7/21/2019 Fenomenul Istoric Complex

http://slidepdf.com/reader/full/fenomenul-istoric-complex 1/2

rocesul de Fenomenul istoric complex, la nivel social, cultural, etnic, religios și lingvistic, care constă îndoptarea de către băștinașii din teritoriile cucerite de romani a limbii latine, a civilizației și culturii cuceritorilorste numit romanizare./Pe urmele administrației și armatei romane, limba latină s-a răspândit în noile provincii.cest proces a fost favorizat de faptul că teritoriile nou cucerite erau înglobate în statul roman și se stabilea odministrație în care funcționarii erau latinofoni. Pe lângă aceștia, se instalau coloniști latinofoni în orașe și sateou create, unități militare în care activau cetățeni latinofoni; aveau loc schimburi comerciale între băștinași șitinofoni. Mai mult, se acordau drepturi politice și cetățenie romană populațiilor autohtone. Pe lângă acesteondiții care favorizează adaptarea la cultura, civilizația și limba Imperiului, sunt de luat în seamă și alți factori

are influențează fenomenul: spațiul, timpul, etnicitatea provinciilor, curentele de cultură și de civilizație dinpocile respective, factorul geografic ș.a./În linii mari, toate aceste condiții și factori fac din latină o limbă curestigiu cultural, social, economic și conduc la însușirea ei în timp și din necesități de comunicare. Romanizareaa produs pașnic și învățarea latinei era necesară pentru că reprezenta singurul mijloc de a stabili indispensabilul

ontact cu administrația, cu autoritățile militare romane, cu comercianții veniți din toate părțile Imperiului. Latinaferea posibilitatea integrării  în lumea civilizată./Astfel, procesul de romanizare apare ca unul de durată șieversibil, continuând și după dezmembrarea Imperiului./Datorita prestigiului cultural al Romei, romanizarea areat o comunitate de conștiință care nu s-a șters niciodată. N.  Iorga, în Istoria literaturii romanice  spunea că,tunci când barbarii de origine germanică, uralo-altaică ori slavă pătrund în spațiul protejat de granițele Imperiului,

rin sec. IV-V, „întâmpină o întreagă lume romanică, a cărei forță de rezistență venea mai mult din spontaneitateau care fusese creată decât prin concursul și protecțiunea pe care i-o dădea Statul, care până atunci o acoperiseu umbra sa”. Puterea statului roman dispare și sunt impuse noi forme de organizare statală, dar rămâne opoziție între populațiile romanizate și slavi sau germani. Pentru a marca această opoziție se folosește termenuloman/ Astăzi, cuvântul Romania a devenit numele întregului teritoriu pe care se vorbesc limbi neolatine;rmenul primește de obicei determinanți care subcategorizează din diferite puncte de vedere acest concept. /Dinunct de vedere geografic, se vorbește despreomania Occidentală și Romania Orientală. Romania occidentală acoperă aria aflată la vest și nord de o graniță

maginară ce străbate tewritoriul Italiei de astăzi de la vest la est de-a lungul munților Apenini, pe traseul Lapezia – Rimini, prelungindu-se peste Marea Adriatică. Este acea zonă de limbă latină unde au luat nașterembile romanice apusene; ele se caracterizează prin:/1. conservarea latinescului –s, devenind, în flexiuneaominală, desinență de pl. (de ex.: sp. amigos, ptg. os amigos, fr. les amis  – unde a rămas doar marcă grafică,ar reprezenta o realiate fonetică în epoca veche), iar în flexiunea verbală, desinență de pers. II, sg. (de ex.: lat.antas˃ rom.cânți , fr. chantes, sp. cantas, ptg. cantas)./Această trăsătură opune Romania Occidentală celeirientale, în care desinența de plural se diferențiază pe genuri (desinența s<acuzativul complement direct;esinențele i, e < nominativul subiect al claselor de masculine, respectiv feminine)./În ceea ce privește flexiuneaerbală, desinența de pers. II sg. i  din Romania Orientală are o etimologie încă viu discutată: să se compare it.anti , rom. cânți  cu sp. cantas, ptg. cantas, fr. chantes. sonorizarea oclusivelor surde intervocalice – p-, -t-, -k- și a fricativei intervocalice –s, devenite –b-, -d-, -g-, -z- 

Romania Occidentală, în timp ce în Romania Orientală ele se conservă.De ex.: lat. capillus˃ it. capello, fr.heveu, sp. cabello, ptg. cabelo  -lat. sapere˃ it. sapere, fr. savoir , sp. saber , ptg. saber  at.casa˃rom. casă, it. casa, fr. chez , sp. casa, ptg. casat. plicare˃rom. pleca, it. piegare, fr. plier , sp. llegar , ptg. chegar, pregar / Romania Orientală este aria de limbătină aflată la sud și est de linia La Spezia – Rimini. În acest spațiu se înscriu limba română, cu cele patrualecte (dacoromâna, aromâna, meglenoromâna și istroromâna), dalmata și dialecte italiene centrale șieridionale. Acest grup se diferențiază de Romania Occidentală prin conservarea oclusivelor surde intervocalicea fricativei –s-, ca și prin desinențele de plural în flexiunea nominală și de persoana II în flexiunea verbală. u un sens ușor extins, termenul Romania care primește determinantul pierdută desemnează teritoriile

omanizate ale Imperiului Roman ăn care latina nu s-a impus și nu a supraviețuit. Ea a fost înlocuită cu limbaoilor cuceritori sau cu limba populațiilor autohtone preexistente. Din Romania pierdută/dispărută fac parterovincii romane din Europa (Bretania, Germania, Raetia, Noricum, Panonia, Dalmatia, Moesia – care corespundud-estului Angliei, nord-estului Belgiei, Sud-vestului Germaniei, Elveției, Austriei, Ungariei, Serbiei, Croației,ordului Bulgariei) și din Africa (Mauretania, Numidia, Africa proconsularis – care corespund nordului Marocului,Algeriei și Tunisiei). Pierderea lingvistică a acestor teritorii are drept cauză principală prăbușirea Imperiului

7/21/2019 Fenomenul Istoric Complex

http://slidepdf.com/reader/full/fenomenul-istoric-complex 2/2

oman de Apus în 476, dar alături de aceasta sunt o serie de alți factori care au concurat la eliminarea limbiitine: romanizarea superficială, revitalizarea idiomurilor locale prin invaziile populațiilor migratoare superioareumeric.a polul opus față de această Romanie pierdută se află Romania nouă, care acoperă teritorii cucerite de limbileomanice începând cu sec. XVI, așadar mult după ce latina încetase de a mai fi vorbită. Această Romanie,âștigată în mod paradoxal după ce Imperiul Roman apusese, acoperă zone extinse din America, Africa, Asia,ceania, prin extinderea statelor europene în care se vorbesc limbi romanice. Astfel, din cele 800 de milioane deorbitori ai limbilor romanice, peste 500 de milioane aparțin Romaniei noi și majoritatea covârșitoare a acestora

orbesc spaniola.