Falsificarea este operaţia de obţinere a unui produs asemănător cu altul, deja existent în comerţ, operaţie efectuată în scop de înşelăciune şi de obţinere a unor venituri mai mari. Expertizele având drept obiect mărfuri falsificate sau contaminate,care necesita expertize complexe, cu participarea unor specialişti din diverse domenii, necesitând investigaţii laborioase şi de durată. Fraudele, substituirile şi falsificările mărfurilor se înscriu în categoria mărfurilor frauduloase, a căror amploare a crescut pe măsura dezvoltării societăţii omeneşti - sursele potenţiale ale acestor mărfuri frauduloase sunt:

- economia de piaţă, bazată pe libera reglare a cererii cu ofertă;

- lărgirea şi intensificarea schimburilor comerciale pe pieţele interne şi internaţionale;

- creşterea numărului agenţilor comerciali implicaţi într-un proces logistic.

In general producatorii diferitor intreprinderi recurg la falsificarea marfurilor care sunt utilizate pe larg si frecvent de consumatori.In goana dupa profit se recurge la diferite falsificari cum ar fi falsificarea cantitativa,calitativa.informationala si inca de multe alte tipuri,recurgind la diferite substituiri de materii prime ieftine, folosesc diferite substante adaosuri care nu sunt benefice organismului uman. De cele mai multe ori aceste adaosuri sau materii prime folosite şi nu sunt indicate pe ambalaj.astfel consumatorul este indus in eroare si achita pentru produsele procurate un pret mai mare.

In ultimii ani la nivelul comertului,s-au infiintat in cadru intreprinderilor comerciale laboratoare de control a calitatii produselor,serviciilor de calitate si comisia de receptie pe grupe de marfuri care au obligatia să stabilească calitatea mărfurilor la primire, precum şi să urmărească modul cum produsele îşi menţin calitatea pe parcursul perioadei de păstrare garantată de producător.

Din multele grupe de produse falsificate fac parte si produsele de panificatie.

Dupa materia prima, procesul tehnologic si caracteristicile de calitate, produsele de morarit si panificatie cuprind: faina, crupele, pastele fainoase, produsele de panificatie si de patiserie.

Faina este un produs sub forma de pulbere, obtinut prin macinarea boabelor de cereale panificabile (grau, secara). Se prezinta in mai multe tipuri diferentiale prin: culoare, granulozitate si grad de extractie prin cernare.

In comert se intalnesc urmatoarele tipuri de faina: faina alba (extractie 0-30%): – culoare alb-galbuie cu nuanta cenusie deschisa;

- granule fine si grisate. faina semialba (extractie 0-75%): – culoare alb-galbuie cu nuanta cenusie, cu urme de tarate ;

– granulatie fina. faina intermediara (extractie 0-85%): – culoare cenusie-deschis cu nuanta alba

– contine particule de tarate. faina neagra (extractie 0-90%) – culoare cenusie-deschis cu particule vizibile de tarate.

Compozitia chimica a fainii variaza in functie de gradul de extractie: faina alba – substante minerale 0,7%; amidon 80; proteine 11; celuloza 0,15; vitamine B1 - 0,05 mg %, B2 - 0,04 mg %, B3 - 0,1 mg % etc.

Faina din compozitia painii si a produselor de patiserie poate fi riscanta pentru sanatate daca nu este integrala. Falsificarea fainii se poate realiza prin amestec cu: faina altor cereale sau seminte straine (malai, mazare, fasole, orez), faina de grau comun in faina de grau dur, amidon din cartofi sau din porumb, amelio-ratori, emulgatori si agenti de oxidare interzisi sau peste doza permisa, substante pentru cresterea duratei de pastrare si pentru accelerarea maturarii sau pentru inalbirea fainii.

Produsul cel mai principal si frecvent obtinut din faina este pîinea. Painea este alimentul de baza in alimentatia omului.Se produce prin coacerea aluatului obtinut din cereale macinate,respectiv faina amestecata cu apa si drojdie, adaugandu-se de la caz la caz diferiti ingredienti în functie de categoria painii obtinute. Aceste categorii de paine difera după regiune, astfel în Germania este consumata mai mult pâinea neagra, painea obtinuta din orz, pe cand în Franta baghetul, painea alba, franzela este mai apreciată. Alte produse de panificaţie sunt covrigii, chflele, cornurile etc... Painea cea mai alba nu este neaparat si cea mai hranitoare. Tendinta de a se consuma produse rafinate, concentrate, in general intens prelucrate, genereaza dereglari metabolice care nu se manifesta imediat, dar care, in timp, au consecinte negative asupra sanatatii.

Pentru un regim alimentar cat mai sanatos, dar si in multe diete, specialistii recomanda consumul de paine neagra, pe baza de diverse sortimente de faina. Sursa naturala de vitamine, minerale si fibre alimentare, aceasta stimuleaza tranzitul intestinal, avand un efect benefic in echilibrarea metabolismului.

Institutul de Cercetari Alimentare (ICA) produce in cantitati reduse paine cu nuci, paine cu masline (conform ultimelor cercetari, maslinele contin antioxidanti care ajuta celulele sa lupte impotriva cancerului), paine cu sunca, paine aclorida (fara sare), paine pentru diabetici si biscuiti aglutenici (pentru cei cu intoleranta la gluten).Painea este un produs copt în cuptor, alcatuit din aluat drojdie sau alte ingrediente care dau painii un gust şi aromă mai plăcută, sau care împiedica în timpul procesului de coacere sa se formeze o crusta prea tare la suprafata painii. Cerealele macinate folosite mai frecvent la producerea făinii pentru pâine sunt grâul şi orzul.La fel au un efect benefic asupra organismului prin proprietetile oranoleptice si prin substantele vitaminele existente. In perioada de saracie, foamete, s-e amesteca faina de cereale cu faină de mazare, fasole sau de cartofi, (mucezea painea mai repede) ghinda (din cauza tanimului împrumuta un gust amar pâinii). In aceste timpuri grele se recurgea pe piata la falsificarea fainii de cereale prin amestecare cu gips sau rumegus de lemn.In acest mod noi oamenii suntem lezati de dreptul de aprocura produs de calitate,care sa nu influinteze negativ asupra organsmului,ne induc in eroare publicitatile extravagante,care nu au decit scopul de a scoate profit si de a vinde marfa pe piata larga. Insa pîinea este un produs pe care noi oamenii îl consumam zilnic,fara sa stim ca ne facem singuri rau cu mina noastra procurind acest produs de pe piata,din cauza ca pîinea numai este preparata calitativ,se introduc mai multe drojdii si o cantitate mai mica de faina astfel avind loc lalsificarea cantitative.

Se introduce in procesul de obtinere a pîinii diferiti afînatori care înbunatatesc organoleptica,dar care nu aduc beneficii omului.din potriva se consuma pîine in cantitati mai mari ea avind consistenta mica ,astfel apare si obezitatea,probleme cu inima,consumul mare de pîine creaza probleme pancreasului,stomacului etc.

In prezent nici pîinea integrala neagra,nu este preparata conform standardului,peste tot gasim pîine colora. În primul caz se adauga praf de cacao

în faina alba,iar al doilea este inegrirea fainei cu malt. Sunt producatori care folosesc si caramel,asta explica gustul dulceag a pîini in unele cazuri.Toate aceste metode nu sunt periculoase pentru organism,doar ca ar trebui sa se scrie pe ambalaj ce contine si sa nu fie vinduta sub denumirea de pîine neagra.

Iar pretul sa fie mai mic,in dependenta de adaosuri,sa nu induca consumatorii in eroare,ca aceştia sa achite produsul mai scump decit valoarea lui. Practica este intalnita pretutindeni in tara si se explica printr-o cerere tot mai mare de paine integrala. Oamenii sunt inselati pentru ca painea neagra e mai scumpa, iar cei care vor sa manince dietetic se aleg doar cu cheltuiala, nicidecum cu o paine mai sanatoasa.

Exista si indici care îi pot da de gol pe producatorii ca incearca sa însele consumatorii. Pîinea falsa neagra este mai pufoasa,mai uşoara ,rezistenta chiar si o saptamina pe masa de bucatarie şi are coaja mai suptire.

Aproape toate metodele de falsificare descoperite pleacă de la folosirea apei tratată cu aditivi şi cu alte substanţe.Deoarece produsele care contin apa usor se altereaza,iar pentru producatori acesta este un minus,pentru ca produsele au o durata de pastrare mica si influenteaza asupra venitului.

“Orice produs falsificat nu este bun pentru sănătate”. “Orice substanţă care în mod normal nu se află într-un produs natural nu ne face bine. Nici sarea, nici aditivii sau alte substanţe nu sunt benefice. Apar dureri de stomac, se produce hipertensiune arterială şi multe alte probleme care pe termen lung pot deveni grave”