7/23/2019 fenomenul singuratatiilj

1/5

Institutul de tiin e ale Educa iei

REFERATTEMA: FENOMENUL SINGURT II

A efectuat: Butuc Anastasia,

Grupa 101

A evaluat: Pavlenco Liliana

Chi inu 201

1

7/23/2019 fenomenul singuratatiilj

2/5

!e "ulte ori va# i $%ndit dac sunte i sin$ur& 'au ce (nsea"n sin$urtatea pentru fiecare dintre

voi& Adesea $%ndul despre sin$urtate ne duce la ideea de i)olare, insucces, depresie*

'in$urtatea poate fi a+ordat su+ "ultiple aspecte i, (n vre"urile pe care le tri", se vor+ete tot

"ai "ult despre ea, considerat fiind atitudine individual de adaptare sau neadaptare la via-a social*

!in nefericire, se pare c tot "ai "ul-i dintre se"enii notri apelea) la aceast atitudine de i)olare

"ai "ult ori "ai pu-in "otivat, "ai "ult ori "ai pu-in (n-eleas de cei din .ur* Aceti oa"eni sunt,

adeseori, sin$uratici cu adevrat, adic se i)olea) de societate (n "od voit, prefer s triasc (n afara

eveni"entelor acesteia dei sunt i ei, independent de voin-a lor, parte inte$rant a ei* 'unt oa"eni care

doresc i decid, (n cele din ur", s triasc departe de alte persoane iar atunci c%nd nu reuesc (i

"odific (ntre$ul co"porta"ent astfel (nc%t devin sin$uratici chiar i (n "i.locul fa"iliei lor*

Cau)ele unei ase"enea stri sunt e/tre" de variate i nu pot fi (n-elese, din afar, dac nu se

reuete cunoaterea i evaluarea c%t "ai o+iectiv a situa-iilor concrete care au $enerat, pentru fiecareindivid (n parte, "odificarea stilului su de via-, a co"porta"entului su $eneral* !e re$ul se

pornete de la (ntre+area: Ce anu"e l#a deter"inat s se ad%nceasc (n (nsin$urare& Evident, este $reu

de aflat rspunsul adevrat at%ta ti"p c%t pro+le"ele cu care s#a confruntat individul (n cau) nu sunt

cunoscute i, (n aceeai "sur, nu se cunosc trsturile do"inante de te"pera"ent ale acestuia,

condi-iile concrete de via- i fondul caracterial care#i i"pri" anu"ite atitudini fa- de nor"e scrise

ori nescrise*

Ast)i sunte" (ntr#o er a co"unicrii* elefoane "o+ile, ''#uri, e"ailuri, re ele sociale, spa ii de

discu ii* iciodat "i.loacele de co"unicare nu au fost at%t de "ulte ca acu"* !ar cu toate acestea

"ul i oa"eni sunt "ai sin$uri ca niciodat* Acest feno"en pare parado/al, at%tea "i.loace de

co"unicare dar lu"ea tot se si"te sin$ur* Cercettorii 3ohn Cacioppo si 4illia" Patri5 au fcut

referire la un studiu unde se spune ca folosirea e/a$erat a internetului duce la i)olare si depresie, (ntru

c%t acestea (nlocuiesc for"ele directe de co"unicare* 6eno"enul sin$urt ii nu afectea) nu"ai pe

plan profesional,dar si pe plan afectiv,fa"ilial, atunci c%nd "e"+rii fa"iliei vin si pleac fr "car a

lua "asa ("preun , ori sa poarte conversa ii* !eseori pute" vedea fa"ilii (n care par a fi "ul i, dar tot

odat at%t de sin$uri*

'enti"entul de sin$urtate poate aprea la oricine si la orice v%rst si cau)ele acesteia sunt foarte

diverse* Aceasta a devenit sursa care adesea ali"entea) pro+le"e precu" alcoolis"ul,"%ncatul in

e/ces,consu"ul de dro$uri sau chiar si la suicid*

A" vor+it de sin$urtate ca fiind ceva ru dar sa vede" ce este aceasta din perspectiva lui 4inni5ot*

4inni5ot nu"e te acest feno"en ca capacitate de a fi sin$ur* Aceasta capacitate este unul dintre cel

"ai i"portant indice al "aturit ii e"o ionale* Aproape (ntotdeauna (n terapia psihanalitica vine acest "o"ent c%nd capacitatea de a fi sin$ur (ncepe fi i"portant pentru pacient* Clinic acest lucru se

2

7/23/2019 fenomenul singuratatiilj

3/5

o+serva atunci c%nd apar acele "o"ente de tcere, sau chiar poate fi o sesie de tcere* Aceasta tcere

devine un succes pentru pacient, anu"e in acest "o"ent apare capacitatea de a fi sin$ur la client*

re+uie s aten iona" c (n "a.oritatea surselor sin$urtatea este a+ordata "ai "ult ne$ativ, ca fiind o

frica de a fi sin$ur***dar nu ca o capacitate*

7i5"an ne face cuno tin cu posi+ilitatea de a $%ndi din perspectiva rela ionrii dintre doua sau "ai

"ulte persoane* 'pune ca dup rela ionarea dintre doua persoane vine ur"torul pas, i acesta este

revi)uirea rela iei cu sine (nsu i* La (nceput acest lucru poate prea a fi ni te co"porta"ente narcisiste

dar de fapt aici persoana se afla in sin$urtate si este capa+il de a fi sin$ur in pre)enta altei persoane cu

care rela ionea)*

Adevrata singurtate

'pre e/e"plu un pu cria chiar daca sta in ca"era sin$ur el nu este capa+il sa stea in sin$urtate* Cat

de "ult crede i ca sufer aceasta persoana& Pe l%n$ toate acestea "ul i oa"eni (nc din copilrie ca"pata capacitatea de a fi sin$ur, i chiar "ai "ult el (ncepe sa pre uiasc inti"itatea ca ceva cel "ai

i"portant* Capacitate de a fi sin$ur este un feno"en co"plicat care apare pe parcursul de)voltrii

personalit ii* 8+iectul intern 9 e/ cu o pereche (ndr$ostit capacitatea de fi sin$ur cu a.utorul

o+iectului intern*

Eu sunt sin$ur;

!in perspectiva analitica aceasta fra)a are i"portan ** Pronu"ele eu ne de"onstrea) o de)voltare

e"o ional * Astfel individul ( i arat (ntre$i"ea,unicitatea sa* Aici are loc refu)ul de lu"ea e/terioar

si apare lu"ea intrinseca*

!up care ur"ea) cuv%ntul eu sunt care este o alta treapta in de)voltarea individului* Aici individul

capt nu doar for"a dar si o posi+il via 9 "od la acest stadiu individul este nu (n si$uran , este

fr e/perien * El poate a.un$e la stadiul eu sunt nu"ai dac e/ista o ("pre.uri"e si$ur pentru

individ*

' ne (ntoarce" la sin$urtatea ca feno"en social* 'in$urtatea este senti"entul dureros care re)ulta

din discrepanta intre rela iile sociale ideale si cele percepute de ctre o persoana, adic atunci c%nd

rela iile sociale ale cuiva sunt percepute ca fiind "ai pu in satisfctoare dec%t ceea ce este de dorit*

Aceasta perspectiva eviden ia) clar faptul ca sin$urtatea nu este sinoni"a cu a fi sin$ur, dar nici a fi

cu al ii nu $arantea) protec ia in fata senti"entului sin$urt ii*

Acest articol descrie "odul in care sin$urtatea este perceputa "ental si cu" anu"e aceasta

influen ea) $%ndurile, senti"entele si co"porta"entele, precu" si consecin ele pentru sntate si

starea de +ine*

In ciuda acordului $eneral asupra defini iei sin$urt ii, aceasta este conceputa in diferite "oduri* 8

teorie sus ine ca unele deficiente specifice ale rela iilor sociale contri+uie la anu"ite tipuri de

senti"ente de sin$urtate* !e e/e"plu, lipsa de i"plicare intr#o re ea sociala, lipsa unui scop clar,

3

7/23/2019 fenomenul singuratatiilj

4/5

plictiseala, e/cluderea pot fi asociate cu aceste senti"ente* !e ase"enea, lipsa unui ata a"ent fata de

o persoana de (ncredere 9de e/e"plu, un partener de cuplu este asociata cu senti"ente de sin$urtate

e"o ionala, cu" ar fi an/ietate, de)a"$ire, insecuritate*

'tudiile recente au artat ca aceste senti"ente nu sunt asociate e/clusiv cu anu"ite tipuri de rela ii< cu

toate acestea, cstoria, de e/e"plu, serve te ca func ie inte$ratoare social care di"inuea)

senti"entele de sin$urtate at%t sociala, cat si e"o ionala, "ai ales pentru fe"ei*

8 alta teorie sus ine ca sin$urtatea apare din cau)a deficitelor in ceea ce prive te co"petentele sociale

si trataturile de personalitate care afectea) for"area si "en inerea de rela ii sociale* Cercetrile asupra

aptitudinilor sociale au artat ca sin$urtatea este asociata "ai "ult cu o concentrare "ai "are asupra

propriei persoane si "ai pu in asupra partenerilor, o lipsa de auto#de)vluire in fata prietenilor 9in

special, in r%ndul fe"eilor si o participare sociala la $rupuri or$ani)ate 9in special, in r%ndul

+ar+arilor*Cercetrile in ceea ce prive te trsturile de personalitate au eviden iat o asociere intre senti"entul

sin$urt ii si ti"iditate, nevro)a, si"pto"e depresive, sti"a de sine sc)uta, pesi"is",

con tiincio)itate redusa i lipsa de a$re$a+ilitate* Asocia iile intre aceste caracteristici au dus uneori la

o confu)ie conceptuala (ntre sin$urtate si depresie, srcie sociala, introversiune i=sau nevro)a*

>lti"ele cercetrile arata totu i ca sin$urtatea este independenta de aceste caracteristici* ai "ult

dec%t at%t, efectele sin$urt ii asupra snt ii nu sunt in $eneral e/plicate de caracteristicile

co"porta"entale si de personalitate cu care este asociata sin$urtatea, indic%nd faptul ca aceasta poate

fi un factor de risc psiho#social* 'in$urtatea este adversiva, dar nu este neaprat un lucru ru*

'enti"entele aversive sunt le$ate de adaptare, deoarece aceasta "otivea) repararea sau (nlocuirea

cone/iunilor sociale*

Apro/i"ativ ?@ din varia+ilitatea nivelurilor de sin$urtate se poate e/plica prin tendin ele "o tenite

de a e/peri"enta sin$urtatea* Genele care stau la +a)a sin$urt ii nu ac ionea) sin$ure, ci sunt

aduse in pri"#plan de interac iunea cu "ediul* Pre.udec ile $enetice ale unor oa"eni in ceea ce

prive te suferin a ca reac ie la i)olarea sociala ori la respin$ere sau inclina ia lor de a e/tra$e

nutrien i sociali din "ediu a.uta la a deter"ina daca un conte/t social dat poate da na tere sau poate

intensifica senti"entul sin$urt ii*

E/ista unele situa ii sociale asociate destul de unifor" cu o tendina crescuta spre sin$urtate* !e

e/e"plu, cstoria este asociata cu cele "ai "ici niveluri de sin$urtate, nivele din ce in ce "ai

ridicate fiind (nre$istrate printre cei care au e/peri"entat divor i vduvie*

>nii factori situa ionali, cu" ar fi schi"+area do"iciliului, pot influenta disponi+ilitatea ctre

oportunit i sociale* Calitatea rela iilor sociale este un predictor "ai puternic pentru sin$urtate dec%t

e/istenta sau cantitatea contactelor sociale* 7ela iile care ofer si$uran a, confort, (ncredere, plcere,

chiar daca interac iunile sunt rare, sunt "ult "ai eficiente in ceea ce prive te prevenirea senti"entelor

4

7/23/2019 fenomenul singuratatiilj

5/5

de sin$urtate, dec%t interac iunile frecvente si nu"eroase* Chiar si in cstorie, calitatea rela iei

deter"ina $radul de protec ie ("potriva sin$urt ii*

C%nd senti"entele de sin$urtate pun stp%nire pe via a unui o", acesta devine pri)onier intr#o +ucla

de a teptri ne$ative si interpretri* Provocarea, in acest ca), consta in re(ncadrarea si redirec ionarea

percep iilor sociale ctre o conectare sociala se"nificativa* !in fericire, aceea i +ucla care per"ite

persoanelor sa construiasc o realitate ne$ativa poate fi redirec ionata pentru a construi o realitate "ai

o+iectiva*

Atunci c%nd indivi)ii se si"t "ai conecta i din punct de vedere social, se de)volta o constela ie de stri

si dispo)i ii care le ("+o$ e te via a nu nu"ai cantitativ, ci si calitativ* Acest lucru ar putea fi deose+it

de i"portant av%nd in vedere consecin ele senti"entelor de sin$urtate asupra snt ii* 'in$urtatea a

fost asociata cu "odificri in "odul de func ionare a siste"ului cardiovascular, endocrin si i"unitar*

!e ase"enea, un "odel teoretic recent a eviden iat faptul ca senti"entul sin$urt ii accelerea) declinul in capacitatea de adaptare a individului, in func ie de v%rsta*

5