Boli infeBoli infecţioase cu cţioase cu transmitere aerogenă transmitere aerogenă

care prezintă modificări care prezintă modificări la nivelul mucoasei la nivelul mucoasei

orofaringiene orofaringiene

Rujeola Rujeola - - pojar, cori, morbilipojar, cori, morbili - -

Boală infecţioasă acută, extrem de Boală infecţioasă acută, extrem de contagioasă, caracterizată clinic prin contagioasă, caracterizată clinic prin – Catar Catar

RespiratorRespirator Ocular Ocular Digestiv Digestiv

– Enantem patognomonic Enantem patognomonic – Exantem maculopapulos generalizatExantem maculopapulos generalizat

Este importantă datorită complicaţiilor Este importantă datorită complicaţiilor severe care pot apărea ulterior severe care pot apărea ulterior

Etiopatogenie Etiopatogenie Virusul rujeolic Virusul rujeolic paramyxovirus ARNparamyxovirus ARN

– Este evidenţiat în primele 24 ore de boală în Este evidenţiat în primele 24 ore de boală în secreţiile nazale şi sângele bolnavilor secreţiile nazale şi sângele bolnavilor

– Pe culturi celulare are un efect citopatic caracteristic: Pe culturi celulare are un efect citopatic caracteristic: celule gigante, multinucleate cu citoplasma celule gigante, multinucleate cu citoplasma vacuolară, celule Warthin-Fikeldey. Aceste celule au vacuolară, celule Warthin-Fikeldey. Aceste celule au fost evidenţiate în ţesutul limfatic, splenic, spaţiile fost evidenţiate în ţesutul limfatic, splenic, spaţiile peribronşice, mucoasa peribronşice, mucoasa oralorală (semnul lui Kă (semnul lui KÖÖPLICK) PLICK)

– Transmiterea este aerogenă, contagiozitatea începe Transmiterea este aerogenă, contagiozitatea începe cu 1-2 zile înainte de debutul clinic al bolii şi durează cu 1-2 zile înainte de debutul clinic al bolii şi durează 5 – 7 zile după apariţia erupţiei 5 – 7 zile după apariţia erupţiei

Tablou clinicTablou clinic Incubaţia – este una din cele mai fixe – 10 zile Incubaţia – este una din cele mai fixe – 10 zile Perioada prodromală – preeruptivăPerioada prodromală – preeruptivă

– Durează 3 – 4 zileDurează 3 – 4 zile– Este caracterizată prin cefalee, dureri faringiene, dureri abdominale, Este caracterizată prin cefalee, dureri faringiene, dureri abdominale,

febră, febră, fenomene catarale fenomene catarale Fenomenele catarale Fenomenele catarale

– Ocular – fotofobie, lăcrimare, facies plâns, tumefacţia pleoapelor Ocular – fotofobie, lăcrimare, facies plâns, tumefacţia pleoapelor – Respirator – rinoree, coriză, tuse seacă, disfonie Respirator – rinoree, coriză, tuse seacă, disfonie – Digestiv – dureri abdominale, vărsături, diareeDigestiv – dureri abdominale, vărsături, diaree

– În ultimele 2 zile ale acestei perioade, apare enantemul oralÎn ultimele 2 zile ale acestei perioade, apare enantemul oral1. 1. Enantem stropit (pete congestive pe vălul palatin şi peretele posterior al Enantem stropit (pete congestive pe vălul palatin şi peretele posterior al

faringelui) faringelui) 2. 2. Gingivita eritematoasă sau eritemato-pultaceeGingivita eritematoasă sau eritemato-pultacee

3. 3. Semnul KSemnul Kőőplick plick Patognomonic pentru această afecţiune, constă în prezenţa pe mucoasa Patognomonic pentru această afecţiune, constă în prezenţa pe mucoasa

jugală, în dreptul ultimilor molari a 10 – 20 formaţiuni cu aspect de “boabe de jugală, în dreptul ultimilor molari a 10 – 20 formaţiuni cu aspect de “boabe de gris”grupate sau izolate pe fond eritematos, prezent în 80 – 90% cazuri.gris”grupate sau izolate pe fond eritematos, prezent în 80 – 90% cazuri.

Apare cu 24 h înainte şi durează 24 h după apariţia erupţiei, lăsând în urmă Apare cu 24 h înainte şi durează 24 h după apariţia erupţiei, lăsând în urmă un punct hemoragic (rest de Kun punct hemoragic (rest de Kőőplick) plick)

4. 4. Limba este deLimba este de obicei saburală obicei saburală Perioda de stare Perioda de stare

– Febra Febra şi catarul se acentuează şi apare erupţia, de obicei noaptea la şi catarul se acentuează şi apare erupţia, de obicei noaptea la nivelul cefei şi retroauricular. Se extinde progresiv, generalizându-se în 3 nivelul cefei şi retroauricular. Se extinde progresiv, generalizându-se în 3 zilezile

– Are aspect maculo-papulo-eritematos, durează 5 - 6 zile, după care Are aspect maculo-papulo-eritematos, durează 5 - 6 zile, după care dispare în ordinea în care a apărut, lăsând în urmă un aspect tigrat. dispare în ordinea în care a apărut, lăsând în urmă un aspect tigrat.

Convalescenţa este urmată de o stare de anergie trecatoare Convalescenţa este urmată de o stare de anergie trecatoare

Semnul KSemnul Kőőplickplick

Tablou clinic – perioada de stareTablou clinic – perioada de stare

Complicaţiile rujeoleiComplicaţiile rujeolei

Includ complicaţiile determinate de virus şi pe cele Includ complicaţiile determinate de virus şi pe cele determinate de suprainfecţii bacteriene determinate de suprainfecţii bacteriene

Complicaţiile respiratoriiComplicaţiile respiratorii– Laringita acută virală Laringita acută virală – Pneumopatia interstiţială cu celule gigante Pneumopatia interstiţială cu celule gigante – Bronşiolita capilară Bronşiolita capilară

Apare brusc cu insuficienţă respiratorie importantă, dispnee, Apare brusc cu insuficienţă respiratorie importantă, dispnee, tahipnee, tuse chinuitoaretahipnee, tuse chinuitoare

– Pneumonie şi bronhopneumonie prin suprainfecţii bacteriene Pneumonie şi bronhopneumonie prin suprainfecţii bacteriene (10 – 15%)(10 – 15%)

S aureus, Haemophylus spp, S pneumoniae: duc la apariţia S aureus, Haemophylus spp, S pneumoniae: duc la apariţia pleureziilor purulente şi a atelectaziei pulmonare pleureziilor purulente şi a atelectaziei pulmonare

Complicaţii oculareComplicaţii oculare– Conjunctivită, iridociclită, ulcere corneene, panoftalmie Conjunctivită, iridociclită, ulcere corneene, panoftalmie

Complicaţii otice Complicaţii otice – Otită congestivă virală care prin suprainfecţie bacteriană poate Otită congestivă virală care prin suprainfecţie bacteriană poate

determina otoantrite, otomastoidite, meningitedetermina otoantrite, otomastoidite, meningite Complicaţii digestive Complicaţii digestive

– Stomatita rujeolicăStomatita rujeolică Complicaţii de vecinătateComplicaţii de vecinătate

– Angină, flegmon, parotidită septică prin suprainfecţii Angină, flegmon, parotidită septică prin suprainfecţii bacteriene bacteriene

Complicaţii SNC Complicaţii SNC 1 – 5%1 – 5%ºº – Meningită (rar) cu zeci, sute de elemente/mmc în LCR Meningită (rar) cu zeci, sute de elemente/mmc în LCR – Encefalită (mortalitate 35%) manifestată prin febră, Encefalită (mortalitate 35%) manifestată prin febră,

convulsii, tulburări de conştient, pareze şi paralizii de convulsii, tulburări de conştient, pareze şi paralizii de nervi cranieni sau periferici nervi cranieni sau periferici

– Scleroza în plăci Scleroza în plăci – Panencefalita sclerozantă subacută (PESS) – apare în luni, Panencefalita sclerozantă subacută (PESS) – apare în luni,

ani la pacienţi care au avut rujeolă în special în primii 2 ani la pacienţi care au avut rujeolă în special în primii 2 ani de viaţă. Boala evoluează letal în 3 – 36 de luni, ani de viaţă. Boala evoluează letal în 3 – 36 de luni, trecând prin 4 faze trecând prin 4 faze Scăderea randamentului şcolar, tulburări de vedereScăderea randamentului şcolar, tulburări de vedere Mioclonii, tulburări de mersMioclonii, tulburări de mers Contractura generalizată, tulburări respiratoriiContractura generalizată, tulburări respiratorii Stare vegetativă, caşexie şi moarte Stare vegetativă, caşexie şi moarte Diagnostic :Diagnostic :

– Modificări caracteristice pe electroencefalogramă – complexe Modificări caracteristice pe electroencefalogramă – complexe Rademaker Rademaker

– Anticorpi antirujeolici în LCR şi sângeAnticorpi antirujeolici în LCR şi sânge– Ex. anatomopatologicEx. anatomopatologic (necroptic) (necroptic)

Diagnosticul rujeoleiDiagnosticul rujeolei

– Clinic Clinic – Paraclinic Paraclinic

Izolarea virusului în secreţii nasofaringiene şi Izolarea virusului în secreţii nasofaringiene şi sânge în perioda de debutsânge în perioda de debut

Teste serologice – creşterea titrului Teste serologice – creşterea titrului anticorpilor specifici în dinamică anticorpilor specifici în dinamică

Tratamentul rujeolei Tratamentul rujeolei SimptomaticSimptomatic

– Combaterea febrei, tusei Combaterea febrei, tusei Antibioticoterapia Antibioticoterapia

– Se foloseşte doar în cazul suprainfecţiilor Se foloseşte doar în cazul suprainfecţiilor bacteriene bacteriene

Tratament patogenic – urmăreşte Tratament patogenic – urmăreşte – Susţinerea respiratorie în caz de insuficienţă Susţinerea respiratorie în caz de insuficienţă

respiratorie acută respiratorie acută – Susţinere cardiovasculară (tonicardice, substanţe Susţinere cardiovasculară (tonicardice, substanţe

inotrop pozitive, refacerea volemiei, menţinerea TA) inotrop pozitive, refacerea volemiei, menţinerea TA) – Antiedematoase cerebrale pentru pacienţii cu Antiedematoase cerebrale pentru pacienţii cu

afectare menigiană, vitamine, corticoterapie afectare menigiană, vitamine, corticoterapie

Rubeola Rubeola Definiţie Definiţie

– Boală infecţioasă caracterizată prin adenomegalie Boală infecţioasă caracterizată prin adenomegalie generalizată, febră, catar respirator şi exantem generalizată, febră, catar respirator şi exantem maculopapulos generalizat maculopapulos generalizat

Importanţă Importanţă – Decurge din capacitatea teratogenă a virusului, riscul fiind Decurge din capacitatea teratogenă a virusului, riscul fiind

crescut pentru gravidele în primele 4 luni de sarcină. crescut pentru gravidele în primele 4 luni de sarcină. Viremia afecteaViremia afectează ză endoteliul vascular placentar cu scleroendoteliul vascular placentar cu scleroza za vilozităţilor şi irigarea insuficientă a fătului . Infecţia la vilozităţilor şi irigarea insuficientă a fătului . Infecţia la gravide se poate solda cu:gravide se poate solda cu: Nastere de copil normalNastere de copil normal Naştere de copil malformat : cardiac (75%), ocular (45%) şi Naştere de copil malformat : cardiac (75%), ocular (45%) şi

auditiv auditiv Nastere de făt mortNastere de făt mort Avort spontan Avort spontan

Etiopatiopatogenie Etiopatiopatogenie – Virusul rubeolic este un virus ARN din familia Togaviridae Virusul rubeolic este un virus ARN din familia Togaviridae – Cale de transmitere aerogenăCale de transmitere aerogenă– Bolnavul este contagios cu 4 - 7 zile înaintea debutului Bolnavul este contagios cu 4 - 7 zile înaintea debutului

clinic şi 6 – 7 zile după apariţia erupţiei clinic şi 6 – 7 zile după apariţia erupţiei

Tablou clinicTablou clinic Rubeola evoluează în 50% din cazuri subclinicRubeola evoluează în 50% din cazuri subclinic Incubaţia – durează 14 – 21 de zile Incubaţia – durează 14 – 21 de zile Perioada prodromală Perioada prodromală

– Durează 2 – 3 zile cu febră, catar respirator mult mai Durează 2 – 3 zile cu febră, catar respirator mult mai atenuat ca în rujeolă. Adenomegalia precede erupţia cu atenuat ca în rujeolă. Adenomegalia precede erupţia cu 2 – 7 zile. Uneori apare un enantem (pete eritematoase) 2 – 7 zile. Uneori apare un enantem (pete eritematoase) la nivelul palatului moale la nivelul palatului moale

Perioada de stare Perioada de stare – Erupţia apare pe faţă, trunchi şi membre generalizându-Erupţia apare pe faţă, trunchi şi membre generalizându-

se în câteva ore. Este maculo-papuloasă eritematoasă se în câteva ore. Este maculo-papuloasă eritematoasă cu elemente mai mici şi mai palide ca în rujeolă. În a 3-a cu elemente mai mici şi mai palide ca în rujeolă. În a 3-a zi – erupţia păleşte; febra durează 2 – 4 zile. zi – erupţia păleşte; febra durează 2 – 4 zile.

– Adenomegalia: ganglionii occipitali, retroauriculari, Adenomegalia: ganglionii occipitali, retroauriculari, laterocervicali, moderat sensibili, mobili, consistenţă laterocervicali, moderat sensibili, mobili, consistenţă crescută, durează 2 - 3 săptămâni; uneori apare crescută, durează 2 - 3 săptămâni; uneori apare splenomegalia. splenomegalia.

Diagnosticul rubeolei Diagnosticul rubeolei – ClinicClinic– Paraclinic Paraclinic

Leucograma este normală sau arată o leucopenie cu Leucograma este normală sau arată o leucopenie cu creşterea limfocitelor şi plasmocitelorcreşterea limfocitelor şi plasmocitelor

Identificarea antigenului viral în frotiul faringian se Identificarea antigenului viral în frotiul faringian se face prin reacţia de imunofluorescenţă. Reacţia face prin reacţia de imunofluorescenţă. Reacţia serologică (pozitivă la un titru de 1/64) trebuie să serologică (pozitivă la un titru de 1/64) trebuie să indice creşterea în dinamică a titrului anticorpilor.indice creşterea în dinamică a titrului anticorpilor.

În cazul gravidelor este necesară evidenţierea Ig M şi În cazul gravidelor este necesară evidenţierea Ig M şi Ig G. Ig G.

TratamentTratament– Simptomatic: antipiretice, antialgice Simptomatic: antipiretice, antialgice

Varicela Varicela Definiţie Definiţie

– Boală acută beningă, foarte contagioasă, caracterizată prin Boală acută beningă, foarte contagioasă, caracterizată prin erupţie maculo-papuloasă-veziculară care apare în mai multe erupţie maculo-papuloasă-veziculară care apare în mai multe etape etape

EtiopatogenieEtiopatogenie– Virusul varicelo-zosterian face parte din familia virusurilor Virusul varicelo-zosterian face parte din familia virusurilor

herpetice. Virusul pătrunde în organism pe cale respiratorie, se herpetice. Virusul pătrunde în organism pe cale respiratorie, se multiplică la nivelul mucoasei respiratorii, ducând la viremie prin multiplică la nivelul mucoasei respiratorii, ducând la viremie prin care ajunge în piele, mucoase, viscere. În celulele straturilor care ajunge în piele, mucoase, viscere. În celulele straturilor superficiale determină “degenerare balonizată” cu apariţia de superficiale determină “degenerare balonizată” cu apariţia de celule gigante multinucleate care au ca expresie clinică apariţia celule gigante multinucleate care au ca expresie clinică apariţia veziculelor caracteristice veziculelor caracteristice

– Varicela este expresia primo-infecţiei – din acest moment virusul Varicela este expresia primo-infecţiei – din acest moment virusul cantonându-se în ganglionii radiculari ai nervilor senzitivi. În cantonându-se în ganglionii radiculari ai nervilor senzitivi. În anumite condiţii de scădere a rezistenţei organismului, această anumite condiţii de scădere a rezistenţei organismului, această infecţie latentă poate reactiva, cu apariţia erupţiei la nivelul infecţie latentă poate reactiva, cu apariţia erupţiei la nivelul anumitor dermatome, erupţie caracteristică pentru “zona zoster”. anumitor dermatome, erupţie caracteristică pentru “zona zoster”.

– Boala este deosebit de contagioasă, se transmite aerogen cu 1 – Boala este deosebit de contagioasă, se transmite aerogen cu 1 – 2 zile înainte de apariţia erupţiei şi 7 zile după. 2 zile înainte de apariţia erupţiei şi 7 zile după.

Tablou clinic Tablou clinic Incubaţia - durează 10 – 21 de zile Incubaţia - durează 10 – 21 de zile Perioada prodromală – durează 1 – 2 zile, însoţită de Perioada prodromală – durează 1 – 2 zile, însoţită de

febră, cefalee, inapetenţă febră, cefalee, inapetenţă Perioada de starePerioada de stare

– Erupţia este sub formă de pete mici, roşii cu diametru de 2 – Erupţia este sub formă de pete mici, roşii cu diametru de 2 – 6 mm, localizate pe torace, faţă, scalp; în 6 – 12 ore 6 mm, localizate pe torace, faţă, scalp; în 6 – 12 ore maculele devin papule care în 6 – 8 ore devin vezicule maculele devin papule care în 6 – 8 ore devin vezicule înconjurate de o zonă eritematoasă. Veziculele cu diametru înconjurate de o zonă eritematoasă. Veziculele cu diametru de 2 – 10 mm sunt uniloculare şi au un conţinut clar de 2 – 10 mm sunt uniloculare şi au un conţinut clar (“picături de rouă”), sunt pruriginoase şi se rup uşor la (“picături de rouă”), sunt pruriginoase şi se rup uşor la microtrumatisme. În 12 – 24 ore lichidul se resoarbe, microtrumatisme. În 12 – 24 ore lichidul se resoarbe, vezicula se usucă formând o crustă care cade în 5 – 10 zile. vezicula se usucă formând o crustă care cade în 5 – 10 zile. Erupţia apare în valuri, la 2 - 3 zile. Veziculele apar şi pe Erupţia apare în valuri, la 2 - 3 zile. Veziculele apar şi pe mucoasa orală, conjunctivală şi ano-genitală, putând duce la mucoasa orală, conjunctivală şi ano-genitală, putând duce la ulceraţii extrem de dureroase. ulceraţii extrem de dureroase.

Complicaţii sunt rare:Complicaţii sunt rare:– Pneumonia variceloasă (rară), în special la Pneumonia variceloasă (rară), în special la

imunodeprimaţi. Debutul este între ziua 2 – 6 de boală, imunodeprimaţi. Debutul este între ziua 2 – 6 de boală, acompaniată de febră ridicată, jenă respiratorie până la acompaniată de febră ridicată, jenă respiratorie până la dispnee, tuse uneori cu striuri de sângedispnee, tuse uneori cu striuri de sânge

– Encefalita variceloasă – apare în a 4 - 7 zi de boală, Encefalita variceloasă – apare în a 4 - 7 zi de boală, evoluează cu febră, alterarea stării de conştineţă, evoluează cu febră, alterarea stării de conştineţă, convulsii, comă, letalitatea fiind de 5%. convulsii, comă, letalitatea fiind de 5%.

– Alte complicaţii: hepatită, pancreatită, artrită, Alte complicaţii: hepatită, pancreatită, artrită, miocardită, purpură trombocitopenică, sdr Reye. miocardită, purpură trombocitopenică, sdr Reye.

Diagnosticul este clinic şi paraclinicDiagnosticul este clinic şi paraclinic– Citodiagnosticul – evidenţierea celulelor caracteristice Citodiagnosticul – evidenţierea celulelor caracteristice

prin raclare la baza veziculei, a antigenului viral în prin raclare la baza veziculei, a antigenului viral în lichidul vezicular şi prin reacţii serologice lichidul vezicular şi prin reacţii serologice

Tratament Tratament – Etiologic – Aciclovir : 5 – 10 – 15 mg/kg/ziEtiologic – Aciclovir : 5 – 10 – 15 mg/kg/zi– Simptomatic: pudrare locală cu pulbere de talc mentolat, Simptomatic: pudrare locală cu pulbere de talc mentolat,

interzicerea traumatizării veziculelor. interzicerea traumatizării veziculelor.

Scarlatina Scarlatina DefiniDefiniţieţie

– Boală infectocontagioasă determinată Boală infectocontagioasă determinată de streptococul beta-hemolitic de grup de streptococul beta-hemolitic de grup A, carcaterizată prin febră, angină, A, carcaterizată prin febră, angină, exantem, importantă prin complicaţiile exantem, importantă prin complicaţiile sale imediate şi tardive sale imediate şi tardive

Etiopatogenie Etiopatogenie Streptococul beta hemolitic de grup A este un coc gram Streptococul beta hemolitic de grup A este un coc gram

pozitiv care prezintă pozitiv care prezintă – Antigene capsulare – capsula din Antigene capsulare – capsula din acid hialuronicacid hialuronic cu rol cu rol

antifagocitarantifagocitar– Antigene de perete Antigene de perete

Stratul extern: proteina M care în prezintă în la nivelul unor epitopi Stratul extern: proteina M care în prezintă în la nivelul unor epitopi fenomene de mimetism molecular (similitudine) cu anumite fenomene de mimetism molecular (similitudine) cu anumite segmente ale structurilor polipeptidice miocardice, explicând astfel segmente ale structurilor polipeptidice miocardice, explicând astfel posibilitatea afectării miocardului prin reacţie imunologică posibilitatea afectării miocardului prin reacţie imunologică încrucişată încrucişată

Stratul mijlociu – antigenul C – prezintă acelaşi fenomen de Stratul mijlociu – antigenul C – prezintă acelaşi fenomen de similitudine cu ţesutul valvular cardiac, care poate fi interesat tot similitudine cu ţesutul valvular cardiac, care poate fi interesat tot prin mecanism imunologic prin mecanism imunologic

Stratul intern – conferă peretelui rigiditate; Stratul intern – conferă peretelui rigiditate; – Antigene extracelulare Antigene extracelulare

Toxina eritrogenă – determină fenomenele toxice din scarlatină Toxina eritrogenă – determină fenomenele toxice din scarlatină Hemolizine: streptolizina O: poate fi determinată indirect prin titrul Hemolizine: streptolizina O: poate fi determinată indirect prin titrul

ASLOASLO Hialuronidaza – factor de difuziune Hialuronidaza – factor de difuziune Streptokinaza Streptokinaza Streptodornaza – scindează ADN-ul leucocitar Streptodornaza – scindează ADN-ul leucocitar Proteinaze – rol nefritigenProteinaze – rol nefritigen Leucocidine, endotoxineLeucocidine, endotoxine

Cu aceste mecanisme de virulenţă, Cu aceste mecanisme de virulenţă, Streptococul beta hemolitic de grup A Streptococul beta hemolitic de grup A acţionează prin trei mecanisme:acţionează prin trei mecanisme:– ToxicToxic

Toxinele eritrogene pătrund în SNV determinând Toxinele eritrogene pătrund în SNV determinând febră, exantem, enantem, tulburări cardiovasculare, febră, exantem, enantem, tulburări cardiovasculare, nervoase, digestive nervoase, digestive

– SepticSeptic Diseminarea infecţiei în focare de vecinătate: otite, Diseminarea infecţiei în focare de vecinătate: otite,

sinuzite sinuzite – Imunologic Imunologic

Apare după 16 – 21 de zile, după apariţia anticorpilor Apare după 16 – 21 de zile, după apariţia anticorpilor specifici. Reacţiile imunologice sunt implicate în specifici. Reacţiile imunologice sunt implicate în patogenia RAA (RAA), glomerulonefrita acută, patogenia RAA (RAA), glomerulonefrita acută, eritemul nodos, coree Sydenham eritemul nodos, coree Sydenham

Tablou clinic Tablou clinic Incubaţia – durează 3 – 6 zile Incubaţia – durează 3 – 6 zile Debutul este brusc cu febră dureri de gât (spontane Debutul este brusc cu febră dureri de gât (spontane

şi la deglutiţie), vărsături, dureri abdominaleşi la deglutiţie), vărsături, dureri abdominale Perioada de stare: Perioada de stare:

– după 12 - 24 ore apare după 12 - 24 ore apare exantemul exantemul , erupţie micropapuloasă , erupţie micropapuloasă congestivă cu aspect de “boabe de nisip”, aspră la pipăit. congestivă cu aspect de “boabe de nisip”, aspră la pipăit. Este generalizată,dar respectă faţa şi extremităţile şi este Este generalizată,dar respectă faţa şi extremităţile şi este accentuată la nivelul pliurilor de flexie (Semn Pastia) accentuată la nivelul pliurilor de flexie (Semn Pastia)

– Enantemul – cuprinde angina şi ciclul glositei exfoliative Enantemul – cuprinde angina şi ciclul glositei exfoliative Angina – este intens eritematoasă, cu aspect dee “flacără” Angina – este intens eritematoasă, cu aspect dee “flacără”

cuprinzând istmul faringian şi oprindu-se brusc la limita cu cuprinzând istmul faringian şi oprindu-se brusc la limita cu palatul dur (“angina vopsită”); este însoţită de adenomegalie palatul dur (“angina vopsită”); este însoţită de adenomegalie subangulomandibulară şi latero-cervicală, uneori de false subangulomandibulară şi latero-cervicală, uneori de false membrane. Asocierea anginei streptococice cu germeni membrane. Asocierea anginei streptococice cu germeni anaerobi determină angina ulcero-necrotică Henoch. anaerobi determină angina ulcero-necrotică Henoch.

– Alte simptome: cefalee, febră, anorexie, astenie, insomnie, Alte simptome: cefalee, febră, anorexie, astenie, insomnie, tahicardie, greţuri, dureri abdominale, hepatomegalie (în tahicardie, greţuri, dureri abdominale, hepatomegalie (în formele severe), oligurie formele severe), oligurie

Perioada de descuamaţie – apare după 7 – 14 zile de Perioada de descuamaţie – apare după 7 – 14 zile de boală şi durează 2 – 4 săptămâni. Descuamaţia este boală şi durează 2 – 4 săptămâni. Descuamaţia este furfuracee pe trunchi şi în “deget de mănuşă” la furfuracee pe trunchi şi în “deget de mănuşă” la nivelul falangelor nivelul falangelor

Exantemul din scarlatină Exantemul din scarlatină

Ciclul glositei exfoliative Ciclul glositei exfoliative

Ziua I – limbă saburalăZiua I – limbă saburală

Ziua II – III – depozitul dispare de la vârful limbii – “V” lingual Ziua II – III – depozitul dispare de la vârful limbii – “V” lingual

Ziua IV - V – limbă dezepitelizată “zmeurie”Ziua IV - V – limbă dezepitelizată “zmeurie”

Ziua VI - VII – limba devine netedă, roşie (aspect “lăcuit”) – epiteliul Ziua VI - VII – limba devine netedă, roşie (aspect “lăcuit”) – epiteliul interpapilar se refaceinterpapilar se reface

Ziua X - aspect normal Ziua X - aspect normal

Complicaţiile scarlatinei Complicaţiile scarlatinei

Toxice Toxice – Miocardita, hepatita, nefrita, insuficienţa Miocardita, hepatita, nefrita, insuficienţa

suprarenală suprarenală Septice de vecinătate: Septice de vecinătate:

– otite, sinuzite, flegmon de orbită, otite, sinuzite, flegmon de orbită, meningite purulente, abcese cerebrale meningite purulente, abcese cerebrale şi la distanţă, bronhopneumonii, şi la distanţă, bronhopneumonii, pleurezii, pericarditepleurezii, pericardite

Imunologice Imunologice – RAA (3%), glomerulonefrite acute RAA (3%), glomerulonefrite acute

Diagnosticul scarlatinei Diagnosticul scarlatinei Clinic Clinic

– Febra + exantem + enantem caracteristic Febra + exantem + enantem caracteristic Paraclinic Paraclinic

– Exsudat faringian – Streptococ betahemolitic de grup A Exsudat faringian – Streptococ betahemolitic de grup A – Leucograma – leucocitoză cu predominanţa PMN şi Leucograma – leucocitoză cu predominanţa PMN şi

eozinofile în 50%eozinofile în 50%– Creşterea titrului ASLO în dinamică (N: 50 – 200U)Creşterea titrului ASLO în dinamică (N: 50 – 200U)

Tratamentul scarlatinei Tratamentul scarlatinei

Etiologic Etiologic – Penicilina G: 800.000 – 1.200.000/zi timp de 6 Penicilina G: 800.000 – 1.200.000/zi timp de 6

zile urmată de administrarea de zile urmată de administrarea de Moldamin 600.000 ui la copii – 1.200.000 la adult în Moldamin 600.000 ui la copii – 1.200.000 la adult în

ziua 7ziua 7 La bolnavul alergic la pencilină se administrează La bolnavul alergic la pencilină se administrează

eritromicina 30 – 50 mg/kg/zi timp de 10 zile eritromicina 30 – 50 mg/kg/zi timp de 10 zile

Simptomatic : aminofenazonă, gargară cu Simptomatic : aminofenazonă, gargară cu ceai de muşeţel (Romazulan) ceai de muşeţel (Romazulan)

Patogenic – se adresează formelor severe Patogenic – se adresează formelor severe de scarlatină de scarlatină

GripaGripa(influenza)(influenza) Etiopatogenie Etiopatogenie

– Virusul gripal, Virusul gripal, myxovirusmyxovirus este un virus ARN de formă este un virus ARN de formă sferică cu diametrul de 80 – 129 nmsferică cu diametrul de 80 – 129 nm

– Prezintă un înveliş proteic (AgS) pe baza caruia au fost Prezintă un înveliş proteic (AgS) pe baza caruia au fost identificate 3 tipuri de virus gripal A, B, C. identificate 3 tipuri de virus gripal A, B, C.

– Peste nucleocapsidă se află un strat lipidic cu o Peste nucleocapsidă se află un strat lipidic cu o grosime de 60grosime de 60ÄÄ străbătut de 550 de spicule de natură străbătut de 550 de spicule de natură glicoproteică. Acest strat conţine Hemaglutinina (AgH) glicoproteică. Acest strat conţine Hemaglutinina (AgH) şi Neuraminidaza (AgN). Aceste antigene suferă şi Neuraminidaza (AgN). Aceste antigene suferă schimbări antigenice majore (antigenic shift) şi minore schimbări antigenice majore (antigenic shift) şi minore (antigenic drift). Schimbările antigenice majore sunt (antigenic drift). Schimbările antigenice majore sunt responsabile de apariţia de noi subtipuri şi deci cauza responsabile de apariţia de noi subtipuri şi deci cauza noilor epidemii. noilor epidemii.

– Virusul gripal este transmis pe cale aerogenă, pătrunde Virusul gripal este transmis pe cale aerogenă, pătrunde în celulele mucoasei respiratorii unde utilizează în celulele mucoasei respiratorii unde utilizează mecanismul de sinteză a celulei respective până la mecanismul de sinteză a celulei respective până la distrugerea ei. Virionii eliberaţi vor inhiba alte celule. distrugerea ei. Virionii eliberaţi vor inhiba alte celule.

Tablou clinicTablou clinic Incubaţia – durează 1 – 3 zileIncubaţia – durează 1 – 3 zile Debutul este brutal cu febră (39 - 40Debutul este brutal cu febră (39 - 40°°C), C),

frisoane, cefalee, mialgiifrisoane, cefalee, mialgii Perioda de stare durează 2 – 7 zile Perioda de stare durează 2 – 7 zile

– Sindrom febril (durata mai mare de 10 zile indică Sindrom febril (durata mai mare de 10 zile indică complicaţiile)complicaţiile)

– Sindromul algic: cefalee, mialgii, artralgiiSindromul algic: cefalee, mialgii, artralgii– Sindrmul neuropsihic: astenie, ameţeli, apatieSindrmul neuropsihic: astenie, ameţeli, apatie– Sindromul respirator: coriză, congestie lacrimală, Sindromul respirator: coriză, congestie lacrimală,

disfagie, disfonie, tusedisfagie, disfonie, tuse– Manifestări cardiovasculare: tahicardie Manifestări cardiovasculare: tahicardie – Manifestări digestive: inapetenţă, greaţă, vărsăturiManifestări digestive: inapetenţă, greaţă, vărsături– Manifestări Manifestări renrenale: oligurieale: oligurie– Manifestări hemoragice: epistaxis, spută Manifestări hemoragice: epistaxis, spută

hemoptoică hemoptoică

Complicaţiile gripei Complicaţiile gripei RespiratoriiRespiratorii

– Virale: laringita acută la copilul mic (disfonie, tuse Virale: laringita acută la copilul mic (disfonie, tuse lătrătoare, asfixie), laringo-traheită, bronşiolită, lătrătoare, asfixie), laringo-traheită, bronşiolită, pneumonie(a 2-a zi de boală – dispnee, cianoză, tuse)pneumonie(a 2-a zi de boală – dispnee, cianoză, tuse)

– Bacteriene: pneumonii bacteriene, pleurezii, Bacteriene: pneumonii bacteriene, pleurezii, bronhopneumoniibronhopneumonii

Neurologice Neurologice – Encefalita şi meningita sunt rareEncefalita şi meningita sunt rare– Mielite, poliradiculonevriteMielite, poliradiculonevrite– Sdr. Reye (2 – 6 cazuri la 100.000) poate fi determinat şi de Sdr. Reye (2 – 6 cazuri la 100.000) poate fi determinat şi de

alte virusuri (herpes simplex, adenovirus, Coxackie A şi B, v. alte virusuri (herpes simplex, adenovirus, Coxackie A şi B, v. sinciţial respirator, paragripalsinciţial respirator, paragripal Vărsături, convulsii, comă, pleiocitoză cu limfocitoză în LCR, Vărsături, convulsii, comă, pleiocitoză cu limfocitoză în LCR,

hipoglicemie, hiperamoniemie, alterarea testelor hepaticehipoglicemie, hiperamoniemie, alterarea testelor hepatice Cardiovasculare: miocardită, pericardităCardiovasculare: miocardită, pericardită Renale: nefrită interstiţialăRenale: nefrită interstiţială ORL: otomastoidită, otită, sinuzităORL: otomastoidită, otită, sinuzită

Diagnostic Diagnostic

Clinic Clinic Paraclinic Paraclinic

– Izolarea virusului din secreţii nasofaringiene, Izolarea virusului din secreţii nasofaringiene, cultivare pe membrana corioalantoidă de ou cultivare pe membrana corioalantoidă de ou embrionatembrionat

– Teste serologice Teste serologice Tratament Tratament

– Este predominant simptomatic. Susţinerea Este predominant simptomatic. Susţinerea respiraţiei şi a funcţiei cardiovasculare este respiraţiei şi a funcţiei cardiovasculare este necesară în formele severe. În prezenţa necesară în formele severe. În prezenţa suprainfecţiilor bacteriene se vor administra suprainfecţiilor bacteriene se vor administra antibiotice antibiotice

Parotidita epidemică Parotidita epidemică - oreionul - - oreionul -

Virusul urlian, Virusul urlian, paramyxiovirusparamyxiovirus, , pătrunde pe cale respiratorie şi trece în pătrunde pe cale respiratorie şi trece în sânge (viremie) de unde se localizează sânge (viremie) de unde se localizează pe ţesutul glandular şi nervos.pe ţesutul glandular şi nervos.

Tablou clinic Tablou clinic Incubaţia – durează în medie 14 zileIncubaţia – durează în medie 14 zile Debutul este brusc cu febră, frisoane, cefalee, mialgii, Debutul este brusc cu febră, frisoane, cefalee, mialgii,

dureri în loja parotidiană, trismusdureri în loja parotidiană, trismus Perioada de starePerioada de stare

– După 24 – 36 ore apare tumefierea glandei parotide cu După 24 – 36 ore apare tumefierea glandei parotide cu ştergerea şanţului retromaxilar. În 50% din cazuri afectarea ştergerea şanţului retromaxilar. În 50% din cazuri afectarea este bilaterală (facies de lună plină). Regiunea tumefiată este este bilaterală (facies de lună plină). Regiunea tumefiată este dură la palpare, sensibilă, pielea având un aspect normal. dură la palpare, sensibilă, pielea având un aspect normal. Durerea iradiază spre ureche, baza gâtului; articulaţia Durerea iradiază spre ureche, baza gâtului; articulaţia temporomandibulară şi vârful gonionului sunt dureroase. temporomandibulară şi vârful gonionului sunt dureroase.

– Enantemul oral: angină eritematoasă sau pultacee, congestie şi Enantemul oral: angină eritematoasă sau pultacee, congestie şi eritem la orificiul canalului lui Stenon, limba este saburală. Pot eritem la orificiul canalului lui Stenon, limba este saburală. Pot fi afectate şi glandele maxilare şi sublinguale, care apar ca fi afectate şi glandele maxilare şi sublinguale, care apar ca două boabe de fasole de o parte şi de alta a frenului lingual. două boabe de fasole de o parte şi de alta a frenului lingual. Inflamaţia glandelor salivare durează 7 – 14 zile. Inflamaţia glandelor salivare durează 7 – 14 zile.

Localizările infecţiei urliene Localizările infecţiei urliene – Salivare Salivare – Extra-salivare care apar fie concomitent cu Extra-salivare care apar fie concomitent cu

afectarea parotidelor fie la 4 – 12 zile după. afectarea parotidelor fie la 4 – 12 zile după. Uneori apar fără afectare parotidiană dar există Uneori apar fără afectare parotidiană dar există noţiunea de contact epidemiologicnoţiunea de contact epidemiologic Meningita urliană (20%) – meningită cu LCR clar, cu Meningita urliană (20%) – meningită cu LCR clar, cu

evoluţie benignă; apare în a 4 – 7 –a zi de boală, cu evoluţie benignă; apare în a 4 – 7 –a zi de boală, cu febră, cefalee, vărsături, semne de iritaţie meiningianăfebră, cefalee, vărsături, semne de iritaţie meiningiană

Encefalita urliană (0,2 – 0,5%) apare cam la 3 săptămâni Encefalita urliană (0,2 – 0,5%) apare cam la 3 săptămâni de la debut cu: febră, delir, convulsii, comă, paralizii de de la debut cu: febră, delir, convulsii, comă, paralizii de nervi cranieni şi periferici; letalitatea este de 1- 2%. nervi cranieni şi periferici; letalitatea este de 1- 2%.

Mielită, poliradiculonevrităMielită, poliradiculonevrită Orhita urliană (18 – 30%) apare concomitent cu Orhita urliană (18 – 30%) apare concomitent cu

parotidita sau după 1 – 2 zile de boală; debutul este parotidita sau după 1 – 2 zile de boală; debutul este brusc cu febră, frisoane, cefalee, vărsături, durere vie brusc cu febră, frisoane, cefalee, vărsături, durere vie testiculară, tumefacţie, congestie; sterilitatea apare testiculară, tumefacţie, congestie; sterilitatea apare numai în caz de afectare a ambilor testicolinumai în caz de afectare a ambilor testicoli

Pancreatita apare în a 4 – 10-a zi de boală cu anorexie, Pancreatita apare în a 4 – 10-a zi de boală cu anorexie, vărsături, diareevărsături, diaree

dacrioadenitădacrioadenită

ComplicaţiiComplicaţii– Miocardită, pericardită, surditate (afectarea Miocardită, pericardită, surditate (afectarea

nv. acustic), pneumonie interstiţială, nv. acustic), pneumonie interstiţială, hepatităhepatită

DiagnosticDiagnostic– ClinicClinic– Paraclinic Paraclinic

izolarea virusului în primele 2 zile din sânge şi izolarea virusului în primele 2 zile din sânge şi LCRLCR

Reacţii serologice Reacţii serologice TratamentTratament

– simptomaticsimptomatic– Corticoterapia este indicată pentru pacienţii Corticoterapia este indicată pentru pacienţii

cu meningită şi orhită (prednison 1 mg/kg/zi) cu meningită şi orhită (prednison 1 mg/kg/zi)

Mononucleoza infecţioasă Mononucleoza infecţioasă Etiopatogenie Etiopatogenie

– Virusul Epstein-Barr (herpesvirus), Virusul Epstein-Barr (herpesvirus), pătrunde în organsim pe cale respiratorie pătrunde în organsim pe cale respiratorie (contact cu saliva bolnavului prin sărut), (contact cu saliva bolnavului prin sărut), se multiplică în celulele epiteliului se multiplică în celulele epiteliului respirator şi este preluat de limfocitele B respirator şi este preluat de limfocitele B pentru care are receptori specificipentru care are receptori specifici

– De aici infecţia poate urma 2 căi:De aici infecţia poate urma 2 căi: Infecţia litică (faza acută) – limfocitul infectat Infecţia litică (faza acută) – limfocitul infectat

este distrus şi infectează alte celuleeste distrus şi infectează alte celule Infecţia latentă – virusul este cantonat în Infecţia latentă – virusul este cantonat în

limfocitul B, se multiplică odată cu acesta şi limfocitul B, se multiplică odată cu acesta şi stimulează macrofagele şi limfocitele T, care stimulează macrofagele şi limfocitele T, care participă la producţia de anticorpi specifici.participă la producţia de anticorpi specifici.

Tablou clinic Tablou clinic Incubaţia este de 20 – 60 zileIncubaţia este de 20 – 60 zile Debutul este insidios cu febră, frisoane, Debutul este insidios cu febră, frisoane,

alterarea stării generale alterarea stării generale Perioada de stare este dominată de Perioada de stare este dominată de

– febrăfebră (80%) cu valori cuprinse între 38 - 39 (80%) cu valori cuprinse între 38 - 39°°C timp de C timp de 7 – 28 zile (în medie 14 zile)7 – 28 zile (în medie 14 zile)

– AAdenomegaliadenomegalia (80%) – poate afecta orice grupă (80%) – poate afecta orice grupă ganglionară; ganglionii sunt măriţi de volum, fermi, ganglionară; ganglionii sunt măriţi de volum, fermi, nedureroşi şi nesupurativi, durează 2 – 3 zile până la nedureroşi şi nesupurativi, durează 2 – 3 zile până la 2 luni.2 luni.

– SplenomegaliaSplenomegalia – este prezentă în 50 – 75% din cazuri. – este prezentă în 50 – 75% din cazuri.– HepatomegaliaHepatomegalia (10- 20%) este însoţită uneori de (10- 20%) este însoţită uneori de

icter.icter.– Poate apare un eritem cutanat (în 90% din cazurile Poate apare un eritem cutanat (în 90% din cazurile

care au fost tratate cu ampicilină)care au fost tratate cu ampicilină)– Mai sunt menţionate: meningita, encefalita, Mai sunt menţionate: meningita, encefalita,

miopericardită, pneumonie, pleurezie. miopericardită, pneumonie, pleurezie.

Diagnosticul MNI Diagnosticul MNI Se bazează pe date clinice şi paraclinice: Se bazează pe date clinice şi paraclinice:

leucocitoză (10.000 – 20.000/mmc) cu leucocitoză (10.000 – 20.000/mmc) cu predominanţa limfomonocitelor între care există predominanţa limfomonocitelor între care există limfocite atipice – celulele Dlimfocite atipice – celulele Doowney.wney.

Testele cu anticorpi nespecifici – reacţia Paul-Testele cu anticorpi nespecifici – reacţia Paul-Bunell-Davidsohn – decurg în 2 etape:Bunell-Davidsohn – decurg în 2 etape:– Serul bolnavului se pune în contact cu hematii de berbec: Serul bolnavului se pune în contact cu hematii de berbec:

se produce hemaglutinarea datorită prezenţei Ac heterofili se produce hemaglutinarea datorită prezenţei Ac heterofili numai în MNI numai în MNI

– Ser bolnav + hematii de bou – fixează Ac din MNI Ser bolnav + hematii de bou – fixează Ac din MNI – Ser + rinichi de cobai – fixează Ac din boala seruluiSer + rinichi de cobai – fixează Ac din boala serului

Testele pentru Ac specificiTestele pentru Ac specifici anticapsidă virală – VCA IgM = 1/80anticapsidă virală – VCA IgM = 1/80

– Anti Ag precoce – în convalescenţăAnti Ag precoce – în convalescenţă– Anti Ag nuclear Anti Ag nuclear – Fixatori de complement Fixatori de complement

Testul Paul-Bunell-DavidsohnTestul Paul-Bunell-Davidsohn

tratament – este simptomatic. Corticoterapia se tratament – este simptomatic. Corticoterapia se administrează în formele cu meningoencefalită administrează în formele cu meningoencefalită

SerSer Aglutinare după adsorbţieAglutinare după adsorbţie

Rinichi de cobai Rinichi de cobai Hematii de Hematii de bou bou

Mononucleoza Mononucleoza infecţioasă infecţioasă

+ + --

Ser normal Ser normal - - ++

Boala seruluiBoala serului - - - -

Stomatita veziculoasă Stomatita veziculoasă enterovirală cu exantem enterovirală cu exantem

Boala mână-gură-piciorBoala mână-gură-picior– Agent etiologic - virusul Coxackie Agent etiologic - virusul Coxackie – Afecţiunea apare în microepidemii în Afecţiunea apare în microepidemii în

familie, şcolifamilie, şcoli– Exantem: macule care devin papule, Exantem: macule care devin papule,

care ulterior se transformă în vezicule care ulterior se transformă în vezicule localizate pe:localizate pe: Limbă, mucoasa jugală, mâini, picioareLimbă, mucoasa jugală, mâini, picioare

– Vindecare spontană în 7 – 10 zile Vindecare spontană în 7 – 10 zile

Herpangina Herpangina

Este determinată de virusul Coxackie Este determinată de virusul Coxackie A şi BA şi B

Se manifestă prin febră care durează Se manifestă prin febră care durează 1 – 4 zile, disfagie, vărsături, mialgii 1 – 4 zile, disfagie, vărsături, mialgii şi 15 – 20 de vezicule mici pe şi 15 – 20 de vezicule mici pe amigdale, pilieri, care se ulcereazăamigdale, pilieri, care se ulcerează

Vindecarea este spontană în 3 – 4 Vindecarea este spontană în 3 – 4 zilezile