportate în zonǎ pentru a servi ca supliment alimentar pentru vitele aflate la pǎscut.

In astfel de zone, solul a fost afectat de tasare, erodare, speciile vegetale de pe amplasament au fost ecranate, creșterea acestora fiind afectatǎ, ariile în cauzǎ rǎmânând lipsite de fertilitate o bunǎ perioadǎ de timp, proporționalǎ cu perioada de stagnare a materialului. Apar aici și acumulǎri de materie organicǎ. Astfel de perimetre sunt asemǎnǎtoare ca efect al impactului cu zonele de târlire.

180. Arderea In dorința de a reda vitalitatea și fertilitatea terenului, pornind de la concepte total

eronate prin care se dorea și eliminarea unor specii nedorite, astfel de practici rǎmân extrem de curente în special în perioada de primǎvarǎ și toamnǎ.

Nu este rar când focul de miriște sau pǎșune aprins se extinde nedorit de mult, afectând suprafețe întinse.

Astfel de episoade au o frecvențǎ de cel puțin 2 ori/an. 230. Vânǎtoarea Zona este relativ bogată în secii de vânat, întâlnindu-se în mod curent căpriorul

(Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), cerbul (Cervus elaphus), fazanul (Phasianus

colchicus), vulpea (Canis vulpes), mai rar ursul (Ursus arctos) și alte specii de interes cinegetic.

Accesibilitatea relativă a zonei, proximitatea acesteia fațǎ de unele centre urbane (Alba-Iulia, Aiud, Turda), face ca practicile de vânǎtoare sǎ fie curente în zonă.

Pe lângǎ impactul direct ce duce la eliminarea unor specii din habitate, apare și disturbarea secvențială speciilor de faunǎ.

241. Colectarea (insectelor, reptilelor, amfibienilor, etc.) Alǎturi de recoltarea resurselor naturale din florǎ, au mai fost observate izolat

activitǎți de recoltare a unor specii de faunǎ, cum ar fi melcii, în scopul comercializǎrii cǎtre puncte de achiziție specializate.

243. Punerea de capcane, otrǎvirea, braconajul Proximitatea fațǎ de localitǎți rurale a zonei, face ca braconajul cu arme de

vânǎtoare sǎ fie riscant. Cu toate acestea, utilizarea lațurilor din sârmă rămâne o practică curent răspândită în zonă.

250. Adunarea/îndepǎrtarea florei; generalitǎți



Hârtie reciclată

50

Aceastǎ activitate a mai fost menționatǎ în cadrul secțiunii 190. Amintind în acest sens colectarea sporadică a unor specii cu potențial valorificabil sau utilizate în mod tradițional.

251. Spolierea zonelor floricole In completarea amǎnuntelor menționate în cadrul secțiunilor 190 și 250, amintim

aici colectarea direcționată a unor specii cum ar fi: toporașii (Crocus heufelianus), mai rar și alte specii (margarete, flori de câmp, etc.), din unele perimetre mai ferite, în scopul valorificǎrii în buchete.

301. Cariere In imediata proximitate a funcționat o carieră de calcar ce a furnizat materia primă

necesară întreținerii drumurilor principale de acces. Exploatările actuale se rezumă la prelevarea manuală de piatră din perimetrul fostelor exploatări, pentru construcții, întreținerea unor căi de acces, etc.

400. Zone urbanizate, locuire umanǎ Accesibilitatea zonei și proximitatea acesteia fațǎ de zone rurale (chiar aglomerǎri

– Aiud, Turda) face ca impactul antropic general sǎ fie resimțit, însă limitat datorită accesibilității reduse datorate deficiențelor legate de infrastructură.

Raza de accesibilitate este cuprinsǎ între 60 și 120 de minute cu mijloace auto fațǎ de nucleele de tip urban (Aiud, Turda), fǎcând ca practicile asociate să ocupe un spectru spectru limitat.

409. Alte tipuri de așezǎri In cadrul acestor activitǎți amintim existența unor adǎposturi estivale ale

ciurdarilor și pǎstorilor, respectiv a unor categorii defavorizate emanate din mediul urban (culegători sezonieri de ciuperci și fructe de pădure).

Asociat existenței cotidiene, prezența acestora a condus la un impact semnificativ în unele perimetre puternic afectate de depozitǎrile de resturi menajere, gunoaie, etc.

421. Depozitarea reziduurilor menajere Lipsa unui sistem pus la punct cu privire la gestiunea deșeurilor menajere a făcut

ca astfel de depozitări să fie întâlnite sporadic, pe toată suprafața studiată. Deșeuri de origine menajeră, împrăștiate sau chiar depozitate în mod repetat în unele locuri, în special în lungul căilor de acces reprezintă un risc cu efecte potențiale negative asupra factorilor de mediu.

O agresivitate particulară o au reziduurile menajere din plastic și sticlă ce au o rată de descompunere extrem de lentă și care afectează în mod particular atât aspectul peisagistic al zonei cât și funcționarea unor microbiocenoze (acumularea de apă în unele recipiente are ca efect reținerea asemeni unor capcane a unor specii de faună).

423. Depozitarea materialelor inerte Pe amplasament au fost identificate urme ale depozitărilor necontrolate de

materiale inerte provenite de la lucrările de reabilitare a unor locuințe din imediata proximitate. Astfel de resturi de materiale de construcții, se întâlnesc și în unele sectoare ale căilor de acces unde au fost utilizate ca material de umplutură și reabilitare a stării acestora.

430. Structuri agricole Zona studiată este înconjurată de suprafețe untilizate în regim agricole, parțial

intensificat. Deși fragmentarea parcelelor agricole este însemnată, diversitatea de specii asociate ecosistemelor de tip agricol este redusă datorită unor efecte asociate (discutate și în cadrul acestui subcapitol).

500. Rețele de comunicații Rețeaua de comunicații din zonă este slab dezvoltată, existând doar drumuri de

interes comunal, neasfaltate la distanțe apreciabile față de căile de acces majore (DN1 E60; DN 75). Impactul asociat acestor căi de comunicații este particular datorită structurii acestora



Hârtie reciclată

51

(drumuri de pământ parțial pietruite) ce contribuie la producerea de particule în suspensie (praf), zgomot, etc.

Asociat căilor de aces, datorită lisei rigolelor, a băltirilor, etc., apar și numeroase ogașe, respectiv rețele dezorganizate secundare de căi de acces.

501. Cărări, circuite, trasee pentru bicicliști In zona există o rețea relativ densă de cărări, fără însă a fi evidentă o rețea

structurată de trasee marcate. Astfel, cărările din zonă sunt în principal utilizate în pentru satisfacerea unor

nevoi legate de practicile agricole. Nu există marcaje turistice în zona de implementare a proiectului care să fie afectate de măsurile propuse.

700. Poluarea Efecte ale poluării sunt limitate și izolate, evidente fiind cele legate de

acumularile de materii organice, asociate deversărilor ilegale în cursurile de ape ale apelor menajere din gospodării, sau ca urmare a spălării unor suprafețe unde anterior s-au depozitat resturi menajere sau rumeguș.

701. Poluarea apei Cursurile de ape pe sectoarele din aval de localități sunt puternic afectate de

poluarea în special de natură organică (vezi secțiunea .700), făcând ca sectoare semnificative să fie lipsite de fauna caracteristică asociată cursurilor din zona montană.

900. Eroziune Suprapășunatul, accesul necontrolat, utilizarea haotică a rețelei de căi de acces,

starea căilor de acces, au condus la fenomene de eroziune manifeste prin apariția unor ogașe. Fenomenul rămâne relativ extins afectând suprafețe semnificative în special în proximitatea căilor de acces.

Fenomenele erozive sunt accentuate în special în perioadele de primăvară și toamnă, când în mod curent sunt incendiate pajiștile, ca măsură empirică și distorionată de creștere a productivității.

951. Acumularea de materii organice Activitățile agricole curente din zona de implementare a proiectului presupun și

utilizarea ca și fertilizatori pentru culturi, respectiv pentru creșterea bonității terenurilor, îngrășămintele organice provenite din gospodării (bălegarul).

Gunoirea terenurilor se face în special primăvara, înaintea topirii ultimei zăpezi, însă transportul gunoiului de grajd în apropierea zonelor de împrăștiere se face pe tot parcursul anului. Depozitarea temporară a acestuia s-a făcut de regulă în erimetrul studiat, în zonele situate în imediata proximitate a parcelelor agricole. Astfel, au fost afectate stratele vegetale ce se îndreaptă spre un facies ruderalizat dominat de specii nitrofile. Spălarea zonelor de depozitare duce în special la afectarea unor suprafețe limitrofe apărând faciesuri extinse asemănătoare zonelor de târlire.

952. Eutrofizarea Eutrofizareanu poate fi considerată decât ca un fenomen izolat, manifest asupra

băltirilor temporare, în zonă lipsind zone umede semnificative cu regim permanent și asociat fertilizării (vezi secțiunea 120.).

954. Invazia unor specii Una dintre cele mai mari ameninţări asupra diversităţii biologice o constituie

invazia unor specii alohtone. Speciile străine care invadează habitatele cvasinaturale pot fi responsabile de deteriorarea structurii caracteristice şi specifice ale acestora, deoarece provoacă scăderea densităţii sau chiar dispariţia populaţiilor de plante native.

O specie străină (alohtonă, adventivă, exotică, non-nativă) reprezintă acel taxon care este introdus (voluntar sau accidental) în regiuni situate în afara ariei naturale de



Hârtie reciclată

52

distribuţie. Prin specie invazivă se înţelege o specie straină a cărei introducere şi/sau răspândire ameniţă diversitatea biologică.

Izolat au fost întâlniți în zonele erodate indivizi aparținând seciei Impatiens

glanduligera (slăbănog himalaian) ce au ajuns în Europa ca şi plante ornamentale, riscând ca extinderea acesteia să conducă la o alterare semnificativă a faciesului natural, alături de Phytolaca americana (cârmâzul), Ailanthus altissima (oțetar sau cenușer), Solidago

canadensis (sînziene de grădină) și mai cu seamă masive de Reynoutria japonica (troscot mare japonez), în lungul văilor cursurilor de ape.

962. Parazitismul Utilizarea pe alocuri abuzivă a pajiștilor ca pășuni, episoadele de transhumanță,

accesul necontrolat pe parcele a făcut ca în zonă să prolifereze în mod semnificativ specii de acarieni parazite (căpușe). Numărul acestor paraziți pe unele specii de animale domestice (în special câini și oi) ajunge să fie mare (de ordinul zecilor) afectând puternic starea de sănătate a acestora. La efectele directe datorate parazitismului (sângerări, infecții locale, etc.) se adaugă riscul potențial al transmiterii unor boli dintre care cu efecte deosebit de grave, inclusiv asupra sănătății umane rămâne borelioza.

I.10.3. Infrastructura existentă Accesul pe amplasament se face din DN 75 Turda – Câmpeni sau din DN 1 E 60

Turda – Alba-Iulia, urmând drumul comunal Sălciua de Jos – Ponor Râmeț - Aiud. Drumul de acces este neasfaltat, parțial pietruit greu accesibil pentru mijloace de

transport obișnuite (autoturisme), aflându-se la o distanță de aproximativ 21 de km față de Sălciua, respectiv 34 km față de Aiud.

Pe amplasamentul proiectului se găsesc linii electrice de medie tensiune ce sunt utilizate la asigurarea racordului la rețeaua națională de electrificare. Rețeaua de apă a fost realizată prin eforturi proprii de către beneficiar prin catarea unui izvor, apa fiind analizată din punct de vedere sanitare – veterinar. Zona este acoperită (parțial) de rețelele de telefonie mobile.

Alte tipuri de dotări edilitare sau infrastructuri lipsesc.

I.10.4. Valori naturale, istorice, culturale, arheologice Conform Legii 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

național – Secțiunea a III-a – zone protejate, Anexa 3 – Valori de patrimoniu cultural de interes național (Monumente istorice de valoare națională excepțională), lit. h) Biserici din lemn este listată (h.3.) Biserica Sfinții Arhangheli din Comuna Ponor sat Geogel. Amplasamentul studiat se regăsește la proximativ 5,5 km în linie dreaptă față de acest obiectiv.

De asemenea în cadrul secțiunii II – Unități administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național, figurează listată și comuna Ponor.



Hârtie reciclată

53

I.10.5. Arii naturale protejate/zone protejate

Conform Legii 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

național – Secțiunea a III-a – zone protejate, au fost desemnate pe teritoriul administrativ al comunei Ponor, ca Arii protejate naturale, parte a rețelei naționale de arii protejate: Peștera Vânătările Ponorului (suprafață 5 ha), Cheile Geogelului (suprafață 5 ha). Amplasamentul studiat se regăsește la peste 5 km față de aceste amplasamente.

Zona studiată se regăsește și în cuprinsul siturilor Natura 2000 ROSCI Trascău, respectiv ROSPA Munții Trascăului, fapt ce a condus de altfel la solicitarea evaluării impactului aspura mediului pentru proiectul de față. I.10.6. Zone de protecție sanitare

Amplasamentul studiat se regăsește în afara unor zone de protecție sanitară.

I.11. Informații despre documentele/reglementările existente privind

planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului

Conform Certificatului de urbanism atașat documentației, zona se regăsește în

intravilanul localității Ponor (comuna Ponor, jud. Alba) – pentru obiectivele de construit, resectiv în extravilan pentru pășunile sau suprafețele agricole cultivate de utilizat.

Tarlalele sunt identificate prin următoarele coduri ale blocurilor fizice (APIA): - 6397 – 955 pentru tarlaua situată în intravilanul comunei Ponor unde

urmează a se realiza construcția grajdului și a elementelor însoțitoare;

- 6397 – 1557 (tarla în suprafață de 40 ha); - 6397 – 162 (tarla în suprafață de 60 ha);

I.12. Informații despre modalitățile propuse pentru conectare la infrastructura

existentă

Soluțiile de racord sunt prezentate și detaliate în cadrul secțiunii I.4.3. Descrierea etapei de funcționare, mai jos fiind prezentat sintetic, sub formă tabelară modul de asigurare a utilităților pe amlasamentul studiat pentru construirea grajdului.

Pentru activitățile curente de e erioada funcționării legate de pășunatul vitelor nu este nevoie de nici un fel de utilități. Adăparea vitelor se va asigura cu autocisterne tractate sau prin amenajarea/reabilitarea unctelor existente de adăpare.

In acest sens se vor reface/reabilita punctele de captare, se vor moderniza jgheaburile și bazinele de adăpare, asigurându-se reluarea debitelor de pre-plin și deversarea acestora în cursurile de ape, după parcurgerea unui polder cu rol de filtrare și epurare primară de aproximativ 30-40 mp.

Zonele din preajma punctelor de adăare vor fi amenajate cu dale din beton pentru a nu fi afectate calitățile factorului de mediu sol, evitarea eroziunii, etc.



Hârtie reciclată

54

UTILITATI

Denumirea utilitati Mod de asigurare __________________________________________________________________________ Apa potabila Se realizeaza:

- din retea apa existenta - inmagazinare in rezervor din beton.

Canalizare Se realizeaza: - sistem de depozitare dejectii - bazin vidanjabil

Energie electrica Se realizeaza: - bransament la reteaua electrica de medie tensiune existenta

__________________________________________________________________________



Hârtie reciclată

55

Cap. II. Procese tehnologice II.1. Procese tehnologice de producție

Ferma se va împărţi astfel: - în grajdul nou vor fi adăpostite vacile de lapte, unde va fi amplasată şi sala de

muls - restul efectivului de vaci vor fi adăpostite în grajdurile existente. Un animal odata fatat este deplasat din boxa dedicata fatarii in boxa dedicata post-

fatarii unde pentru cca. 7 zile este adusa in forma maxima si ii este colectat colostrul. Dupa aceasta perioada animalul va fi deplasat in structura din stanga salii de muls in zona animalelor de maxima productie si unde sunt adapostite 42 de vaci;

- Pe masura inaintarii in lactatie vacile sunt deplasate in adapostul dedicat animalelor de productie mare si medie productie de unde cand se apropie de finalul lactatiei sunt deplasate in adapostul vacilor de joasa productie (adapost existent), in care conditiile oferite animalelor sunt inferioare unui adapost nou; Din acest adapost animalele sunt deplasate in celalalt adapost existent, care este dedicat exclusiv vacilor intarcate. Vacile intarcate sunt deplasate cu cca. 7 zile inainte de fatare in boxele dedicate fazei de pre-fatare, in care le este dedicata din partea fermierului toata atentia cuvenita aceste faze din viata animalului;

- Dupa fatare in timp ce vacile care au fatat sunt tinute in boxa de post-fatare, viteii sunt deplasati imediat (dar dupa cuvenita atentie din partea fermierului) in zona boxelor de vitei unicelulare. Viteii raman in aceste boxe (care confrom normelor europene de bunastare a animalelor trebuie sa aiba 2,0 mp) pentru 2 luni. Boxele unicelulare sunt de tip suprainaltat pentru un confort maxim acordat viteilor, care permite o reducere substantiala a mortalitatii in randul viteilor la aceasta varsta

- Tot in boxele unicelulare vor fi adapostiti pentru 14 zile si tineretul mascul de unde vor fi transportati ulterior intr-o alta ferma dedicata finisarii lor pentru ingrasare

- Tineretul femele dupa cele 2 luni petrecute in boxele unicelulare sunt deplasate in grupa de varsta de 3-4 luni, mai apoi in grupa de varsta 5-6 luni, etc, pana ajung in faza de juninci in cautarea primei calduri si mai apoi dupa insamantare sunt deplasate in zona de boxe dedicata junincilor gestante

- Din punct de vedere al mulgerii, vacile sunt deplasate pe culoare centrale catre sala de asteptare, In sala de asteptare vacile nu asteapta mai mult de o ora si odata mulse vacile se intorc direct in zona de furajare si apoi in zona de odihna.

- Intreg blocul dedicat vacilor de productie este conectat prin intermediul celor doua alei cu ajutorul unor pasaje de legatura intre alei, care permite o usoara gestionare a deplasarii animalelor in interiorul blocului

Zona de odihna pentru vacile aflate in productie este de tip cuseta cu saltele (covoare) de cauciuc.

Din punct de vedere igienico-sanitar persoanele vor avea acces din exterior in sala de muls doar prin intermediul unui filtru sanitar ce cuprine vestiarul si grupurile sanitare, iar la intrarea in ferma este prevazut un filtru sanitar pentru persoanele care lucreaza in ferma



Hârtie reciclată

56

dar si care provin din exteriorul fermei. Obtinerea continua a produselor de origine animala, in catitati crescande,

presupune reproductia continua si in proportii sporite a organismelor vii participante la procesul de productie. Reproductia economica a efectivelor de animale constituie deci un proces planificat si dirijat, care se desfasoara potrivit anumitor cerinte, pe fondul natural de perpetuare a speciilor. El consta in inlocuirea periodica a animalelor reformate cu altele de valoare egala sau superioara. Aceasta trasatura, precum si faptul ca – asemenea oricarui alt proces de productie-cresterea animalelor implica prezenta mijloacelor de munca, a obiectelor muncii si a fortei de munca, confera reproductiei efectivelor calitatea de proces economic. In ansamblul sau, procesul economic al reproductiei efectivului poate fi imaginat ca un flux continuu de trecere a animalelor de la o categorie la alta pe masura implinirii conditiei de varsta. Refacerea la aceeasi scara sau la scara largita a efectivelor de animale defineste proportiile reproductiei economice. Din acest punct de vedere, reproductia economica a efectivului poate fi:

-reproductie economica simpla -reproductie economica largita. Referitor la capacitatea de productie a sectorului zootehnic, prin prezentul proiect

se doreste exploatarea unui numar total de 42 capete vaci lapte.

II.1.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse

Principalele faze ale procesului tehnologic, comune pentru toate produsele sunt următoarele:

a. Recepţia calitativă şi cantitativă a lap[telui ca materie primă în procesul de producţie

Laptele colectat exclusiv din ferma proprie este transportat prin intermediul autocisternei special echipate, zilnic, la rampa de recepţie.

Parametrii fizico-chimici ai laptelui sunt reglementaţi de STAS 2418/1961, fiind urmărite în compoziţia acestuia următoarele atribute:

- conţinutul de substanţe proteice: 3,4-4% - conţinutul de grăsimi: 3,5-7% - conţinutul de glucide: 4,5-4,8% - conţinutul de săruri minerale: 0,7-1% - nivelul de radioactivitate: <10Bq/kg

Verificările calitative şi cantitative de conformare a conţinutului de şi parametrilor fizico-chimici şi organoleptici sunt realizate în cadrul mini-laboratorului propriu, prin raportare la STAS-urile şi normele de calitate în vigoare.

Verificarea calitativă precedă verificarea cantitativă, ce este facilitată de o pompă absorbantă contorizată ce transferă conţinutul din cisterna de transport în bazinele de recepţie, de unde este dirijat prin răcitorul cu plăci spre tancul de depozitare.

b. Preîncălzirea laptelui

In vederea separării prin centrifugare a grăsimii din lapte, acesta este preîncălzit la o temperastură de 35-40OC în compartimentul de preîncălzire a pasteurizatorului.



Hârtie reciclată

57

c. Normalizarea laptelui

Continuând prelucrarea laptelui la temperaturi cuprinse între 35 şi 40OC prin reglarea conţinutului de grăsime dorit, în funcţie de sortimentul care se realizează cu ajutorul separatoarelor centrifugale, se pregăteşte produsul în vederea pasteurizării.

d. Pasteurizarea laptelui

Această operaţie constă în încălzirea laptelui în cazane cu pereţi dubli pe pasteurizatoare cu plăci sau vane, până la temperaturi cuprinse între 68 şi 85OC, asigurându-se astfel îndepărtarea prin tratament termic a microorganismelor conţinute.

După pasteurizare, procesele tehnologice continuă pe faze distincte, în funcţie de grupele de producţie de realizat, după cum urmează:

e. Producţia de telemea, başchiu şi caş gras

Laptele pasteurizat, în funcţie de sortimentul de brânză de produs, este pompat în vanele mecanizate (sala de fabricaţie 16), unde este răcit până la temperatura de însămânţare cu culturi lactice, după care i se reglează temperatura de închegare. Pentru închegare se utilizează pepsina.

După închegare, coagulul este extras gravitaţional (cădere liberă) pe crintă care în prealabil a fost căptuşită cu sidilă (material textil special). Zerul rezultat de la această operaţie este scurs din crintă şi transferat într-un bazin intermediar, de unde este consus spre bazinele de urdire.

Scurgerea zerului într-o primă fază se face prin autoapăsare, iar în faza a doua prin presarea în crintă cu presa cu şurub.

După presarea başchiului sau a caşului gras, acesta este tăiat în bucăţi de 4-5 kg, care se lasă la secţia de maturare în vederea obţinerii caşcavalului sau a brânzeturilor frământate.

Brânza telemea, după presarea în forme se taie în bucăţi cubice de 11 X 11 cm şi înălţimea de 8-10 cm, urmând a fi introduse în bazinele de oţel inox pentru saramurare, unde se păstrează 12-16 ore la o concentraţie a saramurii de 16-20% NaCl. După saramurare, brânza telemea se introduce în cutii de polietilenă, căptuşite cu pungi de polietilenă, peste care se adaugă saramura din zer. In acest ambalaj, brânza telemea se păstrează pentru maturare între 5 şi 30 de zile la temperaturi cuprinse între 12 şi 15OC.

După maturare, brânza telemea se trece în depozitele frigorifice, unde se păstrează la 4-8OC, până în momentul livrării pe piaţă.

II.1.2. Descrierea tehnicilor și echipamentelor necesare

Tehnicile la care se face apel în cadrul prezentului proiect sunt cele de maximă actualitate, impuse de asigurarea standardelor de calitate și eficiență economică.

Prin implementarea proiectului se are in vedere utilizarea optima a resurselor existente in ferma pentru adapostirea animalelor, construindu-se un grajd pentru adăpostirea vacilor de lapte in conformitate cu standardele comunitare care sa asigure o crestere a productivitatii muncii si o maxima eficienta arhitectonica, logistica si organizatorica.



Hârtie reciclată

58

Se urmareste organizarea corecta a efectivului de vaci in structuri moderne, cu un flux tehnologic adecvat dimensiunilor reale ale fermei zootehnice. Aceasta impune si organizarea structurilor complementare necesare bunei functionarii (fanare, baterii silozuri, depozit materii prime) astfel incat sa se garanteze cele mai bune conditii de gestionare a fermei zootehnice. Obiectivul este acela de a oferi mai bune conditii de confort animalelor si de a favoriza o gestionare mai usoara si rationala pentru operatorii din ferma, de a obtine cele mai bune performante, fie in termeni cantitativi, fie in termeni de calitate al produsului. Acest lucru face ca la finalizarea investitiei sa cresca valoarea adaugata bruta a exploatatiei agricole.

Deasemenea se vor realiza capacitati de stocare a dejectiilor solide si lichide, concomitent cu imbunatatirea indicatorilor de calitate a apelor evacuate de pe amplasament si aplicarea metodelor prevazute in Codul de bune practice agircole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Prin gestionarea corecta a dejectiilor in conformitate cu standardele sanitar –veterinare si de bunastare a animalelor se vor reduce emisiile de amoniac.

Gestionarea dejectiilor prevede indepartarea acestora cu ajutorul plugurilor racloare de pe diversele alei ale adaposturilor zootehnice, cu frecventa zilnica, astfel incat sa se reduca la minim fenomenul de fermentatie in interiorul adaposturilor si sa se garanteze excelente conditii igienico-sanitare animalelor.

Pentru a garanta conditii optime operative pentru prepararea si distribuirea furajelor este necesar ca toate suprafetele de stocaj a materiilor prime, a furajelor si concentratelor sa fie localizate pe cat posibil intr-o zona unica a centrului zootehnic.

Se vor construi spatii adecvate de depozitare materii prime conform normelor. Toate cele descrise mai sus se completeaza cu un intreg ansamblu de alei si spatii

verzi care garanteaza o lucrare complexa. Pentru îndeplinirea standardelor pentru latele crud, se va achizitionat un

echipament de muls, necesar pentru acele 42 de capete vaci de lapte. Asigurarea conditiei referitoare la numarul total de germeni, NTG<100.000/ml,

impuse de acest standard, obliga la realizarea săli de muls la standarde europene. Asigurarea conditiei referitoare la numarul de celule somatice, NCS<400.000/ml,

se poate face doar printr-o monitorizare permanenta a vacilor in productie, a starii de sanatate a ugerului. Sala de muls va fi dapatată cu un sistem care sa permita recunoasterea animalului si monitorizarea parametrilor esentiali ai laptelui. Acest lucru va conduce la depistarea imediata a laptelui care nu se incadreaza in parametrii doriti. Practic, implementarea acestui sistem inseamna montarea unor cipuri pe piciorul animalelor (sau la gat), a unui sistem de antene in sala de muls, a unor electrozi in paharul de colectare a laptelui si a intregului sistem electronic care sa permita prelucrarea informatiilor colectate. In felul acesta se va asigura un management eficient al cirezii printr-un sistem de gestiune a cirezii complet, individualizat pe fiecare animal, din momentul nasterii pina in momentul parasirii fermei

a. Gestiunea mulsului prin inregistrarea, stocarea, corelarea, combinarea si prelucrarea tuturor parametrilor mulsului ( cantitati, debite, curbe de cedare a laptelui, conductivitate, etc. ) � eficienta maxima, urmarire individuala a fiecarui animal, monitorizarea starii fiziologice si de sanatate a animalelor ( conductivitate )

b. Gestiunea optima a grupelor de productie c. Gestiunea starii de sanatate ( inclusiv BSC = body scoring ) / tratamente

veterinare / farmacie veterinara � stare optima de sanatate a cirezii monitorizata permanent, durata de viata productive mai mare = costuri minime � eficienta maxima



Hârtie reciclată

59

d. Gestiunea tineretului � asigurarea viitorului fermei = material de inlocuire de cea mai buna calitate � eficienta maxima

e. Gestiunea reproductiei = evidentierea ciclului reproductiv ( calendarul reproductive actualizat automat ) + evident material seminal � optimizarea ciclului de fatari � eficienta maxima in exploatarea cirezii, costuri minime cu insamintarile

f. Gestiunea ciclui de lucru si optimizarea rutinelor de lucru � eficientizarea intregii activitati, costuri minime

g. Gestiune integrata si centralizata a tuturor componentelor sistemului (sala, tanc, selectie ) � optimizarea exploatarii � eficientizarea intregii activitati, costuri minime si randamente maxime. Toate cele de mai sus sunt organizate astfel incat sa se asigure pe intreaga ferma

introducerea standardului pentru lapte crud conform Regulamentului CE nr.852/2004, n.r.

853/2004 si nr.854/2004, pentru grajd ce se va realiza.

Lista de echipamente însoțită de prezentarea succintă a caracteristicilor acestora, precum și de numărul de unități necesare este prezentată în secțiunea I.4.1. Descrierea

proiectului. Masuri generale de protecție a muncii Masurile de protectia muncii au ca scop asigurarea conditiilor de munca,

prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor profesionale. Lucrarile prevazute in prezenta documentatie, se vor executa cu respectarea stricta

a “Normelor specifice de protectie a muncii". Se prevede folosirea obligatorie a echipamentului de lucru si de protectie si

supravegherea permanenta a echipei de catre seful de echipa sau de fermă. Puncte periculoase Punctele cu potenţial crescut de periclitate se găsesc în preajma utilajelor cu

elemente în mișcare, alimentate de la curent electric, aflate sub tensiune. In proximitatea acestora se va limita accesul, excluzând de altfel manipularea de

scule/unelte de mână de către personalul neavizat, sau intervenția personalului necalificat în vederea depanării sau a realizării unor improvizații.

Lista cu echipament s-a intocmit in baza Normativului cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie.

Măsuri de prim-ajutor în caz de accidente Formatiile de lucru din, vor avea acces la truse sanitare de prim-ajutor. Aceste

truse vor face parte integranta din dotarea punctelor princippale de lucru. Trusele sanitare vor fi prevazute cu materiale de inventar si consumabile, precum si cu medicamente necesare, in conformitate cu baremurile stabilite prin reglementarile in vigoare.

Personalul este obligat sa intervina pentru acordarea primului ajutor in caz de nevoie, actionand imediat si corect, sa anunte sefii ierarhici superiori si sa actioneze, daca este cazul, pentru interventia personalului medical de specialitate.



Hârtie reciclată

60

LISTA

cu echipamentul individual de protectie pe durata executarii lucrarilor de construcție și exploatare a fermei de vaci Ponor

Nr. Crt.

Echipament

In timpul executiei

In timpul exploatarii

Pentru risc mecanic: - Casca de protectie - Centura de siguranta - Incaltaminte de protectie - Viziera de protectie a fetei - Manusi de protectie (palmare) - Vesta avertizoare reflectorizanta - Cizme impermeabile la apa Pentru risc sanitar

- Halat de protecție - Cizme impermeabile la apă - Manusi de protectie - Ochelari/vizete de protecție

Da Da Da Da Da Da Da

Nu Da Da Da

Nu Nu Da Da Da Nu Da

Da Da Da Da

II.1.3. Alternative avute în vedere

Pentru a se adapta la standardele de calitate, randament economic, dar și la

normele privind protecția mediului, bunăstarea animalelor și siguranța sanitar-veterinară, la ora actuală nu există alternative tehnologice de procesare aplicabile prezentului proiect.

Adotarea tehnologiilor de ultimă oră, a echipamentelor de înaltă tehnicitate reprezintă obiectivul prezentului proiect ce urmărește racordarea la progresul științific atins în domeniu.

Orice alte alternative ce ar conduce spre exemplu la consumuri mai reduse de energie, materii prime, etc., ar avea ca efect o scădere drastică a calității produselor finite și imposibilitatea atingerii standardelor actuale impuse privind calitatea, întregul set dvenind nevandabil, fără valoare de piață.

II.2. Activități de dezafectare

Investiția nu este limitată în timp, fiind avute în vedere dezvoltări viitoare care să includă avansul tehnologic înregistrat.

In caz de renuntare la activitățile de producție a laptelui, întregul complex poate fi reorientat spre o altă direcție cu caracter socio-economic, pretându-se facil și la o dezafectare totală (demolare/dezasamblare), fără a fi presupuse operațiuni complicate, tehnologii speciale sau măsuri de precauți deosebite, dat fiind faptul că în ciclurile tehnologice productive nu se face apel la nici un fel de produse sau materii prime toxice sau cu potențial periculos deosebit (cu excepția unor detergenți, substanțe dezinfectate, medicamente de uz veterinar, etc.).



Hârtie reciclată

61

II.2.1. Substanțe conținute/stocate

Pe amplasament se vor utiliza unele materiale pentru întreţinere și asigurarea igienei.

Pe ampplasament nu se au în vedere (cel uțin în această etapă de dezvoltare) realizarea unor depozite de carburanți.

In cadrul boxei pentru spălarea autovehiculelor se vor realiza bazine de dimensiuni reduse pentru soluţiile de spălare şi dezinfecţie, soluţiile fiind preluate din recipienţi de tipul canistrelor sau a containerelor returnabile.

Pentru materiile prime (lapte) nu există depozite, acesta fiind procesat imediat după recepţie. Celelalte materii prime (sare, detergenţi, hipoclorit de sodiu, sodă caustică, fosfat trisodic, sodă calcinată) sunt stocade în magaziile şi depozitele cu destinație specială, fiind gospodărite conform.

Astfel, detergentul lichid şi săpunul lichid sunt depozitate în magazia de detergenţi, în canistre returnabile de 10l, inscripţionate corespunzător, aprovizionarea fiind eşalonată în funcţie de consum.

Detergentul praf şi soda calcinată sunt depozitaţi în magazia de detergenţi în saci de polipropilenă cu etichetele şi inscripţiile furnizorului (UPSOM – Ocna Mureş); soda caustică este stocată de asemenea în saci de polipropilenă imprimaţi de furnizor (Oltchim).

Hipocloritul de sodiu este deţinut într-un container din polietilenă cu grilaj, cu capacitatea de 1000 l, prevăzut cu robineţi.

La momentul unei eventuale dezafectări, toate containerele, resturile de produse sau materii prime, etc, vor fi etichetate corespunzător și predate spre o gestiune conformă unor unități specializate, pe categorii (resturi feroase, neferoase, plastice, hârtie și carton, cauciuc, sticlă, produse chimice, medicamente și dezifectanți, etc.).

II.2.2. Măsuri, echipamente și condiții de protecție

La momentul unei eventuale dezafectări, se va impune realizarea unui Bilanț de mediu ce va stabili responsabilitățile de mediu derivate, urmând ca printr-un program de conformare stabilit de comun acord cu titularul să se implementeze întregul set de măsuri menite a reduce efectele proiectului asupra factorilor de mediu.

La dezafectarea clădirilor, a instalațiilor, etc., se va urta echipament de protecție, iar la manipularea reciienților cu resturi de produse chimice, medicamente sau dezinfectanți se vor lua măsurile de evitare a scurgerilor pe sol. Toate aceste deșeuri vor fi transportate în vederea neutralizării în containere special tratate anticoroziv, etanșe, în perimetrele special amenajate în scopul neutralizării acestora.



Hârtie reciclată

62

III. Deșeuri

III.1. Generarea deșeurilor

Pe perioada lucrărilor de construcție vor rezulta următoarele deşeuri: uleiuri arse

de la utilajele folosite şi maşinile de transport și construcție, resturi menajere şi produse fecaloide de la muncitori. La acestea se adaugǎ cantitǎțile excavate în vederea realizării fundărilor și cantități de material inert (produs din dezafectări/demolări locale) fǎrǎ valoare economicǎ.

Lucrările se vor realiza cu ajutorul utilajelor ce vor utiliza carburant din rezervoarele proprii. Alimentarea se va face în perimetrele de organizare de şantier, de la rezervoare remorcate de tractoare, autocisterne sau cisterne de capacitate mică (autotractate sau amplasate pe vehicule cu platformă).

Uneltele de mână vor fi aduse pe amplasamentele de lucru de către personalul specializat atunci când este nevoie; motouneltele vor fi alimentate cu amestecul de carburant (benzină Euro 3 + ulei 2T, benzinǎ sau motorinǎ) în perimetre special amenajate din zona organizǎrii de șantier, de la rezervoare amplasate pe autoutilitare, sau direct din recipienţi metalici portabili, cu respectarea mǎsurilor de siguranțǎ și protecție a factorilor de mediu.

Dat fiind specificul lucrărilor, nu sunt aşteptate probleme deosebite legate de poluarea apelor subterane sau de suprafaţă cu produşi chimici.

Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate şi apoi tratate pentru neutralizarea poluantului.

Pentru evitarea scurgerilor de produse petroliere, utilajele vor fi amănunţit verificate înainte de a fi utilizate, fiind temeinic spălate sub jet cu presiune pentru îndepărtarea petelor sau a zonelor cu scurgeri de gresaj, în incinta organizării de şantier.

In acest perimetru se va realiza un batal de prefiltrare şi deznisipare (tranşeu filtrant), depunerile urmând a fi extrase şi transportate periodic la rampa de deşeuri.

Deşeurile menajere extrem de reduse cantitativ, vor fi colectate în saci tip pubelă şi gestionate în cadrul sistemului comunal, pe cât posibil transportate în afara perimetrului, eventual până în zone de depozitare special amenajate din Municipiile Aiud sau Turda. Deșeurile colectate și rămase pe amplasament în ubele special amenajate vor intra în sistemul de management al deşeurilor din zona de implementare a proiectului.

Cantitatea de produse fecaloide provenite de la muncitori pe perioada lucrărilor este extrem de redusă şi se va gestiona prin intermediul soluțiilor existente (toalete cu sisteme de canalizare ce conduc spre gropi vidanjabile etanșe).

Pe perioada construcției se preconizează și montarea unui număr de 3 toalete ecologice cu rezervor vidanjabil, tratat chimic, ce va rezolva această potenţială sursă de risc, minimizând în special eventuala posibilitate de apariţie a unor focare cu potenţial patogen.

Pe perioada de funcționare se vor genera deșeuri de tip menajer ce vor fi depozitate în saci tip pubelă ce urmează a fi gestionați în cadrul sistemului comunal.

Activitatea de gospodărire a deşeurilor provenite de la ambalaje se va face în în incinta perimetrelor de producție și se va desfăşoara cu respectarea prevederilor impuse HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, ce impune evidenţa, depozitarea şi valorificarea lor pe sorturi



Hârtie reciclată

63

şi în conformitate cu Legea 465/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriuale reciclabile.

In incintele analizate, deşeurile provin de la activităţile de producţie şi activităţile umane.

Deşeurile recuperabile sunt: fier, mase plastice, aluminiu, hârtie şi carton. Toate aceste deşeuri sunt depozitate primar, selectiv într-un spaţiu distinct fiind valorificate ulterior acolo unde este cazul.

Deşeuri nevalorificabile sunt de tip menajer şi se cifrează la o cantitate medie anuală de aproximativ 3t. Aceste deşeuri provin din activităţi menajere, resturi de ambalaje nevalorificabile, igienizări, etc.

Deșeurile organice vor fi compostate odată cu bălegarul provenit din zona grajdurilor.

Pentru evaluarea cantitatilor totale de dejectii ce vor fi prezente in ferma zootehnică de la Ponor, s-a avut in vedere urmatoarele : CONSISTENTA EFECTIVULUI DE ANIMALE Vaci de muls = 31 Vaci gestante = 10 Nr. Fatari pe an = 15 Nr. Fatari pe luna = 2 Din care femele / luna = 1 PREZENTE IN REPRODUCTIE Boxe vitei intarcati 0/60 zile Pentru femele + masculi pana la 15 zile si gol sanitar = 8 Locuri tineret femele 3 / 6 luni = 1 Locuri tineret femele 7 / 10 luni = 1 Locuri tineret femele 11 / 16 luni = 9 Juninci = 2 Capete prezente in total = 60 circa

De la un astfel de efectiv exista o incarcare de dejectii de 6 m³/zi dupa cum rezulta din calcul evidentiat mai jos: Vaci de lapte 31 x 50 lt/zi = 1,55 m³/ zi Vaci gestante 10 x 50 lt/ zi = 0,50 m³/ zi Vitei intarcati 0 / 60 zile 8 x 4 lt/ zi = 0,032 m³/ zi Tineret femele 3 / 6 luni 1 x 8 lt/ zi = 0,080 m³/ zi Tineret femele 7 / 10 lun 1 x 25 lt/ zi = 0,0250 m³/ zi Juninci pre-insamantare 11 / 16 luni 9 x 40 lt/ zi = 3,60 m³/ zi Juninci gestante 2 x 45 lt/ zi = 0,09 m³/ zi TOTAL 5,877 m³/ zi

Rotunjit spre exces la 6 m³/zi Apele de spalare de la sala de muls nu au fost luate in considerare in

dimensionarea bazinelor de stocare intrucat aceste ape sunt transmise catre un bazin vindajabil. Gestionarea dejectiilor prevede indepartarea acestora cu ajutorul plugurilor



Hârtie reciclată

64

racloare de pe aleia grajdului, cu frecventa zilnica, astfel incat sa se reduca la minim fenomenul de fermentatie in interiorul adăpostului si sa se garanteze excelente conditii igienico-sanitare animalelor.

Dejectiile astfel eliminate din adăpost sunt adunate pe capete si recoltate in canale colectoare de capat, cu dimensiunile H=100 cm si B = 70 cm, care printr-o instalatie racloare le transmite intr-un bazin de precolectare si centralizare a dejectiilor.

Separare dejecţilor este necesară pentru a garanta rezolvarea problemelor legate de o gestionare corecta a dejectiilor zootehnice, finalizata cu o corecta utilizare agronomica.

III.2. Managementul deșeurilor

Deșeurile rezultate din activitățile de punere în operă (construcție) a obiectivelor

(moloz, materiale de construcții neutilizabile, resturi, etc.) vor fi incluse în fundații sau utilizate ca materiale de umplutură.

Deșeurile rezultate din ambalaje sau sisteme de protecție pe timpul transportului a unor echipamente vor fi colectate pe categorii (carton, hârtie, foli din material lastic, lemn, etc.) urmând a fi predate în vederea reciclării, către agenți specializați.

Toate deşeurile de tip menajre vor fi depozitate provizoriu într-un container de deşeuri menajere şi pubele cu destinaţie specială, din plastic, prevăzute cu capac, de unde vor fi gestionate rin intermediul sistemului comunal, în baza contractului încheiat cu firma de salubritate ce deserveşte perimetrul comunei Ponor.

Resturile organice vor fi compostate alături de dejecții.

Pentru dejecții se va proceda la o separare a partii solide de cea lichida ce presupune eliminarea din dejectii a particulelor solide cu o granulometrie superioara a 500-800 microni, in acest mod obtinandu-se doua faze, una substantial solida (substanta uscata = 20-25 %) care se depune pe o platforma si o substanta lichida ce urmeaza a fi transmisa in bazinele de stocare.

Avantajele ce se obtin prin separare sunt deosebite intrucat fractiunea lichida astfel obtinuta este caracterizata de : • facilitate de gestionarare (mai mici probleme de intasare si ocluzii in timpul operatiunii

de vidanjare, pompare, prelevare din bazine si distribuire de tip fertirigare); • mai mic continut de azot si in special de fosfor (cresterea volumului administrat

culturilor); • reducerea sensibila a mirosurilor neplacute emanate in timpul stocarii si distributiei pe

culturi; • volum inferior (capacitate mai redusa a bazinelor de stocare precum si mai putin transport

cu vidanja); • reducerea fenomenului asa-zis de “manjire infrunzita”; • reducerea fenomenului de emisiii de NH3 in atmosfera, datorita unei rapide infiltrari a

lichidului in sol; • fractiunea solida obtinuta va fi destinata utilizarii agronomice ca si corector de valoare

ridicata. • dimesionarea stucturilor de stocaj dejectii, bazinele pentru partea lichida si platforma

pentru partea solida, s-a facut considerand ca procesul de separare a dejectiilor bovine



Hârtie reciclată

65

duce la obtinerea unei cantitati de substanta solide de cca. 30% si a unei cantitati de substanta lichida de cca. 70% .

Asa cum s-a prezentat anterior (secțiunea III.1. Generarea deșeurilor), de la un total de cca 100 animale rezulta o cantitate totala de dejectii de 6 m3/zi , compusa din 2,5 m3/zi dejectii solide si 3,5 m3/zi dejectii lichide.

Structurile de stocaj vor fi realizate din beton armat prefabricat cu inaltimea de 3,70 metri, construite suprateran, astfel incat sa se obtina o zona de stocare de inalta fiabilitate si sa se evite orice posibila problema de infiltrare si poluare a solului cu dejectii.

Intreaga gandire si proiectare a gestionarii dejectiilor (eliminarea din adaposturi, transportul si stocarea lor) este realizata in conformitate cu normele si directivele europene, cu normele de buna practica in agricultura din Romania dar si tinad cont de utilizarea dejectiilor ca un important fertizilant pentru culturile beneficiarului acestui proiect. Dupa perioada minima de stocare prevazuta in proiect (18 saptamani), dejectiile vor fi transportate pe terenurile cultivate administrate de catre titularul de proiect și utilizate ca fertilizatori.

III.3. Eliminarea și reciclarea deșeurilor

Deșeurile rezultate din construcții vor fi utilizate ca material de umplutură sau

incluse în fundări. Deșeurile rezultate din ambalaje vor fi colecatte selectiv și predate la agenți

economici specializați în vederea valorificării și reciclării. Deșeurile organice (inclusiv dejecțiile) vor fi separate în fracțiuni lichidă,

respectiv solidă, compostate și utilizate ca fertilizatori. Deșeurile de tip menajer vor fi colectate în saci ti pubelă și gestionate prin

sistemul comunal.



Hârtie reciclată

66

Cap. IV Impactul potențial, inclusiv cel transfrontieră, asupra

componentelor mediului și măsuri de reducere a acestora

IV.1. Apa

IV.1.1. Condițiile hidrogeologice ale amplasamentului

IV.1.1.1. Informații de bază despre corurile de ape de suprafață Zona se regăsește în sectorul median al văii Arieșului, de partea dreaptă a

acestuia, în zonă fiind oprezenți câțiva tributari mai importanți, după cum urmează: -Valea Ponorului – ce strabate teritoriul pe o directie sud-vest, nord-est avand

afluenti ca Valea Rece si Valea Bucurului. Datorita nivelului de curgere important, mai ales in perioadele cu ploi masive sau topire a zapezii poate produce inundatii locale, revărsări sau spălări ale malurilor in zonele de lunca sau acolo unde albiile parcurg sectoare de curgere mai lină, cu maluri situate la distanțe mai mari de 8-10m.

-Valea Geogel - strabate teritoriul pe o directie generala vest-est avand o capacitate mare de transport a aluviunilor si de eroziune a malurilor in perioadele bogate in precipitatii sau la topirea zapezii, datorită energiei de relief semnificative.

Cursuri cu caracter semipermanent (torential) alimentează văile Ponor, Geogel. Aceste cursuri de apa au un caracter torential si creeaza unele probleme cu caracter local in perioadele ploioase si in perioadele de topire a zapezii, în special prin afectarea căilor de acces.

Calitatea apelor de suprafață este mult diminuată după parcurgerea unor așezări umane, ca urmare a deversărilor necontrolate și abuzive în special de materii organice.

Astfel, în aval de localități, pe suprafața pietrelor se poate remarca prezența biofilmelor formate din microorganisme (alge, bacterii, etc.) asociate aelor cu încărcătură de materie organică.

De asemenea lipsesc bioindicatori (trichotere, perlidae, faună piscicolă, în special salmonide) ce să certifice o calitate înaltă a apelor de suprafață.

După arcurgerea unor sectoare de 3-7 km (în funcție de încărcarea cu oluanți), calitatea apelor de suprafață se îmbunătățește ca urmare a proceselor naturale de detoxificare, denitrificare, filtrare.

Apar astfel sectoare de curgere cu ape de calitate superioară, întrerupte însă de lungi sectoare de ape poluate. Un astfel de sistem de curgere nu permite menținerea unor populații piscicole cu însemnătate bio-ecocenotică sau economică deosebită.



Hârtie reciclată

67

După parcurgerea localităților, biofilmele acoperă materialul din

albii cu un strat alunecos, de consistenţă gelatinoasă, marcând procese de eutrofizare

IV.1.2. Informații de bază despre apa subterană

Substratul geologic din zona de implementare a proiectului este de natură sedimentară (calcare), fapt ce permite o infiltrare raidă a apelor și o curgere subterană în cadrul unor sisteme carstice de (mare) adâncime.

Izvoarele sunt de regulă reprezentate de resurgențe de coastă, cu debite variabile ce deind în foarte mare măsură de cantitățile de precipitații.

Acesta este și unul din motivele pentru care în zonă, așezările umane urmăresc văile, pe versanți și culmi existând doar sălașe sezoniere, iar acolo unde se regăsesc zone de locuire permanentă acestea se concentrează în jurul unor astfel de surse de aă (izvoare de coastă).

Curgerile subterane sunt evidente în zonele de vale, unde nivelul freatic ce curge de-a lungul patului aluvionar ajunge la 1-5m adâncime față de cota terenului.

IV.1.3. Descrierea surselor de alimentare cu apă

Pentru proiectul de față, necesarul de apă este preluat dintr-un izvor de coastă cu curgere permanentă însă cu debite variabile, în acest sens fiind rousă utilizarea unui bazin cu capacitatea de 50mc ce va asigura atât necesarul zilnic de apă pentru funcționarea obiectivului, cât și rezerva de incendiu.

La ora actuală există o rețea locală de alimentare cu apă ce deservește principalele obiective ale titularului, realizată prin eforturi proprii și ce urmează a fi modernizată și extinsă în vederea asigurării necesaruluiu de apă curentă.

Pentru această sursă de apă au fost realizate analize de laborator, sanitar-veterinare ce certifică calitatea și potabilitatea acestei ape, anexate prezentei documentații.

IV.1.4. Descrierea sistemelor de drenaj și ameliorare Pentru proiectul de față nu au fost studiate soluții de drenaj și ameliorare, fiind

considerate a nu fi necesare nici în perimetrul zonelor ce urmează a fi construite și nici în zona pășunilor.



Hârtie reciclată

68

Conformația pantelor și structura terenurilor asigură o drenare suficientă a apelor pluviale. De asemenea în zonele țintă nu au fost identificate corpuri de apă stagnante cu semnificație aparte, respectiv zone de stagnare (bălți cu vârstă de remanență mai mare de 7 zile după căderea unor ploi masive).

La construcția obiectivelor principale, se lua în considerare o supraînălțare a nivelului șapelor față de cota amenajată a terenului, cu 5-15 cm, în scopul prevenirii unor inundări locale ca urmare a unor căderi masive de reciitații.

In zonele de adăpare, conductele de prea-plin vor conduce excesul de apă spre poldere special amenajate, cu rol filtrant primar, împrejmuite ce vor preceda debușeurile în văile de drenaj natural.

Zonele de adăpare vor fi protejate prin dalare.

IV.1.2. Alimentarea cu apă

IV.1.2.1. Caracteristici cantitative ale sursei de apă

Conform măsurătorilor realizate de titular, debitele de ape ale izvorului captat

variază între 0,16 și 0,28 l/sec. Astfel, debitul calculat al sursei de apă va fi de :

0,16 l/sec X 60 = 19 l /min X 60 = 1140 l/oră X 24 = 27360 l/zi = 27,36 mc/24 h

Necesarul de apă entru fiecare vacă de lapte este de aproximativ 4-6 l pentru

fiecare litru de lapte produs, cantitatea variind în funcție de nutrețul consumat (proporția de masă verde.

Conform prognozelor, capacitatea de producție a fermei va depăși 1000 l/zi (estimare : 1250 l/zi), în consecință consumul de apă va fi de :

6 l X 1250 = 7500 l/zi = 7,5 mc

La acest consum se adaugă apa necesară întreținerii vitelor de alte vârste ce au un

consum mediu de aroximativ 20 l/zi. Astfel consumul total va fi de:

20 l X 60 = 1200 l = 1,2 mc

1,2 + 7,5 = 8,7 mc

La acest consum se adaugă necesarul de apă pentru asigurarea igienei spațiilor,

consumul de apă al personalului, etc., consumul total fiind evaluat la 10 mc/zi. De asemenea cantități de ape estimate la 0,9 -1 mc/zi vor fi utilizate în cadrul

obiectivelor asociate fermei de producție a laptelui, astfel că bilanțul general al consumului de apă va fi de aproximativ 11 mc/24 h.

Această valoare poate fi asigurată de sursa de apă existentă, cifrându-se la un procent de aproximativ 40%.



Hârtie reciclată

69

Dimensionarea bazinului de colectare pentru 50 mc, va asigura o autonomie de 48 de ore în cazul apariției unor defecțiuni legate de sistemele de aducțiune a apei, permițând intervenția în scopul remedierii acestora, fără afectarea ciclurilor de producție.

IV.1.2.2. Instalații hidrotehnice

Pentru întreg ansamblul nu vor fi necesare sistemeși instalații hidrotehnice speciale, făcându-se apel la soluțiile uzuale.

Sistemul de alimentare cu apă va fi avea ca punct de origine bazinul de colectare de 50 mc. In scopul menținerii unei presiuni corespunzătoare se va face apel la un sistem de pompe pentru incendiu, respectiv pompe submersibile și hidrofoare.

Sistemele de alimentare cu apă sunt detaliate în cadrul secțiunii I.4.3. Descrierea

etapei de funcționare.

IV.1.2.3. Motivarea metodei propuse de alimentare cu apă

Metoda propusă de alimentare cu apă a fost aleasă din următoarele considerente :

- este asigurat permanent debitul necesar pentru menținerea roceselor tehnologice în parametri de producție ;

- utilizarea rețelei locale nu presupune investiții majore suplimentare ; - calitatea apei este corespunzătoare din punct de vedere calitativ ;

IV.1.2.4. Măsuri de îmbunătățire a alimentării cu apă

Pe viitor se are în vedere crearea unui sistem de poldere de realizat în incinta obievctivelor, respectiv în zona pășunilor, în scopul asigurării unor rezerve suplimentare de apă în special pentru perioadele secetoase.

Ținând cont de structura solului dar și de substratul geologic, pentru realizarea acestor poldere este necesară o izolare suplimentară cu geomembrane. Astfel, această investiție este considerată a fi relativ importantă, drept pentru care se va aborda în cadrul unui proiect distinct.

De asemenea se propune realizarea unui polder∗ care să preia apele pluviale de pe șarpantele clădirilor și care să asigure necesarul de apă pentru unele măsuri de întreținere a igienei (spălarea grajdurilor, etc.).

O cantitate redusă de apă va fi utilizată pentru stropirea căilor de acces pe perioadele de uscăciune, pentru diminuarea afectării factorului de mediu aer ca urmare a activitǎților curente (transport), cu particule în suspensie.

Soluția utilizǎrii polderelor

Utilizarea polderelor reprezintǎ soluții curent utilizate în zona obiectivelor economice, industriale, agricole, etc., funcționalitatea acestora fiind demonstratǎ în cadrul unor lucrǎri de specialitate consacrate.

Argumente în privința utilizǎrii polderelor

In cele ce urmeazǎ vom detalia câteva aspecte de fundamentare ale soluției de management considerate: ∗ polder = reprezintǎ o structurǎ artificialǎ depresionarǎ, rezultatul unor mǎsuri hidrotehnice prin care apa este reținutǎ permanent sau temporar (preluacrat dupǎ wikipedia.org)



Hârtie reciclată

70

Zonele umede se regǎsesc de regulǎ în locuri joase, de luncă, de-a lungul şesurilor, pe lângă râuri şi pâraie, în lunci.

Acolo unde apele se revarsă, apar lacuri şi bălţi, terenuri înmlăştinite şi inundabile. Aceste habitate, cu vegetaţie abundentă, susţin o varietate mare de specii de faună. De regulă, zonele umede sunt împânzite de vegetaţie acvatică, stufărişuri şi păpuriş. Valoarea acestora este extrem de mare atât pentru autoepurarea apelor, datorită funcţiei denitrificatoare, dar şi pentru conservarea unei bogate biodiversităţi. Pe lângă funcţiile ecologice însemnate, zonele umede oferă o serie întreagă de produse secundare şi servicii (în special funcţii de reglare a balanţei hidrice) cu o valoare deosebită în agricultură.

Cu valoare deosebitǎ în cadrul peisajului rǎmân și micro-habitatele de acest gen, ce asigurǎ remisele instalǎrii unor comunitǎți aparte de florǎ și faunǎ ce contribuie la creșterea indicilor de biodiversitate locali.

In zona studiatǎ, situatǎ într-o zonă de versant din apropierea culmii, lipsesc astfel de sisteme de zone umede, proriu-zise, apǎrând doar limitate zone de bǎltire, cu valoare ecosistemicǎ anulatǎ de presiunea pǎșunatului necontrolat (zonele sunt afectate prin tasare, degradarea vegetației, distrugerea structurii ca urmare a utilizǎrii unora ca scǎldǎtori, etc.).

Re-crearea cel puțin a unui numǎr de astfel de zone umede (atât în zona fermei cât și în zona pășunilor) considerăm că va reprezenta o componentă valoroasă a perimetrului ce astfel va câştiga mult din punct de vedere al structurii și funcțiilor ecologice, ce urmeazǎ a fi reflectate în mod obiectiv de indicii de biodiversitate.

Funcţiile zonelor umede includ protecţia şi îmbunătăţirea calităţi apei, funcţia de adăpost ca şi habitat pentru fauna sălbatică, funcţia estetică şi cea de producător biologic primar. Valoarea zonelor umede este consideratǎ a fi foarte importantă pentru societate şi pentru dezvoltarea unor practici alternative sustenabile legate de promovarea unor activitǎți durabile, amintind aici dezvoltarea turismului (se are în vedere ca ulterior închiderii și renaturǎrii carierei, zona sǎ capete și valențe turistice). Pe de altă parte gama largă de beneficii generate de funcţiile pe care zonele umede le au, determină valoarea fiecărei zone umede în parte, valoare care este greu de apreciat deoarece aceste diferite tipuri de zone umede nu au aceleaşi funcţii, iar aceste funcţii nu se manifestă în mod unitar pe toată suprafaţa sau pe tot timpul anului.

Funcţia de stocare a apei este similarǎ celei unui burete însǎ de aceastǎ datǎ, natural capabil să înmagazineze o cantitate mare de apă în cazul unor inundaţii, apă pe care o înapoiază circuitului în mod lent (rol de tampon hidric), limitând astfel aariția unor efecte cu potențial catastrofal (curgeri de pe versanți, torenți, inundații etc.), această eliberare lentă a apei diminueaza procesul erozional şi practic opreşte orice inundaţie provenită din precipitaţii abundente. Totuşi, o zonă umeda de mici dimensiuni nu poate stoca o mare cantitate de apă, dar dacă se păstrează în natură o mică reţea de mici zone umede, acesta pot înmagazina la nevoie cantităţi enorme de apă, iar la nivel local, se poate gestiona cu facilitate un set de mǎsuri orientate în direcția diminuǎrii (și chiar anulǎrii) impactului asupra factorului de mediu apǎ. Acest aspect al funcţiilor zonelor umede oferă şi o dimensiune economică a importanţei acestor zone, protejându-se peisajul, evitându-se dezastrele şi pierderile de vieţi omeneşti, remedierea factorilor de mediu, re-echilibrarea unor balanțe ecologice funcționale, etc.

Funcţia de filtrare a apei se realizează astfel: după ce apa este oprită de către mlaştinile şi bălţile din zonele umede, apa vine în contact cu părţile vegetale din aceste zone, în aşa fel încât sedimentele care vin odată cu apele se depun pe terenul pe care cresc aceste specii vegetale higrofile. Nutrienţii din fertilizările aplicate sau din bălegar, din gunoaiele organice menajere, se dizolva în apă şi în cea mai mare parte sunt absorbite de rădăcinile plantelor şi/sau descompuse de către microorganismele care trăiesc în solurile umede ale



Hârtie reciclată

71

mlaştinilor. Alţi poluanţi rămân aglutinaţi de particulele de sol și sunt suuși roceselor biochimice de degradare și chiar detoxificare. În cele mai multe din cazuri aceste filtrări reduc mult din poluanţi şi „consumă” mult din nutrienţi, procese ce se desfǎșoarǎ și sunt mijlocite în mediul hidric, astfel cǎ la momentul în care apa părăseşte zona umedă, aceasta este în cea mai mare parte purificatǎ în mod natural. Unele tipuri de zone umede funcționeazǎ într-atât de eficient ca şi filtru biologic pentru apă încât sunt utilizate ca structuri cu destinație primarǎ pentru filtrarea apelor provenite din diferite surse.

O altă funcţie foarte importantă a zonelor umede este aceea de producător biologic primar, acestea constituind ecosistemul cu cea mai mare producţie biologică din lume; Zonele umede extinse ajung sǎ fie comparabile cu pădurile tropicale şi cu recifurile de corali, atât din acest punct de vedere, cât şi din punctual de vedere al biodiversităţii şi funcției suport pe care o oferă altor specii. Vegetaţia abundentă şi apele oferă habitate pentru peşti dar şi pentru alte specii de faună. Speciile de floră acvatică se dezvoltă cel mai bine în medii bogate în nutrienţi, acestea consumând nutrienţii, transportând energie pentru celelalte verigi trofice cu care se află în legătură. Iată de ce această funcţie de producător biologic primar are şi ea o dimensiune economică finalizatǎ de exemplu prin capacitatea de a susține faunǎ piscicolǎ.

Aplicații ale unor structuri de tipul polderelor

1. Polder cu descǎrcare treptatǎ amenajat în zona

unui parcaj din cadrul unui parc tehnologic și comercial – rol deznisipator, de reținere a unor plutitori și a hidrocarburilor (uleiuri, combustibili).

2. Poldere permanente și cu descǎrcare treptatǎ amplasate în proximitatea unui obiectiv industrial având rol de filtrare și epurare primarǎ;

3. Poldere de preluare a apelor din rigolele autostrǎzilor cu rol de reținere a hidrocarburilor și plutitorilor și filtrare/eurare primarǎ

Ca o soluție temporară, apele pluviale scurse de pe șarpante vor fi colectate și

înmagazinate în vase de polietilenă, în funcție de disponibilități și necesități, în scopul asigurării unor cantități pentru măsuri curente în cadrul fermei și pentru a se realiza economii atât în ceea ce privește factorul de mediu apă, cât și în ceea ce privește energia de utilizat pentru pomparea acesteia.



Hârtie reciclată

72

Se estimează că în acest mod se vor efectua economii de cel puțin 10% în utilizarea apei din sistemele de alimentare existente.

De asemenea este previzionată extinderea și modernizarea rețelei de apă potabilă de pe cuprinsul comuynei Ponor, astfel că pe un orizont de aroximativ 2-3 ani această problemă urmează a fi total soluționată într-o modalitate definitivă.

IV.1.2.5. Informații privind calitatea apei folosite

Pentru certificarea calității apei, a fost realizată o analiză a potabilității suresei

utilizate, anexată prezentei documentații și prin care nu au fost puși în evidență poluanți sau germeni patogeni în măsură a pune în pericol sănătatea utilizatorilor (oameni, respectiv animale).

IV.1.2.6. Alți utilizatori de apă curenți sau prognozați în zona de impact a activității prouse

Rețeaua de alimentare cu apă existentă a fost realizată rin forțe proprii de către titularul de proiect și deservește atât grajdurile existente cât și centrul de rocesare a laptelui ce urmează a fi modernizat,m precum și câteva incinte comerciale și administrative aparținând titularului, consumul încadrându-se în parametrii calculați și prezentați în cadrul secțiunii IV.1.2.1. caracteristici cantitative ale sursei de apă.

IV.1.3. Managementul apelor uzate

In incintă a fost organizată o reţea de canalizare separativa, pentru apa uzată menajeră, apa cu incarcari de dejecţii, pentru efluentul de siloz si ape pluviale .

Canalizarea in incinta a fost executata din tuburi din PVC pentru canalizarea menajera cu etanşare pe inel de cauciuc pozate pe un pat de nisip de 20 cm, din conducta de polietilena PEHD pentru canalizarea dejectii, respectiv rigole pentru colectarea apelor pluviale in incinta.

Colectorii coloanelor menajere de la instalaţile interioare de canalizare menajera (de la gr.sanitar birouri, respectiv filtrul sanitar personal), vor conduce apele uzate spre bazinul vidanjabil din incita.

La realizarea instalaţiei interioare de canalizare se va ţine seama de pantele de montaj de la obiectele sanitare spre coloane şi de racordarea acestora la colectorii φ 125 mm φ 110 mm ce conduc apele uzate în exterior spre cămin.

Colectorul coloanei, φ 125 mm va colecta şi apele de pardoseală din sala tancuri racire, respectiv sala agregate şi va ieşi din clădire la cota de – 1.30 m faţă de cota 0,00 a clădirii. Panta de montaj I=0,015 m/m va asigura o viteză de curgere a apei menajere, cuprinsă între viteza minimă de autocurăţire (vmin= 0.7m/s) şi viteza maximă admisă ( vmax

=3m/s). Trecererile prin fundatia cladirii se va face prin tub de protecţie φ 160 mm, la o

adâncime mai mare decât adâncimea de îngheţ (0.80 m faţă de cota terenului amenajat), iar etanşarea se va face cu material elastic (spumă poliuretanică).

Pardoselile finite vor fi realizatecu pante continue spre sifoanele de pardoseală cu ieşire laterală. Distanţele minime între obiectele sanitare vor fi cele reglementate prin STAS 1504.



Hârtie reciclată

73

Conductele de canalizare interioare de la obiectele sanitare până la coloana vor fi montate îngropat în pardoseală, iar coloanele vor fi montate aparent, pe acestea prevâzându-se piese de curăţire.

Piesele de curăţire va fi montată la 0.4 - 0.8 m faţă de pardoseală. Pentru buna funcţionare a instalaţiei interioare de canalizare se va avea în vedere

asigurarea ventilării acesteia. Conductele de ventilare φ 50 mm, φ 75 mm a coloanelor vor depăşi nivelul acoperişului cu 0,50 m şi vor fi prevăzute cu piesă de capăt a conductei de ventilare.

În interiorul sălii de muls apele de spălare din canalul tehnologic, vor fi colectate intr-o basa si vor fi trimise la exterior spre camin printr-o canalizare pompata pe un tub din polietilena PEHD, De=160 mm .

Apele de spalare de pe platformele de mulgere vor fi colectate de sifoanele de pardoseală ce vor fi racordate la colectorul φ 315 mm, montat cu panta I=0.008 m/m spre camin.

Asa cum s-a prezentat anterior, de la un total de cca 100 animale rezulta o cantitate totala de dejectii de 6 m3/zi , compusa din 2,5 m3/zi dejectii solide si 3,5 m3/zi dejectii lichide.

Structurile de stocaj vor fi realizate din beton armat prefabricat cu inaltimea de 3,70 metri, construite suprateran , astfel incat sa se obtina o zona de stocare de inalta fiabilitate si sa se evite orice posibila problema de infiltrare si poluare a solului cu dejectii.

Suprafața bazinului vidanjabil entru dejecții este de 18 mp, astfel că volumul util va fi de 66,6 mc, asigurând o autonomie de aproximativ 10-11 zile.

Fracțiunea lichidă se va vidanja la un interval de 3-5 zile, fiind utilizată la fertilizarea terenurilor de pășunat, iar fracțiunea solidă se va composta fiind utilizată ca fertilizator la intervale de 18-20 de săptămâni, după încheierea proceselor de mineralizare parțială.

IV.1.3.1. Caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate

Dejectiile eliminate din adăpost sunt adunate pe capete si recoltate in canale colectoare de capat, cu dimensiunile H=100 cm si B = 70 cm, care printr-o instalatie racloare le transmite intr-un bazin de precolectare si centralizare a dejectiilor.

Separare dejecţilor este necesară pentru a garanta rezolvarea problemelor legate de o gestionare corecta a dejectiilor zootehnice, finalizata cu o corecta utilizare agronomica.

Separarea partii solide de cea lichida presupune eliminarea din dejectii a particulelor solide cu o granulometrie superioara a 500-800 microni, in acest mod obtinandu-se doua faze, una substantial solida (substanta uscata = 20-25 %) care se depune pe o platforma si o substanta lichida ce urmeaza a fi transmisa in bazinele de stocare.

Asa cum s-a prezentat anterior, de la un total de cca 100 animale rezulta o cantitate totala de dejectii de 6 m3/zi , compusa din 2,5 m3/zi dejectii solide si 3,5 m3/zi dejectii lichide. IV.1.3.2. Refolosirea apelor uzate

Ținând cont de cerințele de igienă și securitate sanitar-bveterinare, precum și de posibilitățile prezente de gestiune a apelor uzate, pe moment nu este posibilă refolosirea apelor uzate în diverse procese tehnologice, datorită riscului de apariție a unor epizootii.



Hârtie reciclată

74

IV.1.3.3. Alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti

Unele soluții privind utilizarea posibilă a apelor pluviale, respectiv a apelor

stocate în poldere au fost discutate în cadrul secțiunii IV.1.2.4. Măsuri de îmbunătățire a

alimentării cu apă.

IV.1.3.4. Locul de descărcare a apelor uzate

Apele uzate, stocate temporar în bazinele vidanjabile, vor fi vidanjate cu ajutorul unei cisterne tractate și utilizate ca irigo-fertilizatori ai pășunilor (aprox. 100 ha).

IV.1.3.5. Gospodărirea nămolului rezultat

Nămolul rezultat reprezintă partea solidă a dejecțiilor ce este separată și depozitată temporar pe platforme betonate în scoul mineralizării pe o erioadă de aproximativ 18 săptămâni.

După mineralizarea parțială, gunoiul de grajd se încarcă pe remorci speciale, dotate cu sisteme de autoîmprăștiere, fiind distribuit pe pășuni ca fertilizator.

Conform princippiilor bunelor practici pentru agricultură (GAP) trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

� Alegerea amplasamentului pentru fermă astfel încât să se reducă la minimum efectele negative asupra vecinătăţilor, cum ar fi transportul, mirosurile, zgomotele şi activităţile generale. De asemenea trebuie amplasată la o distanţă potrivită faţă de habitatele de vegetaţie sau animale salbatice şi cursuri de apă.

� Educarea şi formarea personalului, în ceea ce priveşte tehnicile, resursele şi mediul atât la locul de muncă cît şi în exterior.

� Planificarea corespunzătoare a tuturor activităţilor, în vederea evitării deşeurilor, pierderilor, accidentelor precum şi a activităţilor care pot fi nocive pentru animale.

� Monitorizarea intrărilor şi deşeurilor, în vederea utilizării adecvate a intrărilor, reducerii deşeurilor şi manipulării corespunzătoare a deşeurilor inevitabile.

� Proceduri scrise de intervenţie în caz de urgenţă, cunoscute de toţi angajaţii şi exersate de personal.

� Implementarea şi monitorizarea programelor de reparaţii şi întreţinere. Urmărind rincipiile enunțate mai sus, se observă că proiectul propus răsunde

acestor principii, adăpostul fiind situat în afara perimetrelor de locuire. IV.1.4. Prognozarea impactului

Apa preluată este introdusă în cadrul unui circuit propriu de alimentare cu apă. După utilizare, apele menajere sunt conduse printr-un sistem de canalizare propriu

spre bazinele de dejecţii, unde este stocată alături de dejecţiile rezultate şi ulterior vidanjată fiind utilizată ca şi îngrăşământ organic.

Nu sunt deversate ape în tributari, astfel că impactul asupra factorului de mediu apă lisește.



Hârtie reciclată

75

Spălările de materie organică de pe pante vor fi limitate prin măsurile propuse în cadrul secțiunii dedicate factorului de mediu biodiversitate (realizarea de șanțuri de gardă a pășunilor și orientarea acestora către zone de stagnare (mici poldere) cu rol deznisipator, denitrificator și de filtrare primară, cu descărcare treptată, discretă) care să preceadă deversarea în cursurile de ape.

IV.1.4.1. Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului proiectului

Apa prelevată din izvorul captat este stocată în bazinul de colectare care este

prevăzut cu o scurgere de prea-plin ce asigură menținerea unor debite cel puțin intermitente. In acest sens trebuie precizat faptul că izvorul captat era unul de coastă ce se

scurgea discret de-a lungul unui curs nestructurat în cadrul unei văi, respectiv a unui sistem de habitate de tip riparian.

IV.1.4.2. Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa si asupra zonelor de coasta, provocat de apele uzate generate si evacuate

Datorită particularităților structurale și morfologice (zonă carstică), apa scursă pe

pante pătrundea în sol după parcurgerea unei distanțe de aproximativ 300m. După captarea izvorului și menținerea unei curgeri intermitente, distanța parcursă

de acest curs temporar de apă s-a redus cu aproximativ 75m. Estimăm că prin creșterea consumurilor de ape, distanța parcursă va fi diminuată cu aproximativ 50%, suprafețele de zone umede, băltiri și înmlăștiniri temporare/sezoniere, reducându-se de asemenea semnificativ.

IV.1.4.3. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile de apa Dat fiind specificul proiectului, nu sunt aşteptate probleme deosebite legate de

poluarea apelor subterane sau de suprafaţă cu produşi cu potențial poluator. Eventualele scurgeri accidentale de produse petroliere pe sol vor fi izolate,

perimetrele respective fiind decopertate şi apoi tratate pentru neutralizarea poluantului. Pentru evitarea scurgerilor de produse petroliere, utilajele vor fi amănunţit

verificate înainte de a fi utilizate, fiind temeinic spălate sub jet cu presiune pentru îndepărtarea petelor sau a zonelor cu scurgeri de gresaj.

IV.1.4.4. Impactul transfrontiera Dată fiind extinderea limitată a măsurilor, distanța față de zonele de frontiere,

lipsa unor agenți cu potențial poluant, din cadrul proiectului, considerăm că nu este previzibilă apariția unor impacte transfrontieră.

IV.1.5. Măsuri de diminuare a impactului



Hârtie reciclată

76

Aspecte cu relevanță aparte pentru diminuarea imactului au fost prezentate în cadrul secțiunii IV.1.2.4. Măsuri de îmbunătățire a alimentării cu apă, unde au fost prezentate argumente pentru extinderea utilizării unor sisteme de tipul polderelor.

IV.1.5.1. Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa

Utilizarea unor surse potențiale de ape pentru unele măsuri a fost rezentată în

cadrul secțiunii IV.1.2.4. Măsuri de îmbunătățire a alimentării cu apă, când s-a discutat și posibila utilizare a surselor de ape pluviale, stocarea acestora în recipienți, respectiv asumarea unui proiect în viitor pentru realizarea unor poldere de stocare a apelor luviale izolate cu geomembrane.

Utilizarea eficientă inclusiv a apelor pluviale va putea conduce la economii de aproximativ 10% a resurselor de apă captate actual, fapt ce va reda în mediu cantități în măsură a scădea rata de întrerupere a curgerii apelor prin sistemele de prea-plin și menținerea habitatelor de zone umede (chiar și în faciesul redus, limitat existent) din zona de șiroire a izvorului de-a lungul pantei.

IV.1.5.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si a zonelor de mal ale acestora

In continuare vom prezenta sintetic, punctual, câteva măsuri concrete de asumat menite a diminua impactul asupra factorului de mediu apă, după cum urmează :

- limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reţelei de căi de acces existente pentru evitarea încărcării suplimentare a cursurilor de apă cu particule în suspensie.

- se va elabora şi implementa un program de întreţinere preventivă a sistemului de canalizare a apelor uzate menajere şi tehnologice;

- se va elabora şi implementa un program de inspecţie periodică a bazinelor intermediare şi a bazinelor de vidanjare (lagunei) de stocare a dejecţiilor animaliere, în vederea identificării eventualelor deteriorări şi luării măsurilor de remediere;

- se vor aplica dejecţiile pe sol în perimetrele cele mai îndepărtate de cursurile de apă, foraje, împrejmuiri de protecţie etc.;

- se vor aplica dejecţiile pe teren atunci când acesta nu este saturat de apă, nu este inundat, nu este îngheţat sau acoperit cu zăpadă;

- se vor aplica dejecţiile pe terenurile plane, evitându-se terenurile în pantă; - se vor evalua la intervale regulate a perimetrelor de împrăştiere în vederea

identificării eventualelor scurgeri;

IV.1.5.3. Masuri de prevenire a poluarilor accidentale ale apelor

Atât în faza de construcţie cât şi în faza de exploatare nu se vor folosi substanţe toxice şi periculoase. Utilajele, echipamentele şi sculele vor fi verificate zilnic pentru prevenirea oricăror incidente ce ar putea duce la rănirea manipulanţilor sau producerea unor accidente ecologice.



Hârtie reciclată

77

Structurile de stocaj vor fi realizate din beton armat prefabricat, astfel incat sa se obtina o zona de stocare de inalta fiabilitate si sa se evite orice posibila problema de infiltrare si poluare a solului cu dejectii.

IV.2. Aerul

Aşezarea geografică particulară, plasează teritoriul României la interferenţa

principalelor sectoare climatice europene, dominant fiind climatul temperat continental. Particularităţile eco-geografice impun ansamblului climatic temperat continental, valori moderate: la nivelul teritoriului României se sting influenţele climatului extrem continental materializate prin amplitudini termice mari vară/iarnă precum şi influenţele de tip atlantic şi mediteranean, caracterizate de un climat mai blând cu amplitudini reduse vară/iarnă. Combinaţia acestor influenţe a făcut ca România să se bucure de un regim climatic complex.

Zona studiată se încadrează în sistemul climatic al Munţilor Apuseni. Munţii Apuseni se încadrează în sistemul orografic al Carpaţilor Occidentali,

reprezentând compartimentul cel mai extins (10.780 km2) şi cu energia de relief cea mai mare (altitudinea maximă – Vf. Curcubăta Mare 1849 m).

IV.2.1. Date generale Regimul precipitaţilor reflectă dominanţa circulaţiei atmosferice vestice

(atlantice), perpendiculară pe axa de orientare a Apusenilor (nord-sud). Caracteristice sunt valori ridicate ale mediilor anuale, în special pe versantul vestic, cel mai expus maselor de aer atlantice. Aici este localizat şi polul precipitaţiilor din România, Stâna de Vale (1100 m altitudine) cu peste 1765 mm/an. Inspre est, cu toate că altitudinile cresc progresiv, cantitatea de precipitaţii scade treptat: Vlădeasa (1836m) – 1375 mm/an şi Băişoara (1386 m – versant estic) 977mm/an.

Precipitaţiile medii anuale (mm/an) în Munţii Apuseni [prelucrat după Mâciu, M., Chioreanu, A., Văcaru, V. şi Colab. (1982)]

Ca o consecinţă a regimului pluvial intens, reţeaua hidrografică este bine

reprezentată, având o densitate cuprinsă între 0,8 şi 2,0 km/ km2. La aceasta se adaugă un bogat ansamblu de torente şi cursuri temporare, precum şi o importantă reţea subterană hidrografică, cu activitate evidentă în special în zonele carstificabile.



Hârtie reciclată

78

Poziţia relativ centrală a principalului nod orografic (Munţii Bihorului) a imprimat o dispoziţie radiară a principalelor artere hidrografice.

IV.2.1.1. Condiții de climă și meteorologice ale zonei; Informatii despre temperatura, precipitatii, vant dominant, radiatie solara, conditii de transport si difuzie a poluantilor

Datorită valorilor reduse ale altitudinilor medii şi a poziţiei geografice, atât în

cadrul continentului european cât şi faţă de ansamblul Carpaţilor Româneşti, clima Munţilor Apuseni este relativ blândă, cu medii anuale preponderent pozitive: 0,8OC la Vlădeasa (1836m); 4,7OC Băişoara (1386m); 4,0OC Câmpeni etc. Amplitudinea termică medie anuală este cuprinsă între 17oC în zonele mai înalte şi 25OC în zonele de culoar.

Temperatura medie anuală în zona Munţilor Apuseni [prelucrat după Mâciu, M., Chioreanu, A., Văcaru, V. şi Colab. (1982)]

Temperatura medie a lunii ianuarie în zona

Munţilor Apuseni Temperatura medie a lunii iulie în zona

Munţilor Apuseni [prelucrat după Mâciu, M., Chioreanu, A., Văcaru, V. şi Colab. (1982)]

Configuraţia aparte a văilor permite apariţia fenomenului de föhnizare, fapt ce

duce la o topire timpurie a stratului de zăpadă în special din zonele periferice, depresionare sau a celor aflate de-a lungul cursurilor de apă.

Văile mai largi, facilitează procesul de întârziere a instalării iernii în zone din profunzimea Munţilor Apuseni, stratul de zăpadă acoperind în primă fază doar culmile înalte.



Hârtie reciclată

79

Zona studiatǎ se regǎsește în sectorul mijlociu al râului Arieș, caracteristicile climatice coroborându-se cu atributele altitudinale corespondente.

Sectorul mijlociu al bazinului Arieşului este zona cuprinsă între aval de localitatea Câmpeni, până la Buru, cuprinzând o serie de văi şi pâraie, situate în cea mai mare măsură pe partea stângă a Arieşului (Valea Bistrei, Valea Dobrii, Valea Poşaga, Valea Runcului, Valea Ponorului, Valea Vadului), iar pe partea dreraptă mai însemnată este Valea Rimetea. Orografia zonei bazinului mijlociu al Arieşului cuprinde aspecte variate, dominând terenurile mai mult sau mai puţin accidentate, cu formaţiuni montane, cât şi dealuri abrupte, brăzdate de văi adânci, cu pante puternic la minjlociu înclinate, cu orientări cardinale diverse. IV.2.1.2. Scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente in zona, surse de poluare dirijate si nedirijate

Din zona studiată lipsesc surse de poluare a aerului semnificative. Sursele de poluare sunt cele asociate mediului rurarl, unde predominant încălzirea și unele activități casnice și de menaj fac apel la sursa de energie ce folosește combustibilul solid, în special lemnul.

Utilizarea lemnului ca și combustibil predilect în zonă face ca în special în perioada de iarnă (când în plus capacitatea locală de detoxificare și purificare este diminuată – etaj de vegetație caducifoliată) să existe un potențial de afectare a aerului, fără însă a putea fi evidențiate fenomene asociate (smog, ploi acide, pâcle, etc.).

Traficul de pe drumurile comunale și vicinale existente contribuie de asemenea la mobilizarea particulelor solide (praf) existând perioade (secetă, uscăciune – în secial vara) când aceste fenomene capătă amploare spațială și temporară mai semnificativă. Zonele adiacente căilor de acces poartă semne distinctive ale unor episoade de poluare semnificativă a factorului de mediu aer, manifeste prin întârzieri de creștere datorită ecranării sistemlor foliare.

IV.2.1.3. Informatii privind nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului.

Fenomenele de poluare a aerului sunt prezente, însă nu au în zonă o semnificație

mare în zona amplasamentului obiectivului. IV.2.2. Surse și poluanți generați

Pe perioada de construcție sursele de poluanți generați vor fi cei asociați funcționării utilajelor de construcție, a mijloacelor de transport a materialelor de construcții, a sculelor și uneltelor de mână de putere medie etc., cu motoare cu combustie internă ce folosesc ca sursă de energie combustibilii fosili (benzină, motorină, GPL).

Pe erioada de funcționare, vor continua a fi utilizate mașini agricole, unelte de puetre medie și autovehicule în diversele procese productive și ciclurile tehnologice, de asemenea dotate cu motoare cu combustie internă ce folosesc ce folosesc ca sursă de energie combustibilii fosili (benzină, motorină, GPL).



Hârtie reciclată

80

La acestea se vor adăuga surse de emisie a unor gaze provenite din ciclurile de creștere a animalelor în regim intensiv și semi-intensiv, recum și din fermentarea silozurilor, respectiv mineralizarea dejecțiilor. IV.2.2.1. Identificarea surselor depoluanți atmosferici aferente obiectivului

Pe perioada de construcție se va face apel la un registru de utilaje și mijloace de

transport, după cum urmează: - buldoexcavator – pentru realizarea fundărilor, nivelarea suprafețelor, umplerea

gropilor cu material inert, nivelarea terenului, etc.; - automacara – pentru ridicarea la înălțimea șarpantelor a elementelor comonente,

respoectiv manipularea unor elemente prefabricate (pereții bazinului vidanjabil), etc.;

- autocamion – pentru transportul materialelor de construcții, a subansamblelor și a echipamentelor componente auxiliare, etc. De asemenea se vor mai utiliza în mod curent motounelte, după cum urmază:

- motoferăstraie; - motopompe; - generatoare electrice portabile.

Pe perioada funcționării se va face apel la utilaje și mașini agricole, precum și la mijloace de transport, după cum urmează:

- tractor agricol – pentru efectuarea diverselor lucrări agricole; - autoutilitară carosată de transport – pentru transportul produselor finite spre

punctele de valorificare/comercializare, respectiv pentru asigurarea unei părți a materiilor prime; Prin proiectul financiar propus, ce stă la baza implementării proiectului analizat,

se urmărește achiziționarea unui tractor nou de capacitate mare și a unui încărcător frontal. De asemenea se vor mai utiliza în mod curent motounelte, după cum urmază:

- motopompe; - motocoase; - generatoare electrice portabile.

IV.2.2.2. Caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferente obiectivului

Sursele de poluanţi atmosferici sunt în parte legați de activitățile de construcție (punere în operă) și transport aferenţi obiectivului atât pe perioada de construcție cât și în perioada de operare. Acestea sunt prezentate sintetic în tabelul de mai jos.

Surse de poluanţi atmosferici

Nr.

crt.

Tipul sursei Poluanţi emişi Faza în care acţionează

1. Surse de combustie de tip motoare cu ardere internă (punctiforme) - vehicule de mare și medie putere cu combustibil motorină;

- pulberi - oxizi de sulf - monoxid de carbon - oxizi de azot - hidrocarburi - aldehide

- construcție - exploatare (funcționare) - transport



Hârtie reciclată

81

- acizi organici

2. Surse combustie pentru activități curente

- încălzire spații - obținerea apei calde

- pulberi - oxizi de sulf - monoxid de carbon - oxizi de azot

- exploatare (funcționare)

Conform datelor curente, medii, pentru instalații uzuale, de tehnicitate înaltă,

debitele masice şi concentraţiile de poluanţi evacuaţi în atmosferă odată cu gazele de ardere sunt următoarele:

Poluant Debit masic

[g/s]

Concentraţie

[mg/mc]

CMA

[OM 462/1993]

Cantitate

[kg/an]

SOx 0,0013 0,19 35 7,3

CO 0,004 0,58 100 22,46

NOx 0,026 3,86 350 1460

pulberi 0,0002 0,03 5 1,12

Emisiile medii rezultate din arderea în motoarele cu combustie internă a unui litru

de motorină sunt: -NO...........25g -SO...........5,6 g -CO...........11g -COV.........12,2 g

In urma proceselor biochimce aerobe de mineralizare a dejecțiilor pe

platformele de mineralizare rezultă gaze de oxidare (în special metan, dar şi CO2). Din fermentarea și mineralizarea dejecțiilor rezultă aşa numitul gaz de nămol, a

cărui valorificare (captare, stocare, dozare) poate fi utilizată pentru producerea de energie, însă instalațiile de acest gen rămân costisitoare și nu pot fi pe moment asumate datorită eficienței scăzute datorate numărului relativ mic de vite.

In cazul gazului rezultat, debitele şi puterile calorice sunt puternic influenţate de temperatură. De asemenea, cantitatea de gaz produsă pe kg de materii solide totale organice este cu atât mai mare cu cât temperatura este mai mare.

In ceea ce priveşte puterea calorică a gazului de nămol aceasta este cuprinsă între 6000 şi 7000 kcal/m3 gaz.

Gazul de nămol produs în urma fermentării conţine 70% metan şi 30% CO2, precum şi cantităţi mici (subdecimale) de azot, oxigen, hidrogen, hidrogen sulfurat, vapori de apă, etc.

Greutatea specifică a gazului de nămol, exprimată proporţional cu cea a aerului (considerată a fi 1,0000) este de 0,553, iar cea a bioxidului de carbon de 1,529.

Gazul metan nu are miros, rămânând astfel dificilă decelarea acestuia în atmosferă, mirosurile rezultate în urma fermentării provenind de la cantităţile de hidrogen sulfurat rezultate. Acesta devine sesizabil în atmosferă la cantităţi foarte mici (0,001%), devenind însă cu potenţial nociv (otrăvitor) la concentraţii de 0,1%.

Hidrogenul sulfurat rezultă din fermentarea și degradarea celulozei din plante.



Hârtie reciclată

82

IV.2.3. Prognozarea poluării aerului

Datorita faptului ca emisiile gazelor de esapament în aer nu sunt limitate in

conformitate cu Ordinul 462/1993, nu se poate efectua o încadrare a valorilor evaluate în prevederile acesteia.

Dată fiind extinderea mare a lucrărilor la unitatea de suprafaţă, cu concentrări reduse de utilaje şi activităţi de transport relativ intense pe tronsoane de drum întinse, afectarea cu noxe va fi mult atenuată.

Se poate concluziona că noxele eliberate în atmosferă rămân reduse, ele putând fi preluate de procesele naturale de transformare/degradare, urmând a fi detoxificate local.

Degajările de miros în atmosferă rămân limitate (datorită prelevării regulate a dejecțiilor mineralizate și transportul acestora pe pășuni) și nu afectează zonele de locuire (ce se regăsesc la distanțe mari față de fermă), existând însă potenţialul de degajare a gazelor cu efect de seră din fermentarea dejecțiilor care actualmente nu este captat, înmagazinat şi utilizat.


Măsurile de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer pe timpul execuţiei sunt prezentate sintetic în tabelul de mai jos.

Măsuri propuse în vederea diminuării a impactului

Nr.

crt.

Tip activitate Măsuri de reducere

Pe toată perioada de execuţie a lucrărilor

1 Funcţionare utilaje Folosirea de utilaje periodic verificate tehnic, de generaţie recentă, dotate cu sisteme catalitice de reducere a poluanţilor

2 Transport materiale Trasee optime Udarea drumului pe perioadele de uscăciune

3 Parcări şi spaţii de servicii

Evitarea mirosurilor neplăcute prin: - Amenajarea spaţiilor de depozitare a

deşeurilor; - Organizarea colectării periodice şi gestionarea

corectă a acestora; - Întreţinerea sistemului de colectare şi evacuare

a apelor pluviale din zonele de lucrări.

Pentru diminuarea efectelor negative asupra factorului de mediu aer pentru perioada

de funcționare facem următoarele recomandări:

- stropirea căilor de acces (pe perioada funcţionării) şi a fronturilor de lucru şi a structurilor ce urmează a fi reabilitate în vederea limitării producerii prafului, activitate necesară în special în perioadele secetoase;

- instalarea unor perdele de vegetaţie la limita perimetrului în vederea limitării dispersiei prafului, a mirosurilor, a impactului vizual, dar şi generarea unui efect tampon hidro-termic;



Hârtie reciclată

83

- plantarea de vegetaţie forestiere din flora spontană locală la limita sudică a amplasamentului în scopul stabilizării terenului;

- verificarea stării sistemelor de management a dejecțiilor; Dat fiind impactul limitat al zgomotului şi vibraţiilor, cât şi a situării fermei în

afara zonelor de locuire, nu se impun măsuri speciale de diminuare a impactului. IV.3. Solul

IV.3.1. Date generale

La formarea învelişurilor de soluri din perimetrul studiat, un rol predominant l-a avut materialul parental, apa meteorică în asociere cu microrelieful şi particularităţile climatice locale.

Diversitatea factorilor pedogenetici, manifestată în limitele amplitudinilor altitudinale relativ mari, suprapuse pe un relief puternic fragmentat în condiţiile ecologice variate ale zonei, au dus la apariţia unor tipuri diverse de soluri.

Cu toate acestea, aluviale în zonele mai joase și de-a lungul văilor unde sunt dominate de bolovănişuri ce redau structura versaţilor din amonte, variind de la depozite bolovănoase granitice, calcaroase, etc., cu conţinut redus de material fin (nisipuri, detritus organic, strate bentice, etc.).

Apar pe alocuri rendzine, rendzine litice, litosoluri rendzinice, soluri asemănătoare morfologic cu solurile humicosilicatice, humus tip calcic (în special în zona studiată).

In zona piemontană, apar terase şi câmpii de întindere redusă formate pe un substrat de şisturi cristaline şi tortoniene. Dominante în aceste zone sunt procesele erozive liniare, cu acumulare pe pante line şi cu martori de eroziune antropogenă accelerată pe alocuri.

Apar şi soluri azonale care se dezvoltă cu deosebire în ariile depresionare. Din această categorie cea mai largă răspândire o au hidrosolurile (gleisoluri,

stagnosoluri), pelisolurile şi protosolurile (litosoluri, regosoluri, psamosoluri, aluvisoluri, erodosoluri).

În zonă, posibilităţile de utilizare a resurselor de sol sunt foarte reduse, folosinţa dominantă fiind cea silvică, urmată de cea a utilizării ca pășuni secundare în urma îndepărtării faciesului nemoral. Productivitatea solurilor este destul de redusă ea fiind determinată de limitări impuse de aciditate, volumul edafic redus, pantă şi acoperirea terenului (rocă la zi, stânci), nepretându-se culturilor agricole extensive sau intensive.

Solul din preajma cursurilor de ape este format pe conglomerate de nisipuri, gresie, marne şi calcare.

Ca tip de sol predomină solurile brune de pădure aflate în diferite stadii de dezvoltare. În funcţie de schimbările bioclimaterice, legate de distribuţia altitudinală a reliefului, întâlnim mai multe categorii de soluri brune:

� soluri brune-acide; � soluri brune podzolite; � soluri brune podzolite-argiloase; � soluri aluviare şi aluvionare.



Hârtie reciclată

84

IV.3.2. Poluarea existentă: tipuri și concentrații de poluanți Aspecte legate de poluarea existentă asupra factorului de mediu sol au fost

discutate în cadrul secțiunii I.10.2. Informații despre utilizarea curentă a terenului. Nivelele de poluare, chiar dacă sunt prezente nu au o semnificație particulară în

zona studiată, fiind însă prezente unele efecte datorate poluării organice ca urmare a unor utilizări abuzive, ale suprapășunatului, de pe urma depozitărilor necontrolate sau a unor fenomene erozive locale.

IV.3.3. Surse de poluare a solurilor Aspecte legate de sursele de poluarea asupra

factorului de mediu sol au fost discutate în cadrul secțiunii I.10.2. Informații despre utilizarea curentă a

terenului. Acestea se limitează la surse punctiforme

legate de gosodării, sau poluare difuză cu substanțe organice ca urmare a activităților preponderent pastorale.

Utilizarea toaletelor exterioare, lipsa canalizării și a bazinelor vidanjabile, face ca sursele de poluare punctiforme să se concentreze în zona de locuire, apărând efecte datorate încărcării cu materie organică evidențiate de dezvoltarea masivă a speciilor nitrofile (Urtica sp., Rumex sp.) și distorsiunea faciesurilor naturale.

IV.3.4. Prognozarea impactului

Prin executarea lucrărilor în faza de construcție a obiectivului, se va produce o

afectare a suprafeţelor amprentate, în special ca urmare a realizării fundațiilor, care va determina modificarea proprietăţilor naturale, dar fără a se înregistra o poluare a acestora. Se va înregistra un impact care va modifica proprietăţile pedologice, fizico-mecanice şi hidrofizice, strict pe suprafeţele afectate.

Prin natura lucrărilor declanşarea unor procese morfo-dinamice, cum ar fi: alunecările de teren sau accentuarea eroziunii hidrice (săparea de ogaşe, viroage prin scurgerea necontrolată a apei), rămân practic excluse.

Cu toate acestea temporar pot apărea fenomene de: - de compactare şi tasare în perioada execuţiei prin circulaţia utilajelor; - de eroziune superficială; Accidental, în timpul execuţiei lucrărilor de investiţie, s-ar putea deversa pe sol

substanţe cu caracter poluant de tipul: - combustibili, lubrifianţi şi reziduurile acestora, care pot fi depozitate şi

manevrate neglijent; - produsele fecaloide ale muncitorilor antrenaţi la lucrările de execuţie;

Aceste riscuri pot fi eliminate prin măsurile stabilite cu ocazia organizării activităţilor.



Hârtie reciclată

85

• Impactul fizic asupra solului provocat de activitatea propusă Impactul fizic asupra solului se va manifesta doar la faza de construcţie, în special

în fazele de excavare dar şi pe parcursul efectuării transporturilor. În calitatea şi în structura solului (căi de acces temporare) vor interveni următoarele modificări inevitabile (dar recuperabile în timp):

- modificarea proceselor pedogenetice prin întreruperea ciclurilor de viaţă ale vegetaţiei, microfaunei şi mezofaunei;

- modificarea proprietăţilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de afânare (tasarea), coeziunea şi frecarea internă;

- modificarea proprietăţilor hidrofizice, de aeraţie şi termice;

• Modificarea factorilor care favorizează apariţia eroziunilor Realizarea şi funcţionarea obiectivului nu va modifica factorii care favorizează

apariţia eroziunilor.

• Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol,

schimbarea densităţii solurilor După cum s-a amintit şi în paragrafele precedente, pe parcursul desfăşurării

lucrărilor de punere în operă în structura solului vor interveni modificări ale proprietăţilor fizico-mecanice ale solului. Având în vedere că săpăturile vor avea adâncimi relativ mici, nu se va produce o amestecare a straturilor de sol.

• Modificări în activitatea biologică a solurilor, a calităţii, vulnerabilităţii sau a

rezistenţei

Aşa cum s-a arătat în capitolele anterioare nu apar pierderi mari de suprafeţe prin ocuparea cu construcţii sau instalaţii cu caracter permanent, toate uvrajele putând fi extrem de uşor dezafectate.

In faza de exploatare a obiectivului se va înregistra un impact care va modifica proprietăţile pedologice, fizico-mecanice şi hidrofizice, pe pășunile ce urmează a fi utilizate.

• Impactul fizic asupra solului provocat de activitatea de pășunat

Impactul fizic asupra solului se va manifesta în episoadele de pășunat în special în perioadele mai umede. În calitatea şi în structura solului (căi de acces temporare) vor interveni următoarele modificări inevitabile (dar recuperabile în timp):

- modificarea proceselor pedogenetice prin întreruperea ciclurilor de viaţă ale vegetaţiei;

- modificarea proprietăţilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de afânare (tasarea), coeziunea şi frecarea internă;

- modificarea proprietăţilor hidrofizice, de aeraţie şi termice;

• Modificarea factorilor care favorizează apariţia eroziunilor Realizarea şi funcţionarea obiectivului nu va modifica factorii care favorizează

apariţia eroziunilor decât pe suprafețe extrem de limitate (zona de acces pe interiorul pășunii).



Hârtie reciclată

86

• Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol,

schimbarea densităţii solurilor

După cum s-a amintit şi în paragrafele precedente, pe parcursul activităților de pășunat vor interveni efecte ale tasării pe suprafețe limitate.

• Modificări în activitatea biologică a solurilor, a calităţii, vulnerabilităţii sau a

rezistenţei

Aportul suplimentar de materii organice prin răspândirea dejecțiilor pe suprafața pășunilor va conduce la o modificare a activității biologice, a calității acestora, însă prin utilizarea rațională a acestora este de așteptat ca indicii de biodiversitate să fie cel puțin păstrați.

De altfel se observă o pierdere a valorii intrinseci a habitatelor de pajiște, datorită abandonării pe de o parte, respectiv datorită supra-pășunatului pe de altă parte.

Astfel pe unele pajiști apar specii invazive (în special feriga Pteridium aquilinum) ce conduce la pierderea capacității de suport a acestora. Dat fiind faptul că această specie nu este consumată de către speciile ierbivore, masivele de ferigă se extind în detrimentul perimetrelor propice pentru pășunat, asupra cărora presiunea ierbivorelor devine tot mai mare. Astfel zonele de pășunat restrânse sunt supuse unui pășunat intensiv (suprapășunat). Ambele fenomene se dezvoltă sinergic, în detrimentul indicilor de biodiversitate apărând o simplificare a biocenozelor și o pierdere a proprietăților calitative și productive ale solului.

IV.3.5. Impactul transfrontieră Dată fiind extinderea limitată a măsurilor, distanța față de zonele de frontiere,

lipsa unor agenți cu potențial poluant, din cadrul proiectului, considerăm că nu este previzibilă apariția unor impacte transfrontieră.

IV.3.6. Masuri de diminuare a impactului

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol/subsol se vor lua

următoarele măsuri: - se vor respecta restricţiile privind utilizarea dejecţiilor ca îngrăşământ natural cu

avizul beneficiarilor de teren şi al organelor sanitare şi sanitar-veterinare conform prevederilor HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole şi OMMGA 1234/2006 Codul de bune practici în fermă;



Hârtie reciclată

87

- se vor depozita deşeurile menajere şi asimilabil menajere în containere amplasate pe platformă betonată, în vederea eliminării finale prin depozitare printr-un operator autorizat pe bază de contract;

- transportul apelor menajere se va realiza prin reţele de canalizare etanşe La aplicarea fracțiunii lichide a dejecţiilor pe sol se vor avea în vedere

următoarele: - caracteristicile terenului pe care se aplică dejecţiile: condiţiile solului, tipul de sol şi panta;

- condiţiile climatice, regimul precipitaţiilor şi de irigare; - utilizarea terenului şi practicile agricole, incluzând rotaţia culturilor; - aplicarea dejecţiilor în intervale de timp cât mai apropiate pe perioadele de

creştere maximă a culturii, când are loc preluarea nutrientului;

IV.4. Geologia și subsolul

Nu există în perimetrul amplasamentului şi nici în vecinătatea imediată obiective

geologice valoroase protejate care să fi stat la fundamentarea vreunei decizii de desemnare a unui statutului de protecţie specială.

Obiectul de protecţie al zonelor desemnate ca sit Natura 2000 fiind acela de conservare a speciilor de floră/faună respectiv habitate naturale.

IV.5. Biodiversitatea

In zona perimetrului de implementare a proiectului nu au fost întreprinse studii faunistice sau floristice amănunțite.

Desemnarea zonei ca Arie de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA), respectiv Arie de Conservare Specială (SCI) s-a făcut pe baza speciilor (habitatelor) potenţiale.

In conformitate cu propunerea elaborată de grupul de lucru constituit pentru desemnarea siturilor Natura 2000 în România, a fost elaborată o hartă de relevanţă a grupelor taxonomice ce urmează a fi ocrotite în cadrul Reţelei Natura 2000 constituită la nivel naţional.

Astfel pentru zona de implementare a proiectului relevanţa primară pentru care s-au desemnat situri în cadrul Reţelei Natura 2000 a fost conferită de speciile de mamifere, respectiv avifaună.

Aspecte de detaliu asura speciilor și habitatelor criteriu sunt discutate în cadrul anexelor, insistând aici doar asupra unor aspecte cu relevanță aparte.



Hârtie reciclată

88

Harta de relevanţă a siturilor Natura 2000 în România pe grupe taxonomice

(după, The implementation of the EU Nature Conservation Legislation in Romania", MMGA, Ameco, EVD project: PPA03/RM/7/5)

IV.5.1. Informații despre biotopurile de pe amplasament

Valea Arieşului străbate următoarele etaje de vegetaţie: • Etajul colinar – aflat sub influenţa contactului geomorgoligic cu Depresiunea

Transilvaniei, fiind caracterizat prin puternica antropizare a vegetaţiei ripariene • Etajul montan – cu subdiviziunile: 1. subetajul montan inferior (al fagului),

care pe versanţii însoriţii, la limita inferioară estică a teritoriului se interferează cu comunităţile specifice etajului colinar; 2. subetajul montan mijlociu (al pădurilor de amestec).

Zona bazinului mijlociu unde se regăsește și investiția propusă al Arieşului este caracterizată prin prezenţa tufărişurilor de luncă, a pajiştilor higrofile de luncă, a pajiştilor mezofile, cît şi de pădurile de foioase şi de amestec.

Cu toate acestea dată fiind poziționarea altitudinală a investiției, parte din caracteristicile de biotop sunt comune cu sectorul superior al Arieşului ce oferă o mare varietate de condiţii de habitat, fiind o arie montană situată preponderent în zona molidului şi a fagului. Prezenţa multor văi asigură însă arealului şi condiţii de formare a vegetaţiei de



Hârtie reciclată

89

zăvoaie, iar defrişările efecuate de-a lungul vremii au dus la formarea de pajişti montane şi submontane cu condiţii de la higrofile până la mezofile.

Din punct de vedere al regionării fito-geografice, zona studiată aparţine etajului fagului, apărând fenomene de inversiune termică pe în sectoare de pe fundurile de văi. Datorită însă unor particularităţi topo-climatice legate în secial de expoziţie şi tipul de versant, în perimetrul studiat s-a instalat o păşune-împădurită dominată de fag (Fagus

sylvatica). Specificul zonei este dat de masivele de calcare ce au permis apariţia unor

elemente sudice submediteraneene şi chiar mediteraneene la are se adaugă elemente pontice, panonice, ponto-panonice, carpato-balcanice, ce se suprapun elementelor de fond central-europeene.

In zonă apar ambele tipuri majore de formaţiuni vegetale existente: formaţiunile nemorale, respectiv formaţiunile eremiale, care după CRISTEA (1993), din punct de vedere fitocenologic, aparţin la trei etaje majore de vegetaţie:

Se observă explotarea direcţionată a unor specii valoroase cum sunt cele de stejar (ce asigură o trăinicie sporită a structurilor de rezistenţă a minelor), fag (ce furnizează lemn de foc cu o putere calorică ridicată), precum şi unele răşinoase, în special brad dar şi molid (ce au asigurat cheresteaua în multiple domenii ale construcţiilor supraterane atât industriale cât şi conexe, agricole, de transport, etc.).

Este evident astfel un proces de cărpinizare sau de invadare a terenurilor forestiere de către specii pioniere, cu o importanţă redusă, cum ar fi mesteacănul, salcia căprească, plopul tremurător sau alunul. Urmare a dezvoltării fără precedent a ramurilor industriale în paralel cu cele agricole, se poate spune fără putinţă de tăgadă că aeastă zonă este una dintre cele mai impactate din România, biodiversitatea purtând o puternică amprentă.

Zona centrală a Carpaţilor Occidentali sau Apuseni, datorită conformaţiei

particulare a Văii Arieşului din punct de vedere biogeografic, se comportă asemeni unui culoar înfundat, în care elementele sudice ce au străpuns sectoarele meridionale ale Arcului Carpatic, în migraţia lor înspre nord-vest au fost „prinse” ca într-o capcană. Existenţa unor ochiuri de stepă, formate în jurul unor masive calcaroase (Rimetea, Ocoliș, Ocolișel) a permis menţinerea unor populaţii de floră şi faună iubitoare de căldură şi uscăciune. Aceste zone funcţionează asemeni unor catalizatori în cadrul proceselor de speciaţie. Izolarea populaţiilor şi efectul factorilor ecologici particulari, ducând la apariţia unor forme, rase sau chiar subspecii şi specii distincte de floră şi faună, aparte faţă de populaţiile panmixice. Astfel, în întregul bazin al Arieşului, a apǎrut și s-a dezvoltat o diversitate însemnatǎ a factorilor de mediu, inclusiv biodiversitate.

Cu toate acestea doatoritǎ interacțiunilor multiple şi pe termen foarte lung dintre factorii de mediu şi cei antropici, în zonaVǎii Arieșului indicii de biodiversitate au cunoscut o scǎdere importantǎ. Dacă pentru teritoriul României, factorii ce au impactat biodiversitatea s-au centrat pe activităţile agricole în cea mai mare proporţie, impactul industrial resimţindu-se abia în cea de a doua jumătate a secolului XX, de-a lungul Vǎii Arieșului, se remarcă ambivalenţa acestui cuplu de impacte agricol și industrial.

In zona studiată dominante sunt activitățile agricole, secondate de cele cu caracter industrial (exploatări de cariere) ce și-au pus amprenta pregnantă asupra unor zone.



Hârtie reciclată

90

IV.5.2. Informații despre flora locală; vârsta și tipul pădurii, compoziția pe specii In zona de implementare a proiectului au fost întreprinse o serie de studii sumare

în scopul evidențierii habitatelor de interes conservativ. In acest sens menționăm că din perimetrul unde urmează a fi realizate investițiile

principale (construire grajduri, modernizare facilități de procesare a laptelui) lipsesc habitate sau populații de specii criteriu cu valoare deosebită, dată fiind situarea în intravilanul localității Ponor, unde dominante sunt faciesurile seminaturale și antropizate.

In imediata proximitate a localității se regăsesc habitate secundare, parțial antropizate și agroecosisteme cu o valoare conservativă limitată, însă cu valoarea bio-ecocenotică complexă.

Urmărind setul de specii și habitate criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000, atât în faza de construcție cât și în faza de exploatare a fermei, nu a putut fi pus în evidență un impact potențial semnificativ.

Luând în considerare că în abordări legate de conservarea naturii, menținerea indicilor de biodiversitate, înlăturarea speciilor pioniere, etc., pășunatul este utilizat ca un instrument de management durabil, considerăm că și în acest caz aplicarea acestui proiect se va reflecta în mod cel puțin neutru (dacă nu chiar pozitiv).

Astfel, în urma unor studii, s-a demonstrat ştiinţific că numărul speciilor de plante şi acoperirea solului cresc considerabil în cazul managementului pajiştilor prin intermediul unui păşunat controlat, în special cu ierbivore mari. Faţă de zonele unde nu se practică nici un fel de măsuri de management, în zonele unde managmentul se face prin păşunat, numărul specilor de plante creşte considerabil, diversitatea lor pe unitatea de suprafaţă dublându-se (de la 12,1 la 20,7), iar acoperirea solului crescând de la 44,71 la 54, 50, în timp ce acoperirea cu specii arbustive scade de la 18,7 la 7,1.

Diversitatea biologică s-a demonstrat că în cazul managementului prin păşunat poate în unele cazuri să crească în mod spectaculos; de la zonele nepăşunate unde numărul speciilor avea o medie a indicilor Shannon pe metrul pătrat de 5.5, în urma aplicării managementului prin păşunat, numărul speciilor de plante a crescut foarte mult, ajungând la o medie de 15.5 – 17 specii pe metrul pătrat.

Asociate ierbivorelor mari, le sunt şi speciile coprofage, urmate la rândul lor de speciile însoţitoare, acest fenomen ducând la o creştere în plus a biodiversităţii.

Majoritatea speciilor corofage sunt asociate balegii de vită, iar cele mai puţine celei de oaie fiind un motiv în plus pentru promovarea păşunatului cu vite mari.

Tasarea solului de pe urma păşunatului vitelor mari este mult redusă faţă de tasarea produsă în urma păşunatului oilor. Deşi cu mult mai mari decât oile, vitele şi caii, au o suprafaţă a copitei mult mai mare, presiunea asupra solului fiind de aproximativ 10 kg/cm2 în cazul vitelor mari şi de 7-8 kg/cm2 în cazul cailor. In plus, oile parcurg cel puţin o distanţă dublă în timpul păşunatului faţă de vitele mari, efectul cumulativ în acest caz fiind dublu. Mai mult, se observă în cazul oilor, o anumită preferinţă faţă de unele trasee, acest fenomen ducând la accelerarea procesului de tasare şi instalare a unor formaţiuni ruderale.

Este bine ca pentru asigurarea unui management durabil să se delimiteze suprafeţe în care păşunatul nu va fi temporar permis, distinct demarcate şi protejate. Aceste zone vor funcţiona ca refugii sau “rezervoare” pentru unele specii din floră şi faună, funcţionând şi ca şi coridoare ecologice cu vegetaţie ierboasă, ce vor fi dispuse în reţea.

In cazul depistării unor populaţii sensibile la păşunat sau în cazul identificării unor cuiburi ale unor păsări, dispuse direct pe sol, aceste arii vor fi la rândul lor net demarcate, interzicându-se păşunatul.



Hârtie reciclată

91

In perioadele în care solul este îmbibat cu apă (în urma unor ploi abundente sau după topirea zăpezilor, nu se va permite accesul la păşunat în zonele abrupte, pentru a evita procesele de tasare a solului, sau eroziunea solului de pe căile de acces).

Intre aspectele pozitive amintim și: - creșterea turn-over-ului de materie organică; - utilizarea unei suprafețe de pășunat de 100 ha pentru cele 100 de vite, fapt ce

răspunde Codului de bune practici în fermă, fiind utilizată 1 UVM/1 ha. Pășunile ce urmează a fi utilizate pentru asigurarea resursei trofice sunt în

prorietatea comunei Ponor, cu care beneficiarul a încheiat un contract de administrare. Datorită scăderii numărului de capete pe unitatea de supprafață la nivelul comunei

Ponor, unele pajiști au fost abandonate, trecând printr-un proces de succesiune de vegetație, cu proliferarea speciilor de graminee în detrimentul celor dicotiledonate. De asemenea se mai observă o invadare a speciilor arbustive dar mai cu seamă a ferigii Pteridium aquilinum ce face ca multe dintre aceste suprafețe să își piardă atât valoarea economică cât și cea bio-ecocenotică.

In zona de implementare a proiectului apar păduri de fag, unele în faciesuri pure, cu vârste cuprinse între 2-10 ani (făgete tinere apărute prin semințiș natural în special în zonele mai puțin însorite) și până la atingerea vârstei de exploatabilitate, apărând izolat și unele exemplare cu vârste înaintate (peste 100 de ani).

In zonă mai apar specii caducifoliate montane, de-a lungul văilor aărând în special arinul.

Amestecurile apar izolat, doar pe versanți cu expoziție nordică, respectivi în văi umbrite unde este posibilă apariția fenomenelor de inversiune termică.

O particularitate a zonei este dată de proliferarea ienupărului (Juniperus

communis) în special de-a lungul drumului ce duce către Aiud, până spre limita cu comuna Râmeț.

IV.5.3. Rute de migrare; adăposturi de animale pentru creștere, hrană, odihnă, iernat

Obiectivele proiectate, prin dimensiunile reduse, amplasarea acestora în zone

situate în intravilanul localității, în zone lipsite de interes conservativ major, nu produc impact transfrontieră, speciile migratoare nefiind afectate.

Zona de influenţă a proiectului se află în afara rutelor principale de migraţie care străbat România. De asemenea, zona nu cuprinde locuri favorabile de hrănire a păsărilor de apă în timpul migraţiei şi nici perimetre de iernare. Nu au fost identificate perimetre cu valoare eco-cenotică, în măsură să adăpostească colonii semnificative de lilieci.

De asemenea activitățile propuse nu sunt în măsură a afecta direct sau indirect poulațiile de specii migratoare.

Conform unor studii consacrate (Mătieş, 1986; Filipaşcu, 1973; Munteanu, 1985), a unor date existente (Harta migraţiei păsărilor – Societatea Ornitologică Română), etc., zona se regăseşte în afara principalelor culoare de migraţie (de toamnă-iarnă, respectiv de primăvară) a păsărilor din România.

Principalele rute de migraţie regionale sunt localizate pe la vestul Munţilor Apuseni, pe a căror contur se deplasează pe direcţia nord-sud, de-a lungul Câmpiei de Vest, respectiv e la estul Munților Apuseni străbătând Podișul și Câmpia Transilvaniei. In acest caz, se observă situarea amplasamentului în afara culoarului.



Hârtie reciclată

92

IV.5.4. Evaluarea capacităţii de suport a habitatelor

Capacitatea de suport se referă la calitatea şi cantitatea hranei, adăpostului,

spaţiului, care determină numărul maxim de animale ce poate fi susţinut de un anumit habitat. Acelaşi habitat poate avea capacitate de suport diferită pentru mai multe grupe de insecte, peşti, amfibieni, reptile, păsări sau mamifere. De asemenea, capacitatea de suport, se poate schimba de-a lungul unui sezon pentru populaţiile aceleaşi specii.

Alterarea capacităţii de suport a habitatului pentru o specie poate însemna creşterea acesteia pentru alte specii. Prin urmare, fiecare porţiune dintr-un habitat reprezintă un caz particular în care stabilirea capacităţii de suport trebuie să ţină seama de particularităţile specifice ale terenului (modul de utilizare al acestuia, grupele de plante şi animale, factorii fizico-geografici, dacă există obiective de conservare strictă, influenţa factorului antropic) şi nu în ultimul rând de principiile unei dezvoltări durabile ale zonei.

Având în vedere aceste elemente, evaluarea capacităţii de suport a suprafeţelor afectate se va face în funcţie de modul actual de utilizare a terenului (păşuni, fâneţe) prin determinarea producţiei pajiştilor şi determinarea valorii pastorale a acestora şi compararea lor cu valorile obţinute pentru alte zone similare din ţara noastră.

Metoda de lucru Cunoaşterea vegetaţiei se impune ca o măsură de importanţă teoretică, în vederea

enunţării principiilor de bază în stabilirea capacităţii de suport a habitatelor, respectiv practică, pentru evaluarea bonităţii diferitelor tipuri de habitate. Covorul vegetal suferă o serie de modificări sub influenţa factorilor naturali şi antropici, iar în acest context capacitatea de suport a componentei verzi, constituie punctul de plecare pentru menţinerea stării de conservare a ecosistemelor, cât şi pentru aplicare tehnologiilor de reconstrucţie ecologică.

În cercetarea vegetaţiei pajiştilor se folosesc următoarele metode: � Metoda geobotanică-fitosociologică � Metoda planimetrică � Metoda dublului metru sau liniară � Metoda gravimetrică

Acestea sunt metode ne permit să obţinem date pentru caracterizarea pajiştilor din punct de vedere al compoziţiei floristice. Metoda utilizată de noi este cea fitosociologică.

Studierea pe teren a fitocenozelor

1. Etapa pregătitoare

Observaţiile şi datele culese în deplasările pe teren constituie baza tuturor prelucrărilor şi interpretărilor, în vederea obţinerii unor rezultate cât mai obiective şi de valoare ştiinţifică

a. Alegerea terenului de studiu se face în acest caz la solicitarea beneficiarului. După delimitarea ariei de studiu, pe o hartă topografică la scară mare se stabilesc suprafeţele ce urmează să fie străbătute.

b. Consultarea bibliografiei este necesară pentru interpretarea compoziţiei covorului vegetal în funcţie de condiţiile fizico-geografice ale zonei cercetate. Este indicat să fie consultate şi unele lucrări de arheologie şi istorie medie şi modernă, pentru a cunoaşte vechimea influenţei antropice în regiune (Cristea, 1991).

c. Fixarea aspectelor floristice şi de vegetaţie presupune, pe de o parte cunoaşterea contribuţiilor anterioare la descifrarea compoziţiei vegetaţiei din regiune, iar pe de altă parte revizuirea caracterelor morfologice şi ecologice ale



Hârtie reciclată

93

speciilor existente în regiune şi a celor posibil de întâlnit. Ultimul inventar al cormoflorei ţării noastre cuprinde aproape 4000 de taxoni şi infrataxoni de plante, motiv pentru care această fixare, este absolut necesară. Consultarea lucrărilor referitoare la vegetaţie poate ajuta la alegerea suprafeţelor de probă de analizat, a numărului acestora, precum şi la stabilirea perioadelor optime de efectuare a acestor observaţii.

d. Pregătirea materialelor şi aparaturii necesare: • înregistrarea datelor: fişe şi caiet de teren, ustensile de scris,

aparat foto, laptop etc. • orientare în teren: hartă topografică, busolă, GPS • colectarea probelor de sol: pungi de plastic, sondă de sol • pentru profile microclimatice: termometru de sol, psihrometru,

evaporimetru • pentru identificarea şi colectarea materialului biologic: herbar,

lupă, determinator, daltă sau lingură pentru scos plantele, botanieră • pentru determinări cantitative: dendrometru, clupă forestieră,

ramă metrică, ruletă

2. Etapa efectuării releveurilor

Pentru studierea asociaţiilor vegetale cea mai utilizată metodă, este cea a releveului fitosociologic, după modelul indicat de Braun-Blanquet şi Pavillard (1928). Pentru realizarea releveului, regiunea studiată este parcursă astfel încât, să poată fi cuprinse toate tipurile de staţiuni şi variantele lor, urmând anumite trasee şi itinerarii prestabilite.

La alegerea suprafeţelor de probă trebuie evitate porţiunile de ecoton. Mărimea suprafeţei de probă este stabilită în funcţie de tipul de vegetaţie cercetat. Matematic această mărime se stabileşte prin calcularea arealului minim (curba areal-specie). În prezent, mărimea suprafeţei de probă se poate stabilii din literatura de specialitate conform datelor prezentate sintetic în tabelul de mai jos.

Valorile minime pentru suprafeţele de probă în studiul diverselor grupări vegetale

Tipul de vegetaţie Mărimea suprafeţei de probă (mp), după

şcoala clujeană păduri 400-1000 tufărişuri 50-100 pajişti 25-100 mlaştini oligotrofe 9-25 mlaştini eutrofe 25-50 vegetaţie ruderală 6-25 vegetaţie segetală 25-100 stâncării 1-25

Toate datele adunate de pe aceste suprafeţe de probă se trec în fişa de teren sau în

carnetul de lucru. Pentru a nu omite unele aspecte s-au întocmit fişele model care cuprind: • data efectuării ridicării fitosociologice; datele referitoare la

aşezare şi toponimie;



Hârtie reciclată

94

• mărimea suprafeţei de probă • altitudinea, expoziţia, înclinarea pantei • date biometrice: înălţimea şi/sau diametrul • gradul de închegare al coronamentului arborilor, şi/sau

acoperirea cu vegetaţie a terenului; • grosimea lizierei, note cu privire la activităţile antropice din

zonă; • indicele de abundenţă-domonanţă al fiecărei specii prezente,

după scara din tabelul 2:

Stabilirea valorii indicelui de abundenţă-dominanţă AD % media Indicele AD

75-100 87,5 5 50-75 62,5 4 25-50 37,5 3 10-25 17,5 2 1-10 5 1 0,1-1 0,5 +

0,001-0,1 0,1 r Metoda care ne permite să obţinem date pentru evaluarea capacităţii covorului

vegetal, în vederea stabilirii numărului de animale care poate fi susţinut de acesta este calculul capacităţii de păşunat (Cp).

Capaciatea de păşunat (Cp) indică numărul de animale care pot fi hrănite pe suprafaţa de 1 ha de păşune pe întreaga perioadă de păşunat (perioadă de vegetaţie) şi se exprimă în UMV/ha. Relaţia de calcul pe baza căreia se stabileşte este: Cp=PC/Ni (UMV/ha), în care Pc este producţia de iarbă consumabilă la ha, iar Ni este necesarul individual de furaj pentru 1 UMV pe întreaga perioadă de păşunat.

Se consideră că necesarul zilnic de furaj pentru 1 UMV este de 50 kg m.v. (masă verde). Există tabele orientative în care sunt calculate necesarul zilnic de masă verde pe cap de animal la diferite specii şi categorii de animale. Numărul de animale din fiecare specie şi categorie, echivalent capacităţii de păşunat exprimată în UMV poate fi stabilit prin utilizarea unor coeficienţi de transformare.

Deoarece pe parcursul perioadei de păşunare producţia păşunii nu se repartizează uniform se recomandă diminuarea Cp rezultată din calcul cu cca. 30 %.

Capacitatea de păşunat poate fi stabilită şi indirect prin baza valorii pastorale (Vp), modalitate utilizată şi de noi.

Bonitarea vegetaţiei Elementele necesare caracterizării vegetaţiei sunt:

� valoarea pastorală � gradul de acoperire a pajiştii cu muşuroaie sau pietre � gradul de acoperire cu vegetaţie lemnoasă

Valoarea pastorală (Vp) este un indicator sintetic ce cuprinde principalele elemente referitoare la compoziţia floristică, procentul de acoperire a fiecărei specii, precum şi valoarea furajeră a speciilor componente.

Pentru calcularea valorii pastorale mai întâi s-au efectuat relevee floristice (metoda fitosociologică), pe suprafeţe de cîte 25 m2. În lista floristică, pentru fiecare specie s-a trecut gradul de acoperire în procente.



Hârtie reciclată

95

Prin înmulţirea indicelui specific de calitate (Is) al fiecărei specii în parte cu procentul deacoperire realizat de aceasta, se obţine valoarea specifică speciei. La speciile fără valoare furajeră se trece cifra 0, aceasta neparticipând la stabilirea valorii pastorale. Prin însumarea acestor valori specifice ale tuturor speciilor şi împărţind suma obţinută cu 100, se obţine o cifră sintetică care reprezintă valoarea pastorală a habitatului de pajişte respectiv. Această cifră este cuprinsă între 0,5-5.

În cazul în care gradul de acoperire al solului cu vegetaţie este mai mic de 100% cifra sintetică obţinută se înmulţeşte cu procentul de acoperire.

Fiecare interval de valoare pastorală (0,5-5) prezintă un coeficient cuprins între 0,1-1. Acest coeficient se înmulţeşte cu 100, rezultând o notă de bonitare a habitatului de pajişte analizat. Fiecărui punct de bonitare îi corespunde o încărcătură de 0,02 UMV/ha.

Dacă pajiştea nu are muşuroaie, pietre sau vegetaţie lemnoasă, calculele de bonitare se limitează la aceste operaţii. Prezenţa acestor elemente în structura pajiştii analizate diminuează valoarea pastorală. Astfel, se recurge la inmulţirea valorii pastorale cu coeficienţii corespunzători gradului de acoperire cu muşuroaie, pietre, vegetaţie lemnoasă. Dacă există şi muşuroaie şi pietre, se însumează procentul lor de acoperire şi se ia în considerare coeficientul corespunzător totalului acoperirii.

Rezultate obţinute În zona de implementare a proiectului a fost identificată următoarea asociaţie

dominantă vegetală şi habitat: � Festuco rubrae – Agrostetum capillaris Horvat 1951. - R3803 Pajişti

sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca rubra Habitat Natura2000: 6520. Fitocenozele prezintă o închegare bună, cu acoperire generală între 85-90%. Din datele analizate reiese faptul că pajiştea are o notă de bonitare de 64, categoria de pajişte bună, favorabilă care poate susţine 1,21-1,40 UMV/ha.

Concluzii cu privire la capacitatea de suport a habitatelor Suprafaţa de habitat praticol afectat de punerea în operă a proiectului este de 100

ha, prin urmare, capacitatea de suport este 121-140 bovine, sub nivelul preconizat de utilizare de 100 capete bovine mari.

Astfel prin rotație un procent de aproximativ 10% din terenuri vor fi lăsate în odihnă, operațiune prealabilă administrării de îngrășăminte organice, perioadă ce va permite refacerea biocenozelor, creșterea semnificativă a vegetației, apariția unor rezervoare și zone de refugiu și liniște pentru biodiversitate.

IV.5.5. Informații desre speciile locale de ciuperci

In Muntii Apuseni, cercetarile micologice au fost sporadice, orientate cu precădere pe anumite teritorii și făcând referire doar la macromicete; micromicetele nu au fost studiate pâna în prezent.

Pana în prezent sunt cunoscuti 153 taxoni de macromicete, încadrate în 2 clase - Ascomycetes si Basidiomycetes, apartinând la 34 familii. Ponderea cea mai mare de prezentare o au familiile: Corticiaceae, Tricholomataceae, Russulaceae, Tremellaceae, Boletaceae s.a.

Analiza aprofundata a acestui numar redus de specii (dupa forme biologice si categorii ecologice) nu ar putea oferi un material informativ real asupra ciupercilor existente pe acest teritoriu. Evidentiem totusi semnalarea unor specii comestibile, cu valoare alimentara ridicata, dintre care unele sunt întâlnite frecvent în cantitati apreciabile. Dintre ciupercile comestibile evidentiem prezenta urmatoarelor specii mai însemnate: Amanita



Hârtie reciclată

96

rubescens, Armillariella mellea, Boletus aestivalis, Boletus edulis, Cantharellus cybarius,

Hydnum repandum, Lactarius glaucescens, Lactarius deterrimus, Leccinum griseum,

Macrolepiota procera, Marasmius oreades, Russula cyanoxantha, Russula virescens, s.a. Pe lânga ciupercile comestibile apar si ciuperci toxice, dintre care enumeram:

Amanita citrina, Amanita muscaria, Anellaria semiovata, Hypholoma fasciculare,

Hypholoma sublateritium, Lactarius vellereus, Lepiota aspera, Paxillus filamentosus,

Paxillus involutus, Russula foetens, Russula emetica, Tricholoma saponaceum s.a. Resursele de ciuperci au fost intens exploatate în vederea comercializării în anii

precedenţi, această activitate reducându-se simţitor în ultima perioadă datorită scăderii interesului populaţiei şi achizitorilor faţă de exploatarea acestei resurse, precum şi a re-orientării culegătorilor tradiţionali faţă de alte resurse şi ocupaţii.

Considerăm că impactul acestui roiect asupra speciilor de ciuperci este cel puțin neutru, având chiar o componentă pozitivă pentru unele specii, cum ar fi: Marasmius

oreades, Macrolepiota procera, Agaricus arvensis, etc.

IV.5.5. Impactul prognozat

Impactul prognozat asupra habitatelor și speciilor criteriu ce au stat la baza

desemnării sitului este evident neutru din punct de vedere al acestui proiect. pentru nici una din specii nu poate fi pus în evidență un impact potențial,

dimpotrivă existând argumente solide prin care, datorită măsurilor durabile practicate, factorii de mediu, în special cei legați de biodiversitate să fie influențați pozitiv, practicarea pășunatului fiind privită în multe cazuri ca o măsură de gestiune pentru arii naturale protejate.

Capacitatea de suport a habitatelor nu este depășită, suprafețele de pășunat fiind în măsură a susține șeptelul propus de 100 vite (100 UVM).


Ca măsură specifică de diminuare a impactului asupra speciilor de faună din zona țintă vor fi luate următoarele măsuri:

- realizarea de poldere de mici dimensiuni cu rol de deznisipare, respectiv de liniştire a forţei de scurgere a apelor pluviale, în zona pășunilor, înainte de debușeul în tributar, pentru limitarea oluării difuze cu materii organice spălate din zona pășunilor, intensificarea proceselor de denitrificare, limitarea încărcării cu materii în suspensie a cursurilor de ape.

- utilizarea de surse luminoase de intensitate scăzută, cu vapori de sodiu (din a cărei lungime de undă lipseşte radiaţia UV) pentru a se evita atragerea insectelor şi implicit a speciilor de chiroptere care vin în urmărirea acestora. In acest mod se reduce impactul potenţial asupra speciilor de lilieci. De asemenea se vor evita surse de iluminat puternice ce pot disturba migraţia sau eraţia de noapte a unor specii.

- şanţurile şi gropile de fundare vor fi prevăzute cu rampe din pământ pentru a facilita escaladarea acestora de către eventuale specii ce cad în acestea.



Hârtie reciclată

97

- în perioadele de trafic intens (transport materiale, etc.) căile de acces se vor stropi.

- reconstrucţia ecologică cât mai grabnică spaţiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal, ierbos în toate suprafeţele libere şi acolo unde este posibil, placarea cu stâncării sau alte structuri de încadrare în peisaj care să favorizeze colonizarea unor specii de interes (specii de herpetofaună, mamifere mici, etc.), ce rămân în afara oricărui impact potenţial;

- plantarea unor specii de arbori din flora spontană locală (în special fag) în imediata vecinătate a amplasamentului fermei în scopul ecranării fonice, dar şi pentru serviciile derivate cum ar fi: umbra, scăderea intensităţii curenţilor de aer ce ar putea antrena particulele de praf de pe suprafaţa platformei betonate, oferta de nişe ecologice suplimentare/alternative pentru speciile de faună, etc.;

Concluzii privitoare la conservarea biodiversităţii: 1. În zonele ce urmează a fi afectate direct de activităţile agricole nu au fost

identificate habitate prioritare pentru conservare la nivel european; proiectul nu urmează a afecta habitate naturale şi/sau seminaturale, acesta urmând a se implementa pe suprafeţe situate în intravilan (faza de construcție) respectiv a exploata pășuni ce au fost utilizate în mod curent pentru susținerea ramurilor zootehnice, parțial abandonate;

2. Ca urmare a implementării proiectului va apărea o diminuare netă a impactului sumat asupra factorilor de mediu, datorat tehnicităţii înalte a maşinilor şi utilajelor agricole de achiziţionat, caracterizate prin consum redus de carburanţi, emisii extrem de scăzute de noxe, emisii limitate de zgomot şi vibraţii;

3. Există premisele refacerii unor atribute legate de factorul de mediu biodiversitate datorită utilizării raționale și eficiente a resurselor.

IV.6. Peisajul

In zona de dezvoltare al proiectului nu sunt propuse dezvoltări semnificative de

structuri sau modificări ale unor forme de relief. Construcţia fermei se va realiza în zona intravilană a comunei Ponor, într-un

perimetru distinct față de zona de locuire, impactul vizual fiind limitat. In acest sens propunem vopsirea elementelor constructive ce depăşesc înălţimea de 5 m în culori cum ar fi verdele sau albastrul deschis, pentru o mai bună contopire în peisajul rural.

Pentru a se evita un impact major în acest sens, toate sursele de iluminare vor fi de tipul celor cu vapori de sodiu, a căror radiaţie este lipsită de componenta UV, care astfel nu atrage speciile cu activitate nocturnă (insecte, amfibieni, etc.), evitându-se astfel aglomerarea acestora în preajma surselor de lumină, unde în urma unor activităţi directe sau indirecte ar putea fi omorâte.

Iluminatul pe timp de noapte al uvrajelor va fi făcut doar cu respectarea regulamentelor privind semnalizarea unor astfel de obiective, şi cu condiţia utilizării unor surse de iluminat cu vapori de sodiu ce nu au radiaţie UV care să afecteze unele populaţii de faună cu activitate nocturnă.



Hârtie reciclată

98

IV.7. Mediul social și economic

Existenţa unor minereuri valoroase de aur, argint, fier şi cupru, a făcut ca în zona văii Arieșului să se concentreze populaţii umane importante, la densităţi neobişnuite pentru localizarea altitudinală. Acest fapt a dus la o intensificare a practicilor agricole, între care creșterea animalelor reprezintǎ ramura cea mai activǎ.

Densitatea populaţiei Munţilor Apuseni, comparativ cu alte zone muntoase din România. Se

observă o creştere semnificativă a densităţii populaţiei în zona Văii Arieşului [prelucrat după Mâciu, M., Chioreanu, A., Văcaru, V. şi Colab. (1982)]

Obiectivele de interes industrial au fǎcut ca infrastructura din zonǎ sǎ urmeze un

proces de extindere (încǎ din perioada romanǎ) și modernizare, fiind orientatǎ spre satisfacerea nevoilor de transport de materiale, materii rime, produse finite, resurse umane, etc. Astfel, DN Turda-Câmpeni, a fost dublat de o cale feratǎ îngustǎ ce a funcționat pânǎ în anii ’90. In paralel, exploatarea fondului forestier a dus la transformarea profundǎ a formațiunilor nemorale, dominate în prezent de pǎduri secundare.

Asociate dezvoltǎrilor socio-economice, exploatǎrile de resurse naturale au cunoscut un ritm extrem de intens, inclusiv a produselor de carierǎ. Astfel de-a lungul Vǎii Arieșului au funcționat numeroase balastiere, iar între Ponor și Aiud au fost deschise mai multe cariere.

In concluzie, importanţa industrială a zonei a atras după sine nevoia dezvoltării unei infrastructuri logistice deosebite, pornind de la asigurarea necesarului pentru traiul de zi cu zi (dezvoltarea agriculturii şi în special a zootehniei ca nevoie particulară de asigurare de proteine şi energie pentru pătura socială a muncitorilor) şi până la ramurile conexe ce au susţinut exploatarea de minereuri, cu un accent aparte asupra exploatării forestiere ce a asigurat materialele necesare (traverse de sprijin, instalaţii miniere tradiţionale, lemn pentru foc, etc.). Astfel amintim explotarea direcţionată a unor specii valoroase cum sunt cele de stejar Quercus robur (ce asigură o trăinicie sporită a structurilor de rezistenţă a minelor), fag Fagus sylvatica (ce furnizează lemn de foc cu o putere calorică ridicată), precum şi unele răşinoase, în special brad Abies alba dar şi molid Picea abies (ce au asigurat cheresteaua în multiple domenii ale construcţiilor supraterane atât industriale cât şi conexe, agricole, de transport, etc.).

S-a observat astfel un proces de cărpinizare şi de ocupare a zonelor forestiere de către specii pioniere, cu o importanţă economică redusă, cum ar fi mesteacănul (Betula

pendula) sau alunul (Corylus avellana), respectiv carpenul.



Hârtie reciclată

99

Realizarea investiţiei va contribui la sporirea premiselor dezvoltării ofertei de servicii, contribuind la impulsionarea dezvoltării ramurilor industriei de construcţii din zonă, prin utilizarea resurselor naturale locale.

Proiectul de faţă va asigura un număr de cel puţin 5 de locuri de muncă. Angajarea membrilor comunităţii locale reprezintă un avantaj pentru titularul de proiect, urmărindu-se astfel creşterea eficienţei şi randamentului muncii prin scăderea timpilor datoraţi transportului personalului de la şi spre zonele operaţionale.

Astfel acest proiect, prin crearea de locuri de muncă va contribui în mod direct la o îmbunătăţire a condiţiilor socio-economice din zonă prin valorizarea resurselor locale.

Urmare a dezvoltării fără precedent a ramurilor industriale în paralel cu cele agricole, se poate spune fără putinţă de tăgadă că întreaga Vale a Arieșului este una dintre cele mai impactate regiuni din România, biodiversitatea purtând o puternică amprentă.

Datorită activităţilor antropice în relaţie cu exploatarea resurselor naturale încă din cele mai vechi timpuri, înainte chiar de cuceririle romane, zone cu integritate naturalǎ înaltă sunt extrem de limitate ca extindere în zona văii Arieșului, excepție făcând doar versanții cu accesibilitate redusă (zona Bedeleu, Vidolm, etc.).

Relevanța socio-economică profundă a acestui proiect rezultă și din locul pe care acest segment zootehnic îl ocupă în economie.

In Romania, sectorul laptelui, principalul produs agricol european (18% din totalul productiei agricole), trebuie sa se alinieze la standardele comunitare. Piata laptelui la nivel national arata ca vanzarile in volum a laptelui au crescut cu 25,6% in 2006 fata de 2005 si astfel trebuie furnizat lapte pe piata la nivelul asteptarilor consumatorilor.

In urma negocierilor cu Uniunea Europeana, au fost stabilite, cotele de productie a laptelui, fapt pentru care se urmareste cresterea productiei de lapte – materie prima la nivelul potentialului national.

Guvernul sustine problema fermelor ecologice prin: O.U.G. nr. 29/2000, privind sprijinul acordat producatorilor de lapte, O.U.G. nr.

18/2000 pentru modificarea O.U.G. nr. 29/2000, privind sprijinul acordat producatorilor de lapte, Legea nr. 442/2002 privind aprobarea O.U.G. nr. 18/2000 pentru modificarea O.U.G. nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producatorilor de lapte. Obiectivele guvernului de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung a sectorului zootehnic urmaresc:

• Relansarea sectorului de crestere a bovinelor, in vederea stimularii productiei de lapte de vaca

• Sustinerea sectorului de producere a laptelui, pentru cresterea cantitativa si calitativa a acestuia, in vederea alinierii la standardele Comunitatii Europene privind modul de acordare a cotelor

• Asigurarea securitatii alimentarii populatiei cu lapte si produse lactate • Sustinerea financiara a productiei de lapte, pentru echilibrarea pretului de valorificare

la producator, pe aceleasi criterii cu cele realizate in Uniunea Europeana Investitia urmareste adoptarea tehnicilor de crestere conforme si/sau indicate de

normele comunitatii europene: 1. in legatura cu bunastarea animalelor prin crearea de spatii adecvate

exigentelor fiziologice si etologice se are in vedere Directiva 98/58/CE din 20.07.1998 – Directiva consiliului cu privire la protectia

animalelor in ferme,

2. iar pentru protectia mediului prin reducerea impactului dejectiilor de vaci se urmareste conformitatea cu Directiva 91/676/CE din 12.12.1991 – Directiva consiliului cu privire la protectia apelor de

poluarea provocata de nitratii din sursele agricole



Hârtie reciclată

100

Proiectul construiri unui adăpost pentru 42 de vaci in lactatie nu afecteaza lucrarile existente in zona si, in conditiile impuse de Planul de Urbanism General al comunei Ponor, se incadreaza in strategiile locale de dezvoltare.

Totodata este stimulata organizarea de exploatatii si competitive, prin trecerea de la productia destinata autoconsumului la productia comerciala.

Constructia adaposturilor corespunzatoare in raport cu efectivele de animale din cadrul fermei vor respecta conditiile veterinare si de mediu, dovedite prin avizele necesare care sunt in conformitate cu prevederile legislatiei nationale. Realizarea investitiei induce un efect pozitiv asupra factorilor de mediu, astfel :

Investitia vizeaza si cerintele nutritionale si confortul biologic prin mentinerea curateniei adaposturilor si igienei animalului de o mare importanta pentru buna desfasurare a fluxului tehnologic. Se sporeste conforul in acest centru de vaci prin spatii clar destinate : spatiul de Se asigura imbunatatirea raselor de bovine si cresterea resectului fata conditiile de igiena si de intretinere a animalelor.

Realizarea obiectivului se incadreaza in politica firmei, care intentioneaza sa deruleze un amplu program de investitii de modernizare pe fonduri din UE sau de mediu, cum sunt: modernizarea actualei fabrici de procesare lapte.

Investitia realizata va conduce la optimizarea sistemului de productie si la obtinerea de lapte materie prima cu proprietati calitative superioare atat din punct de vedere al proprietatilor nutritive, cat si in ceea ce priveste incadrarea in normele si standardele sanitar-veterinare in vigoare.

Hrana animalelor este asigurata de furajele realizate pe suprafetele de baza in sistemul natural (pasuni naturale). Obiectivele infiintarii fermelor ecologice urmaresc, in primul rand, asigurarea necesarului de lapte si produsele lactate la nivelul standardelor europene. Se valorifica productia vegetala, de furaje proprie. Pentru ca potentialul de productie al bazei furajere sa poata fi utilizat in conditii eficiente se impune realizarea unei incarcaturi optime de animale pe unitatea de suprafata.

Proiectantul va respecta cadrul legal in vigoare, specific lucrarilor de constructii agrozootehnice jalonat de urmatoarele acte normative:

Legea 10/1995 – calitatea in constructii; Legea 453/2001 – autorizarea constructiilor; Legea 401/2004 – autorizarea constructiilor; Legea 137/1995 – protectia mediului; Normativul P100/1991 – Legea Apelor si Legea nr. 310/2004 pentru modificarea

si completarea Legii Apelor STAS 1343/0-1-2 –alimentari cu apa; STAS 1478/86 – canalizari exterioare; STAS 8591/97 – amplasare retele subterane; Normativ C 56-85 – privind verificarea calitatii lucrarilor de constructii si

instalatii; Prevederi legale privind protectia muncii si paza contra incendiilor; Alte prevederi legale in vigoare, specifice. Astfel, nu a fost identificat un impact potențial asupra factorului social și

economic, nefiind nevoie a se implementa un set de măsuri comensatorii sau de diminuare a impactului în acest sens.

Investiția este considerată din acest punct de vedere a fi benefică, nu numai rin crearea de locuri de muncă, ci și prin îmbunătățirea unor condiții de muncă și indirect, existență pentru populația locală.



Hârtie reciclată

101

Realizarea investiţiei va contribui la sporirea premiselor dezvoltării ofertei de servicii, contribuind la impulsionarea dezvoltării ramurilor industriei de construcţii din zonă, prin utilizarea resurselor naturale locale.

Obiectivul de investiţii nu va afecta condiţiile etnice din zonă, urmărind revigorarea condiţiilor socio-economice locale, printr-o mai bună şi durabilă valorificare a resurselor naturale.



Hârtie reciclată

102

Cap. V. Analiza alternativelor

V.1. Descrierea alternativelor

Soluţia de investiţii propusă a fost aleasă în urma unei analize tehnico-

economice, avându-se la bază următoarele criterii: 1. productivitatea, randamentuil şi eficienţa maşinilor şi utilajelor

agricole de achiziţionat; 2. raportul cost/calitate/performanţe (inclusiv asigurarea de servicii în

garanţie şi post-garanţie); 3. consumul de carburant.

După cum se observă, criteriile 1 şi 3 au relevanţă deosebită pentru protecţia factorilor de mediu. Astfel productivitatea, randamentul şi eficienţa maşinilor şi utilajelor agricole este în relaţie directă cu protecţia factorilor de mediu sol (în special) şi aer, minimizându-se numărul de treceri pe unitatea de suprafaţă şi astfel stressul cauzat speciilor de faună din imediata vecinătate, tasarea solului, compactarea orizonturilor de sol, etc.

De asemenea reducerea costurilor de carburanţi, la care se adaugă tehnicitatea înaltă a motoarelor corespunzând normelor Euro 4 va asigura o diminuare a emisiilor de noxe.

Analiza alternativelor pentru acest proiect a luat în considerare: A. Menţinerea situaţiei existente:

- utilizarea în continuare a parcului de maşini şi utilaje agricole, cu randament şi productivitate limitată, consum de carburanţi mai mare şi menţinerea unui set amplu de efecte negative manifeste asupra factorilor de mediu;

- menţinerea unor costuri de producţie înalte ce se vor răsfrânge asupra capacităţii de competitivitate, împingând la o supraexploatare a resurselor în vederea acoperirii costurilor;

- menținerea șeptelului existent, respectiv a raselor locale cu o productivitate limitată în furnizarea de lapte de calitate (NTG, NTC, etc.)

B. Alternative în alegerea maşinilor şi utilajelor agricole: B.1. Echipamente de capacitate mai mică - ca efecte benefice ar fi o scădere a indicilor tasării şi compactării

orizonturilor de sol, însă consumul de carburanţi, numărul necesar de treceri, timpul alocat cultivării terenurilor ar trebui să crească, aspectele reflectându-se la nivelul factorilor de mediu;

B.2. Echipamente de capacitate mai mare - numărul de treceri pe unitatea de suprafaţă ar scădea, odată cu acesta şi

stressul asupra speciilor de faună, însă compactarea solului ar creşte datorită tonajului mai mare. Consumul de carburanţi s-ar menţine pe unitatea de suprafaţă, însă dat fiind faptul că tarlalele de cultivat sunt dispersate, randamentul de lucru ar avea de suferit.

C. Renunţarea la practicile agricole – Alternativa „0”



Hârtie reciclată

103

- renunţarea la practicile agricole exsitente ar duce la înţelenirea unor suprafeţe de peste 100 ha, ce ar urma să fie invadate cel puţin într-o primă fază de specii pioniere, euribionte, ruderale. Acest proces în opinia noastră nu ar fi în favoarea speciilor criteriu ce fac obiectul desemnării siturilor Natura 2000 în zonă, în lipsa unor măsuri eficiente de reabilitare şi reconstrucţie ecologică. In plus intervine problema compensaţiilor lipsită în prezent de actualitate.

5.1. Analiza mărimii impactului

Estimarea indicilor de calitate ai mediului se face după scara de bonitate a acestora,

prezentată în tabelul următor: Scara de bonitate a indicilor de calitate a mediului

Nota de

bonitate Valoarea Ic Efectele activităţii asupra mediului

1 2 3 10 Ic = 0 − Mediu neafectat

9 Ic = 0,0 - 0,25 − Mediu afectat în limite admise − Nivel 1 − Influenţe pozitive mari

8 Ic = 0,25 - 0,50 − Mediu afectat în limite admise − Nivel 2 − Influenţe pozitive medii

7 Ic = 0,50 - 1,0 − Mediu afectat în limite admise − Nivel 3 − Influenţe pozitive mici

6 Ic = -1,0 − Mediu afectat peste limitele admise − Nivel 1 − Efectele sunt negative

5 Ic = -1,0 � -0,5 − Mediu afectat peste limitele admise − Nivel 2 − Efectele sunt negative

4 Ic = -0,5 � -0,25 − Mediu afectat peste limitele admise − Nivel 3 − Efectele sunt negative

3 Ic = -0,25 � -0,025 − Mediul este degradat − Nivel 1 − Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

2 Ic = -0,025�-0,0025 − Mediul este degradat − Nivel 2 − Efectele sunt nocive la durate medii de expunere

1 Ic = sub -0,0025 − Mediul este degradat − Nivel 3 − Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere

� Indicele de calitate pentru APĂ (Ic APĂ)



Hârtie reciclată

104

In prezent, referindu-ne la perimetrul vizat de proiect, crește utilizarea surselor de apă crescând de asemenea și cantitatea de poluanți organici ce pot afecta resursele de apă.

Investiţia va presupune preluarea din mediu a unor debite de apă. In scopul limitării efectelor cu potențial de poluare a factorului de mediu apă, s-a avut

în vedere realizarea unor poldere cu descărcare treptată. În aceste condiţii alocăm Ic APĂ = 0,25 – 0,5

� Indicele de calitate pentru AER (Ic AER)

Factorul de mediu aer nu va fi afectat decât foarte limitat în perioada de construcție, prin mobiloizarea unui număr însemnat de utilaje.

Impactul asura factorului de mediu aer rămâne limitat pe perioada exploatării ca urmare a măsurilor de diminuare la care se va face apel.

Alocăm Ic aer = 0 - 0,25

� Indicele de calitate pentru SOL, VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ (Ic S,V,F) Activităţile desfăşurate la faza de execuţie a obiectivului de investiţii vor afecta

factorii de mediu sol, subsol, vegetaţie şi faună, însă limitat, pe perioada construcției. In etapa de exploatare sunt considerate a fi prezente premisele unei îmbunătățiri sau eventual a unui efect neutru asupra factorilor de mediu sol, vegetație și faună.

În aceste condiţii, estimăm că realizarea obiectivului va avea efecte negative asupra factorilor de mediu SOL, SUBSOL, VEGETAŢIE şi FAUNĂ, în perioada de construcție și funcționare cel puțin parțial contrabalansate de măsurile de reconstrucție ecologică asumate. Alocăm în acest sens Ic S,V,F = 0 - 0,25.

� Indicele de calitate AŞEZĂRI UMANE, (IC AŞ. UM.) Realizarea investiţiei va creşte oferta locală de locuri de muncă. În consecinţă, valoarea indicelui de calitate Ic AŞ. UM. se apreciază ca fiind egală cu 0, întrucât realizarea obiectivului va avea efecte pozitive asupra factorului de mediu AŞEZĂRI UMANE.

• Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu

Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de calitate calculat pentru fiecare factor de mediu se face utilizând Scara de bonitate a indicelui de calitate, atribuind notele de bonitate corespunzătoare valorii fiecărui indice de calitate calculat.

Tabelul de bonitare pentru investiţia propusă

FACTOR DE MEDIU Ic Nb

APĂ 0,25 – 0,5 8

AER 0 - 0,25 9

SOL, VEGETAŢIE, FAUNĂ 0 – 0,25 9

AŞEZĂRI UMANE 0 10



Hârtie reciclată

105

Din analiza notelor de bonitate rezultă următoarele concluzii:

� Factorii de mediu SOL, VEGETAŢIE şi FAUNĂ vor fi afectați în limite admise, nivel 3;

� Factorul de mediu apă va fi afectat în limite admise nivel 1; � Factorul de mediu aer va fi afectat în limite admise, nivel 1; � Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE va fi influenţat pozitiv de funcţionarea

obiectivului.

• Calculul indicelui de poluare globală

Pentru simularea efectului sinergic al poluanţilor, utilizând Metoda ilustrativă V.

Rojanski, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiţi factorilor de mediu se construieşte o diagramă. Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figură geometrică regulată înscrisă într-un cerc cu raza egală cu 10 unităţi de bonitate. Metoda de evaluare a impactului global, are la bază exprimarea cantitativă a stării de poluare a mediului pe baza indicelui de poluarea globală I.P.G. Acest indice rezultă din raportul dintre starea ideală Si şi starea reală Sr a mediului. Metoda grafică, propusă de V. Rojanski, constă în determinarea indicelui de poluare globală prin raportul dintre suprafaţa ce reprezintă starea ideală şi suprafaţa ce reprezintă starea reală, adică: I.P.G. = Si / Sr

unde: Si = suprafaţa stării ideale a mediului; Sr = suprafaţa stării reale a mediului; Pentru I.P.G. = 1 - nu există poluare; Pentru I.P.G. > 1 - există modificări de calitate a mediului. Pe baza valorii I.P.G. s-a stabilit o scară privind calitatea mediului:

Scara privind calitatea mediului

Valoarea I.P.G.

I.P.G. = Si / Sr Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

I.P.G. = 1 − Mediul este natural, neafectat de activitatea umană

I.P.G. = 1 – 2 − Mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibile

I.P.G. = 2 – 3 − Mediul este afectat de activitatea umană provocând stare de disconfort formelor de viaţă

I.P.G. = 3 – 4 − Mediul este afectat provocând tulburări formelor de viaţă

I.P.G. = 4 – 6 − Mediul este afectat de activitatea umană devenind periculos formelor de viaţă

I.P.G. > 6 − Mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă

Pentru obiectivul studiat, relaţia grafică între notele de bonitate calculate pentru factorii de mediu este o figură geometrică neregulată, a cărei suprafaţă este Sr = 161,5. Rezultă că I.P.G. pe care îl va determina investiţia va fi: I.P.G. = Si / Sr = 200 / 161,5 I.P.G. = 1,23



Hârtie reciclată

106

Indicele de poluare globală I.P.G. are valoarea 1,23 ceea ce arată că proiectul de

construire a unei ferme de vaci și modernizare a centrului de preluare și preluxrare a laptelui din comuna Ponor, jud. Alba indică un mediu afectat de activitatea umană în limite admisibile.

Aer

SolVegetatie

Fauna

Asezari Umane

Apa

10

10

10

10

8

8

8

8

6

6

6

6

4

4

4

4

2

2

2

2

DIAGRAMA ROJANSKI

Pentru proiectul de faţă nu au fost identificate alternative viabile de amplasament, sau tehnologii prin care impactul asupra factorilor de mediu să fie diminuat.



Hârtie reciclată

107

Cap. VI. Monitorizarea mediului

Din punct de vedere al managementului biodiversităţii se va realiza un inventar

cantitativ şi calitativ al unor grupe cheie. In acest sens propunem realizarea unor inventare pentru speciile criteriu ce au fundamentat desemnarea sitului Natura 2000 (SCI) avifaună şi specii de lilieci, precum şi a speciilor de plante şi a stării habitatelor, ce urmează a fi comparate cu datele existente cu referire la perimetrul în cauză. Sistemul de monitorizare a mediului va fi reglementat prin documentaţia ce va sta la baza Acordului de mediu şi a autorizaţiei de mediu.

Prin obiectivele sale proiectul propus necesită monitorizarea mediului, atât în faza de execuţie, pentru a nu apărea fenomene de eroziune sau poluare accidentală cu combustibili sau uleiuri ca urmare a nerespectării măsurilor prevăzute, cât mai cu seamă în perioada de funcţionare pentru a se identifica eventualele efecte negative induse mediului, cu privire specială asupra habitatelor ripariene pentru care se impune realizarea unui Plan de monitorizare adecvat.

Din punct de vedere al managementului biodiversităţii se va realiza un inventar cantitativ şi calitativ al unor grupe cheie, urmând schemele de monitorizare consacrate, pentru compararea efectelor investiţiei. In acest sens propunem realizarea unor inventare pentru speciile cheie, ce urmează a fi comparate cu datele existente cu referire la perimetrul în cauză pre- şi post proiect.

Eventualele efecte negative vor fi evidenţiate propunându-se măsuri de diminuare a impactului şi evaluarea acestora până la conformarea la cerinţele ecologice specifice.

Se propune realizarea unui Plan de monitorizare pe perioada de execuţie a lucrărilor (12 luni) urmat de un Plan de supraveghere ecologică pe perioada de 36 de luni. In cazul în care în perioada de supraveghere nu se vor identifica elemente susceptibile de a genera impacte negative asupra speciilor de interes, programul de supraveghere se va reduce la un sistem de observaţii sumare. VI.1. Propunere unui protocol pentru monitorizarea vegetaţiei

Utilizarea metodei suprafeţelor de probă permanente a fost şi este recomandată de majoritatea ecologilor, deoarece prezintă avantajul efectuării studiilor comparative.

Suprafeţele de probă permanente pătrate sunt recomandate pentru monitorizarea comunităţilor de plante unde nu există evident un gradient de vegetaţie cauzat de factorii ambientali (factorii ecologici şi/sau antropo-zoogeni). Unde gradienţii de vegetaţie sunt evidenţii este recomandată metoda transectelor de vegetaţie permanente de-a lungul desfăşurării programului de monitoring (recomandarea acestor metode este făcută de UNESCO Programul Om şi Biosferă MAB).

Protocolul de monitorizare al fitodiversităţii, prezentat în continuare, este bazat pe utilizarea suprafeţelor de probă permanente, de formă pătrată, de diferite mărimi, în funcţie de tipul de vegetaţie analizat.

Celelalte variabile legate de comportamentul speciilor sau funcţiile ecosistemului, precum periodicitatea înfloririi, suprafaţa fotosintetică, potenţialul reproductiv (ex: numărul tulpinilor florifere, data înfloririi, cantitatea de seminţe, viabilitatea seminţelor, densitatea anuală a puieţilor, respectiv a plantulelor) vor fi monitorizate, prin intermediul speciilor cheie.



Hârtie reciclată

108

În cadrul programului de monitoring propunem utilizarea următoarele suprafeţe de probă în zonele ripariene:

• Suprafeţe de probă permanente de formă pătrată de 1 ha (100 x 100 m) pentru monitorizarea vegetaţiei arborescente

• Suprafeţe de probă permanente de formă pătrată de 0,025 ha (20 x 20 m) pentru monitorizarea vegetaţiei arbustive şi subarbustive

• Suprafeţe de probă permanente de 5 x 5 m pentru monitorizarea vegetaţiei arbustive şi/sau praticole

• Suprafeţe de probă permanente de 1 x 1 m pentru monitorizarea vegetaţiei praticole

• Transecte permanente de 10 m lungime şi 1 m lăţime • Transecte permanente de 5 m lungime şi 1 m lăţime.

VI.2. Etapa pregătitoare

Observaţiile şi datele culese în deplasările pe teren constituie baza tuturor prelucrărilor şi interpretărilor, în vederea obţinerii unor rezultate cât mai obiective şi de valoare ştiinţifică

e. Alegerea terenului de studiu se face în acest caz la solicitarea beneficiarului. După delimitarea ariei de studiu, pe o hartă topografică la scară mare se stabilesc suprafeţele ce urmează să fie străbătute.

f. Consultarea bibliografiei este necesară pentru interpretarea compoziţiei covorului vegetal în funcţie de condiţiile fizico-geografice ale zonei cercetate. Este indicat să fie consultate şi unele lucrări de arheologie şi istorie medie şi modernă, pentru a cunoaşte vechimea influenţei antropice în regiune (Cristea, 1991).

g. Fixarea aspectelor floristice şi de vegetaţie presupune, pe de o parte cunoaşterea contribuţiilor anterioare la descifrarea compoziţiei vegetaţiei din regiune, iar pe de altă parte revizuirea caracterelor morfologice şi ecologice ale speciilor existente în regiune şi a celor posibil de întâlnit. Ultimul inventar al cormoflorei ţării noastre cuprinde aproape 4000 de taxoni şi infrataxoni de plante, motiv pentru care această fixare, este absolut necesară. Consultarea lucrărilor referitoare la vegetaţie poate ajuta la alegerea suprafeţelor de probă de analizat, a numărului acestora, precum şi la stabilirea perioadelor optime de efectuare a acestor observaţii.

h. Pregătirea materialelor şi echipamentului necesar: • înregistrarea datelor: fişe şi caiet de teren, ustensile de scris,

aparat foto, laptop etc. • orientare în teren: hartă topografică, busolă, GPS • colectarea probelor de sol: pungi de plastic, sondă de sol • pentru profile microclimatice: termometru de sol, psihrometru,

evaporimetru • pentru identificarea şi colectarea materialului biologic: herbar,

lupă, determinator, daltă sau lingură pentru scos plantele, botanieră • pentru determinări cantitative: dendrometru, clupă forestieră,

ramă metrică, ruletă



Hârtie reciclată

109

VI.3. Stabilirea pe teren a suprafeţelor de probă permanente (studiul în staţionar)

Deoarece aceste suprafeţe trebuie vizitate şi analizate periodic, pentru amplasarea acestora va ţine cont de desfăşurarea celorlalte activităţi, precum şi de posibilitatea desfăşurării proceselor de inventariere şi monitorizare într-un mod cât mai facil şi sistematic. O atenţie deosebită se va acorda amplasării acestor suprafeţe de probă în cazul în care ele trebuie relevate de pe amplasamentele pe care se monitorizează şi vegetaţia din alte strate (cazul păturii erbacee). De asemenea dacă suprafeţele de probă (eşantioanele) fac parte din suprafeţe de probă mai mari, se va evita amplasarea acestora pe colţuri, pentru a evita efectul de muchie.

Numărul minim de suprafeţe quadrate (eşantioane): Depinde în general de resursele disponibile, de prelucrările statistice ulterioare şi de numărul speciilor existente. Stabilirea numărului minim de suprafeţe de probă se va face în urma unui studiu pilot în care se va nota numărul de specii existent în 20 de quadrate de 1 m x 1 m. Numărul de specii şi numărul de quadrate vor servi la alcătuirea curbei areal-specie. Punctul de inflexiune al curbei va corespunde cu numărul minim de quadrate necesare monitoringului.

Etapa efectuării releveurilor

Pentru studierea asociaţiilor vegetale cea mai utilizată metodă, este cea a releveului fitosociologic, după modelul indicat de Braun-Blanquet şi Pavillard (1928). Pentru realizarea releveului, regiunea studiată este parcursă astfel încât, să poată fi cuprinse toate tipurile de staţiuni şi variantele lor, urmând anumite trasee şi itinerarii prestabilite. La alegerea suprafeţelor de probă trebuie evitate porţiunile de ecoton. Mărimea suprafeţei de probă este stabilită în funcţie de tipul de vegetaţie cercetat. Matematic această mărime se stabileşte prin calcularea arealului minim (curba areal-specie). În prezent, mărimea suprafeţei de probă se poate stabilii din literatura de specialitate conform tabelului de mai jos:

Valorile minime pentru suprafeţele de probă în studiul diverselor grupări vegetale

Tipul de vegetaţie Mărimea suprafeţei de probă (mp),

după şcoala clujeană

păduri 400-1000

tufărişuri 50-100

pajişti 25-100

mlaştini oligotrofe 9-25

mlaştini eutrofe 25-50

vegetaţie ruderală 6-25

vegetaţie segetală 25-100

stâncării 1-25

Toate datele adunate de pe aceste suprafeţe de probă se trec în fişa de teren (vezi model

anexă) sau în carnetul de lucru. Pentru a nu omite unele aspecte s-au întocmit fişele model care cuprind:

• data efectuării ridicării fitosociologice; datele referitoare la aşezare şi toponimie; • mărimea suprafeţei de probă • altitudinea, expoziţia, înclinarea pantei



Hârtie reciclată

110

• date biometrice: înălţimea şi/sau diametrul • gradul de închegare al coronamentului arborilor, şi/sau acoperirea cu vegetaţie a

terenului; • grosimea lizierei, note cu privire la activităţile antropice din zonă; • indicele de abundenţă-domonanţă al fiecărei specii prezente, după scara din

tabelul de mai jos:

Stabilirea valorii indicelui de abundenţă-dominanţă AD

% media Indicele AD

75-100 87,5 5

50-75 62,5 4

25-50 37,5 3

10-25 17,5 2

1-10 5 1

0,1-1 0,5 +

0,01-0,1 0,05 r

VI.4. Proiecţii orizontale, profile şi transecte de vegetaţie

Realizarea acestora evidenţiază structura spaţială a fitocenozelor, relaţiile dintre populaţiile

de plante, în plan orizontal şi vertical, eşalonarea pe verticală a diferitelor fitocenoze în funcţie de dinamica factorului orografic.

a.) Proiecţiile orizontale se realizează grafic pe teren, în cadrul suprafeţei considerată ca tip pentru o anumită asociaţie vegetală. În cazul pajiştilor se utilizează rama metrică. Cu ajutorul unor semne prestabilite se reprezintă grafic la scară mare proiecţia părţilor active pentru fiecare fitopopulaţie în parte.

b.) Profilele de vegetaţie (proiecţii verticale) se realizează în vederea stabilirii succesiunii pe orizontală şi dispunerii pe verticală a componentelor unei fitocenoze, afinităţilor microspaţiale şi asupra frecvenţei de apariţie a indivizilor. Pentru realizarea acestor profile se procedează astfel: • Se stabilesc şi se delimitează, în mod aleator, unităţi de lungime în cadrul

fitocenozelor (ce pot sau nu să corespundă suprafeţelor de probă), care sunt de obicei de 1 m lungime pentru pajişti şi de 20-100 m lungime pentru păduri;

• Se notează distanţa, pe orizontală, faţă de punctul de origine la care apare fiecare individ, precum şi înălţimea la care se ridică partea sa activă sau vârful vegetativ;

• Rezultatele acestor operaţii se pot transpune într-o schemă direct pe teren, însă de cele mai multe ori datele se prelucrează în laborator, unde după un sistem de două coordonate pe care se marchează unităţile de lungime, respectiv de înălţime. Semnele utilizate pot fi unele convenţionale sau unele care să redea habitusul speciei de reprezentat.

c.) Transectele de vegetaţie (secţiuni de vegetaţie) se schiţează pe teren după parcurgerea unui itinerar, în care se succed mai multe grupări vegetale cu localizare dependentă de factorii edafo-climatici locali şi/sau de cei antropo-zoogeni. Totodată, pe harta topografică se notează (în funcţie de altitudine) punctele de contact între fitocenozele a două asociaţii ori între două stadii de evoluţie ale aceleaşi asociaţii. Etapa următoare



Hârtie reciclată

111

se desfăşoară în laborator unde se conturează o secţiune prin unitatea de relief analizată ori prin succesiunea de unităţi orografice diferite, înscriindu-se prin semne convenţionale locul ocupat de indivizii fiecărei asociaţii. Transectul trebuie să respecte lungimea şi înclinaţia pantei, după cum reiese şi după vizualizarea hărţii în care sunt reprezentate curbele de nivel.

VI.5. Habitate

Inventarierea habitatelor rămâne o acţiune de o relevanţă primordială pentru

realizarea programele de monitorizare şi gestiune a biodiversităţii. Acţiunea de inventariere a habitatelor nu rămâne o simplă înşiruire, ci datorită

atributelor asociate această acţiune va parcurge unele etape sau va presupune atingerea unor obiective specifice cum ar fi:

1. Identificarea priorităţilor de conservare din cadrul perimetrului ţintă; 2. Inglobarea unor date ştiinţifice şi faptice locale rezultate în urma unor cercetări; 3. Dezvoltarea unei strategii de conservare; 4. Determinarea condiţiilor specifice în relaţie cu indicatorii locali; 5. Fundamentarea deciziilor de monitorizare (ce? unde? cum? cât?); 6. Colectarea datelor; 7. Utilizarea unor resurse ajutătoare (imagini, hărţi, scheme, etc.); 8. Transpunerea într-un format care să permită abordări interdisciplinare (de

preferinţă GIS). Dată fiind întinderea spaţială a proiectului pe o suprafaţă vastă, la care se adauă

necesitatea coroborării şi prelungirii unor măsuri în cadrul unor habitate adiacente, sunt propuse următorii paşi de evaluare:

1. Identificarea principalelor tipuri majore de habitate ripariene (nemorale/eremiale);

In această etapă, pe baza unor imagini actuale (aerofotograme, imagini satelitare, fotografii de perspectivă, etc.) se vor identifica principalele componente ale matricii locale.

Biomurile nemorale (pădurile). Pentru o reflectare obiectivă care să faciliteze procesul de luare a deciziilor şi să se suprapună pe sistemul legislativ în măsură să fundamenteze implementarea unor acţiuni, s-a acceptat definireapădurii ca acea suprafaţă acoperită de vegetaţie lemnoasă, a cărei înălţime este de minimum 4 m, respectiv suprafaţă totală de minimum 0,1 ha.

Biomurile eremiale (pajiştile). In această categorie au fost incluse perimetrele acoperite de vegetaţie ierboasă, având o suprafaţă minimă de 0,01 ha.

Ca şi componente secundare, au mai fost defnite şi următoarele componente: a. Antropic: zone de locuire, funcţiuni industriale active, reţele de comunicaţii

terestre, suprafeţe arabile. b. Neproductiv: zone degradate ca urmare a unor activităţi antropice. c. Biomuri ripariene: zone cu dezvoltare liniară, de-a lungul unor cursuri de apă

inclusiv cu curgere temporară/torenţială. d. Stâncării şi grohotişuri: zone denudate total/parţial de vegetaţie ca urmare a

unor condiţii ecologice ce nu sunt direct legate de factorul antropic. Rezultatul interpretării principalelor tipuri de habitate va fi o hartă a funcţiunilor

terenului (land-cover map). In vederea unei detalieri aprofundate a acestei hărţi primare, se va trece la

realizarea unei hărţi a principalelor tipuri de habitate, definite conform manualelor uzuale de interpretare a habitatelor.



Hârtie reciclată

112

In baza corespondenţelor existente între tipurile fundamentale de pădure, staţiunile forestiere cu habitatele Natura 2000 se va întocmi o hartă a habitatelor forestiere conform nomenclaturii Natura 2000.

Pentru habitatele eremiale, respectiv cele de stâncărie şi ripariene, se va trece la etapa identificării asociaţiilor vegetale prin metoda releveelor botanice. Prin extrapolare se va putea realiza harta habitatelor eremiale în baza criteriilor stabilite pentru desemnarea habitatelor Natura 2000, acolo unde acestea apar.

In această fază se va putea realiza o hartă primară a habitatelor naturale având corespondenţe cu nomenclatorul pentru definirea habitatelor Natura 2000.

2. Identificarea de detaliu a habitatelor Pentru habitatele în stare naturală şi seminaturală, în baza speciilor criteriu

definite de manualele de interpretare a habitatelor, se va putea trece la realizarea nei hărţi de detaliu a habitatelor cu relevanţă aparte conform descrierilor şi a nomenclatoarelor pentru habitatele Natura 2000.

Delimitarea habitatelor rămâne o sarcină dificilă dat fiind faptul că de cele mai multe ori nu există o demarcare netă, clară între acestea, putând să apară zone sau benzi de lărgimi diverse ale unor zone de ecoton ce prezintă caracteristici comune habitatelor adiacente.

Cele mai utilizate metodologii de cartare a habitatelor sunt: a. Decelarea vizuală a omogenităţi făcându-se apel la aerofotograme, imagini

satelitare şi diverse alte tehnici de teledetecţie (Remote Sensing & Imagery). b. Identificarea omogenităţii covorului vegetal, prin metode de analiză a

asociaţiilor vegetale, făcându-se apel şi la metode statistice, prin care să se certifice încadrarea în tipurile de habitate prestabilite, în baza unor criterii bine determinate.

Există şi posibilitatea îmbinării celor două metodologii prin analiza de detaliu al unor habitate şi extrapolarea ulterioară a informaţiei în baza unor imagini de ansamblu asupra perimetrului ţintă.

Alegerea metodologiilor se face în baza limitărilor de ordin uman/material, respectiv de timp.

Obiectivele monitoringului reflectate în măsurile de management trebuie să ofere următoarele informaţii:

a. Suprafaţa habitatelor definite conform crteriilor de identificare; b. Localizarea habitatelor în matricea de mediu luată în studiu; c. Distribuţia potenţială a habitatelor în condiţii naturale (primare); d. Diversitatea speciilor asociate (constelaţia de specii); e. Distribuţia speciilor cu relevanţă particulară în cadrul habitatelor. Pentru fiecare tip de habitat identificat se va face şi o analiză asupra: a. fragmentării b. reprezentativităţii c. integrităţii d. capacităţii de suport e. valorii ecosistemice definite prin indicii de biodiversitate asociaţi Rezultatul acestei etape va duce la realizarea unui plan cartografic al relevanţei

ecosistemice a habitatelor din zona vizată de proiect. Acest instrument reprezintă o sursă vitală de informaţie pentru gestiune, deoarece

reflectă degradarea, pierderea, sau dimpotrivă refacerea unor habitate, oferind argumente justificate obiectiv pentru deciziile luate.

3. Identificarea microhabitatelor



Hârtie reciclată

113

In cadrul habitatelor majore se va trece la realizarea unei analize a structurii si morfologiei microhabitatelor (zone de stâncărie, bălţi temporare, lemn mort, sinuzii, etc.) pentru care se vor întocmi spectrele de asociere şi harta de distribuţie a acestora în cadrul perimetrului.

In cadrul acestei etape se va face apel şi la metoda de analiză a cvadratelor de probă.

4. Realizarea hărţii conflictelor Ca urmare a suprapunerii planului cartografic al relevanţei ecosistemice a

habitatelor din zona vizată de proiect, cu planul de dezvoltare finală a obiectivelor industriale, va rezulta harta conflictelor, ce va evidenţia punctele în care vor apărea suprapuneri între cele două extreme ale strategiei de management teritorial.

Punctele în cauză vor face obiectul unor măsuri de management activ în vederea minimizării impactului asupra elementelor cu valoare bio-ecocenotică.

VI.6. Protocoale pentru monitorizarea speciilor de faună

Dat fiind faptul că la ora actuală încă nu există pus la punct un sistem de indicatori acceptat la nivel internaţional care să reflecte conceptul de dezvoltare durabilă, cuantificarea acţiunilor menite a fundamenta deciziile strategice în acest sens rămâne relativă. Cu toate acestea este clar definită necesitatea păstrării unui anumit echilibru ale componentelor economic, socio-cultural şi de mediu ce reflectă acest concept. Relaţiile de stabilit dintre aceste componente rămâne însă a fi stabilită la nivelul guvernelor în baza politicilor specifice ce sunt fundamentate pe monitoring, inclusiv monitoringul biodiversităţii.

Astfel, cu referinţă la componenta de mediu, evaluarea stării factorilor este de neconceput în lipsa unui sistem de monitorizare obiectiv. In ultima perioadă, datorită unor limitări de ordin tehnic, dar nu numai, monitoringul biodiversităţii a devenit o componentă esenţială a evaluării de mediu.

Monitoringul speciilor de nevertebrate

Monitoringul nevertebratelor afectează în cea mai mare măsură speciile de insecte, date fiind atributele asociate acestora. La speciile de insecte se adaugă Araneele, acoperind în mod satisfăcător cerinţele monitoringului speciilor de nevertebrate terestre.

Astfel, monitorizarea speciilor de insecte terestre, sarcina devine cu atât mai dificilă cu cât cel puţin la nivelul României nu există studii complete, de o suficientă complexitate care să permită accesarea unor metodologii eficiente de evaluare şi gestiune a mediului.

Insectele, prin numărul lor covârşitor de specii şi indivizi, valoarea lor bioindicatoare de netăgăduit, implicarea esenţială în ciclurile trofice şi geo-chimice, rămân o componentă fără de care monitoringul de mediu rămâne situat la un nivel declarativ.

Pentru monitorizarea insectelor exisă puse la punct o serie întreagă de metodologii şi protocoale prin care se pot trage concluzii pertinente asupra stării mediului, privind eficacitatea unor măsuri manageriale, etc.

Dezvoltarea unor planuri eficiente de gestiune, presupune parcurgerea a trei etape principale:

1. Alcătuirea listelor de specii; 2. Realizarea modelelor generale de distribuţie a speciilor în relaţie cu factorii de

mediu;



Hârtie reciclată

114

3. Realizarea unor modelări predictive asupra căilor potenţiale de evoluţie a unor atribute legate de populaţiile ţintă (densitate, vitalitate, etc.).

Concluziile trebuie să fie însoţite de o justificare statistică extrem de complexă ce face apel la existenţa unor baze de date pertinente şi a unui sistem de monitorizare complex..

Date fiind realităţile biogeografice şi ecologice ale României, ale zonei de implementare a proiectului minier în special se impun a se aborda o serie întreagă de acţiuni.

In primul rând dat fiind faptul că la nivel regional, respectiv naţional nu există o bază de referinţă privind biodiversitatea, având ca punct de pornire inventare coplete ale unor biomuri, se impune demararea unor studii martor, pe suprafeţe restrânse (de ordinul a zeci de metri pătraţi) unde să fie demarate aşa numitele inventare totale, vizând cele mai relevante grupe taxonomice.

Odată stabiliţi termenii martor de comparaţie se poate verifica care din modelele statistice de evaluare a indicilor de biodiversitate (α, Margalef, Berger-Parker, 1-D'Simpson', Shannon, etc.) reflectă în modul cel mai fidel realitatea obiectivă, şi de asemenea care dintre metodologiile de evaluare rapidă (rapid assessment) îşi demonstrează eficienţa.

De asemenea trebuie definite pentru fiecare dintre speciile cu relevanţă aparte, care sunt nivelele limită de alertă (exprimate în procentual în relaţie cu nivelele populaţionale), care să declanşeze lanţul unor măsuri dedicate de restaurare, nivelele optime, nivelele maximale, etc.

Avantajele unei astfel de abodări constau în: 1. Realizarea unei baze de referinţă pentru evaluarea impactului regional (în special ca

rezultat al efectului GAP indus de suprafaţa mare a zonei ce urmează a fi impactate); 2. Un standard de calibrare şi dezvoltare a metodelor de evaluare a eficienţei măsurilor

de gestiune a bio-diversităţii; 3. Realizarea unui sistem de referinţă naţional care ă reflecte în mod obiectiv impactul,

evoluţia şi recuerarea sistemelor bio-ecocenotice de la nivelul erimetrului afectat de proiect; 4. O interfaţă deschisă către mediul academic în vederea promovării unor programe de

colaborare. In ceea ce priveşte alegerea setului de specii cu valoare indicatoare, se va ţine seama de

următoaree atribute asociate, după cum urmează: 1. Sistem taxonomic cunoscut, lipsit de dubii de încadrare, facilitate de identificare cu

maximum de acurateţe a taxonilor; 2. Istorie naturală bine cunoscută; 3. Monitorizare şi manipulare facilă; 4. Răspândire suficient de largă a grupei taxonomice, cel uţin la nivel naţional; 5. Plasticitate ecologică suficient de mare; 6. Receptivitate şi reactivitate suficient de mare faţă de fatorii perturbatori; 7. Posibilitatea realizării unor studii statistice; 8. Relevanţă economică; VI.7. Metode de monitorizare

Ţinând cont de specificul proiectului, este propusă realizarea unui sistem de

monitorizare a speciilor de nevertebrate astfel încât să fie atinse obectivele propuse în scopul fundamentării deciziilor de diminuare a impactului şi monitorizarea factorilor de mediu, etc.

In acest sens, pentru fauna de nevertebrate propunem următoarele metodologii/tehnici:



Hârtie reciclată

115

a. Realizarea unui inventar al faunei de nevertebrate

Această acţiune este una din cele mai des întâlnite tehnici de monitorizare a biodiversităţii. Cu toate lista în sine nu aduce o informaţie suficientă în ceea ce privesc atributele ecologice ale unui perimetru ţintă, oferă unele indicii asupra stării factorilor de mediu, facilitând realizarea unor comparaţii primare cu alte zone.

In acest sens, pe baza protocoalelor de inventaere a faunei de neverterate, prin intermediul unei baze de date computerizate se va întocmi o listă a speciilor de nevertebrate ce va putea fi utilizată atât în ordine sistematică cât şi în ordine alfabetică a taxonilor.

In acest scop se va face apel la o gamă largă de tehnici de observare/colectare/capturare, pe perioade temporare, sezoniere şi circadiene cât mai diverse pentru a surprinde o parte cât mai largă a spectrului de specii.

Conform practicii generale în acest sens se va porni de la lista speciilor potenţiale (posibil prezente în erimetrul de inestigare) ce se va întocmi pe baza ucrărilor publicate, a unor date de colectare indirecte, a extrapolării informaţiei cu referire la structura şi constelaţia specifică a habitatelor.

Pornind de la această listă primară, vor fi adăugate speciile noi întâlnite şi confirmate cele prezente în mod cert. Pentru speciile ce înă nu au fost întâlnite, eforturile de investigare vor fi concentrate în direcţia habitatelor optime, caracteristice acestora.

In cazul speciilor de neverterate, în baza listei sistematice a plantelor identificate în zona de studiu, se poate realiza o listă a speciilor potenţiale asociate acestora (în special a celor fitofage).

Identificarea taxonilor se va face până la nivel de specie, dat fiind că informaţia asupra taxonilor supraspecifici nu prezintă relevanţă (cel puţin pentru situaţia de faţă). Astfel în lista de specii vor fi incluse doar indivizii identificaţi în mod cert până la nivel de specie.

b. Monitorizarea în transecte paralele (simultane) Pentru unele specii de nevertebrate cu valoare bioindicatoare (în special fluturi-

de-zi) se poate realiza monitoringul în transecte paralele sau simultane. Această metodă va presupune identificarea speciilor, cu marcarea eventualelor specii cu relevanţă aparte.

Realizarea de transecte paralele este mentă a identifica elemente de detaliu de la nivelul unor habitate (identificarea microhabitatelor, biomurilor, etc.), respectiv preferinţa unor specii faţă de atribute asociate habitatului ţintă (identificarea optimului speciei). Astfel în cadrul unui tip habitat se vor marca o serie de linii paralele ce vor fi străbătute în cadrul unei unităţi de timp prestabilite, urmând ca rezultatele să fie interpretate statistic. Se poate realiza astfel o evaluare comparativă la nivelul zonelor de ecoton, centrale, marginale, etc.

In cazul transectelor simultane, se vor alege două habitate (distincte, similare sau identice) în interiorul cărora se vor stabili trasee similare de parcurs, în cadrul unei unităţi de timp prestabilite, urmând ca în mod simultan să se realizeze observaţile ce urmează apoi a fi comparate.

c. Monitorizarea prin intermediul ratei de întâlnire

Această metodă reprezintă una dintre cele mai simple (elementare) modalităţi de evaluare a abundenţei unei specii.

Date fiind însă caracteristicile asociate speciilor de nevertebrate, această metdă prezintă relevanţă doar entru grupe restrânse, aşa cum sunt de exemplu fluturii-de-zi.



Hârtie reciclată

116

Cu toate acestea calitatea şi cantitatea informaţiei este deosebită în raport cu efortul depus, fiind posibilă realizarea unor evaluări comparative a unor specii cu relevanţă deosebită.

d. Realizarea curbei descoperirii de specii

Caracterizaea habitatelor şi asocierea indicilor de biodversitate rămâne una din

sarcinile primare ale monitoringului biodiversităţii. Astfel realizarea curbei descoperirii de specii ne oferă date preţioase asupra nivelelor de biodiversitate.

Se cunoaşte faptul că numărul de specii creşte direct proporţional cu efortul (timpul dedicat) studierii unui habitat anume.

Astfel, devine dificil a se compara indicii de biodiversitate ai unor habitate pentru care au fost alocate perioade diferite de timp.

In acest sens, se va nota ata (ora) pentru fiecare specie nou identificată în suprafaţa investigată.

Pe un sistem de axe se va rerezenta pe pe abscisă numărul de specii, iar pe ordonată unitatea de timp (zile, ore). Curba rezultată va prezenta o tendinţă de liniarizare, marcând astfel momentul la care continuarea eforturilor de inventariere a speciilor îşi pierde din relevanţă.

Aplicaţiile statistice asociate acestei metode (exprimare logaritmică sau exponenţială), marchează în mod distinct această relaţi şi timpul ce este suficient a se aloca fiecărui tip de habitat în parte.

Astfel numărul de specii identioficate în fiecare perioadă de timp de exemplu zi) poate fi exprimată în log10; acolo unde linia de regresie intersectează axa x este relevat numărul probabil de specii asociate habitatului respectiv.

Această metodă are o relevanţă particulară în cadrul sistemelor de monitorzare rapidă (Rapid Assessment), prin care sunt evaluate numărul probabil de specii asociate unui habitat prin identificarea repetată în intervale de timp scurte - de exemplu 30 de minute; inventarierea se opreşte în etapa de 30 de minute în care nu a mai fost identificată o specie nouă. Această metodă se pretează în special pentru perimetre cu suprafeţe restrânse.

e. Realizarea inventarelor de specii în unităţi de timp

Această metodă reprezintă o abordare extrem de valoroasă, prin faptul că se apropie de acurateţea metodelor transectului, respectiv a observaţiilor în staţionar, însă timpul dedicat acestei metode rămâne cu mult mai redus.

Metoda se bazează pe aptul că speciile comune sunt cele care sunt primele observate într-un habitat, continuând a fi identificate pe parcursul etapelor succesive de monitorizare.

Astfel, se împarte un interval orar de 60 de minute, în 6 etape de câte 10 minute. Pentru fiecare etapă de 10 minute se notează speciile observate. Odată o specie marcată, aceasta nu va mai fi luată în considerare în intervalele următoare de timp. Pentru fiecare etapă, speciile identificate sunt bonitate pe o scară de la 6 la 0. Cele oservate în primul interval de 10 minute sunt notate cu 6, speciile oservate în următorul interval sunt notate cu 5,... iar cele observate în ultimul interval sunt notate cu 0.

In acest mod sunt evidenţiate speciile cu prezenţa cea mai comună, respectiv cea mai rară în habitate, fără însă a se putea face o referire şi la abundenţa acestora.



Hârtie reciclată

117

f. Inregistrarea absenţei speciilor

In mod ironic, absenţa speciilor este mult mai dificil de documentat, însă relevanţa ecologică a acestei informaţii este cu totul aparte.

In acest sens se face apel la calculul statistic prin care este evaluat numărul total de observaţii (No) prin care specia în cauză să fie identificată:

ln(nivel a)

No = ln(1-P)

unde P reprezintă probabilitatea de a găsi specia în cauză în urma unei observaţii

de teren, iar nivelul a reprezintă riscul ca specia să fie prezentă însă aceasta să rămână prezentă în habitat, fiind considerată însă (prin absenţa acesteia) ca extinctă. Astfel nivelul a = 0 apare atunci când suntem convinşi că specia este extinctă.

Probabilitatea de identificare poate fi evaluată prin compararea speciei în habitatele în care apare în mod curent, prin examinarea probabilităţii de identificare a acesteia.

VI.8. Tehnici de monitorizare

a. Sistemul de colectare prin "cosire" cu fileul entomologic Pentru colectarea unor specii de nevertebrate (în special insecte) colectarea cu

fileul entomologic rămâne una din metodele clasice. In acest sens în suprafeţele de probă, cu ajutorul unui fileu entomologic se

parcurge o distanţă dată, vegetaţia ierboasă fiind "cosită" printr-un număr fix de mişcari (de exemplu 20 de cosiri la un transect de 25 de metri).

Insectele colectate în fileul entomologic sunt apoi transferate într-un borcan cu alcool, urmând apoi a fi triate şi prelucrate în laborator.

b. Sistemul de monitorizare cu capcane Barber

Utilizarea capcanelor Barber reprezintă una dintre cele mai curente metode de inventariere a faunei de nevertebrate (dar nu numai) terestre (edafice), permiţând realizarea unor observaţii ecologice complexe în special în zona habitatelor ripariene.

c. Monitoringul cantitativ

Prin intermediul acestei metodologii grupurile ţintă sunt cele de macro-nevertebrate (în special insecte) terestre, edafice. Studiile în acest sens au scos în evidenţă valoare bioindicatoare a speciilor de Carabide (Coleoptera: Carabidae), Stafilinide (Coleoptera: Staphylinidae), dar şi a Araneelor (Arahnida: Araneea), Colembolelor (Colembola), furnicilor (Hymenoptera: Formicidae).

Modalitatea de amplasare este prezentată în Anexa I. Amplasarea capcanelor Barber se realizează in diverse modele (randomizat, grupat, transecte, etc.).

Pentru studiile statistice, capcanele Barber nu se amorsează cu momeli, iar lichidul de conservare este de preferat a nu avea nici un fel de proprietăţi atractante/repelente. In acest fel, captura se bazează pe probabilitate.



Hârtie reciclată

118

d. Monitoringul calitativ Această metodă este utilizată pentru întocmirea listelor de specii, a inventarelor

faunistice, dar şi pentru realizarea unor studii comparative de genul inventarelorrapide (Rapid Biodiversity Assessment).

Faţă de metoda prezentată anterior, capcanele Barber sunt amorsate cu momeli, pentru a atrage cât mai multe dintre speciile ţintă, şi pe cât posibil de pe suprafeţe cât mai mari.

Avantajul acestei metode constă în utilizarea unui număr redus de capcane Barber, fapt ce uşurează mult activitatea de triere, determinare, prelucrare a materialului.

Amplasarea capcanelor Barber amorsate cu momeli se realizează de asemenea randomizat, grupat sau în transecte, existând şi posibilitatea de a amplasa în anumite zone capcane izolate.

VI.9. Schema propusă pentru monitorizarea biodiversităţii

Monitorizarea speciilor se va face pe cât posibil într-o manieră superpozată sistemului de monitorizare a habitatelor, respectiv a florei şi vegetaţiei, în scopul identificării relaţiilor fiziologice ce stau la baza funcţionării sistemelor ecologice.

Datele de monitorizare a nevertebratelor a florei, vegetaţiei şi habitatelor vor fi completate cu date asupra faunei de vertebrate punându-se accent pe speciile criteriu Natura2000.

Observaţiile asupra speciilor de vertebrate, datorită constrângerilor de ordin administrativ, tehnic dar şi etic se vor limita la observaţii de teren fără a fi necesară colectarea de material.

VI.10. Relevanţa pentru Proiect: Schema de monitorizare trebuie să răspundă unui set de cerinţe specifice de maxim

interes pentru investitor, din zona de implementare a proiectului, şi anume: 1. Care sunt indicii de biodiversitate (pre- post-proiect)? 2. Care sunt habitatele cu valoare deosebită (economică, ecologică, ştiinţifică)? 3. Care este capacitatea de suport a habitatelor supuse impactului? 4. Care este capacitatea de suport a habitatelor ce urmează a prelua sarcina ecologică? 5. Care sunt măsurile de gestiune pentru facilitarea preluării sarcinii ecologice de către

habitatele adiacente? 6. Este preluată în mod satisfăcător presiunea ecologică de către habitate în scopul

evitării unei stări de colaps ecologic? 7. Sunt funcţionale din punct de vedere ecologic habitatele gestionate (autoreglare)? 8. Care este responsabilitatea faţă de mediu a proponentului? sau Cât trebuie

reconstruit? 9. Care este dimensiunea (ecologică, economică şi ştiinţifică) a arealului re-construit?

Este cel puţin superpozabil cu starea iniţială? 10. Sunt întrunite condiţiile pentru a se declara reuşita procesului de re-construcţie? VI.11. Protocoalele de monitorizare propuse sunt prezentate în Anexă.



Hârtie reciclată

119

Cap. VII. Situaţii de risc

VII.1. Riscuri naturale

Pe timpul realizării investiţiei, pentru evitarea eventualelor riscuri naturale la care pot fi supuşi muncitorii, se vor respecta normele de protecţia muncii detaliate anterior şi se va ţine cont de avertizările de vreme nefavorabilă ce ar putea conduce la accidentări în special pe timpul construcției.

Evaluarea riscului din punct de vedere al protecţiei mediului presupune calculul probabilităţii pentru un ecosistem de a primi o doză de poluant (concentraţie) sau de a fi în contact cu el.

Evaluarea riscului implică o estimare incluzând identificarea pericolelor, mărimea efectelor şi probabilitatea unei manifestări. Pentru a stabili riscul produceri unui incident potenţial este necesar a se analiza şi coordona trei categorii de factori interdependenţi:

− sursa de pericol (poluarea); − vectorii de transfer; − ţinta (sursa protejată).

Sursa de pericol sau sursa de poluare se caracterizează prin: − natura poluanţilor şi cantitatea evacuată în mediu; − caracteristicile fizice, chimice, biologice ale poluanţilor (densitate, solubilitate în

apă, volatilitatea, biodegrabilitatea). Vectorii de transfer sunt:

− aerul; − apa (subterană şi de suprafaţă); − solul (ca suprafaţă de contact); − biodiversitatea.

Ţinta (sursa protejată): factorii de mediu şi sănătatea umană. Riscul şi probabilitatea apariţiei unui efect negativ într-o perioadă de tip specifică este

descrisă astfel: Risc = Pericol x Expunere

Calcularea/cuantificarea riscului se poate baza pe un sistem simplu de clasifi-care, unde probabilitatea şi gravitatea unui eveniment sunt clasificate descrescător, atribuindu-li-se un punctaj.

Clasificarea probabilităţii Clasificarea gravităţii

3 – mare 3 - majoră

2 – medie 2 - medie

1 – mică 1 - uşoară

0,5 - foarte mică 0 - nulă

Riscul se calculează prin înmulţirea factorului de probabilitate cu cel de gravitate.



Hârtie reciclată

120

Conform situației analizate în cadrul documentației au fost relevate urmǎtoarele aspecte legate de riscurile potențiale ce ar putea amenința factorii de mediu, dupǎ cum urmeazǎ:

- aer: sursele staționare de poluare nu conduc la afectări ireversibile, intoxicații, etc.,

funcționarea utilajelor se încadreazǎ în parametrii de emisie; Probabilitate de apariție a noxelor/mirosurilor 0,5 X 0 = 0 apǎ: sunt utilizate ape, care însă se redau în circuite naturale fără depășirea capacității de suport, detoxificare, denitrificar; în consecință nu există risc potențial de poluare a apei pe amplasament. In plus s-au propus măsuri de limitare a eventualelor disfuncționalități prin realizarea unor poldere - sol: nu există riscurile legate de factorul de mediu sol care să conducă la apariția unor

eroziuni sau alunecări de terenuri. 0,5 X 0 = 0 - biodiversitate: asupra speciilor și habitatelor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii siturilor de

interes conservativ nu a putut fi pus în evidențǎ un eventual impact potențial atât în faza de construcție cât și în faza de funcționare.

0 X 0 = 0

Din rezultatele evaluării riscului se pot desprinde următoarele concluzii:

� Funcţionarea obiectivului va prezenta un grad scăzut de risc asupra aerului, apei, solului şi subsolului spre valoare nulă, inclusiv asupra factorului de mediu biodiversitate.

VII.2. Accidente potenţiale şi măsuri de prevenire a accidentelor

Pe timpul realizării investiţiei nu există riscul unor accidente potenţiale, dacă sunt respectate toate normele tehnice de execuţie a lucrărilor, cât şi cele de protecţia muncii prezentate anterior.



Hârtie reciclată

121

Cap. VIII. Descrierea dificultăţilor

Nu s-au întâmpinat dificultăţi de ordin tehnic sau practic în vederea realizării

investiţiei propuse, pe parcursul efectuării evaluării impactului asupra mediului.



Hârtie reciclată

122

Cap. IX. Rezumat fără caracter tehnic

Investiţia presupune lucrări limitate de construcții-montaj în faza inițială, fiind urmată

pe perioada de funcționare doar de măsuri agro-tehnice uzuale.

Factorii de mediu aer şi apă sunt impactaţi în limite admisibile şi la nivele reduse;

Factorul de mediu SOL:

Va fi impactat local şi pe o perioadă scurtă de timp în etapa de construcție urmând a fi afectat eventual local în periada de exploatare.

Factorul de mediu APĂ:

Măsurile de diminuare a impactului propuse reprezintă soluţii eficiente pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu apă, impactul urmând a se manifesta local.

Factorul de mediu AER:

Va fi impactat local şi pe o perioadă scurtă de timp în etapa de construcție în special. Cu toate acestea impactul generat nu este considerat a fi unul major în măsură să creeze disfuncţionalităţi la nivel local sau regional şi care astfel să impună luarea unor măsuri de diminuare a impactului sau a unor norme de protecţia muncii altele decât cele uzuale.

Factorul de mediu BIODIVERSITATE:

Impactul asupra biodiversităţii nu a putut fi pus în evidență în perioada de construcție, iar în perioada de exploatare există argumente care conduc la concluzia că cel puțin unii indici vor fi afectați pozitiv.

Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE:

Realizarea investiţiei va avea un efect pozitiv asupra populaţiei locale, direct, prin crearea de locuri de muncă (minim 5), creându-se şi premisele dezvoltării unor practici complementare, răspunzându-se astfel dezideratelor strategice de dezvoltare durabilă, contribuind la creşterea nivelului de trai şi a dezvoltării socio-economice.

Pentru evaluarea impactului global asupra mediului s-a încercat estimarea efectelor activităţii prin cuantificarea datelor.

In aceste condiţii, propunem analizarea documentaţiei în vederea eliberării acordului de mediu.



Hârtie reciclată

123

BIBLIOGRAFIE Publicaţii consultate Cheremisinoff, N. P., Bendavid-Val, A. (2001): “Green Profits”, The Manager`s Handbook for ISO 14001 and Pollution Prevetion,

Butterworth-Heinemann,Woburn, MA Chiriac, V., Ghedermin, V., Ionescu-Sisesti, Vl., Negulescu, C.A.L. (1977): “Epurarea apelor uzate si valorificarea rezidurilor din

industria alimentara si zootehnica”, Ed. Ceres, Bucuresti Ciplea, L., I., Ciplea, Al. (1978): “Poluarea mediului ambiant”, Ed. Tehnica, Bucuresti Coste, I. (1982): “Omul, biosfera si resursele naturale”, Ed. Facla, Timisoara, Cristea, V., Denaeyer, S. (2004): “De la biodiversitate la OMG-uri?”, Ed. Eikon, Cluj-Napoca Cucu, V. (1980): “Revista ocrotirea mediului inconjurator - Natura, Terra”, Subtitlul Terra, Anul XII (XXXII), nr.2, Societatea de

stiinte geografice din RSR Fabian, A., Onaca, R. (1999): “Ecologie aplicata - Cine se teme de ecologie?”, Ed. Sarmis, Cluj-Napoca, Gherasimov, I., P. şi Colab. (1960): “Monografia geografică a României – vol. I Geografia Fizică”, Ed Acad R.P.R., Bucureşti Ghinea, L. (1978): “Apărarea naturii”, Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti Gluck, P. (1996-1997): “Eficienta utilizarii energiei in industrie”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-management industrial,

Univ. Tehnica din Cluj –Napoca, Grigorescu, A. (2000): “Managementul proiectelor de mediu”, Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj Gruin, M. (1996-1997): “Evaluarea impactului asupra mediului”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-management industrial,

Univ. Tehnica din Cluj –Napoca, Helsdingen, P., J., Willemse, L., Speight, M., C., D. (1996): “Background information on invertebrates of the Habitat Directive and

the Bern Convention”, Vol. I-II, Nature & Environment, No. 79, Council of Europe, Strasbourg Iancu, I., Iancu, V. (1984): “Padurea si apa”, Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti Ichim, R. (1994): “Bazele ecologice ale gospodaririi vanatului in padurile din zona montană”, Ed. Ceres, Bucuresti Ionel, A., Manoliu, Al., Zanoschi, V. (1986): “Cunoaşterea si ocrotirea plantelor rare”, Ed. Ceres, Bucuresti Ionescu, Al., Barabas, N., Lungu, V. (1992): “Ecologie si protecţia mediului”, Imprimeria “Ceresi”, Bucuresti Ionescu, M., Cusa, V. (1988): “Indrumar metodologic de toxicologie acvatica”, Consiliul national al apelor, Institutul de cercetari si

proiectari pentru gospodarirea apelor Kettunen, M, Terry, A., Tucker, G. & Jones A. (2007): “Guidance on the maintenance of landscape features of major importance

for wild flora and fauna - Guidance on the implementation of Article 3 of the Birds Directive (79/409/EEC) and Article 10 of the Habitats Directive (92/43/EEC)”, Institute for European Environmental Policy (IEEP), Brussels, 114 pp. & Annexes.

Lindenmayer, D., Fischer, J. (2006): “Habitat Fragmentation and Landscape Change: An Ecological and Conservation Synthesis“, Island Press

Manescu, Al. (1977): “Protectia mediului, curs postuniversitar, protectia si epurarea apelor”, Institutul de Construcţii Bucuresti, Marinescu, D. (2003): “Tratat de dreptul mediului”, Ed. All Beck, Bucuresti Mohan, Gh., Ardelean, A. (1993): “Ecologie si protectia mediului”, Manual preparator, Ed. “Scaiul”, Bucuresti, Morgan, M., D., Moran, J., M., Wiersma, J., H. (1993): “Environmental Science – Managing Physical Resources”, WCB Publ.,Dubuque

– Iowa, Melbourne – Australia, Oxford - England Oarcea, Z. (1999): “Ocrotirea naturii”, Filozofie si impliniri, Parcuri nationale, Parcuri naturale, Ed. Presa Universitara Romana,

Timisoara, Platon, V. (1997): “Protecţia mediului si dezvoltarea economica”, Institutii si mecanisme in perioada de tranzitie, Ed. Didactica si

pedagogica, Bucuresti, Pop, T. (1996-1997): “Monitorizarea mediului si controlul poluarii”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-management industrial,

Univ. Tehnica din Cluj –Napoca, Popse, C., Vrabete, M. (1996-1997): “Legislatie si etici de mediu”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-management industrial,

Univ. Tehnica din Cluj –Napoca, Preda, V., Soran, V., Nemes, M. (1978): “Ecosistemele artificiale si insemnătatea lor pentru omenire”, Lucrarile simpozionului din 14

ianuarie 1977, Academia Republicii Socialiste Romania, Filiala Cluj-Napoca, Subcomisia Om si Natura Rosetti-Balanescu, C. (1961): “Urmele animalelor salbatice”, Ed. Stiintifica , Rosu, Al., Ungureanu, I. (1977): “Geografia mediului înconjurator”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti Rusu, T. (1996-1997): “Tehnologii nepoluante”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-management industrial, Univ. Tehnica din Cluj

–Napoca, Stugren, B. (1994): “Ecologie teoretica”, Ed. “Sarmis”, Cluj-Napoca Suciu, I. (1981), mai: “Consecinţe ecologice ale poluarii cu metale grele”, Om-biosfera, Lucrari si sinteze stiintifice, Intreprinderea

poligrafica Sibiu Török, Zs. (2008): “GIS used for delimiting the European biogeographical regions from Romania”, Sc Annals of DDI, vol. 14, Tulcea,

Romania Tufescu, V., Tufescu, M. (1981): “Ecologia şi activitatea umana”, Ed. Albatros, Bucuresti Tumanov, S. (1989): “Calitatea aerului”, Ed. Tehnica, Bucuresti Vaughan, D. J., Wogelius, R. A. (2000): “Enviromental Mineralogy”, volume 2, Eotvos University Press, Budapest, Zamfir, Gh. (1979): “Efectele unor poluanţi si prevenirea lor”, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti * * * (1999): “Interpretation Manual of European Union Habitats”, European Commission, DG Environment * * * (2002): “Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitat Directive 92/43/EEC”, European

Commission, DG Environment



Hârtie reciclată

124

Acte normative

• Legea 465/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriuale reciclabile, publicată în M. Of. nr. 422/30 iul. 2001 şi republicată în M. Of. 623/3 oct. 2001

• Legea pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei muncii nr. 90/1996, publicată în M. Of. nr. 522/24 oct. 2000 • Hotărârea de Guvern 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzânmd deşeurile, inclusiv

deşeurile periculoase, publicată în M. Of. nr. 659/5 sep. 2002 • Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone,publicată în M. Of. nr.

38/12 ian. 2005

• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, publicată în M. Of. nr. 66/7 feb. 2001 şi republicată în M. Of. nr. 104/7 feb. 2002

• Ordinul nr. 388/1996 privind aprobarea Normelor metodologice în aplicarea prevederilor Legii protecţiei muncii nr. 90/1996, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale publicat în M. Of. nr. 249/15 oct. 1996

• Ordinul 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, M. Of. nr. 303 bis/6 noi. 1997

• Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, M. Of. nr. 303 bis/6 noi. 1997

• Directiva Consiliului 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice;

• Directiva Consiliului 79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice;

• OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare;

• OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

• Legea nr. 5/1991, pentru ratificarea Convenţiei asupra zonelor umede de importanta internationala, în special ca habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar, la 2 februarie 1971 M. Of. Nr. 18/26.01.1991;

• Legea nr.58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1994 - M. Of. nr. 199/02.08.1999;

• Decretul 187/1990 de acceptare a Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură la 16 noiembrie 1972-M.Of. nr. 46/31.03.1990;

• Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, Berna la 19.07.1979 - M.Of. nr. 62/25.03.1993;

• Legea nr.13/1998 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979 - M.Of. nr. 24/26.01.1998;

• Legea nr. 89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african – eurasiatice - M. Of. nr. 236/30.05.2000;

• Legea nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa - M.Of. nr. 228/23.05.2000;

• Legea nr.91/2000 de ratificare a Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi din zona contiguă a Atlanticului - M.Of. nr.239/30 mai 2000;

• Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi înfiinţarea administraţiilor acestora - M.Of. nr. 190/26.03.2003;

• Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, Florenţa, 20.10.2002-M. Of. nr.536/23.07.2002;

• Ordinul nr.552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice - M.Of. nr.648/11.09.2003;

• Legea nr. 103/1996, republicată în 2002 privind fondul cinegetic şi a protecţiei vânatului- M.Of. nr.328/17.05.2002;

• Ordinul nr. 246/2004 pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate (modificat prin OM 604/2005);

• Ordinul nr.374/2004 pentru aprobarea Planului de acţiune privind conservarea cetaceelor din apele româneşti ale Mării Negre - Monitorul Oficial nr. 849 din 16 septembrie 2004;

• HG nr. 2151/ 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone M.Of. 38 din 12.01.2005;

• Ordinul 494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredinţare a administrării şi de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate - M. Of. nr 487 din 9.06.2005 care abroga Ordinul nr. 850/2003;

• Ordinul 604/2005 pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate – M. Of. nr. 655 din 22.07.2005;

• Legea muntelui nr. 347/14 iulie 2004 - M. Of. nr. 670 din 26 iulie 2004;

• H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone – M.Of. nr. 24 din 11.01.2006.

• Hotărârea de Guvern 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 739 din 31 octombrie 2007;

• Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile 776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România nr. 98 din 7 februarie 2008;



Hârtie reciclată

125

Anexe

ferma de vaci

Documents