FAMILIA DE ALBINEPoate o sa credeti ca lecturarea acestei pagini care cuprinde informatii despre viata familiilor de albine nu aresens. Noi va recomandam (celor neinitiati) sa o cititi cu atentie, pentru ca o cunoastere aprofundata a albinei si amodului ei de viata o sa va fie de mare ajutor in activitatea de apicultor. Sa incepem cu .....inceputul .Indivizii dintr-o familieIn familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca, albinele lucratoare sitrantorii.Albinele lucratoare :Numarul acestoraeste variabil, osciland de la 10000 inperioada de iarna, pana la 40000-80000 invara. Au talia mai mica(12-14 mm), ogreutate de aprox. 100mg si aripile suntde aceeasi lungime cu abdomenul. In faptlucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate.Matca :Este singura femela fecundata din stup, fiind raspunzatoare de inmultireafamiliilor de albine. De obicei in stup este o singura matca, avand corpul mailung(20-25 mm), capul mic, abdomenul foarte dezvoltat, aripi mai mici si o greutatede 250-280 mg.Trantorii :Sunt masculii care imperecheaza matca, fiind prezenti in cuib dinprimavara pana in toamna. In numar de cateva sute, au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc abdomenul, capul globulos si o greutate de 200 mg.Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita, numarul indivizilorcrescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu. Practicviata familiei de albine cuprinde patru mari perioade.Prima perioada :Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat, cualbina tanara, nou iesita din celule primavara. Pe la sfarsitul lui februarie, matcaincepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului, acolo unde regimultermic permite cresterea de puiet. Dupa ce albinele fac zborul de curatire, matcadepune din ce in ce mai multe oua. Pe masura ce timpul se incalzeste, ponta matciiajunge la 1000 de oua pe zi, albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat.Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul luniiaprilie toata albina sa fie inlocuita. Se stie ca o albina tanara are o putere mare deingrijire a larvelor, putand hrani 2,3 sau chiar 4, ritmul dezvoltarii familiei fiind foartemare.Perioada a doua :Se mai numeste si perioada de crestere. Nectarul si polenul segasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii. Matca este hranita puternic, depunepeste 2000 de oua/zi, numarul de albine doici creste si se

ajunge in situatia in care3-4 doici ingrijesc o larva. Cand acest fenomen se suprapune cu alti factorifavorizanti( lipsa de spatiu, ventilatie insuficienta etc.), apar frigurile roirii. Albineleconstruiesc botci de roire, in care matca depune oua la interval de cateva zile. Laurdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci, are loc prima roire, matca cu o parte dinalbinele tinere, insotite de multi trantori parasind stupul. Acest roi care se numesteroi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva1destinatie.In familia de baza, la 8 zile de la capacirea primei botci, iese intaia matca tanara.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci, reusind lucrulacesta daca este lasata de albine. Daca familia ramane in frigurile roitului, albinelenu lasa matca tanara sa-si omoare suratele, iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi,iese al doilea roi cu matca neimperecheata. Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de ovreme nefavorabila (ploioasa). Cand se intampla asta, acest roi contine mai multematci tinere. Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri, fapt ce duce ladesfiintarea familiei de baza. Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsaintre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta perioada se inregistreazacele mai mari culesuri de nectar si polen, perioada caracterizata de infloriri puternicea masivelor melifere. Catre sfarsitul lunii iulie, puterea familiei se micsoreaza treptat,matca micsorand ponta, trantorii fiind alungati din stup.Perioada a treia :Este numita si perioada formarii albinelor de iernare. In modnatural toata albina care a participat la culesurile de vara piere. Ea este inlocuita dealbina aparuta in luna august, albina care neparticipand la cules are un organismneuzat. Generatiile de albine iesite toamna, mai cu seama la sfarsitul lunii august,septembrie si octombrie, traiesc pana in primavara urmatoare, asigurand crestereanoilor larve.Perioada a patra :Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13grade C. In toamna la aparitia primelor nopti reci, albinele se strang in ghemul largitpe fagurii din dreptul urdinisului. O caracteristica a iernarii este aceea catemperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C, nici inperioadele cele mai geroase. Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzescincinta stupului, ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului. Albinele dinpartea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o"coaja" stand nemiscate, iar cele din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prinmiscari din aripi, abdomen, picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii intimpul iernii se face pe baza consumului de miere, o familie consumand iarna 6-10kg de miere. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.

Inmultirea familiilor de albine Se poate spune despre albine ca au o viata scurta, in sezonul activ traind 35-40 zile,iar in cel inactiv 6-8 luni. Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii dedezvoltare :ou , larva , nimfa.Albina lucratoare :Inprima zi dupadepunere, oul stavertical in celula, adoua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a treia zi, albinele doici depun in celula laptisor de matca,produs de glandele lor salivare. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. Aceastaare forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita dealbinele doici cu laptisor de matca. La aceasta, spre sfarsitul celei de-a treia zi,albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fiehranite numai cu amestec de pastura, miere si apa. In primele zile larvele stauincolacite pe fundul celulei. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul

cu un capacel poros de ceara, amestecata cu polen. In interiorul celulei larva tese ogogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. In ziua a 21-aiese albina lucratoare.Matca :Se dezvolta din acelasi ou ca sialbina lucratoare. Diferenta este cadepunerea oului de catre matca se facein celule speciale numite botci si inmodul de hranire. Cand albinele sepregatesc de roire, ele construiesc botci pe marginea fagurilor, botci de roire, in carematca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv, albinelecladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare, prin modificarea celulelor de lucratoarece contin larve mai tinere de 3 zile. Aceste larve sunt hranite pana la capacireabotcilor numai cu laptisor de matca.Trantorii :Provin din oua nefecundate. Daca la matca si lucratoare difera numaimodul de hranire si anvelopa(celula), la trantor difera si oul. Pentru un trantor seconsuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare, iar durata de dezvoltare este ceamai mare(24 de zile).Activitatea, cuibul si hrana albinelor Dupa iesirea din celula, viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. In primele20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup, iar in ultimile 15 zileale vietii devine albina culegatoare. O schema arata astfel : in primele 1-2 zilealbinele curata celulele si incalzesc puietul. Intre a 3-a si a 13 zi, albinele hranescpuietul. In primele zile, ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere sipolen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor, si anumeintre a 6-a si a 12-a zi, ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile.Tot in acest timp, albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 12-18zile cladesc fagurii.

In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. Intre a 18si a 21-a zi de viata, albinele pazesc intrarea in stup, aerisesc stupul. Dupa aceastaperioada albinele devin albine culegatoare, cu mentiunea ca la aparitia unui culesabundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile.Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. Fiecare fagure prezinta peambele fete mii de celule hexagonale. Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albinalucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 mm , celule de trantor cudiametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm , celule de matca (botci) care auforma unei ghinde, adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm. In celulele delucratoare albinele pot depozita miere si pastura, iar in cele de trantor miere si mairar pastura.Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. Pe langanectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sauvegetala. Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica,atunci polenul este hrana proteica(painea). Consumul de miere si pastura difera de lao perioada la alta, functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.LUCRARI DE PRIMAVARA IN APICULTURAStuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe toamna ! De felul cumsunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul : productia, starea de sanatate, marimea stupinei si ingeneral tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor. Totusi pentru a nu crea confuzii, vom suprapune anul apicolcu cel calendaristic, urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceastaseparare singuri. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba . Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor, primavarain stupina trebuie facute mai multe lucrari. In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor) acesteaar fi :Pregatirea vetrei stupineiPe la inceputul lunii martie(functie de stareavremii)demaram primele actiuni :- curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea, adunam si inlaturam crengile, frunzelesi in general toate resturile, urmarind oigienizare totala- asezam stupii pe locurile definitive, functie desistemul ales, urmarind ca urdinisurile sa fieorientate spre sud-est si albinele sa beneficiezede caldura soarelui - curatam prin urdinis( cu o sarma) stupii dealbine moarte si alte resturi ; acestea se vor arde neaparat - instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturilereci ale inceputului de primavaraSupravegherea zborului de curatireIn timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup, auacumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate. De aceea in primele zilecalduroase( temperatura ajunge la peste 15 grade C), trebuie sa stimulamefectuarea acestor zboruri de curatire. Daca inca mai este zapada pe vatra stupineieste recomandat sa intindem

paie pe jos. Urdinisele se vor deschide larg iar capacelese vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului. Tot acum uniidintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta : introduc in mijloculcuibului un fagure gol, bine cladit, in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut.Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor, reducemurdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate.Primul control si stramtorarea cuiburilorProfitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara, in carevom evalua starea familiilor de albine, operatiune dublata de o stramtorare acuibului. La deschiderea stupului constatam :- prezenta hranei care exista in faguri, stiind ca o rama standard contine 3,5kg mierepe ambele fete- prezenta matcii, dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului ; daca puietul nuexista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram : unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana, pana cand tragemo concluzie corecta.Tot in timpul acestui control, scoatem din stupi fagurii mucegaiti, cu pete de diaree,si pe cei ce contin multe celule de trantori. S-a constatat ca dezvoltarea familiilor dealbine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim. Inacest scop stuparii vor "stramtora cuibul". Cuibul se aranjeaza catre peretele stupuluicare este cel mai expus soarelui astfel : fagurii cu puiet se aseaza in mijloc, ei fiindmarginiti de faguri cu miere si pastura ; in cuib se lasa strict atati faguri cat potacoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare ; in ce privesterezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.4-5 kg miere si bineintelespastura. Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nuorfanizati accidental familia. Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta, dincolode ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere, aceasta delimitand compartimentul dehranire.Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazicuratate, reparate si dezinfectate. Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi,urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi. Lucrareaeste foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte, sa pastram o stare de igienaperfecta. Toate aceste lucrari sunt decisive, necesita sa avem ceva timp la dispozitiesi mai ales sa avem "ingaduinta" vremii.Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hranaSalvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in oricestupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta. In acest scop folosimurmatoarele rezerve:- proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem, sau incelulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial - proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au

nevoie- mierea in faguri, miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem, se aflacate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine. Asta se intampla din cauzaca odata format ghemul de iernare, albinele nu mai au acces decat la proviziile de pefata fagurilor unde se afla. Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele carecontin provizii, si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Se descapacescaceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri degrosimea unui creion. Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine dinambele margini ale ghemului. Se introduc fagurii gauriti, cu miere descapacita inspatiu liber care tocmai a fost creat. Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alaturade fagurii cu miere, bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor.In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup, seprocedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate.Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus. Cand nudispunem de acesti faguri, se poate folosi mierea diluata un pic, incalzita si apoiturnata in faguri goi. Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de mierecristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita, cat si cuserbet de zahar. Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor. Estede dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta, putand evitaaceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna.Completarea rezervelor de pasturaPe langa miere, albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica.Aceasta este asigurata de pastura, lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltareafavorabila a familiilor de albine. Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de1,5 kg de pastura. Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plinsi la nevoie prin completarile de primavara. In primavara modurile de administraresunt:- Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii ; apoi frecam fasiile in manapana la separare. La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si ocantitate dubla de miere. Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si seomogenizeaza. Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g, pana laaparitia culesului de polen.- Un kg de pastura se amesteca cu 0,750kg miere si se administreaza deasupraramelor sub forma de turtite proteice de completare.- Amestecam cantitati egale de polen si miere, administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite.Concluzionand, hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de larezerva, apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si mieresau pastura si miere.

Dezinfectia stupilorDaca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara (dindiferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul. Dezinfectia se face cu scopulpastrarii sanatatii familiilor de albine. O casa curata inseamna eliminarea unorprobleme grave. Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi, pe carei-am curatat si dezinfectat. In principiu lazile se curata de resturi de ceara, propolis,pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o solutie recomandata. Urmeaza o limpezire,o uscare si neaparat flambarea cu flacara.Largirea cuiburilorLucrarea este deosebit de importanta, avand in vedere ca interventia stuparuluipoate face mult bine, dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. Prinlargirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale:- existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albinedoici ; la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica- prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere- conditiile interne si externe, precum si caracteristicile biologice. Acestea tin detemperatura externa, de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim instup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleazaactivitatea matcii. In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupacei cu pastura.- aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare ; printr-o hranire abundentase pot introduce in stup dezechilibre importanteEfectiv largirea se face astfel : semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuibsunt ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). Seadauga un fagure bine cladit. Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cupuiet. Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet, se introduc treptat alti faguri tinandseama de cresterea populatiei. Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in cares-au mai crescut cateva generatii de albine, apoi putand fi introdusi si faguri claditi incare nu a fost crescut puiet. Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere(care vor fi descapacite) este un factor favorizant.O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi, este aceea de ai stropi cuapa calduta sau miere diluata. La incalzirea timpului si in prezenta unui mic culeslargirea se poate face si cu un fagure artificial. Acest fagure se aseaza dupa ultimulfagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta inmijlocul cuibului.Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cuprecadere la stupii orizontali si verticali cu magazine. Stupul multietajat, beneficiind

de o constructie aparte se manuiete diferit. La acest tip de stup largirea se face prininversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiindnecesare.Intarirea familiilor slab dezvoltateOricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp, se constata ca instupina o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea, aparent fara o cauzaanume definita. La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca negandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism". Pentru a uniformizaputerea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiileputernice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea.ConcluziiCitind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce seexecuta in stupina. Trebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp tehnologiile osa aveti in preajma primului cules major stupi puternici, capabili sa valorificeresursele nectarifere. Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna !LUCRARI DE VARA IN STUPINAStuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteaptaroadele muncii lor. Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen.In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa, dar marea multumire este ca albinele au hrana dinabundenta. In general culesurile sunt de mare intensitate, insa durata lor este scurta. Aceste culesuri pot fitimpurii (salcam, zmeuris), de vara (tei, faneata, floarea soarelui) si tarzii.Recunoasterea unui cules- speciile melifere infloresc abundent- intensitatea zborurilor creste exponential,albinele se inghesuie la urdinis.- fagurii din cuib se inalbesc datorita faptuluica albinele alungesc celulele si capacescmierea.- pe inserat in stupina se simte mirosulcaracteristic al mierii.- albinele ventilatoare isi intensificaactivitatea, pentru a evapora apa din nectarulproaspat cules.Conditii pentru valorificarea culesurilorDevine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nuorice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules.Conditiile necesare sunt :- familiile sa fie puternice si sa ocupe min. 12 faguri standard, dintre care 8-9 cupuiet - familiile sa fie in stare activa, stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roiresau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitateaCum obtinem acest deziderat ? Cu lucrari facute la timp : - familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care oferaposibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal, depozitarea mierii sa fieasigurata si a caror volum se poate mari sau

micsora- intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor, ridicarea partiala a podisorului sauinlocuirea acestuia cu o sita- ridicarea periodica de rame cu puiet capacit, cu albina aferenta, aceasta operatiuneprevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei - inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere, apte biologic si genetic pentru performanta- folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajmaculesului, in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit oproductie pe masura- marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea, prin imputernicirea lor cupuiet capacit ridicat din stupii puternici Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine, in care culesul incepetimpuriu. Zonele cu salcii, artar, cu flora spontana si mai ales padurile de salcam potoferi cantitati importante de miere. Stuparii care au in zona asemenea "comori", saucei care practica stuparitul pastoral, obtin rezultate remarcabile. Odata cu sfarsitulprimaverii, familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare. Daca nu seintervine ferm, acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-tei,fanete, floarea soarelui - pot fi compromise. Formarea de noi familii si aplicareastricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada, pot impedica pagubelece vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare.Stuparitul pastoral - generalitatiIn cautarea surselor variate si permanente de nectar, se practica deplasareastupinelor la masivele melifere. Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca :lucrarile legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului ;baza melifera, timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spremasiv ; locul efectiv de amplasare a stupinei, sursele de apa si tot ce tine de locatiarespectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit.Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivuluimelifer. In acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina. Se vaavea in vedere ca stupii sa fie umbriti, existenta unei surse de apa (care este foartenecesara), posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in caz de urgenta (decidrumuri practicabile). Alegem vetre de stupina la marginea padurilor, in poienite saulocuri cu raritura de arbori. Toti stupii vor fi verificati inainte de plecare, trebuind sane intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor. Se astupa crapaturile, sepregatesc toate sistemele de fixare, ventilatie etc.Vom scoate fagurii plini si extragem mierea. Deplasarea la sursele de cules se vaface de preferinta noaptea : odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel sinu perpendicular pe sursa. La culesul de salcam, stupina se aseaza pe locuri insorite- dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai - pentru ca albinele saprimeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii. La tei si floarea soarelui,

culescare are loc in perioada de canicula, vom aseza stupii la umbra. Daca nu putemasigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferitemateriale (paie, frunze). Daca nu facem aceasta, contingente intregi de albine vorventila stupul, neparticipand la cules.Pregatirea familiilor - manuirea stupilorPregatirea stupilor - implicit si a familiilor de albine - se face diferentiat :- Stupii orizontali :cu o saptamana inaintea debutului unui cules, fiecare familietrebuie asigurata cu 5-6 faguri, pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului. La8introducerea acestor faguri, organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspreurdinis se aseaza un fagure cu pastura, fagurii cu puiet, inca un fagure cu pastura simiere, faguri cu miere, urmand apoi fagurii goi. Ce se intampla in timpul culesului :albinele vor umple intai fagurii din cuib, prin depozitarea mierii in coroane. Candcuibul este completat in totalitate, depozitarea se continua in fagurii goi. Cateodatamai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali.- Stupii verticali cu magazine :crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unuimagazin deasupra cuibului. Urmarind culesul si daca constatam ca albinele auumplut magazinul, mai adaugam un magazin suplimentar, peste cuib, iar deasupraacestuia magazinul plin. Albinele vor umple si magazinul adaugat si vor capacimierea in celalalt.- Stupii multietajati :In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp pestecelelalte doua. Albinele depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa ocapaceasca. Acum este momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2. Inacest fel depozitarea mierii continua in corpul 3, acum devenit 2.Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata familiilor. Populatiacreste si sursa de hrana scade. In scopul mentinerii albinelor in stare activa, uniiapicultori fac hraniri suplimentare cu sirop de zahar 1/1. Pentru a crea loc matcii saoua (cuibul fiind blocat cu miere) se introduc faguri goi in mijlocul cuibului.Extragerea si conditionarea mieriiIn urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere, care reprezinta poatecel mai important produs al stupului. Inainte de toate trebuie sa spunem ca miereaeste un "organism viu" si de modul in care o recoltam si preconditionam, depindefinalizarea cu succes a muncii noastre de 1 an. Aderarea Romaniei la U.E si exportulactual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere.Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatatedin suprafata lor. Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata

capacita, mierea are uncontinut de apa de 18-20%. Sunt insa situatii in care din cauza vremii umedecantitatea de apa depaseste acest procent.O prima concluzie ar fi aceea ca ramelepline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare.De multe ori seprefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline.Cum scoatem ramele pline : aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si adaltii apicole. Mult hulitele "podisoare izgonitoare, chimice" nu se vor folosi, pentruca prin continutul lor de substanta activa, riscam sa contaminam mierea. In schimbse pot folosi izgonitoare cu sicana.Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturamalbinele. Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sao vatamam. Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala, dupacare punem rama in ladita de transport. Executam operatiunea cu grija si rapidpentru a nu starni furtisagul in stupina. Camera in care facem extractia va fi curata sidezinfectata, lucru valabil si pentru utilajele de extractie. Inainte de inceperea lucrariiefective de extragere a mierii, se procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare. Dacaextragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la 35 grade C, cu uncurent de aer cald.Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari :descapacirea fagurilor si extragereapropiu-zisa a mierii din faguri.Ce fel de echipament folosim : la un nivel mic sepoate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara, cutit saufurculita de descapacit, un extractor tangential, un vas unde se scurge mierea, unmaturator, strecuratori diferite. Toate aceste utilaje se recomanda sa fie din inox sauun alt material agreat de norme. La descapacire cutitul se tine in pozitie orizontala,cu partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de suprafata fagurelui.Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos.Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru cafagurii sunt grei si s-ar putea rupe. Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa,putem mari turatia pana la 200-250 ture/min. Dupa extractie, fagurii goliti se daufamiliilor pentru a fi curatati.Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele, cad la fund, sicele mai usoare se salta la suprafata. Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m seface la temperatura de 20 grade C in 3 zile, iar la 25 grade C in 36 ore. Dupadecantare mierea se va trece in vasele maturatoare, unde procentul de apa scadepana la limita admisa de norme. Depozitarea finala se face in recipiente de inox, saualtele agreate de cumparator.ConcluziiLucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase. Producerea si imperecherea matcilor,formarea noilor familii si ingrijirea lor, au fost

deja expuse in alte pagini asa ca numai are rost sa insistam asupra lor. Dupa cum si singuri v-ati dat seama... vara senumara ....bidoanele..! Succes...!LUCRARI DE TOAMNA IN APICULTURAVine toamna, mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari, carora trebuie sa le facafata. Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol, toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a punestupina pe o alta treapta a performantei. Sa trecem iarasi la treaba !Lucrarile de toamna demareaza la inceputullunii august si se impart in trei mari categorii :Lucrari de intensificare a cresterii puietului;asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare;pregatirea cubului familiilor de albine in vedereaunei iernari de calitate.INTENSIFICAREA CRESTERII PUIETULUIPentru ca familiile de albine sa iasa cat maiputernice din iarna, trebuie ca inca din toamnasa asiguram o populatie numeroasa, binehranita si intr-o stare de sanatate perfecta.Acest lucru nu este usor de obtinut, stuparul fiind foarte solicitat, atat ca timp,cat sica volum de munca. Ce masuri trebuie avute in vedere:Asigurarea de matci tinere si viabile:S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunerea puietului.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 anisi in decursul verii sa facem inlocuirile necesare. Biologic matcile batrane isi limiteazadepunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar sipolen, pe cand cele tinere se comporta altfel : isi mentin ritmul bun chiar dacaresursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica maibine culesurile de intretinere). Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca inprimavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autoriprocentul este de 0,5%). Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fracatoamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta.Deblocarea cuiburilorO alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cumiere sau pastura. Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu,instinctiv, albinele blocheaza cuibul, cautand sa-si asigure necesarul de rezeve dehrana. Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua, numarulcelulelor libere scazand drastic.Pentru a inlatura acest neajuns, la stupii orizontali si verticali cu magazine seintroduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi (recomandati cei in care s-aucrescut cateva generatii de puiet). Aceste spatii libere se creeaza prin scoatereafagurilor marginasi. La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si serealizeaza prin inversarea periodica a corpurilor. Atentie insa, pentru ca trebuie

saavem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduiesterezervele de hranaAsigurarea cu faguri de calitateFagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti, fara celule de trantorisau alte defecte. Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta preamult pe ganduri. Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zonafierbinte" a cuibului, adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii.Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimularePrezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua.Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei, albinelerecapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules. Stuparii pot pune familiilein aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care oferaculesuri tarzii, fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegereaunei vetre permanente adecvate.Ce putem spune despre culesurile tarzii ? Cert este faptul ca prezenta lor are unimpact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare. Candstuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prinoferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop de zahar).Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie, aicilimitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri : descapacirea a 2-3 dm patratide fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului ; hraniri cusirop de zahar concentratie 1/1, cate 200-300 g la interval de 2-3 zile ; deasemeni oalta metoda este stimularea cu zahar tos, umectat putin cu apa sau miere.Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu celeproteice, prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial. In lipsa unuicules se administreaza ca turtite (pregatite in acelasi mod ca in primavara) deasupracuibului.Reducerea si impachetarea cuiburilorCa si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la ostramtorare a cuibului ; in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine dealbine, marginiti de faguri cu miere si pastura. Fagurii scosi se trec dincolo dediafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib. Atentie : nuse lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma, asta pentru a impedica oformare gresita a ghemului de iernare.Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara (a nu se comfunda cuimpachetarea finala din toamna). Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati,aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine, cand familiile nu ajung lanivelul de dezvoltare cerut. Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere apopulatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire.ASIGURAREA REZERVELOR DE HRANA

Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de omiscare continua a lor. Cand conditiile externe permit, familia de albine demareazacresterea puietului - la inceput timid, pe suprafete mici de fagure - urmand ca odatacu imbunatatirea vremii, inspre primavara, cresterea sa fie accelerata. Dupa cumbine stiti albinele ce ierneaza (datorita conditiilor specifice) traiesc aprox.5-6 luni,deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarteimportanta.Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. O familiefara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna, asta fara sa vorbim de cantitatilemici de puiet crescute. Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problemahranei? Cateva deziderate de atins:Calitatea hraneiMierea din faguri sa fie numai miere florala. Ca o prima conditie ar trebui samentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. Daca iernamfamiliile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputandface zboruri de curatire). O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fiecapacita. Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara afi capacita) se poate deteriora. Consumata de albine, mierea alterata produce boligrave. Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nucristalizeaza. In special mierea de rapita, prin puterea mare de cristalizare, estefoarte daunatoare si trebuie inlaturata.Ramele de miere si pasturaDe preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara. O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambelefete min. 2/3 din suprafata. Cantitativ asta inseamna ca o ramastandard de orizontal contine 2,7-3 kg miere iar una de multietajat1,8-2 kg. Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1,5 kg miere, daracestea trebuie folosite cu multa precautie. Bineinteles acesti fagurivor fi foarte bine construiti. Ca rezerva de pastura,fiecare familietrebuie sa aiba min. 1 fagure cu pastura,fiind si pentru acest fagurevalabile recomandarile(privind calitatea lui) facute la cei cu miere.Hranirile de completareHai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare. Suntcazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datoritaconditiilor meteo ; apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita, saucand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere. In cazul stupuluivertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia12

lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte.Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu, adica imediat dupa ce s-au terminatculesurile de vara. Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare sihranirile de stimulare, fiecare avand rolul si scopul sau. In cazul in care hranirea decompletare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principalalbinele care nu vor intra in iarna. Daca nu respectam recomandarea atunci albinadin iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muriinainte de a creste generatiile noi de puiet). Ca un principiu general, hranirea decompletare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se vaface iernarea. Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata, iar miereacompletata sa aiba timp pentru a fi capacita.La completare se va folosi un sirop de zahar, 2/1, cu un adaos de 1 gr acid citric(sarede lamaie), la litru. Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg),seara, cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului. O sa observam ca nutoate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesaramicsorarea portiilor. Cand timpul este inaintat, siropul de zahar se poate inlocui cuserbet. Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare estecea cu miere, pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma.Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august.PREGATIREA CUIBULUI FAMILIILOR DE ALBINE

Cu ce am putea compara aceasta lucrare ? Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-ocasa ,pentru ca toata lumea sa se simta bine. Aranjarea cuiburilor familiilor de albinese face in functie de terminarea culesurilor, starea vremii si prezenta puietului.Timpul acestei aranjari difera de la an la an, iar stuparul trebuie sa aprecieze foartebine momentul ales. In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati dealbine, iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna. Sunt trei metode de aranjare afagurilor :- amplasarea bilaterala :este cea mai folosita metoda, si consta in aranjareafagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordinedescrescanda.- amplasarea unilaterala :se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-unstup. Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei. Langa diafragma seaseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere, urmand fagurii cu cantitatidescrescatoare.- amplasarea centrala :fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate demiere, urmatorii (asezati simetric) fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1,5 kgmiere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv). La stupii multietajatiiernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri, in corpul superior trebuind saexiste 14-15 kg de miere. In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali.In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp (situatie care nu e de dorit) se vaprefera o asezare centrala a fagurilor.LUCRARI DE IARNA IN STUPINASpre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult. Venirea noptilor reci si foarte reci leobliga sa se grupeze in "ghemul de iernare". Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele. Cemai putem face pana la deplina instalare a iernii?Izolarea termica a cuibuluiIn toamna am facut deja o impachetaresumara, insa acum va trebui sa o facem pe cearecomandata pentru iernare. Se stie ca albinelenu incalzesc stupul ci doar interiorul ghemului.Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se facepentru a creste temperatura in stup ci pentru aferi albinele de variatiile bruste ale temperaturii.Literatura de specialitate recomanda douametode de impachetare : bilaterala siunilaterala. Experientele ultimilor ani au aratatca o impachetare bilaterala nu este necesarapentru ca izoleaza prea mult cuibul.Totusi, ea se aplica familiilor de albine slabe, pentru familiile normale fiindrecomandata cea unilaterala. In ce consta impachetarea unilaterala : la stupiiorizontali si cei verticali cu magazine, fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit alstupului. La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si seizoleaza cu materiale care nu

creaza condens. Deasupra podisorului se aplica o altaimpachetare din aceleasi materiale.Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup.Stupii multietajati - din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numaisuperior, deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Tomanecredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun, daca nu dauneaza".Ventilatia stupuluiVentilatia stupului este foarte importanta, daca ne ghidam dupa experienta trecutului; familii de albine puternice in toamna, au iesit din iarna ca niste umbre denerecunoscut. Si asta datorita greselilor care au fost facute, cand nu s-a asigurat oventilatie corespunzatoare. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti,altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer, dintre urdinis si fanta din podisor. Deciprima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate) sa fie astupat.Este recomandata si o anumita marime a urdinisului, care s-ar situa undeva lavaloarea de 0,5cm pentru fiecare spatiu dintre rame. In ceea ce priveste marimeafantei din podisor, un mare stupar roman recomanda : "orificiul de aerisire dinpodisor,trebuie sa fie de marimea unei palme". Daca curentii de aer vor circulanumai intre aceste doua fante(urdinis-podisor), veti asigura albinelor dumneavoastrao traversare in bune conditii a iernii. Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile destupi existenti in exploatare.Pentru tipurile de stupi care sunt prevazuti cu sita de fund, antivarroa, lucrurile devinsi mai simple. Impachetajul este sumar, pe podisor fiind aplicata doar o simplapaturica textila sau din papura, etc . Tabla obturatoare a fundului antivarroa, se vapozitiona asfel incat sa fie asigurata o fanta pe 1/3 din suprafata. Sunt stupari careisi ierneaza familiile de albine, inlaturand total aceasta tabla obturatoare. In ambelecazuri, familia de albine sta ca intr-un clopot, bioxidul de carbon fiind evacuat numaiprin partea inferioara a stupului.Aplicarea tratamentelor de toamnaTratamentele cele mai eficiente impotriva varrozei se aplica in lipsa puietului. Acestlucru se intampla mai tarziu in toamna, spre inceputul iernii. Stuparii trebuie sa profite de zilele - putine ce-i drept - de vremea buna si sa faca aceste tratamenteconform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente.Protectia generala a stupineiConditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. Inacest scop,s tupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare. Stupina se va protejacu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor deaer. Stupii vor fi asezati pe postamente speciale, avand grija ca sa li se asigure oanumita inclinare. Aceasta masura este benefica, in eventualitatea ca apa rezultatadin condens va fi eliminata. Exista 3 metode de iernare :

iernarea in aer liber,iernarea in cojoc si iernarea in adapost. Din punct de vedere al avantajelor sidezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat. Recomandat insaeste o iernare in aer liber, cu luarea masurilor mai sus mentionate.Supravegherea albinelor iarnaOdata cu venirea iernii,lucrarile din stupina s-au incheiat. Pentru stuparii care aufacut toate lucrarile "ca la carte" urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele lastupina reprezinta simple vizite de supraveghere. Mai mult, exista o anumitacategorie de stupari, care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor, primavizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie. Acestia sunt "meseriasii", cei care pebaza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune.Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie ? La cate 3saptamani interval, vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(si improvizat)ascultam zgomotele din stupi. Ce ne-ar putea indica ele ?- un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula.- un bazait puternic ne indica, ca familia are probleme si ca exista o stare anormalain stup.- un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate.- zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii.Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna, aceastanumindu-se "foaia de control". Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de peea, ne putem da seama daca exista probleme. La stupii orizontali unde "foaia decontrol" nu se poate instala, se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cuo sarma.Zborurile de curatire iarnaStiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire". Inainte deinceputul iernii albinele fac zboruri de curatire, fapt care are influente pozitive in cepriveste iernarea. Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 gradeC , in lunile decembrie, ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasadin stup.Stuparul - ca si in primavara - trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarelemasuri :- curata urdinisurile, ridica capacele si saltelutele izolatoare, curata zapada,imprastie paie. O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru caalbinele sa se agite si in acest fel sa iasa.Un indemn : profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supravegheazborurile de curatire, asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara dacaacestea nu se fac de toate familiile.Indreptarea starilor nedoriteIn viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuierezolvate. Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara, dar cateodata totusi seintalnesc in practica apicola (cele mai multe fiind provocate chiar de noi).- familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta ;

albinele aflate intr-oastfel de situatie necesita o hranire suplimentara. Aprovizionarea se face cu faguri dela rezerva. Dupa ce deschidem stupul, localizam ghemul de iernare. Introducem apoifagurele in locul in care lipseste hrana, nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori,pentru a inlesni circulatia albinelor. O alta metoda este hranirea cu miere cristalizatafin, framantata cu zahar pudra. Din acest amestec se fac turte de 1,5 kg ambalate inpungi gaurite sau hartie (deasemeni gaurita) si se administreaza albinelor deasupraintervalelor gasite in suferinta. Cand nu avem miere indemna la boli, sau pur sisimplu aceasta lipseste, se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazulprecedent(turte). Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens, administrat in faguri,dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere.- familia a ramas orfana: la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas faramatca. Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva. Iernareaacestor matci fiind o chestiune destul de dificila, se ajunge in situatia in care acestealipsesc. De aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu oalta (mai slaba dar care are o matca buna)Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox. 15 grade C) in care ferimstupul de temperatura scazuta de afara. Aceste probleme ce apar trebuie neaparatrezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu.Conditii generale de iernareCand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija. Ce trebuie saurmarim :- sa poata fi protejata de vanturile reci.- sa asigure linistea necesara albinelor;daca albinele vor fi deranjate de pasari sauanimale, sau de zgomote de alta natura, se vor agita, vor consuma multa miere si sevor imbolnavi.- sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca)Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul candprinde o crusta de gheata ; cea afanata asigura o mai buna izolare termica. Atentie :instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sava spun).ConcluziiLa o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in cepriveste lucrarile ce trebuie facute ; este un adevar, numai ca asta se intampla candlucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute. Deci mare atentie !INMULTIREA ARTIFICIALA SI NATURALA A FAMILIILOR DE ALBINEStiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde uneinecesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei. In apicultura moderna roitulnatural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire

saurepopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care aunumeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.ROIREA ARTIFICIALARoirea artificiala are menirea sa inlature toateneajunsurile roirii naturale. Ea se efectueaza latimpul potrivit si ne permite sa efectuam oselectie a materialului biologic,evitand risculunor pierderi de roi pe care nu-i putemsupraveghea si recupera. Se poate afirma caevitarea completa a roirii este destul dedificila,insa exista o serie intreaga de operatiunipreventive care pot evita sau reduce mult roireanaturala.Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea simasurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului. In practicarea uneiapiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matcitinere si de mare productivitate.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptulca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia dealbine intra in frigurile roitului.Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor,deciaglomerarea cuibului,ventilatia necorespunzatoare a acestora,expunerea lor la soaresi supraincalzirea acestora prin insolatie,aparitia unei necorespondente intrecantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care eletrebuie sa-l hraneasca,glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor, darnu au suficiente larve pe care sa le poata creste,faguri insuficienti saunecorespunzatori pentru depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru cladireafagurilor,predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitantiinterni sau externi care favorizeaza roitul.A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestareainstinctului de roire este foarte greu,putandu-se analiza numai fiecare in parte sisintetiza corelatia care exista intre ele.- Stupi de mare capacitate -Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea destupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoieastfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-seblocarea cuibului.In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi ramesi faguri artificiali.Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matciisi aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.Calculele au aratat ca la un spor zilnicde 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3faguri,iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri.- Amplasarea stupilor -Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada demaxima insolatie(orele 12-17)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul deroire.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nuatrage caldura razelor de soare.

- Culesul nectarului si polenului -Sunt elemente care actioneaza castimulenti,determinand o mai buna hranire a matcii,o mai buna depozitare anectarului si polenului care produc caldura in stup,contribuind la cresterea puteriifamiliei.Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roiriidaca apicultorul nu intervine la timp.De asemenea in perioadele lipsite de cules estebine sa practicam stuparitul pastoral.- Aglomeratia de albine tinere -Existenta unui numar excesiv de albine tinereindeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri incare matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.Familia respectivatrece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timpnefavorabil.- Lipsa de spatiu si ventilatie -Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitateaalbinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient deeficace,predispunand familia de albine la roire.In timpul culesului se recomandadeschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.- Blocarea cuibului cu miere si pastura -La un cules intensiv de nectar si polen candcuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celulegoale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea.- Excesul de laptisor de matca -Producerea laptisorului de matca destinat hraniriilarvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unuinumar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lorlarvelor,acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandularastimuland roirea.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacitreprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.- Varsta matcii -S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire deunde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bunefamilii de albine.- Carenta de feromoni a matcii -Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare alematcii produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep sirecunosc matca stupului.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata dinaceasta substanta,totul este normal,cand aceasta cantitate insa se reduce,albinelehotarasc inlocuirea matcii.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matciicand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauzasuprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoniprimiti.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.Cum intrerupem roitul

Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prindistrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.Aceasta operatie este grea sianevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistareasi distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa,neobservata,toataoperatiunea devine inutila.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zilepentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.Cand aceasta operatie se efectueazain ajunul recoltarii productia de miere scade mult,fiindca familia de albine este infrigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilorcontribuie la prelungirea acestei stari,de unde concluzia ca este mai usor saprevenim decat sa combatem acest instinct puternic.Metode de roire artificialaRoirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa sicere un volum mare de munca.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie lasporirea productiei de miere.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodelede formare a roilor artificiali.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple sieficace),folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor- Roirea artificiala prin divizare -Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultireartificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numarmic de familii.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului,apicultorul ajungandintr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata,dimensionata dupadorinta.In zona de stepa,divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut,iarin zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.In acest fel noile familii participala culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruriintense.Cu scopul de a forma familia noua,se aduce langa familia ce urmeaza sa fiedivizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine,puiet si miere afamiliei de baza.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in carestup a ramas.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei,de oparte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familianoua.Albinele culegatoare,pe masura ce se inapoiaza de la cules,se impart aproapeegal in cei doi stupi.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unuldin stupi,acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se facacat mai egal.Spre seara,in familia orfana se introduce,intr-o colivie,o matca imperecheata sauneimperecheata.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore,indiviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.Dupa imperecherea matcii siinceperea depunerii oualelor, familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuitain vederea valorificarii

culesurilor.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor serealizeaza un spor efectiv de 100%.- Roirea artificiala prin stolonare colectiva -Presupune ridicarea a cate doi faguri cupuiet si albina de la fiecare familie de baza.Aceasta face ca puterea familiilordonatoare sa nu fie influentata.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fiemai puternice. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana intoamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.- Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacitbine acoperite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Ramele seaseaza in stupul ce va gazdui roiul. In timpul formarii roiului,urdinisul stupului se tineinchis pentru a se evita depopularea.in general,roiul se formeaza din 4 rame bineacoperite de albine,din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.Dupacateva ore,in roi,sub protectia coliviei,se introduce o matca tanara imperecheata.Inlipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar inconcentratie de 1/1 sau 1/2.ROIREA NATURALAPrin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca,o partedin albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.In functie deordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare,care se caracterizeazaprin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare sitertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.Legat de datacand parasesc stupul,roiurile se impart in : timpurii,atunci cand familiile roiesc lainceputul lunii mai si roiuri tarzii,cand familiile roiesc in luna iulie.Obisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos,intreorele 11-15.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine,roiul se invarteste inapropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.Roiul primar cumatca varstnica,spre deosebire de roiurile secundare si tertiare,nu se indeparteazaprea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistittimp de cateva ore.Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spreseara se scutura direct intr-un stup nou,pregatit in acest scop.Stupul in care seintroduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficientapentru a putea incepe cresterea puietului. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza,severifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sacladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiulnecesar.Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toatebotcile cu exceptia celei mai mari,iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stupnumai fagurii ocupati de albine.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiediceroirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea

acesteia.Roireanaturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unorproductii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit.Ingrijirea roiurilorDupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:unaeste aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor dehrana.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0,8-1kg albine si infaguri rezerve de miere de 10-12 kg.In vederea ajungerii la acest deziderat se iauurmatoarele masuri:- La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreazain faguri apa.- Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in catmai scurt timp matci imperecheate.- Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodiccu puiet capacit.- Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.- Se asigura existenta de culesuri abundente,iar in perioadele dintre ele roiurile sa fiehranite stimulent.Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta aroiurilor dupa formare,asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursulsezonului.Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator safie incluse in grupa familiilor de baza.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltarecorespunzatoare se desfiinteaza,iar albinele,puietul si rezervele de hrana se folosescla intarirea celorlalte roiuri.INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPIIn Romania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali, verticali cu magazine si multietajati.Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosireaunuia din ele. In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este eadescrisa in literatura de specialitate. Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general, ele urmand sa fieadaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina. Sa trecem la descriericoncrete .INTRETINEREA IN STUPI ORIZONTALIStupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit, din acest motiv el fiindrecomandat incepatorilor. Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linieorizontala, apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albinesau cand apare un cules principal. Totul se poate compara cu o casa sistem vagon,fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. Extinderea spatiului locuibil se faceprin adaugarea de noi camere,fiecare dotata cu utilitatile ei,totusi facand parte dintr-un intreg. Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu dacaalegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste.Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontalPrimavara cuibul familiilor se organizeaza astfel : spre fiecare perete lateral alstupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura, iar

in mijloc se aseazafagurii cu puiet. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura odezvoltare rapida. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bineacoperiti de albine, operatiune dublata de o impachetare cu materiale izolatoare. Osa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facutaperiodic, prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet.Odata cu venirea timpului frumos, aceasta largire se poate face si prin introducereade faguri in mijlocul cuibului.Atentie mare insa!Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibuluipentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste. Adaugati faguri numai candfagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. La aparitia unuicules principal, cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali. In acestifaguri, albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor. Familiile de albine autendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei dincuib. De aceea, apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asiguraspatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului, cucei goi de la extremitati.Cand culesul inceteaza, mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie7-8 kg miere ca rezerva de hrana. In luna iunie,familiile ajung la dezvoltareamaxima. Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguricu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. Odata cu terminareaculesurilor de vara, se opreste in cuib hrana necesara iernarii, iar cuiburile sestramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. Fiecare rama cu hranatrebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei. Toamna, faguriineacoperiti de albine se scot, cuibul se impacheteaza si se asigura o ventilatiecorespunzatoare a stupului. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minimO alta metoda de intretinere a unei singure familiiAceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creataspecial pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa dealbine. Metoda se bazeaza pe reducerea la minim alucrarilor de sezon. Cum procedam : de la inceputulprimaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. Laperetele stupului asezam doi faguri(unul cu miere si altul cumiere si pastura), apoi fagurii care formeazacuibul(purtatori de puiet), 2-3 faguri claditi, goi, alti 2-3faguri cu miere, urmati iarasi de faguri goi pana lacompletarea totala a cutiei.21

.In aceasta organizare familia se autoguverneaza, primul control fiind facut dupaincheierea culesurilor. Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupiorizontali cu 16 rame. Pentru ca familiile sa ierneze in modsatisfacator, toamna cuibul se restrange si se impacheteaza. Dacavrem sa inmultim familia de albine, divizam stupul cu o diafragmaetansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba ouaproaspete). Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si inacest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. MetodaLayens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultoriicare considera stuparitul un hobby.Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoareO metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosireamatcilor ajutatoare. Stuparii cu mai multa experienta isi propun infiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile dealbine. Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul total defamilii din stupina si rezultatele vor fi pe masura, traduse in importante sporuri deproductie. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru aintari familiile de baza in vederea iernarii.Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie. Dinfamilia de baza, se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet. Roiul stolon astfelobtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic. Aceasta familie(in formare) primeste omatca valoroasa si imperecheata. Daca matca nu este imperecheata se asteaptaimperecherea ei. Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puietgata de eclozionare, recoltati din familiile de baza. Cand familia ajunge sa ocupe 7-8faguri se face o noua organizare. Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguricare cuprinde matca mai in varsta, iar restul de faguri cu albine se strang intr-ofamilie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. In toamna dupa ce culesurileau incetat, familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matcatanara.Procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali suntmulte si se gasesc descrise in literatura de specialitate. Stuparii incepatori insatrebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului potincerca tehnici care acum par atat de complicate.INTRETINEREA IN STUPI VERTICALI CU MAGAZINE

Alegand acest tip de stup, apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisivspre practicarea unui stuparit profesionist. Acesti stupi pot fi folositi pentru a facepastoral, pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente. Trebuie sa vaganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) simai ales miere pe sortimente. Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine aredezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilorelaborate de-a lungul timpului. In orice caz daca l-ati ales, alegerea a fostinspirata !!!Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontalsi cel multietajat, mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor. De aceeaintretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupiiorizontali. Se fac restrangeri de cuib, impachetari, largiri ale cuibului prin adaugareade faguri claditi sau artificiali ,etc. Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10faguri ai cuibului, iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi,obicei in preajma primului cules la salcam. Magazinul este completat cu faguri claditisi 2-3 faguri artificiali. Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa odistanta mai mare intre ei, in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta.Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales candse observa capacirea superioara a acestora, stim ca a venit momentul sa adaugamun al doilea magazin. Acesta se aseaza deasupra cuibului, primind deasupramagazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire. Asezarea unuimagazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules, din cauzamultimii albinelor, care ocupa pana la refuz fagurii din cuib. Dupa terminareaculesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip destup intervine o problema majora : mierea depozitata in fagurii din cuib nu asiguracantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula), si deaceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. Odata cu venireatimpului racoros, intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal.INTRETINEREA IN STUPI MULTIETAJATIStupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. Unii ilconsidera ca fiind cel mai bun stup, altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tariinoastre.S igur este un lucru : este un stup pentru adevaratii profesionisti si careimpune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole. Folosit inzonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltarebuna, succesul este asigurat.I ata cum se manuieste:Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse, avand fagurii dincorpul superior plini cu miere capacita, de calitate superioara. Ghemul de iarna seformeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara acelor din corpul superior. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri, forma

pecare o dobandeste in urma suprapunerii, majoritatea proviziilor de hrana se gasesc incorpul superior. Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitateade a se deplasa pe verticala, in functie si pe masura consumului proviziilor dincelulele fagurilor ocupate de ghem. Se asigura in acest mod o iernare din cele maicorespunzatoare. La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiileocupa, treptat, cu puiet fagurii din corpul de sus, unde sunt conditii mai bune pentrumentinerea caldurii ! Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos existafaguri cu celule goale, se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simplainversare a corpurilor.Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creascapuiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra), cat si in faguriigoi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt, deasuprafundurilor). Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet. Lucrarease face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit, cel mai bine pe timpul infloririipomilor roditori, odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective instupi curatati si dezinfectati. Cand familiile au matci tinere si prolifice, populatiinumeroase,provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere,cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la oaglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere, inainte de inflorirea salcamului sau- cel mai tarziu - inainte de aparitia culesurilor de productie de vara. De aceea pentrua se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o nouarestructurare a cuibului respectiv : intre cele doua corpuri se introduce al treileacorp, care-in anii favorabili - poate fi si el ocupat cu puiet si albine.Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos, matca estenevoita sa-si desfasoare, in continuare, activitatea de ouat pe acesti faguri, celuleleeliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. Catresfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cucel de deasupra. La pregatirea familiei pentru iarna, peste corpul cu puiet de jos seaseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate.ConcluziiStuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce inexploatare. In privinta tehnicilor de intretinere, fiecare alege ce i se potriveste maibine, intr-un cuvant isi alege "stilul de lucru". Incepeti cu tehnici simple si pe masurace va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior. Nu uitati :progresul se obtine pas cu pas, nu sarind peste etape !STUPI MULTIETAJATI . INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINEIntretinerea familiilor de albine in stupii multietajati presupune abandonarea manevrarii ramelor. In aceastasituatie , apicultorul manevreaza corpurile de stup, pe tot parcursul anului . Va prezentam

doua scheme de lucru(cu si fara gratie Hanneman) , cel mai des intalnite in practica apicola .Intretinere fara folosirea gratiei Hannemana) Corpurile in care a iernat familia (primavara)b) Corpurile inversate pentru intensificarea cresterii de puietc , d , e) Corpuri introduse pe masura dezvoltarii si pentru valorificarea culesurilorf) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna)Intretinere cu folosirea gratiei Hannemana) Corpurile in care a iernat familia (primavara)b) Corpurile in care a iernat familia , inversate , pentru intensificarea cresterii depuiet24

c , d , e) Corpuri introduse deasupra corpului cu gratie despartitoaref) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna)NARCOTIZAREA ALBINELORIn stupina apar cazuri cand trebuie sa narcotizam familia de albine pentru o perioada scurta. Practic sunt maimulte metode pentru a face acest lucru, insa dupa cum v-am obisnuit vom descrie metoda folosita de noi, fara aavea insa pretentia ca este cea mai buna. Puteti fi insa convinsi ca este o metoda sigura si eficienta.Substanta folosita la narcotizarea familiei dealbine esteprotoxidul de azot , aplicareafacandu-se sub forma de fumigatii. O saintrebati : "de unde iau eu protoxid de azot".Raspunsul este simplu si solutia cunoscutaprobabil de multa lume. Protoxidul de azot seobtine prin arderea in afumator a unei micicantitati deazotat de amoniu. Trebuie sa vaatentionam ca o aplicare corecta a substantei ,presupune respectarea catorva pasi obligatorii

pentru a elimina riscurile legate de protectiaalbinelor, protectia la contaminare si nu in ultimul rand de protectia apicultorului.Protoxidul de azot , este cunoscut ca un gaz ilariant din anul 1800. In cantitati miciprovoaca asupra omului o "buna dispozitie", insa odata doza marita are efectuleterului si cloroformului. Mult timp a fost folosit in industria alimentara la preparareade frisca.Din punct de vedere a toxicitatii s-a constatat ca protoxidul de azot este osubstanta inofensiva. Narcotizarea familiei de albine incepe cu cateva operatiuni de pregatire : Pregatirea afumatorului - afumatorul se curata de gudroane si se incarca cu carbuniincinsi (jar viu). Grosimea ideala a stratului de jar este de 3-4 cm . Este recomandatsa nu se depaseasca aceasta grosime pentru, a se evita descompunerea in gazetoxice (datorita temperaturii mari), a protoxidului de azot. In cazul in care avem denarcotizat mai multe familii de albine trebuie sa avem pregatita o rezerva de "jarviu". In prealabil ciocul afumatorului se doteaza cu un furtun, realizand cuplajul cuajutorul unei reductii.Pregatirea azotatului de amoniu- azotatul folosit pentru producerea protoxidului deamoniu este cel folosit ca ingrasamant in agricultura. Deoarece modul de prezentarea acestuia este sub forma de praf sau granule si arderea directa in afumator s-arproduce rapid,trebuie compactat. Compactarea se face introducand 2 g de azotat deamoniu intr-o bucata de hartie,ce v-a fi rasucita ulterior.O alta varianta de preparare a substantei (la fel de eficienta),este dizolvarea intr-unlitru de apa a unei cantitati de 215 g de azotat de amoniu. Cu solutia obtinuta seimpregneaza un material textil care dupa uscare poate fi ars in afumator.ATENTIE : azotatul de amoniu (folosit ca ingrasamant),se poate gasi in combinatii cualte substante. Pentru uz apicol se foloseste numai azotatul de amoniu simplu! Pregatirea stupului si narcotizarea albinelor - pentru o narcotizare eficienta cutiastupului trebuie sa fie etansa. Se ridica capacul, ramele se distanteaza intre ele sipeste podisor se aseaza o panza deasa de sac. Furtunul atasat la afumator seintroduce prin urdinis si de dau 4-5 jeturi. Trebuie avut grija ca jetul cald sa nuloveasca direct albinele. Dupa ce nu mai sesizam zgomote in stup, ridicam sacul sipodisorul, iar daca albinele nu sunt imobile, se mai dau 2-3 jeturi pe urdinis.Pentrua executa lucrarea fara riscuri nu este recomandata marirea dozei !

Deoarece dupa narcotizare, albinele au o faza de dezorientare, este recomandat caoperatiunea sa se faca spre seara iar urdinisul sa fie redus. In acest fel familia indificultate nu v-a fi atacata de alte albine.Un sfat de final : dupa stiinta noastra folosirea protoxidului de azot in apicultura nueste daunatoare familiei de albine. Totusi problema rezidurilor ramase in miere sauceara nu este pe deplin clarificata si de aceea recomandam ca narcotizarea sa fiefacuta cu prudenta, fara a depasi dozele si numai in caz de necesitate.CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINEInmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina. Vom prezenta in aceasta paginacateva metode de inmultire, care pot fi aplicate de orice apicultor in stupina proprie.Roirea artificiala prin stolonareFoarte simplu de realizat,ea consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu tendintade a intra in frigurile roitului, a cate 1-2 faguri cu puiet capacit cu albinaacoperitoare,iar de la alte familii a altor doi faguri cu provizii. Printre fagurii cuprovizii trebuie sa fie cel putin unul cu polen si cu pastura, absolut necesare roiului,mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu familiile din care s-au format. Trebuiesa retinem ca ei raman 2-3 zile fara albina culegatoare .Pana la refacerea acestei noi unitati biologice, albinele consuma dinrezervele puse la construirea roiului si din aceleasi considerente vorprimi apa in hranitor. Cu cat roii se fac mai devreme, cu atat estemai bine, pentru a avea cat mai mult timp la dispozitie, necesarconstituirii unor unitati biologice puternice, cu suficiente rezerve deiernare in cele mai bune conditii. Roii odata constituiti, daca este26

posibil, se deplaseaza la distanta (peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuiesa existe un cules de intretinere, stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm.In lipsa culesului, roii se stimuleaza administrandu-se sirop de zahar in hranitor,seara la fiecare 2-3 zile. Roiul astfel format primeste o matca imperecheata, in cuscacu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata deeclozionare, pe fagurii din centrul cuibului, imediat sub speteaza de sus a ramei. Estenecesara o atentie sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet,pentru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor donatoare respective.Metoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara, inaintea culesului de lasalcam, cand

familiile sunt foarte populate si in stupi exista 7-8 faguri cu puiet perama mare. Spre a evita intrarea in frigurile roitului, se poate aplica aceasta metodapentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguriartificiali in locul celor cu puiet. Cand roii se formeaza spre toamna, dupa culesul dela floarea-soarelui, trebuie sa aiba 6-8 rame cu puiet, ajungand astfel rapid la nivelulde putere al familiilor de baza.Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple , fiind la indemanaoricarui apicultor . Se poate aplica pe toata perioada sezonului activ . Cand o folosiminaintea culesului la salcam , trebuie sa avem grija sa nu slabim prea mult familiilede albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit , impreuna cu albinatanara aferenta .Indiferent de perioada aplicarii metodei , va recomandam sa formati roiuri pe 6 ramecu puiet , pentru a obtine entitati viabile. O conditie de baza este aceea ca toatefamiliile care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare desanatate buna . O alta conditie este asigurarea cu matci tinere , imperecheate ,pentru toate roiurile formate. Roirea artificiala prin divizare Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica, sanatoasa siproductiva, prin divizare. Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in carese afla familia ce urmeaza a fi divizata. Fagurii cu albine, puiet si provizii se impartegal intre cei doi stupi, fara a tine seama in care a ramas matca.Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. Cei doi stupi cuurdinisurile apropiate, unul la stanga, altul la dreapta, seaseaza unul langa altul pe locul stupului golit, pentru caalbina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi.Familia ramasa fara matca va primi una imperecheata incolivia cu dop de serbet, ori foaia de fagure artificialperforat, sau o botca gata de eclozionare.Treptat, cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin, cam20 cm/zi, pana ajung pe locul destinat fiecarei familii. Uniiapicultori , mai ales cei incepatori , folosesc o varianta simplificata a metodei , lasandstupul fara matca sa-si creasca singur regina, din botci de salvare . Aceasta variantatrebuie insa abandonata , datorita perioadei mari in care cresterea de puiet estestopata (pana la imperecherea noii matci ).Comentarii : metoda este buna si viabila , insa ea trebuie aplicata numai familiilor puternice. Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam , un termen fiind 15 iunie.Metoda are avantajul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului saechilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albinaculegatoare ; din pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina,pentru ca de obicei in fiecare stupina pe langa familii foarte bune exista si familii slabe si foarte slabe.

Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza Este o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Varroa jacobsoniafecteaza - alaturi de viroze - din ce in ce mai mult albinele, diminuand puterea sicapacitatea productiva a familiilor. Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat, dinfamilia de baza se scoate tot puietul capacit si necapacit, lasand familia cu matca sialbina culegatoare.Daca familia de baza ramane prea slaba se pot lasa 1-2 faguri cupuiet necapacit.Sesizand absenta puietului, matca cauta sa modifice starea anormala siinsamanteaza rapid 3-5 faguri cu puiet, in functie de perioada calendaristica la carene aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia. Ramele cu puiet si albinaacoperitoare care au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multeladite in functie de numarul ramelor de puiet, formand noi unitati biologice (roi).Roiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclozionare astfel ca pana laimperecherea tinerei matci, intreg puietul sa eclozioneze.Astfel la familia de baza, cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se executarapid tratamentul cu Varachet conform prospectului, pentru a surprinde intreagapopulatie de Varroa jacobsoni libera pe faguri. La culesul urmator sau in toamna,daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare, seunifica formand astfel o familie foarte puternica, pentru un cules tarziu sau pentruiernare fara pierderi.Metoda dublarii efectivului familiilor de albine Este o metoda expusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor dealbine prin dublarea efectivului, valorificand superior culesurile, in paralel cucombaterea acarianului Varroa. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere laculesul de salcam , se procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitatibiologice. Aceasta o realizam in scopul inmultirii, dezvoltarii accelerate si efectuariiunor tratamente eficiente cu Varachet in perioada de dezvoltare maxima a puietuluiin familie, deci si a parazitului.La stupul multietajat, se ridica toate ramele cu puietcapacit si necapacit in corpul 2 sau 3, dupa caz. Se lasa in corpul o matca stupului cuo rama cu puiet necapacit cat mai tanar posibil.Corpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral. Lacorpul superior se da o botca. Se executa tratamentul cu Varachet la corpul 1 inferiorin care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. Aici matca va cauta sa-sirefaca puietul in cel mai scurt timp, vietuind ca o familie de sine statatoare,beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul urdinis. In corpulsuperior, dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea familie, se strange cuibul peramele cu puiet si albina acoperitoare. Matca tanara, dupa ce s-a imperecheat incepesa insamanteze fagurii din care a eclozionat puietul.Cand intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit, seexecuta

tratamentul cu Varachet in corpul superior. Cu cel putin 10 zile inainte decules, se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. Se ia una dintrematci cu 1,2,3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corpsuperior ca roi de sine statator. Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-seapoi podisorul dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabilasa valorifice culesul urmator. Familia de baza ramane de obicei cu matca tanara siintraga familie din corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de lafamilia din corpul superior de la care s-a scos matca cu 1,2,3 rame cu puiet si s-afacut roiul de sine statator.Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificareaculesurilor urmatoare si stimulare permanenta. In mod asemanator se procedeaza sila familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu ajutorulunei diafragme si practicarea unui urdinis lateral.ROIURI DE ALBINE LA PACHET - FORMARE SIINSTALAREPrintre metodele de inmultire a familiilor de albine, exista o metoda care se detaseaza net prinavantajele aduse. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" si practicata pe scara larga in toatalumea. Din pacate in Romania, nu este indeajuns exploatata , lipsind apicultorii de o arma puternica incombaterea bolilor. Pagina se doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire, care desicunoscuta teoretic nu este utilizata decat arareori.Printre metodele de inmultire a familiilor de albine,exista o metoda care se detaseazanet prin avantajele aduse. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" sipracticata pe scara larga in toata lumea.Din pacate in Romania, nu este indeajunsexploatata , lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor. Pagina sedoreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metodede inmultire,care desi cunoscuta teoretic nu esteutilizata decat arareori.Echipamentul folosit - principalul echipament folositeste o ladita de transport(pachet), de la care vinepractic si numele metodei.Dupa cum vedeti in imagine, acest pachet are oconstructie simpla si ieftina.Peretii frontali sunt dinplasa de sarma , in scopul asigurarii unei buneventilatii. Sipca din interior este folosita pentrusprijinirea hranitorului.Hranitorul este utilizat cand intre formarea roiului siinstalare, trec mai mult de 12 ore.Alte doua echipamente utilizate sunt colivia de transporta matcii (care devine si colivie de introducere) si o palnie mare din carton. Cea maiutilizata colivie este cea din fig.2. Palnia din carton are diametrul superior mare, iarcel inferior un pic mai mic decat trapa de introducere a pachetului.Matcile- pentru a reusi formarea de roiuri viabile,care sa aiba sanse maxime dedezvoltare si transformare in familii puternice, acestea trebuie dotate cu matci tineresi imperecheate. Noi recomandam ca procurarea

acestora sa se faca de la apicultoricare stiu a creste matci si pot respecta termenul de livrare. Comanda matcilor se vaface din timp.Cei ce isi pot creste singuri matcile se pot considera niste fericiti.Formarea roiurilor - este o operatiune la fel de importanta ca si instalarea. Estefoarte important ca perioada calendaristica sa fie cea optima,aceasta fiind cuprinsaintre 20 mai si 15 iunie, pentru conditiile din Romania. Lucrarea incepe dimineata(ora 10 - 11), cand albina batrana este la cules.Introducem in pachete coliviile cumatci si pregatim hranitoarele.Stupul vizat se deschide si identificam matca. Fagurele cu matca se ridica si il vomdepozita temporar intr-o cutie(corp de stup).De pefagurii cu puiet(acolo este albina tanara), scuturam cu operie moale, albinele in palnia pachetului.In aceastafaza, pachetul cu palnia montata se afla instalat pe uncantar. Scuturam atati faguri incat sa ajungem lagreutatea de 1,5 kg albina. Se pot forma si pachete cu 1kg de albina, insanoi le recomandam pe cele de 1,5 kg,care sunt mai performante.Dupa ce am ajuns la cantitatea dorita fixam hranitorul simutam intr-un loc umbrit pachetul astfel pregatit.Repetam operatiunile pentru fiecare pachet in parte.Transportul pachetelor - dupa formare sidepozitare,pachetele cu albine se transporta, de preferintanoaptea, la noua vatra aflata la min. 3 km de cea veche.Odata ajunse la noua destinatie se vor depozita intr-ocamera racoroasa(sau pivnita) pana in dimineata urmatoare.Instalarea roiurilor - instalam roiurile formate in stupi noisau vechi (dezinfectati insa), dotati cu 5-6 faguri artificiali.Este interzisa folosirea fagurilor crescuti datorita riscului detransmitere a bolilor. Se indeparteaza hranitorul(care are si rol de capac), se scoatecolivia cu matca si se fixeaza intre fagurii artificiali. In prealabil orificiul de eliberareva fi infundat cu un dop de serbet. Tranzvazarea albinelor poate fi facuta prinscuturarea directa a albinelor sau prin introducerea pachetului direct in stup. In acestultim caz albinele parasesc singure pachetul, urmand ca acesta sa fie recuperat inziua urmatoare. Albinelor li se va asigura un hranitor cu 1-2 kg de sirop de zahar2/1. Nu se administreaza drept hrana miere !Ingrijirea roiurilor - in zilele urmatoare se urmareste de catre apicultor eliberarea siinceperea pontei matcii.La intervale de 3-4 zile se va administra sirop de zahar.Inmaxim 4-6 zile de la instalare se face un tratament cu Varachet Forte,pentrueliminarea acarianului Varroa.Recomandari finale- producerea si transportul roiului , se poate face si in lipsa lazii-pachet, aceasta putand fi inlocuita cu un sac,un cos de nuiele etc !

Respectatiintocmai fazele descrise ! Nu folositi miere drept hrana ! Nu folositi faguri claditi !Executati un tratament antivarooa ! Desi "adversarii" acestei metode de inmultirereproseaza lenta dezvoltare a roiului , nu este deloc asa , si daca vom proceda corectvom obtine in toamna familii pe 6-8 faguri cu albina !CALENDARUL APICULTORULUI30

Ianuarie- asigurarea linistii familiilor de albine ;pasarile,animalele pot provoca prinzgomotele pe care le fac, o neliniste afamiliilor, determinandu-le sa consumehrana suplimentara ; soarecii intrati instup creaza acelasi discomfort .- supraveghem zborurile de curatire ;asta in cazul in care avem noroc de ovreme favorabila ; daca vremeapermite,albinele fac in aceasta perioadazboruri de curatire care au un rolbenefic.- supravegherea permanenta a stupilor, pentru prevenirea aparitiei stariloranormale ; nu exagerati insa pentru ca daca v-ati facut treaba bine in toamna,vapierdeti timpul de pomana.- indepartarea zapezii de pe stupi ; tineti cont ca numai zapada inghetata(care arecrusta)dauneaza intr-o oarecare masura ; curatirea urdinisului stupilor pentruasigurarea unei bune ventilatii.- repararea, curatirea si dezinfectarea stupilor de rezerva, ramelor, utilajelor ;insarmarea ramelor.- pregatirea teoretica a stuparilor ; in aceasta perioada cand sunteti mai liberi, etimpul sa faceti si un curs de stuparit la A.C.A ; o diploma nu o sa va strice.Februarie- continuam sa supraveghem zborul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna; curatam zapada, imprastiem paie ; pentru stimulare(in

zilele favorabile)se inlaturaimpachetajul superior al stupilor,eventual si capacele.- completam rezervele de hrana la familiile aflate in dificultate ; completarea se vaface numai cu faguri de la rezerva, turte de miere si zahar pudra sau serbet ;aplicam aceste turte(1-2 kg)in folie perforata, deasupra ramelor(in contact direct cuele).- curatam urdinisul stupilor, supraveghem familiile facand controale auditive ;reparam,curatam dezinfectam inventarul apicol ramas.- in zonele mai calde ale tarii,matca incepe sa depuna primele oua ; stupariirecolteaza si conditioneaza primele cantitati de polen de la alun si arin ; daca estenevoie se pune in functiune adapatorul.Martie- in unele zone(mai reci), au loc zboruri de curatire ; stuparii iau masurile necesare.- alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata(5g/l) ; pentru cei ce vor safaca hraniri de stimulare acum este momentul de incepere a lor.- executam controlul sumar al familiilor de albine ; indreptam starile anormale.- in zilele favorabile facem revizia de primavara(atentie...foarte important) ;stramtoram cuiburile ;impachetam suplimentar stupii ; uscam impachetajulexistent ; micsoram urdinisul dupa puterea fiecarei familii.- continuam hranirile de stimulare ; executam controlul general si in amanunt latoate familiile ; largim cuiburile acolo unde este nevoie ; largirea se face cu mareprudenta.- executam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varroza sinosemoza) ; tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatorului; executarea acestor tratamente este foarte importanta.Aprilie- acolo unde stuparii nu au putut sa faca controlul general de primavara, il facacum ; largirea cuibului la toate familiile devine absolut necesara ; adeptii "spargeriicuibului" au cale libera.- dezinfectam stupii, mutam familiile in casa noua ; imputernicim familiile slabe princompletarea cu faguri cu puiet capacit, prelevati de la familiile puternice.- demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresterii matcilor, formarea de familiitemporare etc.- introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor ; introducem ramacladitoare.- deplasam familiile de albine la pomii fructiferi ; luam masuri pentrupreintampinarea furtisagului.Mai- continuam largirea cuiburilor , acum introducem si faguri artificiali ; instalamtopitorul solar pentru a prelucra primele loturi de ceara .- mentinem in stare activa toate familiile, prin formarea de roi artificiali ; unimfamiliile slabe pentru a forma entitati puternice in vederea valorificarii culesului lasalcam ; intarim familiile temporare cu puiet capacit ; continuam sa introducemfaguri artificiali la cladit.- la stupii verticali cu magazine a sosit momentul adaugarii magazinelor de stransura; la stupii orizontali se introduc faguri goi pentrui asigurarea depozitarii mierii ; lastupii multietajati se procedeaza la inversarea si

adaugarea de corpuri.- extragem primele cantitati de miere ; se valorifica culesul la salcam ; sosestevremea primelor deplasari la masivele melifere .- face primele rezerve de faguri cu miere de calitate ; executam primele schimbari dematci.Iunie- extragem mierea ; topim ceara obtinuta ; pregatim deplasarile la culesurile de vara.- formam un numar mare de roiuri ; deasemeni formam nuclee cu matci de rezervaimperecheate sau neanperecheate ; aplicam o inmultire dirijata a familiilor dealbine ; aplicam lucrarile necesare prevenirii frigurilor roitului.- alegem rame pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei ;extragem mierea de la culesurile de vara.- crestem artificial matci aceasta perioada fiind una propice ; formam nuclee deimperechere a matcilor.Iulie- continuam cresterea artificiala a matcilor, organizam imperecherea si introducerealor in familii ; recoltam mierea de la culesurile tarzii.- egalizam ca putere familiile din stupina ; intarim roii artificiali formati in iunie.- pentru a ne mari rezerva de polen, acum putem recolta polen de la porumb ;valorificam culesurile tarzii, in urma carora putem obtine cantitati importante demiere ; continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere in stare activa.- executam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet ;preintampinarea furtisagului care acum devine extrem de periculos.August - stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna ; aceastaoperatiune se face prin deblocarea cuibului ; stimularea cu miere, sirop de zahar saufaguri cu putina miere care ii descapacim dupa diafragma ; folosind culesurile tarziiacolo unde este posibil .- stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate ; micsoram corespunzatorurdinisul ; inlocuim matcile necorespunzatoare ; extragem mierea de prisos.- scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celule de trantori etc.)- controlam calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentru iarna ; facem hraniri decompletare acolo unde este nevoie(mai ales la stupii verticali cu magazine) .- echilibram puterea familiilor, unim familiile slabe si roiurile necorespunzatoare.Septembrie- continuam deblocarea cuiburilor acolo unde este cazul ; echilibram si facem ultimilecompletari cu hrana(numai cu miere) ; oprim hranirile de stimulare.- unim familiile slabe ; pregatim matcile de rezerva pentru iernare ; selectam sibagam in stupi cate 2 familii (cand vrem sa aplicam acest procedeu) ; conditionamceara si propolisul.- stramtoram si organizam definitiv cuibul familiilor de albine in vedereaiernarii(atentie, lucrarea este foarte importanta).

Octombrie - impachetam cuiburile cu materiale izolatoare ; se vor evita acele materiale careprovoaca condensul, gen polistiren ; nu impachetati exagerat cuiburile ; instalamgratiile contra soarecilor.- facem tratamentul contra varrozei ; 3 tratamente repetate la interval de 7 zile ;ultimul tratament obligatoriu fara puiet.- amenajam vatra stupinei ; construim perdele de protectie ; stimulam sisupraveghem zborurile de curatire ; sortam,curatam si tratam fagurii de la rezerva.Noiembrie- terminam ultimile lucrari de pregatire a iernarii ; continuam instalarea de gratiiimpotriva soarecilor .- supraveghem familiile de albine ; stimulam zborurile de curatire tarzii.- introducem fasiile de Mavrirol (contra varrozei) daca albinele nu s-au strans inghemul de iernare.- reparam stupi si in general executam orice lucrare este necesara pentrumentinerea echipamentului in buna stare.Decembrie- supraveghem cum ierneaza familiile de albine ; supraveghem zborurile de curatire.- indepartam zapada (numai cand are crusta) ; curatam urdinisul stupilor ; asiguramo liniste deplina in stupina.- reparam inventarul, insarmam ramele, ne pregatim teoretic.Concluzii - acest calendar apicol are un caracter strictorientativ. Perioada de executie a diferitelor lucraripoate sa difere de la o zona la alta.INTRODUCEREA MATCILORIn apicultura, operatiunea de introducere a matcilor in familiile de albinereprezinta o piatra de incercare pentru stupari. Acestia trebuie sa decida asupra metodei pe care o folosesc33

pentru ca lucrarea sa fie incununata de succes. Fara a insista asupra problematicii, trebuie sa stiti ca sunt treiperioade cand introducerea unei matci este mult usurata. Acestea sunt primavara devreme, in timpul culesurilorintense, cat si toamna tarziu. In cele ce urmeaza vom descrie 4 metode de succes, folosite de noi de-a lungulanilor de stuparit. Consideram ca acestea sunt printre cele mai sigure si pot fi abordate de orice apicultor.Metoda coliviei tip "capac" : acceptare 95 % Din multitudinea de colivii care se folosesc la introducerea matcilor , o colivie deseparare s-a detasat net prin asigurarea unui procent mare de acceptare a matcilor.Aceasta colivie este cunoscuta de mai mult

timp si este colivia tip "capac". Coliviacapac o folosim in stupina pe tot parcursul sezonului activ si este favorita noastra. Inliteratura de specialitate este mentionat un grad de acceptare a matcilor de 95 %.Din punct de vedere practic nu am observat diferente mari de procentaj, decat in aniinefavorabili apiculturii.Aceasta colivie poate fi confectionata de orice apicultor din plasa de sarma cu ochiuride 3 mm . Ca forma aceasta este un capac patrat cu latura de 10 cm (suprafatafinala 100 cm patrati). In unul din peretii laterali se practica un orificiu care seastupa cu pasta de miere si zahar. Acest orificiu poate fi inlocuit cu un tub , lung de4-5 cm si diametru care sa permita iesirea matcii. Si acest tub se umple cu pasta.Inaltimea coliviei trebuie sa asigure (infipta fiind in fagure) miscarea nestingherita amatcii.In principal metoda consta in izolarea matcii sub protectia coliviei pe un fagure dinmijlocul cuibului , dupa 4-6 ore de la orfanizare. Portiunea de fagure acoperita decolivie trebuie sa cuprinda o suprafata cu puiet capacit si ceva miere. Izolarea matciise face fara albina insotitoare pentru ca in scurt timp vor ecloziona noile albine si ovor ingriji. Matca, in cele mai multe cazuri , incepe sa depuna oua la 24-72 ore dupaizolare. In acest timp albinele familiei vor inlatura dopul de pasta (miere+zahar) sivor elibera matca. Familia nu se deranjeaza timp de 4-5 zile, dupa care putemverifica acceptarea matcii. Atunci putem constata (in putine cazuri ) ca albinele nu aueliberat matca, caz in care vom practica prin partea opusa a fagurelui o gaura.Metoda descrisa are cateva variante care tin de conditiile locale. De pilda uniiapicultori prelungesc perioada de orfanizare a familiei pana la 6 zile, dupa caredistrug botcile aparute. Indiferent de varianta aleasa, ce trebuie sa retinem estefaptul ca aceasta metoda se numara printre cele mai sigure.Introducerea cu alcool : acceptare 80 - 95 % O alta metoda folosita de noi, mai rar insa,este introducerea matcii sub protectiavaporilor de alcool. Istoric , metoda este pusa la punct de vecinii nostrii de pesteTisa, apoi fiind preluata de intreaga Europa, inclusiv de romani. Noi o folosim in aniicu clima mai constanta , fara mari variatii de temperatura si umiditate, factori carepot influenta acceptarea. Explicatia este aceea ca in anumite conditii, viteza de evaporare a alcoolului este diminuata sau marita si aceasta metoda poate avea maiputin succes.Alcoolul folosit este cel etilic de 95 grade , sau un rachiu de fructe dublu rafinat(palinca) de 60 grade. Dozele de alcool 95 grade sunt de 5-7 ml pentru un nucleu si15 ml pentru o familie, iar pentru rachiu se maresc cu 30%. Se ridica matca batranadin familia vizata si se administreaza alcoolul pe o bucata de material textil.Introducem rapid in preajma, cusca cu matca, cusca avand orificiul de eliberareobturat cu un stratsubtirede serbet de zahar. Stratul de serbet trebuie sa fie subtirepentru ca albinele sa poata elibera matca pana nu dispare efectul narcotizarii

cualcool. Este de preferat ca matca sa fie izolata pe fagurii cu puiet, acolo unde segaseste albina tanara din abundenta.Metoda este eficienta,rapida,matca incepand cateodata sa depuna oua chiar in ziuaintroducerii. Ca procent de acceptare este sub metoda "custii capac",insa peransamblu putem sa ne declaram multumiti de ea.Metoda roiului artificial - acceptare 100 % Cu aceasta metoda putem spune ca intram in zona de acceptare de 100 %. Este ometoda simpla, dar care necesita ulterior o ingrijire adecvata a entitatii nou create(roiului nou) si de aceea este considerata un pic mai greoaie. Din punctul nostru devedere,prin rezultatele obtinute ,nu putem decat sa o recomandam cu calduratuturor apicultorilor. Din pacate, ca in toate lucrurile bune, exista si un impediment,anume cel legat de perioada limitata in care se poate folosi. Lunile mai si iuniereprezinta intervalul ideal de aplicare.Probabil ca multi dintre dv. care au format roi "la pachet" stiu care este procedura deintroducere a matcilor. In fapt metoda "roiului artificial" consta in formarea unei noifamilii folosind albina tanara si o matca performanta.Iata cum procedam noi pentru aintroduce matcile :In jur de ora 11, cand majoritatea albinelor batrane sunt angrenate in cules,introducem intr-o roinita(fara faguri), cusca cu matca tanara. In roinita, cu ajutorulunei palnii mari din carton se scutura cca. 1 Kg de albina tanara. Pentru a ne asiguraca albina este tanara se scutura doar ramele cu puiet, avand grija insa sa nuscuturam si matca familiei de baza. Dotam roiul cu un hranitor ce contine 0,5-1 kgde sirop si il ducem in pivnita pentru 48 de ore. La expirarea celor doua zile deizolare se muta familia nou formata intr-un corp de stup curat, dotat cu 4 faguriartificiali, un hranitor cu sirop si unul cu apa. Mentionam ca matca se scoate din cusca si se introduce odata cu fluxul de albine fara a mai lua nici o masura deprecautie. Urdinisul se reduce la jumatate. In urmatoarele 14 zile avem grija sa maiaprovizionam cu sirop,pentru ca fagurii artificiali sa fie crescuti.Sa concluzionam : dupa doua saptamani avem o familie noua, cu o matca tanaraacceptata,cu fagurii claditi si insamantati. In aceasta faza avem posibilitatea de acontinua dezvoltarea entitatii nou formate sau de a o uni cu familia a carei matcavrem sa o schimbam. Despre aceasta operatiune vom vorbi in alta pagina de sit.In final trebuie sa retinem ca acceptarea se produce in 100% din cazuri si cafolosirea acestei metode trebuie generalizata in stupina, mai ales cand avem deintrodus matci valoroase.Metoda roiului artificial in aer liber - acceptare 100 % Metoda roiului artificial format in aer liber este o varianta a celei descrise mai sus siasigura acelasi procentaj de acceptare de 100%. Cum procedam : seara, izolam incusca matca vizata si o agatam pe o rama cu un fagure nou. Pe aceasta rama, aflatain aer liber, scuturam albina de pe 5-6 rame cu puiet.Albina batrana se intoarce instupul de baza iar cea tanara se strange in jurul matcii, pe fagure. Roiul

astfelformat, ramane peste noapte afara, urmand ca in dimineata urmatoare sa procedamca in varianta 1.Trebuie mentionat si aici ca ambele variante au aceeasi valabilitate si ca dinobservatiile noastre nu am sesizat nici o diferenta calitativa semnificativa. Folosirea personala a stuparului.Bibliografie : Cresterea matcilor - Dr.F.Ruttner si col. ; Editura Apimondia 1980 ; Manualul apicultorului - autorcolectiv - 1979 ; ATENTIONARE ! Articolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia capoate lamuri in totalitate, problematica expusaTEHNOLOGIA OBTINERII MATCILORPentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii, vom prezenta un exemplu practic de crestere siimperechere al matcilor, care poate fi folosit de orice apicultor,fie el amator sau profesionist. Procedeeleenumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine propii, de 120 si respectiv 150 familii dealbine, putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. Dat fiindfaptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului, numarul matcilor imperecheateobtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor, cu mentiunea ca scopul principal esteacela de a pune accentul in primul rand pe calitate.Conditii generaleStupinele sunt in stationar,amplasate pe mai multe vetre. Pastoralul si crestereamatcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-apreferat aceasta formula. Singurele deplasari sunt cele de la salcam (ocazionale).Locatia stupinelor este in zona central-subcarpatica a Moldovei si asigura un culeslung si de intensitate mica (faneata), sursele de polen fiind asigurate constant.Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie.Unelte si utilaje folositeStupi orizontali 16 rame ; izolatoare rama cu gratii Hanneman ; diafragme deseparare cu fereastra de 200 cm patrati, acoperita cu gratie Hanneman ; rame decrestere cu hranitor si un leat ; sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete ;dopuri port-botci ; lanteta transvazare ; nuclee imperechere 2-3 faguri.Tehnologii folositeObtinerea larvelor din familiile vizate ; pregatirea ramei de crestere ; acceptarea sicresterea partiala in familii cu matca ; finalizarea cresterii in familii orfanizate ;formarea nucleelor de imperechere, introducerea botcilor si imperecherea ;valorificarea matcilor imperecheate.Selectia si pregatirea familiilorSelectiei ii dam o atentie deosebita. In acest sens familiile de albine donatoare delarve, deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase, sunt urmaritepe o perioada de 2-3 ani. Grupa de

elita este an de an schimbata prin introducereaunor noi familii sau eliminarea altora. Principalele caractere urmarite sunt celearhicunoscute de toata lumea, cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia demiere.Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma, dintre cele cu o buna dezvoltare in toamnasi primavara. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special, scopul principal fiind acelade a avea populatii masive de albina in preajma demarariicresterii.O mentiune pentru familiile doici : practicam metodafamiliilor ajutatoare, iernand un roi stolon langa familia debaza,in ideea obtinerii de familii puternice.

Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma, dintre cele cu o buna dezvoltare in toamnasi primavara. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special, scopul principal fiind acelade a avea populatii masive de albina in preajma demarariicresterii.O mentiune pentru familiile doici : practicam metodafamiliilor ajutatoare, iernand un roi stolon langa familia debaza,in ideea obtinerii de familii puternice.36

Obtinerea si transvazarea larvelorMetoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varstade 1 1/2 zile. Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nuconteaza) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie Hanneman. Pentruca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure, deci pentru a limita spatiul deouat, toate fantele existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate firos).Dupa 24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca.Acestfagure ramane in mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile,timp in care materialul decrestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara, numai buna de transvazare.Rama de crestere arata ca in fig.1, ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioarasi cu un singur leat de crestere. Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform unnumar de 14 botci artificiale, cu ajutorul dopurilor de fixare. Fixarea dopului de leatsi a botcilor de dop se face cu ceara topita.In ceea ce priveste

metoda de transvazare, practicam otransvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aducemari beneficii.Acceptarea botcilor , cresterea primaraRama de crestere o introducem intr-o familie gazduita instup orizontal de 16 rame, conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6faguri cu puiet si o matca tanara. Inainte de introducerea ramei cu botci,restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o diafragma cufereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox. 200 cm patrati).Organizarea cuibuluieste urmatoarea :Compartimentul de crestere: 1) Fagure cu miere si polen proaspat ; 2) Fagure cupuiet capacit ; 3) Rama de crestere cu hranitor ; 4) Rama cu puiet capacit gata deeclozionare ; 5) Diafragma despartitoare cu fereastra acoperita;Compartimentul cu matca :6) - 16) restul de faguri existenti in stup cu mentiuneaca imediat dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere sipastura.Astfel restructurata, lasam familia fara sa o deranjam, 24-36 de ore.La primul controlverificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numarvariabil de botci acceptate(7-12 buc). Tot la primul control umplem hranitorul de perama cu sirop de zahar, operatiune repetata peste 2 zile. Dupa 7-8 zile de latransvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfanizata.Putem folosi familia doica , cu matca,pentru o crestere de matci pe tot sezonul,practicand restructurari periodice.Orfanizarea familiei crescatoare - finalizarea cresteriiPentru a obtine o familie orfanizata, fara puiet necapacit si care sa asigure ocontinuare favorabila a cresterii folosim "metoda Jordan". Aceasta metoda consta inizolarea matcii cu ajutorul unei gratii Hanneman intr-un compartiment separat alstupului. In compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam deambele parti cate un fagure gol.Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) , iar incompartimentul 2, albinele vor capaci puietul. In concluzie lucrarea de obtinere afamiliei orfanizate , fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inainteaintroducerii ramei de crestere. Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cu cei 3 faguri(fara albina). Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare esteacela ca aceasta albina este tanara, deci apta pentru continuarea cresterii. Dupa uncontrol atent, rama cu rama, pentru a depista prezenta unor eventuale botcinaturale, putem introduce fara grija rama cu botci.Recoltarea botcilor - imperecherea in nucleeLa 14-15 zile de la depunerea oualelor, recoltam botcile care vor fi introduse innucleele de imperechere. Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea. Avandin vedere faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflux mic(darconstant), de matci pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame.Acestea pot fi

intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fifolosite tot sezonul.Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri, unul cu hrana, unulcu puiet capacit, impreuna cu albina acoperitoare. In nucleu se mai adauga o ramagoala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta. Dupa24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca.In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza. Pentru a verificadaca matca este imperecheata, asteptam sa apara primele oua pe fagure. Pentru asimplifica fluxul de imperechere, matcile care nu depun oua in 15 zile de laeclozionare sunt distruse. Totusi,daca conditiile meteo au fost proaste si matcile nuau putut iesi pentru imperechere, distrugerea lor o amanam cu 3-4 zile.Aprecieri finaleAcesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema, fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana -Italia).Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doaradaptarea la conditiile locale.Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iarpentru simplificare se pot elimina unele verigi (ex:continuarea si finalizarea cresteriiin familia doica pornitoare).PASTRAREA SI IERNAREA MATCILOR DE REZERVAIn practica curenta apicultorii se intalnesc cu urmatoarea situatie : dupa ce au produs un numar anume de matciimperecheate, trebuie sa gaseasca metode pentru a le stoca pentru o perioada determinata. Solutionarea acestorprobleme necesita aplicarea unor metode practice si sigure, care sa permita supravietuirea cat mai indelungata amatcilor in afara familiilor. La fel si in cazul iernarii matcilor de rezerva intervine aceeasi situatie. Inainte de aincepe sa expunem metodele pe care le aveti la dispozitie o sa ne permitem un sfat : atat apicultorii cuexperienta cat si cei incepatori trebuie sa abordeze si aceasta problematica....pentru ca la urma urmei nu"lansam rachete", ci doar facem un pas spre a pune apicultura pe un fagas profesionist.Iernarea matcilor de rezervaNecesarulde matci derezerva intr-o stupinabineadministrata este de 10-15% din numarul de familii. O sa avem nevoie de aceste matci pentru a le inlocui pe cele care au pieritdin anumite motive sau pentru a forma in primavara familii temporare.Iernarea in nuclee adapostite langa familia de bazaAceasta metoda este poate cea mai facila si mai larg folosita de catre apicultoriiamatori.Iernarea se poate face atat intr-un stup orizontal cat si intr-un corp Dadant,ambele sisteme fiind la fel de bune. In luna septembrie, sau chiar de la inceputul luioctombrie daca conditiile ne permit, langa o familie de baza se aseaza un nucleu din3-4 rame cu matca pe care dorim sa o iernam. Nucleul gazda contine o cantitate de400-500 g albina si 5-6 kg miere de calitate. Familia de baza este

despartita denucleu printr-o diafragma etansa (fig.1), iar la sosirea vremii nefavorabile se vorimpacheta cu materiale izolatoare. Pe tot parcursul iernii apicultorul trebuie sa faca2-3 controale auditive, pentru a vedea cum se comporta albinele.Pentru aceasta metoda simpla mai exista si varianta gazduirii nucleului cu matca derezerva intre doua familii de baza.Aceasta varianta (fig.2), se preteaza pentru stupulorizontal, acolo unde spatiul mare permite gazduirea celor trei entitati. Conditiile deiernare a nucleului sunt mult imbunatatite, procentul de matci pierdute scazandsimtitor.In principiu la cele doua metode pierderea de matci nu depaseste 10-20 %, putandscade pana la 5 % in anii cu ierni mai blande.Iernarea matcilor in stupi compartimentatiAceasta metoda se practica in stupinele amatorilor cand se doreste iernarea unuinumar mai mare de matci,fiind o metoda buna si sigura. Se pot folosi drept adapoststupi orizontali, corpuri Dadant sau chiar magazine. Corpul respectiv secompartimenteaza cu diafragme etanse in mai multe "camere". Intr-un stup orizontalse pot gazdui 5 nuclee pe 3 rame, iar intr-un corp Dadant 3 nuclee pe 3 rame.Fiecare compartiment contine 0,4-0,6 kg de albina si 4-6 kg de miere de calitate.Nucleele le organizam perechi, in scopul mentinerii caldurii. Un impachetaj corect alstupului este de dorit, la fel si controalele din timpul iernii. Primavara, matcile derezerva se folosesc acolo unde avem nevoie.Aceasta metoda de iernare are si o alta varianta care consta in inlocuireadiafragmelor de etansare normale cu diafragme prevazute cu mici fereste (200-300cm patrati) acoperite de plasa.Plasa de sarma trebuie sa aiba ochiurile mici ,pentru aimpedica albinele si matcile sa treaca dintr-un compartiment in altul. Avantajulmetodei este acela ca se micsoreaza cantitatea de albina la 0,2-0,3 kg (1-2 faguri) side hrana la 2-3 kg pe compartiment. De multe ori insa (nu e obligatoriu), procentulde matci care pier este mai mare (25 %) indeosebi la nucleii marginasi.Aprecieri personale -Realizatorii acestui site au folosit aceste metode de iernare,inclusiv variantele lor, in stupinele proprii si rezultatele au fost multumitoare. Totusidiferentele de la un an la altul a procentului de marci pierdute au fost mari (5-25 %),fapt pentru care trebuie sa mentionam ca succesul lucrariidepinde atat de conditiile meteo specifice iernii, cat si de atentia cucare tratam problematica.39

Iernarea matcilor in afara familiilor In cele ce urmeaza vom expune o metoda de iernare a matcilor in afara familiilor,metoda elaborata si experimentata de N. Foti, inca din 1952. Ca experientapersonala trebuie sa va spunem ca si noi am incercat metoda, insa rezultatele aufost nesatisfacatoare. Probabil ca aceste rezultate au fost determinate de unelegreseli pe care le-am facut pe parcursul lucrarilor. Una dintre greseli a fost ca amadministrat mierea netratata cu un produs anti-nosema, in speta Fumidil B.Ceea ce trebuie sa retinem este faptul ca in toata literaturade specialitate aparuta din anul `52 pana in prezent,metodaeste descrisa ca una valabila si sigura.Aceasta tehnologie poate fi folosita atat vara, cand dorim sadepozitam fara cheltuieli substantiale un numar mai mare dematci imperecheate (pentru vanzare sau nevoi proprii), cat siiarna cand vrem sa iernam matci de rezerva.In principiu metoda consta in introducerea matcii intr-o micacusca impreuna cu un numar de 40-50 de albine si hrananecesara. Din cand in cand, albinele insotitoare se schimba sise fac completari cu hrana. Pentru reusita lucrarii avemnevoie de urmatoarele materiale :Custi tip Foti : Cusca este construita din material plastic(polistiren - soc) si are forma dreptunghiulara(vezi fig.4), cudimensiunile interioare 70/50/45 mm. Corpul custii se inchidecu un capac glisant, in interior se monteaza un faguras de60/50 mm. Cusca mai este prevazuta cu un hranitor montat in peretele superior,transferul de hrana fiind facut printr-un orificiu de 2 mm.Dulap depozitat custi : Pentru o mai buna protejare termica si fonica a matcilor sialbinelor, custile sunt tinute in dulapuri simple. Un dulap pentru 20 de matci, necesarpentru iernarea matcilor la nivel de amator se confectioneaza din scandura de brad(20 mm grosime). Acest dulap are dimensiunile interioare de 330/250/250 mm fiindprevazut in interior cu sipci de sprijin.Colivii de matca: Aceste colivii se folosesc pentru pastrarea provizorie a matcilorcand se face schimbul de albine. In loc de colivii se pot folosi cu succes si cutii goalede chibrituri.Faguri pentru echiparea custilor

: Se folosesc faguri vechi in care s-au crescut min. 3generatii de puiet, cu sarmele scoase si taiati la dimensiunea custilor.Hrana si albine insotitoare: Ca hrana se foloseste mierea de salcam fluida , faracristale, in cantitate de 200 g/matca (pentru intreaga perioada). Albinele de schimb,cate 25-30 g(250-300 albine)/matca , in perfecta stare de sanatate, cantitatenecesara pentru intreaga iarna.Cum procedam: Perioada propice pentru trecerea matcilor din nuclee este intre 10-15 octombrie. Nu este un termen batut in cuie, lucrarea putand fi facuta si inseptembrie sau noiembrie. Inainte se deparaziteaza fagurii facand fumigatii cu acidacetic industrial(3-5 zile), se aerisesc si se dimensioneaza.Custile se spala cu apa sidetergent, se clatesc si se usuca. Montam fagurasii dezinfectati cu ajutorul ceriilichide, in acest fel cusca fiind apta sa-si primeasca oaspetii.Popularea custilor se face in aer liber (daca avem un numar mic de matci). Ridicammatca si o asezam provizoriu in colivie, prin prindere directa sau cu ajutorul unui tubde sticla. Fagurele de pe care am ridicat matca, se aseaza in pozitie verticala siprelevam direct cu cusca de iernare un numar de 40-50 de albine. Dupa ceindepartam albinele agatate pe exterior ,introducem matca , umplem hranitoarele cumiere(20 g) si transferam custile in dulap.Saptamanal controlam modul de iernare operatiune ce consta in verificarea stariimatcii,a albinelor insotitoare, a hranei etc. Schimbul de albine insotitoare se face la3-4 saptamani in perioada octombrie ianuarie si la 2-3 saptamani in februarie martie.Cateva reguli care trebuie respectate obligatoriu :1)Inlocuirea albinei insotitoare uzate, se face numai cu albine provenite din familiiputernice astfel avand garantia ca acestea vor supravetui si vor avea grija de matca.2)Daca matcile provin din nuclee slabe, se folosesc inca de la prima populare albineprovenite din familii puternice.3)Temperatura in spatiile unde iernam matcilesa nu scada sub 16 grade C, stiind cao temperatura optima este cuprinsa intre 20 - 23 grade C.4)Cand facem schimbul de albine insotitoare,fiecare matca se va introduce in cuscaei.Daca nu respectam aceasta regula ,naclairea matcii este obligatorie.5)Mierea folosita trebuie sa fie de salcam, fara cristale si obligatoriu tratata cu 1 lamie Fumidil B.Chiar daca la iernare am obtinut rezultate slabe( repet, doar fiinca nu am respectattehnologia), lucrurile s-au schimbat cand am folosit aceasta metoda pentru a pastramatci in perioada de vara. Astfel, cu o cheltuiala minima,depozitam 100-150 dematci de vanzare (pentru 30-60 de zile),pana in momentul cand gasim cumparatoripentru ele. Cand

spunem 30-60 de zile asta nu inseamna ca o matca este tinuta incusca toata aceasta perioada. De obicei durata stocarii unei matci care a ouat innucleu nu depaseste 15 zile.In concluzie recomandam aceasta metoda, iar pentru detalii mai recomandam siconsultarea "Manualului apicultorului", ed.4, 1979, acolo unde o sa gasiti tehnologiamai amplu descrisa.Pastrarea matcilor in perioada de vara Pe langa metoda stocarii matcilor in afara familiilor, din anul 2001 am maiexperimentat o alta metoda care a dat rezultate favorabile. Este o metoda usoara sisigura care o sa va ofere mari satisfactii.Se ia un corp de Dadant si se imparte in 3 compartimente. Fiecare compartimenteste prevazut cu un urdinis, cel din mijloc pe peretele frontal, iar cele douamarginase pe peretii laterali. Deasemeni, fiecare compartiment este prevazut cupodisor propriu,avand grija capodisoarele sidiafragmele saasigure o etanseizareperfecta (foarteimportant). Pentru41

fiecare sectiune se asigura si un hranitor cu capacitatea de 1,5 l sirop.Nucleele sunt organizate pe trei rame si contin un fagure cu albina si puiet, un fagurecu miere si un fagure gol, respectiv matca. Dupa o anumita perioada, cand matcileincep sa oua si puietul sa eclozioneze, cele trei podisoare se pot inlocui cu gratiiHanneman. Daca apare un cules, peste corpul de baza se aseaza un magazin, undealbinele din nuclee (circuland liber prin gratiile Hanneman), depun mierea. Candfolosim o matca, unificam nucleul orfan cu cel alaturat, operatiune pe care o repetamsi la extragerea matcii 2.Trebuie sa mentionam ca in lipsa unui cules albinele din fiecare nucleu trebuiehranite cu sirop de zahar. Dupa cum am mai spus, metoda este sigura si nu trebuiesa va temeti ca o sa dati rateuri daca o sa respectati tehnologia descrisa.Conluzii finale Aceste metode sunt descrise, mai bine sau nu, in toata literatura de specialitate de lanoi. Desigur ca mai sunt si multe altele, important insa este sa le si aplicati....si sanu ramaneti la stadiul de "cititor".CRESTEREA MATCILOR CU METODA MILLERMicul apicultor se loveste de o problema majora inca din anul doi de activitate.Aceasta problema estereprezentata de procurarea matcilor necesare inmultirilor curente din stupina.Problema este multiplicata si

delipsa de experienta pe care o resimte fiecare incepator.In aceste conditii asigurarea cu matci crescute in stupinaproprie devine o prioritate. In paginile acestui site am expus mai multe metode de crestere,unele maisimple,altele mai complicate.Pentru a veni in ajutorul apicultorului incepator o saaprofundam o metoda (deja expusa),care poate reprezenta un punct deplecare.Aceasta metoda simpla este metoda Miller si poate asigura tot necesarul dematci intr-o stupina de pana in 50 de familii de albine.Bineinteles numarul matcilorobtinute poate fi mult mai mare insa se presupune ca odata cu cresterea numerica astupinei trebuie abordate alte cai. Alegem din stupina o familie cu performantemari,a carei matca ne-a multumit.La inceput,pentru apicultorul cu un numar mic destupi,operatiunea nu poate da mari batai de cap.Din aceasta familie vom trage noimatci. Pregatim familia in felul urmator : scoatem toate ramele cu puiet si ledistribuim in mai multi stupi , avand grija sa nu ridicam si matca odata curamele.Trebuie sa avem mare grija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului sisa aiba deja trase botci naturale. In familia astfel restructurata ,lasam toate ramelecu hrana , doua rame cu puiet gata de eclozionare, albinele acoperitoare si matca.Pregatim rama de crestere,fig. 1, astfel : pe o rama goala (fara fagure) lipim despeteaza superioara 4-5 bucati de fagure artificial,triunghiulare cu baza de 5-6cm.Lipirea fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita ,in asa fel incat sa nu sedesprinda de stinghia superioara. Pregatim stupul ca in fig. 2, asezand ramele dupaschema : de o parte si de alta a cuibului , faguri cu miere si polen ,in centru , fagurecu puiet capacit , rama de crestere , fagure cu puietcapacit .Daca consideram ca albina acoperitoare nueste indeajuns putem sa mai restrangemcuibul,scotand una dintre ramele cu hrana.Inprincipiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti dinabundenta cu albina.Daca hranim stimulent cu 300-400 ml sirop pe zi,albinele vor incepe sa cladeasca fagurasii din rama de crestere.Datorita conditiilorcreate in cuib,adica miere si polen din abundenta,populatie numeroasa si compactape faguri,matca sesizeaza deficitul de puiet si insamanteaza rapid fagurasii noucrescuti.Acest lucru se intampla in 3-5 zile de la introducerea ramei.Cand cantitatea de oua este suficienta,ridicam aceasta rama si o introducem intr-ofamilie orfanizata complet.Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere unnumar cat mai mare de oua.Orfanizarea o facem astfel : identificam matca siimpreuna cu cu fagurii cu puiet (capacit sau nu), o mutam intr-un alt corp. Totifagurii ramasi in familia crescatoare vor fi scuturati de albine si controlati,pentru a nuramane nici o celula cu puiet.Dupa formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati,albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale existente. Hranite suplimentardaca nu exista un cules de

intretinere,vor trage mai multe botci pe fiecare fagurasdin rama cu oua,fig 3.Botcile pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducereafagurelui,avand grija ca intre depunerea oului si recoltare,sa nu treaca mai mult de14 zile. Cele doua familii,furnizoare de material de crestere si doica pot fi folositepentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara sihranind suplimentar.Botcile recoltate inainte de eclozionarea matcilor se folosesc direct in familii,candvrem sa schimbam matca,in roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera innuclee ,unde dupa eclozionare, matcile se pot imperechea.Dupa cum vedeti,cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor,fara a fi nevoie caapicultorul sa aiba un bagaj consistent de experienta. Calitativ matcile obtinute prinmetoda Miller sunt bune,fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute printranzvazare simpla sau dubla. Satisfactia de a produce aceste matci cu forteproprii,inca din anul doi de apicultura este insa asa mare,incat micile diferente nicinu mai sunt bagate in seama.CRESTEREA MATCILOR FARA TRANSVAZARENecesitatea tratarii pe larg a acestui subiect, la nivel de amatori, deriva din complexitatea problematicii aparuteodata cu demararea operatiunilor de crestere. Aceste pagini cuprind informatii cu caracter practic, referitoare lacresterea matcilor fara transvazare.Albinele sunt puse in situatia de a creste matci in trei cazuri :- Roirea naturala.Este unica cale prin care familiile de albine se inmultesc in modnatural. Acest fapt duce nu numai la o simpla crestere de matci, ci si la o divizare alor in 2,3,4 noi familii(roiuri). Se poate ajunge ca prin roirea consecutiva, familia debaza sa dispara. In urma pregatirii procesului de roire naturala, rezulta un numarvariabil de botci (30-50 buc.), functie de puterea familiei si de apetitul acesteiapentru crestere, botci care sunt pozitionate pe extremitatile fagurilor.Schimbarea linistita a matcii.Sunt o serie de familii de albine la care instinctul deroire este mult atenuat. Aceste familii se comporta un pic ciudat daca se ia inconsiderare comportamentul celorlalte. Puse in situatii favorabile roirii, acestea sevor multumi sa-si schimbe linistit matca, cele doua matci convietuind chiar impreunacateodata, insa divizarea ulterioara(roirea)nu se produce. Pentru schimbarea linistitaa matcii, albinele cladesc un numar mic de botci(3-5 buc.), pe marginile fagurilor.Cresteri de salvare.Din diferite cauze accidentale, albinele pot ramane fara matca.Pentru a creste o noua matca, ele transforma in botci, celule ce contin larve delucratoare, larvele primind drept hrana laptisor de matca. Numarul botcilor desalvare este de 20-30 buc., aceste botci fiind pozitionate pe suprafata interioara afagurelui,acolo unde se gasesc si larvele.

METODE DE CRESTERE FARA TRANSVAZAREPentru a nu plictisi cititorii acestor pagini, vom trece la abordarea directa a metodelorde crestere, urmand sa expunem intreaga problematica legata de obtinerea matcilor,ulterior. Metodele expuse sunt multe si diverse, iar intrebarea "de ce nu se expune osingura metoda, care este considerata cea mai buna", apare in mintea oricui. Motivuleste foarte simplu : o singura metoda nu este niciodata potrivita tuturor apicultorilorsi mai ales pentru toate conditiile de intretinere, climatice etc.Apoi intervine si factorul legat de numarul de matci ce se urmareste a se obtine, decalificarea apicultorului. In orice caz fiecare apicultor va avea si o versiune proprie ametodei puse in discutie. Pentru o mai buna intelegere, vom prezenta avantajele sidezavantajele fiecarei metode in parte, urmand ca dv. sa alegeti.Metoda "matcilor de salvare"In Romania (si nu numai), aceasta metoda este mult indragita de apicultoriiincepatori.S implitatea si usurinta cu care se obtin matci, numarul mic de interventiiin cuib, fac ca aceasta sa fie agreata, cu toate ca matcile obtinute au o calitateindoielnica.Iata pe scurt care sunt pasii de urmat : cand apicultorul doreste sa inmulteasca ofamilie de albine, si implicit sa obtina un numar de matci, divizeaza acea familie indoua. O diviziune ramane cu matca batrana, urmand ca cealalta sa-si creasca matca.Diviziunea fara matca, asezata intr-o cutie noua, sesizeaza lipsa reginei si incepe sa-si cladeasca botci. Botcile vor fi construite prin modificarea celulelor cu larve delucratoare.Apicultorul nu are de facut decat sa astepte eclozionarea primei matci, care evident osa-si ucida suratele. Daca se urmareste si recoltarea unor botci pentru a fi folosite inalte familii, acestea se vor recolta dupa capacire si vor fi introduse in stupii vizati.alta varianta este obtinerea directa a matcilor, fara a diviza familia. In principiueste vorba numai de suprimarea matcii batrane, lasand restul sa decurga de la sine.Din nou dupa capacirea botcilor, acestea se vor recolta si folosi unde este nevoie.Avantaje : metoda este simpla si usoara, si nu cere decat o calificare minima astuparului.Dezavantaje : Se obtin matci mici si de o calitate indoielnica.Motivele care influenteaza slaba calitate a matcilor obtinute sunt:- albinele iau in crestere larve de varste diferite, iar o selectieulterioara a botcilor nu poate fi facuta.- albinele construiesc botci mici pentru ca nu reusesc salargeasca cat trebuie celulele de lucratoare ; in aceste celule s-amai crescut puiet iar "camasile" generatiilor trecute, consolideaza prea tare peretiiacestor celule.- recoltarea botcilor este greoaie datorita pozitiei pe fagure si implica riscuri marivizavi de distrugerea matcilor ce le gazduiesc.Aceasta metoda nu este recomandata apicultorilor, decat ocazional, cand acestiasunt lipsiti de experienta (anul 1,anul 2), urmand ca pe

masura ce se sefamiliarizeaza cu problematica apicola, sa adopte alte variante de crestere amatcilor. Metoda "decuparea fagurelui"Pentru obtinerea de matci mai mari, de calitate, metoda expusa mai sus a fostperfectionata. Cate din cauzele ce duc la cresterea de matci necorespunzatoare aufost eliminate, urmeaza sa ne lamurim. Sigur este ca "decuparea fagurelui" arevariante care se aplica atat in Romania cat si in Occident.- Taietura in arc (varianta occidentala) :A reprezentat mult timp principalametoda recomandata incepatorilor. Se alege un fagure insamantat, deschis laculoare, in care nu s-a depus pentru prima oara puiet. Pe acest fagure situatia stacam asa : in partea superioara se gaseste coronita de miere, puietul necapacit(detoate varstele) fiind asezat concentric pe restul suprafetei.Pe acest fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere,tinand seama ca in mijloc se afla larve mai batrane. Taietura sub forma de arc(vezifig.1), se face cu ajutorul unui cutit cu lama subtire si incalzita in apa clocotita. Seare grija ca taietura efectuata sa nu distruga larvele vizate, iar daca fagurele esteinsarmat, bucatile taiate se scot cu mare atentie.Dupa indepartarea bucatii inferioare, urmeaza rarirea larvelor, in scopul impiedicariiaparitiei botcilor lipite. Rarirea se face cu ajutorul unei spatule de lemn(betigas),urmarind ca larvele ramase de pe o parte sau alta a fagurelui, sa fie fata in fata,daca este posibil. Cand spunem ca rarim larvele, ne referim bineinteles la celulele depe conturul "taieturii in arc", albinele preferand sa construiasca acolo botcile.Avand fagurele astfel pregatit, trebuie sa ne ocupam si de familia de albine. Aceastase va restructura inlaturand toti fagurii care contin puiet necapacit, pentru a obligaalbinele sa ia in crestere larvele din fagurele introdus. Fagurii scosi se vor da altorfamilii de albine, insa fara albina de acoperire. Cu matca batrana se poate forma unroi, sau putem sa o omoram. Astfel pregatite albinele, vor lua in crestere larvele depe conturul taieturii, construind un numar mare de botci.- Decuparea fagurelui (varianta romaneasca): Stim deja ca taierea fagureluiare ca principal scop selectarea larvelor tinere si facilitarea construirii botcilor decatre albine. In varianta folosita la noi, aceasta taiere are un alt scop si anume acelade a inchide lantul de crestere. Astfel albinele doici se vor regasi in numar mai marein preajma larvelor de luat in crestere.Dupa incetarea culesului la salcam procedam astfel : In mijlocul cuibului familiei dealbine, introducem un fagure gol in care nu s-a mai crescut puiet si care este stropitcu sirop de zahar. Dupa 4-5 zile, daca avem noroc,matca o sa umple fagurele cuoua. Pentru siguranta putem introduce fagurele si matca intr-un izolator cu gratieHanneman, pentru a o obliga sa oua numai acolo. In tot acest timp(4-5 zile),

hranimstimulent albinele cu sirop sau serbet de zahar. La expirarea perioadei, scoatemfagurele insamantat si il ducem in cabana, dupa ce in prealabil l-am scuturat dealbina de acoperire. Aici,cu ajutorul unui cutit cu lama subtire(cater), incalzit in apaclocotita, decupam jumatatea inferioara.Pe jumatatea superioara, alegem 15 celule cu oua pe o fata si 15 pe cealalta, avandgrija ca aceste celule sa nu se afle dispuse simetric fata de vecina corespunzatoarefetei celelalte. Cu acelasi cutit, radem toate celelalte celule in afara de cele 30 alesepentru crestere.O precizare : pentru a trece dincolo de expunerea literara a metodei, trebuiementionat ca ordinea fireasca si practica a etapelor este aceea in care prima oara seface restructurarea si orfanizarea si apoi pregatirea fagurelui.Din familia de baza ridicam matca, formam un roi, daca vrem sa o pastram, sau oomoram. Apoi vom lua fiecare fagure in parte si scuturat de albine il vom cercetavizual. In principiu este vorba despre inlaturarea tuturor fagurilor care contin puietnecapacit sau oua. In stup vor ramane numai fagurii cu puiet capacit, miere saupastura. Fagurii cu puiet necapacit sau oua se vor da altor familii de albine. Estefoarte important ca in familia crescatoare sa nu ramana nici o celula cu ou sau larva.O alta precizare : pentru a mari sansele ca ouale sa fie luate in crestere, mai existasi varianta ridicarii tuturor fagurilor ce contin puiet, familia de albine ramanand numai pe fagurii de hrana, care se vor putea controla mai usor.Astfel pregatita familia de albine, orfanizata si fara oua sau larve(sau numai cu puietcapacit), primeste in mijlocul cuibului fagurele cu cele 30 de oua. Dupa 10-11 zile,timp in care familia nu va fi deranjata decat pentru 1-2 controale a acceptarii, vomavea botci capacite gata de recoltare, pentru a fi introduse in nucleele deimperechere.- Avantaje : folosind aceasta metoda relativ simpla, calitatea matcilor seimbunatateste considerabil (mai ales in varianta romaneasca).- Dezavantaje : metoda nu elimina toate inconvenientele si limitarile legate decrestere. MATCI FARA TRANSVAZARE (part. 2)Alte metode de crestere a matcilor fara transvazare , in stupina proprie , ce pot fi folosite de micul apicultor ,sunt :Metoda fasiilor de fagure, celulelor taiate sau stantate Imbunatatirea metodelor de crestere a matcilor, presupune si practicarea de noiprocedee, mai complexe si performante. In aceasta categorie se incadreaza simetoda fasiilor de fagure sau diferitele ei variante. Fagurele in care nu s-a maicrescut puiet si insamantat de matca captiva intre cele doua gratii Hanneman, seaseaza pe o suprafata plana. Cu ajutorul unui cater incalzit se taie fasii de

fagure,care trebuie sa cuprinda larve tinere, cu varsta cunoscuta. Procedeul presupune sifolosirea ramei de crestere,care este de fapt o rama normala, prevazuta cu sipci(2buc.), de lungimea luminii interioare a fagurelui. Pe acestea se vor fixa fasiile defagure cu larvele selectate in vederea cresterii.Fixarea se face prin lipirea in 3-4 puncte cu ceara topita, sau cu ajutorul unor bridede sarma. Pe toata lungimea fasiei de fagure, de pe fiecare leat, se raresc larveleastfel ca in final larvele ramase sa aiba o distanta de 1-2 cm intre ele. Aceste fasii semai pot fragmenta in 2-3 buc.,urmand ca fiecare fasie sa fie prinsa separat pe leat,operatie urmata de aceeasi rarire a larvelor. In final rama de crestere,cu cele doualeaturi pe care au fost fixate fasiile de faguri cu larve rarite, se introduce in familiadoica, dupa o orfanizare prealabila a acesteia. Metoda este cunoscuta sub denumireade"metoda Alley".O alta varianta este aceea in care nu se folosesc fasii de fagure,ci doar celule taiate cu un cater sau cu o stanta. La taierea sau stantarea celulelor cularve se urmareste decuparea unei singure celule, asfel incat aceasta sa contina sicate un sfert din celulele vecine.Pentru stantare K.Weiss recomanda stanta elvetiana,aceasta fiind un tub de tabladespicat in doua, cele doua jumatati fiind prinse cu un elastic si avand la un capatmarginea foarte bine ascutita. Decupand o celula, stanta strapunge fagurele, parteaopusa care cuprinde celula simetrica fiind apoi modelata ca baza pentru suport.Celulele stantate se vor prinde pe cele doua sipci ale ramei de crestere, la 2 cm unade alta cu ajutorul unor tablite sau dopuri despicate. Rama cu cele 20-30 de celule seintroduce intr-o familie doica, orfanizata de 2-6 ore si fara puiet.- Avantaje : albinele iau in crestere un procent mai mare de larve, calitatea matcilor fiind mai buna.- Dezavantaje : metoda necesita o manopera mare, iar matcile nu ajung la greutateacelor obtinute prin transvazare. Metoda Erlnagen : cresterea din ou cu cuiburi de celuleAceasta metoda poarta denumirea de Erlangen si are la baza cresterea din ou.Etapele care trebuie urmate sunt :Obtinerea materialului de pornire se face introducand un fagure in care nu s-a maicrescut puiet, intr-un izolator cu gratie Hanneman, impreuna cu matca din care vremsa tragem descendenti. Dupa 2 zile ridicam fagurele cu oua si eliberam matca. Dinacest fagure se taie cu un cater incalzit fasii orizontale care sa cuprinda pe latime 2celule intregi si de lungimea fagurelui. Aceste fasii se sectioneaza in bucati de 5-6celule intregi.Dupa ce am obtinut aceste cuiburi de celule, urmeaza sa le prelucram pentru a leputea fixa pe leatul de crestere. In acest scop partea opusa se modeleaza intredegete pentru a forma un dinte. Cu o scobitoare se distrug apoi toate ouale, in afarade unul, urmand sa

executam operatiunea pentru fiecare cuib in parte.Fixam fiecare cuib,care practic contine un ou, cu ajutorul dopurilor. Aceste dopuri vorfi despicate si prevazute cu un elastic pentru a putea fi unite cele doua parti. Se ia undop, si intre cele doua parti se v-a introduce dintele cuibului, dupa care aplicamelasticul de fixare. Dopurile ce contin cuiburile se lipesc pe leat cu ceara la 2 cm unulde altul(masurat de la centru la centru).De avut in vedere: oul de 1 1/2 zi rezista in afara coloniei 2 ore, deci pregatireacuiburilor nu trebuie sa depaseasca aceast interval de timp ; se vor prefera oua maibatrane 2-2 1/2 zile daca dorim sa depasim aceste 2 ore ; celulele cuibului se potscurta la jumatate.Rama cu cuiburile ce contin fiecare cate un ou se introduce in mijlocul unei familiiorfanizate de 2-6 ore, al carui puiet necapacit a fost ridicat(inclusiv ouale). Conformtehnologiei nu este recomandata acceptarea si cresterea in colonie cu matca, nicichiar in varianta separarii prin diafragma cu gratie.- Avantaje : metoda poate fi o alternativa la transvazare, calitatea matcilor fiind buna.- Dezavantaje : matcile sunt putin mai mici decat cele obtinute prin transvazarealarvelor. Metoda MillerAlegem din stupina o familie cu performante mari, a carei matca ne-a multumit. Dinaceasta familie scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi,avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele. In familia astfel restructurata,lasam toate ramele cu hrana, doua rame cu puiet gata de eclozionare, albineleacoperitoare si matca.Pregatim o rama de crestere astfel: pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteazasuperioara 5 bucati de fagure artificial, triunghiulare cu baza de 5 cm. In stupasezam ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului, faguri cu miere sipolen, in centru, fagure cu puiet capacit, rama de crestere, fagure cu puiet capacit.Daca hranim stimulent cu 300 ml sirop pe zi, albinele vor incepe sa cladeascafagurele din rama de crestere, iar matca depune oua. Cand cantitatea de oua estesuficienta, ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet(ridicand puietul si matca). Toti fagurii din familia orfanizata vor fi scuturati de albinesi controlati, pentru a nu ramane nici o celula cu puiet.In acest timp, familia crescatoare, hranita suplimentar, trage botci pe fagurele cuoua, care botci pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea fagurelui. Cele douafamilii, furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producereamai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar.- Avantaje : metoda este la indemana oricarui apicultor, fiind si o metoda sigura.- Dezavantaje : aceleasi ca si la celelalte metode ce nu folosesc transvazarea.

Matci de schimbare linistitaCu toate ca practic nu reprezinta o metoda in care apicultorul intervine decisiv (selimiteaza numai la recoltarea botcilor) trebuie neaparat mentionata.Familiile care isi schimba linistit matca, construiesc cateva botci de calitate, carebotci pot fi recoltate, introduse intr-un nucleu de 2-3 faguri fara puiet, iar dupaimperecherea matcii nucleul se uneste cu familia a carei matca vrem sa o schimbam(dupa orfanizarea prealabila).- Avantaje : se obtin matci de calitate, cu un instinct minim de roire.- Dezavantaje : numarul mic de botci si implicit de familii care au acest instinct. CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINADaca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica , matcile".Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. O matcavaloroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere, blandetea albinelor,apetitul mai mare sau mai mic pentru roit, starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic.Exista diferite criterii de apreciere a unei familiide albine (parca am mai vorbit de ele) si deaceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultatefoarte bune, dar din pacate nu toti apicultorii opot face. O treaba buna se obtine insa si tintind48

spre obiective mai mici, cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un planbine stabilit si folosind tehnologii sigure.Vom trata urmatoarele subiecte :- cresterea controlata a matcilor de calitate ;imperecherea matcilor in nuclee ; introducerea matcilor in familiile de albine.Inacest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv.sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie.Producerea matcilor - conditii generale

De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare, considerand caeste prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. Ei se multumesc cuprocurarea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultatedin roirea naturala. E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati, insa nicio satisfactie nu e mai mare, decat aceea de a produce regine (poate doar obtinereaunei productii apicole mari).Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos, cand in natura existaun cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. Se considera ca aceasta perioadaeste cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. Inunele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatiageografica a stupinei. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa), stupii trebuiesa indeplineasca urmatoarele criterii:- in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cupuiet ; sa aiba cuiburile bine impachetate ; sa fie familii care corespund criteriilor deperformanta cerute.Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care suntcerute pentru finalizarea lucrarii. Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara aincerca sa introducem si elemente "novatoare".Producerea matcilor - provocarea frigurilor roituluiCele mai bune matci pe care le produce apicultorul, sunt cele obtinute cand familiaroieste natural. Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putemplanifica ca timp lucrarea, totul decurgand de la sine in mod natural. Alt dezavantajscos in evidenta de literatura de specialitate, este faptul ca matcile obtinute prinroire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. Interesulapicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare, numai ca dezideratuleste greu de atins, daca nu imposibil.Natural, procentul familiilor neroitoare sesitueaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem, asa ca a insista in acest senseste o greseala.Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controladaca se aplica metodaprovocarii intrarii in frigurile roitului.Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) sehraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Cand numarulde rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. si exista un numar mare de albine tinere,imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit, prelevate din alti stupi.Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara, cat si de ostramtorare a cuibului. In scurt timp, prin aparitia noilor generatii, populatia dealbina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire.La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga unnumar mare de botci. In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules denectar si polen. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate, se recolteaza celemai frumoase, cu ajutorul unui

cutit cu lama ingusta si bine ascutita. Inainte de a taia, lama se incalzeste la o lampa cu spirt. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cuvata, avand grija sa nu le turtim. In final acestea se folosesc imediat, fie formandnuclee de imperechere, fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca.Producerea matcilor - metoda fara transvazareUn procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres, recomandatapicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere faratransvazare". Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescueste o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 50). Iata cum se procedeaza:- alegem din stupina stupul cel mai performant, cu o buna dezvoltare de primavara.Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam - momentul difera de la o zona laalta, cat si in functie de dorinta apicultorului - introducem un fagure cu puiet capacit.- peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri ; unul cu puiet capacit si unaltul gol. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijloculcuibului. Albinele se vor stimula zilnic.- peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut, care intre timp a fost insamantat dematca.- acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fagure de hrana sialtul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire, se ridica din familia debaza si se aseaza in alt stup formand un roi. Roiul se va strange cu o diafragma sireducem urdinisul.- dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. Din aceasta se scot toti faguriicu puiet necapacit, care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire).Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntitramelor. Acestea se scutura de albine cu maxima atentie, urmarind sa nu mairamana nici un ou sau larve necapacite. Atentie, se vor verifica toti fagurii, inclusivcei cu hrana.- in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. Acesta se va scoate dinroi si se duce in cabana.Aici se vor marca 15 celule cu ou, pe o fata si 15 pe cealalta,avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasiloc pe ambele fete. Fagurele se scurteaza la jumatate, indepartand jumatateainferioara. Toate celulele, in afara de cele 30 alese, se distrug cu ajutorul unui cutitasascutit.- familia orfanizata, in tot acest timp, sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. Acumeste momentul sa introducem fagurele, pregatit, cu oua pentru crestere. In catevaminute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. Este recomandat ca innatura sa fie un bun cules. Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos, umectatcu apa sau miere si livrat in hranitor.- peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere.- introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare, decat incazul celor introduse ziua.- o matca imperecheata, care incepe imediat sa oua, este primita mai bine decat unaneimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (avizcelor

ce cumpara matci).- primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite, decat in perioada cecorespunde roirii naturale.- lipsa totala puietului este o situatie favorizanta ; in cazul prezentei celui capacit seface mai greu ; prezenta botcilor face introducerea imposibila.- albinele tinere accepta mai bine matcile, decat cele batrane.In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci, trebuie sa remarcam din nou caexista mai multe metode, apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care suntconsiderate mai sigure. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii(in colivie). Cum se procedeaza :- in cazul in care familia nu este orfana , se identifica matca si se scoate din stup.Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familiiajutatoare.- dupa 4-5 ore de la orfanizare, se introduce noua matca in colivie, asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului, pe o suprafata cu miere necapacita,pentru ca matca sa se poata hrani.- la 1-2 zile,se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele. Dacaacestea nu mai sunt agresive, inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica defagure artificial gaurita in mai multe locuri.Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile, apicultorul trebuind sa-si invingacuriozitatea de a deschide stupul.In acest timp albinele rod bucatica de fagure sielibereaza matca.- la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul, se verifica daca matca a fosteliberata si daca a inceput sa depuna oua.- urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4), introducand unfagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala.Pentru introducerea botcilor, trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct,sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu, pentru mai multasiguranta.Imperecherea matcilor - formarea nucleelorDupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore, botcile potfi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. Bineinteles caimperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare, dar aceasta este o metodaneproductiva si paguboasa.Formarea nucleelor -albinele se adapostesc in cutii speciale numite "nuclee deimperechere", sau in corpuri de stup, compartimentate cu diafragme etanse si cuurdinisuri separate. Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui