facultatea de sociologie și asistenţă...

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Proiecte curente instituţionale de cercetare

http://www.sas.unibuc.ro Octombrie 2010

Facultatea de

Sociologie

și Asistenţă Socială

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Str. Schitu Măgureanu

Sector 5, Bucureşti

Telefon (4021) 311 2168 www.sas.unibuc.ro

http://www.sas.unibuc.ro/

Structură de clasă şi stratificare socială în România

contemporană. Implicaţii pentru politicile publice şi de

marketing cultural și politic

Coordonator: Lazăr Vlăsceanu Desfășurare: 2009-2011 Proiectul de faţă îşi propune să identifice conturul claselor sociale la nivel naţional şi regional în România şi să explice procesele de stratificare şi mobilitate socială din perspectiva istoriei recente şi a tranziţiei postcomuniste. În România încă lipsesc cercetările comparative sistematice, de anvergură, bazate pe eşantionare reprezentative la nivel naţional, cu privire la stratificare şi inegalităţi sociale înainte şi după 1989; proiectul îşi propune să acopere acest deficit şi să creeze instrumente teoretice şi baze de date empirice pentru fundamentarea unor politici publice şi sociale. Printre întrebările cercetării se numără: - Cum se distribuie la nivel naţional şi regional inegalităţile sociale dintre indivizi? - Care este structura socială a României comparativ cu alte ţări din Europa? - Care au fost mecanismele implicate în dobândirea de status a românilor în ultimele decenii? - Ce rol au în prezent, comparativ cu perioada comunistă, diversele forme de capital (material, social-relaţional, uman, cultural, educaţional) în mobilitatea socială a indivizilor? În particular, care este importanţa nivelului de şcolaritate? - Ce rol joacă genul şi etnia în procesele de stratificare socială în prezent, comparativ cu perioada de dinainte de 1989? Pentru a răspunde la aceste întrebări, acest proiect va îmbina metodologii cantitative şi calitative de cercetare. Mai exact, vom efectua o anchetă sociologică pe un eşantion aleator, stratificat, de aproximativ 4500 de respondenţi, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia adultă a României. Volumul eşantionului va permite analize statistice multivariate detaliate la nivel naţional, regional şi la nivelul unor categorii ocupaţionale. Vom suplini informaţia statistică factuală cu o serie de circa 30 - 40 de interviuri în profunzime (de tipul istorii ale vieţii) cu respondenţi ”exemplari” pentru diverse tipuri, clase sociale şi traiectorii de carieră.


Dezvoltarea capitalului comunitar în România

Coordonator: Dumitru Sandu Desfășurare: 2009-2011 Internet: http://sites.google.com/site/dumitrusandu/dezvoltareacapitaluluicomunitarinromania

Proiectul propune conceptualizarea şi explicarea proceselor de dezvoltare locală cu ajutorul teoriei capitalurilor. În fapt este vorba de un set de teorii referitoare la capitalul economic, uman, social, cultural aplicate în prezent în special la nivel individual. Aceste teorii au început să fie folosite şi la nivel agregat, comunitar sau regional, dar nu la modul sistematic. Este ceea ce proiectul îşi propune în primul rând. Lucrarea urmăreşte să aducă elemente de originalitate în acest spaţiu tematic nu numai la nivel teoretic, ci şi metodologic şi de cunoaştere efectivă pe spaţiul românesc. Sub aspect teoretic coordonatorul lucrării a făcut deja o primă testare a teoriei capitalului comunitar în explicarea migraţiei transnaţionale (Dumitru Sandu, 2005, “ Emerging transnational migration from Romanian villages”, Current Sociology, vol 53: 4). Sub aspect metodologic vor fi testate modele multi-nivel (variante HLM sau STATA) care permit stabilirea legăturii între caracteristici comunitare sau instituţionale şi procese individuale precum realizarea de status, emigrarea temporară în străinătate, migrația de revenire, participarea comunitară etc. Cercetarea va relua în 2009 singurul recensământ comunitar efectuat la nivelul satelor României în 2001 (vezi Sandu 2005). Vechea idee gustiană a atlasului social al României va putea primi, pe baza comparaţiei dintre 2001 şi 2009, la nivelul tuturor satelor ţării o ilustrare consistentă. Un atlas social al schimbărilor la nivel de sat, pe un interval determinat, nu există în România. Există toate premisele pentru a desfăşura o astfel de întreprindere în cadrul proiectului actual. În plus, pe fiecare dintre componentele specifice ale proiectului vor putea fi oferite răspunsuri la întrebările referitore la: rolul banilor din migrație în dezvoltarea locală, factorii instituţionali, familiali şi comunitari care influențează dezvoltarea locală prin proiecte, rolul capitalului uman şi social în dezvoltarea locală. Cercetarea va culege date prin recensământul comunitar la nivelul tuturor satelor României, folosind metoda informatorilor cheie, aplicată şi în 2001 în recensământul comunitar al migraţiei (Sandu 2005), studii de comunitate, discuţii de grup, interviuri în profunzime, analiza secundară a datelor. Pentru aspectele referitoare la migraţie şi reţele sociale vor fi utilizate reţelele de cercetare în care colaborăm deja cu specialişti din Spania. Prelucrarea datelor cantitative va fi făcută prin HLM, SPSS, AMOS, STATA. În relaţia dintre cercetarea cantitativă şi cea de tip calitativ va fi folosită succesiunea calitativ, teoretic-calitativ, empiric-cantitativ-calitativ, empiric. Vom porni de la re-examinarea teoriilor, vom continua cu studii de caz de tip calitativ. Pe baza lor vor fi elaborate instrumentele de cercetare cantitativă. Întrebările care nu pot fi elucidate prin cercetarea cantitativă vor fi abordate din nou „la teren”.


Modernitate şi mobilitate în România: motociclete, corp şi

emoţii ale auto-mobilităţii

Coordonator: Gabriel Jderu Desfășurare: 2010-2013 Sociologia (auto)mobilității se impune din ce in ce mai puternic ca un subdomeniu distinct al sociologiei. Sunt sociologi care susțin că modernitatea dă naştere unor forme noi de sociabilitate, iar pentru sociologie este imperativ să se adapteze noii societăţi. Aceștia susțin că specificul societăţilor actuale este dat de faptul că socialitatea tinde să se constituie ca mobilitate (Urry, 2000/2001; Miller ed., 200; Sheller si Urry eds., 2004; Kellerman, 2006; Sheller si Urry eds., 2006, Peters, 2006). Acest proiect implică o cercetare multidisciplinară (sociologie, psihosociologie, antropologie, istorie socială) şi multiparadigmatică a motociclismului (sociologia mobilităţii, sociologia corpului şi sociologia emoţiilor). Îmi propun să realizez: 1) O analiză a utilizării motocicletei în România din perspectiva sociogenetică (Elias, 1939/2005) şi de istorie socială (cum a schimbat apariția vehiculelor autonome strada, cine erau automobiliștii, ce relații există între evoluţia auto-mobilităţii şi construcția socială a corpului, relația automobilite-emoţii etc.) pe perioada 1907 (când apare primul număr din Revista Automobila) - prezent; 2) O cercetare etnografică a întâlnirilor motocicliștilor şi a interacțiunilor de pe forumurile online dedicate motocicliștilor; 3) Analiza motociclismului din perspectiva conceptului sociologic de carieră socială (Matza, 1969; Goffman, 1961/2004) şi evidenţierea rolului emoţiilor şi construcţiei sociale a corpului în alegerea unei astfel de cariere de auto-mobilitate.



Stilurile de viaţă şi bunăstarea subiectivă a clasei mijlocii

din România

Coordonator: Ioan Mărginean Desfăşurare: 2008-2011 Proiectul este axat pe studierea stilurilor de viaţă şi bunăstării subiective ale clasei mijlocii din România. În societăţile dezvoltate există un strat caracterizat de valori ridicate ale capitalurilor (material, uman, social, simbolic) considerat a avea un rol decisiv în modalităţile lor de organizare şi funcţionare. Având un nivel înalt de educaţie formală, resurse materiale suficiente pentru asigurarea unui trai decent, un spirit critic şi o viziune mai degrabă proactivă faţă de viaţă, persoanelor care se încadrează în acest strat contribuie prin acţiunile lor la dezvoltarea socială sustenabilă. În literatura de specialitate, de multe ori, acest strat este denumit clasă mijlocie (de mijloc), dar are acoperire şi expresia „clase mijlocii” pentru că adesea este vorba de mai multe straturi de populaţie care au în comun o serie de unele din caracteristicile de mai sus. În acest context ideatic, cunoaşterea structurării clasei mijlocii, a stilurilor de viaţă specifice ei, permite obţinerea de informaţii şi de explicaţii de certă valoare pentru înţelegerea societăţii în întregul său. În cazul României necesitatea unor astfel de cunoştinţe este cu atât mai evidentă cu cât ne aflăm într-o etapă istorică în care clasa mijlocie cunoaşte un proces de constituire şi extindere prin masificarea învăţământului superior, facilitarea accesului la multiple resurse informaţionale, înmulţirea oportunităţilor de afirmare personală prin proiecte de viaţă etc. Cadrul instituţional european şi naţional creează premisele organizării sociale în care structurarea societăţilor se realizează prin individualizare, diversificare şi diferenţiere, dar şi prin stratificare şi polarizare socială. Analiza în cazul României trebuie să aibă în vedere situaţia socioeconomică caracterizată de plafonarea la un nivel relativ jos a bunăstării. Principalele obiective ale proiectului sunt: identificarea clasei mijlocii din România, explicarea mecanismelor de constituire a acesteia, definirea stilurilor de viaţă ale acesteia comparativ cu alte ţări europene, evaluarea bunăstării sale subiective, de asemenea comparativ. Pentru atingerea acestor obiective, proiectul va îmbina metode cantitative şi calitative de cercetare. Mai exact, vor fi efectuate analize secundare pe date statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi Eurostat, dar şi pe date din anchete cum ar fi European Social Survey, Eurobarometrul, Diagnoza calităţii vieţii etc. Vom însoţi informaţia statistică cu o serie de interviuri în profunzime cu respondenţi „exemplari” pentru categoriile sociale avute în vedere în cercetare.

Guvernamentalitate transnaţională şi noile proiecte de

naţionalizare. Minorităţile etno-religioase din Europa

Centrală şi de Sud Est. Studiu de caz din estul României:

“Ceangăii”

Coordonator: Călin Cotoi Desfășurare: 2008-2011 Unul dintre principalele obiective ale acestui studiu este investigarea politicilor autohtoniei şi ale hibridităţii şi a modului în care acestea creează cadrul în care se articulează strategii şi tactici eterogene de etnicizare a indivizilor şi a grupurilor în noul spațiu de ‘guvernmentalitate transnaţională’ deschis în Europa Centrala şi Răsăriteană de procesele globalizării şi ale integrării europene. Un alt obiectiv al acestei cercetări este localizarea şi identificarea diverselor articulaţii dintre sărăcie, migraţie economică, probleme legate de proprietatea asupra pământului, efectele de tip statal ale ONG-urilor şi diferitelor biserici locale/naţionale/globale şi ‘problematica identitară a ceangăiască’. Pe lângă faptul că există un acces diferenţial la resurse prin faptul de a fi român, maghiar, romano-catolic sau ceangău, este important pentru cercetarea noastră să evidenţiem fundalul social şi economic al diferitelor strategii de ‘salvare etnică’. Acest proiect se va desfăşura într-un cadru interdisciplinar. Mai mult, câteva din perspectivele teoretice pe care încercăm să le folosim şi să le adaptăm sunt, prin ele însele, rezultate destul de recente ale agregării interdisciplinare. Intenţionăm să folosim teorii din antropologia politică (în special antropologia/etnografia efectelor tip stat), antropologia media, antropologia şi sociologia etnicităţii, demografia, istoriografia (în special de tipul histoire croisée) sociologia politică etc. Din punct de vedere metodologic, proiectul se bazează pe utilizarea unei combinaţii de metode calitative şi cantitative de colectare a datelor. Deoarece există o mare discrepanţă între diferite date cantitative, statistice cu privire la ceangăi, probabil datorita graniţelor neclare dintre semnificaţiile locale, naţionale şi transnaţionale ale identităţii ceangăilor, romano-catolicilor, populaţiei vorbitoare de limba română si a celei vorbitoare de limba maghiara, intenţionăm să combinăm studiile cantitative din câteva sate de pe Valea Siretului cu interviuri detailate, investigații la nivelul gospodăriilor şi observaţie participativă. Obiectivul nu este de a corecta datele precedente, ci de a obţine o perspectivă asupra politicilor şi tehnologiilor de ‘numărare’ a ceangăilor. Colectarea datelor empirice si interpretarea lor in scopul găsirii de răspunsuri la întrebările si ipotezele pe care cercetarea le formulează, implică efectuarea de studii de teren in mai multe locații conectate prin problematica studiata (multi-sited fieldwork), cu un loc de investigație principal unde metodele de cercetare etnografică, observația participativă, istoria orală şi studiile cantitative vor fi folosite şi locuri de cercetare secundare, unde se vor efectua, cu precădere, interviuri detailate. Importanta includerii locurilor secundare de cercetare este data de distribuirea ONG-urilor, agenţiilor guvernamentale, reprezentanţilor ceangăilor, liderilor spirituali, antreprenori etnici etc. Pe lângă aceste două diferite domenii de cercetare şi colectare de date, se vor efectua şi cercetări de arhivă.


Deculturaţia ca efect al detenţiei. Resocializarea în

contextul regimului progresiv şi regresiv de executare a

pedepselor privative de libertate.

Coordonator: Petronel Dobrică Desfășurare: 2008-2011 Obiectivele proiectului constau în: 1.Identificarea şi analizarea consecințelor şi amplitudinii in care indivizii resimt contradicția dintre cele două tipuri de raționalitate. Ipoteza noastră este că in timp individul pierde abilitatea de a lua decizii în situații concrete; se creează o anumită dependenţă, o obișnuință a individului de a primi indicații asupra comportamentului de urmat. Cercetarea va fi realizată luând în calcul caracteristicile sistemului progresiv şi regresiv de executare a pedepselor. 2.Identificarea acelor adaptări secundare care pot fi transformate în adaptări primare, prin legitimarea lor. Împreună cu recompensele şi privilegiile acestea configurează un spațiu în care individul exercită un anumit control. Principala consecință este restabilirea posibilităţii deținutului de a face alegeri, într-un spațiu în care controlul instituției este minimal. 3.Evaluarea programelor de resocializare ş reintegrare desfășurate în prezent de Administrația Națională a Penitenciarelor. Construirea unui model de intervenție care să urmărească nu doar conformarea la exigenţele instituției (funcţia de supraveghere) ci şi evitarea efectului de deculturaţie; raționalitatea dominantă a acestui model este cea a alegerii. Cercetarea se plasează la intersecția a trei câmpuri de cunoaștere şi acțiune: sociologic, al psihologiei sociale şi al științelor juridice. În vederea testării modelului teoretic descris propunem realizarea unei anchete calitative, utilizând drept tehnică de cercetare interviul comprehensiv. Utilizarea unei metodologii calitative ne oferă avantajul investigării semnificațiilor pe care deținuții le investesc în practicile legate de viaţa din cadrul sistemului penitenciar, comparativ cu semnificațiile investite în practicile legate de viața in libertate. De asemenea, utilizarea interviurilor comprehensive ne va permite accesul la mecanismele subiective prin care deținuții rezolvă problema diferenței de raționalitate între viața în libertate şi viața în penitenciar. În acest proiect privim atât teoria propusă, cât şi metoda de investigare, ca pe ceva suplu, flexibil, în spiritul curentului calitativist din sociologie. Unitatea de analiză este individul aflat in unul din regimurile de executare a pedepsei (de maximă siguranţă, închis, semideschis, deschis), caracterizate prin numărul diferit de grade de libertate oferite deținuților. Ne propunem realizarea unui studiu longitudinal, pe un lot de subiecți de 100 selectați din 2 penitenciare (ambele în București), în funcție de următoarele caracteristici: deținut primar/deținut recidivist; regim de executare; durata pedepsei; perioada care a trecut de la momentul intrării in penitenciar; deținut vizitat/deținut nevizitat; participare/ neparticipare la activităţile de resocializare şi reintegrare (50 de deținuți vor fi selectați pe criteriul rămânerii in penitenciar cel puțin 3 ani de la momentul începerii cercetării; restul subiecților vor fi selectați după criteriul liberării în cursul anului 2009).


Egalitate la angajare şi la locul de muncă – campanie de

informare şi conştientizare în vederea schimbării atitudinii

sociale şi stereotipurilor la angajare şi la locul de muncă

Coordonator: Marian Preda Desfășurare: 2009 - 2011 Internet: http://observatorul-social.ro/index.html

Parteneri: Facultatea de Sociologie și Asistenţă Socială a Universităţii din București, Asociaţia “Grupul de Economie Aplicată”, Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, reprezentată de Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială și Centrul de Studii Sociale Avansate, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, reprezentată de Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, Fundaţia Agenţia de Dezvoltare "ÎMPREUNĂ" și Blocul Naţional Sindical Obiectivul general al proiectului vizează creşterea nivelului de informare şi conştientizare a fenomenului de discriminare pe piaţa muncii din România, atât în rândul angajatorilor, cât şi în rândul angajaţilor, în vederea schimbării atitudinii sociale şi stereotipurilor la angajare şi la locul de muncă. Pe termen lung, proiectul urmăreşte să îmbunătăţească nivelul de înţelegere a cauzelor şi efectelor discriminării pe piaţa muncii, să promoveze cooperarea între actorii societăţii civile (angajatori, sindicate, ONG-uri, sistemul de educaţie şi reprezentanţi ai grupurilor vulnerabile) prin crearea unui parteneriat stabil şi funcţional şi să „educe” angajatorii, angajaţii şi potenţialii angajaţi în sensul scopul schimbării atitudinilor sociale pe piaţa muncii. Componenta de cercetare include elaborarea de studii pentru analizarea situaţiei actuale în domeniul discriminării şi egalităţii de şanse pe piaţa muncii din România şi de evaluare a diferitelor măsuri pentru îmbunătăţirea cadrului de intervenţie, public sau din partea societăţii civile; astfel, la finalul proiectului se vor putea elabora o serie de propuneri de intervenţii, inclusiv de politică publică. Totodată, se intenţionează elaborarea unui Manual de incluziune socială pentru firme. Stadiul actual al implementării proiectului: în cadrul proiectului au fost elaborate două studii la nivel naţional privind incluziunea socială pe piaţa muncii, având ca grupuri-ţintă populaţia și grupurile vulnerabile: femei, persoane de etnie romă, persoane cu vârsta de 40 de ani și peste, persoane cu dizabilităţi, persoane în căutarea unui loc de muncă. De asemenea, au fost realizate două barometre de incluziune socială la nivel naţional: la nivelul angajaţilor și angajatorilor. În stadiu de lucru este și un studiu privind evaluarea discriminărilor salariale, incluzând interviuri cu reprezentanţi ai departamentelor de resurse umane din cadrul unor companii din România, dar și o analiză critică asupra nivelului de salarizare la nivel public, comparativ cu cel privat. Rezultatele studiilor la nivelul populaţiei și al grupurilor vulnerabile au fost prezentate în cadrul unei conferinţe de presă pe data de 01 Iulie 2010. În stadiu de pregătire este o a treia conferinţă de presă în cadrul căreia vor fi prezentate rezultatele obţinute în cadrul barometrelor de incluziune socială, prima fiind cea de iniţiere a proiectului.


http://observatorul-social.ro/index.html

PROMETEUS – Promovarea economiei sociale în România

prin cercetare, educaţie şi formare profesională la

standarde europene

Coordonator: Mihaela Lambru Desfășurare: 2010 – 2013

Obiectivul componentei de cercetare: dezvoltarea cercetării știinţifice și aplicate și a învăţământului superior în domeniul economiei sociale, instrumente indispensabile pentru implementarea conceptului de economie socială în România și integrarea acestuia în mișcarea europeană din domeniu. Rezultate anticipate: 8 studii naţionale de amploare bazate pe studii de teren reprezentative cu date comparabile la nivel european pe diversele tipuri de organizaţii și domenii de acţiune ale economiei sociale cum ar fi: asociaţii şi fundaţii cu caracter socio-economic – asociaţii de agricultori, de proprietari, ONGuri din diverse domenii de activitate: social, ocupare, tineret, cultură – patrimoniu, tradiţii, protecţia mediului și industrii verzi, cooperative și case de ajutor reciproc etc. Parteneri: Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii – ICCV, Academia Română, Facultatea de Sociologie și Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti, European Research Institute on Cooperatives and Social Enterprises - University of Trento – EURICSE, Centrul Naţional de Pregătire în Statistică.

Sociolog pe piaţa muncii

Coordonator: Mihaela Lambru Desfășurare: 2010 - 2013

Obiectivul componentei de cercetare: Producerea de informaţie structurată şi relevantă cu privire la absorbţia şi inserţia absolvenţilor de sociologie pe piaţa muncii sub forma unui raport de cercetare (tracer study). Rezultate anticipate: - Un raport de cercetare cu privire la inserţia absolvenţilor de sociologie pe piaţa muncii produs; - Un seminar naţional de analiză şi dezbatere “Sociologia şi piaţa muncii în România”, grupând reprezentanţii facultăţilor şi departamentelor de sociologie din România; - O bază de date cu absolvenţii instituţiei (din ultimii 3 ani).


Ştiinţă şi societate. Interese şi percepţii ale publicului

privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării.

Coordonator: Lazăr Vlăsceanu Desfășurare: 2008 – 2011 Internet: http://stisoc.ro/

Cercetarea sociologică STISOC este centrată pe stocul public de cunoaştere ştiinţifică şi pe atitudinile publicului faţă de ştiinţă. Avem în vedere şi informaţii despre: credinţe şi practici religioase, cunoaştere şi atitudini referitoare la superstiţii, pseudo-ştiinţe şi para-ştiinţe, cunoştinţe specifice despre corpul uman şi despre practici de apărare a sănătăţii. Investigaţia este sociologică, bazată pe date de anchetă (sondajul STISOC 2009) și analiza datelor secundare din Eurobarometrele dedicate știinţei și tehnologiei. Analizele vizează cunoştinţe, credinţe, atitudini şi opinii – anume, moduri de constituire a universurilor subiective ale publicului românesc contemporan asociate domeniilor de viaţă şi cunoaştere menţionate. Investigaţia empirica a constat in utilizarea unui chestionar comparabil cu cele aplicate in cadrul Eurobarometrului Special al Comisiei Europene si a fost realizata in perioada iulie-septembrie 2009 pe un eşantion stratificat multistadial probabilist, reprezentativ pentru populaţia in vârsta de peste 18 ani din Romania. Rezultatele proiectului STISOC au fost prezentate pe 30 iulie 2010, în cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din Bucureşti și sunt disponibile online pe site-ul proiectului.


http://stisoc.ro/

De la What Works la Who Works în serviciile de probaţiune

Coordonator: Ionuţ Durnescu Proiectul de cercetare reprezintă o contribuție la literatura criminologică care face trecerea de la focalizarea exclusivă asupra aspectelor structurale ale programelor de reabilitare (What Works) spre cele care au în atenție şi caracteristicile / abilităţile personalului de probațiune ca indicator de succes al programelor (Who Works). Din ce în ce mai multe studii criminologice arată că nu numai obiectivele sau principiile pe care se bazează un program de reabilitare comportamentală sunt importante, ci şi modul în care acesta este implementat şi de către cine (Dowden, Andrews, 2004; McNeill, 2006; Trotter, 2009 etc.). Cercetarea de faţă îşi propune: să identifice caracteristicile/abilităţile pe care le utilizează consilierii de probațiune în practica de supraveghere; să verifice dacă abilităţile/caracteristicile personalului performant identificate în alte spaţii culturale şi sociale se confirmă şi în context românesc şi să identifice factorii care se corelează cu existenţa sau non-existenţa anumitor caracteristici/abilităţi (ex. formarea academică, experienţa de muncă, atitudinea faţă de pedeapsă etc.) în rândul consilierilor de probațiune din România. Metodologia de cercetare va fi dominant etnografică (cu înregistrarea întrevederilor dintre consilieri şi persoanele aflate sub supraveghere), însă se vor folosi şi metode specifice anchetei sociologice (interviu, documentare etc.). Ca elemente de maximă noutate în cercetare, studiul de faţă va arăta dacă concluziile unor cercetări realizate în alte spaţii socio-culturale au relevanţă şi în spațiul românesc. De asemenea, vor fi puşi în evidenţă factorii asociaţi cu existenţa sau inexistenţa unor caracteristici/abilităţi. Concluziile cercetării vor putea fi folosite în formarea inițială şi continuă a consilierilor de probațiune, precum şi în îmbunătăţirea practicilor de supraveghere din serviciile de probațiune din România. Rezultatele studiului vor fi prezentate la conferințe internaționale şi în articole.


RODA - Arhiva Română de Date Sociale

Internet: http://roda.ro/

RODA este instituţia naţională din România specializată în arhivarea colecţiilor de date electronice provenite din cercetarea socială. Arhiva deţine o colecţie computerizată de date accesibilă comunităţii academice și unui public interesat, pentru analiza secundară și analiza comparativă, sub anumite categorii de acces care variază de la acces liber până la acces restricţionat de către proprietarul datelor. Arhiva servește ca intermediar între proprietarii datelor și utilizatorii acestora. RODA se integrează într-o reţea globală de arhive, fiind afiliată din februarie 2002 la CESSDA (Council of European Social Science Data Archives) și din decembrie 2002 la IFDO (International Federation of Data Organizations). Prin aceste legături, se facilitează posibilitatea schimburilor internaţionale de date; prin intermediul RODA, utilizatorii au acces la baze de date naţionale și internaţionale ale altor arhive din Europa. RODA a fost parte a proiectului FP7 finalizat "CESSDA PPP - Preparatory Phase Project for a Major Upgrade of the Council of European Social Science Data Archives (CESSDA) Research Infrastructure", și va participa în continuare în proiectul "DwB - Data without Borders".


http://roda.ro/

facultatea de sociologie și asistenţă...

Documents