familia Şi atitudinea copilului faţa de Învăţătură

4
Familia şi atitudinea copilului faţa de învăţătură - Tipuri de părinţi – Se spune că, înţelept este acel om care nu-şi consumă energia cu lucruri pentru care nu este potrivit; dar şi acela care ştie să aleagă dintre lucrurile care le face bine şi le face pe care le ştie cel mai bine. Orice părinte îşi doreşte să aibă un copil inteligent, sociabil, necomplexat, cu o bună imagine de sine. Însă nu toţi copii ajung să gândească şi să acţioneze aşa cum şi-ar dori părinţii lor, pentru că nu toţi au fost educaţi în acelaşi fel. Aici intervine şcoala (consilierea şcolară, educaţională), învăţatorul (consilierul şcolar) poate creşte încredrea în sine a copiilor, poate stimula creativitatea, talentul sau pornirile acestora, p oate avea rolul hotărâtor în dezvoltarea aptitudinilor copiilor. Cunoscând bine copiii îi putem educa şi forma, îi putem ajuta să-şi dezvolte armonios personalitatea. „Când profesorii vor fi mai aproape de elevi, când vor dispărea violenţa şi gestul brutal, când se va renunţa la pedeapsă şi se va face apel la simţul demnităţii şi al raţiunii, când se va învedera nobleţea muncii, a cinstei şi a politeţei, prin exemplul educatorilor înşişi, atunci se va stabili un climat cu adevărat propriu educaţiei omului.” D. Theodosiu. Elevii au, de regulă, două atitudini distincte faţă de învăţatură: atitudinea pozitivă şi cea negativă. Încă de la debutul şcolarităţii, elevii trebuie deprinşi treptat să înveţe din convingere, din proprie iniţiativă, independent. Analiza atentă a cauzelor unui randament scăzut la învăţătură ne conduce la concluzia că, în multe cazuri, acesta este generat de atitudinea necorespunzătoare faţă de munca şcolară. „A reuşi la învăţătură şi a rămâne în urmă din punct de vedere moral înseamnă mai curând a rămâne în urmă decât a reuşi” spunea Comenius. Atitudinea pozitivă faţă de învăţătură îmbracă mai multe forme şi se manifestă în chip diferit. I. Atitudinea emoţional-pozitivă este determinată de motivaţii interioare, afective, copilul manifestând interes, atracţie, dragoste faţă de învăţatură, învăţând cu plăcere. II. Atitudinea conştient-pozitivă o au elevii care manifestă conştiinciozitate, sârguinţă, fiind pătrunşi de necesitatea, de importanţa însuşirii cunoştinţelor pentru ei şi pentru societate. Atitudinea conştiinţă faţă de învăţătură îi dă elevului forţa necesară pentru a învinge dificultăţile întâmpinate, face ca munca de învăţare să fie mai neştiută, mai nehotărâtă. III. Atitudinea aparent pozitivă o au elevii la care rezultatele bune la învăţătură sunt urmarea tutelării permanente a lor de către educatori şi părinţi. Dacă apreciem atitudinea acestor elevi doar prin prisma rezultatelor şcolare, suntem tentaţi să-i considerăm ca având o atitudine pozitivă. Dacă, însă, luăm în calcul motivele învăţării care duc la aceste rezultate remarcăm doar atitudinea aparent pozitivă, lipsind motivele emoţionale sau convingerile personale. Atitudinea negativă are şi ea mai multe variante:

Upload: sergiufuior

Post on 16-Sep-2015

225 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

psihologie

TRANSCRIPT

Familia i atitudinea copilului faa de nvtur- Tipuri de prini

Se spune c, nelept este acel om care nu-i consum energia cu lucruri pentru care nu este potrivit; dar i acela care tie s aleag dintre lucrurile care le face bine i le face pe care le tie cel mai bine.

Orice printe i dorete s aib un copil inteligent, sociabil, necomplexat, cu o bun imagine de sine. ns nu toi copii ajung s gndeasc i s acioneze aa cum i-ar dori prinii lor, pentru c nu toi au fost educai n acelai fel.Aici intervine coala (consilierea colar, educaional), nvatorul (consilierul colar) poate crete ncredrea n sine a copiilor, poate stimula creativitatea, talentul sau pornirile acestora, poate avea rolul hotrtor n dezvoltarea aptitudinilor copiilor.

Cunoscnd bine copiii i putem educa i forma, i putem ajuta s-i dezvolte armonios personalitatea.

Cnd profesorii vor fi mai aproape de elevi, cnd vor disprea violena i gestul brutal, cnd se va renuna la pedeaps i se va face apel la simul demnitii i al raiunii, cnd se va nvedera nobleea muncii, a cinstei i a politeei, prin exemplul educatorilor nii, atunci se va stabili un climat cu adevrat propriu educaiei omului. D. Theodosiu.Elevii au, de regul, dou atitudini distincte fa de nvatur: atitudinea pozitiv i cea negativ.

nc de la debutul colaritii, elevii trebuie deprini treptat s nvee din convingere, din proprie iniiativ, independent. Analiza atent a cauzelor unui randament sczut la nvtur ne conduce la concluzia c, n multe cazuri, acesta este generat de atitudinea necorespunztoare fa de munca colar.A reui la nvtur i a rmne n urm din punct de vedere moral nseamn mai curnd a rmne n urm dect a reui spunea Comenius.Atitudinea pozitiv fa de nvtur mbrac mai multe forme i se manifest n chip diferit.

I. Atitudinea emoional-pozitiv este determinat de motivaii interioare, afective, copilul manifestnd interes, atracie, dragoste fa de nvatur, nvnd cu plcere.

II. Atitudinea contient-pozitiv o au elevii care manifest contiinciozitate, srguin, fiind ptruni de necesitatea, de importana nsuirii cunotinelor pentru ei i pentru societate. Atitudinea contiin fa de nvtur i d elevului fora necesar pentru a nvinge dificultile ntmpinate, face ca munca de nvare s fie mai netiut, mai nehotrt.

III. Atitudinea aparent pozitiv o au elevii la care rezultatele bune la nvtur sunt urmarea tutelrii permanente a lor de ctre educatori i prini. Dac apreciem atitudinea acestor elevi doar prin prisma rezultatelor colare, suntem tentai s-i considerm ca avnd o atitudine pozitiv. Dac, ns, lum n calcul motivele nvrii care duc la aceste rezultate remarcm doar atitudinea aparent pozitiv, lipsind motivele emoionale sau convingerile personale.Atitudinea negativ are i ea mai multe variante:

I. Cea mai grav este atitudinea negativ absolut sau total, manifestat prin dezinteres, uneori chiar repulsie fa de munca ocular, indiferen fa de notele slabe, potrivite, lipsa oricror deprinderi de munc intelectual, indisciplin n timpul leciilor, etc. Cei cu o astfel de atitudine sunt de obicei cei ce rmn repeteni sau abandoneaz coala.

II. Atitudinea negativ rotativ sau parial

Elevii cu aceast form de atitudine negativ i pregtesc leciile superficial, de mntuial, fr interes i fr preocupare pentru calitate, iar rezultatele lor la nvtur sunt mediocre sau chiar slabe.n acest caz, atitudinea negativ se manifest doar fa de anumite discipline de nvmnt, pentru care elevul nu simte nici o atracie i la care obine rezultate slabe, n timp ce la alte discipline nva bine sau chiar foarte bine. Lipsa de interes fa de anumite discipline se datoreaz fie lacunelor n cunotinele anterioare, fie antipatie fa de profesorii care le predau.

III. Forma deghizat sau mascat o au elevii care obin rezultate bune cu orice pre. Ei nu nva pentru a-i mbogi cunotinele ci pentru a cpta note mari, pentru a satisface orgoliul prinilor, etc.

Cauzele atitudinii negative sunt:

a) Lipsa de preocupare a familiei pentru cultivarea de timpuriu la copil a interesului pentru activitatea intelectual, pentru munca colar, dup ce acesta a devenit colar.

Premisele pentru atitudinea pozitiv fa de nvtur se formeaz din primii ani din via din ambiana cultural din familie, prin preocuprile intelectuale ale prinilor i ale celorlalte persoane adulte din familie.

De obicei, prinii care nu au preocupri intelectuale i nu se ngrijesc de pregtirea copilului pentru coal neglijeaz aceast ndatorire i dup ce copilul a devenit colar. Acestor prini le este indiferent dac copilul nva bine sau nu, dac i pregtete leciile potrivit cerinelor nvtorului sau la ntmplare, dac obine rezultate bune sau rele, dac are o conduit corespunztoare sau este indisciplinat i obine rezultate slabe. n acest caz atitudinea negativ a copiilor fa de nvtur reflect atitudinea prinilor fa de coal i fa de ndatoririle colare ale acestora.

b) Absena unui regim relaional i stabil de via i activitate a copilului n familie. Copilul care nu are un asemenea program n familie i desfoar activitatea la ntmplare, i pregtete temele la ore improprii pentru activitatea intelectual, nu-i formeaz deprinderi de munc ordonat sistematic, dei din aceast cauz ntmpin tot mai multe greuti n ndeplinirea sarcinilor colare, pe care caut s le evite.

c) n unele cazuri, indiferena, nepsarea, apatia copilului fa de nvtur se datoreaz faptului c el nu are deprinderea de a munci. Nefiind deprins n familie s munceasc, s nving greutile, primele dificulti ntlnite n coal i descurajeaz i apare delasarea. Nenvnd lecie cu lecie, n cunotinele copilului se acumuleaz tot mai multe goluri care l mpiedic s neleag cunotinele ce urmeaz, aprnd astfel insuccesul colar. n acest caz rmnerea n urm la nvtur genereaz atitudinea negativ a copilului fa de aceasta. Dar, reacia poate fi i invers: atitudinea negativ producnd rmnerea n urm. Deci atitudinea negativ este i efect i cauz a insuccesului colar.

d) Alteori atitudinea negativ fa de nvtur se datoreaz suprancrcrii cu teme suplimentare.De multe ori parinii dubleaz sau chiar tripleaz temele date de nvtor sau i oblig s scrie nti pe ciorn, s le refac de mai multe ori si apoi s le treac pe curat.Munca de nvare prganizat astfel, ridic n faa copilului dificulti crora nu le poate face fa neoferindu-i satisfacii, displacndu-i, rezultatele fiind din ce n ce mai slabe.

e) Ali prini, exagernd dificultatea activitii de nvare pentru nceptori, i interzic copilului s se joace, considernd-o nepotrivit pentru colar, chiar dac copilul i-a facut toate temele corect. Aceast atitudine a prinilor genereaz o atitudine refractar a copilului fa de coal i fa de nvtur. Noi trebuie s explicm acestor prini c jocul nu trebuie exclus din viaa elevului de toate vrstele dar mai ales din viaa i activitatea colarului de vrst mic.

f) La apariia atitudinii negative contribuie in unele cazuri, absena unui control riguros i a unei exigene corespunztoare asupra activitii copilului din partea familiei. Mai ru este atunci cnd familia, n loc s se preocupe ndeaproape de felul cum nva copilul, de progresele nregistrate sau de lipsurile manifestate n activitatea acestuia, transfer asupra colii ntreaga rspundere pentru nemplinirile copilului.Prinii trebuie s controleze dac copilul i-a fcut toate temele i n ntregime i dac respect regimul zilnic. Procednd n felul acesta copiii vor fi deprini cu munca organizat, sistematizat.

g) Unii prini n dorina de a crea copiilor condiii de via mai bune dect cele pe care le-au avut ei n copilrie, le satisfac acestora toate dorinele chiar i pe cele neexprimate i i scutesc de orice obligaie de munc n cadrul familiei.Este bine cnd copilului i se asigur tot ceea ce are nevoie pentru deyvoltarea sa normal fizic i psihic dar este ru cnd nu se pstreaz msura n acest direcie; este i mai ru cnd copilul ajunge la concluzia c lui i se cuvine totul, c el nu are nici un fel de obligaie inclusiv aceea de a nva, cnd copilul ajunge la vrsta colar fr deprinderi elementare de munc i, n plus, este capricios, ncpnat i lene.

Datoria prinilor este aceea de a forma la copii nc din primii ani de via dragostea fa de munc, deprinderea de a efectua diferite munci, premise ale atitudinii pozitive fa de nvtur.

h) Unii elevi neglijeaz sarcinile colare i manifest delsare, dezinteres fa de nvtur datorit faptului c pasiunea pentru alte activiti (lectur, sport, TV, calculator, jocuri sportive, etc.) le absorb i timpul destinat nvturii. n asemenea cazuri, prinii trebuie s se preocupe de buna organizare a activitii copilului i s se sftuiasc cu nvtorul n legtur cu utilizarea timpului liber al acestuia.

O concluzie care se impune: atitudinea elevului fa de munc i fa de nvtur este rezultatul influenelor educative exercitate de familie i de coal asupra lui. Dac prinii i educatorii se preocup nu numai de suma cunotinelor pe care i le nsuete elevul, ci i de atitudinea lui fa de munca colar, dac elevul i pregtete temele din proprie iniiativ n baza unor deprinderi de munc bine consolidate i a obinuinei de a munci sistematic, se poate afirma cu certitudine c munca educativ a colii i a familiei a fost ncununat cu succes!Referinte: Cerghit I., Bunescu Vasile, Creu Elvira (1982) Pedagogie colar, E.D.P., Bucureti Cerghit I., Radu I., Popescu T., Vlsceanu E. (1994) Didactica, E.D.P., Bucureti Jucu R., Manolescu M. (2001) Pedagogie, Ed. Fundaiei Culturale D. Bolintineanu nvaamantul primar (2005) , Ed. Miniped. Revista cadrelor didactice