FAMILfA NOBILIAR.A ROMANEASCA ARCA DIN 'fARA HA'fEGULUI

(SFIR~ITUL S~. XV - INCEPUTUL SEC. XVI)

In secolul al XV-lea, statutul clasei feudale romane~ti din Transilvania s-a modificat, in general, substantial, ca forma ~i continut, fata de secolele anterioare. Cea mai mare parte a acestei clase, care stapinise posesiuni. adin'i paminturi ~i

supu~i. in virtutea dreptului cnezial, se vazuse scoasa din prcrogativele sale stra­Ycchi !ii redusa la situatia juzilor si'ite!?ti ori direct Ia accea a iobagilor pe mo)iile nobililor laici ~i ecleziasticil. Introduccrea noilor rinduieli feudale de tip apuscan s-a facut la inceput tacit, fara o baza jurididi SJJL>ciala, prin danii regale, uzurpari, incalcari, acaparari rezultate din aplican:oa fnrtci )i din manifestarea anarhiei feu­dale, pentru ca apoi, dupa jumatatea sccolului al XIV -lea, in vrcrnea lui Ludovic I de Anjou !iii a lui Sigismund de Luxc>mburg, ~a se desfil~oare actiuni sistcmatice !ii organizate, incadrate in dcCJ·ete regale )i alte rcglementari cu putere de lege, pentru excluderca romfmilor ca entitate (natio) din sistemul politico-rl'ligios al regatului. Cele mai cunoscute actc de aeest fel sint diplomele lui Ludo\·ic I de la 1366, prin care stapinirea legala asupra pamintului ~i supu!?ilor nu sc putea exer­dta decit prin intermcdiul dreptului scris consemnat in acte emise de cancelaria regatului; de asemenea, nobilii necatolici crau C'Xdu~i de Ia dreptul de sti'ipinire a mo!?iilor, masura vizindu-i tot pe cnezii -:;i voievozii romfmi care, din punctul de vedere al autoriti'itilor, erau ,schismatici", r·espccti v ortodoc~i; in fine, tot atunci incepe prigoana organizata impotriva clericilor ortodoc!ii in ansamblu ~i cu atit mai mult contra celor ce erau !iii stapinitori de paminF. Aceste rm'isuri, de~i nu s-au putut aplica imediat din cauza unei ridicari in masa (insurrf'ctio oeneralis) a aproape intregii TransilvaniP, vor duce cu vrcmea la dcgradarea progresiva a situatiei clasei feudale romane~ti sau Ia incadrarea unei parti a ei in rigorile pn·­tinse atit de imperativ. Aceasta incadrare s-a fiicut trcptat, in etapc, cu incerdi1·i de ie!?ire de sub incidenta rinduielilor oficiale, cu aminari indelungate in ap1 i­<::area masurilor. Ba mai mult, in uncle .. ~i'il'i" romfme~ti de margine ale Transil­vaniei, ramase compacte prin structU!'a geografica specifica (depresiuni relati v inchise, zone montane etc.) !iii prin raporturi tradi~ionale cu voievodatele extra­<::arpatice, adele de la 1366 nu au inregistrat nici un ecou, oprindu-se la hotarde lor. Abia in veacul al XV-Iea, cnezimea din aceste locuri s-a vazut amenintata mai -serios l;ii chiar lovita in situatia sa social-economica, politica !iii confesionala. E~ te adevarat ca !';i in Tara Hategului au avut loc deposedari sau incercari de depo­sedare a locuitorilor de catre straini inca in veacul al XIV-lea4, dar aceste acte

1 $t. Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol. I, edi~ia a 2-a, Cluj, 1972, p. :?!J!I. 2 $erban Papacostea, La fondation de Ia Valachie et de Ia Moldavie et /t";

Roumains de Transylvanie: une nouvelle source, in RevRHist, 17, 1978, nr. :;, p. 396-407.

3 St. Pascu, op. cit., p. 467. 4 M. Holban, Deposedliri p judecii~i in Ha~eg pe vremea Angevinilor, tn Din

CTonica relapilor romano-ungare in secolele XIII-XIV, BUCUJ'e!iti, 1981, p. 232-244.

212 A. A. RUSU - I. /' •. PUP

nu au fost niri p1·ea numcroase, nici semnificative ori durabile in timp5• Cu toJte accstea. amcnin\an•a a t•xi .tat chiar din secolul al XIV-lea, de aceea rnczirnea ha~pgan5 a incc·put aqiunea de ob\incre a actelor de .,danie" regala, care '>:1-i ju.stifice stfipinirl·a din vechime a cnezatclor stramo!?e!?ti. ln etapa urmatoare, con­vinsi de insuficien~a cfortului de recunoa~tere a stapinirilor de tip cnezial, ac~5t'i

feudali romimi vor ce1·e !?i vor ob~ine, in mare parte, innobilarea, cu pretul unor servirii aduse suveranilor in politic-a de centralizare statala6 ~i de combater,:> a anarhiei feudale sau in <:'fortul antiotoman 7 • Participar-ile militare au trecut pe

prim plan in vremca lui Sigismund de Luxemburg, lancu de Hunedoara ~i Matia Corvinul. ln sfir~it, intad1·area in .,lPgea regatului" a celor pii!?i\i pe calea inno­hiliirii a cuno<ocut aspPcte noi sprc finelc veacului XV 5i in eel urmator, cind cei mai mul\i au renuntat la limba 5i credinta stramo~l:'asdi ~i nu au mai actionat in nid o imprejurarP in numek nE'amului lor, pC'ntru a-~i pastra 5i consolida ~~atutul nobilitiilii. A< E'a<ota tn•n·n· treptata de Ia calitatea de cnezi 1·omani la ·alitatea de nr>bili s-a produs pe parcursul a pestt- un secol 5i jumatate in T1•·a

IJa'\er:ului\

Printre familii:e cncziale care s-au inscris in evolutia mentionata se cu·.-in arninti\i Cin~l'!?tii din Hiu de :\Io;·i. ::\lu~ina de Densu~. altele din Riu Barbat, Sa­Ja·7u, Ciula, Farradin, Vad, Riu Alb, Ponor ~.a. Genealogia familiilor mentionate, ca de altfel ~i a multnr altora din zona Ha\cgului, merita o sporita atentie. De la tirni­dde schi\e dL· btorii familiare inl'('I'Cate de catre Joan Pu~cariu9, informatia docu­rncntara s-a acumulat intr-un ritm care sa indreptateasca reluari succesivE', cu finalita\i uneori spectacula1·e. Vna dintre cele mai interesante evolutii sociale a inscris in paginilc istoriei locale familia Arce~tilor din DenSU!?. Cu toate ca aparitia. l'Volu\ia ~:i sfir!?itul ei s-au rcstrins intr-un interval de timp relaiiv scurt, prin ea se ilustreaza semnificativ una dinirc P~'"ibilelc dH de mctamorfozare ale f~u­dalita\ii romane~ti transilvanene. De~tinul familiei se individualizeaza ~i prin bo­gatia relativa a surselor documentare10•

Originea acestei familii cste interesanta din mai multe puncte de vedere. Cel dintii Arka (sau Archa) pomenit in documente era strain de Hateg, in sensu! ca nu era nascut acolo. El venise cam pe Ia rnijlocul secolului al XV-lea in Transil­vania, fiind caractcrizat mai tirziu ca ,om roman" (Valachus homo), ,.strain !?i

~ loan Aurel Pop, fnccrciiri de imixtiure in Tara Hategului in veacul XV, in AIIACN, 25, 1902, p. 39-52.

6 Vezi Konrad G. Giindisch, Cnezii ronulni din Transilvania $i ~olitica de centralizare u rcgelui Sigismund de Lu.:remb·•.rg, in $tefan Mete$ la 85 de ani. Cluj-Napoca, 1977, p. 235-237.

7 Activitate cunoscuta mai al~ pentru e_:>oca lui Iancu de Hunedoara (vezi St. Pascu, Rolul cnezilor din Transilvania in lupta antiotomanii a lui lancu de Hunedoara, in Studii $i cercetiiri de istorie, C'•1j, 8, 1957, p. 25-67) !?i doar preli­minata tan.~ential p<'ntru alte epoci.

8 Pentru intelcgerea procesului vezi Raru Popa, Structures socio-politiqu('.<: roumaines au Sud de Za Transylvanie au commencement de moyen age, in RevRHist. 14, 1975, nr. 2, p. 291-314; M. Holban, Variati 1ns historiques sur le probleme des cnezes de Transylvanie, in RevRHist, 4, 1965, nr. 5, p. 901-923; I. Dragan, Indi­vidualitatea istoricii a Ti:irii Hategului, in AIIAC.'-1, 25, 1982, p. 25-37.

9 Date istorice privitoare la familiile nobile ~·omane, vol. 1-11, Sibiu, 1892-1895. 10 AlcUun de actele conservate in vechea 'l'hiva capitulara de Ia Alba Julia

(pastratii astlizi la Arhiva Na\ionala Maghiara din Budapesta), un numar impor­tant de documentc a trecut, prin sinuoase mo!?i"niri de secol XVI-XVII, in pose­sia unei ramuri a familiei Kendefy din Riu de Mori. La rindul ei, aceasta din urma arhiva familialii a fost transmisa catre .qoi in fondul Revay al Arhivelor Statului din Bratislava.

FAMILIA ROMANEASCA ARCA (SEC. XV-XVI) 213

far~ proprietate" (aclvena et impossessionatus) 11• In urma unci asemenea carac­

terizari, deci, este clar ca nu putea fi localnic. lstoricul Csanki D. afinna di acest Area era din Banat, din comitatul Timi!l (mai precis de la Oszkola - Sculia)12, fara sa aduca insa nici un fel de argument in acest sens. Noi credem di el pro­venea din afara regatului Ungariei. Altfel ar parC'a destul de inexplicabila men­tionarea expresa a calitatii sale de .,valah". In Oltenia de la sud de Carpa~i. i.z­voarelC' atesta o intreaga serie de personaje cu nume identic, t1·aind in veacurile XV-XVII. li vom aminti pe citiva care este posibil sa se fi inrudit indeaproape cu omul nostru. La 1484, Ivul cu fiii sai, Area fiul lui Area !li sora sa Elena au primit in stapinire, de Ia Vlad Calugarul, Top~a. jumatate din Poiana, Muntii Paragino!li, Placicoi !?i jumatate din Muntele l\Iuierii din judetul Gorjl3• De ase­menea, Ia 1505, Radu eel Mare a daruit jupanului Area !?i fiilor sai satul Crivina Murge!?tilor din Gorj 14 • De Ia inceputul secolului al XV -lea, in Oltenia de nord se afla un sat pe nume Arcani, recunoscut de Sigismund de Luxemburg, la 142!JI\ ~i de Iancu de Hunedoara, Ia 144.416, ca apartinind manastirilor Tismana !li Vodita. In lumina acestor date, originea olteana a lui Area pare foarte prohabilA.

Faptul in sine nu prczinta nimic exceptional decit judecat din perspectiva administratiei de cucerire care separa artificial o unitate romimeasca vedle de eel putin doua veacuri (din vremurile dinainte de Litovoi incepute). De altfel, ~a cum vom vedea, deplasarea lui Area nu reprezenta decit unul dintre primele con­tacte bilaterale inregistrate in documente, intre romanii de pe ambele versante ale Muntilor Retezat.

Venit in Transilvania, acest personaj s-a casatorit cu o ha~egancii, anwne Neac!?a (Nexa), fiica lui loan, la rindul sAu fiul lui Stoian (Ztho[jan) de Densu!117. loan, Stoian !li inainta!lul lor MU!lina (Musina) reprezentau o puternica familie cneziala innobilata la inceputul veacului al XV -lea. CAsatoria trebuie sa fi avut loc cam pe la 1450, din moment ce in H73 fiul lui Area ~i al Neac!lci avea Ia rindul sau copii.

Nu posedam alte informatii cu privire la acel prim Area. InclinAm sa cre­dem ca a dispArut destul de repede. Oricum, fiul sau, Ladislau. a fost crescut in mediul hategan !li nu oltean. PosibilA ni se pare ~i o stare de tensiune cu rudele sotiei, mo!?tenita de acela!li fiu al siiu.

In 1475, Ladislau Area a inceput seria nesfir~itii a judecatilor cu rudele sale pe linie materna pentru drepturile ce i se cuveneau din mo!;itenirea mamei sale. Pentru inceput, impreuna cu loan Ungur de Niidi'i$tia, cl $i fiii sai, loan ~i Stefan, a reclamat capitlului din Alba Iulia pe Sandrin Mu~ina ~i pe fiii lui Gheorghe, !)tefan ~i loan, in legatura cu ocuparea, pradarea :;;i detim•rea de catre ace~tia <1 partilor din posesiunile Densu!}, Hii!?dau, Bunila !}i Ohaba din districtul Hateg_ <:are ii apartineau prin mo!ltenirea mamei sale Neac~a. La 10 iunie 1475, ca,pitlul albens a consemnat chemarea in judecatii a lui Sandrin l\Iu!lina pentru pricina anitata18. Acel Sandrin ii era de fapt unchi lui Ladislau Area, fiind frate bun cu Neac~a. El se socotea, probabil, indreptatit prin privilegjul masculinltatii10 sa mo~teneasca toate posesiunile lui loan de Densu). Demcrsul de la 1475 nu a avut urmari.

In 23 februarie 1480, capitlul din Alba Iulia a consl'mnat din nou protestul lui Ladislau Area de Densu~. al fiului sau loan A1·ca $i .al fii~elor sale Anastasia

11 Arh. Statului Bratislava, Fond Revay, arh. Kendefy, fasc. 87, fasc. 1 nr. 16, <·ople microfoto Arh. Statului Bucure~ti. colectia de microfilme, rola 25/R. S. Ce­hoslovaca, cadrele 38-39 (in continuare: Arh. Stat. Bratislava, nr. ... , cadrele ...

12 Csanki D., Magyarorszag tOrtenelmi foldrajza a Hunyadiak koraban, vol. V, Budapest, 1913, p. 151 ~i vol. II, Bud~est, 1894, p. 11, 54.

13 Documenta Romaniae Historica. B. Tara Romcineascii, vol. I, Bucure)ti, 1966, p. 309-310, nr. 191.

14 Idem, vol. II, 1972, p. 78-79, nr. 34. 15 Documenta Romaniae Historica. D. R!!latii intre tiirilc romane, vol. I, Bucu­

re~ti, 1977, p. 266-267, nr. 169. 16 Idem, p. 384-386, nr. 276. 17 Arh. Stat. Bratislava, nr. 10, cadrele 26-27. Pentru a U!?Ura intelegerca

relatiilor familiale, vezi arborii genealogici din tabelele anexe. 18 Arh. Stat. Bratislava, nr. 9, cadrele 24-2!i. 19 Istoria dreptului romcinesc, vol. I, Bucure!?ti, 1980, p. 519.

214 A. A. RUSU - I: A~= POP

!?i Elena, impotriva nobilului Sandrin Mu~ina cu fiii sai Gheorghe, $tefan :;;i Andrei, precum ~i interdic1;ia ca ace:;;tia din urma sa mai ocupe ~i sa detina cu forta partile din posesiunilc Rachitova, Lunea Cernii, Cerni!?oara, Cerna, Lacuia, $teiu, Criva, Poieni, Piiucine!?ti, Gradi!?te (azi Sarmizegetusa), Hatagel, Tot~ti20, care se cuveneau Arce!?tilor din dreptul de mo~tenire al Neaa?ei. Tot ca,pitlul al­bens, la 18 iunie H81, emitea un nou document legat de protestul lui Lad.islau Area !?i al copiilor siii contra aceluia$i Sandrin M~ina cu fiii sai, privind ocu­parea ~i de1;inerea de dHre cei din urma a posesiunilor Bunila, Ohaba, Pe:;;te$el !?i a unui sfert din posesiunea DenSU$21• Acelea$i mO$ii pomenite in actul din 23 februarie 1480 sint reclamate !?i la 23 martie 1482 de catre Ladislau Area, do­cumentul capitlului din Alba Julia spunind in legaturii cu ele ca erau ocupate in continuare de Sandrin Mw;.ina cu fiii sai. Din in$iruire, comparativ cu actul din H80, lipsesc posesiunile Cerna ~i Tote!?ti, in schimb apare in plus Petros22.

La 29 august 1493, dupii aproape 20 de ani de stradanii ramase practic fara rezultat, Ladislau Area se adresa voievozilor Transilvaniei, Ladislau de Losoncz !?i Bartolomeu Dragffy, expunindu-le i.ntreaga pricin4: vorbea despre casatoria mamei sale Neac!?a cu ,valahul" Area, ce era ,strAin $i fAra proprietAti'', despre relatia de inrudire dintre Nea~a !ii Sandrin, despre drepturile de stapinire ale mamei sale in posesiunile Rachitova, Lunca Cernii, Eblew, Cerna, Cerni!ioara. $teiu, Lacuia, Criva, Paucine!?ti, Petros, in jumatate din posesiunile Poieni, To­te:;;ti !?i Hatiigel, pn•cum !?i in a treia parte din posesiunea Wather (probabil iden­ticii cu Warchel - Sarmizegetusa), toate aflate in districtul Hateg, din comitatul Hunedoara23 • Ladislau Area afirma principiul egalitii\ii sexelor la mo~tenire, ara­tind di. dreptul masculin egal cu eel feminin presupun por,iuni identice pentru fra1;i din mo~ia parinteascii, in vreme ce voievozii Transilvaniei sus1;ineau ca tre­buia urmatA Iegea regatului privitoare la respectarea patrimei fetelor (quarta puellaris). Un act special, intre aceia$i protagoni~ti, dar referitor in mod concret numai Ia disputa lcgata de posesiunea Totc~ti, este dat tot in 14932 ~. lntreaga pmblema privind toate posesiunile amintite mai sus e reluata, cam in aceca)i termeni, in fa1;a voievodului transilvan Bartolomeu Dragffy, in august 149-l. Voie­vodul scria capitlului albens, iar capitlul adresa scrisoare de chemare la judecata lui Sandrin l\l~ina !?i fiilor sai, Gheorghe ~i Andrei25. Dar in 1493-1494 nu s-a rezolvat nimic din moment ce intreaga procedura era reluatii aproape identic in 1496: Ladislau Area, prin omul sau, loan de Petherd, se adresa voievodului Bar­tolomeu Dragffy; acesta cerea capitlului din Alba Julia sii-~i trimitii omul de miirturie pentru rezolvarea pricinii dintre Ladislau, pe de o parte, !?i Sandrin cu fiii sai, pe de alta; capitlul di.spundea voievodului, dupA cca. o jumiitate de an, eli a trimis a treia scrisoare de chemare in judecatii lui Sandrin ~i fiilor sai, Gheorghe ~i Andrei28• Dar, de~i au fost a~teptati 14 zile dupA termen (13 ianual"ie), piri\ii nu s-au prezentat Ia judecatii27, legea dind astfel ci~tig de cauza reclaman­tului, adic4 lui Ladislau Area. Dupa acel moment (1496-1497\, disputa dintre Ar­ce~ti !?i Mu~ine$ti a incetat, eel pu1;in pentru un timp. Rezolvarea diferendelor, prea mult ~i fiira folos solicitatA de Ia scaunele de judecata voievodale, a fost, in sfir!iit, plasatA, Ia sfir!?itul anului 1499, pe seama unui grup de opt arbitri din Hateg ~i comitatul Hunedoarei. In ianuarie 1500, Petru, voievodul Transilvaniei. ii convoca din nou pe arbitri pentru a hotari asupra unei portiuni arabile ~;i a unei pllduri de ghindA din perimetrul poscsiunii Sarmizegetusa ~i al riului Cerna. rAmasA incA in litigiu28•

Documentele lasii sa se intrevadA cA Ladislau Area s-a instapinit in mo$te­nlrea mamei probabil imediat dupA decesul acesteia. Actiunile sale vizau deci o evidentii IArgire a drepturilor sale de mo!?tenire folosind ca temei juridic un pre­cept al dreptului romfmesc. DupA cum vom constata, atitudinea lui era conjunc-

20 Arh. Stat. Bratislava, nr. 10, cadrele 26---27. 21 Jldem, nr. 11, cadrele 28-29. 22 Idem, nr. 14, cadrele 34-35. 23 Idem, nr. 16, cadrele 38-39. 2• Ibidem. 25 Idem, numerotat gre~it cu nr. 21, ca !?i doc. anterior, cadrele 50-51. 2o Idem, nr. 19, cadrele 44-45. 27 Idem, nr. 20, cadrde 46-·17. 28 Idem, nr. 21, cadrele 4R-49.

FAMILIA ROMANEASCA ARCA (SEC. XV-XVI) 215

turala, caci in alte prilejuri a dovE'dit cunoa1;iterea depfina a normelor de dt·ept oficiale. Categoric, el s-a prcvalat de o bogata practice judiciarA, pe care o dobin­dise mai ales in pricinile familiei Ungur din NAdii!?tia, probabil incA inainte de 1473, in diverse locuri din Transilvania. Adoptarea unor compromisuri - a!?a cum rezulta din actul de la 1500 -, pare utilizata dupa disparitia unchiului sau Sandrin.

Starea tensionata provocatii de catre Ladislau Area, ie!?irea sa din condivi­ziunea patriarhala au fost probabil principalele cauze pentru care cetatea Rachi­tovei nu a evoluat in felul in care au facut-o Malaie~tul SAracinilor din Siilac:;u de Sus ~i Coltul Cinde!?tilor din Riu de Mori. Ea a ramas doar la stadiul simplu de donjon inconjurat cu val !?i ~ant.

Arsenalul mijloacelor care l-au condus catre rezolvarea aratata a fost, in mod sigur, mai complex. Oricum e!e i-au marcat personalitatea ~i renumelc in Hateg. De aici rezulta cauza subicctiva a conflictelor violente cu vecinii relativ indepartati de satele domcniului sau.

Intr-un document din 1504, se relatcaza o fapta petrecutA cu 40 de ani inainte (quadragesima cuiusiam annualis preterisset revolutio), deci aproximativ prin 1464, in care membrii familiei Bakoch din Clopotiva au atacat inarmati, impreunii cu familiarii !?i oamenii lor, cUI·tea ~i casa nobiliara a Arce1;itilor, aflata in Densu~29 • La adevarul conflictului cu clopotivenii nu trebuie aduse decit corecturi in pri­vinta datei. loan Area trebuie sa fi fost pe atunei prea tinAr, iar implicarea lui loan Bakoch !?i a fiului sau Petru, in doua actiuni similare, la distanta cronologicii considerabila (14li4 !)i 1504), nu pare nici ea posibila.

La 1481, deci inainte chiar de a-!)i fi vazut reglemcntate problemele de mo~­tcnire, castdanii, comitii !)i juzii nobililor din comitatul Hunedoarei i-au consem­nat rcclama\ia fa~i'i de nobilul Dragota (Draaotha) de Silva~u de Sus. Ladislau Area il acuza de atacul !)i ocuparea unot· piir1i din posesiunile Sarmizegetusa ~i Densu!?30• S-ar putea ca situatia sa fi t·<>zultat dintr-o neintelegere a silva~cnilor cu cei din Nada!)tia, aflata mult mai aproapc. Cum vom observa mai jos, comu­nitatea de interese a lui Ladislau Area cu familia Ungur din Nadii!?tia va razhate staruitor prin intreaga sa existenta.

In acela!?i an, aceia!?i emitcnti marcau in scris protestul lui Ladislau Area contra lui Danciul de Sala!?U, ai carui iobagi, Dan ~i Roman, jefuisera patru scsii de pe mo!?iile reclamantului ~i fugisera apoi in Tara Romaneasca (ad partes Trans­alpinas), provodndu-i o paguba de o sutii de florini de aur·3I.

Istoria familici Area a fost marcati'i in mod cu totul deosebit de un cYeni­mcnt care a pro\'ocat mari perturbari in ~inul comunitiitii hategane de la sfir~itul secolului al XV-lea, cuno~cut indcob!?te sub numele de procesul de mo!?tenire al StreisingeorgiuluP2 • El lua in atentic parti de stapiniri din Streisingeorgiu, V<JlC'a, Sacel, Ohaba, Grid, altli Ohaba, Sala!)u de Sus, Sal~u de Jos, o a treia Ohabii, Malaie~?ti, Crivadia, Meri!?Or !?i inca altelc. Asupra lor vor avea pretentii numero!?i nobili hategani -!?i straini, mai mult ol'i mai pu~in indepartati: A1·ce!?tii, nobilii din Sala!?U, condivizionalii din Streisingeorgiu, Ladislau Gereb, episcopul de Alba lulia impreuna cu fratele sau, Petru Gereb, fost voicvod al Transilvaniei devenit intr~ timp jude al cur~ii regale, familia Ungur din Nada~tia, Barnaba B~lay, banul de Severin, Ladislau de Folt. Majoritatea celor din urma sint neromani i;ii toti straini de districtul hategan. Initial disputa a avut dimensiuni locale, desfii!lurindu-se intre Arce~ti, siila!?eni ~i cei din Streisingeorgiu. Apoi, pe fondul acestui conflict, simtind terenul prielnic, au intervenit strainii. • Preli:ffiinariile au fost semna.te in 1489, cind actele inregistreaza o pl'icina mtre Lad1slau Area de Densu~ ~?i Dan de Sacel, pe motivul unor bunuri de zestre di~ posesiunea Streisingeorgiu cuvenite Vi!?ei (Vys, Wyssa), sotia lui Dan !?i fiica iur Dumitru de Streisingeorgiu33• Interesul lui Ladislau Area se baza, credem,

~9 Arh. Nat. Magh., Dl. 29. 591. ~0 Arh. Stat. Bratislava, nr. 12, cadre!e 30-31. :, Idem, nr. 13, cadrele 32-33. -'. DLspre 1:'1 ~i mai ales despre implicarea salii!?enilor vezi V. Eskenasy, Adrian

Ar,dr •!I Rusu, Cetatea MiiUi.ie$ti $i cnezatul s.~aii SdlQ-$ului in AIIACN 25 1982 p. 5:.1-··-91. • ' • •

3• Arh. Stat. Bratislava, nr. 15, cadrele 36-37; Biblioteca Batthyaneum, Alba

lu!1a. Til, 105.

216 A. A. RUSU - I. A. POP

pe drepturile nepoatei sale, Anca, rezultata din cAsatoria fiicei sale Clara cu Dio­nisie de Streisingeorgiu3 ~. Pe de alta parte, la 1498, salii!?enii, prin loan Siiracin cu fiii sAi, Saracin, Cindrel?, Mihai !?i Nicolae, precum !?i Cindre~. fiul lui Danciu, cu fratii sai, Jacob, Costea ~i Latcu, la rindul lor rude cu Dionisie de Streisingeorgiu, au depus marturie in fata capitlului din Alba Julia ca Dionisie a murit fi'ira a avea urma!?i pe linie masculina. Ei ii opreau pe straini de a pretinde !?i sti'ipini bunuri ale aceluia, sustinind ca averea sa imobiliara •·evenea de drept fratilor sai condivizionali~. Era o miisUJ·a de prevedere ju;;tificata, fiindca la 3 februarie 1498 Vladislav al II-lea, n.·gele Unga1·iei, a daruit toate posesiunile raposatului Dionisie de Streisingcorgiu episcopului Ladislau Gereb de Vingard !?i fratelui sau, Petru Gereb, judelc curtii regale3". Capitlul s-a grabit sa faca introducerea Ge­n:-b-ilor in stapinire, dar contrazinitorii au aparut prompt: Nicolae de Streisin­l!eorgiu, Stefan de Silva~ pentru doamnele Elena, sotia sa, ~i Vi!?a, sotia lui Dan de Sacci, ambelc fiice ale lui Dumitru de Streisingeorgiu, precum !?i sala!?enii. Fiecare grup avea in vedere poscsiuni din jurul Streisingcorgiului, pe de-o parte, !?i altele din jurul Siila~ului ~i Crivadiei. pe de alta37 • Fara sa mai a!?tepte insa mnfruntarea cu ace~ti contrazid!.tori (chemati Ia judecata in august 1498), care l'rau destul de hotariti in apara1·ea dr~pturilor lor !?i destul de nurne•·o!?i pcntru a fi puternici, Ladislau !iii Petru Gereb au daruit, Ia -t ap•·i!ie 14!Jfl, toate acele posesiuni ~i portiuni discutate. inainte de a fi intrat efectiv in stapinirea lor, familiarului lor loan Area de DL•nsu~. fiul lui Ladislau, ca rasplata pentru nu­nwroasele servicii aduse ~i pentru nestramutata credin\a manifestati"t inca din ti­nerete38. In 1511, loan A1-ca m• dez,·aluie ca dania episcopala se facuse in anu­mite conditiP9 care, presupunern noi, implicau vasalitat1~a. lgnorind parca acest fapt, la 26 iunie 1498, Ladislau Area, in disputa cu rudclc ginerelui sau Dionisie de Streisingeorgiu, a pretins imperativ drepturile nepoatei sale Anca, in pose­siunile Streisingeorgiu, Sacci, Valea, Grid ~i Ohaba, cttYPnitt> dl· pe urma mamci a' Psteia, Clara40• Lucrurile par mult rnai complicate, intervenind o zalo.~ire, da•·uri Ul' nunta, controverse in legfltura cu drepturile feminine ~i masculine de mo~te­nire. Tot in pofida daniei facute dL• Gen'-bi lui loan Area de Densu!j, Ia 17 mai I-Jrt~l a avut Joe imp<'icarea in tre Lad i -;~au Ger(·b ~i Sala~en i. in sensu! d'i episcopul a rl.'cunoscut drepturile hate!.!anilor a~upra posesiunilor Sala!?U de Sus, Ohaba de sub Piatra, Meri~or, Cl'ivadia ~i Malaie~ti 11 • Se poatc in sa ca Gen:•bii sa fi actio­nat in acest caz in numell' familiarului lor loan Area, sau. mai plauzibil, se poate sa fi f<'icut donatie din H!-lfl, catrc :\rca, de furma, pentru a-i dezorienta si potoli pe contrazicatori, ~i a rl'a.Jiza, rie facto, stapinirca asupra respectivelor pa­minturi. Oricum, dnca disputn cu ~illa:.cnii e1·a curmata, mai diminea nerezolvata problema rudPlor din S:reisingl'orgiu ale lui Dionisic, intre care foarte active se ari:tau doua femei, anumc Domteea. vaduva lui Cindre5-Chindri~ (Kendrijs) de Streisingeorgiu, redisatol"ita cu Nicolac de Streisingeorgiu, !?i Iudca, fiica Doroteei. CPle doua doamne au rL·clamat. Ia 7 februaric 1499, pe Ladislau Area de Densu~. care, impreuna cu fiul sau lo~n. cu fnmiliarul lor Nicolac de Vad ~i iobag-ii lva!?CU din Baie!?ti, Gheorghe din Ha5d<'iu. Pl·tru din Nadal?tia l?i Lupl?a din Ocoli~. de­vastase•·a :;;i ocupasera eudt•a ~i casa de Ia Streisingeorgiu, precum 5i posesiunile St:-cisingeorgiu, Sacel, Va!ea, Tote~li, Grid, Ohaba, provocindu-le substantiala pa­guhil de o mie de florini de aur42 • Mai apoi, in acela!?i nn, capitlul din Alba Julia a consemnat impacarea intrc Arce·~ti 5i Iudca, devenita so\)a lui Matia de Pesti~. in sensul ca plingerea era retrasa. Toate proceselc ~i actelc de chemarc in judc­cati'i crau anulate43 • ln fine, la 12 mai 1500, Vladislav al II-lea, regele Ungariei, daruia lui Ladislau ~i loan Area de Densll.'? toate posesiun:le lui Ladislau Gereb,

3 4 Biblioteca Batthyaneum, Ill, 111. 35 J. Kemeny, Diplomatarium Tr. Supp1cmentum, tom. V, p. 189, ms. Biblio-

teca Acad., filiala Cluj-Napoca. 36 Idem, Appendix, VII, p. 182. 37 Biblioteca Batthyaneum, III, 105. 38 Arh. Nat. Magh. Dl. 29.571. 39 Idem, Dl. 29.611. 40 Biblioteca Batthyaneum, III, 111. 41 Idem, III, 156. 42 Idem, Ill, 116. 43 Idem, III, 125.

T'A~11Lir\ ROMANCASCA ARC\ !SEC. XV-X\"1) 217

foste ale lui Dionisie d£' Streisingeorgiu. Procedura capitulara de punere in stapi­nire se implinea Ia 15 ianuarie 1501, dar pentru portiunill' din Sala.<~u de Sus ~i de Jos, Ohaba, Crivadia, Miilai('!?ti ~i Meri!?or au ridicat din nou capul potrivnici. Era vorba despre Mihail (de fapt i\latia de Pesti!?) in numele sotiei sale Iudca ~i al copiilor Ior44. La 1502 a intervenit din nou o schimbare in datele problemci, caci regele Vladislav, declarindu-1 mort pe loan Area, ii dona posesiunile lui loan !?i Nicolae Ungur de Nada~tia~.;. Sint g1·eu de inteles temeiurile acestei noi si­tuatii. Poate di este o confuzie cu Ladislau Area, care, intr-adevar, nu mai apare men\ionat dupa septcmbrie 1502 ca fiind in viata. Dar familia Ungur, inrudita cu Arce!?tii, trebuia sa cunoasdi exact situatia mo~tenirii. Ar fi posibil ca sa avem de-a face cu un nau aranjament :nl'nit sa avantajeZl' deopatriva pe beneficiarii actului regal, cit ~i pe stapinul real.

Procesul mastenirii damcniului Streisingeorgm se incheia in linii general~. cu beneficii mult · mai putin impartante pentru Arce~ti decit pramisese initial. In pennanenta a existat a impletire intre situatia de fapt !?i cea de drept. Patimile au fost suficient de aprinse pentru a provoca o permancnta stare de nelini~te. Probabil atunci a fast pusa la adapust, in capitlul de la Alba Iulia, zestrea ne­poatei lui Ladislau Area, Anca ;~:.

Un alt mijloc prin care Ladislau Area a incercat sa-!;;i mareasdi stiipinirile a fost accla al zalogirilor. Fenamenul fusesl' inaugurat in Hateg, prin Cinde~tii din Riu de l\lori, la mijlocul veacului. In H9-:l, imprumutindu-1 pe Mihail de Farcadin, Ladislau a obtinut zalog par~i din satul Cragui~47 •

lmpartante au fost ~i actiunilC' intreprinsC' intre anii 1493-1495, care inau.gu­reaza in paminturilc Hategului tendintele de stabilire a unor sisteme de vasalitat<•. Un grup de marun~i nobili din Livadia, reprezentati de Stan, Costea, Petru, Ha­sarab, Danciul, Ladislau, alt Basarab, Lup~a ~i Matei, ii recuno!?teau lui Ladislau Area dreptul asupra unor parti stiipinite de ei in Livadia, inspre Valea Lupului, in masura in care acela ar fi reu~it ~a le obtina confirmarea stiipinirii din part••a voievozilor Transilvanki. Intercsant ~i destul de neobi!?nuit este faptul cii in 1-tq:l voievozii au emis doua actc•, la date difC'rite (17 august !;;i 28 noiembrie), pentru aceea!?i introducere in stapinire~\ Oricum, ccrceta1·ea capitlului s-a produs o sin­gura data, pentru ambele mandate. la :1 dec<'mbrie. S-au marcat atunci, separat, contrazicerile nobililor Nandra, Haliba, Danciul, Mihail, Ladislau, alt Mihail, $te­fan, Simian. Ladu ~i Andrei de Pui, prccum ~i ale nobililor loan, Petru, loan Oana, Vilcul ~i Roman de Panor, ale luj Mihail Kendefy !;;i Petru Kenderesy de Riu de Mori. ln 1495 tentativa s-a rcpetat~9• contindu-se probabil pe o noua con­junctura. Dar grupul de impotrivitori din Pona1· !ii Riu de Mori a intervenit cu promptitudine. Cum alte ecouri ale intC'rventiilor in Livadia nu au mai fost trans­mise de documente, biinuim ca inccrciirile lui L"1dislau Area de a se instiipin! in sud-estul Hategului au c~uat.

Dupii 1501, Ladislau Area dispare din documente. Fara indoialii, el a fost un precursor al unor practici !ii mentalita1i ce a,veau sii se statomiceasca in ll<iteg pe parcursul veacului al XVI-lea. Personalitatea sa a pierdut mult din tnisaturile ancestrale ale notabililor locali. Exacerbarea individualismului familial a fast ro•­zultatul izoHirii in sinul comunitatii nobililor hategani. El a avut perspectiva apar­tenentei la o stare privilegiata transilvaneana. Singura lui relatie autentica cu zona a fost s!Apinirea asupra pamintului.

Ladislau Area s-a casatorit, probabil la granita intre deceniile !;;apte $i opt ale veacului al XV-Iea, cu Ana de Nada!?tia, fiica lui Petru Ungur. Din acea.-;tii casatorie au rezultat !?apte copii, de noi cunoscuti. Din cei doi fii, $tefan !iii lodn, primul moare tiniir. La fel s-a intimplat cu Anastasia. Veronica, Caterina !ii CL11·a s-au miiritat toate in afara Hatcgului. Nu cunoa~tem cine a fast sotul Elenei, dar. judecind dupa numcle fiului ei, Danciu, ea pare singura care s-a casatorit cu un no!)il roman din Hateg.

u Arh. Nat. Magh. Dl. 30.4~17 . . ,:; Arh. Stat. Bratislava, nr. 22, cadrele 52-53. 46 Zestre recuperata de Anca in 1512. Vezi Dl. 30.075, publicat in extenso

in ETd\11 24, 1907, p. 129-130. ··

1 Arh. Stat. Bratislava, nr. 17, cadrele 40-41. •l' Arh. Na\. Mag h. Dl. 31.156 ~i, respectiv, transumpt in Dl. 29.560. l ... Idem, 01. 30.489.

21:8 A. A. RUSU - I. A. POP

Moartea lui Ladislau nu a provoeat perturbari in mo!?tenirea familiei. Si­tuatia a fost W?Urata de raminerea in viata a unui singur fiu, loan. Ladislau pare ea s-a orientat initial eatre alti erezi. Un fiu al sau, $tefan, mentionat Ia 147350,

reunea o data eu privilegiul primogeniturii !?i alegerea parintelui. Trimiterea lui loan Ia eurtea episeopiei de la Alba lulia trebuie ea aseunde destinarea sa earierei religioase !?i indeplirtarea de Ia partajul bunurilor patrimoniale. Disparitia lui Stefan, in imprejurari neeunoscute, a sehimbat destinul lui loan Area. Din ulti­mele doua deeenii ale vea.cului al XV -lea il vom gasi permanent alaturi de tati'il sau.

La moartea tatAlui sau, loan Area preia din mers greaua mo!?tenire judieiara lasata, adaugindu-i in eurind, cu destula nechibzuinta, !?i altele.

Primele semne se vestese prin reluarea conflietului eu cei din Clopotiva. La 1503, in fata eastelanului de Huncdoara !?i a juzilor nobililor, depune plingere im­potriva lui Petru Bakoez de Clopotiva ~i a familiarului acestuia, nobilul lvatcu (lwaczko) de Baiel;iti, in legatura cu o violenta savir!?ita de ei, probabil eu ocazia tirgului de la Sintamarie Orlea51 • Pricinile aetiunii ramin neintelese. In oriee eaz, riposta Ia reclamatie s-a tradus cu totul altfel decit se a!?tepta loan Area: ataeul cu mina armata asupra curtilor sale din DenSU$, Ia mijlocul lunii august 150452•

La ineeputul aeeluia!?i an, un nou document releva o rcluare a procesului de mo!?te­nire a Streisingeorgiului53.

Tot in 1504, loan Area a savir!?it o mare gre!?eala. Xesocotind prerogativele judiciare regale, a dispus orbirea a doi ho\i \igani. Abuzul, siivir~it eu indiseretie, a ajuns pina Ia urechilc regelui, foarte probabil purtat prin stradania neprieteni­lor. Ca urmare, loan Area de Densu$ a fost deposedat de catre suveran, IDO$iile sale fiind daruite lui Barnaba Belay ~i lui loan !1i Ladislau de Folt5~. In fata periculosului verdict regal, rudele s-au solidarizat. La punerca in stapinire se vor opune un procurator al lui loan Area, verii sih loan !?i Nicolae Ungur de Na­dii!?tia, doamna Anastasia, sotia lui Dominic de Poztlw, doarnna Veronica, sora lui loan Area !?i sotia lui Stefan Bradach de Lodomercz, nobila Anca, nepoata de sora a lui loan Area, preeum iii Andrei iii Gheorghe Mu!1ina de Rikhitova, alaturi de Danciul, fiul Elcnei. Acc!7tia Yor avea in vederc posesiunile Ha$di'iu, Bunila, Ohaba, Streisingeorgiu, Valea, alta Ohaba, piirti din DenSU$, Hatagel, Sarrnizegetusa, a treia Ohaba !iii Sala!;iu. Se mcntioneaza ca Streisingeorgiu, Valca, Ohaba $i Hata­gel crau deja oeupate !iii uzurpate de Barnaba Belay ~i Ladislau de Folt53• Urma­toarele aete par sa indice ci!'itigarca cauzei de catre hatcgani ~i, implicit, rami­nerea lui loan Area in posesiunile sale. In schimb, cumnatul Barnaba Belay s-a instapinit Ia Densu$ in a!?a fel incit in 1508, impreuna cu Gheorghe I\IU$ina, loan a trebuit sa-i intenteze proces56•

Solidaritatea impotriva strainilor nu-l va impiedica pe loan Area sa-i re­clame Ia rege pe nobilii Gheorghe !?i Andrei Mu!?ina de Rachitova pentru cla­direa unei mori pe un pamint litigios din DenSU$ (1505)"7•

In toamna lui 1506 moartea lui loan Ungur de Nadii'?tia a declan!?at alte proeese. La 10 septembrie, loan Area incerea sa punA opreli!?te tendintelor de in­strainare a bunurilor din Transilvania !?i Ungaria"~. La sfir!?itul lui noiembrie, capitlul din Cenad faeea cunoseut ea s-a prezentat inaintea sa omul din DenSU$ al lui loan Area pentru punerea aeestuia in stapinirea posesiunilor decedatului loan Ungur de NadA$tia59• Trei din posesiunile lui Ungur, anume Nadii!?tia, Cala­nul Mic !?i Ocoli$, ii erau contestate lui Area, pe Ia 1507, de un oarecare Mihail,

5° Csanki D., op. cit., V, p. 540, 616. 51 Arh. Stat. Bratislava, nr. 23, cadrele 54-55. 52 Arh. Nat. Magh. Dl. 29.591. 53 Idem, Dl. 29.910. 54 Hurmuzaki-Densu!?ianu, Documentc privitoare la istoria romunilor, vol. ll/2,

Bucure!?ti, 1891, p. 526-527 !?i transumpt in Dl. 29.589. 55 Arh. Na\. Magh. Dl. 29.590 :;;i Dl. 29.!J07. sa Idem, Dl. 29.917. 57 Arh. Stat. Bratislava, nr. 25, cadrul 59. 58 J. Kemeny, Appendix, VIII, p. 71. 59 Arh. Stat. Bratislava, fasc. 2, nr. 3, eadrele 60-61 !1i J. Kemeny, Appendiz,

VIII, p. 72. it.& I

FAMILIA ROMANEASCA ARCA (SEC. XV-XVI) 219

fiul lui Petru de Zob. Acela avusese o intelegere inca din 1473 cu loan Ungur60•

Este adevarat ca !?i drepturile lui loan Area aveau Ia baza inrudirea prin mama sa Ana de Nadii!?tia. Mai !?tim apoi ca, inca din 1499, Ladislau Area fusese stapin de iure, in posesiunile mentionate61• Deocamdata Mihail de Zob a fast multumit prin renuntarea lui Area Ia posesiunile din Transilvania ale lui Joan Ungur !?i angajamentul formal ca va deveni mo!?tenitorul bunurilor hunedorene. Yn anul urmator, regele ii Iegaliza pretentiile, declarindu-1 stapin Ia Niidii!?tia, CA­lan ~i Ocoli!?62•

Tn 1507 s-a incercat o noua donatie a bunurilor lui loan Area catre Barnaba Belay, dar, se parC', tot fara rezultat, ca ~i dania din 1504, datorita opozitiei in­sistente a vechiului stapin !)i a rudelor: Veronica !,>i Anca, Andrei !?i Gheorghe Mu$ina. Ei sustineau ca stapinirea lor fusesc recunoscuta de rege. Se ajunge acolo incit loan (luan), cnezul din Densu!,>, se opunea cu sabia in mina Ia introducerea in stapinire. in numele stiipinului sau, nobilul loan Arcar.3. Veronica, in calitate de sora a lui loan, sustinea ca din vec~ime - in dreptul romfmesc, adaugam noi -, mo$tenirea fetelor era egala cu cea a baietilor.

Tnainte de 17 aprilie 1511, in plina maturitate, dar dupa o viata plina de zbucium, loan Area de DenSU$ moare. Cinstindu-i memoria, cnpitlul din Alba Julia il numea ,prietenul nostru foarte drag" (amicus noster carissimus)64 • Dupa ;,ce<ot eveniment lucrurile privind sU'Ipinirea posesiunilor pomC'nite mai sus ~e complica in continuare, mai ales ca loan Area nu liisase urrna~i pe linie mas­culina.

Chiar in 1511, regele Vladislav a daruit par~ilf' din StrC'isingeorgiu, fost0 ale lui loan Area, lui Martin !;i Emeric Czobor $i lui Laurentiu, ~tefan, EmP!'ic ~i Gheorghe Bradach65• S-au irnpotrivit acestui act Barnaba Belay, sotia sa Ileana !ii loan de Rapolt. Tot in 1511, Barnaba Belay ~i ~tc:>f;~n Bradach se gaseau pe pozi~ii opuse, in fata lui loan Zapolya, voicvodul Tr;m-,il·;aniei, pentru stapinirea unor parti din Niidii$tia, Ciilan ~i Ocoli$, apartinuloar<' pinil de curind lui Joan Area de DenSU$66. $i tot in 1511, salii!;enii, prin loan, l\Iihail !ii Cindre$ Sariicin, ca !;i Cintlre5, Ladislau !?i Jacob, fiii lui Danciu, se juclecau cu Deica, fiica lui Dionisie de Streisingeorgiu, !?i fiii l'i, loan $i l\lihail de ZPicani, pentru parti din Ohaba de sub Piatrii, Sala!)U, 1\Ieri~.or, Crivadia !';i M5!5iC'!1tiG7. tn '1512, alta fiica a lui Dionisie de Streisingeorgiu. Anca, nepoata a lui Laclislau Area !li sotie a lui Mihail Sar:kin de Siila!)U, CC'rea drcpturile sale din Strehingeorgiu !li Valea68, pcntru ca in 1514 sa revendice piir~ik din Siil~!ill de Su.o; si clP Jos $i din 1\Iiilaie!lti cle la rudele sotului ei69 • Preten\iile Ancai ,·or continua s5 LC' sus\inute $i in anii 11r~ni1tori. In 1521. vaduva fiind, se al5tur:'\ Catcrinei, 'aduva lui Dominic de "ozthoh, $i Vemniciii, sotia lui $lefan Br<!daeh de Lorlomercz, matu!lile sale, pen­tru a prctinde in fata lui Zapolya drepturilc> lor de Ia Mw;ine~ti. Spuneau ele cum di partile lui loan Area aflate in Demu~. Bunila, Ha~dau. Ohaba, Satu Nou (Wfiffaiw, di~p.) !ii l'.Teria au incaput pe miinile lui Ga!'par de Miicica$, iar alte piirti din SC~nnizegetu!:a !ii o Ohabii, mai intii In stapiniren lui Petru de Brani!ica, 1ar apoi b des pomenitul Barnaba Belay70 • In cePa ce prive~te posesiunile din StrC'isingeorgiu !ii Valea, le disputau, pe la 153G, Anca ~i copiii ei, loan Sar·acin de Sala~u. Veronica, maritatii cu spatarul Dra.[!hici din Tara Romaneasca, $i Eufro­sina71. l\'Iu'!ill£$tii nu au ramas nici ei mai prejos. ln martie 151(), regde Vladislav le doneaza Rachitova, Petros, Paucine!)ti, $teiu. Criva, Sulita (disp.), Lacuia, Zocs (disp.), Cerna, Meria, Cerni'!oara, Lunca Ccrnii $i portiuni din DenSU$, Hatiigel,

6° Csanki D., op. cit., V, p. 616. GJ Idem, p. 209. G2 Arh. Nat. Magh. Dl. 29.918. rJ Csanki D., op. cit., V, p. 209. 111 Idem, p. 210. 65 J. Kemeny, Appendix, VIII, p. 147. m Arh. Stat. Bratislava, fasc. 2, nr. 2, cadrele 58-59. c7 J. Kemeny, Supplementum, V, p. 387-389. 63 Biblioteca Batthyaneum, IV, ~6. r.9 Arh. Nat. Magh. Dl. 29.947 !?i J. Kemeny, SuppZementum, VI, p. 9--10. 70 Arh. Nat. Magh. Dl. 29.984. ~ 1 Biblioteca Ratthyaneum, V, 19.

cca

l;jtefan 1460 - cca 1480

+

loan rle Densu, (sf. sec. XIV - lnccp. XV)

I I SRndrin :Mu~in4 Neac~

lvezi tab. nr. 2) cca 1430 - cca 1475

I Joan Area

cca 1470-1511

+

I .~nastasin

+

Area din Ollcnin

I Ladislau Area

cca 1450 - cca 1501

- Ana j'""" do NldAO"'

I F.loma

Danciu (mijlocul

sec. XVI).

I \'cronica

a:a 14115 - cca 1.530 $lcfnn Brndach

= Dionisic de l'ot.loh

I I So fin Millta

= Nicolnc Kendefy

I Cnlcrina

l

I Anca

1 Clara

l'Ca 147!i - ccn 1.520 = Dionisic de Slrcisln·

grorgiu

~ ,.,, ... Br~· .. ,th

I Deica

= !IIi hail S;lrAcin Nicolae de Zeicani

I I loa'l Siirkin Veronica Eufro~iua loau

'abelul nr. I. Arborele genealogic alfamiliei Area,

= Dr4ghici Sp.lltarut

l !Ill bail

~ ~ 0

?" ?"

"' c

I~ !'"'

?> 'tl 0 'tl

FAMILIA ROMANEASCA ARCA (SEC. XV-XVI)

Gheorghe $tdau

M~inA de Lunca Cemli ~i Dens~ (sf. sec. XIII - lncep. sec. XIV)

I Stoian de Dens~

,.~.

11V,

loan de Dens~

'''· ·~· xn·~- ••~•- xv1

Sandrin 1\lusin:l

"''~' J•mr =· n(

I loan

I Andrei

ca 1460 - cca 1515 + + cca 1470 - CL'a

I I I I

Francisc Gheorghe $tefan I~'\dislau Ga.<par Matln prima jum. a sec. XVI)

Tah·lul nr. 2. Arborele genealogic al familiei Mu~ind.

221

r Ana

1520 = C;orl>a de Also 8Jrsll

I $tefan Andrei C!!Drba de

Also Bors11

Tfltesti, Sarmizegetusa, Ohaba $i Poeni'~. Pentru unele din satcle enumerate va arat~ interese, in 1518, !ii Andrei Chorba de Also Borsa, pe teme1ul unei relatii dP rudenie ce urea pina la Ana, fiica lui Sandrin Mu$ina73 • Portiunile din DcnSU$, Sarmizegetusa !ii altele, obtinute pe cale legala de la Barnaba Belay, vor face obiectul desfa$Urarii energiei Mili\ei, sotia lui Nicolae Kendefy de Riu de Mori, impotriva propriei sale marne, Veronica. Procesele incep in anul 1521 !ii continua ani in $ir, cu implicarea tuturor forurilor judiciare mai importante ale Transil­vanieF4.

Cercetarea in continuare a evolutiei lucrurilor este anevoioasa $i nu prezinta interes din mai multe puncte de vedere: prin moartea lui loan, fiul lui Ladislau, neamul Arce!itilor s-a stins; fetele !?i a!Poi femeile au actionat o vreme pentru apararea drepturilor lor decurgind din calitatea lor de membre ale familiei Area, dar mai pe urmii s-au integrat in problemele familiilor sotilor lor; pe miisudi. ce se inainteaza in veacul al XVI-lea, preocuparile acestor noi gencratii ee-l aveau ca stramo$ pe Area se incadreaza tot mai plcnar in felul de a gindi !ii a actiona al nobilimii transilvanene, fara sa mai prezinte particularita~i deosebite.

La capatul acestor evolutii se impun citeva concluzii generale:

1. Urma!?ii lui Area, de$i formati in mediul hategan, ce conserva multe din caracteristicile societatii feudale romfme$ti, se vor adapta repede noilor realitati, aflate sub pecetea ordinii feudale de tip central-european. Vor stapini paminturi in calitate de nobili, vor uza de dreptul regatului $i de documentul scris, i!?i vor disputa posesiunile atit cu rudele, cit !ii cu vecinii sau cu strainii, calauzindu-se numai dupa propriul lor interes .. se vor ridica, de la situatia de a fi ,oameni" ai unor familii nobiliare mai puternice la aceea de a avea ei in$i$i propriii lor fa­miliari nobili !ii iobagi. In fata strainilor dornici sa le acapareze posesiunile, se

72 Arh. Nat. 1\lagh. 01. 29.951. 73 Csanki D., op. cit., V, p. 210. 7

' Arh. Stat. Bratislava, fasc. 2, nr. 3, 8, 6, 9 etc.

I I I I I I I I

I Iarul

(prima jum. sec. XV)

I I I I I I I l I I

Nicolae de Strei-sfngeorgiu

Doroteea de Grid

DJ.N .L \ n.L., Ladislau

I Elena

I VI~

Dan de Sil~ Dan de SAcel

NicoLe IDLnlsie

Petru

I

Iaroelav (larul) de SAia~u

'''""'· "'I XVJ

Diia

Clndr~ de Strei­slngeorgiu Dorote~ de

Grid

I I

I Clndr("~

~!dan

I Dionish! Judea Clndr~

(mljl. sec:. XV -

eca 1490)

= Clara Area de Dens~

~areta

Matia de

P~ti~

I (OSt("a

Dandn de SAin~u {ttn 1420 -

cro '("'

I I I la("ob Costen I.adislau

I SArAcin

Dionlsie SArAcin

I I Clndre~ loan

I loan

I Elena Doroteea

1-1 I I II I .:tndr~ loan Gheorghe Danciu Nandra Mihal loan

I I I I Mihal S!l.rAciu Nicolae Clndr~

Anca de Streislngeorgiu

Tabelul nr.3. Genealogia parJiald a sdld~enilor ~i streis£ngeorzenilor implicaJi fn istoria familiei Area.

~ ~ ~

?'" ?'"

~ c: I !"'

?' '"CI Cl '"CI

FAMILIA ROMANEASCA ARCA (SEC. XV-XVI) 223

vor manifesta solidar ca rude, dar, dupii trece1·ea pericolului, nu vor mai ezita sa se invrajbeasca intre ei. Vor ocupa !';i devasta posesiuni asupra dirora aveau drepturi sau pretindeau ca au, acvonind dupa canoanele anarhiei feudale !?i ale moralei nobiliare.

2. Traseul parcurs de familia Area, de la mijlocul veacului al XV -lea pina la inceputul celui de-al XVI-lea, este tipic pentru cea mai mare parte a feudali­tatii locale ha~egane. De la anonimatul stramo~ilor (Area ~i Neac!?a), se ajunge la o perioada de stralucire, corespunzatoare implinirii unor ambi\ii de ascensiune so­ciala realizate cu arsenalul practicilor comune in tregului regat, dar folositc in Ha\eg competitiv, in dauna neinitiatilor (Ladislau Area). Urmeaza apoi o alta etapa, in care redistribuirea sti'!.pinirilor ocupa locul principal. Ea se urmare~te

cu incrincenare !?i egoism din ce in ce mai pronun\at (loan Area). 3. Prin felul de a actiona, prin procese !?i judediti, prin incalcari, cotropiri ~i

ocupari de mo!;iii, prin casatorii, Arce!?tii pregatesc terenul favorabil imixtiunii nobililor straini in Tara Hategului. Pina .in preajma anului 1500, vo1· actiona !;ii ei solidari in cadrul comuniunii de interese a nobilimii romane~ti hategane, con­tinuind vechile traditii ale ob!;itii cneziale, da1· mai tirziu nu vor urmari decit propriul interes lcgat de marirea sau conservarea posesiunilor lor. In general se produce o indepartare de cutumele romane!?ti 5i de feudalismul local !?i o apro­piere vadita prin nume ~i conduita de mica nobilime a voievodatului. Estc drept ca, dupa 1500, !?i amestecul strainilor a fost mai insistent, dar nu foarte eficient, din moment ce nici Gereb, nici Belay, nici Folt nu par sa-!?i fi materializat sta­tornic veleita~ile de stapinire in Hateg. Pe de alta parte, Arce5tii in~i!)i, prin sta­pinirea unor posesiuni ca Nada!;itia, Ocoli!;i, Calanu Mic, vor ie!)i din cadt·ul teri­torial hategan. Ei vor ilustra, impreuna cu altii, extensiunea viguroasA a nobilimii hategane in Transilvania !)i Ungaria, ale carei preliminarii au fost marcatc in vre­murile lui Iancu de Hunedoara.

4. Scopul unic al zbaterii lor a fost pamintul, eel mai important mijloc de productie !;ii izvor de bogatie ~i stare superioara in evul mediu. Remarcabila a fost pozi\ia femeilor. Ele lupta cu inver!;iunare !?i aprig pentru drcpturile lor de mo!)tenirc eclipsindu-~i dcstul de des consor\ii.

5. Area, roman de peste munti, se casatore!)te in veacul al XV -lea cu Neac!)a, mma!;ia a unei familii romane!?ti cneziale din 'fat·a Hategului, iar Veronica, o stra­nepcata de-a ei, se casatore!;ite, in veacul al XVI-lea tot cu un roman de pes~e :nun'.,i. lntre cele doua casiitorii, doi iobagi romani din Hateg tree mun~ii in Tara Romfmeasca. Faptelc, fara sa aiba doar semnifica\ia unor coincidente ori accidente, dovedesc osmoza structurii de civilizatie romaneasdi de o parte !?i de alta a Car­pa\ilor, conservarea in timp a unor strinsc raporturi, in pofida noilor grani\e poli­tice impuse de catre straini, !;ii bazate pe cadrele politice traditionale.

ADRIAN ANDREI RUSU-IOAN AUREL POP

LA F AMILLE NOBILIAIRE ROUMAINE ARCA DU PAYS DE HA'fEG (LA FIN DU xve SIECLE -- LE COMMENCEMENT DU XVIc SIECLE)

(Resume)

L'etude presente le destin d'une famille du district roumain de Ha\eg (Sud­Ouest de la Transylvanie). Son fondateur fut un Roumain de Valachie qui avait epouse, avant 1450, Neac!;ia. la fille d'une famille d'anciens cnezes de DenSU!?. Leur

224 A. A. RUSU - I. A. POP

fils, Ladislau Area, se montrant plein d'energie et entreprenant, s'integra rapide­ment dans les realites de l'epoque. Apres s'etre assure, par son mariage, J'appui d~ nobles roumains du voisinage du Pays de Ha~eg, il se fit remarquer par ses proet>s contre les Mu!?ina de Densw;, ses cousins maternels. Pour elargi1· son do­maine. il employa tous les moyens (prets, protections. relations avec les personna­iites marquantes de la vie politique de Transylvanie, de rapl<> ou d'attaques armees). A sa mort. en 1301, il legua a son fils unc fortune considerable, mais contestee, aussi bien qu'unc longue serie de proces judiciaires. Assez maladroit et aventureux, Je fils exagera les cot~ negatifs du perc, en s'attirant l'opprobe du roi et l'intei·­\'enlion des c:-trangers de la communautc de Hate.Lr. Il mourut en 1511, sans h~ri­tiPrs directs. Ses soeurs et ses nieces se disputerent l'heritage jusqu'a la fin du XVI e ~ii•cle.

L'histoire de la famille Area prou\'e les rapports etroits qui cxistaient entre leo.; : ommunautes roumaines au Nord ct au Sud des Carpathes, quel que fut leur •l-gime politique. Elle est au-=~i un modele de !'adaptation graduelle de la feodalite roumaine aux institutions et aux moeurs creees et imposees apres Ia conquete hongroise. Les Area refldent d'une maniere exemplaire les etapes parcourues par toute la feodalite locale: l'anonymat des origines, l'ascension et la gloirc, suivies par la di•cadcnce, J'(•nfoncenwnt dans de mesquins inten~ts de famille et locaux. Lcs femmes jouent un tres grand role dans cettc evolution. Elle agissent contre ia volonk· de !PUI~ ma:·is a une epoque ou le droit traditionncl, qui leur rcc•conn31is­sait une participation ~.:ga:e dans la succession, fut remplace par ,.lc quart du aux fille~ ...

FAMILIA ROMANEASCA ~~~----==~A:RC~A~(S~EC~.~X~V~X~V~I)----------------------------~ - 225

0

0

0

~ ~ 0

e

-.e -~ o~· :~ \

...

~ .s

.2

00::

u ..... ol

~

0~

~

\

oj -~·

ol .....

~ ...

...

~ a ol

:X:

I

0

~ i :-:::

I ~ ~

,!0 l ~-