FEDERATIA SINDICATELOR LIBERE DIN ÎNVĂŢĂMÂNT

REVISTA PRESEI

www.fsli.ro

1

06 Iulie 2015

PREUNIVERSITARhttp://adevarul.ro/educatie/scoala/manualele-scolare-veritabile-tratate-discriminare-1_559956b2f5eaafab2c446a16/index.htmlManualele şcolare, veritabile tratate de discriminareManualele şcolare îi învaţă pe copii că locul femeii este la cratiţă, principala ei „profesie” fiind aceea de mamă, în timp ce bărbaţii au acces la tehnologie şi la ştiinţă, având oportunitatea unor meserii captivante, dar neglijând rolul de tată, dezvăluie un studiu al Facultăţii de Sociologie.Manualele pentru copiii din şcoala primară perpetuează stereotipurile secolului al XIX-lea, în care femeia este casnică, iar bărbatul autoritar şi prea puţin implicat în viaţa de familie, dezvăluie un studiu al Facultăţii de Sociologie. De asemenea, tehnologia modernă este ilustrată rar chiar şi în manualele digitale, iar accesul la dispozitive moderne este rezervat mai ales băieţilor. Specialiştii avertizează că aceste abordări, deşi subtile, pot influenţa foarte mult percepţia despre lume a copiilor, care ar trebui familiarizaţi mai curând cu valori precum egalitatea de şanse. Studiul a fost realizat în perioada octombrie 2014 – mai 2015 de o echipă de profesori şi studenţi din Departamentul de Sociologie, Universitatea din Bucureşti, care a studiat manualele şcolare pentru clasele I – IV, urmărind să înţeleagă lumea pe care acestea o deschid copiilor. Astfel, sociologii au analizat abecedarele mai multor edituri, manualele de educaţie civică şi de limba română din 1982 până în prezent, inclusiv manualele digitale. Concluzia rămâne însă sumbră, şi anume că nici măcar noile manuale lansate anul trecut nu au reuşit să elimine din conţinutul lor stereotipuri ale secolului XX şi al XIX-lea. „Tehnologia informaţiei este periferică în manualele şcolare, predominând tehnologii ale secolelor trecute, iar personajele ce dau viaţă acestui univers sunt puternic stereotipizate: bunicii sunt sedentari şi nu aud bine, femeile sunt mai ales mame care pregătesc masa sau învăţătoare, în timp ce bărbaţii apar într-o diversitate de meserii, dar prea puţin ca taţi”, se arată în studiul „Alice în ţara manualelor. O explorare a personajelor care îi inspiră pe copii în şcoală”, lansat săptămâna trecută. Tehnologia nu este pentru fete În majoritatea manualelor şcolare, calculatoarele, telefoanele mobile şi alte ilustraţii ale tehnologiei contemporane sunt relativ rare, iar atunci când apar sunt folosite mai ales de băieţi, arată sociologii. „În această scenă de familie apar trei personaje feminine, trei personaje masculine şi un câine. Aparentul echilibru dispare atunci când observăm că toate personajele masculine fac ceva – joacă şah sau lucrează la calculator, în timp ce personajele feminine şi câinele stau şi se uită. Desigur, calculatorul

2

este atins de un băiat, sub privirile admirative ale bunicii”, se arată în studiu. Deşi abecedarele digitale din 2014 aduc o îmbunătăţire în reprezentarea tehnologiei, sunt limitate la ilustraţii ale calculatorului. Femeile sunt mame, iar bărbaţii au succes Manualele incluse în studiu reproduc clişeele feminităţii casnice şi ale masculinităţii autoritare, dar neimplicate în viaţa de familie, susţin sociologii. Astfel, doar o treime dintre personajele care au o ocupaţie în ilustraţiile din abecedare sunt femei, meseria dominantă fiind aceea de învăţătoare. În abecedarele digitale, o singură mamă ilustrată apare ca având o ocupaţie, de profesoară, în timp ce foarte frecvente sunt apariţiile mamelor în bucătărie. „Conţinutul manualelor exercită o influenţă foarte puternică asupra copiilor, având în vedere că la această vârstă întreg universul lor se desfăşoară în jurul şcolii. Bineînţeles, este important şi exemplul din familie, dar trebuie avut în vedere faptul că cei mici iau informaţia de-a gata, nu au capacitatea de a discerne la această vârstă. De altfel, educaţia bazată pe aceste stereotipuri este în mare măsură responsabilă şi pentru reticenţa generală a românilor în ceea ce priveşte emanciparea femeii”, avertizează Mihai Copăceanu, psiholog şi blogger adevărul.ro. Tatăl, un părinte mai puţin important Taţii sunt prezentaţi ca părinţi mai puţin importanţi, iar mamele sunt descrise ca fiind esenţialmente părinţi, fără o profesie, ipostaza lor cea mai relevantă fiind efectiv la cratiţă. „Un elev chiar m-a întrebat odată de ce nu poate face şi tata de mâncare, că al lui găteşte bine. Cutumele societăţii se schimbă greu, iar noi suntem în punctul în care abia am reglementat concediul de paternitate”, a comentat Cornelia Popa, învăţătoare la Şcoala Gimnazială Nr. 194. În manuale, frecvenţa imaginilor cu taţi este cu 40% mai mică decât cea a imaginilor cu mame, însuşi cuvântul „tata” apărând considerabil mai târziu decât cuvântul „mama”, deoarece este sistematic folosit să ilustreze litera T (şi nu litera A). Taţii şi-au cerut drepturile În anul 2011, Alianţa Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor T.A.T.A. a sesizat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în ceea ce priveşte discriminarea taţilor în abecedarele aflate în circulaţie în acea perioadă. Astfel, alianţa reclama faptul că abecedarele prezintă tatăl drept „un părinte de rang inferior”, observaţie admisă atât de Ministerul Educaţiei cât şi de Consiliul pentru Combaterea Discriminării, care au dat dreptate reclamanţilor. „Considerăm că abecedarele în forma lor actuală conţin şi propagă o reprezentare profund dezechilibrată a rolurilor de gen în societatea contemporană şi nu asigură promovarea egalităţii de gen, în detrimentul ambelor categorii”, a concluzionat atunci CNCD. Totuşi, sociologii apreciază că recomandările CNCD a rămas fără urmări. În continuare, abecedarele digitale prezintă tatăl ca un părinte mai puţin relevant, poziţionând în acelaşi timp mama ca o fiind exclusiv părinte. „Expresia ‘la cratiţă’, care funcţionează azi ca o ironie la adresa stereotipurilor de gen, rămâne mai degrabă o descriere factuală a reprezentărilor mamelor din manuale”, arată studiul.

3

http://adevarul.ro/educatie/scoala/contestatii-evaluare-nationala-2015-elevii-cer-explicatii-ministrului-diferentele-mari-note-relevate-cele-7000-contestatii-1_55993768f5eaafab2c4380bd/index.htmlContestaţii Evaluare Naţională 2015. Elevii îi cer explicaţii ministrului pentru diferenţele mari de noteConsiliul Naţional al Elevilor a adresat o scrisoare ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, în care solicită explicaţii pentru diferenţele mari de note relevate în urma celor peste 7.000 de contestaţii depuse la Evaluarea Naţională 2015.După afişarea rezultatelor la Evaluarea Naţională 2015 au fost contestate, la nivel naţional, 14.423 de note, respectiv 5% din teste. În urma recorectării lucrărilor pentru care s-au depus contestaţii, 66% dintre note au rămas nemodificate, 29,5% au înregistrat o creştere, iar 4,5% au scăzut. Consiliul Naţional al Elevilor atrage atenţia asupra importanţei fiecărei sutimi în contextul concurenţei de la admietrea la liceu, în condiţiile în care nota se modifică oficial doar dacă diferenţele sunt mai mari de 0,5 puncte. „O diferenţă de notare de 30-40 de sutimi nu va conduce la modificarea finală a notei, însă elevul respectiv poate pierde şansa de a intra la liceul la care doreşte. Ne întrebăm ce se poate face în următorii ani pentru a evita aceste situaţii. Pe de altă parte, banii pe care profesorii îi plătesc pentru corectare sunt puţini şi de aici şi interesul scăzut”, este de părere Horia Oniţă, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.Anchetă la Şcoala Centrală din Capitală Ministerul Educaţiei a anunţat demararea unei anchete la Şcoala Centrală din Capitală, după ce 24 de copii din cei 90 care au susţinut examenul aici au cerut reverificarea tezelor la limba română şi s-a dovedit că aproape toţi primiseră note mai mici decât meritau. Mai exact, 14 dintre cei 24 de elevi care au contestat au primit o nouă notă şi alţi şapte au rămas cu acelaşi rezultat, chiar dacă ar fi meritat câteva zeci de sutimi în plus. De asemenea, la Craiova, un elev care a contestat o notă de 4,80 la matematică a obţinut după contestaţie 9,20. Rezultatele la Evaluarea Naţională 2015 După primele rezultate de la Evaluare Naţională 2015, la nivel naţional, 79,3% dintre candidaţi au obţinut medii peste cinci. La limba şi literatura română au obţinut note peste cinci 85,4% din elevi, în timp ce la matematică au fost 73,5% din medii peste cinci. În ceea ce priveşte mediile de 10, judeţul Cluj-Napoca ocupă prima poziţie într-un astfel de clasament, cu un număr de 43 de elevi care au obţinut media 10 la Evaluarea Naţională, dublu faţă de anul trecut, când au fost înregistrate 20 de astfel de medii. Proporţia celor care au obţinut media peste 5 fiind, la nivel judeţean, de 91,50 la sută.

4

Şcoala cu cea mai mare medie a notelor obţinute de elevi la examenul de evaluare naţională, respectiv 9,62, este Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri" din Galaţi. Pe locul al doilea s-a clasat Colegiul Naţional "Gheorghe Vranceanu" din Bacău, cu media 9,61, iar pe locul al treilea Colegiul Naţional "Emil Racoviţă" din Cluj-Napoca, cu media 9,59.În Capitală, Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr" a obţinut cele mai bune rezultate la Evaluare Naţională, clasându-se pe poziţia a 11-a în ierarhia naţională.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/admitere-liceu-2015-topul-celor-maibune-100-licee-tara-1_55978265f5eaafab2c39523f/index.htmlAdmitere liceu 2015. Topul celor mai bune 100 de licee din ţarăEvaluarea Naţională 2015 a adus medii mai bune pentru absolvenţii de gimnaziu, în contextul unei rate de promovare de circa 80% la nivel naţional, cu 10% mai mult decât anul trecut. Însă rezultatele îmbunătăţite se traduc şi printr-o concurenţă mai mare la admiterea la liceu 2015. Anul trecut, ultimele medii de admitere la cele mai bune 100 de licee din ţară au variat între 9,56 şi 8,02.Absolvenţii de gimnaziu au termen până marţi să completeze şi să depună la secretariatele şcolilor fişele cu opţiunile pentru liceul unde îşi vor continua studiile în următorii ani. În ajutor vin listele Ministerului Educaţiei cu ierarhia naţională a mediilor de admitere, compuse din media notelor de la Evaluarea Naţională 2015, în pondere de 75% şi media anilor de gimnaziu în pondere de 25%. Ministerul Educaţiei realizează în fiecare an un top al celor mai bune licee din ţară, iar pe primele două locuri se află două licee din Bucureşti. Este vorba de Colegiul Naţional „Sf. Sava“ şi Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“. Colegiul Naţional „Sfântul Sava” este pentru al doilea an consecutiv cel mai bun liceu din România, dacă luăm în considerare ultimele medii de admitere. Astfel, ultima medie de admitere anul trecut a fost 9,56 la Filologie, 9,77 la Ştiinţele Naturii, 9,62 la Mate-Info şi 9,78 la Mate-Info bilingv engleză. Pentru anul şcolar 2015/2016, colegiul oferă 252 de locuri la clasele a IX-a, în cinci clase de Matematică-Informatică, o clasă de Matematică-Informatică cu limba engleză la nivel bilingv, două clase de Ştiinţe ale Naturii şi o clasă de Filologie.Pe locul al doilea se află Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr", unde cea mai mică medie de admitere anul trecut a fost 9,54 la specializarea "Ştiinţe sociale". Liceul oferă 252 de locuri distribuite pe specializările Mate-Info, unde ultima medie de admitere de anul trecut a fost 9,69, Ştiinţele Naturii, unde ultima medie a fost 9,62, Filologie (9,55) şi Ştiinţe Sociale (9,54). Topul celor mai bune 100 de licee din ţară Judeţ Liceu Ultima medie 2014 Prima medie 2014 B COLEGIUL NATIONAL "SFANTUL SAVA" 9.56 10 B COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE LAZAR" 9.54 10 CJ COLEGIUL NATIONAL "EMIL RACOVITA" CLUJ-NAPOCA 9.52 10

5

CT COLEGIUL NATIONAL 'MIRCEA CEL BATRAN' CONSTANTA 9.51 10 DJ COLEGIUL NATIONAL "FRATII BUZESTI" CRAIOVA 9.46 10 B COLEGIUL NATIONAL DE INFORMATICA "TUDOR VIANU" 9.44 10 B COLEGIUL NATIONAL "MIHAI VITEAZUL" 9.4 10 CT LICEUL TEORETIC 'OVIDIUS' CONSTANTA 9.38 10 CJ LICEUL TEORETIC "AVRAM IANCU" CLUJ-NAPOCA 9.25 10 GL COLEGIUL NATIONAL "VASILE ALECSANDRI", LOC. GALATI 9.23 10 IS COLEGIUL NATIONAL, IASI 9.23 10 IS COLEGIUL "COSTACHE NEGRUZZI", IASI 9.2 10 CT LICEUL TEORETIC 'TRAIAN' CONSTANTA 9.19 9.9 B COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE SINCAI" 9.18 10 VN COLEGIUL NATIONAL "UNIREA" FOCSANI 9.17 10 BV COLEGIUL NATIONAL 'ANDREI SAGUNA' BRASOV 9.14 10 IS COLEGIUL NA¿IONAL "EMIL RACOVITA", IASI 9.12 10 B COLEGIUL NATIONAL "SPIRU HARET" 9.06 9.9 BC COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE VRANCEANU" BACAU 9.04 10 B LICEUL TEOLOGIC ADVENTIST "STEFAN DEMETRESCU" 9.03 9.7 BZ COLEGIUL NATIONAL "B. P. HASDEU" MUNICIPIUL BUZAU 9.03 10 B COLEGIUL NATIONAL BILINGV "GEORGE COSBUC" 9.02 9.9 SB COLEGIUL NATIONAL "GH.LAZAR" SIBIU 8.98 10 TM LICEUL TEORETIC"GRIGORE MOISIL" MUN.TIMISOARA 8.96 10 B COLEGIUL NATIONAL "CANTEMIR VODA" 8.9 9.8 B COLEGIUL NATIONAL "GRIGORE MOISIL" 8.88 9.8 GL COLEGIUL NATIONAL "MIHAIL KOGALNICEANU", LOC.GALATI 8.85 10 CT COLEGIUL NATIONAL 'MIHAI EMINESCU' CONSTANTA 8.82 9.8 CJ LICEUL TEORETIC "NICOLAE BALCESCU" CLUJ-NAPOCA 8.82 10 MM COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE SINCAI" BAIA MARE 8.8 10 AG COLEGIUL NATIONAL "ZINCA GOLESCU" 8.79 10 B COLEGIUL NATIONAL "MATEI BASARAB" 8.77 9.8 IS LICEUL TEORETIC DE INFORMATICA "GRIGORE MOISIL", IASI 8.75 9.8 CJ LICEUL TEORETIC "LUCIAN BLAGA" CLUJ-NAPOCA 8.75 9.9 AR LICEUL TEOLOGIC BAPTIST "ALEXA POPOVICI" ARAD 8.74 9.8 GL COLEGIUL NATIONAL "COSTACHE NEGRI", LOC. GALATI 8.74 9.9 VN COLEGIUL NATIONAL "AL.I.CUZA" FOCSANI 8.73 10 SB COLEGIUL NATIONAL "SAMUEL VON BRUKENTHAL" SIBIU 8.73 9.8 BV COLEGIUL NATIONAL DE INFORMATICA 'GR. MOISIL' BV 8.73 9.7 SV COLEGIUL NATIONAL "STEFAN CEL MARE" SUCEAVA 8.72 10 CJ LICEUL DE INFORMATICA "TIBERIU POPOVICIU" CJ 8.71 9.9 B COLEGIUL NATIONAL "ION CREANGA" 8.7 9.9 BR COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE MUNTEANU MURGOCI" 8.69 10 BV COLEGIUL NATIONAL 'DR. IOAN MESOTA' BRASOV 8.67 10 DJ COLEGIUL NATIONAL "CAROL I" CRAIOVA 8.66 10 GJ COLEGIUL NATIONAL "ECATERINA TEODOROIU" TG-JIU 8.65 10 IS COLEGIUL NA¿IONAL "MIHAI EMINESCU", IASI 8.57 9.9 B LICEUL TEORETIC "NICOLAE IORGA" 8.57 10 DJ COLEGIUL NATIONAL PEDAGOGIC "STEFAN VELOVAN" CRAIOVA 8.54 10 SV COLEGIUL NATIONAL "EUDOXIU HURMUZACHI" RADAUTI 8.52 10 CT LICEUL TEORETIC 'DECEBAL' CONSTANTA 8.51 9.8 BC COLEGIUL NATIONAL "FERDINAND I" BACAU 8.47 10

6

NT COLEGIUL NATIONAL "PETRU RARES", MUNICIPIUL PIATRA-NEAMT 8.46 10 B COLEGIUL NATIONAL "ELENA CUZA" 8.45 9.8 B COLEGIUL NATIONAL "MIHAI EMINESCU" 8.45 9.7 GJ COLEGIUL NATIONAL "TUDOR VLADIMIRESCU" TG-JIU 8.44 10 B LICEUL TEORETIC "ALEXANDRU IOAN CUZA" 8.44 9.5 CJ LICEUL TEORETIC "VICTOR BABES" CLUJ-NAPOCA 8.42 9.4 MM COLEGIUL NATIONAL "VASILE LUCACIU" BAIA MARE 8.4 9.9 PH COLEGIUL NATIONAL "MIHAI VITEAZUL", MUNICIPIUL PLOIESTI 8.39 10 PH COLEGIUL NATIONAL "NICHITA STANESCU", MUNICIPIUL PLOIESTI 8.38 9.9 CJ LICEUL TEORETIC "GHEORGHE SINCAI" CLUJ-NAPOCA 8.38 9.9 IS COLEGIUL NATIONAL "GARABET IBRAILEANU", IASI 8.38 9.7 VL COLEGIUL NATIONAL DE INFORMATICA MATEI BASARAB 8.38 10 VS LICEUL TEORETIC "MIHAIL KOGALNICEANU", MUN. VASLUI 8.36 9.9 BV LICEUL 'ANDREI MURESANU' BRASOV 8.35 9.5 B COLEGIUL ECONOMIC "VIRGIL MADGEARU" 8.35 9.9 VL COLEGIUL NATIONAL "MIRCEA CEL BATRIN" 8.33 9.9 GL LICEUL TEORETIC "EMIL RACOVITA", LOCALITATEA GALATI 8.31 9.7 BC COLEGIUL NATIONAL "VASILE ALECSANDRI" BACAU 8.3 9.9 DJ COLEGIUL NATIONAL "ELENA CUZA" CRAIOVA 8.28 9.9 PH COLEGIUL NATIONAL "ION LUCA CARAGIALE", MUNICIPIUL PLOIESTI 8.28 10 PH COLEGIUL NATIONAL "NICOLAE GRIGORESCU", MUNICIPIUL CAMPINA 8.27 9.9 SB COLEGIUL NATIONAL "O.GOGA" SIBIU 8.26 10 DJ COLEGIUL NATIONAL "NICOLAE TITULESCU" CRAIOVA 8.24 9.2 CT LICEUL TEORETIC 'CALLATIS' MANGALIA 8.24 9.9 DB COLEGIUL NATIONAL 'IENACHITA VACARESCU' TARGOVISTE 8.23 10 AG COLEGIUL NATIONAL "VLAICU VODA" 8.21 9.9 GL COLEGIUL NATIONAL "ALEXANDRU IOAN CUZA", LOCALITATEA GALATI 8.21 9.5 NT COLEGIUL NATIONAL DE INFORMATICA, MUNICIPIUL PIATRA-NEAMT 8.2 9.7 HD COLEGIUL NATIONAL "MIHAI EMINESCU" PETROSANI 8.18 9.9 B LICEUL TEORETIC "ION BARBU" 8.15 9.7 MS LICEUL TEORETIC "BOLYAI FARKAS" TARGU MURES 8.14 9.8 TM COLEGIUL NATIONAL "ANA ASLAN" MUN.TIMISOARA 8.14 9.5 SV COLEGIUL NATIONAL "MIHAI EMINESCU" SUCEAVA 8.13 9.8 CT LICEUL TEORETIC 'GEORGE EMIL PALADE' CONSTANTA 8.13 9.2 GL COLEGIUL NATIONAL "SPIRU HARET", LOCALITATEA TECUCI 8.12 9.9 TM LICEUL PEDAGOGIC "CARMEN SYLVA" MUN.TIMISOARA 8.11 9.8 TM COLEGIUL NATIONAL "CONSTANTIN DIACONOVICI LOGA" MUN.TIMISOARA 8.09 10 BH LICEUL TEOLOGIC PENTICOSTAL "BETEL" ORADEA 8.09 9.8 CJ COLEGIUL NATIONAL "MIHAI VITEAZUL" TURDA 8.09 9.8 TM COLEGIUL NATIONAL BANATEAN MUN.TIMISOARA 8.08 9.9

7

CS COLEGIUL NATIONAL „TRAIAN LALESCU“ RESITA 8.08 10 GL LICEUL TEORETIC "DUNAREA", LOCALITATEA GALATI 8.07 9.1 HD LICEUL TEORETIC "SABIN DRAGOI" DEVA 8.06 9.8 DB COLEGIUL NATIONAL 'CONSTANTIN CARABELLA' TARGOVISTE 8.06 9.8 SB LICEUL TEORETIC "C.NOICA" SIBIU 8.04 9.1 CT LICEUL TEORETIC 'LUCIAN BLAGA' CONSTANTA 8.03 9.4 CJ COLEGIUL NATIONAL PEDAGOGIC "GHEORGHE LAZAR" CLUJ-NAPOCA 8.03 9.4 NT COLEGIUL NATIONAL "STEFAN CEL MARE", ORASUL TIRGU NEAMT 8.02 10

http://adevarul.ro/educatie/scoala/admitere-liceu-2015-ultimele-medii-admitere-cele-mai-bune-licee-capitala-1_55967649f5eaafab2c324920/index.htmlAdmitere liceu 2015. Care sunt ultimele medii de admitere la cele mai bune licee din CapitalăAdmitere liceu 2015. Începând de vineri, părinţii şi elevii care au terminat gimnaziul trebuie să completeze fişele de înscriere la liceu. Având în vedere că în Bucureşti sunt 3.855 de medii de admitere peste 9, dintre care 1.775 de medii sunt peste 9,50, bătaia pentru un loc la un liceu de top va fi acerbă. Care au fost mediile de admitere anul trecut.Ministerul Educaţiei realizează în fiecare an un top al celor mai bune licee din ţară, iar pe primele două locuri se află două licee din Bucureşti. Este vorba de Colegiul Naţional „Sf. Sava“ şi Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“. Care au fost mediile de intrare anul trecut, la liceele de top din Bucureşti. Colegiul Naţional "Sf. Sava" Mate Info (140) - 9,62 Mate Info bilingv engleză (28) - 9,78 Ştiinţe ale Naturii (56) - 9,77 Filologie (28) - 9,56 Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr Mate-Info (84 locuri) - 9,69 Ştiinţe ale naturii (84 locuri) - 9,62 Filologie (28 locuri) - 9,55 Ştiinţe sociale (56 locuri) - 9,54 Colegiul Naţional "Tudor Vianu" Mate-Info (252 locuri) - 9,44 Colegiul Naţional "Mihai Viteazul" Mate-Info (252) - 9,40 Colegiul Naţional "Gheorghe Şincai" Mate-Info (140 de locuri) - 9,34 Ştiinţe ale naturii (56 de locuri) - 9,46 Filologie (28 de locuri) - 9,18 Colegiul Naţional "Spiru Haret" Mate-Info (56 de locuri) -9,30 Mate-Info bilingv engleză (28 de locuri) - 9,36 Ştiinţe ale Naturii (56 de locuri) - 9,28

8

Filologie (28 de locuri) - 9,06 Ştiinţe Sociale (56 de locuri) - 9,12

http://adevarul.ro/educatie/scoala/bacalaureat-2015-fost-ultima-proba-examenului-bac-absolventii-liceu-judetele-tarii-1_55966d92f5eaafab2c3200f9/index.htmlBacalaureat 2015. Cum a fost ultima probă a examenului de BAC pentru absolvenţii de liceu din judeţele ţăriiVineri, 3 iulie, a avut loc ultima probă scrisă a examenului de Bacalaureat 2015. „Adevărul“ vă prezintă cele mai interesante evenimente care s-au petrecut în ultima zi a examanului de BAC 2015.Bacalaureat 2015 Braşov. „Să înceapă petrecerea, să curgă alcoalele“ Chiar dacă unii recunosc că nu s-au descurcat tocmai bine, nu s-au putut abţine să îşi manifeste bucuria că au scăpat de şcoală. „Gata cu Bacul! Să vină vacanţa!“, striga un elev. „Să înceapă petrecearea, să curgă alcoalele“, ţipa altul şi mai entuziasmat. Niciunul dintre cei doi elevi nu credea însă că va lua examenul. După cum chiar ei spuneau este nevoie de mult noroc, dar speranţa moare ultima. Alt elev a fost poetic şi a spus că la Bacalaureat a fost frumos, deşi cel mai greu i s-a părut la română. „A fost frumos. Sper să iau 6.00. Nu a fost greu la biologie. Am avut două probleme şi le-am rezolvat. Cel mai greu mi s-a părut la română“, elev de la Liceul Silvic. Bacalaureat 2015 Călăraşi. Elevii răsuflă uşuraţi: „Bine că s-a terminat, a fost o perioadă stresantă!“ Bacalaureat 2015 Geografie, Biologie, Chimie, Fizică. Pentru rezolvarea subiectelor Geografie, Biologie, Chimie, Fizică Bacalaureat 2015, candidaţii au avut la dispoziţie 3 ore. Aproximativ 1.800 de elevi, la fel ca şi 2014, s-au înscris pentru a susţine, în cele şanse centre, examenul Bacaluareat 2015 în acest an în judeţul Călăraşi. La Geografie, elevii au avut la primul subiect de identificat o serie de oraşe şi de forme de relief pe o hartă mută a Europei. „Identificaţi asemănări de climă între Spania şi Ucraina”, este enunţul unui alt subiect. De asemenea, la geografia României, elevii au avut de identificat pe o hartă mută o serie de aşezări şi forme de relief din ţara noastră. „Identificaţi deosebiri între formele de relief Podişul Dobrogei şi Munţii Apuseni”, este enunţul unui alt subiect. De asemenea, elevii trebuiau să realizeze un grafic cu populaţia şi distribuţia formelor de energie electrică. Bacalaureat 2015 Târgu-Jiu. Povestea lui Nicolae, băiatul care l-a făcut să plângă pe şeful comisiei de Bacalaureat Nicolae a susţinut bacalaureatul în condiţii speciale. Suferă din naştere de o boală gravă din cauza căreia nu se poate deplasa şi nici nu poate să-şi folosească mâinile aşa cum trebuie. Din acest motiv, a avut nevoie de un profesor asistent ca să noteze răspunsurile sale. Candidatul a venit însoţit de tatăl său, care nu şi-a putut stăpâni lacrimile în timp ce fiul său discuta cu jurnaliştii: „Emoţiile sunt inerente în astfel de

9

situaţii, dar sper să le pot controla. M-am pregătit cât am putut de bine şi sper să fie bine. Examenul se va desfăşura în felul următor. Eu voi dicta ceea ce voi considera unei comisii formate din doi supraveghetori şi, pe deasupra, ca ciornă, voi folosi laptopul. Orice părinte ar avea astfel de emoţii“. Bacalaureat 2015 Constanţa: „Gata şcoala! Mă aşteptam să fie mai greu BAC-ul“ „A fost foarte-foarte simplu. Mă pregătisem pentru mai greu“, spune Claudiu, înainte de a ieşi pe poarta liceului de Telecomunicaţii. Va mai intra doar o dată pentru rezultate, apoi îşi va lua diploma de absolvire şi gata. Viitorul poate începe. Nu ştie încă încotro se va îndrepta, dar tocmai asta e frumuseţea. „Am mai multe opţiuni şi mai am timp să mă hotărăsc. Dacă nu-mi place ce fac, mă pot răzgândi. Niciodată nu e prea târziu“, judecă simplu băiatul de 18 ani. Traian Cutova a dat examen în tricoul de Salvamar, aşa cum lucrează. Se grăbeşte la muncă, chit că vremea cam trage a ploaie: „Bine c-am scăpat, nici nu mă mai interesează ce-am făcut. Mă aşteaptă turiştii pe plajă“. Ionuţ Firuţă a învăţat temeinic. Ştie pe de rost subiectele care i-au picat la Biologie vegetală şi animală. Surpriză, nu se pregăteşte pentru Medicină, ci pentru Jurnalism. „Am prieteni studenţi acolo, care lucrează deja în presă. Am văzut ce fac ei, îmi place mult. Cred că m-ar prinde meseria asta. În televiziune aş vrea să lucrez“, speră Ionuţ. Bacalaureat 2015 Galaţi. Un tânăr de 28 de ani a fost amendat de jandarmi după ce a ieşit de la examen „Tânărul a fost rugat de către jandarmul aflat în dispozitivul de pază şi ordine publică să afişeze un comportament civilizat la adresa personalului. Acesta a devenit mai impulsiv continuând scandalul în incinta centrului de evaluare. Pentru a nu deranja elevii din examen, jandarmul din dispozitivul de pază a solicitat sprijinul unui echipaj al jandarmeriei Galaţi care l-a condus pe tânăr la autospeciala jandarmeriei unde a fost sancţionat cu amendă contravenţională în cuantum de 200 lei”, a declarat Cătălin Bădin, purtător de cuvânt în cadrul Inspectoratului de Jandarmerie al Judeţului Galaţi. La Colegiul Tehnic "Radu Negru" au fost arondaţi elevii de la Colegiul Economic şi Liceul din Tudor, în timp ce la Colegiul "Elena Doamna" vor veni elevii de la CNVA şi de la "Cuza". La Liceul de Artă vor susţine examenul candidaţii de la Colegiul "Elena" şi de la Seminarul Teologic, iar la Colegiul "Traian Vuia" (Auto), cei de la Liceul cu Program Sportiv, Colegiul Naţional "C. Negri" şi Liceul de Marină. Liceul Teoretic "Mircea Eliade" va fi centru de examen pentru cei de la Metalurgic, Colegiul "Paul Dimo" şi Liceul din Pechea. Bacalaureat 2015 Cluj. Ţara unde examenul la Informatică se dă pe hârtie, nu pe PC: „Proba de azi a fost cea mai dificilă de la BAC” Subiecte uşoare. ”Da, dacă învăţai, te descurcai. A fost lejer”, spune un elev. ”Subiecte de trecut examenul. La Info, mate-info, profilul la care am fost eu, a fost lejer. Da', serios, pe hârtie?! Cum să dai examen la Info pe hârtie?”, adaugă un altul care aşteapta în faţa Liceului Teoretic ”Gheorghe Şincai” să-i vină colegii. Poate o fi vreun fumator printre ei. ”Aveţi cumva o ţigară?”, ne întreabă el, dezamăgit că ies doar nefumători din şcoală. În faţa acestui liceu e un altul, Colegiul Naţional ”George Coşbuc”. Elevii încep să iasă din sălile de examen şi nu e nici măcar 11.00. Trei colegi de la Colegiul Pedagogic ”Gheorghe Lazăr” discută abătuţi subiectele şi ce ar fi

10

trebuit să facă. ”La Info a fost un pic mai greu decât la simulare. Ca nivel de dificultate, zic. Au fost întrebări capcană. Puteai greşi foarte uşor. Proba de azi a BAC-ului a fost cea mai dificilă”, crede Raul Matei. El a mai dat Bacalaureatul 2015 din Română, Matematică şi Biologie. Bacalaureat 2015 Botoşani. „A fost cea mai uşoară probă la BAC. Deja mă gândesc la facultate” Cei care au dat Bac-ul la geografie, spun că nu au avut probleme, subiectele au fost uşoare. ”Sincer a fost mai uşor decât mă aşteptam. Cred că voi lua notă bună.”, spune Roxana Călin, absolventă a Colegiului Naţional ”AT Laurian”. De aceeaşi părere este şi colega ei Irina Panţiru. „Au fost subiecte acceptabile chiar şi pentru cei care nu prea au învăţat şi au încercat să îngraşe porcul în ajun. Nu am văzut oameni nemulţumiţi de subiecte până acum. Din contră ne bucurăm toţi că au fost uşoare ”, spune absolventa. Bacalaureat 2015 Turnu-Servin. Liceenii visează să fie poliţişti: „Ai un loc de muncă garantat şi un salariu decent” La Colegiul Naţional „Gheorghe Ţiţeica”, o mare parte din candidaţi au susţinut vineri ultima probă din examenul de bacalaureat la geografie sau biologie. Speră la o notă mare, mai ales că din punctul lor de vedere subiectele nu au fost dificile.„Subiectele au fost accesibile, excepând partea de calcul, noi fiind la filologie, dar sper că m-am descurcat. Sper la o notă mare, peste 9,50. M-am hotărât să merg la Litere la Timişoara, română-franceză, să devin profesoară. L-am avut pe bunic profesor în familie, dar era de fizică-chimie, dar eu am fugit de aceste materii, nu mi-au plăcut”, spune Maria Claudia Crăciunoiu, care astăzi a susţinut proba la geografie. Bacalaureat 2015 Prahova. Ultima probă, „o formalitate“ Candidaţii de la Bacalaureat 2015 au susţinut vineri ultima probă a examenelor scrise, o materie la alegere, în funcţie de profil, adică Geografie, Chimie, Biologie, Fizică, Psihologie, Economie, Informatică, Sociologie, Filosofie şi Logică. Spre deosebire de anii anteriori, când primele două probe, la Limba Română şi Matematică dădeau bătăi de cap absolvenţilor de clasa a XII-a, anul acesta, cele două probe au fost considerate mai mult decât accesibile, apreciere pe care candidaţii din Prahova au avut-o şi despre examenul de vineri. „A fost nesperat de uşor, nu doar proba de astăzi, ci întreg bacalaureatul. Am avut foarte multe emoţii la toate probele, dar acum nu mă gândesc decât la medie, una cât mai mare, în nici un caz să-l pic“, ne-a spus Ioana, fericită că a rezolvat foarte bine şi subiectele de la Logică.

11

http://adevarul.ro/locale/zalau/cum-aparut-gradinita-romania-povestea-baronului-maghiar-visa-sa-i-educe-copiii-taranilor-1_5597e0a4f5eaafab2c3b88b1/index.htmlCum a apărut prima grădiniţă din România. Povestea baronului maghiar care visa să-i educe pe copiii ţăranilorPrima grădiniţă din Transilvania şi chiar din România a fost înfiinţată la Jibou la mijlocul secolului al XIX-lea, fiind destinată copiilor ţăranilor care munceau pe domeniul baronului maghiar Miklós Wesselényi.Într-o perioadă în care copiii ţăranilor erau folosiţi la muncile câmpului, un nobil maghiar cu concepţii iluministe a încercat să îşi convingă iobagii de pe domeniu de importanţa educaţiei. A învins retincenţa acestora înfiinţând o grădiniţă, unde erau aduşi copiii de vârstă mică, pe care părinţii au fost mai dispuşi să-i încredinţeze educatorilor întrucât nu-i puteau folosi, încă, la muncă. Se întâmpla la mijlocul secolului al XIX-lea, în oraşul sălăjean de astăzi Jibou. Prejudecăţile iobagilor, obstacol pentru baron Potrivit prof.drd.Vasile Benedek, înfiinţarea primei grădiniţe se leagă de numele baronului maghiar Miklós Wesselényi (1796 - 1850). Acesta primise, la Jibou, prin intermediul unor profesori privaţi, o educaţie aristocratică, studiind limbi străine, istoria, filosofia şi dreptul într-un stil iluminist, iar, după moda vremii, după desăvârşirea studiilor, în 1821 începe să călătorească în Europa (Anglia, Franţa, Austria) pentru a studia modelul economic al acelor ţări. Un an mai târziu, se întoarce la Jibou şi încearcă să aplice pe domeniul nobiliar de acolo ceea ce învăţase în Occident. „Încearcă, mai întâi, să-şi retehnologizeze domeniul. Până la acel moment, iobagii foloseau pluguri de lemn, cu care pământul trebuia arat de patru ori până putea fi însămânţat. El aduce din Europa pluguri de fier, prăşitoare şi chiar o batoză - prima din Transilvania. Ţăranii se temeau de ea. Credeau că ceva diabolic”, explică profesorul. Pe lângă reticenţa ţăranilor în a accepta noile tehnologii, izvorât din ingnoranţă şi superstiţii, dezvoltarea domeniului de la Jibou este frânată de un alt bstacol ce avea la bază lipsa de educaţie: „Odată cu creşterea productivităţii, cresc şi veniturile domeniului şi apare nevoia unor contabili şi alţi funcţionari care să gestioneze totul. Negăsind astfel de persoane pe domeniul său, baronul se ocupă personal de instruirea ţăranilor. Aşa apare idee educării ţăranilor”, spune Benedek. Era începutul anilor 1830, iar Wesselényi îşi începe acţiunea de eliberare prin educaţie a iobagilor. „Prima şcoală românească o face la Galaţii Bistriţei, unde repopulează cu români - după ce şaşii de acolo mor în urma unei epidemii - domeniul pe care îl avea acolo. Înfiinţează o şcoală cu predare în limba maghiară şi la Ghindari, în judeţul Mureş, şi reia şi susţinerea Colegiului Reformat in Zalău”, enumeră profesorul de istorie. Potrivit acestuia, ţăranii nu vedeau, însă, cu ochi buni trimiterea copiilor la şcoală, întrucât ei se foloseau de copii la muncle câmpului. ”Aşa ajunge Wesselényi să fie promotorul educaţiei timpurii, prin înfiinţarea grădiniţelor, unde ţăranii îşi lăsau copiii mai

12

uşor pentru că, dată fiind vârsta mică a acestora, nu puteau fi folosiţi în agricultură şi, aşa, mai scăpau şi părinţii de grija lor”, precizează acesta. Prima grădiniţă pe care o construieşte va fi chiar pe domeniul de la Jibou, fiind şi prima grădiniţă din Transilvania şi, probabil, din ţară.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/cateva-reflectii-privire-evaluarea-nationala-2015-1_559931a3f5eaafab2c435ad8/index.htmlCâteva reflecţii cu privire la evaluarea naţională 2015!Este incredibil de trist să vezi sute, mii de copii care au note de trecere în cataloage şi note de doi şi trei la evaluările naţionale. Este şi mai trist să vezi cum aceşti copii sunt automat înscrişi la liceu fără ca ei să-şi dorească, să poată sau să fie în stare să-şi continue studiile!Observ în ultimile zile tot mai multe texte despre subiectele şi rezultatele elevilor noştri la evaluarea naţională, la finalul clasei a VIII-a. Nimic rău în acest demers democratic de exprimare a opiniilor personale dacă, din când în când, ai mai da şi de cineva care ştie despre ce e vorba în propoziţie şi e în stare să emită nu doar opinii personale, ci şi unele cât de cât calificate. Zilele trecute citeam o postare a unui domn care făcea referire la faptul că noi, românii, ne pricepem la toate. Nu există subiect în care să nu ne dăm cu părerea...de la criza din Grecia, la fotbal, politică şi, desigur, la educaţie, că doar avem şi de ce – fie suntem profesori si atunci, e clar, ne pricepem la analize şi emiterea judecăţilor de valoare. Dacă nu noi, atunci cine, ne întrebăm noi, profesorii! Dacă nu suntem profesori, am putea fi părinţi şi, în această calitate, îi întrecem pe profesori. Noi, părinţii ştim cel mai bine ce înseamnă educaţia unui copil! Aş îndrăzni să spun, ca părinte, că mă pricep mai bine şi la predare şi evaluarea elevilor, de vreme ce nu am niciun fel de problemă să merg la şcoală şi să contest nota obţinută de puiul meu la nu ştiu ce testare, spunându-i profesorului unde a greşit el, nu puiul! Dacă nu suntem nici profesori şi nici părinţi nu înseamnă că nu ne pricepm la educaţie! Ba da, ne pricepem şi încă mai bine decât oricine altcineva! Am trecut prin şcoală, am stat ore în şir şi i-am ascultat pe profesorii care ne spuneau lucruri ce nu aveau nimic comun cu preocupările, nevoile şi dorinţele noastre, am dat examene la care am învăţat pe de rost texte, comentarii, formule şi algoritmi de calcul, ne-am revoltat şi am criticat şcoala...de cele mai multe ori fără niciun rezultat! Dacă totuşi, nu credeţi că ne pricepem cu toţii la educaţie, vă invit să citiţi comentariile la evenimentele educaţionale curente şi...fie veţi începe să vorbiţi singuri, aşa cum mi s-a întâmplat mie, fie rămâneţi fără cuvinte! Aşadar, am încheiat seria de evaluări naţionale pentru anul şcolar 2014-2015 şi am căutat cu interes, mărturisesc, să văd ce spun persoanele cu expertiză în domeniu: profesori, directori, experţi în educaţie, dar şi părinţi şi elevi despre aceste examene. Părerile sunt divergente şi mă întreb, la modul cel mai sincer şi responsabil, cum vom şti ce avem de făcut legat de reformarea educaţiei dacă perspectivele noastre cu privire la elevi, învăţare, evaluare, profesori, şcoală, viaţă sunt atât de diferite? Din ce am citit şi discutat în

13

ultimele zile cu privire la evaluarea naţională s-au desprins câteva idei interesante ce merită a fi analizate, dezvoltate sau, cel puţin, comentate! Mai întâi, am avut curiozitatea să analizez subiectele la matematică din ultimii 6 ani, începând cu 2010 până în 2015. Sunt subiecte cu grad scăzut de dificultate, aşa cum spun şi cei mai mulţi dintre profesori, după examen. Mărturisesc, mi-ar fi plăcut să aud vocile profesorilor înaintea examenelor, cu privire la subiecte şi evaluare, dar nu le-am auzit! Structura subiectelor este aceeaşi de şase ani, unele dintre ele fiind chiar extrem de asemănătoare în enunţ şi cerinţe. Acest lucru îmi comunică mie că, la noi, mare lucru nu s-a schimbat în educaţie sau în evaluare, în această perioadă...În tot acest timp, însă, lumea s-a schimbat, iar pe plan educaţional lucrurile au evoluat incredibil de mult! Mi-aş permite doar trei exemple: 1. Finlanda a renunţat la curriculumul obligatoriu, profesorii având libertatea să-şi proiecteze propriul curriculum, în funcţie de nevoile de învăţare ale fiecărui colectiv de elevi; 2. Coreea de Sud a introdus tabletele şi a înlocuit manualele pe suport letric cu cele digitale. Temele copiilor sunt realizate şi salvate in cloud, iar profesorii au toate resursele educaţionale, curriculare in cloud; 3. La nivel european s-au realizat studii şi cercetări cu privire la nivelul competenţelor de literaţie ale copiilor, adolescenţilor şi adulţilor şi s-a constatat că unul din cinci tineri de 15 ani este analfabet funcţional. În Romania, aproape jumătate dintre tinerii de aceeaşi vârstă sunt analfabeţi funcţional. Altfel spus, aceşti tineri citesc un text, dar nu-l înţeleg şi nici nu sunt în stare să folosească informaţia respectivă în viaţa reală. Despre adulţi, România nu are niciun fel de informaţii privitoare la nivelul competenţelor de literaţie ale acestora. Toate aceste schimbări şi evoluţii au implicaţii asupra modului în care elevii sunt evaluaţi şi asupra instrumentelor de evaluare folosite. Întrebarea pe care mi-o pun, retoric, este câţi dintre decidenţi, profesori, părinţi sau beneficiari ai sistemului de educaţie au observat aceste schimbări şi, dacă le-au observat, cum au reacţionat la ele şi, mai ales, cum le-au susţinut? Nu am văzut, nu am auzit, nu am citit nimic despre corelarea evaluării elevilor cu schimbările care se petrec sub ochii noştri, cu excepţia analizelor realizate de prof. Miclea referitoare la rezultatele de la evaluarea naţională. Domnia sa atragea atenţia asupra faptului că subiectele nu au relevanţă în ceea ce înseamnă evaluarea învăţării şi a competenţelor elevilor. Practic, din structura testelor rezultă că la sfârşitul clasei a VIII-a continuăm să evaluăm capacitatea de memorare şi reproducere sau de aplicare a unor formule, ceea ce este departe de ceea ce se evaluează în alte sisteme educaţionale sau la testele internaţionale. Un părinte îmi spunea, zilele trecute, că fiul său, elev în clasa a III-a, a încercat rezolvarea subiectelor şi a luat nota trei şi ceva, doar cu ce ştia până la vârsta de 9 ani, ceea ce arăta, cumva, gradul de dificultate foarte scăzut al acestora. Altcineva spunea că subiectele au fost foarte uşoare pentru a-i ajuta pe elevi să treacă de nota 5 şi pentru a mai spăla un pic imaginea sistemului de educaţie...Oare, asta să fie miza acestor evaluări? Aceasta este viziunea pe care o avem cu privire la evaluările naţionale? Dar avem, oare, o viziune cu privire la aceste evaluări? Ştiu profesorii ce anume trebuie evaluat, în contextul lumii în care trăim acum, nu cu şase ani în urmă? Ce ştiu părinţii despre aceste evaluări, cine îi informează? Poate că a sosit timpul să ne

14

oprim din rutina care ne ţine captivi unor mentalităţi de mult depăşite şi să avem curajul asumării unor răspunsuri directe şi oneste! Apoi, am discutat cu profesori şi am citit ce au scris unii dintre ei. Profesorii cred că rezultatele elevilor sunt bune, mult mai bune decât în ceilalţi ani iar acest lucru arată că ei şi-au făcut datoria: au predat bine şi elevii au învăţat bine! La finalul clasei a VIII-a, mai bine de 50 % dintre elevii români nu iau nota 5 la subiecte care nu implică altceva decât aplicarea mecanică a unor formule sau efectuarea unor calcule banale cu cele patru operaţii cu numere naturale. În mediul rural procentul de promovare la matematică este şi mai mic! Soluţia nu este să-i testezi pe elevi în clasa a V-a şi apoi să-i evaluezi diferenţiat, cum îmi spunea cineva, ci decidenţii şi profesorii să înţeleagă că învăţământul obligatoriu nu înseamnă 10 sau câţi ani dorim noi de mers la şcoală, ci formarea şi dezvoltarea unor competenţe de bază şi acumularea unui volum obligatoriu de cunoştinţe care îi vor permite tânărului de 15 ani să-şi continue studiile la liceu sau să-şi găsească un loc de muncă în care să facă faţa cerinţelor specifice. Dacă lucrul acesta nu se întâmplă, elevul nu trebuie să părăsească şcoala, cel puţin nu ca urmare a notelor pe care eu, profesor, i le pun în catalog! Este incredibil de trist să vezi sute, mii de copii care au note de trecere în cataloage şi note de doi şi trei la evaluările naţionale. Este şi mai trist să vezi cum aceşti copii sunt automat înscrişi la liceu fără ca ei să-şi dorească, să poată sau să fie în stare să-şi continue studiile. Aceste aspecte nu ţin de minister, nici de inspectorat, nici de părinţi şi nici de curriculum. Ele sunt în mâna profesorilor care trebuie să predea şi să evalueze pentru ca elevii să înţeleagă şi să înveţe, nu pentru a promova clasa! Promovarea clasei trebuie să aibă loc doar atunci când copilul a dobândit competenţele şi cunoştinţele obligatorii pentru fiecare disciplină. Am discutat şi cu câţiva părinţi şi, indiferent de rezultatele obţinute de copiii lor, un lucru a reieşit clar în evidenţă - lipsa de cunoaştere. Ei nu ştiu ce trebuie să aştepte de la şcoală, ce trebuie să facă ei şi ce trebuie să le ofere/ceară copiii. Părinţii, în marea lor majoritate, sunt şi ei prizonieri propriilor experienţe educaţionale şi nu au curajul să spună ce gândesc despre profesori, despre şcoală sau despre evaluări. Principiul naţional, conform căruia „capul plecat sabia nu-l taie”, funcţionează şi la ei! Unii nu ştiu, alţii nu vor să-şi complice existenţa încercând să fie altfel decât ceilalţi. Preferă învăţământul alternativ al meditaţiilor în locul unei şcoli reformate şi adaptată nevoilor copiilor lor. Un părinte imi spunea că pe el nu-l interesează ceilalţi copii, că oricum nu suntem toţi egali! Eu cred că suntem atât de egali cât vom şti să cerem sau să luptăm pentru asta, mai ales atunci când ne referim la copii! Aşadar, subiecte lipsite de relevanţă, profesori mulţumiţi de rezultatele elevilor lor, părinţi nemulţumiţi de şcoală, dar mulţumiţi că au mai scăpat de un hop şi o nouă serie de copii, mulţi dintre ei sacrificaţi...sacrificaţi cu bună ştiinţă de noi, adulţii din jurul lor, prin crearea impresiei că odată ajunşi în licee, printr-un procedeu absurd de repartizare computerizată, vor reuşi în viaţă – aceasta este, pe scurt, epopeea evaluării naţionale 2015!

15

http://adevarul.ro/locale/constanta/bacalaureat-2015-constanta-gata-scoala-asteptam-mai-greu-bac-ul-1_559671caf5eaafab2c322427/index.htmlBacalaureat 2015 Constanţa „Gata şcoala! Mă aşteptam să fie mai greu BAC-ul“Absolvenţii de liceu au susţinut vineri, 3 iulie, ultima probă a examenului de Bacalaureat 2015 la Geografie, Biologie, Chimi, Fizică. Site-ul adevarul.ro a publicat subiectele de la Bacalaureat 2015 Geografie, Biologie, Chimie, Fizică. Pe site se regăsesc şi rezolvările subiectelor la Geografie, Biologie, Chimie, Fizică de la Bacalaureat 2015.„A fost foarte-foarte simplu. Mă pregătisem pentru mai greu“, spune Claudiu, înainte de a ieşi pe poarta liceului de Telecomunicaţii. Va mai intra doar o dată pentru rezultate, apoi îşi va lua diploma de absolvire şi gata. Viitorul poate începe. Nu ştie încă încotro se va îndrepta, dar tocmai asta e frumuseţea. „Am mai multe opţiuni şi mai am timp să mă hotărăsc. Dacă nu-mi place ce fac, mă pot răzgândi. Niciodată nu e prea târziu“, judecă simplu băiatul de 18 ani. Traian Cutova a dat examen în tricoul de Salvamar, aşa cum lucrează. Se grăbeşte la muncă, chit că vremea cam trage a ploaie: „Bine c-am scăpat, nici nu mă mai interesează ce-am făcut. Mă aşteaptă turiştii pe plajă“. Ionuţ Firuţă a învăţat temeinic. Ştie pe de rost subiectele care i-au picat la Biologie vegetală şi animală. Surpriză, nu se pregăteşte pentru Medicină, ci pentru Jurnalism. „Am prieteni studenţi acolo, care lucrează deja în presă. Am văzut ce fac ei, îmi place mult. Cred că m-ar prinde meseria asta. În televiziune aş vrea să lucrez“, speră Ionuţ. Bacalaureat 2015 Geografie, Biologie, Chimie, Fizică Constanţa Costin a dat proba la Logică. Noroc cu fata din faţa lui, care şi-a ţinut foile pe masă la vedere, crezând că el dădea examen la altă materie. „Trecuse jumătate de oră şi eu nu scrisesem nimic. Apoi am umplut rapid 3 foi, mi-a venit repede inspiraţia când am tras cu ochiul la lucrarea ei. La sfârşit i-am zis «Mulţumesc». A făcut ochii mari. Nu înţelegea pentru ce“, râde Costin. George Bileca şi Cristian Nicolae se simt uşuraţi că au scăpat şi de ultima probă. „Foarte uşor a fost, dacă aveai habar cât de cât, scoteai 6-le“, spun băieţii. Cristian Zorilă îşi mai face griji doar pentru medie, pentru care a învăţat temeinic câteva luni dintr-a XII-a. Dar gândul îi e deja la admiterea la Facultatea de autovehicule rutiere de la Universitatea Ovidius. „Ştiu ce fac acolo, am văzut câte lucruri învaţă, abia aştept să fiu student! După aceea am o oportunitate de a lucra în Italia, stau câţiva ani, fac nişte bani, apoi ma întorc acasă. Nu pot eu să trăiesc în altă parte. România e ţara mea! În Italia e prea linişte, e monoton, am stat câteva luni în nord, mă îngrăşasem 6 kilograme. Aici e viaţă trepidantă, se întâmplă mereu câte ceva. Nu te plictiseşti niciodată“, explică fiul de poliţist rutier. Adrian Ionel a făcut tot testul de la Informatică, că doar a învăţat la Liceul Internaţional de profil. „A fost simplu de tot, nişte programe, nişte conversii, un test de eficienţă, o linie de cod... Eu vreau să merg la Academia Navală, deci voi continui pe domeniul tehnic, asta îmi place să fac“, spune Adrian, luând poziţie de drepţi pentru fotografia de la ziar.

16

Flori de la Seral a predat armele în faţa foii de Fizică. „Măi, nu am învăţat, recunosc. Nu ştiu dacă reuşesc să recuperez materia până la sesiunea din toamnă. Dar mă duc la şcoala de asistente medicale, unde m-am înscris, şi acolo o să reiau Fizica, precis o să-mi aduc aminte din ce am mai învăţat în liceu. Vin la anul la Bac din nou. Acum mă duc să-mi văd copilul, a stat la ţară ca să pot să îmi văd de ale mele. Mi-e dor de ea de nu mai pot“, zâmbeşte mama-candidată. Bacalaureat 2015 Geografie, Biologie, Chimie, Fizică Constanţa George Bogdan Cazacu a ieşit îngândurat din examenul de Chimie. Este mulţumit de ce a făcut, dar nu asta îl preocupă. Încă nu s-a hotărât ce va face mai departe şi gândul acesta îl apasă mai mult decât Bacul, pe care ştie că îl va lua. „Aş vrea să fac ceva ce îmi place, să lucrez cu drag, să pot câştiga decent. Altfel totul ar fi un chin. Nu mai e simplu ca la şcoală... “La Colegiul Naţional de Arte Regina Maria, Ana de la Grafică şi colegii ei au dat tot la Geografie. Ana este din Serbia, olimpică naţională la Engleză şi premiată la concursurile de benzi desenate. „Merg la Londra să studiez. Mi-a plăcut mult aici, am prieteni foarte buni, oameni dragi... Tot Grafică vreau să fac, asta este pasiunea mea“, spune ea. Robert Teo Dobre a părăsit deja atmosfera de examen de la Bacalaureat. Este „zen“, artist de fel, muzician. A studiat Canto şi vrea să dea la Actorie, se visează numai pe scenă, exprimându-se în faţa publicului. „Mă gândesc dacă sunt suficient de pregătit, dacă este bine unde m-am orientat. Aş vrea să rămân aici la Constanţa. Mi-aş dori să fiu pus în faţa unor provocări, să mi se întâmple lucruri interesante... Credeţi că o să fie bine?“

http://adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/bacalaureat-2015-valcea-elev-pregateste-admiterea-cea-mai-scoala-actorie-lume-mi-pare-bac-ul-mai-multe-prosteste-1_5596639bf5eaafab2c31af37/index.htmlBacalaureat 2015 Vâlcea. Elev care se pregăteşte pentru admiterea la cea mai bună şcoală de actorie din lume: „Mi se pare că BAC-ul mai multe te prosteşte”Peste 3 400 de absolvenţii de clasa a XII-a din judeţul Vâlcea au susţinut vineri ultima probă scrisă a examenului de Bacalaureat 2015. Pentru că subiectele au fost mai uşoare la ultima probă, unii dintre elevi au ieşit din săli în jurul orei 10. Deşi primele rezultate la BAC 2015 se vor afişa abia marţi, cei mai buni elevi din Vâlcea nu îşi fac probleme că nu vor fi admişi la facultăţi din Marea Britanie, Danemarca ori SUA.Pentru Andrei, unul din absolvenţii Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” din Râmnicu Vâlcea, examenul de Bacalaureat 2015 a fost extrem de uşor. Tânărul crede, însă, că examenul de maturitate îi “prosteşte ” pe elevi întrucât îi obligă să memoreze nişte date. Acesta spune că abia după Bacalaureat va avea posibilitatea să studieze ceea ce îi place.

17

“Am aşteptat să termin prostia asta de examen, iar de acum înainte pot să spun că mă voi pregăti doar pentru ce îmi place. Mi se pare că BAC-ul mai mult te prosteşte: la Română poţi să iei comentariul de pe net sau de la un profesor şi apoi eşti obligat să-l memorezi, iar la Istorie trebuie să înveţi pe de rost nişte date. BAC-ul nu e un examen de inteligenţă, e doar un examen în care ţi se testează memoria. Eu spun ce gândesc în ciuda faptului că nu e foarte multă lume de acord cu mine, iar profesorii din liceu mi-au dat de înţeles că sunt nesimţit şi rebel”, spune Andrei. Tânărul are planuri mari de viitor: vrea să joace pe scena teatrului din Moscova. Pentru a-şi îndeplini visul, Andrei (foto) nu va studia la o universitate din Rusia, ci se pregăteşte să dea admitere la cea mai bună şcoală de actorie din lume, la Juilliard School. “Cred că am şanse mari să fiu admis la Juilliard School sau la New York Academy, pentru că am făcut foarte mult voluntariat, am foarte multe diplome, am fost membru în juriu la un concurs şi am fost şi un fel de profesor, adică i-am ajutat pe elevii mai mici din clasele a a IX-a şi a X-a să se dezvolte. Vreau să fac bani în America şi apoi să plec la Moscova. Imi place foarte mult dramaturgia rusă şi ideea că noi- românii- şi polonezii suntem singurii oameni care pot să joace piesele ruseşti”, mai spune Andrei. Liceele din Râmnicu Vâlcea, pepinieră pentru universităţi din străinătate Cele mai bune licee din Râmnicu Vâlcea pot fi considerate în prezent o „pepinieră” pentru universităţi de prestigiu de peste hotare. Ştefan, un alt absolvent al Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” a susţinut ultima probă la Bacalaureat 2015 la disciplina Filosofie. Tânărul afirmă că nu ar fi reuşit să înceve pentru acest examen dacă nu ar fi făcut pregătire suplimentară, pentru că modul în care au fost gândite unele manuale lasă de dorit. În aceast vară, Ştefan se va înscrie la o facultate din Danemarca. „Subiectele nu au fost grele, doar la punctul III mi s-au părut ceva mai complicat. Dar adevărul e că nu m-aş fi descurcat dacă nu aş fi făcut meditaţie, pentru că manualele sunt prost concepute, sunt prost structurate. Intenţionez să-mi continui studiile în Danemarca, pentru că acolo am mai multe perspective. O să merg la o facultate unde pot să combin partea de real cu cea de uman, ceva despre crearea de universuri virtuale”. Adrian Ionuţ a făcut atletism şi fotbal în liceu, iar din toamnă va fi student al Universităţii Birmingham din Marea Britanie, unde va studia “coaching”. “Sora mea e studentă acolo şi m-a ajutat foarte mult cu aplicaţia. La Bac nu am avut emoţii pentru că pot să spun că m-am pregătit destul de mult, iar subiectele de la Geografie mi s-au părut uşoare. M-a ajutat foarte mult şi pregătirea pe care am făcut-o în afara şcolii, profesorii de la meditaţie, altfel nu cred că aş fi reuşit să iau examenul” Rezultatele la BAC 2015 vor fi publicate în data de 7 iulie 2015, întrucât lucrările elevilor din judeţul Vâlcea se vor corecta în acest an într-un centru de evaluare dintr-un alt judeţ. Rezultatele finale la BAC 2015 vor fi publicate pe 10 iulie, după soluţionarea contestaţiilor.

http://adevarul.ro/locale/targoviste/curs-initiere-astronomie-stiinte-spatiale-cadrele-didactice-1_559a0c08f5eaafab2c4818f7/index.html

18

Curs de iniţiere în astronomie şi ştiinţe spaţiale pentru cadrele didacticeCadrele didactice din învăţământul primar au ocazia de învăţa mai multe despre stronomie şi ştiiţele spaţiale în cadrul unui curs dedicat lor. Biroul European de Resurse pentru Educaţie Spaţială - România (ESERO România), în colaborare cu Societatea Astronomică Română de Meteori (SARM), organizează în perioada 14-17 iulie 2015 un curs de specialitate.Cursul de iniţiere în astronomie şi ştiinţe spaţiale va avea loc în cadrul complexului turistic Runcu Stone din judeţul Dâmboviţa. Lectori din partea ROSA (Virgiliu Pop, Cristina Stancu) şi SARM (Valentin Grigore) vor petrece 4 zile si 3 nopţi alături de cursanţi, desluşindu-le din tainele cerului şi ale explorării spaţiului cosmic. Cursul are scopul de a le oferi participanţilor cunoştinţele necesare pentru a atrage elevii din învăţământul primar către materiile STEM (stiinţă, tehnologie, inginerie, matematică) prin intermediul fascinaţiei prezentate de către spaţiul cosmic. Vor fi abordate atât subiecte astronomice cum ar fi orientarea pe bolta cerului, stele şi constelaţii, instrumente astronomice şi observaţii nocturne, cât şi subiecte care ţin de explorarea spaţiului cosmic, cum ar fi misiuni spaţiale, aterizarea pe o cometă, viaţa în spaţiu sau cum să devii astronaut. Cursul se va desfăşura la Pensiunea Runcu Stone, comuna Runcu, judeţul Dâmboviţa Se asigură gratuit şcolarizare, cazare în cameră dublă şi masa pentru perioada 14-17 iulie 2015 şi transport dus-întors Târgovişte-Runcu cu autocar organizat. Cursul se adresează învăţătorilor şi institutorilor din învăţământul primar din România (clasele I-IV), precum şi profesorilor din cluburi ale copiilor/afterschools cu activitate în grupa de vârstă a claselor I-IV. Candidaţii vor trebui să demonstreze competenţă, precum şi interesul de a disemina cunoştinţele şi experienţa dobândită în cadrul cursului către elevii lor, precum şi către alţi învăţători din localitatea de domiciliu, pentru a atrage cât mai mulţi elevi către astronomie, ştiinţe/tehnologii spaţiale şi materii STEM.

http://adevarul.ro/news/eveniment/frauda-bacalaureat-ministrul-educatiei-trimis-corpul-control-judetul-bihor-200-elevi-risca-eliminarea-examen-1_55990504f5eaafab2c423008/index.html

19

Fraudă la Bac 2015. Ministrul Educaţiei a trimis Corpul de Control în Bihor, unde 200 de elevi riscă eliminarea din examenCorpul de Control din Ministerul Educaţiei cercetează un caz de fraudă la Bacalureat, la Colegiul Tehnic „Unirea” din Ştei, judeţul Bihor, unde, în 10 din cele 14 săli, profesorii asistenţi au fost înregistraţi permiţându-le candidaţilor să copieze şi chiar ajutându-i, aproape 200 de elevi riscând eliminarea din examen. Au fost deja identificate 42 de lucrări similare la Matematică.În urma unei sesizări privind existenţa unor similitudini între 42 de lucrări la matematică care proveneau de la centrul de examen de la Colegiul Tehnic „Unirea” din Ştei, judeţul Bihor, Comisia Judeţeană de Bacalaureat a analizat înregistrările camerelor de supraveghere din cele 14 săli în care s-a desfăşurat proba la Matematică sau Istorie şi a constatat că în 10 din cele 14 săli, profesorii asistenţi le-au permis candidaţilor să comunice între ei, să copieze după materiale aduse de acasă, să se ajute între ei sau chiar supraveghetorii să îi ajute în rezolvarea cerinţelor. Elevii care au copiat vor fi eliminaţi din examen În acest context, ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Sorin Mihai Cîmpeanu, a trimis Corpul de Control pentru investigaţii, iar Comisia Naţională de Bacalaureat a solicitat constituirea unei comisii de cercetare disciplinară a profesorilor asistenţi din sălile în care examenul a fost fraudat, dar şi a celorlalţi membri ai Comisiei de bacalaureat. De asemenea, s-a decis sesizarea în scris a organelor de cercetare penală. În cazul elevilor care au susţinut examenul în cele 10 săli în care s-a copiat, urmează să se verifice implicarea acestora, în fiecare caz în parte şi se vor aplica prevederile legale. „Candidaţii care au beneficiat de informaţii, documente sau alte forme de sprijin, obţinute pe cale frauduloasă, prin intermediul cărora le-a fost facilitată rezolvarea subiectelor, situaţii constatate de organele în drept, sunt eliminaţi din examen. Dacă frauda este constatată în centrul zonal de evaluare, lucrările sunt anulate iar candidaţii care au fraudat sunt consideraţi eliminaţi din examen. Candidaţii eliminaţi de la o probă, pentru fraudă sau tentativă de fraudă, nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat. Aceştia vor relua integral examenul de bacalaureat, cel mai devreme în a treia sesiune după cea în timpul căreia au fost eliminaţi”, se arată în metodologia de desfăşurare a examenului. Profesorii supraveghetori riscă dosar penal De asemenea, sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic implicat în organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat, pot ajunge, în raport cu gravitatea abaterilor, până la destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ sau desfacerea disciplinară a contractului de muncă: „Profesorii care, în perioada examenului, comit fapte cu caracter infracţional, respectiv furnizarea soluţiilor problemelor, înlocuiri de lucrări, falsificări de lucrări etc., care permit sau favorizează fraudarea examenului sau care au manifestari care atestă neglijenţa în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, sunt sancţionate în conformitate cu prevederile metodologiei de examen sau ale Codului penal”, se arată în lege. 200 de elevi, suspectaţi pentru fraudă

20

La centrul de examen Colegiul Tehnic „Unirea” din Ştei, judeţul Bihor, au susţinut examenul de bacalaureat în sesiunea iunie-iulie 2015 elevii respectivului colegiu, dar şi elevii Colegiului Naţional „Avram Iancu” din localitate. La proba obligatorie a profilului (Matematică sau Istorie) au fost prezenţi 255 de candidaţi (184 la matematică şi 71 la istorie) din totalul celor 265 înscrişi (188 la matematică şi 77 la istorie). În cele 10 săli în care nu a fost respectată întocmai metodologia de examen au susţinut proba de matematică un număr de 152 de elevi, iar proba de istorie a fost susţinută de 39 de elevi. Supravegherea candidaţilor a fost realizată de 20 de profesori asistenţi, distribuiţi câte doi în fiecare sală de examen. În toate sălile amenajate pentru susţinerea probelor a existat aparatură de supraveghere/înregistrare audio-video.

http://www.evz.ro/scandal-fara-finalizare-evaluare-nationala-2015-ce-se-intampla-cu-contestatiile-elevilor-si-care-e-nota-finala.html

Scandal fără finalizare. Evaluare Națională 2015: Ce se întâmplă cu contestațiile elevilor și care e nota finală Afișarea rezultatelor finale la Evaluarea Națională a provocat, și anul acesta, un mare scandal. Actorii principali: părinții care consideră că odrasele lor ar fi nedreptățite, întrucât după contestații multe note s-au mărit – spun ei – nepermis de mult. Este revoltător faptul că, după contestație, se pot obține note mai mari chiar și cu 4 puncte, susțin părinții. Este cazul unei fete din Broșteni, Suceava, a cărei notă era, inițial, de 5,40 la limba română, dar, după contestație, s-a ales cu un fabulos 9,80! Răspunsul autorităților e uluitor: „Am făcut ce predevede metodologia!”.

Ce se întâmplă la rezolvarea contestațiilor

Asta înseamnă că au respectat următoarele etape: după ce elevul termină de scris lucrarea, aceasta este corectată de profesorii de specialitate din comisia de corectură. La finalul tuturor examenelor, se afișează rezultatele, care nu sunt definitive, ci pot fi contestate, în aceeași zi, până seara. Contestațiile, la rândul lor, sunt analizate în decursul a trei zile, de o a doua comisie (n.r.- numită de noi C2), formată și ea din profesori de specialitate, care dau o altă notă.

„O diferență de 0,50 de puncte între nota de la corectură și cea de după contestație este omenească. Problema apare la lucrările unde sunt diferențe de 1,50 de puncte sau mai mult, în plus sau în minus”, explică inspectorul școlar Marian Banu, purtătorul de cuvânt al IȘMB. În acest caz, președintele C2 resigilează lucrările și convoacă, tot în decursul celor 3 zile, o a treia comisie (n.r.- numită de noi C3). Profesorii din C3, alții decât cei din primele

21

două, reevaluează lucrările, iar nota dată de ei este cea care va fi afișată ca fiind nota primită după contestație.

„Aceasta este definitivă, nu mai poate fi modificată! Așa prevede metodologia!“, detaliază inspectorul școlar Marian Banu.Totuși, în cazul în care se constată că un profesor din comisii nu și-a făcut treaba, inspectoratele școlare analizează situația și decid sancțiunile.

Adică, timp de 2 ani dascălul nu va mai avea dreptul să corecteze la examen, iar la evaluarea didactică anuală finală îi vor fi scăzute, poate, drepturile salariale. Doar atât! „Nu pot să cred că în cazurile unde sunt diferențe de 1,50 de puncte, Ministerul Educației nu va declanșa anchete! Nu e normal așa ceva. O diferență de 40-50 de sutimi e acceptabilă, dar mai mult de atât devine o culpă. Cineva a greșit și trebuie să plătească! Pe de altă parte, însă, nu e normal nici din punctul de vedere al profesorilor. Se pune din ce în ce mai mare presiune pe ei, iar oamenii, din ce în ce mai mulți, nu se mai înghesuie la corectură! Vom ajunge la un refuz categoric de a mai participa la examenele naționale! Și nu vor putea sancționa 200.000 de oameni care-i refuză.“, spune Marius Nistor, președintele executiv al Federației „Spiru Haret”

Mai puține „plângeri” ca anul trecut

2014

● 19.650 contestații depuse (14.557 la Limba și literatura română, 224 la Limba și literatura maternă și 4.779 la Matematică);

● 5.844 (29,74%) – cazuri cu note mai mari după contestație

● 935 (4,75%) – cazuri cu note mai mici după contestație

* în restul cazurilor notele au rămas neschimbate;

2015

● 14.483 contestații depuse (9.899 - la Limba și literatura română, 183 la Limba și literatura maternă și 4.401 la Matematică);

● 4.278 (29,54%) – cazuri cu note mai mari după contestație

● 650 (4,48%) – cazuri cu note mai mici după contestație

* în restul cazurilor notele au rămas neschimbate.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20275350-video-cum-decurge-ora-engleza-scoala-din-vaslui-profesoara-care-abia-leaga-doua-fraze-hello-kitty.htm

22

VIDEO Cum decurge o ora de engleza la o scoala din Vaslui, cu o profesoara care abia leaga doua fraze. "Hello... Kitty!" Campania Stirilor ProTV "Fara carte, fara viitor" vorbeste azi despre profesorii din scolile romanesti. Multi dintre cei care sunt bine pregatiti predau insa la orase.

La tara, catedrele sunt ocupate in mare parte de invatatori si dascali plictisiti sau fara pic de vocatie.

Platiti pentru ce nu stiu sa faca. Din cauza lor, zeci de mii de copii au abandonat in ultimii ani scoala. Cei mai multi, in mediul rural.Citeste mai mult pe Stirile ProTV

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-20274085-elevii-captivi-intre-logica-clopotelului-plictiseala-lumii-din-manualele-scolare.htm

Elevii - captivi intre logica clopotelului si plictiseala lumii din manualele scolare Copiii noștri funcționează la școală după logica (ilogică) a clopoțelului. Ani la rândul li se cere atenție maximă și randament pentru matematică timp de 50 de minute după care sună clopoțelul și interesul trebuie să se mute brusc (tot pentru 50 de minute) la probleme de biologie, apoi la desen, istorie, română, etc. Se încurajează astfel ceea ce specialiști numesc o atenție evanescentă, estompată, diluată față de tot și toate. Această logică a clopoțelului corelată cu multe conținuturi educaționale rupte de realitățile lumii în care copiii trăiesc zilnic este o rețetă sigură de a produce copii indiferenți la lumea adulților, cu o curiozitate redusă, incapabili de a se concentra pe termen lung, plictisiți de carte, de școală.

Din ’90 încoace sistemul nostru de educație este sub asaltul continuu al schimbărilor, completărilor, experimentelor. Este o bătălie pe care școala pare să o piardă în ciuda eforturilor ei de mai produce pe ici pe acolo niște olimpici. Nu de puține ori chiar în paginile Contributors.ro intelectuali diverși au criticat din perspective diferite educația de la noi, care pregătește copiii pentru universitate, nu pentru viață. Școala nu dezvoltă nevoia de nedumerire, nu pune frână schizofreniei calculelor nesemnificative (vezi Solomon Marcus, „Cu ochii pe școală”) și ne îndepărtează, în loc să ne apropie, de valorile culturii naționale (vezi „Cadavrul din ghiozdan”, Cristina Tunegaru). O serie de studii au arătat că, în ciuda acestor avertismente și a valurilor de reformă din educație, conținutul învățării nu a fost semnificativ revizuit din perspectiva unei educații pentru diversitate, pentru stimularea gândirii critice, o educație care să ancoreze copiii de realitățile de azi ale lumii în care trăiesc[1].

23

Teme controversate dar punctuale precum predarea obligatorie a religiei în școli, a educației rutiere vs. educației sexuale (sau chiar a celei pentru abstinență, cum a fost de curând o propunere) incită discuții aprinse pro și contra în diverse medii. Poate ar trebui început… cu începutul. Să luăm la puricat manualele de școală primară și să le evaluăm serios din perspectiva tipului de cunoaștere legiferată de acestea. Care este versiunea oficială despre lume și viață livrată de aceste manuale? Ce fel de cunoaștere promovează învățământul primar de la noi, din ziua de azi? Este o cunoaștere racordată la realitățile secolului 21 în care copiii noștri trăiesc zi de zi? Este o cunoaștere proactivă – care încurajează și dezvoltă spiritul critic, luarea de atitudini? Este stimulată înțelegerea oamenilor de tot felul, cu propriile lor experiențe și culturi – inclusiv tineri și vârstnici, femei și bărbați, oameni din etnii diferite sau religii diferite?

Ca să îți răspunzi la asemenea întrebări, începi să analizezi poze, povestiri, exerciții, cromatica, universul material, limbajul, modelele de succes promovate. Este exact ceea ce a făcut, în perioada octombrie 2014 – mai 2015, o echipă de profesori și studenți din Departamentul de Sociologie și Masterul de Cercetare Avansată (Master of Sociological Research), Universitatea din București[2]. Au studiat detaliat, „sub lupă”, manuale școlare pentru clasele I – IV, încercând să contureze versiunea despre lume pe care acestea o livrează și implicit o legiferează drept cunoaștere oficială. Printr-o explorare care a inclus abecedare, manuale de educație civică și manuale de limba și literatura română, mergând din 1982 până în prezent, tinerii cercetători au schițat o hartă a „Țării Manualelor” urmărind cu precădere orientarea (sau amorțirea…) curiozității copiilor către cunoașterea și înțelegerea diversității oamenilor și către tehnologie.

Manualele de ciclu primar propun și legitimează, în ansamblu, o cunoaștere de tip conservator în care predomină mesaje anacronice, dihotomice, stereotipizante. Manualele eludează multe aspecte importante ale vieții reale în care copiii trăiesc (pentru exemplificări concrete, unele savuroase, vezi raportul și rezumatul, la http://researchmaster.ro/alice). Mai exact:

-        Manualele sunt anacronice. Lumea manualelor școlare de ciclu primar este, la nivel de imagini și conținut, o lume a secolului al XIX-lea și al XX-lea. Deși România este puternic informatizată și conectată la tehnologiile moderne de comunicare, acestea sunt rar prezente în manualele școlare. Apar mai des, chiar și în manualele digitale, poze cu tabla de scris și cretă decât computere și videoproiectoare sau tablete. Fetele și femeile din manuale gătesc, cos și țes, bunicii spun povești…  Întâlnim multe scene în timpuri și spații vagi, abstracte – în timp ce ancorarea în prezent este rară iar imaginarea viitorului este cvasi-absentă. Desigur, există diferențe între manuale, unele fiind mai bine ancorate în viața reală de azi – totuși, în ansamblu, copiii nu regăsesc în manualele școlare universul material și imaterial al timpurilor concrete în care trăiesc.

-        Manualele abundă în stereotipuri și modele dihotomice: Manualele de ciclu primar utilizează excesiv stereotipizarea prezentând o realitate în alb vs. negru, bine vs. rău, feminin vs. masculin, tineri vs. vârstnici, etc.

24

Personajele sunt puternic stereotipizate: bunicii sunt sedentari, au ochelari și nu aud bine; femeile sunt mai ales mame care pregătesc masa, învățătoare sau doctorițe – în timp ce bărbații apar într-o diversitate de meserii, dar prea puțin ca tați; oamenii sunt în general fie buni și frumoși (frumusețea fiind relevantă mai ales pentru femei), fie răi și urâți. Există foarte puține propuneri vizuale sau de conținut nonstereotip sau contrastereotip – menite să contribuie la dezvoltarea unei gândiri reflexive și critice legate de lumea reală în care cei mici trăiesc, o lume în permanentă schimbare, plină de nuanțe, contradicții și dileme morale.

-        Manualele marginalizează sau chiar eludează teme de viață importante: dezvoltarea spiritului antreprenorial și a spiritului civic; dezvoltarea inteligenței emoționale sau a celei interculturale; educația pentru viața privată. Copiii află puține lucruri despre „alții” (mai ales despre cei de altă vârstă, etnie, religie sau naționalitate); ceea ce află este mai curând informație stereotip. Nu se spune mai nimic despre „alți” oameni care fac parte din viața cotidiană a copiilor – oameni romi sau maghiari, chinezi sau turci (din ziua de azi, nu din Imperiul Otoman); oameni grași sau cu ochelari, oameni cu dizabilități, etc. Tăcerea manualelor spune mult despre versiunea despre lume pe care o transmite instituția școlii – și care se regăsește apoi în atitudinile tinerilor față de diverse grupuri minoritare.

-        Într-o lume a conflictelor și tensiunilor micro- și macro-sociale din societatea contemporană, manualele oferă mai curând o viziune funcționalistă, împăciuitoare asupra rolurilor și relațiilor dintre oameni – în care este totdeauna clar cine are dreptate și cine greșește. Nu sunt abordate deloc conflicte și dileme actuale legate de sărăcie, şomaj, migraţie, sănătate, riscuri online (desigur, probleme care ar trebui inserate cu tact și profesionalism, ținând cont de nivelul specific de vârstă). Nu se încurajează o gândire critică pe teme dintre cele mai actuale şi care ne privesc pe toţi. Nu se încurajează astfel capacitatea copiilor de a-și forma opinii și convingeri (ceea ce e total diferit de încercarea nefastă de a produce convingeri!). Manualele nu manifestă un interes deosebit pentru dezvoltarea spiritului de implicare în viața cetății, spirit care s-ar putea dezvolta de timpuriu. Valoarea civică dominantă este… cumințenia.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-20277926-pnl-cere-demisia-premierului-ministrului-educatiei.htm

PNL cere demisia premierului si a ministrului Educatiei

25

PNL cere demisia premierului Victor Ponta si a ministrului Educatiei, Sorin Mihai Cimpeanu, sustinand ca PSD a transformat educatia intr-un taram al "politicianismelor" si al "manevrelor electorale". Potrivit unui comunicat citat de Agerpres, PNL cere demisia premierului si a ministrului Educatiei pe motiv ca ar fi permis functionarea postlicealelor in universitati pentru a profita financiar anumite grupuri de interese, nu finanteaza decontul integral pentru naveta elevilor si a profesorilor; finantarea per elev este derizorie; schimba regulile jocului in timpul jocului, aducand modificari la metodologia de organizare a bacalaureatului in timpul desfasurarii examenului si pentru ca "a politizat excesiv sistemul de educatie la varf, incurajand delasarea, coruptia si interesele de partid si ignorand complet nevoile elevilor, profesorilor si comunitatii".

"PNL a propus cate o initiativa legislativa sau amendamente la aceste legi dezastru pentru a stopa derapajul din Educatie. Din pacate, PSD a transformat educatia intr-un taram al politicianismelor si al manevrelor electorale. Iar pentru acest fapt va trebui sa plateasca cu plecarea de la guvernare", a declarat vicepresedintele PNL Raluca Turcan, potrivit comunicatului.Deputatul liberal afirma ca din promotia curenta a liceelor s-au inscris la examenul de bacalaureat aproape 144.000 de elevi (reprezentand 76,89% din totalul inscrisilor), iar din absolventii de liceu fara bacalaureat din promotiile anterioare s-au inscris aproximativ 25.000 (23,11%).

Turcan sustine ca din promotiile anterioare "nu s-au reinscris pentru examenul de BAC in jur de 320.000 de elevi". "Realitatea este dramatica in fapt: asemenea absolventilor din seriile anterioare, si cei de anul acesta vor ingrosa randurile somerilor si a asistatilor sociali", a aratat Turcan.

In opinia sa, PSD "a amputat legea educatiei incurajand contraperformanta si prejudiciind tinerii de perspectiva reusitei prin educatie".

http://jurnalul.ro/editorial/invatamantul-trebuie-sa-fie-vocational-691697.html

Învăţământul trebuie să fie vocaţional

26

Scriam mai demult că în tineri sunt băgaţi bani pentru a fi educaţi public, dar, la sfârşit, se vede că investitorul n-are nevoie de nimic din ceea ce oferă ei.

Adică, cel care investeşte alocă resurse fără să ia în considerare finalitatea procesului, integrarea investiţiei.

Continui spunând că ciclul gimnazial e legat, clar, de cultura generală, însă, când vorbim de liceu, se pune problema specializării.

Una medie, fiindcă tinerii trebuie să urmeze apoi instituţii de învăţământ superior pentru a deveni ingineri, economişti, medici etc.

Tocmai de aceea liceul, care-i altceva decât şcoala generală, trebuie să-i ajute în viitoarea profesie.

Cei care s-au hotărât să rămână doar cu studii medii pot să susţină un bacalaureat mai simplu. Ceilalţi însă ar trebui să utilizeze această evaluare naţională ca pe un test pentru meseria pe care o aleg.

Aceia ce doresc să se facă ingineri să susţină probe de matematică şi fizică, viitorii economişti - de economie politică şi geografie, cei cu medicina - de biologie şi chimie etc.

În niciun caz însă bacalaureatul nu mai trebuie să arate ca acum. Cei care au conceput sistemul spun că, dacă elevii sunt copleşiţi de examene, vor rămâne cu ceva.

Numai că învăţământul nu trebuie să arate ca un exerciţiu de deresponsabilizare, ci să fie eficient.

După “bombardamentul” informaţional tinerii nu sunt mai bine pregătiţi, ci doar mai obosiţi.

Tot nu reuşesc cu ceea ce au acumulat să câştige o pâine, aşa cum o fac „inculţii” de anglo-saxoni sau de nemţi.

http://jurnalul.ro/editorial/punctul-pe-ei-domnule-ministru-la-examenul-de-capacitate-repetentii-au-fost-la-catedra-691670.html

Punctul pe Ei - Domnule ministru, la examenul de capacitate repetenții au fost la catedră!

27

Școala și-a păstrat peste timp, în orice fel de orânduire, o imunitatea exemplară față de mizeriile care au tot contaminat societatea. Dar se vede treaba că și acest ultim bastion al onorabilității a obosit să mai reziste. Fel de fel de căuzași ai imposturii au hărnicit cu idioată abnegație în a face praf și pulbere ceea ce a mai rămas din moștenirea lăsată nouă cu generozitate de Spiru Haret.

Adevărul e crunt. Și mărturisesc că mult timp, dintr-o atitudine subiectivă, m-am ferit să recunosc această realitate de fapt. Părinții mei, care acum se află de cealaltă parte a lumii, au fost cadre didactice. Astfel, gândindu-mă la ei, am preferat să tac atunci când observam că printre dascălii adevărați au început să apară niște tarabagii ai foloselor necuvenite sau niște înrobiți ai frustrărilor de tot felul. După recentul examen de capacitate am fost însă martorul unei scene răvășitoare și nu mai pot să tac.  Am văzut o profesoară plângând. Și nu plângea pentru că ar fi avut vreun copil care să fi eșuat în fața respectivului examen. Amărăciunea profundă a acelui om adevărat provenea din faptul că elevii pe care-i păstorise ani de zile, ca dirigintă și ca profesoară de limba română, au fost apreciați incorect de mebrii comisiei de examinare. Atunci am realizat că tăcerea mea e vinovată. Câtă vreme în școală mai sunt astfel de oameni, câtă vreme școala are rost bine determinat în viața copiilor noștri, trebuie să luptăm pentru a izola școala de mizerii și mizerabili. Examenul de capacitate a fost urmat de foarte multe contestații. Contestații care nu au fost făcute aiurea. Dovadă că într-o majoritate covârșitoare ele au fost soluționate prin creșterea semnificativă a notei. Iar dacă au fost multe contestațiile, dacă multe au fost și soluționările în favoarea elevilor, concluzia este una singură. La examenul de capacitate repetenții au fost la catedră. Și acești repetenți, acești înrobiți ai prostiei nu mai au ce căuta în preajma elevilor. Procurorii și cătușele, mascații și nemascații au jucat anul trecut în filmul unor fraude comise la examenul de bacalaureat. S-a spus că părinții au dat, că profesorii au luat și că o parte dintre elevi au fost evaluați peste măsură. Fraudă în toată regula! Dar cred că a i se da ceva unui elev pe nedrept este mult mai puțin grav decât a i se lua pe nedrept. Așa cum s-a întâmplat la examenul de capacitate de anul acesta. Iar aceată nedreptate trebuie neapărat reparată.

Domnule Sorin Cîmpeanu, sesizările sunt în curtea ministerului și este imperios necesar să acționați în consecință. Nu este cazul să deveniți și dumneavoastră un repetent prin nesoluționarea lor. Să nu vă fie milă de proști. Acționând corect aveți șansa unui câștig enorm. Mă gândesc la respectul elevilor și al dascălilor adevărați.

http://www.puterea.ro/social/program-de-educatie-financiara-pentru-140000-de-elevi-116671.html

Program de educație financiară pentru 140.000 de elevi

28

Peste 140.000 de elevi au luat parte anul acesta la cel mai amplu program de educație financiară și comerț electronic pentru liceu, implementat gratuit de organizația JA România.

Potrivit unui sondaj realizat la începutul programului, tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani se arată vulnerabili în domeniul finanțelor, mai ales din cauza lipsei de informații avizate. Peste 90% dintre participanți au declarat că se bazează pe familie atunci când trebuie să se informeze despre finanțe sau să își planifice bugetul, însă mai mult de 50% dintre ei nu știu ce înseamnă termeni financiari de bază, precum garant sau card de credit. Doar 39% dintre tineri au formulat o definiție acceptabilă pentru cum pot utiliza cardul de credit sau alte tipuri de împrumut, în timp ce 10% dintre ei consideră că perioada de grație a unui card este aceea în care pot face cumpărături gratuite nelimitate.

Programul de educație financiară este predat la clasă și include noțiuni teoretice esențiale și studii de caz despre planificarea financiară, organizarea bugetului personal, economisire, investiții, riscuri și instrumente financiare. 

http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/rezultate-bacalaureat-2015-edu-ro--in-24-de-ore--liceenii-afla-primele-note-la-examenul-de-bac--384625

REZULTATE BACALAUREAT 2015 EDU.RO. În 24 de ore, liceenii află primele note la examenul de BACREZULTATE BACALAUREAT 2015 EDU.RO. Marți dimineață, elevii de clasa a XII-a află primele note la examenul de Bacalaureat.

Elevii nemulțumiți vor putea face contestații în următoarele două zile, iar notele finale vor fi afișate în 10 iulie.

NOTE BACALAUREAT 2015 EDU.RO. 168.945 de candidati s-au înscris pentru a susține examenul de Bacalaureat în sesiunea iunie-iulie, cu peste 7.000 mai mulți decat în aceeași sesiune a anului trecut (161.682 de elevi), conform datelor Ministerului Educației.

În 2014, după soluționarea contestațiilor, 96.796 de elevi au promovat examenul (60,65%).

http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/cum-se-fura-la-bacalaureat--elevii--ajutati-de-profesori-sa-triseze-384580

29

Cum se fură la Bacalaureat. Elevii, ajutați de profesori să trișezeFRADĂ BACALAUREAT 2015. În fiecare an odată cu examenul de Bacalaureat apar și primele suspiciuni de fraudă. Chiar și după introducerea camerelor de filmat în sălile de clasă în care se desfășoară examenul și, de anul acesta, corectarea lucrărilor în alt județ decât în cel în care aparțin elevii, Ministerul Educației tot anunță că s-a constatat fie frauda, fie încercarea de fraudare a examenului de Bacalaureat. 

Am putea fi tentați să credem că elevii sunt principalii vinovați, însă un caz de anul acesta arată faptul că și profesorii sunt la fel de capabili de a trișa ca și celor cărora le predau. 

Profesorii, în cârdășie cu elevii

FRADĂ BACALAUREAT 2015. Astfel, Ministerul Educației a anunțat că cercetează un caz de fraudă la bacalureat, la Colegiul Tehnic Unirea din Ştei, judeţul Bihor, unde, în 10 din cele 14 săli, profesorii asistenți au fost înregistrați permițându-le candidaților să copieze și chiar ajutându-i. În consecință, aproape 200 de elevi riscă eliminarea din examen.

După o sesizare că există mai multe asemănări între 42 de lucrări la matematică provenind din centrul de examen Colegiul Tehnic Unirea din Ştei, judeţul Bihor, Comisia Judeţeană de Bacalaureat a dispus analiza înregistrărilor din toate cele 14 săli în care s-a desfăşurat proba obligatorie a profilului (matematică sau istorie). 

"În urma analizei înregistrărilor, s-a constatat că în 10 din cele 14 săli în care s-a desfăşurat proba E)c), profesorii asistenţi nu au respectat toate atribuţiile prevăzute de metodologie, permiţând candidaţilor să comunice între ei şi să fraudeze examenul fie prin utilizarea unor înscrisuri interzise de metodologie, fie lăsându-i sau chiar ajutându-i să copieze unii de la alţii", potrivit comunicatului MECS.

Metoda hands-free

FRADĂ BACALAUREAT 2015. Fiica fostului consilier județean Mehedinți Adrian Duicu, în prezent cercetat penal, este în centrul unui caz de suspiciune de fraudă la Bacalaureat. Potrivit unui comunicat transmis de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Mehedinți, Consiliul de Administrație al instituției a decis înființarea unei comisii ”care are ca obiectiv principal verificarea aplicării corecte a metodologiei în vigoare, respectiv clarificarea situației apărute” la Colegiul Tehnic ”Dierna” din Orșova, după ce a apărut suspiciunea de fraudă. 

Procurorii şi poliţiştii din Orşova au fost sesizaţi, vineri, despre o posibilă fraudă la proba de chimie a bacalaureatului la Colegiul Tehnic "Dierna" din Orşova, care o viza pe fiica lui Adrian Duicu. În urma sesizării, la ieşirea de la

30

proba scrisă la chimie, un procuror şi un poliţist au aşteptat-o pe eleva suspectată de fraudă.

FRADĂ BACALAUREAT 2015. Potrivit purtătorului de cuvânt al Parchetului Tribunalului Mehedinţi, în momentul în care Adina Duicu a fost verificată de către anchetatori pentru a se stabili dacă asupra sa erau dispozitive de transmisie de tip handsfree, mama tinerei, respectiv soţia lui Adrian Duicu, l-ar fi îmbrâncit pe poliţist. În urma altercaţiei, poliţistul s-a ales cu câteva zgârâieturi.

FRADĂ BACALAUREAT 2015. Adina Duicu ar fi copiat prin metoda hands free la ultima probă de bacalaureat, respectiv la examenul de chimie. Până în acest moment acuzațiile care i se aduc nu au fost probate. 

De asemenea, trei elevi din judeţul Alba au fost eliminaţi, luni, din examenul de Bacalaureat pentru tentativă de fraudă, după ce, la doi dintre ei, le-a sunat telefonul mobil în timpul probei scrise, iar altul a fost depistat cu căşti handsfree prinse de gulerul cămăşii, conform Agerpres.

74 de elevi, dați afară de la proba de limba română

FRADĂ BACALAUREAT 2015. 74 de absolvenți de clasa a XII-a au fost dați afară din primul examen scris al Bacalaureatului 2015, la Limbă și literatură română, pentru fraudă sau tentativă de fraudă, a anunțat Ministerul Educației.  Elevii dați afară din examen au pierdut dreptul de a susține Bacalaureatul în următoarele două sesiuni, potrivit metodologiei. 

Totodată, un elev din municipiul Sfântu Gheorghe a fost eliminat luni din Bacalaureat, de la proba de elimba română, după ce a încercat să fraudeze examenul cu ajutorul unui ceas inteligent.

FRADĂ BACALAUREAT 2015. În 2013, 93 de elevi au fost dați afară din examenul de Limbă și literatură română, în 2012, 120 de elevi au fost eliminați din primul examen scris al bacalaureatului, iar la BAC 2011, care a fost și primul cu camere video au fost dați afară 233 de elevi din examenul de Limbă și literatură română pentru tentativă de fraudă sau fraudă. 

Unde se ascund fițuicile

Ziarul local Evenimentul Moldovei scrie că La Colegiul Tehnic de Marină „Al. I. Cuza", primii candidaţi care au ieşit de la examenul de la proba obligatorie s-au plâns de ”strictețea” comisiilor de supraveghetori. Una dintre eleve și-a scos din sutien un teanc de fițuici: "Fată, m-a speriat aia când a zis că ne controlează în buzunare şi le-am băgat repede în sutien că doar nu era să mă controleze şi acolo!".

FRADĂ BACALAUREAT 2015. Un alt elev a fost supărat de faptul că nu a putut să se miște deloc: "La limba română am avut noroc de o comisie beton, da de data asta să fie al naibii dacă m-a lăsat să mişc stânga-dreapta. Trebuia să stăm înlemniţi în bănci ca momâile!".

31

Ce se întâmplă cu trișorii

Dacă este constatată frauda, lucrările sunt anulate iar candidaţii care au fraudat sunt consideraţi eliminaţi din examen. Candidaţii eliminaţi de la o probă, pentru fraudă sau tentativă de fraudă, nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat. Aceştia vor relua integral examenul de bacalaureat, cel mai devreme în a treia sesiune după cea în timpul căreia au fost eliminaţi, prevede metodologia.

FRADĂ BACALAUREAT 2015. De asemenea, și profesorii care îi ajută pe elevi să copieze vor fi pedepsiți. Potrivit metodologiei, sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic implicat în organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat, pot ajunge, în raport cu gravitatea abaterilor, până la destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ sau desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/%E2%80%9Eastia-s-mai-prosti-decat-noi--nu-stiu-ce-evalueaza---ce-scrie-pe-%C5%9Etampila-care-a-sigilat-lucrarile-la-evaluarea-nationala-384512

„Ăştia-s mai proşti decât noi, nu ştiu ce evaluează”. CE scrie pe ŞTAMPILA care a sigilat lucrările la Evaluarea NaţionalăColţurile lucrărilor de examen din judeţul Harghita au fost sigilate cu ştampila pe care scrie „Evaloare Naţională”. O fotografie cu ştampila a fost postată pe Internet de consilierul primarului comunei Tulgheş, Cristina Timariu.

 „De unde o am nu pot să vă spun, pentru ca aş pune persoana respectivă într-o situaţie neplacută. La toate şcolile din judeţul Harghita este aceeaşi ştampilă şi mă gândesc că ar putea fi la nivel naţional. Este o ştampilă care sigilează şi este la fel peste tot, tocmai pentru a nu se şti din ce parte vin lucrările. Dacă ar fi la nivel de ţară, ar fi strigător la cer, ar impune demisia ministrului. Iar dintr-un judeţ întreg şi-a dat seama o singură persoană, care a avut curajul să-mi dea fotografia aceasta”, a spus Timariu pentru ziare.com.

Aceasta a dezvăluit că până şi elevii „au făcut mişto” pe tema ştampilei: „Ăştia-s mai proşti decât noi, nu ştiu ce evaluează”.

„În mod sigur e doar la o şcoală, întrucât de realizarea ştampilelor se ocupă fiecare unitate de învăţământ în parte”, a spus un reprezentant al Biroului de Presă al Ministerului Educaţiei.  

32

UNIVERSITARhttp://adevarul.ro/educatie/universitar/facultati-cautate-angajatori-oferta-scolarizare-universitatilor-functie-relevanta-piata-muncii-1_5597a9f2f5eaafab2c3a37da/index.html

33

Facultăţi căutate de angajatori. Oferta de şcolarizare a universităţilor în funcţie de relevanţa pe piaţa munciiFacultăţi căutate de angajatori. Oportunităţile de angajare după absolvire reprezintă cel mai important criteriu în alegerea unei facultăţi, arată un studiu recent realizat de D&D Research. Cu toate acestea, puţine sunt universităţile din ţara noastră care iau în considerare relevanţa diplomelor pe piaţa muncii, atunci când întocmesc oferta de şcolarizare.Cele mai căutate diplome pe piaţa muncii sunt de mai mulţi ani încoace cele ale absolvenţilor de Informatică, Inginerie şi Limbi străine, arată un studiu al site-ului de recrutare Best Jobs. Astfel, în cadrul Universităţii Politehnica, printre cele mai căutate facultăţi pe piaţa muncii sunt cele de Electronică şi de Instalaţii, urmate apoi de Facultatea de Limbi Străine. Bineînţeles, cu cât sunt mai exotice limbile străine studiate, cu atât cresc şi şansele absolvenţilor de a-şi găsi un job plătit peste medie. În Top 10 facultăţi căutate de angajatori se regăsesc şi cele de Construcţii, Mecanică, Chimie, Automatică şi calculatoare, Drept, Litere şi Ştiinţe economice, Fizică, Telecomunicaţii, Psihologie şi Transporturi, însă relevanţa acestor studii nu este subliniată şi în oferta de şcolarizare din acest an a majorităţii universităţilor din ţară. Facultăţi căutate de angajatori. Un sistem strâmb Mecanismul este unul simplu. Universităţile se bucură de finanţare din partea statului, dar şi de autonomie universitară ce le oferă dreptul de a-şi gestiona banii după cum cred de cuviinţă, inclusiv în ceea ce priveşte oferta de şcolarizare şi alocarea locurilor bugetate. Astfel, ele alocă mai multe locuri cu taxă la specializările căutate de studenţi şi mai multe locuri bugetate la acele facultăţi care trezesc mai puţin interesul pentru conservarea corpului profesoral. Una dintre puţinele pârghii de control ale statului este clasificarea realizată de UEFISCDI, însă relevanţa pe piaţa muncii nu este unul dintre criteriile pe care se pune accent în evaluarea instituţiilor de învăţământ superior, iar angajatorii nu sunt consultaţi. „La nivel mondial, clasamentele privind facultăţile includ în mod obligatoriu criterii ce se referă la parcursul profesional al absolventului imediat după încheierea cursurilor. Din păcate, în România nu există aceste date, fapt ce contribuie la dezechilibrul de pe piaţa muncii: mulţi absolvenţi pe specializări ce nu sunt căutate de către angajatori sau prea puţini specialişti în domenii în care se recrutează puternic”, este şi una dintre concluziile studiului Best Jobs. Universităţile de renume se simt discriminate Este motivul pentru care, în luna mai, cinci universităţi de renume din ţară au solicitat modificarea criteriilor de clasificare. „Evaluarea şi clasificarea universităţilor printr-un program internaţional, neutru din punct de vedere politic şi nesusceptibil de influenţe şi presiuni sociale şi restructurarea finanţării publice a învăţământului superior în sensul echilibrării criteriilor sociale (accesul liber şi neîngrădit al celor care îndeplinesc standardele minimale de admitere) cu criterii de performanţă academică”, reprezintă două dintre solicitările consorţiului Universitaria, format din Universitatea din

34

Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, ASE şi Universitatea de Vest din Timişoara. Şi ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu şi-a anunţat intenţia de a modifica aceste criterii, în cadrul unei ample dezbateri publice pentru noul proiect al Legii Educaţiei. „Nu facem abstracţie de lucrurile viabile din Legea 1/2011, cum este nevoia de clasificare a universităţilor, doar că ea trebuie făcută într-o manieră profesionistă şi transparentă. Clasificarea se va face pe grupe pentru că nu poţi compara Artele cu Politehnica”, a spus Sorin Cîmpeanu. Printre criteriile care vor fi luate în calcul în proiectil aflat în dezbatere publică se numără activitatea de cercetare, rolul specific pe care îl joacă în societate, relevanţa calificărilor pe piaţa muncii şi nivelul de internaţionalizare. Facultăţi căutate de angajatori. Strategia universităţilor de top Cele mai mari universităţi din ţară se plâng de criteriile „egalitariste” de clasificare a învăţământului superior, care oferă aceleaşi privilegii unor instituţii care nu aduc plus valoare în sistemul de învăţământ şi în societate. Un exemplu este dreptul oricărei universităţi de a organiza studii doctorale. În schimb, în ţări precum SUA, dintre cele 4.000 de instituţii de învăţământ superior, doar 225 au dreptul de a organiza studii doctorale, în timp ce în Marea Britanie universităţile care pot oferi studii de doctorat reprezintă puţin peste 20% din numărul total al instituţiilor de învăţământ superior. Doar universităţile româneşti care îşi doresc renume internaţional se străduiesc să adapteze oferta de şcolarizare. În anul universitar 2015/2016, Universitatea din Bucureşti oferă 4.445 de locuri la buget pentru studii de licenţă şi cele mai multe sunt alocate facultăţilor de Litere şi Limbi şi Literaturi Străine (aproape 500 la fiecare). “Anul acesta avem mai puţine locuri la licenţă faţă de anul trecut, însă taxele de şcolarizare nu au crescut şi nici taxele de cămin. Ne aşteptăm ca la Geografie, Limbi Străine şi la Drept să fie şi anul acesta competiţie“, a explicat Mircea Dumitru, rectorul Universităţii Bucureşti. Facultăţi căutate de angajatori. Foame de IT pe piaţa muncii Numărul de locuri rămâne aproape neschimbat anul acesta la ASE, la circa 5.600 de locuri, adăugându-se doar 10 locuri în plus la buget la specializarea Informatică Economică. „În ultimii ani, specializările care ţin de domeniul IT sunt cele mai căutate de către studenţi şi angajatori deopotrivă. În România, noi avem un deficit de aproape 50% pe piaţa forţei de muncă, iar absolvenţii de IT sunt la mare căutare, găsindu-şi repede un loc de muncă“, a mai arătat Pavel Năstase, rectorul Academiei de Studii Economice. Din cele peste 6.000 de locuri pe care Poltehnica le scoate la bătaie în anul universitar 2015/2016, 740 revin Facultăţii de Automatică şi Calculatoare. „Mergem pe aceeaşi formulă de anul trecut la admitere. Cele mai căutate facultăţi sunt Automatica şi Telecomunicaţiile, dar şi Chimia Aplicată şi Ingineria medicală. Examenul de admitere constă în două probe şi se organizează la toate cele 15 facultăţi ale Politehnicii, iar la licenţă avem în jur de 5.000 de locuri“, a explicat rectorul Universităţii Politehnica, Mihnea Costoiu. Şi Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj şi-a suplimentat locurile la Informatică. „Înscrierile se fac în perioada 14-30 iulie şi s-a păstrat modalitatea de admitere de anul trecut: pe baza mediei de la Bac, a unui eseu motivaţional şi a unui examen de admitere, în funcţie de facultate. În total

35

avem 4.840 de locuri la universitate şi cea mai mare cerere e pe zona de informatică. Specializările cu mulţi candidaţi pe loc sunt Informatică, Comunicare şi Kinetoterapie “, a explicat prorectorul Ana Soos care a adăugat că au fost acordate 10 locuri în plus la buget, la Informatică. Şomeri cu diplomă Însă sunt puţine universităţile care fac eforturi să-şi adapteze oferta la cererea reală a societăţi. Astfel, România este codaşa Europei în ceea ce priveşte ponderea studiilor superioare în rândul populaţiei, iar efortul de creştere a numărului de licenţuiaţi din ultimii ani a dat naştere unui alt fenomen: şomerii cu diplomă. Astfel, în 2013, aproape 54.000 dintre oameni au apărut în statistici la categoria „şomeri cu studii superioare care nu au lucrat niciodată“. Situaţia arată mult mai rău prin comparaţie cu anul 1996, când mai puţin de 9.000 de români aveau facultate şi nu aveau un loc de muncă. Pe de altă parte, o statistică Eurostat arată că doar 13% din populaţia României din categoria 15-74 de ani se încadrează la studii superioare, ceea ce ne plasează pe ultimul loc din Europa. În acelaşi timp, în state precum Marea Britanie, Suedia sau Belgia, mai mult de 30% din locuitori au studii superioare, iar acest lucru se reflectă şi în capacitatea economiei de a plăti salarii de câteva ori mai mari decât în România.

http://adevarul.ro/news/eveniment/mecs-suspiciunea-plagiat-cazul-gabriel-oprea-analizata-consiliul-national-etica-1_5596d243f5eaafab2c355a93/index.htmlMECS: Suspiciunea de plagiat în cazul lui Gabriel Oprea, analizată de Consiliul Naţional de EticăSuspiciunea de plagiat în cazul tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea este analizată de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, singurul organism abilitat pentru soluţionarea acestor sesizări la nivel naţional, a anunţat, vineri, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECS)."În urma unei sesizări având ca obiect teza de doctorat elaborată de domnul prof. univ. dr. Gabriel Oprea, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, singurul organism abilitat pentru soluţionarea acestor sesizări la nivel naţional, a demarat cu celeritate procedurile de analiză a suspiciunilor enunţate în sesizarea anterior menţionată", se arată într-un comunicat de presă al MECS. Potrivit sursei citate, în conformitate cu prevederile articolului 4^2 din Legea 206/2004 şi ale ordinului de ministru nr. 4.393/2012 privind Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, modificat şi completat prin ordinul de ministru nr. 4.835/2012, precum şi în baza art. 28 din acelaşi regulament, care stipulează modul de rezolvare a sesizărilor privind persoanele cu funcţii de demnitate publică, "sesizările sau contestaţiile care vizează conducători de instituţii şi unităţi de cercetare-dezvoltare ori de instituţii publice, membri ai consiliilor de administraţie, ai comitetelor de

36

direcţie, ai consiliilor ştiinţifice sau ai comisiilor de etică ale instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare ori persoane cu funcţii de demnitate publică sunt analizate direct de Consiliul Naţional de Etică". În cazul în care Consiliul Naţional de Etică constată, în urma analizelor făcute, că au avut loc abateri, recomandă sancţiuni către autorităţile competente.Joi, Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti a anunţat că va examina suspiciunea de plagiat în cazul tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, ministrul Afacerilor Interne şi premier interimar, în urma unor dovezi apărute în presă. "Comisia de etică a Universităţii din Bucureşti a decis, în urma unor dovezi apărute în media, să examineze suspiciunea de plagiat în cazul tezei de doctorat a domnului Gabriel Oprea, examinare cerută, dar neprobată, de către autorul sesizării privind acest caz şi adresată Comisiei. Comisia procedează astfel conform regulamentului său care cere examinarea unei suspiciuni de plagiat numai atunci când sunt aduse dovezi în acest sens fie de către autorul unei sesizări, fie de către reprezentanţi ai media", a arătat profesor dr. Marian Popescu, preşedintele Comisiei, citat într-un comunicat de presă al UB. O sesizare privind plagierea lucrării de doctorat a lui Gabriel Oprea a fost depusă la Universitatea Bucureşti, premierul interimar spunând că el este un om corect, iar cel care a făcut plângerea este "principala sursă de zvonuri şi minciuni" îndreptate împotriva sa. "În legătură cu încercările mai vechi şi mai noi de a pune sub semnul întrebării probitatea mea morală, corectitudinea declaraţiilor de avere şi legalitatea parcursului meu academic, inclusiv cu privire la sesizarea de plagiat depusă la Universitatea Bucureşti privind teza de doctorat, ţin să precizez următoarele: sunt un om corect, am respectat şi respect legile ţării. În privinţa parcursului meu academic, am cerut şi am primit din partea Ministerului Educaţiei, conform legii, atestarea faptului că atât titlul de doctor, cât şi cel de conducător de doctorat au fost obţinute cu respectarea tuturor normelor legale şi a exigenţelor academice în vigoare la momentul respectiv", arăta Gabriel Oprea, într-un comunicat transmis marţi de Centrul de presă al Ministerului Afacerilor Interne. Premierul interimar spune că, prin răspunsul primit de la Ministerul Educaţiei în 23 iunie, "este atestată fiecare etapă a acestui parcurs, începând cu admiterea la doctorat în 01.10.1996, până în 19.02.2003", când a devenit membru al comisiei de specialitate CNATDCU - Comisia de ştiinţe militare, ordine publică şi siguranţă naţională, redenumită ulterior Comisia de Securitate Naţională. Potrivit lui Oprea, sesizarea de plagiat, ca şi sesizarea depusă la ANI pentru verificarea declaraţiilor sale de avere din ultimii 10 ani, precum şi "alte încercări" de a-l denigra îl au ca autor pe Ioan Sîrbu. "Ioan Sîrbu este cel care a fost demis de la conducerea Direcţiei Medicale a ministerului în timpul mandatului meu ca ministru al Apărării Naţionale, pentru faptele comise în funcţia pe care a deţinut-o şi pentru lipsa de corectitudine pe care a arătat-o faţă de militari. Alături de Valer Marian, un om cunoscut pentru apetenţa de a depune plângeri şi petiţii, Ioan Sîrbu este principala sursă de zvonuri şi minciuni îndreptate împotriva mea", a arătat Oprea. Ministrul Gabriel Oprea a mai spus că lucrarea sa de doctorat, elaborată sub îndrumarea profesorului de drept Ion Neagu, este "un document public şi este la dispoziţia oricui doreşte să o răsfoiască, să o citească sau să o analizeze în detaliu".

37

Ministrul Afacerilor Interne, premier interimar, a făcut aceste precizări după ce Hotnews a scris, marţi, că la Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti a fost depusă o sesizare de plagiat cu privire la teza de doctorat a lui Oprea. La începutul lunii aprilie, Gabriel Oprea a fost reclamat la Agenţia Naţională de Integritate de o avocată care, în numele unui client, cerea verificarea averii demnitarului din ultimii 10 ani. Pe 2 iunie, ANI a clasat cercetările. Ministrul de Interne Gabriel Oprea a fost reclamat la ANI de avocata Diana Monica Croitoru - Anghel, în numele unui client al acesteia. La momentul depunerii sesizării, avocata a declarat pentru Mediafax că a făcut trei reclamaţii la ANI pentru verificarea averii lui Gabriel Oprea, în care a cerut cercetarea tuturor declaraţiilor de avere ale lui Oprea din perioada 2004 - 2014. În sesizările către ANI avocata a reclamat mai multe nereguli, precum faptul că Oprea nu şi-ar fi declarat venituri din drepturi de autor, ar fi cumulat pensie şi salariu, nu ar fi plătit taxe pentru mai multe imobile achiziţionate şi ar avea datorii la buget. Ea a mai precizat că persoana în numele căreia a depus sesizările la ANI nu este implicată în vreun proces cu Gabriel Oprea sau cu Ministerul de Interne, ci doar "are cunoştinţă de aceste abateri" şi, "ca orice bun cetăţean, a procedat la sesizarea" organelor abilitate. La rândul său, ministrul de Interne a spus, la momentul debutului cercetărilor inspectorilor de integritate, că nu este prima oară când este verificat de ANI şi că nu are niciun dubiu că agenţia va constata o dată în plus că nu există neconcordanţe sau suspiciuni în ceea ce îl priveşte.

http://adevarul.ro/locale/bacau/Incep-inscrierile-launiversitatea-vasile-alecsandri-bacau-mie-locuri-buget-lafacultate-masterat-1_55965714f5eaafab2c3146d0/index.htmlÎncep înscrierile la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău. Peste o mie de locuri la buget, la facultate şi masteratÎncepând de luni, 6 iulie, Universitatea „Vasile Alecsandri“ Bacău îşi deschide porţile pentru viitorii studenţi şi masteranzi. Pentru anul şcolar 2015-2016, în facultăţi există 724 de locuri bugetate şi 1740 de locuri cu taxă. De asemenea, studiile universitate de master oferă 370 de locuri bugetate şi 790 locuri cu taxă.Universitatea de stat „Vasile Alecsandri” din Bacău are 54 de ani de experienţă în învăţământul superior, fiind acreditată, atât pe plan naţional de către Agenţia Română de asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, cât şi pe plan internaţional de către European University Association, prin Institutional Evaluation Programme. „Oferta educaţională a celor 5 facultăţi Inginerie, Litere, Ştiinţe, Ştiinţe Economice, Ştiinţe ale Sportului, Mişcării şi Sănătăţii cumulează un număr de 35 de programe de studii universitare de licenţă şi 24 de master. Admiterea variază ca metodologie de la o facultate la alta, dar se păstrează concursul de dosare la toate facultăţile în funcţie de mediile de bacalaureat şi de proba de specialitate de la acest domeniu. La

38

Inginerie, Ştiinţe şi Ştiinţe Economice vor fi concursuri de dosare, la Litere probe de competenţe, iar la Facultatea de Ştiinţe ale Sportului, Mişcării şi Sănătăţii probe de aptitudini. Pe lângă aceste programe, studenţii Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău pot accesa cursurile Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic“, a precizat conferenţiarul universitar dr. Cristina Cîrtiţă-Buzoianu, prorector cu etica şi imaginea Universităţii „Vasile Alecsandri“ din Bacău. Pentru studiile universitare de licenţă oferta educaţională cumulează un număr de 724 de locuri bugetate şi 1740 de locuri cu taxă. De asemenea, studiile universitate de master oferă 370 de locuri bugetate şi 790 locuri cu taxă. Perioadele de înscriere pentru licenţă, precum şi taxele de înscriere ale celor cinci facultăţi pentru care pot opta sunt: Facultatea de Inginerie 13-31 iulie, taxa de înscriere este de 120 ron; Facultatea de Litere 13-25 iulie, 200 lei; Facultatea de Ştiinţe 13-31 iulie, 13-29 iulie, 130 lei; Facultatea de Ştiinţe Economice 13-25 iulie, 150 lei; Facultatea de Ştiinţe ale Sportului, Mişcării şi Sănătăţii 6-20 iulie, 6-18 iulie şi 6-28 iulie, 200 lei (Educaţie fizică şi sport, Kinetoterapie), 150 lei (Terapie ocupaţională). Perioadele de înscriere şi taxele de admitere pentru master sunt: Facultatea de Inginerie 13-31 iulie, 120 lei; Facultatea de Litere 13-23 iulie, 200 lei; Facultatea de Ştiinţe 13-30 iulie, 130 lei; Facultatea de Ştiinţe Economice 13-24 iulie, 130 lei; Facultatea de Ştiinţe ale Sportului, Mişcării şi Sănătăţii 20-25 iulie, 200 lei. Cei care doresc informaţii suplimentare, le pot obţine la sediul universităţii sau pe site-ul instituţiei.

DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE F.S.L.I.

39