universitatea spiru haret facultatea de sociologie-psihologie · 2012-05-20 · facultatea de...

162
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE GHID PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE LICENłĂ anii universitari 2007-2010 Specializările - SOCIOLOGIE - PSIHOLOGIE

Upload: others

Post on 01-Jan-2020

40 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

GHID PENTRU STUDII UNIVERSITARE

DE LICENłĂ

anii universitari 2007-2010

Specializările

- SOCIOLOGIE - PSIHOLOGIE

2

CUPRINS Universi tatea Spiru Haret în anul de învăŃământ 2007-2008……………………………………………………..

4

Admiterea la ciclul de studii universitare de licenŃă în anul universitar 2007-2008 la Universitatea Spiru Haret……………….

12

Lista facultăŃ i lor ş i special izăr i lor la care se organizează admiterea la studi i universi tare de l icenŃă pentru anul universi tar 2007-2008…………………………

15 FacilităŃi………………………………………………………………. 17 Îmatricularea………………………………………………………….. 17 Înscrierea……………………………………………………………… 18 Evaluarea……………………………………………………………… 18 Programe complementare şi informaŃii generale……………………... 19 Pregătirea practică a studenŃilor………………………………………. 20 Pregătirea pentru cariera didactică……………………………………. 20 ObŃinerea certificatului de competenŃă lingvistică, necesar pentru înscrierea la examenul de licenŃă……………………………………...

21

Perioada/perioadele în care se optează pentru (pachete de) discipline obŃionale şi facultative………………………………………………...

22

Transferul de credite în interiorul UniversităŃii Spiru Haret…………. 22 Accesul la Biblioteca virtuală a UniversităŃii şi la Internet…………... 23 Programe de studii de masterat……………………………………….. 23 Centre şi colective de cercetare……………………………………….. 24 Cercuri ştiinŃifice studenŃeşti…………………………………………. 24 Centrele teritoriale I.D………………………………………………... 25 Extrase din Regulamentul privind activitatea profesională a studenŃilor…... 29 Prezentarea FacultăŃii………………………………………………. 32 Organizare şi funcŃionare…………………………………………….. 33 ConŃinutul procesului de învăŃămînt…………………………………. 33 Misiune şi obiective………………………………………………….. 34 Specializări………………………………………………………….… 35 Admiterea……………………………………………………………... 35 FacilităŃi oferite de Facultate…………………………………………. 36 Organizarea activităŃii didactice……………………………………… 37 Examenul de licenŃă………………………………………………….. 38 Structura anului universitar 2007-2008……………………………. 40 Specializare Sociologie……………………………………………….. 41 Planul de învăŃământ – Anul I………………………………………... 43 Programele analitice ale disciplinelor - Anul I……………………….. 44

3

Planul de învăŃământ – Anul II……………………………………..... 65 Programele analitice ale disciplinelor - Anul II……………………… 66 Planul de învăŃământ – Anul III…………………………………….... 92 Programele analitice ale disciplinelor - Anul III……………………… 93 Specializarea Psihologie……………………………………………… 113 Planul de învăŃământ – Anul I………………………………………... 115 Programele analitice ale disciplinelor - Anul I……………………….. 116 Planul de învăŃământ – Anul II……………………………………..... 119 Programele analitice ale disciplinelor - Anul II……………………… 120 Planul de învăŃământ – Anul III…………………………………….... 142 Programele analitice ale disciplinelor - Anul III……………………… 143

4

UNIVERSITATEA SPIRU HARET în anul de învăŃământ 2007 – 2008

5

UNIVERSITATEA SPIRU HARET în anul de învăŃământ 2007 – 2008

La 19 ianuarie 1991, din iniŃiativa prof.univ.dr. Aurelian Gh. Bondrea, a luat fiinŃă FUNDAłIA ROMÂNIA DE MÂINE, potrivit prevederilor Legii pentru per-soanele juridice nr. 21/1924.

În conformitate cu prevederile art. 7 din Statutul FundaŃiei, aprobat de adunarea generală constitutivă, scopul şi obiectivele preconizate se realizează prin instituŃiile sale de profil, care organizează şi des-făşoară, în condiŃiile legii, activităŃi de învăŃământ, ştiinŃă şi cultură. Urmând modelul FundaŃiei şi al UniversităŃii Harvard, prof. univ. dr. Aurelian Gh. Bondrea, ales ca preşedinte al FundaŃiei România de Mâine de către adunarea generală constitutivă, a fondat, organizat şi condus Universitatea, căreia i-a dat numele marelui om de ştiinŃă, reformator, ctitor al învăŃământului modern în România – Spiru Haret, devenit spiritul tutelar al instituŃiei de învăŃământ superior particular nou create.

Prof.univ.dr. Aurelian Gh. Bondrea Preşedintele şi Rectorul

UniversităŃii Spiru Haret

Prin SentinŃa civilă nr. 109 din 12 februarie 1991, Judecătoria Sectorului 1, Bucureşti, a admis cererea de înscriere a FundaŃiei România de Mâine în Registrul asociaŃiilor şi fundaŃiilor, prin aceasta devenind persoană juridică de drept privat.

În cadrul UniversităŃii Spiru Haret din structura FundaŃiei România de Mâine au fost înfiinŃate facultăŃi şi specializări, care au parcurs toate etapele de autorizare şi acreditare prevăzute de legislaŃia naŃională, astfel că, la 14 februarie 2000, Universitatea Spiru Haret a fost acreditată de Consiliul NaŃional de Evaluare Academică şi Acreditare, singurul organism abilitat pentru evaluarea şi acreditarea instituŃiilor de învăŃământ superior, pentru asigurarea calităŃii procesului de învăŃământ, aflat sub control parlamentar.

Legea nr. 443 din 5 iulie 2002 consfinŃeşte faptul că Universitatea Spiru Haret este „institu Ńie de învăŃământ superior, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naŃional de învăŃământ”.

6

În conformitate cu prevederile Statutului FundaŃiei România de Mâine şi ale Cartei UniversităŃii Spiru Haret, preşedintele FundaŃiei România de Mâine are calitatea de preşedinte al Senatului universitar.

Potrivit prevederilor art. 1161(1) din Legea nr. 480/2006 pentru modificarea şi completarea Legii învăŃământului nr. 84/1995, republicată, Universitatea Spiru Haret este definită ca „institu Ńie de învăŃământ superior liberă, deschisă, autonomă atât din punct de vedere academic, cât şi economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de ConstituŃie”.

Aceeaşi lege prevede, la art. 1162(1), că „Structurile şi funcŃiile de conducere ale universităŃilor particulare, atribuŃiile, modul de constituire, durata mandatelor şi limitele de vârstă ale cadrelor didactice sunt stabilite de Carta universităŃii. Deciziile definitive, în acest sens, revin UniversităŃii”.

Legea nr. 480/2006 pentru modificarea şi completarea Legii învăŃământului nr. 84/1995, republicată, stipulează, la art. 1162(2), faptul că „UniversităŃile particulare pot înfiinŃa funcŃia de preşedinte al universităŃii, ordonator de credite, cu atribuŃii stabilite de Carta universităŃii”.

În temeiul acestor prevederi, prin Hotărârea Senatului UniversităŃii Spiru Haret, adoptată în unanimitate, preşedintele FundaŃiei România de Mâine – preşedinte al Senatului universitar, precum şi rector ales al UniversităŃii, a devenit, de drept, preşedintele UniversităŃii Spiru Haret, ordonator de credite.

Universitatea Spiru Haret cultivă valorile ştiinŃei şi culturii naŃionale şi

universale, asumându-şi misiunea: • de a forma specialişti cu studii superioare pentru necesităŃile economiei,

învăŃământului, ştiinŃei, culturii, artelor, în domeniile dreptului, ştiinŃelor administrative, sociologiei, psihologiei, ştiinŃelor educaŃiei, filosofiei, ştiinŃelor comunicării, marketingului, contabilităŃii, managementului, finanŃelor, administrării afacerilor, geografiei, istoriei, matematicii, informaticii, medicinei, limbilor şi literaturilor străine, limbii şi literaturii române, relaŃiilor internaŃionale şi studiilor europene, arhitecturii, muzicii, teatrului, culturii fizice şi sportului, kinetoterapiei;

• de a asigura aprofundarea pregătirii în domeniul studiilor de licenŃă sau într-un domeniu apropiat, precum şi obŃinerea de competenŃe complementare în alte domenii, prin programe de studii de masterat;

• de a organiza şi desfăşura ciclul de studii universitare de doctorat, a cărui finalitate este dezvoltarea cunoaşterii prin cercetare ştiinŃifică originală;

• de a dezvolta cercetarea ştiinŃifică, în permanentă colaborare cu instituŃii similare din Ńară şi de peste hotare;

• de a asigura pregătirea tinerilor proveniŃi din alte Ńări;

7

• de a sprijini promovarea principiilor democratice, respectarea drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale omului în cadrul statului de drept.

Universitatea Spiru Haret: • oferă tinerilor şansa unei pregătiri superioare, în condiŃii care să permită

valorificarea capacităŃilor şi înclinaŃiilor acestora; • pune accent pe acele domenii de studii de licenŃă şi specializări, programe de

masterat şi domenii pentru studii universitare de doctorat, pentru care tinerii manifestă interes deosebit şi care răspund nece-sităŃilor actuale şi viitoare ale României;

• realizează un învăŃământ superior dinamic, în măsură să integreze operativ, în curricula universitară şi în programele de învăŃământ, cuceririle noi, semnificative pe plan mondial, ale cunoaşterii şi culturii;

• valorifică tradiŃiile înaintate ale învăŃământului românesc şi contribuŃiile româneşti la dezvoltarea ştiinŃei şi culturii;

• promovează interdisciplinaritatea în desfăşurarea procesului de învăŃământ şi cercetării ştiinŃifice;

• asigură un învăŃământ formativ, capabil să ofere viitorilor absolvenŃi deprinderea de a-şi perfecŃiona pregătirea de specialitate şi pe cea de cultură generală.

În prezent, Universitatea Spiru Haret are, în structura sa, 30 de facultăŃi şi 49 de specializări, toate acreditate sau autorizate să funcŃioneze, în conformitate cu prevederile legale.

În baza prevederilor art. 60(1) din Legea învăŃământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în structura UniversităŃii Spiru Haret funcŃionează formele de învăŃământ de zi, la distanŃă şi cu frecvenŃă redusă.

În toate judeŃele Ńării şi în municipiul Bucureşti, Universitatea Spiru Haret a înfiinŃat o reŃea naŃională de 44 centre teritoriale pentru învăŃământ la distanŃă. Astfel de centre funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Canada, Spania, FranŃa, Italia, Austria, Israel, Republica Moldova. Această formă modernă de desfăşurare a procesului învăŃării beneficiază de o infrastructură de excepŃie, constând în 5.500 calculatoare, din care peste 4.000 de ultimă generaŃie, care au conexiune continuă la Internet, precum şi de programul de evaluare computerizată a cunoştinŃelor, folosind sistemul e-learning Blackboard.

În baza prevederilor legale în vigoare şi având în vedere orientările strategice ale UniversităŃii, prin hotărâri ale Senatului au luat fiinŃă şi funcŃionează următoarele departamente: Departamentul pentru ÎnvăŃământ la DistanŃă, Departamentul pentru ÎnvăŃământ cu FrecvenŃă Redusă, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, Departamentul de Limbi Străine, Departamentul pentru Coordonarea Programelor de Masterat Online, Departamentul I.T., precum şi Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră.

8

Activitatea managerială În Universitatea Spiru Haret, activitatea managerială are la bază principiile

autonomiei universitare şi ale libertăŃii academice, ale democraŃiei şi umanismului, respectul deplin faŃă de drepturile fundamentale ale omului, promovând consecvent idealurile şi valorile circumscrise Procesului Bologna.

În conformitate cu prevederile cuprinse în Strategia dezvoltării UniversităŃii Spiru Haret în perioada 2004–2008, managementul universitar a fost şi este, în continuare, orientat în direcŃia implementării sistemului de asigurare a calităŃii în toate domeniile vieŃii universitare, urmărindu-se, cu predilecŃie, evaluarea rezultatelor în raport cu standardele stabilite, centrarea hotărâtă a demersului universitar pe student, implicarea mai amplă a studenŃilor în evaluarea calităŃii programelor de studii, ca şi a activităŃii desfăşurate de personalul didactic, aprecierea activităŃii didactice prin prisma finalităŃilor asumate de un program de studii sau de o disciplină, dezvoltarea cercetării ştiinŃifice pe bază de contract, regândirea managementului resurselor umane în raport cu noua structură a studiilor universitare, cu noile obiective şi exigenŃe aflate în faŃa şcolii superioare, precum şi în funcŃie de tehnologia informatică şi de solida bază materială de care dispune Universitatea Spiru Haret. S-au instituit şi funcŃionează comisiile de calitate, a luat fiinŃă Comisia de etică, s-au stabilit mecanisme de promovare, asigurare şi evaluare a calităŃii, s-au elaborat norme, proceduri şi, după caz, regulamente privind calitatea în diverse domenii.

Activitatea managerială a situat în prim plan aplicarea prevederilor legale, precum şi transpunerea, în spaŃiul universitar, a reglementărilor, normelor şi valorilor promovate în cadrul Procesului Bologna. MenŃionăm că Universitatea Spiru Haret a aderat la idealurile şi principiile înscrise în Magna Charta Universitatum, adoptată la Bologna, în anul 1988. Preşedintele şi Rectorul UniversităŃii, prof. univ. dr. Aurelian Gh. Bondrea, a semnat, în septembrie 2005, la Bologna, Magna Charta Universitatum, angajându-se, în numele UniversităŃii Spiru Haret, să respecte şi să promoveze valorile şi drepturile universitare fundamentale, cuprinse în acest document programatic.

Personalul didactic Printr-o politică susŃinută de recrutare, formare, promovare a cadrelor,

Universitatea Spiru Haret şi-a asigurat un fond valoros de cadre didactice, în măsură să acopere, la nivel teoretico-ştiinŃific şi aplicativ ridicat, ansamblul activităŃilor didactice şi ştiinŃifice.

În prezent, Universitatea dispune de numărul necesar de cadre didactice proprii, încadrate cu carnet de muncă (normă de bază), capabile să asigure o

9

calitate superioară a instruirii şi educaŃiei studenŃilor şi să desfăşoare, la nivelul standardelor actuale, activitatea de cercetare ştiinŃifică.

În Universitatea Spiru Haret peste 80% din personalul didactic deŃine titlul de doctor, iar un număr important de cadre didactice sunt doctoranzi, mulŃi dintre ei în faza de definitivare a tezei de doctorat.

Cadrele tinere, în majoritatea lor, deŃin titlul de master şi au absolvit modulul de pregătire a personalului didactic.

ConŃinutul procesului de învăŃământ

Senatul universitar, consiliile facultăŃilor şi conducerile catedrelor se preocupă

constant şi sistematic de asigurarea unei calităŃi superioare a activităŃii didactice, de ridicarea nivelului teoretico-ştiinŃific al cursurilor şi seminariilor, de creşterea eficienŃei formative, teoretice şi practice, a procesului de învăŃământ, de perfecŃionarea metodelor de predare şi instruire a studenŃilor, acordându-se o deosebită atenŃie centrării pe student a activităŃilor, pe dialogul profesor–student şi pe formarea de competenŃe şi abilităŃi în măsură să asigure integrarea eficientă a absolvenŃilor în activitatea profesională, ştiinŃifică şi socială.

În conformitate cu hotărârile adoptate de Senat şi cu prevederile programului Comisiei pentru Calitate de la nivelul UniversităŃii, în ultimii ani accentul a căzut pe:

• asigurarea unor planuri de învăŃământ de calitate la studiile de licenŃă şi de masterat;

• perfecŃionarea programelor analitice ale disciplinelor prin racordarea lor la direcŃiile de vârf ale cunoaşterii şi culturii contemporane, prin eliminarea cunoştinŃelor depăşite şi a unor excese istoricizante şi descriptive, prin situarea în prim plan a aspectului formativ, respectiv formarea de competenŃe teoretico-ştiinŃifice şi abilităŃi practice;

• amplificarea substanŃei şi ponderii componentei de pregătire practică a studenŃilor;

• diversificarea formelor şi metodelor de predare şi de instruire a studenŃilor, cu apel la folosirea largă a mijloacelor moderne audiovizuale şi informatice.

Un loc deosebit în preocupările UniversităŃii îl ocupă diversificarea şi dezvoltarea resurselor de învăŃare şi ridicarea sistematică a calităŃii teoretico-ştiinŃifice şi didactico-pedagogice a acestor resurse.

Cercetarea ştiin Ńifică

Activitatea de cercetare ştiinŃifică se desfăşoară în cele 79 de colective de

cercetare, organizate pe programe, proiecte şi teme. În Universitate funcŃionează 11 Centre de cercetare şi 40 de laboratoare de cercetare. Activitatea acestor unităŃi

10

este integrată cu cele 3 institute de cercetare de profil din cadrul FundaŃiei România de Mâine şi al UniversităŃii Spiru Haret: Institutul de Sociologie şi Opinie Publică, Institutul de Studii pentru Dezvoltarea Economico-Socială a României şi Institutul de RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene.

Cercetarea are, prin natura temelor abordate, caracter fundamental, experimental şi aplicativ.

Cadrele didactice şi de cercetare din Universitatea Spiru Haret au desfăşurat şi desfăşoară activitate de cercetare pe bază de contract cu numeroase instituŃii din Ńară şi străinătate, participă la Programul Leonardo da Vinci, Programul Socrates şi Programul CERES.

Rezultatele cercetării sunt valorificate în jurnale cotate ISI, în reviste cotate CNCSIS (179), în cele 14 periodice ştiinŃifice ale UniversităŃii, în sesiuni ştiinŃifice ale UniversităŃii şi facultăŃilor, în lucrări publicate în Editura FundaŃiei România de Mâine, acreditată CNCSIS (171).

FacultăŃile se preocupă de antrenarea celor mai buni studenŃi în activitatea celor 42 de cercuri ştiinŃifice studenŃeşti, care funcŃionează în Universitate.

Baza materială

Universitatea Spiru Haret a dezvoltat şi consolidat, an de an, baza materială

proprie, astfel încât, în prezent, dispune de 36 imobile, cu o suprafaŃă de peste 110.000 m2, pentru desfăşurarea, în condiŃii deosebite, a procesului de învăŃământ, a activităŃii de cercetare ştiinŃifică, cultural-educative şi sportive în Bucureşti, ConstanŃa, Craiova, Cluj-Napoca, Braşov, Râmnicu-Vâlcea, Câmpulung-Muscel, Blaj, Ploieşti, Sibiu.

InvestiŃii substanŃiale au fost făcute pentru achiziŃionarea de calculatoare de ultimă generaŃie, de echipamente performante pentru editare de carte, de aparatură pentru echiparea şi buna funcŃionare a posturilor proprii de televiziune şi radio România de Mâine. Posturi naŃionale universitare şi culturale, singurele cu acest profil în audiovizualul din Ńara noastră, Televiziunea şi Radio România de Mâine transmit emisiuni specializate pentru învăŃământ, precum şi emisiuni cu caracter ştiinŃific, cultural, educativ şi sportiv, informativ universitar, de larg interes public.

În anul universitar 2000–2001 a fost dat în funcŃiune un modern complex multifuncŃional studenŃesc – Clubul FundaŃiei România de Mâine şi al UniversităŃii Spiru Haret, situat în B-dul Metalurgiei nr. 87. În acelaşi scop, au fost realizate amenajări importante la Braşov şi Câmpulung-Muscel. Căminele UniversităŃii, situate în Bucureşti, Aleea MoldoviŃa, nr. 5–10 şi B-dul Energeticienilor, nr. 9–11, totalizează peste 1.200 locuri.

11

Universitatea oferă studenŃilor condiŃii deosebite pentru practicarea activităŃilor sportive în cadrul Complexului sportiv, situat în Şoseaua Berceni, nr. 104, care cuprinde: stadion cu o capacitate de 10.000 locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, baschet.

În vederea dezvoltării, în condiŃii optime, a bazei materiale proprii, a fost elaborat proiectul Complexului Universitar şi Cultural România de Mâine, care va fi amplasat în Calea Văcăreşti şi B-dul Tineretului, în cadrul căruia vor fi construite, în următorii ani, un nou edificiu al UniversităŃii, un Spital clinic universitar, un Centru de conferinŃe, un hotel–cămin pentru studenŃi, un hotel de 4 stele pentru visiting professors.

* * *

Perioada ultimilor ani a fost marcată de amplificarea relaŃiilor de cooperare, în plan intern şi internaŃional, între FundaŃia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret şi fundaŃii, asociaŃii, universităŃi, alte instituŃii. FundaŃia şi Universitatea au participat la manifestări importante, interne şi externe, au stabilit relaŃii de colaborare în diverse domenii.

Membră, încă din anul 1991, a AlianŃei Universitare pentru DemocraŃie, care grupează peste 150 de universităŃi din Statele Unite ale Americii şi din Ńări ale Europei Centrale şi de Est, instituŃia noastră a fost prezentă la reuniunile desfăşurate anual, având o participare activă.

Universitatea Spiru Haret este membră a AgenŃiei Universitare a Francofoniei (AUF), a AsociaŃiei Universitare Europene (EUA) şi a AgenŃiei de Acreditare din România (RENAR).

FundaŃia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret au fost vizitate de ambasadori, de personalităŃi ale vieŃii academice, ştiinŃifice şi culturale, au încheiat parteneriate sau au stabilit raporturi de cooperare cu instituŃii similare din S.U.A., Japonia, R.P. Chineză, Marea Britanie, FranŃa, Germania, FederaŃia Rusă, Spania, Grecia, Israel, Danemarca, Olanda, ElveŃia, Italia, Liban etc. Au fost decernate Diplome de ExcelenŃă unui număr mare de personalităŃi ale vieŃii academice, ştiinŃifice şi culturale din Ńară şi de peste hotare.

Universitatea a participat la manifestări ştiinŃifice de anvergură naŃională, a fost prezentă la evenimente educaŃionale de nivel mondial – Târgul Mondial al EducaŃiei, Lisabona, 2003; Târgul de EducaŃie din Orientul Mijlociu, Beirut, 2004; ExpoziŃia InternaŃională de EducaŃie, Beijing, 2005; ConferinŃa InternaŃională „Online Educa”, Berlin, 2005 dar şi la reuniunile europene consacrate evoluŃiilor din domeniul învăŃământului superior şi al cercetării ştiinŃifice.

Cu prilejul celebrării a 25 de ani de Pontificat, Universitatea Spiru Haret a decernat titlul de Doctor Honoris Causa SanctităŃii Sale Papa Ioan Paul al II-lea,

12

preşedintele FundaŃiei România de Mâine şi rectorul UniversităŃii Spiru Haret fiind invitat, de Suveranul Pontif, la Castel Gandolfo.

În luna iunie 2007, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, la reuniunea universitară europeană din Capitala Italiei, la care 120 de rectori şi peste 2.500 de profesori universitari din 44 de Ńări au dezbătut rolul învăŃământului superior, din perspectiva Procesului Bologna, Universitatea Spiru Haret a fost inclusă în rândul celor mai puternice universităŃi din Europa. Cu acelaşi prilej, preşedintele şi rectorul UniversităŃii Spiru Haret, prof. univ. dr. Aurelian Gh. Bondrea, a fost primit de preşedintele Italiei, Giorgio Napolitanó şi de Suveranul Pontif, Papa Benedict al XVI-lea.

Toate aceste aspecte evidenŃiază deschiderea amplă spre Ńară şi spre lume a FundaŃiei România de Mâine şi a UniversităŃii Spiru Haret. Prin întreaga sa activitate, Universitatea Spiru Haret face dovada de necontestat a prestigiului câştigat, a menirii sale de promovare a valorilor învăŃământului, ştiinŃei, culturii naŃionale în spaŃiul universal.

Se poate spune că Universitatea noastră, al cărei spirit tutelar este marele sociolog şi matematician de recunoaştere internaŃională Spiru Haret, creator al învăŃământului românesc modern, se afirmă, prin realizările sale, prin calitatea activităŃii didactice şi de cercetare, prin condiŃiile de studiu pe care le oferă studenŃilor, drept una dintre prestigioasele universităŃi din sistemul naŃional de învăŃământ.

ADMITEREA

la ciclul de studii universitare de licenŃă în anul de învăŃământ 2007-2008 la Universitatea Spiru Haret

• Pentru toate formele de învăŃământ de zi, la distanŃă şi cu frecvenŃă redusă

ale ciclului universitar de licenŃă, admiterea se organizează astfel: – în perioada mai-septembrie a.c., pentru candidaŃii posesori de diplomă de

bacalaureat din promoŃiile anterioare anului 2007; – în perioada iulie-septembrie a.c., pentru candidaŃii absolvenŃi de liceu ai

promoŃiei 2007, care au promovat examenul de bacalaureat, pe baza adeverinŃei eliberate de liceu, în care se menŃionează media generală de la bacalaureat şi mediile obŃinute în anii de studiu, până la dobândirea diplomei de bacalaureat.

• Înscrierea şi admiterea se desfăşoară la sediile centrale ale UniversităŃii Spiru Haret din Bucureşti, str. Ion Ghica nr. 13, Sectorul 3 şi str. Nicolae Iorga mr. 34-36, Sectorul 1, la sediile facultăŃilor din Bucureşti, ConstanŃa, Braşov, Craiova, Râmnicu-Vâlcea, Câmpulung-Muscel, Blaj şi la Centrele pentru învăŃământ la distanŃă ale UniversităŃii Spiru Haret din Ńară şi din străinătate.

13

• Pot candida la admiterea în învăŃământul superior, în ciclul de studii universitare de licenŃă, absolvenŃii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta.

• Pot candida la admiterea în ciclul de studii universitare de licenŃă cetăŃenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparŃinând SpaŃiului Economic European şi ai ConfederaŃiei ElveŃiene, în aceleaşi condiŃii prevăzute de lege pentru cetăŃenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare.

• CandidaŃii care au obŃinut în perioada studiilor liceale distincŃii la olimpiadele şcolare internaŃionale (premiile I, II, III) în cel puŃin unul din ultimii doi ani de studiu, dar într-o perioadă de maximum trei ani de la absolvirea liceului, sunt admişi fără plata taxei de admitere şi de şcolarizare la facultăŃile corespunzătoare disciplinelor la care au fost distinşi.

Desfăşurarea şi rezultatul admiterii

• Admiterea în anul I al ciclului de studii universitare de licenŃă se face, în

principal, pe baza diplomei de bacalaureat, a fişei-chestionar şi a unui interviu. În fişa-chestionar, candidatul consemnează date personale, informaŃii referitoare la interese şi performanŃe şcolare, motivaŃia care stă la baza deciziei de a opta pentru o anumită specializare etc.

• Pentru domeniile/specializările: arhitectură, teatru, muzică, cultură fizică şi sport, limbi şi literaturi, relaŃii internaŃionale şi studii europene, candidaŃii susŃin teste de aptitudini, teste de cunoştinŃe, teste de limbă, probe practice etc.

• Fişa-chestionar se semnează de cadrul didactic membru al comisiei de admitere care a realizat interviul cu candidatul.

• Rezultatele admiterii se comunică după susŃinerea interviului şi, după caz, a testelor de aptitudini, de limbă, a probelor practice etc.

Documentele necesare înscrierii la admitere: – diploma de bacalaureat (diplomă echivalentă cu aceasta) sau adeverinŃă

eliberată de liceu, pentru candidaŃii care au promovat examenul de bacalaureat în anul 2007, în original;

– certificatul de naştere, în copie (xerox); – certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox); – adeverinŃă medicală tip, din care să rezulte că este apt pentru facultatea la

care candidează; – copie după buletinul (cartea) de identitate, care să cuprindă codul numeric

personal; – 3 fotografii tip buletin de identitate;

14

– adeverinŃă de la facultatea la care se află diploma de bacalaureat, în original (pentru cei care urmează a doua facultate).

- un dosar plic.

Taxa de înscriere la admitere este de 60 lei

• CandidaŃii fii de Ńărani, cadre didactice şi personal auxiliar din învăŃământul preuniversitar, pensionari, aflaŃi în întreŃinerea părin Ńilor, sunt scutiŃi de plata taxei de înscriere pentru admitere.

Această facilitate se acordă pe baza prezentării următoarelor documente: – adeverinŃă eliberată de primăria comunei unde domiciliază părinŃii candidaŃilor

fii de Ńărani, care să ateste că unica sursă de venit a acestora este agricultura; – adeverinŃă eliberată de şcoala unde funcŃionează părintele (părinŃii), pentru

candidaŃii fii de cadre didactice şi personal auxiliar; – cupon de pensie din ultima lună calendaristică, pentru candidaŃii fii de

pensionari. Taxele de şcolarizare pot fi achitate integral sau în 3 rate

Forma de organizare Specializarea

ZI ID; FR Drept; AdministraŃie publică; Contabilitate şi informatică de gestiune; FinanŃe şi Bănci; Marketing; Afaceri internaŃionale; Administrarea afacerilor; Management; Sociologie; Psihologie; Pedagogie; Filosofie; Jurnalism; Geografie; Istorie; Pedagogie muzicală; Limba şi literatura română – O limbă şi literatură străină; RelaŃii internaŃionale şi studii europene; Matematică; Informatică.

1.200 lei 900 lei

Limba şi literatura străină A – Limba şi literatura străină B; EducaŃie fizică şi sportivă.

1.500 lei 900 lei

Artele spectacolului de teatru; Kinetoterapie şi motricitate specială; Arhitectură.

1.500 lei -

Medicină veterinară. 2.200 lei -

15

LISTA FACULT ĂłILOR ŞI SPECIALIZ ĂRILOR LA CARE SE ORGANIZEAZ Ă

ADMITEREA LA STUDII UNIVERSITARE DE LICEN łĂ PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2007-2008

Facultatea Specializarea

Limbi şi Literaturi Străine, Bucureşti

Limba şi literatura străină A (engleză, franceză) - Limba şi literatura străină B (franceză, engleză, germană, spaniolă, italiană, rusă, latină, arabă, japoneză, chineză) Drept Drept şi AdministraŃie

Publică, Bucureşti AdministraŃie publică EducaŃie fizică şi sportivă EducaŃie Fizică şi Sport,

Bucureşti Kinetoterapie şi motricitate specială Marketing Marketing şi Afaceri

Economice InternaŃionale, Bucureşti Afaceri internaŃionale

Contabilitate şi informatică de gestiune Management Financiar-Contabil, Bucureşti Management FinanŃe şi Bănci, Bucureşti FinanŃe şi Bănci Medicină Veterinară, Bucureşti

Medicină veterinară

Filosofie şi Studii Culturale, Bucureşti

Filosofie

Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice, Bucureşti

Jurnalism

Sociologie şi ŞtiinŃe Politice, Bucureşti

Sociologie

Psihologie şi ŞtiinŃe ale EducaŃiei, Bucureşti

Psihologie

Management Management, Braşov

Contabilitate şi informatică de gestiune Muzică, Bucureşti Pedagogie muzicală Geografie şi Geografia Turismului, Bucureşti

Geografie

Contabilitate şi informatică de gestiune FinanŃe şi Bănci

Management Financiar-Contabil, ConstanŃa

Management

16

Facultatea Specializarea Teatru, Bucureşti Artele spectacolului (Actorie) Limba şi Literatura Română, Bucureşti

Limba şi literatura română – O limbă şi literatură străină (engleză, franceză)

Istorie, Muzeologie şi Arhivistică, Bucureşti

Istorie

RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene, Bucureşti

RelaŃii internaŃionale şi studii europene

AdministraŃie publică ŞtiinŃe Juridice şi Administrative, Braşov Drept

Contabilitate şi informatică de gestiune FinanŃe şi Bănci

Management Financiar-Contabil, Craiova

Afaceri internaŃionale Drept Drept şi AdministraŃie

Publică, Craiova AdministraŃie Publică Contabilitate şi informatică de gestiune FinanŃe şi Bănci

Contabilitate şi FinanŃe, Câmpulung Muscel

Administrarea afacerilor Matematică Matematică şi Informatică,

Bucureşti Informatică Arhitectură, Bucureşti Arhitectură

Drept Drept şi AdministraŃie Publică, ConstanŃa AdministraŃie publică

Psihologie Psihologie şi Pedagogie, Braşov Pedagogie Drept şi AdministraŃie Publică, Râmnicu Vâlcea

Drept

Contabilitate şi informatică de gestiune Contabilitate şi FinanŃe, Râmnicu Vâlcea FinanŃe şi Bănci

FinanŃe şi Bănci Administrarea afacerilor FinanŃe şi Bănci, Blaj Informatică

17

FACILIT ĂłI • Taxe de şcolarizare moderate, nemodificate în ultimii ani, achitate în 3 rate; • Scutire de taxa de înscriere la admitere pentru candidaŃii fii de Ńărani, cadre

didactice din învăŃământul preuniversitar, pensionari; • Cursuri tipărite, realizate de editura şi complexul tipografic proprii, puse la

dispoziŃia studenŃiilor cu reducere de 30%; • Cursuri, consultaŃii, lecŃii de sinteză, dezbaterii, teste de evaluare prezentate

prin intermediul posturilor proprii de televiziune (TvRM) şi radio (Radio România de Mâine) şi al publicaŃiei Opinia naŃională;

• Acces la cursuri în format electronic şi la teste de autoevaluare, prin intermediul platformei e-Learning BlackBoard;

• Acces gratuit în biblioteca virtuală a UniversităŃii şi la bibliotecile facultăŃilor; • Evaluare computerizată a cunoştinŃelor utilizând sisteme moderne de e-

Learning Washington, S.U.A.; • Burse de merit, în valoare totală de 300.000 lei; • Cazare în căminele proprii din Bucureşti; • Masă, subvenŃionată cu 30%, la cantinele proprii din Bucureşti şi Braşov; • Acces gratuit în cluburile studenŃeşti proprii şi în Complexul sportiv din

Bucureşti, care cuprinde un stadion de 10.000 de locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, baschet etc.;

• Cursuri de limbi străine de largă circulaŃie internaŃională, organizate de Centrul de Limbi Străine, finalizate cu Certificate de competenŃă lingvistică şi de excelenŃă.

• StudenŃii angajaŃi în sistemul sanitar (cabinete, policlinici şi spitale cu secŃii de kinetoterapie şi masaj) beneficiază de unele facilit ăŃii, având asigurate toate condiŃiile pentru a-şi continua activitatea în instituŃiile medicale de specialitate, prin acordarea de frecvenŃă redusă (până la 50%).

Decanul FacultăŃii va aproba aceste facilităŃii pe baza cererii scrise a studentului(ei), însoŃită de o adeverinŃă eliberată de unitatea sanitară la care este angajat.

ÎNMATRICULAREA StudenŃii admişi în anul I de studiu sunt înmatriculaŃi prin Decizia

Rectorului UniversităŃii, pe baza aprobării cererii de înscriere şi a semnării Contractului de studii între student şi Universitate.

StudenŃii transferaŃi de la alte universităŃi sunt înmatriculaŃi prin Decizia Rectorului UniversităŃii Spiru Haret, în baza aprobării cererii de transfer şi a semnării Contractului de studii între student şi Universitate.

18

ÎNSCRIEREA Înscrierea studentului(ei) în anul I se face la cererea acestuia (acesteia),

în maximum 10 zile de la data la care a fost declarat(ă) admis(ă), dacă are dosarul complet, a achitat integral sau prima rată a taxei de şcolarizare, a completat şi semnat fişa de înscriere şi contractul de studii. Fiecare student(ă) este înscris(ă) în registrul matricol, sub număr unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare, în facultatea respectivă.

Înscrierea studentului(ei) în anul al II-lea şi următorii se face pe baza rezultatelor şcolare din anul universitar precedent. Pentru a fi înscris, studentul(a) este obligat(ă) să completeze şi să semneze contractul de studii şi fi şa de înscriere, în care se consemnează şi numărul chitanŃei cu care a achitat taxa anuală de şcolarizare stabilită sau prima rată a acesteia. Contractul de studii şi fi şa de înscriere, completate la fiecare început de an universitar, constituie dovada că studentul(a) a luat la cunoştinŃă de Regulamentul privind activitatea profesională a studenŃilor şi că s-a angajat să-l respecte. Data până la care se poate face înscrierea este 1 octombrie al fiecărui an.

AbsolvenŃii cu diplomă ai învăŃământului superior de scurtă durată (colegii universitare, institute pedagogice de 3 ani) pot continua, cu aprobarea Rectorului UniversităŃii, la recomandarea decanilor, studiile în cadrul ciclului universitar de licenŃă (ZI, FR, ID), la profilul/domeniul studiat iniŃial sau apropiat, cu susŃinerea examenelor de diferenŃă.

EVALUAREA Evaluarea cunoştinŃelor se realizează electronic prin programul Exam.ViewPro şi

platforma e-Learning Blackboard. Pregătirea are la bază cursul titularului de curs şi bibliografia minimală obligatorie indicată în programa analitică.

La disciplinele cu caracter practic, modalităŃile de evaluare sunt stabilite în funcŃie de specificul facultăŃii.

19

PROGRAME COMPLEMENTARE ŞI

INFORMA łII GENERALE

20

PREGĂTIREA PRACTIC Ă A STUDENłILOR CunoştiinŃele teoretice pe care studenŃii şi le însuşesc la cursuri şi seminarii sunt dublate de pregătirea practică, ce se realizează atât în laboratoarele de Informatică, Psihologie experimentală şi Psihodiagnoză, cât şi în cadrul practicii anuale de specialitate. Practica de specialitate are caracter obligatoriu pentru toate formele de învăŃămînt şi se desfăşoară în vacanŃele de vară studenŃeşti într-o mare varietate de forme şi după programe speciale care sunt afişate la avizierele şi pe site-ul FacultăŃii. Pentru asigurarea desfăşurării practicii de specialitate în cele mai bune condiŃii Facultatea a încheiat convenŃii şi / sau protocoale de colaborare cu institute de cercetări ştiinŃifice, ministere, autorităŃi, agenŃii şi oficii guvernamentale, care sunt în derulare şi se reînnoiesc anual. ConvenŃiile şi protocoalele de colaborare vizează inclusiv studenŃii de la formele de învăŃământ I.D. şi F.R., care au posibilitatea să-şi efectueze practica în structuri teritoriale ale instituŃiilor menŃionate. O altă formă de desfăşurare a practicii o constituie participarea la sondajele de opinie care se realizează în cadrul Institutului de Sociologie şi Opinie Publică al UniversităŃii Spiru Haret. Pregătirea practică a studenŃilor este completată şi prin strategii de asistenŃă şi îndrumare de către specialiştii din cadrul unor unităŃi medicale, departamente ministeriale, servicii de management a resurselor umane, cabinete psihologice, organizaŃii, asociaŃii, fundaŃii etc.

PREGĂTIREA PENTRU CARIERA DIDACTIC Ă Concomitent cu studiile universitare de licenŃă de specialitate, Facultatea în

colaborare cu Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, entitate academică distinctă a UniversităŃii, abilitată să asigure pregătirea viitorilor profesori, oferă tuturor studenŃilor interesaŃi şi Programul de pregătire pentru cariera didactică. Programul se realizează potrivit reglementărilor legale în vigoare, în conformitate cu Planul naŃional unitar de formare iniŃială a personalului didactic, C.O.M.Ed.C. nr. 4343/17.06.2005, care prevede studiul Psihologiei educaŃiei, Funda-mentelor pedagogiei, Teoria şi metodologia curriculum-ului, instruirii şi evaluării în învăŃământ, Metodica specialităŃii, Practica pedagogică, Sociologia educaŃiei şi Management educaŃional.

StudenŃii înscrişi la Program au obligaŃia de a participa la cursurile, seminariile şi celelalte activităŃi didactice, de a îndeplini sarcinile specifice disciplinelor de studiu şi de a promova probele de evaluare la toate disciplinele din planul de învăŃământ, precum şi proba de evaluare finală cu care se încheie Programul.

21

Programul de studii psihopedagogice, în vederea obŃinerii certificatului de absolvire a D.P.P.D., permite exercitarea profesiei didactice şi este structurat în două module:

1. Modulul I (30 credite): a) Se efectuează în cursul semestrelor ciclului universitar de licenŃă, pe durata

programului de studii pentru anii I – III / IV;

b) Absolvirea modulului I se finalizează cu obŃinerea unei „AdeverinŃe de absolvire”, care va avea ca anexă situaŃia şcolară, eliberate de D.P.P.D. şi avizate de rectoratul UniversităŃii;

c) AdeverinŃa de absolvire conferă dreptul de a exercita temporar profesia didactică, până la obŃinerea definitivatului.

2. Modulul II (30 credite): a) Se efectuează după obŃinerea diplomei de licenŃă şi anterior susŃinerii

examenului de definitivat; b) Absolvirea modulului II se finalizează cu obŃinerea „Certificatului de absolvire”,

care asimilează şi înlocuieşte adeverinŃa de absolvire eliberată anterior şi conferă dreptul de exercitare a profesiei didactice pe durată nedeterminată.

Absolvirea Programului oferă: • şanse sporite de inserŃie şi integrare în viaŃa profesională activă, învăŃământul

reprezentând un domeniu vast, care, prin natura sa, oferă permanent locuri de muncă pentru absolvenŃii studiilor universitare de licenŃă, calificaŃi pentru munca în învăŃământ;

• oportunităŃi de promovare profesională în carieră, personalul didactic având posibilitatea de a participa, pe întreaga durată a carierei, la programe de formare şi formare continuă şi la concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere, de îndrumare şi control din întregul sistem al învăŃământului preuniversitar.

Participarea la program se face pe baza taxei stabilită de Senatul UniversităŃii. Înscrierea şi înmatricularea la Program se face odată cu înscrierea anuală a

studenŃilor la secretariatele facultăŃilor sau la secretariatul Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din strada Ion Ghica nr. 13, etajul 5, camerele 510 şi 511.

InformaŃii suplimentare la: D.P.P.D., strada Ion Ghica nr. 13, etaj V, camerele 510 şi 511, sector 3, Bucureşti; telefon 3140075/149,353, fax 3121538, e–mail: [email protected].

OBłINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETEN łĂ LINGVISTIC Ă, NECESAR PENTRU ÎNSCRIEREA LA EXAMENUL DE LICEN łĂ

Certificatul de competenŃă lingvistică se eliberează gratuit de către

Departamentul de Limbaje Specializate studenŃilor facultăŃilor în care limba

22

străină este obligatorie şi care au promovat examenul/colocviul de limbă străină, indiferent de forma de învăŃământ (ZI/FR/ID).

Se eliberează Certificate de competenŃă lingvistică, studenŃilor facultăŃilor în care limba străină este facultativă, după cum urmează:

studenŃii de la forma de învăŃământ ZI pot urma cursuri de limbă străină (2 ore pe săptămână), cu achitarea unei taxe pe semestrul de studii, stabilită de conducerea UniversităŃii, în grupe de 15-20 studenŃi; în urma cursului, li se eliberează gratuit Certificatul de competenŃă lingvistică;

studenŃii de la formele de învăŃământ ID/FR, care nu au susŃinut la bacalaureat o probă la limba străină, dar cunosc o limbă străină, pot susŃine un examen, la cerere, la limba străină, în cadrul Centrului de Limbi Str ăine, cu achitarea unei taxe; Certificatul de competenŃă lingvistică se eliberează contra unei taxe;

studenŃilor, de la formele de învăŃământ ZI/FR/ID, care au susŃinut la bacalaureat o probă la o limbă străină, li se eliberează Certificate de competenŃă lingvistică în urma achitării unei taxe;

punctele b şi c se aplică studenŃilor şi în cazul în care limba străină nu este inclusă facultativ în planul de învăŃământ.

PERIOADA/PERIOADELE ÎN CARE SE OPTEAZ Ă PENTRU

(PACHETE DE) DISCIPLINE OP łIONALE ŞI FACULTATIVE cuprinse în planul de învăŃământ al semestrului/anului următor.

• studenŃii admişi în anul I fac opŃiunile odată cu înscrierea în anul I sau cel mai târziu în perioada 1-15 septembrie 2007 (pentru semestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2008 (pentru semestrul al II-lea);

• studenŃii care au promovat anul I sau îndeplinesc condiŃiile pentru înscrierea în anul al II-lea optează pentru disciplinele opŃionale/ facultative odată cu înscrierea în anul al II-lea sau cel mai târziu în perioada 1-15 septembrie 2007 (pentru disciplinele din semestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2008 (pentru semestrul al II-lea);

• în acelaşi mod studenŃii care au promovat anul II sau îndeplinesc condiŃiile pentru înscrierea în anul III.

StudenŃii optează, în raport cu structura planului de învăŃământ al anului respectiv de studii pentru o disciplină/pachet de discipline opŃionale.

Şcolarizarea la disciplinele facultative se realizează cu perceperea unei taxe. TRANSFERUL DE CREDITE ÎN INTERIORUL UNIVERSIT ĂłII

SPIRU HARET se poate efectua la orice disciplină, dar îndeosebi, la disciplinele complementare sau de cultură generală şi la disciplinele opŃionale şi facultative.

23

Transferul de credite se realizează, la solicitarea studenŃilor, prin acordul facultăŃilor în condiŃiile în care:

• numărul de ore de curs la disciplina de la facultatea de la care se face transferul este identic, apropiat (mai mic cu cel mult 10%) sau mai mare în raport cu cel de la facultatea la care se face transferul;

• numărul de credite alocat disciplinelor este identic sau mai mare; • programa analitică a celor două discipline este, în conŃinutul ei aceeaşi,

apropiată sau compatibilă.

ACCESUL LA BIBLIOTECA VIRTUAL Ă A UNIVERSIT ĂłII ŞI LA INTERNET

StudenŃii FacultăŃii de Sociologie-Psihologie au acces gratuit la Avizierul

virtual şi la Biblioteca virtuală ale UniversităŃii Spiru Haret. Accesul la Internet se face prin pagina web: www.spiruharet.ro. StudenŃii îşi pot

crea un cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual, prin completarea unui formular de înscriere: nume, prenume, parola (pe care o alege fiecare student), codul numeric personal, adresa de e-mail. La user name se va introduce codul numeric personal şi la password – parola aleasă la crearea contului. După selectarea formei de învăŃământ, a anului şi a facultăŃii se face clik pe butonul „Trimite ”.

Contul este creat numai dacă datele personale ale studentului: numele şi codul numeric personal sunt incluse în baza de date. Dacă aceste date nu sunt operate şi transmise de secretariatele facultăŃilor, studenŃii nu îşi vor putea crea cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual.

PROGRAME DE STUDII DE MASTERAT Studii postuniversitare masterale (3 semestre):

• Familie şi societate • Schimbare socială şi culturală • Analiza şi gestiunea conflictelor în societăŃile în schimbare • Politici sociale şi integrare europeană • RelaŃii interetnice, etnicitate şi naŃionalism • Psihologie judiciară şi victimologie • Sociologie aplicată în asistenŃa socială • Managementul organizaŃional şi al resurselor umane

24

CENTRE ŞI COLECTIVE DE CERCETARE Cercetarea ştiinŃifică constituie una dintre componentele pregătirii pentru

cariera profesională a studenŃilor FacultăŃii noastre, fiind suportul indispensabil pentru abilităŃile aplicative.

Activitatea ştiinŃifică curentă în cadrul FacultăŃii de Sociologie-Psihologie se desfăşoară la nivelul catedrelor de Sociologie şi Psihologie în care sunt angrenate toate cadrele didactice şi în cadrul cărora sunt constituite, potrivit obiectivelor anuale de cercetare, echipe de cercetare. În raport de temă/temele cercetării ştiinŃifice, în cadrul echipelor, care au caracter pluridisciplinar sunt atrase şi colaborează inclusiv cadre didactice sau cercetători de la alte instituŃii academice sau de cercetare.

Temele cercetărilor întreprinse de cele două catedre răspund atât unor obiective didactice imediate, care susŃin procesul instructiv-educaŃional cât şi unor obiective de interes general în raport cu cerinŃele macrosociale. Toate temele ce constituie obiectul cercetării ştiinŃifice realizată la nivelul catedrelor sunt accesibile şi studenŃilor/masteranzilor care sunt antrenaŃi în echipele de cercetare.

Facultatea are, de asemenea oportunitatea de a corela demersurile ştiinŃifice cu Institutul de Sociologie şi Opinie Publică al UniversităŃii Spiru Haret, îndeosebi în investigaŃiile sociologice de teren, în cadrul cărora sondajele de opinie periodice ocupă un loc important.

Sondajele se desfăşoară exclusiv cu operatori din rândul studenŃilor, care sunt instruiŃi şi coordanaŃi de cadre didactice de specialitate.

Activitatea ştiinŃifică este valorificată publicistic prin colaborări la reviste de specialitate din Ńară şi din străinătate, prin editarea de volume de autor sau culegeri de studii, prin participarea la manifestări ştiinŃifice. Atât cadrele didactice, cât şi studenŃii şi masteranzii au posibilitatea să prezinte propriile cercetări în cadrul sesiunilor ştiinŃifice care se desfăşoară în cadrul FacultăŃii, comunicările reprezentative fiind ulterior publicate în volume de studii.

CERCURI ŞTIIN łIFICE STUDENłEŞTI O altă componentă a vieŃii ştiinŃifice din Facultate o reprezintă cercurile ştiinŃifice studenŃeşti constituite la iniŃiativa unor cadre didactice sau la solicitarea studenŃilor. Unele cercuri, cum sunt „Analiza datelor”, „Istoria sociologiei”, „Analiza şi interpretarea fenomenului politic”etc.; au caracter permanent, altele funcŃioneză până la finalizarea unei teme şi/sau publicarea rezultatelor ei. În cadrul cercurilor ştiinŃifice se dezvoltă abilităŃi de cercetare necesare atât adâncirii cunoştinŃelor de specialitate, cât şi formării unor deprinderi utile în viitoarea activitate profesională.

25

CENTRELE TERITORIALE I.D. Nr. crt.

Centrul teritorial ID

Adresa Centrului ID Telefon, fax, e-mail la sediul Centrului

1. ALBA IULIA Str. Mihai Viteazul, nr.31 (CCS)

0258/832199 (telefon şi fax) [email protected]

2. ALEXANDRIA Str. LibertăŃii nr. 202A, Imobil nr. A5, parter şi etaj

0247/421006 (telefon şi fax) [email protected]

3. ARAD Str. Corneliu Coposu, nr. 8bis (CCS)

0257/270.242 (telefon şi fax) [email protected]

4. BACĂU Str. Mărăşeşti, nr. 5

0234/206243 (telefon şi fax) [email protected]

5. BAIA MARE Bdv. IndependenŃei, nr.4 (CCS)

0262/211.770 (telefon şi fax) 0362/801 027 (telefon) [email protected]

6. BISTRIłA NĂSĂUD

Str. Vasile Conta, nr.1 (Sala Polivalentă)

0263/230.672 (telefon şi fax) 0363/401.130 (telefon) [email protected]

7. BLAJ Str. T. Vladimirescu, nr. 80

0258/711231 – tel 0258/711868 – fax [email protected]

8. BRASOV Str. Turnului, nr.5 0268/420437 – tel. (0268)427432 – fax [email protected]

9. BRĂILA Calea Călăraşilor, nr. 15, etaj 2

0239/612.256 (telefon şi fax) [email protected]

10. BOTOŞANI Str. Arhimandrid Markian, nr. 9 (CCS)

0231/511.440 (telefon şi fax) [email protected]

11. BUZĂU Str. Nicolae Bălcescu, nr. 38 (CCS)

0238/727.616 (telefon şi fax) [email protected]

12. BUCUREŞTI Str. Ion Ghica, nr. 13, sec.3, cod poştal 030045021

314.00.76/176 –

13. CÂMPULUNG MUSCEL

Str. Traian, nr.223 0248/512284 – tel 0248/512283 – fax [email protected]

14. CĂLĂRAŞI Str. Lalelelor (Anexa scolii nr. 10)

0242/311.357 (telefon şi fax) [email protected]

15. CLUJ NAPOCA

Bd. 21 Decembrie 1989, nr. 74

0264/431.944 (telefon şi fax) 0264/590.993 (telefon şi fax)

26

0364/401.720 – tel 0364/401.721 – tel [email protected]

16. CONSTANTA Str. Unirii, nr.32-34 0241/541491 (telefon şi fax) 0241/541.490 (telefon şi fax) 0241.545.015 (telefon şi fax) [email protected]

17. CRAIOVA Str. Brazda lui Novac, nr.4

0251/599.282 – tel 0251/423.395 – fax 0351/180.1013 – tel [email protected]

18. DEVA Str. 22 Decembrie, nr.37/A (I.C. Cepromin)

0254/214.433 (telefon şi fax) 0254/ 213.915 – tel 0354/402.710 – tel [email protected]

19. DROBETA TR. SEVERIN

Str. Antoninii, nr. 2 (C. N. Decebal)

0252/324.728 (telefon şi fax) 0352/401.232 – tel. [email protected]

20. FOCŞANI Str. Dimitrie Cantemir, nr. 14 (CCS)

0237/231.158 (telefon şi fax) [email protected]

21. GALA łI Str. Brăilei,nr. 134 (CCS)

0236/466.575 (telefon şi fax) [email protected]

22. GIURGIU Str. 23 August, nr. 9 (L. T. Nicolae Cartojan)

0246/215.986 (telefon şi fax) [email protected]

23. IAŞI Bdv. Carol I, nr. 8 (Academia Română)

0232/273.071 (telefon şi fax) [email protected]

24. MIERCUREA CIUC

P-Ńa LibertăŃii, nr. 16 (CCS)

0266/311.226 (telefon şi fax) [email protected]

25. ORADEA Str. Roman Ciorogariu, nr. 18 (C. Mihai Eminescu)

0259/432.389 (telefon şi fax) [email protected]

26. PIATRA NEAMł

Bd. Republicii, nr. 15 (CCS)

0233/223.741 (telefon şi fax) [email protected]

27. PITEŞTI PiaŃa Vasile Milea, nr. 3 (CCS)

0248/213.118 (telefon şi fax) 0348/807.636 – tel [email protected]

28. PLOIEŞTI Str. DemocraŃiei, nr. 17 0244/546.788 (telefon şi fax) [email protected]

27

29. RM. VÂLCEA Bd. Grl. Praporgescu, nr.22

0350/401.626 (telefon şi fax) 0250/733074 – tel [email protected]

30. REŞIłA Bd. Alexandru Ioan Cuza, nr. 7 (L. Traian Lalescu)

0255/227.320 (telefon şi fax) [email protected]

31. SATU MARE Bd. Transilvania, nr. 3 (CCS)

0261/711775 (telefon şi fax) [email protected]

32. SFÂNTU GHEORGHE

P-Ńa Mihai Viteazul, nr. 15 (CCS)

0267/317.592 (telefon şi fax) [email protected]

33. SIBIU

Str. Emil Cioran, nr. 1A (CCS)

0269/214.075 (telefon şi fax) [email protected]

34. SIGHETUL MARMA łIEI

Str. Iuliu Maniu, nr. 31 0262/316.766 (telefon şi fax) [email protected]

35. SLATINA Str. IndependenŃei, nr. 1 (CCS)

0249/415.552 (telefon şi fax) 034/9408.570 [email protected]

36. SLOBOZIA Bd. Chimiei, nr. 10 (Clubul Tineretului)

0243/236710 (telefon şi fax) [email protected]

37. SUCEAVA Str. Ştefan cel Mare, nr. 20A, et.2 (CCS )

0230/522393 (telefon şi fax) [email protected]

38. TÂRGU JIU Bd. Eroilor, nr. 6 0253/223.500 (telefon şi fax) [email protected]

39. TÂRGU MUREŞ

Str. Cuza Vodă, nr. 22 (CCS)

0265/269.852 (telefon şi fax) [email protected]

40. TÂRGOVI ŞTE PiaŃa Mihai Viteazul, nr. 1 (CCS)

0245/640.328 (telefon si fax) [email protected]

41. TIMI ŞOARA Str. Odobescu, nr. 2 0256/201.223 (telefon şi fax) 0256/220.097 (telefon şi fax) [email protected]

42. TULCEA Str. PiaŃa IndependenŃei, nr.1 (CCS.)

0240/510.669 (telefon şi fax) [email protected]

43. VASLUI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 19 (L.T. Mihail Kogălniceanu)

0235/312.279 (telefon şi fax) 0335/402.143 – tel. [email protected]

44. ZAL ĂU Str. 9 Mai, nr. 2 (CCS)

0260/615.267 (telefon şi fax) [email protected]

45. CHIŞINĂU Str. Sfatul łării, nr. 18 00373/ 22 234.896 (telefon secretariat)

28

[email protected] 46. NEW YORK 30-18 50th Street Woodside,

NY 11377 001-718-626-6013 (telefon) 001-718-626-0507 (fax) [email protected] [email protected]

47. MADRID

CALLE/RODRIGUEZ SAN PEDRO NO.7, MADRID

0034/91.593.98.89 (telefon) 0034/91.447.89.99 (fax) ush_madrid @spiruharet.ro [email protected]

48. TEL AVIV Shlomo Hamelech St., No. 60/7, Tel Aviv

972.545.418.423 – tel [email protected]

49. TORONTO 7 Cadillac Crescent Brampton – Toronto, Ontario L7A 3B3

001-905.495.4828 (telefon) [email protected]

50. PARIS ch. 219, Fondation, Hellenique, 47B bd., Jourdan, 75014, Paris

0033(0)15812174

51. ROMA Piazza Delle Coppelle, 72/B Roma

0039/0668215744 (telefon şi fax) 0039/0668583902 – tel

52. VIENA A-1220, Wien, Meissnergasse 5/1/1

0043(0)195.879.40 (telefon şi fax) 0043(0)676.977.35.91 – tel 0043(0)676.977.35.96 – tel

29

EXTRASE DIN REGULAMENTUL PRIVIND ACTIVITATEA PROFESIONAL Ă A STUDENłILOR Art. 18. La începutul fiecărui an universitar, conducerile facultăŃilor aduc la

cunoştinŃa studenŃilor disciplinele prevăzute în planul de învăŃământ în anul respectiv de studiu, formele de evaluare a cunoştinŃelor (examen, colocviu, verificare pe parcurs etc.), structura anului universitar, precum şi criteriile de promovare pe baza sistemului de credite transferabile.

Art. 19. Anul universitar este format din două semestre, durata unui semestru fiind de 14 săptămâni, cu excepŃia ultimului semestru al anului terminal, care, având în vedere examenul de licenŃă, poate avea o durată mai scurtă, stabilită de consiliile facultăŃilor (dar nu mai puŃin de 11 săptămâni).

Art. 20. În Universitatea Spiru Haret se organizează 3 sesiuni de examene: sesiunea din iarnă, sesiunea din vară şi sesiunea din toamnă. Volumul şi nivelul cunoştinŃelor cerute la examene şi colocvii se stabilesc în concordanŃă cu programa analitică a disciplinei respective.

Art. 22. Examenele şi celelalte forme de evaluare a cunoştinŃelor, prevăzute în planul de învăŃământ al unui an de studiu, se susŃin, fără taxă, în sesiunile stabilite pentru anul de studiu respectiv, conform structurii anului universitar.

Art. 23. StudenŃii au dreptul să se prezinte la examen/colocviu numai dacă şi-au îndeplinit toate obligaŃiile profesionale (lucrări practice, proiecte, referate etc.) stabilite prin programa analitică a disciplinei respective şi şi-au achitat toate obligaŃiile financiare (taxa de şcolarizare, taxa de examen-restanŃă, cazarea la cămin etc.).

Art. 32. Înscrierea studentului(ei) în anul următor de studiu se face, la cerere, cu condiŃia obŃinerii de către acesta(aceasta), în anul universitar precedent, a cel puŃin 50% din totalul punctelor de credit prevăzute în planul de învăŃământ al anului de studiu (disciplinele obligatorii şi opŃionale).

Art. 34. Studentului(ei) care repetă anul i se echivalează, la cerere, examenele/colocviile promovate în anul universitar anterior.

Art. 35. Examenele/colocviile restante din anul sau anii de studiu anteriori se pot susŃine, la cererea scrisă a studentului şi cu aprobarea conducerii facultăŃii, în sesiunile stabilite prin structura anului universitar sau în presesiuni special organizate pe parcursul anilor universitari următori , cu plata taxei stabilite de Senatul UniversităŃii.

Art. 37. Pe baza cererii scrise, aprobate de decanul facultăŃii, studentul(a) poate susŃine, în sesiunile prevăzute prin structura anului universitar, examen de mărire a notei la una sau mai multe discipline pe care le-a promovat anterior, în anul respectiv de studiu,

30

cu plata taxei stabilite de Senatul UniversităŃii. Examenul de mărire de notă se acordă la disciplinele din anul de studiu în care studentul este înscris. În situaŃia în care studentul(a) dovedeşte o pregătire superioară, profesorul examinator consem-nează, în catalogul disciplinei, nota mărită obŃinută şi menŃionează: mărire de notă. La acordarea bursei de merit se ia în consideraŃie prima notă de promovare obŃinută, şi nu cea mărită.

Art. 38. La Universitatea Spiru Haret, planurile de învăŃământ sunt alcătuite conform sistemului de credite transferabile. Creditele sunt o valoare numerică alocată unei discipline de studiu, valoare care desemnează, volumul de muncă al studentului(ei) -, participarea la ore de curs, seminar, laborator, proiecte, studiu individual, pregătire pentru examen, activitate practică/stagii clinice etc., suficientă şi necesară pentru a asigura asimilarea disciplinei respective.

Art. 40. Numărul de credite obligatoriu pentru un an de studiu, obŃinute la disciplinele obligatorii şi opŃionale, este de 60, la toate formele de studii universitare de licenŃă.

Art. 41. Sunt declaraŃi absolvenŃi ai facultăŃii şi se pot înscrie la examenul de licenŃă numai studenŃii care au promovat toate examenele din toŃi anii de studiu, obŃinând cele 180 de credite necesare. (...)

Art. 45. Transferul la Universitatea Spiru Haret al studenŃilor de la specializări autorizate sau acreditate, din cadrul altor instituŃii de învăŃământ superior, se face până la data de 25 septembrie a anului calendaristic, în condiŃiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în prezentul Regulament pentru studenŃii proprii (art. 32), cu recunoaşterea perioadelor de studiu efectuate şi cu obligaŃia susŃinerii examenelor/colocviilor restante sau de diferenŃă. Transferul se aprobă de Preşedintele UniversităŃii.

Art. 46. În cadrul UniversităŃii Spiru Haret, studenŃii se pot transfera de la o facultate la alta, cu profiluri identice sau apropiate, de la o formă de învăŃământ la alta (zi, frecvenŃă redusă, învăŃământ la distanŃă) în cadrul aceleiaşi facultăŃi, cu susŃinerea examenelor de diferenŃă. Cererile de transfer se depun, cu cel puŃin o săptămână înaintea deschiderii anului universitar, la secretariatele facultăŃilor care urmează să primească studentul(a), se avizează de către decanul facultăŃii de la care pleacă studentul(a) şi se aprobă de către decanul facultăŃii care îl(o) primeşte.

Art. 49. Activitatea profesională a studentului(ei) de la învăŃământul de zi, de la învăŃământul cu frecvenŃă redusă sau învăŃământul la distanŃă poate fi întreruptă în cazuri motivate, la cererea acestuia, fără a se considera repetenŃie, cu aprobarea decanului facultăŃii. SituaŃia şcolară a acestor studenŃi se încheie cu menŃiunea: întrerupere de studii. Reînscrierea în anul respectiv se face în baza cererii de întrerupere, cu plata taxei de şcolarizare şi nu necesită o altă aprobare.

31

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

Specializări - SOCIOLOGIE - PSIHOLOGIE

32

PREZENTAREA FACULT ĂłII

Scurt istoric

În consens cu transformările care au avut loc în România după 1989,

Facultatea a avut şi are o contribuŃie importantă la redefinirea rolului educaŃional, ştiinŃific şi social al sociologiei şi psihologiei în societatea românească postcomunistă şi în renaşterea celor două discipline după decenii de represiune, interdicŃii şi marginalizare în fostul regim totalitar.

Facultatea a debutat în viaŃa universitară în anul 1991. A parcurs faza evaluării academice, după care Consiliul NaŃional de Evaluare Academică a autorizeazat funcŃionarea sa. Autorizarea a fost confirmată şi prin H.G. nr.1371 din 11decembrie 1996 şi reconfirmată în anii următori. Prin HG nr. 693 din 12 iunie 2003, Facultatea a fost acreditată, ulterior, potrivit legii, primind şi dreptul de organizare autonomă a examenului de licenŃă. Sistemul de învăŃământ universitar din România a fost reorganizat în anul 2005, potrivit exigenŃelor reclamate de integrarea în UE. Astfel, în virtutea H.G. nr. 88 din 10 februarie 2005, Facultatea de Sociologie-Psihologie organizează studii de licenŃă cu o durată de 3 ani, programe masterale cu o durată de 2 ani şi, în perspectivă, programe doctorale cu o durată de 3 ani.

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE este o instituŃie academică tânără, dar eficientă, cu o prestanŃă şi rezultate care o plasează în vârful ierarhiei unităŃilor de învăŃământ superior cu un astfel de profil din România. A fost, este şi va rămâne fidelă, ca şi patronul spiritual al UniversităŃii din care face parte-Spiru Haret-, unui învăŃământ de calitate şi performant ale cărui coordonate sunt generate de îngemănarea dintre tradiŃia ştiinŃifică românească şi universală şi cercetările actuale de vârf din sociologie şi psihologie.

Prof. univ. dr. Florian Tănăsescu Decanul FacultăŃii de Sociologie- Psihologie, Bucureşti

33

Organizare şi funcŃionare

Domeniul de licenŃă al FacultăŃii fiind Sociologie-Psihologie, Planul de învăŃământ şi programele analitice sunt astfel concepute încât să se asigure studenŃilor o pregatire de înaltă Ńinută în specializările Sociologie şi Psihologie.

Corespunzător specializărilor, în Facultate funcŃionează Catedra de sociologie şi Catedra de psihologie. În cadrul FacultăŃii sunt organizate şi funcŃionează formele de învăŃământ ZI, cu FRECVENłĂ REDUSĂ şi ÎNVĂłĂMÂNT LA DISTANłĂ. Conducerea activităŃii didactice şi ştiinŃifice a FacultăŃii se realizează prin Consiliul Profesoral, Decanatul şi catedrele FacultăŃii. În structura FacultăŃii sunt incluse şi serviciile administrative şi tehnice, de secretariat, casieria, punct intern de desfacere carte, arhivă etc.

ConŃinutul procesului de învăŃământ

Atât conŃinutul, cât şi desfăşurarea procesului de învăŃământ sunt subordonate exigenŃei prioritare de asigurare cu consecvenŃă şi profesionalism a misiunii şi obiectivelor sale didactice şi ştiinŃifice.

Curriculum-ul, concretizat în planurile de învăŃământ şi programele disciplinelor de studii, este proiectat în concordanŃă cu stadiul actual de dezvoltare al ştiinŃelor sociologice şi psihologice, cu exigenŃele dinamicii economico-sociale, politice şi culturale naŃionale, cu cele ale diferitelor categorii de beneficiari, precum şi cu realităŃile pieŃei muncii, interne şi externe.

Strategiile învăŃării, metodele şi tehnicile de bază ale pregătirii şi formarii studenŃilor, utilizate de corpul profesoral al FacultăŃii, sunt moderne, deschise mereu înnoirilor, unei noi calităŃi.

Pregătirea teoretică este secondată de activitaŃi cu caracter aplicativ, a căror pondere este în creştere pe măsură ce studenŃii se familiarizează cu tehnicile şi metodele de cercetare sociologică şi psihologică. În acest sens, laboratoarele FacultăŃii, practica studenŃească de specialitate, activităŃile cu caracter de voluntariat desfăşurate la diferite instituŃii, organizaŃii, fundaŃii, agenŃii, societăŃi, etc de stat sau private , cercurile ştiinŃifice studenŃeşti, sondajele de opinie efectuate periodic etc, contribuie la accentuarea caracterului aplicativ al studiilor.

Concomitent cu pregatirea de bază, Facultatea asigură şi pregatire pentru profesiunea didactică a studenŃilor care, după absolvirea studiilor de licenŃă, pot să opteze pentru activitatea în învăŃământul preuniversitar. Pregatirea se realizează în cadrul Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic.

La cerere, studenŃii pot să studieze şi o limbă straină, în formaŃii de începatori sau avansaŃi.

34

Misiune şi obiective

Misiunea asumată de Facultate este să formeze specialişti cu pregătire universitară superioară în domeniile Sociologiei şi Psihologiei, în concordanŃă cu clasificările interne şi externe ale ocupaŃiilor, cu exigenŃele schimbărilor generate de tranziŃia de la totalitarism la democraŃie şi cu cerinŃele reclamate de integrarea României în structurile euroatlantice.

Principalele obiective asumate de către Facultate constau în promovarea, într-un sistem integrat predare-cercetare, a unei pregătiri complexe şi durabile a studenŃilor în spiritul valorilor şi tradiŃiilor umaniste autohtone şi europene şi al celor mai noi achiziŃii ştiinŃifice, astfel încât să asigure formarea de sociologi şi psihologi pentru învăŃământ şi cercetare, precum şi pentru activităŃile desfăşurate în sferele agrară, industrială, culturală, mass-media, politică, medicală, asistenŃă şi protecŃie socială, sport-turism, managementul resurselor umane, politici sociale şi integrare europeană etc.

AbsolvenŃii FacultăŃii pot funcŃiona: - în Sociologie ca: experŃi, consilieri şi analişti pe probleme de dezvoltare economico-socială,

politică şi culturală,în structuri ale administraŃiei publice centrale şi locale, specialişti în elaborarea şi implementarea de politici şi strategii sociale, sociologi în unităŃi economice şi comerciale, publice sau private, servicii sociale (educaŃie, sănătate, asistenŃă şi protectie socială etc), organizaŃii şi instituŃii politice (partide politice, organizaŃii sindicale, organizaŃii neguvernamentale, fundaŃii , asociaŃii, etc.), în sistemul mijloacelor de comunicare în masă şi jurnalism, cadre didactice, de conducere, îndrumare şi control în sistemul preuniversitar şi universitar, cercetători ştiinŃifici în unităŃi de cercetare fundamentală şi aplicativă ale academiilor de ştiinŃe, universităŃilor, organelor de specialitate ale ministerelor, autorităŃilor, agenŃiilor, oficiilor, consiliiilor judeŃene şi municipale, întreprinderilor şi corporaŃiilor economice, consultanŃi, consilieri şi experŃi în cadrul instituŃiilor şi organizaŃiilor de specialitate în domeniile combaterii devianŃei, alcoolismului, consumului de droguri, violenŃei, etc., sociolog, asistent social-nivel superior, consilier, expert, inspector, referent în managementul resurselor umane, consilier, inspector de reintegrare socială şi supraveghere, specialist în relaŃii publice, mediator, referent de specialitate marketing, specialist protocol şi ceremonial, analist politic, redactor în presa de specialitate sau cultural-ştiinŃifică.

35

- în Psihologie ca: psiholog, psihopedagog, specialist poligraf, mediator şcolar, mediator în

relatii publice, redactor în presa de specialitate, consilier, expert, inspector, referent în managementul resurselor umane, psihoterapeut, consilier psihologic, cadru didactic preuniversitar şi universitar, asistent în laboratoare şi cabinete de psihologie aplicată în domeniile industrial, educaŃional,chimic, judiciar, social-economic, cercetător ştiinŃific în institutele şi centrele de profil din reŃelele MEC şi Academiei, psiholog social, psiholog industrial şi de resurse umane, psiholog şi consilier şcolar, psiholog clinician, consilier, psiholog în arii de competenŃă-mass-media, marketing, comunicare şi negociere, activitate judiciară.

Specializări

Studii universitare de licenŃă LicenŃă - ZI, I.D. şi F.R. 3 ani /180 credite:

- Sociologie - Psihologie În afara studiilor universitare de licenŃă, în cadrul FacultăŃii se desfăşoară şi

studii universitare masterale (vezi pag. 23).

Admiterea

CandidaŃii care pot participa la admiterea în Facultate, indiferent de formele de

învăŃământ, sunt: � absolvenŃi ai studiilor liceale cu diplomă de bacalaureat sau adeverinŃă (în

cazul în care diploma nu este încă eliberată); � absolvenŃi ai altor universităŃi care vor să-şi completeze studiile şi să

obŃină noi specializări; � absolventi ai ciclurilor preuniversitare şi universitare de învăŃământ din

România cu rezidenŃa în străinătate care şi-au păstrat cetăŃenia româna sau au dublă cetăŃenie;

� tineri din Republica Moldova, cu studii şcolare finalizate sau absolvenŃi ai unor instituŃii de învăŃământ universitar, cu avizul Rectoratului şi Ministerului EducaŃiei şi Cercetării.

Actele necesare pentru înscrierea la Facultate sunt:

� Diploma de BAC în original sau copie legalizată , sau adeverinŃa de absolvire a bacalaureatului;

36

� copie xerox după certificatul de naştere; � copie xerox după certificatul de căsătorie (dacă este cazul); � adeverinŃa medicală în original; � 3 trei fotografii tip buletin mărimea

43 ;

� copie după B.I sau Cartea de identitate; � chitanŃa pentru achitarea taxei de admitere (60 RON); � un dosar plic.

Admiterea candidaŃilor înscrişi pentru studii de licenŃă la specializările Sociologie şi Psihologie se realizează prin susŃinerea unui interviu, după completarea fişei-chestionar. Media generală de la bacalaureat şi media generală a anilor de studii în liceu reprezintă indicatori importanŃi de performanŃă.

Candidatului i se comunică rezultatul imediat după susŃinerea interviului.

FacilităŃi oferite de Facultate:

- Manuale, cursuri sau caiete de seminar, care acoperă toate disciplinele ce se predau, cu o reducere de 30% din preŃul fiecăruia.

- Cursuri televizate la postul propriu de televiziune al UniversităŃii Spiru Haret-Tv RM -şi dezbateri televizate pe tematică didactică sau de cercetare ştiinŃifică.

- Local propriu al FacultăŃii, cu spaŃii moderne de învăŃământ, dotate cu aparatură şi tehnică de calcul de ultimă generaŃie şi mobilier corespunzător.

- Cazare, în limita locurilor disponibile, la căminele proprii ale UniversităŃii. - Acces la cantinele şi Clubul Universit ăŃii. - Burse de merit pentru studenŃii care, la finalul unui an de studiu, obŃin media

generală peste 9 (nouă). - Taxe de admitere şi taxe anuale de studii, al căror cuantum nu a fost

modificat de mai mulŃi ani şi care este mai redus în comparaŃie cu alte instituŃii de învaŃământ superior.

- Biblioteca FacultăŃii, care dispune de un fond de carte corespunzător şi care achiziŃionează permanent cărŃi şi reviste apărute în Ńară şi străinătate.

- Instruire teoretică şi aplicativă modernă şi performantă realizată la cursuri, seminarii şi laboratoare, cercetări de teren şi la practicile de specialitate şi psihopedagogică.

- Corp didactic alcătuit din specialişti cu înaltă calificare profesională, cu titluri ştiinŃifice şi academice, cu recunoaştere internă şi internaŃională.

- Post de televiziune al FundaŃiei România de Mâine la care au acces cadre didactice şi studenŃi.

- Revista „Opinia NaŃională", în care sunt publicate sinteze ale cursurilor, dezbateri stiinŃifice, aprecieri şi propuneri ale cadrelor didactice şi studenŃilor etc.

37

- „Revista de Sociologie şi Psihologie" - publicaŃie periodică a FacultăŃii. - Cercuri ştiin Ńifice, care funcŃionează în cadrul FacultăŃii şi la care poate

participa orice student al FacultăŃii. - PublicaŃii proprii ale studenŃilor FacultăŃii, realizate integral de către aceştia

şi tipărite la Tipografia FundaŃiei România de Mâine.

Înmatricularea studenŃilor

Înregistrarea studenŃilor se face după ce aceştia sunt declaraŃi admişi. Înmatricularea se realizează după achitarea primei rate a taxei anuale de studii

(400 RON - pentru ZI şi 300 RON pentru I.D. şi F.R.), la interval de maxim 10 zile de la admitere.

Organizarea activităŃii didactice

Activitatea didactică (cursuri, seminarii, laboratoare) are la bază planurile de

învăŃământ, care sunt elaborate pe durata a 3 ani pentru studiile universitare de licenŃă ZI, I.D. şi F.R. şi 1 an şi jumătate (6 luni) pentru studiile masterale.

Planul de învăŃământ la studiile de licenŃă este astfel elaborat încât să asigure echilibrul între disciplinele predate într-un an şi deopotrivă să realizeze o deschidere logică şi necesară spre cele ce urmează să fie insuşite de studenŃi în următorii ani. Planificare cursurilor este menită să asigure suportul adecvat aprofundării studiilor, prin efectuarea programelor masterale, după absolvirea FacultăŃii.

Potrivit Planului de învăŃământ, după parcurgerea anului I, specializările Sociologie şi Psihologie, în care se asigură un trunchi comun de discipline, se realizează în următorii doi ani în felul următor:

� în anul al II-lea pachetul de discipline este centrat pe însuşirea altor discipline fundamentale şi de specialitate care să asigure pregatirea de bază a studenŃilor la cele două specializări;

� în anul al III-lea se continuă acest proces şi, concomitent, se trece la crearea premiselor pentru adâncirea cunostinŃelor necesare efectuării studiilor masterale după absolvirea cursurilor FacultăŃii.

Planurile de învăŃământ ale masteratelor distribuie disciplinele pe trei semestre în prezent, iar în perspectiva imediată, pe patru semestre, astfel încât să corespundă obiectivelor pe care le urmăreşte fiecare dintre acestea. Al treilea semestru este consacrat prioritar lucrării de dizertaŃie, în plan figurând doar două discipline care se predau şi / sau se seminarizează, restul timpului fiind afectat definitivării lucrării de disertaŃie.

38

Examenul de licenŃă

Studiile la Facultatea de Sociologie-Psihologie a UniversităŃii Spiru Haret în specializările Sociologie-Psihologie, se finalizează cu examen de licenŃă, în conformitate cu prevederile Legii ÎnvăŃământului.

Pentru înscrierea la examenul de licenŃă sunt necesare:

a) 180 de credite obŃinute pe baza promovării examenelor / colocviilor / verificărilor la disciplinele obligatorii şi la cele opŃionale din Planul de învăŃământ;

b) certificat de competenŃă lingvistică într-o limbă modernă de circulaŃie internaŃională.

Examenul de licenŃă constă în evaluarea cunoştinŃelor fundamentale şi de specialitate din domeniul Sociologiei şi Psihologiei, care se realizeză prin susŃinerea probei Cunoştiin Ńe fundamentale şi de specialitate din domeniul Sociologiei şi Psihologiei.

Evaluarea răspunsurilor date de absolvenŃi la testele din discipline sociologice şi psihologice se efectuează computerizat prin intermediul platformei e-learning BlackBoard.

Pentru ca un absolvent al FacultăŃii să promoveze examenul de licenŃă este necesar ca :

a) media obŃinută la fiecare din cele două baterii de teste, respectiv de la sociologie şi de la psihologie, să fie de minim 5;

b) media aritmetică a probei, obŃinută prin adunarea mediilor aritmetice ale testelor de la disciplinele sociologice şi psihologice, să fie de minim 6.

Tematica la proba Cunoştiin Ńe fundamentale şi de specialitate din domeniul Sociologiei şi Psihologiei se aduce din timp, la cunoştinŃa studenŃilor, astfel încât aceştia să aibă posibilitatea de a se pregăti pentru examenul de licenŃă/diplomă.

Fiecărui absolvent de studii universitare de licenŃă i se eliberează diploma de licenŃă pe domeniul de studiu, precum şi un supliment de diplomă al cărui conŃinut este în conformitate cu normele europene şi în care se va menŃiona specializarea potrivit prevederilor legale în vigoare.

AbsolvenŃii care nu au promovat examenul de licenŃă/diplomă primesc, la cerere, un certificat de studii universitare fără examen de licenŃă/diplomă şi copie după foaia matricolă/suplimentul la diplomă.

39

STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR 2007 – 2008

40

STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR 2007 – 2008

SEMESTRUL I 1 octombrie 2007 – 14 decembrie 2007 Activitate didactică 17 decembrie 2007 – 6 ianuarie 2008 VacanŃă de Crăciun şi Anul Nou 8 ianuarie 2008 – 26 ianuarie 2008 Activitate didactică 28 ianuarie 2008 – 17 februarie 2008 Sesiune examene de iarnă 18 februarie 2008 – 24 februarie 2008 VacanŃă de iarnă

SEMESTRUL II 25 februarie 2008 – 31 mai 2008 Activitate didactică 2 iunie 2008 – 29 iunie 2008 Sesiune examene de vară 30 iunie 2008 – 31 august 2008 VacanŃă de vară 1 septembrie 2008 – 14 septembrie 2008 Sesiune examene de toamnă 22 septembrie 2008 – 28 septembrie 2008 Reexaminări Precizări:

� în vacanŃe se programează lecŃiile de sinteză pentru studenŃii de la ÎnvăŃământul cu FrecvenŃă Redusă;

� la ÎnvăŃământul la DistanŃă sesiunile de examene se programează pe o perioadă mai mare.

41

Specializarea SOCIOLOGIE

ANUL I

- Planul de învăŃământ - Programele analitice

42

În atenŃia studenŃilor anului I

StudenŃi anului I, anul universitar 2007-2008, au, în continuare, informaŃiile esenŃiale utile (planurile de învăŃământ, programele analitice şi informaŃii generale) pentru tot ciclul Studiilor universitare de licenŃă (anii I-III, respectiv anii universitari 2007-2008, 2008-2009 şi 2009-2010). Ghidul este un îndrumar de studii şi pentru anii II şi III.

43

Facultatea: SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

Domeniul de studii universitare de licenŃă: SOCIOLOGIE; PSIHOLOGIE

Specializarea: SOCIOLOGIE; PSIHOLOGIE Forma de învăŃământ: ZI, FR, ID Durata studiilor (nr. credite): 3 ani (180)

PLAN DE ÎNV ĂłĂMÂNT *

ANUL I

Semestrul I Semestrul II Evaluare Credite

Ore săptămână** Ore săptămână Sem. Sem. Sem. Sem. Nr. Crt. Denumirea disciplinei

C S Lp/L Total C S Lp/L Total I II I II

DISCIPLINE OBLIGATORII 1 Sociologie generală – I 2 1 E 5

2 Metodologia cercetării sociologice şi psihologice 2 1 E 4

3 Fundamentele psihologiei -I 2 1 E 4 4 Neuropsihologie 2 1 E 4

5 Informatica şi aplicaŃiile ei în sociologie şi psihologie 2 1 Cv 4

6 Istorie socială 2 1 E 4 7 Psihologia educaŃiei 2 2 Cv 5 8 Sociologie generală - II 2 1 E 5 9 Metode şi tehnici de cercetare 2 1 E 4 10 Fundamentele psihologiei - II 2 1 E 4 11 Istoria psihologiei 2 1 E 4 12 Analiza datelor 2 1 E 4

13 Sociologia populaŃiei şi demografie 2 1 E 3

14 Statistica şi aplicaŃile ei în sociologie şi psihologie 2 1 Cv 3

15 Antropologie 1 1 Cv 3

16 Practică (comasată, 30 ore, la sfârşitul semestrului II) calif.

14 5 3 15 4 4 30 30

Total 22 23 60

DISCIPLINE FACULTATIVE***

17 Limba străină 2 1 Cv 3 2 1 3

Total 3 3

Legendă: C=ore de curs; S=seminar; Lp=lucrări pracice; L=laborator; E= examen; Cv= colocviu * Se aplică începând cu anul I din anul universitar 2007/2008. ** Pentru studenŃii de la forma de învăŃământ cu FrecvenŃă Redusă (F.R.) se organizează lecŃii de sinteză. *** StudenŃii optează pentru una din limbile străine (franceză sau engleză).

44

PROGRAMELE ANALITICE ALE DISCIPLINELOR ANUL I

SOCIOLOGIE GENERAL Ă 1

GENERAL SOCIOLOGY 1

Disciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Perspectiva sociologică: cunoaştere comună şi stiinŃifică; definirea, originile, evoluŃia si funcŃiile sociologiei; geneza sociologiei româneşti; modele şi teorii sociologie; identitate, cultură, suporturi sociale; metode de cercetare în sociologie: principii, metode, tehnici, proceduri şi instrumente de investigare; cultura şi influenŃele ei multiple: definiŃia culturii, teorii şi funcŃii ale culturii; identitate personală şi socială: definiŃie, roluri, modalităŃi de constituire; socializare, individul fiinŃă socială: definirea socializării, forme, mecanisme, agenŃi şi efecte ale acesteia, control social, devianŃă, marginalitate.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Carmen Furtună, Sociologie generală, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007. 2. Antohny Giddens, Sociologie, Editura All, Bucureşti, 2000. 3. Traian Herseni, Sociologie. Teoria generală a vieŃii sociale, Editura Polirom, Iaşi, 2003. 4. C.W. Mills, ImaginaŃia sociologică, Editura Politică, Bucureşti, 1975. 5. Petre Andrei, Sociologie generală, în Opere sociologice, ediŃia a III-a, Editura Academiei R.S.R, Bucureşti, 1978.

45

METODOLOGIA CERCET ĂRII SOCIOLOGICE ŞI PSIHOLOGICE

METODOLOGY OF SOCIOLOGICAL AND PSYHOLOGICAL RESERCH

Disciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămânal -

invăŃământ de zi: 2 curs, 1 lucrări practice; total ore semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Cunoşterea ştiinŃifică a realităŃii sociale: cunoaşterea comună (spontană, cotidiană) - caracteristici; necesitatea trecerii la conoaşterea stiinŃifică a realităŃii sociale; specificul cunoaşterii ştiinŃifice; rolul paradigmelor în cercetarea ştiinŃifică; probleme metodologice ale cercetării socio-umane: conŃinutul conceptelor de: "metodologie", "metodă", "tehnică", "procedeu" şi "instrument" de investigaŃie; domenii de interes ale metodologiei cercetărilor sociologice; principii metodologice ale cercetării sociologice: teoretic-empiric, cantitativ - calitativ în cercetarea socio-umană; etapele cercetării sociologice: proiectarea cercetării sociologice: cercetarea de teren propriu-zisă; analiza informaŃiilor, interpretarea şi explicarea faptelor sociale studiate; rolul ipotezelor în cercetarea socio-umană: definiŃia şi structura ipotezei de cercetare; modalităŃi de elaborare a ipotezelor de cercetare; validitatea ipotezelor în cercetarea socio-umana; analiza conceptuală: definirea conceptelor - tipuri de definiŃii; schema operaŃională de cercetare: dimensiuni, variabile, indicatori; analiza indicatorilor definiŃionali; tipuri de cercetări sociologice: cercetări descriptive, cercetări explicative

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. I. Cauc, B. Manu, D. Pârlea, L. Goran, Metodologia cercetării sociologice. Metode şi tehnici ce cercetare, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2001. 2. S. Chelcea, I. Mărginean, I. Cauc, Cercetarea sociologică. Metode şi tehnici, Editura Destin, Deva, 1998. 3. I. Mărginean, Proiectarea cercetării sociologice,Editura Polirom, Iaşi, 2000. 4. V. Miftode, Metodologia sociologică, Editura Porto - Franco, GalaŃi, 1995. 5. C.A. Moser, Metodele de anchetă în investigarea fenomenelor sociale, Editura StiinŃifică, Bucureşti, 1967.

46

FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI 1 BASIS OF PSYCHOLOGY 1

Disciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămânal -

invăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Locul şi statutul actual al psihologiei în sistemul general al ştiinŃelor; principiile şi metodele psihologiei; specificul relaŃiei obiect-metodă în psihologie; strategii ale cercetării psihologice; descriere-explicaŃie-interpretare în psihologie; problematica legilor în psihologie; principalele divergenŃe în psihologie; coordonatele de definiŃie ale psihicului uman: psihicul ca modalitate specifică de informaŃie; psihicul ca funcŃie a creierului; psihicul ca formă superioară a vieŃii de relaŃie; psihicul ca rezultat al interacŃiunii dintre factorii externi (îndeosebi socioculturali) şi condiŃiile interne ale individului; structura psihicului uman: inconştientul, subconştientul, conştientul; structura şi funcŃiile conştiinŃei; indicatorii comportamentali ai prezenŃei şi funcŃionării constiinŃei; relaŃia conştient-inconştient în dinamica activităŃii şi comportamentului; procesele senzoriale de cunoaştere (senzaŃiile-percepŃiile).

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. M. Golu, Fundamentele psihologiei, vol.1 - 2, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. M. Golu, A. Dicu, Introducere în psihologie, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1972. 3. Andrei Cosmovici, Psihologie generală, Editura Polirom, Iaşi, 1998. 4. Maurice Reuchlin, Psihologie generală, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1999, p. 9-41. 5. Mielu Zlate, Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iaşi, 1999.

47

NEUROPSIHOLOGIE ŞI NEUROCIBERNETIC Ă NEUROPSYCHOLOGY AND NEUROCIBERNETICS

Disciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Conceptul de sistem: alcătuirea şi structura sistemului;tipurile de sisteme; organismul viu ca sistem termodinamic: integralitatea organismului viu ca sistem termodinamic; organizarea funcŃională a celulei: celula ca sistem deschis; reglarea metabolismului; alcătuirea şi structura celulei; organitele celulare şi rolurile lor; specializările funcŃionale ale celulelor; alcatuirea şi structura neuronului: mecanisme implicate în asigurarea echitabilităŃii neuronului; sisteme enzimice la nivelul membranei neuronului; mecanisme implicate în realizarea secreŃiei neuronale; procese electronice la nivelul membranei neuronale; propagarea potenŃialului de acŃiune; viteza de propagare; mecanismul transmisiei sinaptice; uzura şi moartea neuronilor; integrarea endocrină; mesajul hormonal; secreŃia de hormoni; nivele de organizare a subsistemului endocrin; structura subsistemului endocrin; timpul reflex în integrarea endocrină; sferele integrării endocrine; integrarea neuroendocrină; particularităŃile integrării neuroendocrine; arcul şi arcul reflex neuroendocrin; sferele integrării fiin Ńei umane; integrarea bio-psiho-socio-culturală; condiŃionarea reflexă: motivaŃia şi rolul său; mecanisme implicate în învăŃare.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. C. Stanciu, Introducere în psihofiziologie. Integrarea neuroendocrină, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. C. Stanciu, Teoria biochimic-ionică a excitabiliăŃii , Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1996. 3. J. Delacour, Introducere în neuroştiinŃele cognitive, Editura Polirom, Bucureşti, 2001. 4. S. Hayward, Biopsihologie, Editura Tehnică, Bucureşti, 1969.

48

INFORMATICA ŞI APLICA łIILE EI ÎN SOCIOLOGIE ŞI PSIHOLOGIE COMPUTER SCIENCE AND ITS APPLICATIONS

IN SOCIOLOGY AND PSYCHOLOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 laborator; total ore

semestru: 42; 4 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

NoŃiuni generale despre computer. Scurt istoric, funcŃionarea unui computer şi noŃiuni de bază (hardware, software). Editoare de texte. Prezentarea unor tipuri de editoare de texte: edit, wordpad, word, textdocument din StarOffice. Reguli de scriere. AplicaŃii realizabile cu ajutorul unui editor de texte: formulare, tabele, fax ; tipuri de foi de calcul. Excel şi spreadsheet din StarOffice. Introducerea şi prelucrarea datelor cu ajutorul unei foi de calcul. Baze de date: definiŃie, utilitate. Realizarea unei baze de date în Excel comparativ cu baza de date din FoxPro. OperaŃii cu baze de date: sortare şi căutare. Utilitatea aplicaŃiilor statistice în analiza fenomenelor economico-sociale ; Metode de informare şi transmitere a informaŃiilor cu ajutorul computerului. Email, FTP. INTERNET – scurt istoric. NoŃiuni de bază în utilizarea INTERNET-ului: com-ponente hardware necesare pentru conectarea la INTERNET. Tipuri de conectări: dial-up, LAN; Aspecte pozitive în implementarea computerelor în diferite sectoare de activitate; Aspecte negative în implementarea computerelor în diferite sectoare de activitate.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. C. Pomohaci, Informatica utilizată pentru aplicaŃii în sociologie şi psihologie, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007. 2. Mariana Miloşescu, Utilizarea calculatorului, Editura Teora, Bucureşti, 2000. 3. Emanuela Cerchez, Marinel Şerban, P.C. Pas cu pas, Editura Polirom, Iaşi, 2001.

49

ISTORIE SOCIAL Ă

SOCIAL HISTORY Disciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămânal -

învăŃământ de zi: 2 curs, 1 lucrări practice; total ore semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Originile şi evoluŃia istoriei sociale; sursele; obiective ştiinŃifice; metodele

şi tehnicile de cercetare ale istoriei sociale; proliferarea investigaŃiilor asupra surselor orale: istoria orală - relevanŃă ştiinŃifică şi evoluŃie, recuperarea mărturiilor orale; timpul şi spaŃiul social ca dimensiuni ale realităŃii sociale, semnificaŃia limbajului social;destinul european al lumii româneşti: teritoriul, jocul factorilor şi condiŃiilor istorice, resurse, geografia variabilă a spaŃiului românesc; natură, om, comunitate românească: apariŃia fiinŃei umane, condiŃiile mediului natural, individualizare etnică; începuturile şi evoluŃia vieŃii sociale: constrângeri şi factori favorizanŃi ai relaŃiilor interumane, forme incipiente de coagulare socială, geneza şi evoluŃia diferenŃierilor sociale; consolidarea sistemului clientelar şi a dezvoltării dependente, tendinŃe timpurii de periferializare a comunităŃilor sud-est europene: migratori şi autohtoni, definirea unui nou tip de evoluŃie socială, sistemul tributal, obştea sătească, succesiunea tipurilor dominatorii, “modelul”dezvoltării dependente; comunităŃile rurale şi urbane; accentuarea caracterului agrar al societăŃii româneşti: geneza, tipologia şi evoluŃia satului românesc, apariŃia oraşelor, ipoteze, căi şi modalităŃi de constituire; structuri şi raporturi sociale, evoluŃia lentă spre modernism: dominanta agrară a structurilor sociale, esenŃa raporturilor agrare, distincŃii „locale”; accelerarea ritmurilor dezvoltării moderne: consecinŃe ale trendului modernizator:burghezie, muncitorime, clasele de mijloc, dominanta burgheză a structurilor sociale şi de clasă; societate – naŃiune: concepŃii şi teorii privind apariŃia societăŃii şi a naŃiunii, societatea ca sistem social, geneza şi evoluŃia societăŃii şi a naŃiunii române, “problema naŃională”, statul naŃional unitar.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Florian Tănăsescu, Istorie socială, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007. 2. Traian Herseni, Sociologie. Teoria generală a vieŃii sociale, Bucureşti, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, 1982. 3. Henri H. Stahl, Controverse de istorie socială românească, Bucureşti, 1969.

50

PSIHOLOGIA EDUCA łIEI EDUCATIONAL PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie şi în cadrul trunchiului comun al curriculum-lui pentru formarea iniŃială a cadrelor didactice; sem. 1; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore semestru: 54; 5 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Momente ale constituirii psihologiei educaŃiei, realizată prin sumarea unor contribuŃii venite din direcŃii foarte diferite: pedagogia psihologică, şcoala activă, psihologia pedagogică etc.; stadialitatea dezvoltării psihice: J. Piaget (dezvoltarea cognitivă), L. Kohlberg (dezvoltarea morală), E. Erikson (dezvoltarea psihosocială); caracterizarea vârstelor şcolare ; semnificaŃia contribuŃiilor în domeniul psihologiei educaŃiei a diferiŃilor gânditori aparŃinând tradiŃiei: I.Fr. Herbart, E. Muemann, W.A. Lay etc.; ContribuŃii ale Şcolii active la domeniul educaŃiei: J. Dewey, Ellen Key, Maria Montessori etc.; locul şi rolul pedagogiei ideologice în cunoaşterea psihicului infantil; preocuparea pentru rezolvarea problemelor teoretice ale psihologiei pedagogice (realizările lui L.S. Vîgotski, S.L. Rubinstein, A.N. Leontiev); necesitatea integrării în psihologia educaŃiei, atât a realizărilor psihologiei pedagogice, cât şi ale psihologiei educaŃiei; problema tehnologiilor didactice; intelectul general şi intelectul specific: definiŃii, aplicaŃii în practica curriculară.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. N.Radu, L.Goran, A.Ionescu, Psihologia educaŃiei, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Dorina Sălăvăstru, Psihologia educaŃiei, Editura Polirom, Iaşi, 2004. 3. Constantin Cucoş (şi colab.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi gradele didactice, Editura Polirom, Iaşi, 1998. 4. Cristina NeamŃu, DevianŃa şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 2003. 5. A. Cosmovici, L. Iacob, Psihologie şcolară, Editura Polirom, Bucureşti, 1998/1999. 6. P. CreŃu, Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iaşi, 1997.

51

SOCIOLOGIE GENERAL Ă 2 GENERAL SOCIOLOGY 2

Disciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal -

invăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Stratificare şi mobilitate socială: definire, tipologie, teorii, definire şi tipuri de mobilitate; instituŃii sociale: familia, rudenia , casătoria, viaŃa economică şi munca, politica, puterea, autoritatea de stat, democraŃia, partidul politic, educaŃia, stiinŃa, religia; organizaŃiile si conducerea lor: teorii, influenŃă şi putere, stiluri de conducere; comunităŃi teritoriale: comunităŃi rurale şi urbane; comportament colectiv şi schimbare socială: miscări sociale, definiŃii şi factori explicativi ai schimbării sociale, problema inovaŃiei, schimbări actuale şi perspective.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Carmen Furtună, Sociologie generală, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007. 2. Ioan Mihăilescu, Sociologie generală, Editura Polirom, Iaşi, 2003. 3. Claudette Lafaye, Sociologia organizaŃiilor , Editura Polirom, Iaşi, 1998. 4. *** Tratat de sociologie (coord. Raymond Boudon), Editura Humanitas, 1997.

52

METODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE RESERCH METHODS AND TECHNIQUES

Disciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal -

învăŃământ de zi: 2 curs, 1 lucrări practice; total ore semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Ancheta sociologică şi sondajul de opinie publică: definiŃii, obiect de

analiză, valoare şi limite; raportul dintre sondaj, anchetă şi cercetarea sociologică;tipurile anchetei sociologice; chestionarul sociologic: chestionarul - tehnică şi instrument de cercetare, tipuri de chestionare, structura chestionarelor; formularea întrebărilor; interviul sociologic: specificul interviului în cercetarea socio-umană, criterii de clasificare a interviurilor, modalităŃi de utilizare a interviului în cercetarea sociologică concretă; analiza documentelor sociale: caracterizarea documentelor sociale, clasificarea documentelor, valoarea şi limitele utilizarii documentelor în cercetarea socio-umana; analiza conŃinutului comunicării-specific, unităŃile de analiză şi categoriile de analiză, etapele cercetării bazate pe analiza conŃinutului comunicării, procedee de analiză; metoda observaŃiei-specific, tipuri de observaŃie, reguli de observare; experimentul în cercetarea psihosociologică-specific, concepte de bază în metodologia experimentului psihosociologic, tipuri de experimente în stiinŃele socio-umane, etapele cercetării experimentale în psihosociologie.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. I. Cauc, B. Manu, D. Pârlea, L. Goran, Metodologia cercetării sociologice. Metode şi tehnici ce cercetare, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. S.Chelcea, Chestionarul în invesigaŃia sociologică, Editura StiinŃifică, Bucureşti, 1975. 3. Ronald F. King, Strategia cercetării , Editura Polirom, Iaşi, 2005. 4. Gary King, Robert Keohane, Sidney Verba, Fundamentele cercetării sociale, Editura Polirom, Iaşi, 2000. 5. Tr. Rotariu, P. IluŃ, Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Editura Polirom, Iaşi, 1997. 6. L. Vlăsceanu, Metodologia cercetării sociologice. Metode şi tehnici, Editura StiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1996.

53

FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI 2 BASIS OF PSYCHOLOGY 2

Disciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal - invăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Reprezentările; gândirea; imaginaŃia; memoria; comunicarea şi limbajul; funcŃiile şi formele limbajului; procesele reglatorii - atenŃia şi voinŃa; procesele de energizare – stimulare: afectivitate, motivaŃia; psihicul şi activitatea.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. M. Golu, Fundamentele psihologiei, vol.1-2, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007. 2. M. Golu, Fundamentele psihologiei. Compendiu, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

54

ISTORIA PSIHOLOGIEI HISTORY OF PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Premise gnoseologice ale gândirii divergente în Psihologie: problematica obiectivului, metodei, produsului, evoluŃiei şi a raportului cu alte ştiinŃe; criterii de definire a sistemelor şi teoriilor în Psihologie; clasicism şi neoclasicism; fenomenologie, paradigmă, schimbare, modelul odoblejian al Ńesăturii fapt – teorie. IdeaŃia psihologică în cadrul filosofiei antice: cadre conceptuale în gândirea psiho-logică a Orientului antic, psiho-fiziologie, etică, epistemologie; sufletul ca esenŃă şi principiu al vieŃii în Grecia antică: şcoala „fizicienilor” din Milet, Pitagora, Heraclit, şcoala eleată, Democrit; sofiştii şi Socrate; Platon, Aristotel, Epicur şi LucreŃiu; idei despre suflet la medicii antichităŃii. Evul mediu şi Renaşterea: Aurelius Augustinus – ultimul gânditor al lumii vechi; Avicenna; Roger Bacon; Thomas d’Aquino; Tomaso Campanella; Leonardo da Vinci; Fr. Bacon; Th. Hobbes; Descartes; Malebranche; Pascal; Spinoza; J. Locke . Gândirea psihologică în perioada „materialismului francez” din secolul al-XVIII-lea: Condillac; La Metrie; Cabanis; D’Holbach; Helvetius; Diderot. AsociaŃionism: Th. Hobbes, G. Berkeley, D. Hume, Fr. Bacon, Th. Brown, J. Mill, J. St. Mill, Al. Bain, H. Ebbinghaus; I. P. Pavlov, Vl. Bechterev; Ed. L. Thorndike, Ed. R. Guthrie. Structuralism psihologic: Fr. Brentano, G. Fechner, H. Helmholtz, W. Wundt, Ed. Titchener, C. Stumpf, O. Külpe, Ed. Boring. FuncŃionalism: Fr. Galton, Ch. Darwin, G. Romanes, C. L. Morgan, J.Cattell, J. Baldwin, W. James, Ed. L. Thorndike, J. Dewey, R. Woodworth. Behaviorism: idei pregătitoare la Darwin, Morgan, Loeb, Descartes, La Metrie, Cabanis, Comte, Cattell, Thorndike, Pavlov; Watson-fondatorul behaviorismului; A. Weiss, Hunter, Lashley, Tolman, Guthrie şi C. Hull. Psihologia gestaltistă: Fr. Brentano, Ch. Ehremfels, W. James, J. Dewey, G. E. Müller, D. Katz. Fondatorii: Wertheimer, Katz. Fondatorii: Wertheimer, Köhler, Koffka, K. Lewin. Psihanaliza: Precursori –.Leibniz, Goethe, Fechner, Darwin; începători – Herbart, Schopenhauer, Charcot; fondator –S. Freud; dezvoltări la Adler, Jung, Fereczi, Fank, Horney, Sullivan, Fromm. Psihologia umanistă americană: „Psihologia acŃiunii” – un traiect conceptual preg-nant în Psihologia contemporană: P. Janet,

55

L.S.Vâgotski, A.N.Leontiev, J. Piaget, J.P. Guilford. Creatologia – o perspectivă asupra potenŃialului şi acŃiunii umane: A. Osborn, W. Gordon, S. Parnes, E.P. Torrance. Istoria psihologiei în România: Perioadele preexperimentală şi modernă.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Gr. Nicola, Istoria psihologiei, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Aristotel, Despre suflet, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1996. 3. Laertios Diogene, Despre vieŃile şi doctrinele filosofilor, Editura Polirom, Iaşi, 1997. 4. Ion Mânzat, Istoria psihologiei universale, Editura Titu Maiorescu, Bucureşti, 1994.

56

ANALIZA DATELOR DATA ANALYSIS

Disciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 laborator; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Curs introductiv: rolul şi locul analizei datelor în cercetarea sociologică; analiza datelor ca drum între datele cuprinse în statistica primară şi informaŃia ce ce ne apropie de cunoaşterea fenomenului. Instrumente de prezentare a datelor: diagrame, scheme şi rolul lor în analiza datelor. Instrumente statistice clasice de prelucrare a datelor: indici statistici, teste statistice parametrice, corelaŃii, regresii; pericolul „matematicizării” fo Ńate a cercetării; alte instrumente statistice de prelucrare a datelor: teste neparametrice - testul medianei, testul semnului, testul Wilcoxon; teste neparametrice de corelaŃie. Instrumente de stocare şi prezentare a rezultatelor: baze de date, grafuri; programe specializate în cercetarea sociologică: prezentarea SPSS; înregistrarea datelor în SPSS; realizarea de diagrame în SPSS; asemănări şi diferenŃe între SPSS şi Excel; prelucrarea datelor cu ajutorul computerului: realizarea unei baze de date în SPSS şi în Excel; funcŃii statistice în SPSS; funcŃii statistice în Excel; inserarea acestora în raportul de cercetare; studii de caz; finalizarea cercetării: concluzii parŃiale, concluzii finale; noi direcŃii de continuare a cercetării.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. C. Pomohaci, Informatica utilizată pentru aplicaŃii în sociologie şi psihologie, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007.

2. C. Pomohaci, Daniela Pârlea, Analiza datelor, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007.

57

SOCIOLOGIA POPULA łIEI ŞI DEMOGRAFIE SOCIOLOGY OF POPULATION AND DEMOGRAPHY

Disciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Demografia ca ştiinŃă; răspândirea populaŃiei pe Terra; numărul populaŃiei; structura populaŃiei după caracteristici demografice; natalitate, fertilitate, nupŃialitate, divorŃialitate; mortalitatea populaŃiei; mişcarea migratorie a populaŃiei; populaŃie-resurse-mediu înconjurător; teorii despre populaŃie; politici demografice.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Dan Roşca, Introducere în sociologia populaŃiei şi demografie, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007. 2. Nicolae Ilinca, Geografie umană, Editura Corint, Bucureşti, 1999. 3. V.Sora, I.Hristache, C.Mihăescu, Demografie şi statistică socială, Editura Economică, Bucureşti, 1996. 4. Vladimir Trebici, Demografia, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti,1979.

58

STATISTICA ŞI APLICA łIILE EI ÎN SOCIOLOGIE ŞI PSIHOLOGIE

STATISTICS IN SOCIOLOGY AND PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 laborator; total ore

semestru: 42; 3 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Elemente de statistică matematică : populaŃie statistică ; gruparea datelor; frecvenŃă absolută, frecvenŃă relativă; frecvenŃe cumulate; serii statistice; caracteristici - modul, mediană, media aritmetică, dispersia; distribuŃii teoretice şi distribuŃii experimentale; ajustarea liniară, pătratică, log-linară; metoda celor mai mici pătrate a lui Gauss ; variabile aleatoare: definiŃia variabilei aleatoare; operaŃii cu variabile aleatoare; variabile aleatoare independente; valori tipice ale variabilelor aleatoare: valoarea medie, mediana, modul, abaterea de la medie, dispersia, abaterea medie pătratică; covarianŃa; coeficientul de corelaŃie ; corelaŃia rangurilor; coeficientul de corelaŃie a lui Spearman; coeficientul lui Kendall; coeficienŃi de corelaŃie parŃială şi multiplă. Analiza de regresie. Analiza de dependenŃă (Cauzală); modele recursive (de tip Simon, H. Blalock, R. Boudon, Duncan şi Alker). InvestigaŃia şi analiza statistică : recensământul, sondajul, ancheta socială, mono-grafie; construirea indicatorilor statistici; analiza seriilor interdependente; analiza dispersio-nală. Sondajul statistic : caracteristicile de bază ale sondajului statistic ; baza de sondaj ; eşantionarea. - procedee de eşantionare ; sondajul în populaŃii omogene şi neomogene; grad de reprezentativitate; nivel de încredere; tehnici de eşantionare; tipuri de eşantionare; tipuri de erori; organizarea unui sondaj; dosarul unui sondaj; construirea unei baze de sondaj; construirea unui model de eşantion naŃional; prelucrarea şi analiza datelor sondajului; metode de ameliorare a rezultatelor obŃinute prin sondajul statistic; chestionarul de opinie (psiho-sociologic): tipuri de întrebări; analiza scalară; construirea scalelor ; erorile de răspuns ; non-răspunsurile; analiza informaŃională a chestionarului sociologic; teste de semnificaŃie în teoria şi practica sondajului: testul ipotezei nule; intervale de încredere; testul „t”. (Student, χ2, etc.): analize calitative ale variabilelor aleatoare; metode moderne în studiul sistemelor sociale: Indicatorii de agregare; alegerile multicri-teriale şi teorema lui Arrow; elemente de teoria stabilităŃii structurale şi morfogenezei (René Thom).

59

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. P. Alexandrescu, Statistica socoală, Editura Paralela 45, Piteşti, 2004. 2. S.Chelcea, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative, Editura Economică, Bucureşti, 2001. 3. D.Porojan, Statistica şi teoria sondajului, Editura Şansa, Bucureşti, 1993. 4. T. Rotariu, G. Bădescu, Metode statistice aplicate în ştiinŃele sociale, Editura Polirom, Iaşi,1999. 5. D. Sandu, Statistica în ştiinŃele sociale, Univ. Bucureşti, 1992.

60

ANTROPOLOGIE ANTHROPOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 1 curs, 1 lucrări practice; total ore

semestru: 28; 3 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Antropologia culturală şi socială – privire generală: naşterea antropologiei; obiectul antropologiei culturale; specificul cunoaşterii antropologice; şcoli, curente şi reprezentanŃi: Marea Britanie, SUA, FranŃa, Germania; cercetarea antropologică: teme, domenii, subdomenii; metode de cercetare în antropologia culturală; demersul comparativ; observaŃia şi descrierea; istoriile vieŃii (biografia, autobiografia, etnobiografia); cultura – ordinea simbolică a lumii: simbol, semn, semnificat; ordine şi ordine simbolică; complex cultural; categoriile fundamentale ale înŃelegerii: timp, spaŃiu, clasificare, gen, număr etc; teme centrale ale antropologiei culturale şi sociale I: mituri, rituri, ritualuri, ceremonii, sărbători. Teme centrale ale antropologiei culturale şi sociale II: religia; sistemele de interdicŃii (tabu-uri); sistemele de clasificare (totemuri). Teme centrale ale antropologiei culturale şi sociale III: sisteme de schimb simbolic - darul, sacrificiul, rudenia, familia, grupul domestic. Teme centrale ale antropologiei culturale şi sociale IV: sisteme ale eficacităŃii simbolice – magia, mana, vrăjitoria, şamanismul. Teme actuale ale antropologiei: identitate şi identitate etnică; naŃiune şi naŃionalism; localizare şi globalizare; viziuni tradiŃionale asupra lumii vs. viziuni stereotipizate asupra lumii.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. J. Copans, Introducere în etnologie şi antropologie, Editura Polirom, Iaşi, 1999. 2. ***Dic Ńionar de etnologie şi antropologie, Editura Polirom, Iaşi, 2000. 3. V. Mihăilescu, Antropologie. Cinci introduceri, Editura Polorim, Iaşi, 2007. 4. M. Eliade, Tratat de istoria religiilor, Editura Humanitas, Bucureşti, 1992.

61

LIMBA ENGLEZ Ă ENGLISH LANGUAGE

Disciplină facultativă; sem. 1; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 3 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Ascultarea: prezentarea vocabularului şi verificarea însuşirii lui ca pronunŃare şi intonaŃie. Vorbirea – realizarea unui exerciŃiu cât mai extins, împreună cu profesorul şi individual (în afara orelor), pentru însuşirea corectă a vorbirii – rolul efortului propriu, în vederea unei pronunŃări cât mai bune. Citirea – prezentarea şi însuşirea transcrierii fonetice, pentru însuşirea corectă a pronunŃării şi intonaŃiei; deosebirea dintre limbile română şi engleză. Scrierea însuşirea unei scrieri corecte – ulterior ascultării, vorbirii şi citirii, prin exerciŃii intense în timpul orelor şi, mai ales, individual, prin copiere, dictare şi diverse alte exerciŃii de scriere; reguli de ortografie.Verbe modale: forma simplă şi continuă, forma afirmativă, interogativă, negativă. Pronumele: personal, declinarea, demonstrative. Numeralul: cardinal, ordinal. Imperativul (corespondenŃă cu subjonctivul). Articolul hotărât: folosire, reguli şi excepŃii. Articolul nehotărât: folosire, reguli şi excepŃii. Substantivul: număr, regulate şi neregulate, ortografie, terminaŃii (scris şi pronunŃate), diferite forme de plural, caz. Adjectivul: invariabil, comparaŃia (monosilabic, bisilabice, multisilabice), neregulat (good, bad etc.). Verbul (extindere) - verbe regulate şi neregulate, aspectul continuu (trecut, viitor), modurile: condiŃional, subjonctiv, infinitiv (lung, scurt, folosire), conjugarea: pasivă, activă, concordanŃa timpurilor, forma contrasă, comparaŃia între gramaticile limbilor române şi engleză, verbele modale. Adverbul: timp, loc, aşezarea lor. PrepoziŃia: loc, utilizare. Diverse: exprimarea timpului (orei), răspunsuri scurte şi întregi, who/what, ca subiecte demon-strative, adjective şi pronume posesiv, adjective şi pronume: there is, some, any, no + compuşi, ordinea cuvintelor în propoziŃii, schimbarea categoriei gramaticale (verb/substantiv, adjectiv/substantiv), întrebări disjunctive.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. R. Ştefan, S. Marcoci, R. Vasilescu, E. Beldea, Come along, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. G. GălăŃeanu, Sinteze de gramatică engleză, Editura Humanitas, Bucureşti, 2002.

62

LIMBA FRANCEZ Ă FRENCH LANGUAGE

Disciplină facultativă; sem. 1; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 3 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

RelaŃii socio-profesionale. SituaŃii de comunicare curentă socio-profesională orală şi scrisă. Morfosintaxa propoziŃiei – conŃinut tematic (saluer, s’informer; prendre contact, s’informer; demander son chemin; a l’hôtel; téléphoner; se plaindre de sa chambre; prendre le train; prendre l’avion; appeler un taxi; prendre le métro; prendre un verre; chez le boulanger; chez l’épicier; chez le boucher; acheter un cadeau; au restaurant; au bureau de poste; faire des achats). Morfosintaxa propoziŃiei – conŃinut lingvistic (l’article: défini, indéfini, partitif; le nom; l’adjectif qualificatif; les degrés de signification de l’adjectif; l’accord de l’adjectif; l’adjectif possessif et l’adjectif démonstratif; l’adjectif numéral; les adjectifs exclamatifs; les adjectifs indéfinis; le pronom; les pronoms personnels – complément; le pronom personnel réfléchi et le pronom possessif; les pronoms adverbiaux; les pronoms démonstratifs; le verbe; les temps simples de l’indicatif (présent, future, imparfait, passé composé; l’impératif; le conditionnel présent). Morfosintaxă - practici comunicative (saluer, se présenter, prendre congé, poser des questions, demander son chemin, refuser, conseiller / recomander / suggérer, se renseigner, téléphoner, demander à quelqu'un de faire quelque chose, se plaindre / exprimer sa satisfaction, proposer, demander un avis / donner un avis).

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Emilia Bondrea, Carmen Dumitriu, L`entreprise en situations, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. 2. S. Drăgoi Făinişi, Emilia Bondrea, Le français en situations, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. 3. Teodora Cristea, Emilia Bondrea, Éléments de grammaire française, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

63

Specializarea SOCIOLOGIE

ANUL II

- Planul de învăŃământ - Programele analitice

64

În atenŃia studenŃilor anului II

StudenŃi anului II, anul universitar 2007-2008, au, în continuare, toate informaŃiile esenŃiale utile (planuri de învăŃământ, programe analitice şi informaŃii generale pentru următorii 2 ani – II şi III, respectiv anii universitari 2007-2009). Ghidul va constitui un îndrumar până la finalizarea ciclului de studii universitare de licenŃă.

65

Facultatea: SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

Domeniul de studii universitare de licenŃă: SOCIOLOGIE; PSIHOLOGIE

Specializarea: SOCIOLOGIE Forma de învăŃământ: ZI, FR, ID

Durata studiilor (nr. credite): 3 ani (180)

PLAN DE ÎNV ĂłĂMÂNT

ANUL II

Semestrul III Semestrul IV Evaluare Credite

Ore săptămână Ore săptămână Sem. Sem. Sem. Sem. Nr. Crt Denumirea disciplinei

C S Lp/L Total C S Lp/L Total III IV III IV

DISCIPLINE OBLIGATORII

1 Sociologie universală 2 1 E 4

2 Sociologia comunităŃilor rurale 2 1 E 4

3 Sociologia culturii - I 2 1 E 5

4 Sociologia naŃiunilor 2 1 E 4

5 Sociologia opiniei publice 2 1 E 5

6 Sociologie românească 2 1 E 4

7 Sociologia comunităŃilor urbane 2 1 E 4

8 Sociologia organizaŃiilor 2 1 C 4

9 Sociologia culturii - II 2 1 E 5

10 Psihologie socială 2 1 C 5

11 Practică (comasată, 30 ore, la sfârşitul semestrului II) calif.

DISCIPLINE OP łIONALE *

12 OpŃional 1 2 1 E 4

13 OpŃional 2 2 1 E 4

14 OpŃional 3 2 1 E 4

15 OpŃional 4 2 1 E 4

14 7 14 5 2 30 30

Total

21 21 60

* Se aleg 2 (două) discipline pe fiecare semestru: semestrul III: 1. Sociologie politică 2. Sociologia comunicării 3. Sociologia schimbării sociale semestrul IV: 1. Sociologia familiei 2. Doctrine şi instituŃii politice 3. Sociologia literaturii

66

PROGRAMELE ANALITICE ALE DISCIPLINELOR ANUL II

SOCIOLOGIE UNIVERSAL Ă

UNIVERSAL SOCIOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal -

învăŃământ de zi: 2 curs, 1seminar; total ore semestru: 42; 4 credite; examen

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Introducere: obiectul şi sarcinile cursului; semnificaŃia şi actualitatea studiului istoric al sociologiei clasice; contribuŃia sociologiei clasice la constituirea şi dezvoltarea sociologiei ca disciplină ştiinŃifică de sine stătătoare; valoarea şi limitele moştenirii sociologiei clasice; semnificaŃia contemporană a sistemelor şi curentelor sociologice clasice în dezvoltarea sociologiei ca ştiinŃă şi ca pârghie în construcŃia şi reconstrucŃia „lumii sociale”. „Ciclul de viaŃă” al sociologiei ca ştiinŃă: perioade, etape, niveluri şi stadii în geneza şi evoluŃia sociologiei; precursori şi fondatori ai sociologiei; sociologia preclasică; sociologia clasică – etapă distinctă în „ciclul de viaŃă” al sociologiei, atât din punct de vedere al „substanŃei” ideatice, cât şi din cel al dimensiunii temporale, cronologice al evoluŃiei sociologiei ca ştiinŃă. EsenŃa şi problematica fundamentală a sociologiei clasice: semnificaŃia „clasicismului” în sociologie; problemele fundamentale ale sociologiei clasice ca ştiinŃă a societăŃii ca „societate”, ca „întreg” sau ca „sistem”; modelele proprii, specifice de abordare a societăŃii ale sociologiei clasice; concepŃiile metodologice, metodele, tehnicile şi regulile de investigare a societăŃii, a fenomenelor, proceselor şi realităŃilor vieŃii sociale a oamenilor; viziunile şi concepŃiile sociologilor clasici cu privire la societatea ideală; idealurile sociale şi acŃiunile sociale propuse pentru realizarea acestora; operele sociologilor clasici ca „puncte de reper” şi „pietre de hotar” în sociologie; valoarea şi limitele moştenirii sociologice clasice. Sisteme şi şcoli sociologice clasice: a. Pozitivismul sociologic - A. Comte : contextul social şi intelectual al genezei pozitivismului sociologic; originile şi destinul societăŃii industriale moderne, temă centrală a sociologiei pozitiviste; „spiritul pozitivist”; statica şi dinamica socială: concepŃia comteană asupra societăŃii, dezvoltării şi progresului social; idealul social, sociologia şi acŃiunea socială în perspectiva pozitivismului sociologic. b. Sociologia marxistă - Karl Marx: conceptele de „muncă”, „autocreaŃie” şi „alienare”– premize ale sociologiei marxiste: societatea umană şi natura; relaŃia dintre societate şi natură; interpretarea sociologică marxistă a societăŃii; clasele sociale, lupta de clasă şi forŃele

67

materiale de producŃie – factori primordiali ai evoluŃiei sociale; idealul social şi societatea ideală în sociologia marxistă; contribuŃia lui Marx la constituirea şi dezvoltarea sociologiei – evaluare şi limite. c. Sociologismul - locul lui E. Durkheim în cadrul sociologiei clasice: concepŃia lui Durkheim asupra socialului; autonomia socialului în raport cu biologicul şi psihologicul; natura societăŃii; raporturile dintre individ şi societate; solidaritatea mecanică şi solidaritatea organică; integrarea morală şi dezvoltarea socială; formele solidarităŃii sociale; anomia socială şi fatalismul; structura socialului; normal şi patologic în viaŃa socială; teoria sociologică a sinuciderii; teoria sociologică a religiei; religie, cunoaştere şi societate; şcoala durkheimistă şi contribuŃiile ei în sociologie; contribuŃia sociologismului la dezvoltarea sociologiei ca ştiinŃă autonomă. d. Sociologia logico–experimentală, matematică - Vilfredo Pareto: teoria acŃiunii sociale şi a sistemului social în sociologia lui V. Pareto; tipologia acŃiunilor umane; acŃiuni umane logice şi nonlogice; determinarea nonlogică a acŃiunilor sociale şi umane; tipologia „reziduală” a indivizilor şi grupurilor sociale; „rentierul şi speculantul”; sistemul social; elitele, masele şi echilibrul social; teoria sociologică a „circulaŃiei” elitelor; modelul matematic al societăŃii; orientarea valorică şi semnificaŃia ideologică a „ raŃionalităŃii ” paretiene. e. Sociologia comprehensiv–explicativă - Max Weber: logica, epistemologia şi metodologia ştiinŃelor naturii şi cele ale ştiinŃelor culturii; cauzalitatea istorică şi cauzalitatea sociologică; activitatea socială umană, obiect de studiu al sociologiei; „determinanŃii”, structura şi tipologia activităŃii sociale; concepŃia weberiană asupra „tipului” ideal; comprehesiunea şi explicarea activităŃii sociale; ideile religioase, etica protestantă şi geneza capitalismului european; ordinea socială, dominaŃia şi birocraŃia; neutralitatea sau angajarea axiologică; vocaŃia omului de ştiinŃă şi vocaŃia omului politic; semnificaŃia istorică a operei sociologice weberiene. SemnificaŃia contemporană a moştenirii sociologice clasice: sociologia clasică; actualitatea sociologiei clasice; determinarea esenŃei şi dimensiunilor socialului, originii societăŃii; analiza şi explicarea structurilor sociale existente; realizarea unei imagini sinoptice asupra problemelor şi temelor sociologice esenŃiale ale „corpusului general” al cunoaşterii sociologice; analiza ştiinŃifică a societăŃii în vederea ghidării bunei practici sociale şi a moralităŃii ştiinŃific întemeiate în soluŃionarea problemelor ordinii sociale, dezorganizării şi conflictului social; dezbaterea problematicii sistemului social şi a acŃiunii sociale în vederea orientării şi conducerii intervenŃiilor raŃionale în procesele de constituire a unor construcŃii sociale durabile; demonstrarea locului şi rolului cunoaşterii ştiinŃifice în asigurarea dezvoltării şi progresului social şi a caracterului socialmente benefic al cunoaşterii sociologice; realizarea unor opere ştiinŃifice durabile, care au generat dezbateri extinse în domeniul teoriei şi metodologiei investigaŃiei sociologice şi al relaŃiilor dintre sociologie şi construcŃia socială contemporană.

68

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Ştefan Costea, Istoria generală a sociologiei, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. 2. Ion Ungureanu, Ştefan Costea, Introducere în sociologia contemporană. Teorii ale acŃiunii şi raŃionalităŃii sociale, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985. 3. Ioan Jude, Sociologie şi acŃiune, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002. 4. Petre Andrei, Sociologie generală, Editura „Polirom”, FundaŃia academică „Petre Andrei”, Iaşi, 1997. 5. Traian Herseni, Prolegomene la teoria sociologică, Editura Polirom, Iaşi, 2003, Bucureşti. 6. Eugeniu SperanŃia, Introducere în sociologie, vol I, Istoria concepŃiilor sociologice, Editura Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1944. 7. Max Weber, Etica protestantă şi spiritul capitalismului, Editura Humanitas, Bucureşti, 1996. 8. Emile Durkheim, Sociologia. Regulile metodei sociologice, Editura Antet, Oradea, 2001.

69

SOCIOLOGIA COMUNIT ĂłILOR RURALE SOCIOLOGY OF RURAL COMMUNITIES

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Societatea ca sistem şi reprezentarea ei ca organigramă: comunitatea rurală ca subsistem al societăŃii integratoare; organizarea de comunitate şi organizarea de vecinătate în mediul rural; rolul genealogiilor în identitatea de sinea a comunităŃilor rurale; „efectul oponim” şi „denominările de localităŃi”; toponimiile şi „isoglosele” ca sisteme de referinŃă comportamentală; locul „cutumei” şi al „tradiŃiei” în organizarea şi menŃinerea unităŃii coeziunii comunităŃii rurale. Ontologia fenomenalităŃii rurale ca efect al sedentarismului de grup: producŃia agricolă ca trilogie de 1) sol ocupat, 2) plante cultivate şi animale şi 3) muncă; economia agricolă ca efect al producŃiei spaŃialmente difuză; starea actuală a comunităŃii rurale din Ńara noastră: îmbătrânirea demografică; transhumanŃă inversă; „subperformanŃă” economică; criză de dezvoltare; politici sociale şi politici agricole în Ńara noastră atât înainte cât şi după decembrie- 1989. Familia şi gestiunea economiei familiale: tradiŃional şi modern în organizarea familiei ca celulă de bază a comunităŃii rurale; potenŃialităŃi şi limitări ale gestiunii economiei familiale în perioada actuală în Ńara noastră; rezultatele sociale şi economice ale maşinismului agricol şi raŃionalitatea alegerii factorilor variabili în gestiunea economiei familiale şi rolul statului în susŃinerea financiară a acesteia; tehnici de cercetare a structurii de roluri şi a dinamicii familiei rurale din Ńara noastră. Fenomenul cooperatist din Ńara noastră şi valoarea lui actuală: necesitatea obiectivă a trecerii de la gestiunea economiei plurifamiliale la gestiunea economiei plurifamiliale; originile fenomenului cooperatist la noi şi în lume; raportul dintre satul şi contractul în dinamica relaŃiilor cooperatiste; ierarhii şi nivele în dinamica structurilor cooperatiste: organigrama cooperaŃiilor agricole de producŃie; asociaŃiile economice de cooperare şi organizarea lor pe principiile economiei de piaŃă. InovaŃie şi dezvoltare rurală: teorii asupra fenomenului novator; teoria difuziunii (EdituraRogers), teroia compensaŃiei (E. Hagen) şi teoria „cercului vicios al săsrăciei” (R. Nurbe şi dezvoltată de J. K. Galbraith); definirea conceptelor; fenomenul „compatibilităŃii” şi „fenomenul respingerii”; inovaŃie şi „conduită devianŃă” a liderilor inovatori; raportul dintre „tradiŃie” şi „inovaŃie”; agricultura revoluŃiei ştiinŃifico-tehnică contemporană ca domeniu al inovaŃiei continui; cercetări româneşti ale actului novator. InformaŃie şi decizie în mediul

70

rural: noua revoluŃie genetică şi necesitatea informaŃiei calificate; informaŃie şi circuite informaŃionale în mediul rural; informaŃie şi decizie: tipologizarea. Ecologia mediului rural şi evaluarea dezechilibrelor naturale: agroecosistemele ca forme de impact a activităŃii omului asupra mediului natural; legile ecologiei agricole şi rurale: legea „minismului”, legea „toleranŃei”, legea „constanŃei substanŃei vii” şi legea „dependenŃei echilibrate a ecosistemelor şi a sistemelor bioeconomice de volumul resurselor materiale (substanŃiale, energetice şi informaŃionale) capabile să le susŃină creşterea, dezvoltarea şi continuitatea; procesul „circular activ” şi „reciclarea rezidurilor materiale”; „agricultura biologică”, ca revers şi contrapondere la chimizarea excesivă, marile complexe zootehnice şi „poluarea mediului natural”. Tipologizarea comunităŃilor rurale: criterii de tipologizare a comunităŃilor rurale; locul şi rolul tipologiilor în elaborarea strategiilor de dezvoltare rurală; metode de elaborare a tipologiilor în mediul rural. Trecerea de la ocupaŃie la profesie în ruralul contemporan: rolul şcolii de toate gradele în profesionalizarea forŃei de muncă din agricultură; trecerea de la empiric la ştiinŃific în agricultura contemporană, restructurarea structurilor sociale de tip tradiŃional şi noua mobilitate socială în mediul rural. Cultură şi acŃiune de difuzare a culturii în mediul rural: folkul ca produs al relaŃiei omului cu natura; catacterul iconografic al culturii folklorice, raportul dintre util şi frumos în creaŃia folklorică; specificul culturii folklorice în raport cu cea urbană; instituŃii ale culturii rurale: căminul cultural, ca instituŃie culturală de bază în mediul rural; biserica şi rolul ei cultural; Spiru Haret promotor al uni sistem de cultură organizată în mediul rural; rolul învăŃătorului şi al preotului în dezvoltarea culturii la sate; Dimitrie Gusti despre realizarea unei „pedagogii naŃionale” prin intermediul căminului cultural; situaŃia actuală a folklorului în raport cu „mass-media”. Sistematizarea spaŃiului rural ca acŃiune de remodelare a ruralităŃii: apariŃia „uzinelor biologice” şi necesitatea restructurării mediului rural; planuri de sistematizare şi schiŃe de sistematizare rurală; sistematizarea ca acŃiune de protejare a mediului natural şi ca mijloc de acces al ruralilor la valorile civilizaŃiei actuale; legislaŃia actuală despre procesul de sistematizare teritorială. Perspectiva dezvoltării ruralului: noul ruralism (neoruralismului) ca alternativă la urbanizarea ruralului.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Ioan Mihăilescu, Ioan Matei, Satul românesc contemporan, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1986. 2. Maria Fulea, Violeta Florian, M.Sârbu (sub.red.), Satul românesc, Editura Academiei, Bucureşti, 1996. 3. Giovani Hoyois, Sociologie rurală, Bruxelles, 1976.

71

SOCIOLOGIA CULTURII 1 CULTURAL SOCIOLOGY 1

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1seminar; total ore

semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Sociologia - ştiinŃa despre societate: sociologia culturii - ramură a sociologiei. Cunoaşterea principalelor contribuŃii teoretice şi metodologice în abordarea sociologică a culturii: realizările româneşti în domeniu; înŃelegerea structurii şi funcŃionalităŃii sistemului cultural; delimitarea sferelor culturii, analiza şi înŃelegerea specificităŃii lor; înŃelegerea şi explicarea mecanismelor dinamicii culturale; cunoaşterea proceselor de difuziune culturală; cunoaşterea principalelor metode, tehnici, procedee de cercetare sociologică a fenomenelor culturale. Conceptul de sistem: câteva noŃiuni de bază ale sociologiei; conceptul de structură socială; relaŃia socială; elemente ale structurii sociale; grup social, clasă socială, pături sociale; microsociologie şi macrosociologice în analiza structurii sociale. Obiectul şi sfera sociologiei culturii : locul şi rolul sociologiei culturii în sistemul ştiinŃelor şi disciplinelor culturii; definirea conceptului de cultură; raporturile cu celelalte domenii ale culturii; contribuŃii ale antropologiei culturale; unele direcŃii ale sociologiei clasice cu privire la sfera şi obiectul sociologiei culturii. ContribuŃii româneşti la abordarea sociologică a culturii : primele abordări sociologice ale fenomenului social în Ńara noastră; conceptul de cultură la Dimitrie Gusti; contribuŃiile şcolii sociologice de la bucureşti; sistemul conceptual şi instituŃional al FundaŃiei România de Mâine, un nou model de aplicare şi exprimare a valorilor sociologiei româneşti a culturii; principiile tradiŃionale româneşti în cultura şi civilizaŃia europeană şi universală. Structura şi funcŃionalitatea sistemului cultural: cultura şi sistemele sale de referinŃă; relaŃiile dintre cultură şi diferite componente ale realităŃii sociale; acŃiunea culturală ca acŃiune socială; principiul unităŃii culturii.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Aurelian Bondrea, Sociologia culturii, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 1993. 2. Elena Claudia Biriş, Societate şi diversitate culturală, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. 3. Carmen Furtună, Sociologie generală, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

72

SOCIOLOGIA NA łIUNILOR SOCIOLOGY OF NATIONS

Disciplină obligatorie; sem. 4 ; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

NaŃiunile - expresia capacităŃii oamenilor de a produce organizări sociale: naŃiunile - organizări sociale derivate din dreptul ginŃilor ; naŃiunile - organizări sociale conştiente de sine. NaŃiunile - obiect de studiu sociologic (studiu de caz - naŃiunea română): necesitatea investigării sociologice a naŃiunilor; naşterea sociologiei româneşti - expresie a necesităŃii explicării trebuinŃelor naŃiei. NaŃiunile - organizări sociale generate de interacŃiunea dintre oameni pentru satisfacerea necesităŃilor sociale: necesităŃile naŃiunilor (trebuinŃele naŃiilor ); evoluŃii ale posibilităŃilor de satisfacere a necesităŃilor sociale. Procesele sociale care întreŃin organizarea şi funcŃionalitatea naŃiunilor: libertatea şi ordinea socială - premisa şi consecinŃa organizării naŃiunilor; gestionarea necesităŃilor organice - cerinŃa întreŃinerii funcŃionalităŃii naŃiunilor. NecesităŃile organice care întreŃin perenitatea naŃiunilor - etno-spiritualitatea şi patria: perenitatea etno-spiritualităŃii naŃiunilor; patria şi corpus-ul generator de valori sociale (poporul). Statul naŃional - expresia politico-juridică şi administrativă a puterii poporului (democraŃia): puterea poporului (democraŃia) în expresie politico-juridică şi administrativă; modalităŃi de exprimare în faŃa agresiunii statului ideologic. AcŃiune politică şi socială în evaluarea stării naŃiunii: acŃiune politică în evaluarea situaŃiei naŃiunii - starea de drept; acŃiunea socială în evaluarea situaŃiei naŃiunii - starea de fapt a naŃiunii. Starea de securitate a naŃiunii: ideologiile şi starea de securitate a naŃiunii; procesele sociale definitorii pentru starea de securitate a naŃiunii. Starea de insecuritate a naŃiunii: ideologiile şi starea de insecuritate a naŃiunii; modalităŃi de insecurizare a naŃiunii şi consecinŃele acestora. SituaŃiile critice - premisa sau consecinŃa stării de criză a guvernării ideologice: ideologiile şi aşa-numitele ,,crize ale naŃiunii” ; criza socială - situaŃie critică generalizată provocată de guvernarea ideologică. Criza politico-militară sau distrugerea democraŃiei: condiŃionarea ideologică a crizei politico-militare; forme de manifestare şi consecinŃele crizei politico-militare. Strategii de securitate a naŃiunii: abordarea strategică a securităŃii naŃiunii; acŃiuni strategice de gestionare a naŃiunii în ,,stare de securitate”.

73

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Aurel V. David, Sociologia naŃiunilor, Editura Tempus Dacoromânia Comterra, Bucureşti, 2005. 2. Matei Dogan, Dominique Pellasy, Cum să comparăm naŃiunile, Editura Alternative, Bucureşti, 1993. 3. Dimitrie Gusti, Sociologia naŃiunii şi a războiului, Editura Floarea Albastră, Bucureşti, 1995. 4. Robert B. Reich, Munca naŃiunilor, Editura Paideea, Bucureşti, 1996. 5. Ilie Bădescu, Teoria latenŃelor, Editura Isogep-Euxin, Bucureşti, 1997. 6. Grigore Georgiu, NaŃiune, cultură, identitate, Editura Diogene, Bucureşti, 1997. 7. Lucian Culda, Geneza şi devenirea naŃiunilor, Editura Licorna, Bucureşti, 2000.

74

SOCIOLOGIA OPINIEI PUBLICE SOCIOLOGY OF PUBLIC OPINION

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1seminar; total ore

semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

RelevanŃa sociologică a conceptului şi fenomenului de opinie publică; varietatea sensurilor şi a abordărilor conceptului de opinie publică; mulŃime, masă, public şi opinie publică; tipuri de definiŃii ale opiniei publice; natura, structura şi funcŃiile opiniei publice în societatea modernă; relaŃia dintre opinii şi atitudini sociale; caracteristicile, structura şi funcŃiile atitudinilor sociale; teorii ale schimbării atitudinale; dinamica opiniei publice; zvonurile, prejudecăŃile, stereotipurile în formarea opiniei publice; rolul normelor sociale şi al grupurilor de referinŃă în evoluŃia opiniei publice; cunoaşterea şi măsurarea opiniei publice: sondajul de opinie, focus-grupul, analiza de conŃinut a mass-media; posibilităŃi şi limite ale sondajelor de opinie în investigarea opiniei publice, metode alternative de investigare a opiniei publice.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Aurelian Bondrea, Sociologia opiniei publice şi a mass-media, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 1997. 2. Septimiu Chelcea, Sociologia opiniei publice, Facultatea de Comunicare şi RelaŃii Publice „David Ogilvy”-SNSPA, Bucureşti, 2000. 3. Ioan Drăgan, Opinia publică, comunicarea de masă şi propaganda, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980. 4. *** Sondajul de opinie, în “Caiet metodologic” nr.1, Universitatea Bucureşti, 1997.

75

SOCIOLOGIE ROMÂNEASC Ă ROMANIAN SOCIOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Introducere. Obiectul şi sarcinile cursului: probleme teoretice şi metodologice ale începuturilor sociologiei româneşti; raŃiunile extrinseci şi intrinseci ale constituirii sociologiei ca ştiinŃă în România; formele constitutive şi evolutive ale sociologiei în România; general şi specific în geneza şi evoluŃia sociologiei din România. Începuturile gândirii sociale româneşti; premergătorii sociologiei: Idei sociale în creaŃia şi cultura populară ; mişcările sociale populare şi sensul sociologic al ideologiilor în formare; descrierea realităŃii sociale şi primele încercări analitic-explicative; ,,Descrierea Moldovei”; sociografia lui Dimitrie Cantemir; extensia spaŃiului social intern şi internaŃional; ,,Însemnările de călătorie”; Spătarul Nicolae Milescu; Dinicu Golescu; Iordache Milescu; Ion Codru-Drăguşanu; Ion Budai-Deleanu; Ionică Tăutu; Stefan Ludwig Roth; Constantin Caracaş; Theodor Diamant. Sursele constitutive ale sociologiei româneşti – fondatorii: întemeierea politică a sociologiei; ideologia paşoptistă; Nicolae Bălcescu; fundamentele economice şi statistice ale sociologiei, Ion Ghica; Nicolae ŞuŃu; fundamentele filosofice ale sociologiei; Ion Eliade Rădulescu; sistemul categoriilor sociologice complementare; V. Conta şi contribuŃia sa în sociologie; întemeierea istorică a sociologiei; critica istorică naŃională; M. Kogălniceanu; sursele multidisciplinare ale sociologiei sistematice (Ion Ionescu de la Brad; Petre S. Aurelian; C. Rosetti; I.C. Brătianu; T. Maiorescu; M. Eminescu; reprezentanŃii medicinei şi igienei sociale etc.). Curente sociologice la finele sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea: liberalismul sociologic - C.A. Rosetti, E. Lovinescu, Constantin Dimitrescu-Iaşi, Ştefan Zeletin; poporanismul - C. Stere, V. Madgearu, M. Ralea, M. Manoilescu ; semănătorismul - N. Iorga, A.C. Popovici; naŃionalismul creştin - A.C. Cuza; socialismul şi marxismul - N. Russel, N. Codreanu, C. Dobrogeanu-Gherea, St. Stâncă, Panait Muşoiu, Raicu Ionescu-Rion; concepŃia serială a vieŃii sociale - A.D. Xenopol; variante româneşti ale sociologiei pozitivist-evoluŃioniste - sociologia mecanicist-matematică (Spiru Haret); pozitivismul ,,dialectic” şi teoria ,,circuitului social” (G.D. Scraba; N. Porsena; Sergiu Manolescu); evoluŃionismul sociologic (H. Sanielevici; H.

76

FundăŃeanu); ecouri europene în reflecŃia sociologică românească. Sisteme sociologice şi creatori de sisteme în sociologia românească: D. Drăghicescu-originalitatea unui sistem de sociologie subiectivă; C. Rădulescu-Motru - un sistem românesc de sociopsihologie; Nicolae Petrescu - un sistem de sociologie comparată; Petre Andrei - integralismul sociologic; Eugeniu SperanŃia şi sociologia axiologică; Dimitrie Gusti - monografismul sociologic şi Şcoala de sociologie românească. Paradigme şi teorii sociologice particulare: Virgil I. Bărbat - sociologia culturii şi a educaŃiei; Al Claudian - sociologia cunoaşterii şi literaturii; Tr. Brăileanu; Nichifor Crainic - paradigma elitist-etnografică. Cadrul social şi instituŃional al sociologiei: publicaŃiile periodice; învăŃământul sociologic; unităŃile de cercetare ştiinŃifică; manifestări ştiinŃifice şi relaŃii ştiinŃifice internaŃionale. Continuitate şi discontinuitate în sociologia românească (1944-1989): sociologia românească la încheierea celui de al doilea război mondial (1944-1949) ; destinul sociologiei în perioada 1949-1965, 1966-1977 şi 1978-1989 ; dimensiunile, dinamica şi structurile tematice ale ,,producŃiei” sociologice în perioada 1966-1989; actualitate şi perspectivă în sociologia românească după 1989. Sociologia românească în context internaŃional: contribuŃii româneşti la sociologia universală.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Şt. Costea (coord.), Istoria sociologiei româneşti, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2006. 2. Ştefan Costea (coord.), Mică enciclopedie. Sociologi români, Editura Expert, Bucureşti, 2001. 3. Ştefan Costea, Maria Larionescu, Ion Ungureanu, Sociologie românească contemporană. O perspeticvă în sociologia ştiinŃei, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983. 4. Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura Minerva, Bucureşti, 1973. 5. Spiru Haret, Mecanica socială, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1969.

77

SOCIOLOGIA COMUNIT ĂłILOR URBANE SOCIOLOGY OF URBAN COMMUNITIES

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Necesitatea ştiinŃifică şi necesitatea aplicativă a sociologiei urbane. Oraşul ca sistem spaŃial cu structuri funcŃionale; definiŃia oraşului; oraşul ca ,,excedent de civilizaŃie” şi ca posibilitate de alegere; oraşul ca tip instituŃionalizat de comunitate umană şi ca tip de organizare ,,artificială”; oraşul ca pol de atracŃie economică, demografică şi culturală; norma de control în mediul urban; evoluŃia fenomenului urban în Ńara noastră. Structura comunităŃii urbane: centrul şi centralizarea urbană; centrul urban ca excedent de urbanitate; funcŃiile politice, economice şi social-culturale specifice sectoarelor centrale din oraş ca simbol al ierarhiilor sociale; centrul şi fenomenul desconcentrării urbane; centralizarea şi descentralizarea urbană; tipuri de descentralizare; centrare şi desconcentrare urbană. Arii urbane şi zone în curs de urbanizare: definirea conceptului de zonă urbană; zonă urbană şi regiune urbană; contribuŃia sociologiei urbane româneşti la definirea conceptului de zonă urbană; cercetările zonale din Ńara noastră şi tipologiile realizate. Industrializarea şi urbanizarea: dezvoltarea industriei şi dezvoltarea oraşelor, industrializarea şi concentrarea populaŃiei în mari centre urbane; industrializarea supercentralizată şi dezvoltarea programată a oraşelor din Ńara noastră; distribuirea raŃională a unităŃilor industriale pe întreg teritoriul Ńării. Urbanizarea şi adaptarea urbană a celor de provenienŃă rurală: activitatea de tip nonagrar ca factor al integrării urbane; habitatul şi rolul său în adaptarea la ambianŃa urbană a celor de provenienŃă rurală; opoziŃia dintre modelele culturale specifice comunităŃii rurale şi modelele culturale ale mediului urban; sincretismul comportamental specific urbanilor de origine rurală; satisfacŃii şi insatisfacŃii în procesul adaptării la cadrul urban al celor de provenienŃă rurală; nivele succesive de integrare în mediul urban al celor proveniŃi din rural. InurbaŃia, exurbaŃia şi conurbaŃia: definiŃie şi analiză conceptuală; tipuri de conurbaŃie; conurbaŃia tehnică, conurbaŃia ierarhică cu funcŃii specializate; conurbaŃia maritimă şi conurbaŃia de tip carbonifer. Expansiunea urbană şi tipurile ei de manifestare procesuală: expansiunea prin oraşe paralele, expansiunea prin aglutinare şi expansiunea polinucleară. Programe posibile cu privire la dirijarea extinderii fenomenului urban în spaŃiile limitrofe. Megalopolis-ul, ecomenopolis-ul şi oligopolis-ul sectorial : Engels despre marile oraşe şi

78

viitorul acestora; megalopolis-ul, ca sistem de aşezări funcŃional ratuşate; megapolis-ul de pe malurile marilor lacuri şi evoluŃia lor în spaŃiu; reŃele megalopolitane şi funcŃia lor în cadrul aşezărilor compuse; ,,monopolvill-ul” ca opoziŃie organizată faŃă de megalopolis. Suburbanul, ca tip de colectivitate de impact: tipologizarea suburbanelor; suburbanismul ca mod de trai. Urbanul şi procesul de urbanizare în etapa actuală: definiŃia conceptului de urbanizare; caracterul concret al procesului de urbanizare; modernizarea, industrializarea şi urbanizarea în Ńara noastră; revoluŃia ştiinŃifico-tehnică contemporană şi incidenŃa ei cu procesul urbanizării; revoluŃia ştiinŃifico-tehnică din Ńara noastră şi implicaŃiile ei asupra procesului de urbanizare; contribuŃia cercetărilor româneşti la indicarea specificului urbanizării în Ńara noastră în etapa actuală. Ecologia oraşului: definirea termenului de ecologie; locul şi rolul şcolii de la Chicago în elaborarea ecologiei (mediul, populaŃia şi organizarea); principiile ecologiei (principiul organizării, principiul ,,funcŃiei-cheie”, principiul interdependenŃei şi principiul dominaŃiei); neocologia: principiile neocologiei; critica tendinŃelor biologizante în elaborarea neocologiei; contribuŃii româneşti la elaborarea ecologiei. Turismul ca expresie a urbanizării sub formă de ,,loisir”: turismul ca mutaŃie specială şi mutaŃie psihică, contradicŃii în cadrul relaŃiilor turistice; turismul şi urbanizarea ecologică a ambianŃei locale; turismul ca industrie, bazată pe exploatarea celor mai preŃioase bogăŃii ale Ńării: amintirea istoriei sale şi atracŃia frumuseŃilor naturii, formele turismului; termalismul, climatismul şi uvalismul; turismul organizat şi turismul individual. Sistematizarea urbană şi construcŃia urbană: sistematizarea urbană ca proces istoric; teorii privind sistematizarea urbană; teoria centurilor, teoria pragurilor şi teoria limitelor; tipuri de oraşe şi tipuri de construcŃii urbane; modele urbanistice fundamentale; activitatea de sistematizare: caracteristici generale şi context de desfăşurare; obiectul şi importanŃa sistematizării teritoriale; conŃinutul sistematizării; mediul înconjurător elemente de mediu cuprinse în sistematizare; climă, sol, subsol, forme topografice, expunere, mişcări eoliene, reŃele hidrografice; elementele de proiectare: stabilirea profilului de dezvoltare; delimitarea şi folosirea eficientă a teritoriului; zonificarea funcŃională; schiŃa de sistematizare: zona economică; zona rezidenŃială; centrul civic; reŃeaua stradală; zona depozitelor; spaŃiul verde; zona de depunere a deşeurilor; reŃeaua de circulaŃie. Urbanismul ca mod de trai: L.Wirth şi limitele teoriei sale. Fenomenalitatea urbană în etapa de tranziŃie din România.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Dorel Abraham, Introducere în sociologia urbană, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1991. 2. J.Beaujeanu Garnier, G.Chabeau, Geografia urbană, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1971. 3. P.A.Sorokin, K.Zimmerman, The Principles of rurals and urban sociologie, Cap. I, New York, 1938. 4. Pierre-Henri Derycke, Economie et planification urbaines, Tome I-III-PUF, 1979.

79

SOCIOLOGIA ORGANIZA łIILOR SOCIOLOGY OF ORGANIZATIONS

Disciplină obligatorie; sem. 4;ore săptămânal învăŃământ de zi: 2 curs, 1 lucrări practice; total ore semestru: 42; 4 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

OrganizaŃia ca sistem social. Etape în dezvoltarea teoriei organizaŃiilor: note definitorii, tipuri de organizaŃii, funcŃiile organizaŃiei, dinamica organizaŃiei, raportul dintre organizaŃie şi mediul social integrator; organizaŃia ca sistem social; evoluŃia teoriilor organizării: de la organizaŃii ca sisteme raŃionale şi închise la organizaŃii ca sisteme naturale şi deschise. Managementul organizaŃiei: practică, ştiinŃă, artă: etape în evoluŃia şi dezvoltarea managementului; tipuri de manageri şi responsabilităŃi; funcŃiile managementului; structuri organizatorice, tipuri de structuri. OrganizaŃiile birocratice şi umanizarea acestora. Forme noi de organizare: raŃionalitatea sub forma birocraŃiei; – definirea şi caracteristicile organizaŃiilor birocratice după Max Weber; avantajele şi dezavantajele birocraŃiei; disfuncŃiile comportamentului birocratic; Ad-hocraŃia, colectivismul, organizaŃiile japoneze etc. Procese şi fenomene psihosociale la nivelul organizaŃiilor: participarea şi controlul în organizaŃii; putere şi autoritate; decizia şi situaŃiile decizionale; etapele procesului decizional; analiza – diagnostic; colaborarea, cooperarea, concurenŃa şi conflictul; surse posibile şi forme de manifestare ale conflictului; managementul conflictului - tehnici de prevenire şi soluŃionare a conflictului; integrarea profesională. Grupul social: definire şi caracteristici; nevoia cooperării interumane pentru realizarea unor obiective mai ample şi complexe; grupul de muncă din perspectiva psihosociologică - funcŃii, tehnici de activare, maturizare şi dezvoltare, structura grupurilor, factorii de influenŃă, coeziunea grupului. Comportamentul organizaŃional: note definitorii, scopul studierii comportamentului în organizaŃii, dimensiuni şi perspective asupra comportamentului; modele şi teorii privind natura omului organizaŃional (teoriile X, Y, Z). MotivaŃie şi performanŃă în organizaŃii: relaŃia non-lineară dintre motivaŃie – satisfacŃie şi performanŃa; rolurile motivaŃiei, factorii ce influenŃează motivaŃia; teorii motivaŃionale; tipuri de motivaŃie. Leadership şi management. Stiluri de management: managerul ca lider şi agent al culturii organizaŃiei; trăsături asociate capacităŃii personale de a influenŃa; managerul – personalitate, stil, eficienŃa; comportamentul liderilor formali şi informali; leadership-ul argumente

80

pro şi contra. Comunicare şi sisteme informaŃionale în cadrul organizaŃiilor: definirea informaŃiei, exigenŃe faŃă de informaŃia utilă conducerii; schema procesului comunicaŃional; importanŃa feed-back-ului; eficientizarea comunicării; sistem informaŃional – informatizare – modernizare; comunicare interpersonală - comunicare organizaŃională. Cultura organizaŃională şi cultura managerială: accepŃiunea informală (ca atmosferă generală) şi formală (ca sistem de credinŃe şi valori împărtăşite) a culturii organizaŃionale; sfera de cuprindere; elementele culturii organizaŃionale. Schimbarea în organizaŃii: aria de cuprindere; teoriile schimbării; factori ce determină schimbarea la nivel de organizaŃie; managementul schimbării. Managementul calităŃii totale: zona de calitate totală sau nivelul excelenŃei; tendinŃele actuale ale managementului calităŃii totale şi cultura calităŃii totale; transferul internaŃional de Know – how managerial.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. T. ZorlenŃan, E Burduş, G Căprărescu, Managementul organizaŃiei, Editura Economică, Bucureşti, 1998. 2. Mihaela Vlăsceanu, Psihosociologia organizării şi conducerii, Editura Paideia, Bucureşti, 1993. 3. Mihaela Vlăsceanu, OrganizaŃii şi comportament organizaŃional, Editura Polirom, Bucureşti, 2003. 4. Viorel Cornescu, Management: teorie şi practică, Editura Actami, Bucureşti, 1994. 5. Claudette Lafaye, Sociologia organizaŃiilor , Editura Polirom, Iaşi, 1998. 6. Gary Johns, Comportament organizaŃional, Editura Economică, Bucureşti, 1997.

81

SOCIOLOGIA CULTURII 2 CULTURAL SOCIOLOGY 2

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1seminar; total ore

semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Sfere ale culturii: elemente caracteristice ale conceptului sociologic de sferă a culturii; cultura şi arta; arta din punct de vedere sociologic; sociologia ştiinŃei - sferă a sociologiei culturii; sociologia educaŃiei - sferă a sociologiei culturii. Dinamica culturii: nivelurile analizei sociodinamice a culturii; dinamismul cultural în concepŃia evoluŃionistă; teorii româneşti asupra dinamismului cultural; principii sociologice ale sociodinamicii culturii. Difuziunea culturii. Cultură de masă şi comunicaŃii de masă: cultura de masă; unele delimitări conceptuale; circuitul social al culturii; modele ale difuziunii culturale; structura socială a comunicaŃiei de masă; funcŃiile mijloacelor comunicaŃiei de masă; publicul cultural; rolul mass-media în formarea şi dezvoltarea opiniei publice. Metodologia cercetării sociologice a culturii: metodologie, tehnică, procedeu de cercetare; sistemul conceptual în cercetarea culturii; nivelurile teoriei şi operaŃionalizarea; tehnici ale cercetării sociologice a culturii; chestionarul şi interviul în cercetarea sociologică a culturii; metoda monografiei sociologice; analiza de conŃinut.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Aurelian Bondrea, Sociologia culturii, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007. 2. Dumitru Otovescu, Sociologia culturii româneşti, Editura ,,Scrisul românesc”, Craiova, 1992. 3. N. Radu, C. Furtună, G. Jelea, C. Bălan, Prefaceri socio-umane în România secolului XX, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 1996. 4. Raymond Boudon, (coord.), Tratat de sociologie, Editura All, Bucureşti, 1997.

82

PSIHOLOGIE SOCIAL Ă SOCIAL PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 lucrări practice; total ore

semestru: 42; 5 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Psihologia socială : definiŃie şi scurt istoric. ConstrucŃia socială a personalităŃii: de la individ la omul social. Atribuirea: rolul atribuirii în construcŃia socială. Atitudinea: definiŃia atitudinii; schimbarea de atitudine. RelaŃiile intime din perspectiva psihologiei sociale : de la prietenie la sexualitatea premaritală. Agresivitatea: definiŃie, teorii fundamentale; cauze ale agresivităŃii şi modalităŃi de prevenire. „Acomodarea cu agresivitatea”. Comportamentul prosocial: altruism, egoism şi societate. InfluenŃa socială : de la conformism la obedienŃă. Stereotipuri, prejudecăŃi, discriminare: lumea modernă şi stereotipiile cotidiene; cunoaştere socială şi prejudecată; discriminarea şi amprenta ideologică asupra lumii. Gândirea socială : de la simŃul comun la cunoaşterea ştiinŃifică; cum „gândeşte” societatea?. Reprezentările sociale: definiŃie, teorii, procese ale reprezentărilor sociale. Memoria socială: definiŃie, teorii asupra memoriei sociale; memorie socială şi istorie.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Adrian Neculau (coord.), Manual de psihologie socială, Editura Polirom, Iaşi, 2004 2. Septimiu Chelcea (coord.), Psihosociologie. Teorie şi aplicaŃii , Editura Economică, Bucureşti, 2006. 3. Serge Moscovici, Psihologia socială sau maşina de fabricat zei, Editura UniversităŃii Al. I. Cuza, Iaşi, 1994. 4. Septimiu Chelcea, Un secol de cercetări psihosociologice. 1897-1997, Iaşi, Polirom, 2002. 5. Serge Moscovici (coord.), Psihologia socială a relaŃiilor cu celălalt, Polirom, Iaşi, 1998. 6. Gustave Le Bon, Psihologia mulŃimilor, Anima, Bucureşti, 1991. 7. Konrad Lorenz, Aşa-zisul rău. Despre istoria naturală a agresiunii, Humanitas, Bucureşti, 2005. 8. Elias Canetti, Masse et puissance, Gallimard, Paris, 1966.

83

SOCIOLOGIE POLITIC Ă POLITICAL SOCIOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 3; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Politeia (cetatea) platonică; geneza şi dezvoltarea statului; formele corupte ale statului ideal: timocraŃia, oligarhia, democraŃia şi tirania; politica lui Aristotel; Aureliu Augustin; problema virtuŃii creştine şi a vieŃii păgâne; cele două cetăŃi; Toma d’Aquino: natura regimului politic; legea eternă, legea naturală, legea umană, legea divină; Machiavelli şi destinul politicii moderne; “ÎnvăŃăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”: supremaŃia împărăŃiei divine, selecŃia elitei; Thomas Hobbes - “Leviathanul”: starea de muncă, despre republică; Jean-Jacques Rousseau - “Contractul social”: problema libertăŃii şi contradicŃiile primei societăŃi, ce este contractul social - Alexis de Tocqueville – “ Despre democraŃie în America”: principiul suveranităŃii poporului în America, binele ca rezultat neintenŃionat al acŃiunii democraŃiei, de la puterea majorităŃii la tirania majorităŃii, libertatea şi egalitatea condiŃiilor; Carl Schmitt – “NoŃiunea de politic”: distincŃia amic – inamic, criteriu al politicului, războiul, fenomen de ostilitate, statul, formă a unităŃii politice, pus în discuŃie de pluralism.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Cristi Pantelimon, Sociologie politică, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007. 2. Dominique Colas, Sociologie politică, Editura Univers, Bucureşti, 2004. 3. Evelyne Pisier (coord.), Istoria ideilor politice, Editura Amarcord, Bucureşti, 2000. 4. Mattei Dogan, Sociologie politică, Editura Alternative, Bucureşti, 1999. 5. Virgil Măgureanu, Studii de sociologie politică, Editura Albatros, Bucureşti, 1997. 6. *** Enciclopedia operelor fudamentale ale filosofiei politice moderne, Editura Institutului de Teorie Socială, Bucureşti, 2001.

84

SOCIOLOGIA COMUNIC ĂRII SOCIOLOGY OF COMMUNICATION

Disciplină opŃională; sem. 3; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Concepte şi orientări specifice: comunicare; comunicaŃie; comunicare/ comunicaŃie de masă; informaŃie; sociologia comunicării/sociologia comunicaŃiilor. RelaŃia cu disciplinele înrudite: lingvistica şi sociolingvistica; semantica: semn şi simbol ; semiotica: sens şi semnificaŃie; retorica: teoria argumentării; stilistica: contextul cultural al mentalităŃilor; alte discipline înrudite. Teorii asupra comunicării şi comunicaŃiilor: teoria competenŃei comunicative; teoria sociodinamică a modurilor de comunicare; teoria interumane şi internivelice; teoria intrumentalistă în comunicare; teoria matricei comunicaŃionale; alte teorii semnificative asupra comunicării umane. Canale comunicaŃionale: tipuri şi caracteristici; clasificare şi funcŃii; noile media; limbajul - canal de comunicare socială. ConŃinuturi comunicaŃionale (mesajele): limbaje de comunicare; dimensiunile limbajului uman; semantica actului comunicaŃional; supravegherea expresiei; caracteristicile mesajelor. Metode şi tehnici de analiză a conŃinuturilor comunicaŃionale: analiza de conŃinut - generalităŃi metodologice; etapele analizei de conŃinut; stabilirea unitaŃilor de analiză; tehnici cantitative si calitative ale analizei de conŃinut. Publicul - receptor al comunicărilor: determinări şi stratificări ale mesajelor; liderii de opinie - influenŃa lor asupra receptării mesajelor; comunicare şi societate; specificul comunicării cu publicul. Radio-ul şi televiziunea - circuite comunicaŃionale: evoluŃia istorică şi funcŃiile socio-culturale; specificitatea mesajelor transmise; impactul asupra societăŃii; efectele comunicării mediatice. Filmul şi teatrul - mijloace de comunicare complexă: expresivitatea feŃei (mimica); gestica (pantomimica); comunicarea complexă prin film şi teatru. Presa şi cartea: definiŃii, istoric şi clasificări; revoluŃia cărŃii şi a unor genuri publicistice; efectele presei asupra indivizilor şi societăŃii. Arta de a comunica: orientări practice privind elaborarea scrisului şi vorbitului în public.

85

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Emilian M. Dobrescu, Sociologia comunicării , Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti,2007. 2. Vera F. Birkenbihl, Antrenamentul comunicării sau arta de a ne înŃelege, Gemma Pres, Bucureşti1998. 3. Rodica M. Cândea, Dan Cândea, Comunicarea managerială (concepte, deprinderi, strategie), Editura Expert, Bucureşti, 1996. 4. Rodica M. Cândea, Dan Cândea, Comunicarea managerială aplicată, Editura Expert, Bucureşti, 1998. 5. J.J. van Cuilenburg, , O. Scholten, G.W. Noomen, StiinŃa comunicării , Editura Humanitas, Bucureşti, 1998. 6. Stefan Prutianu, Comunicare şi negociere în afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 1998.

86

SOCIOLOGIA SCHIMB ĂRII SOCIALE SOCIOLOGY OF SOCIAL CHANGE

Disciplină opŃională; sem. 3; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Concepte fundamentale în studiul schimbării sociale: evoluŃie, progres, dezvoltare, modernizare, tranziŃie. Repere teoretice clasice in studiul schimbării sociale: evoluŃionism, neoevoluŃionism, teorii ale modernizării, teorii ale ciclurilor istorice, materialism istoric. TradiŃie, tradiŃionalism şi antitradiŃionalism, schimbarea tradiŃiei. Modernitate, pluralizarea modernităŃii şi postmodernitatea. CondiŃia de modernitate a unei societăŃi - o abordare analitică. Componenta axiologică a procesului de schimbare socială. Globalizarea ca proces social şi cultural. Timpul social ca dimensiune a schimbării. Mi şcările sociale ca forŃe ale schimbării. Teorii ale tranziŃiei în Europa Centrală şi de Răsărit. Dezvoltarea socială ca schimbare specifică. Politici publice de dezvoltare socială, indicatori şi factori favorizanŃi ai dezvoltării sociale. Elemente de metodologie a studiului schimbării sociale.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Adrian Neculau, Gilles Ferreol (coord.), Psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iaşi, 1998. 2. Cătălin Zanfir, Laura Stoica (coord.), O nouă provocare: dezvoltarea socială, Editura Polirom, Iaşi, 2006. 3. Dumitru Sandu, SpaŃiul social al tranziŃiei, Editura Polirom, Iaşi, 1999. 4. Dumitru Sandu, Sociologia tranziŃiei. Valori şi tipuri sociale în România, Editura Staff, Bucureşti, 1996.

87

SOCIOLOGIA FAMILIEI FAMILY SOCIOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 4; ore săptămânal -

învăŃământ de zi: 2 curs, 1 lucrări practice; total ore semestru: 42; 4 credite; examen

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Familia ca instituŃie universală: studiul familiei, la interferenŃa a trei discipline: sociologia familiei, antropologie, istorie socială; perspectiva sociologică asupra familiei - Auguste Comte şi comunitatea morală; Talcott Parsons şi perspectiva funcŃionalistă asupra familiei. Frederic Le Play şi abordarea monografică a familiei: familie şi societate; rudenia, bază a sociabilităŃii umane. InstituŃia rudeniei la indoeuropeni: rudenie mitică, rudenie de sânge şi rudenie spirituală; endogamie şi exogamie. EvoluŃia istorică a familiei: forme de organizare familială în epoca preistorică; familia antică în Grecia şi Roma. EvoluŃia istorică a familiei: familia creştină a evului mediu; reglementările bisericii creştine asupra vieŃii familiale; individ, familie şi Dumnezeu. EvoluŃia istorică a familiei: industrialismul şi familia modernă; schimbările modelului familial; familiile disfuncŃionale; forme denaturate ale familiei. Comunitatea familială şi proiecŃia sa spaŃială: istoricul locuinŃei; gospodărie, locuinŃă şi domiciliu; locurile sacre ale locuinŃei; domeniul femeii; locuinŃa modernă şi nuclerizarea spaŃiului. Ciclul vieŃii familiale: modele premaritale; instituŃii sociale premaritale; organizaŃiile de tineri; căsătoria, o instituŃie nouă; între jurământ şi contract. Femeia şi locul său în familie şi societate: servituŃile mai vechi sau mai noi ale femeii; feminism, antifeminism. FuncŃia reproductivă a familiei: căsătoria, între spaŃiul privat şi spaŃiul public; celebrarea concepŃiei; iubirea conjugală şi sexualitatea. FuncŃia economică a familiei: diviziunea muncii în familie – familia ca unitate de producŃie, ca unitate de consum şi ca unitate de calificare profesională; proprietatea familială - bunuri funciare şi bunuri pecuniare; succesiune şi moştenire. FuncŃiile de socializare ale familiei: educaŃie, socializare şi cultură; educatori şi părinŃi. FuncŃia etico-juridică: structura de autoritate a familiei; tribunalele familiale; sancŃiunile familiale – între pedeapsă şi abuz. FuncŃia religioasă a familiei: familie şi religie; sacerdoŃiul tatălui; religiile familiale; ritualurile familiale; masa şi vatra; alimentele rituale.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Corina Pantelimon, Sociologia familiei, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. Ioan Mihăilescu, Familia în societăŃile moderne, Editura UniversităŃii Bucureşti, 1997. 3. E. Stăciulescu, Sociologia educaŃiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 2003. 4. Maria Voinea, Sociologia familiei, Editura UniversităŃii Bucureşti, 1995.

88

DOCTRINE ŞI INSTITU łII POLITICE DOCTRINES AND POLITICAL INSTITUTIONS

Disciplină opŃională; sem. 4; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Societatea şi politica: politica la nivelul cunoaşterii comune şi al celei ştiinŃifice; geneza politicii, a instituŃiilor şi instrumentelor sale de promovare; apariŃia, dezvoltarea şi tipologia sistemelor politice. Matricea, începuturile şi evoluŃia gândirii politice: factori, condiŃii şi contexte istorice care favorizează emergenŃa şi dezvoltarea gândirii politice; evoluŃia gândirii politice în plan universal (Orientul antic, China, India, Grecia şi Roma antică, Evul Mediu european, Renaşterea şi Reforma, Epoca modernă şi contemporană). Gândirea politică în spaŃiul românesc: premise îndepărtate; de la raŃionamente politice la strategii politice; primul tratat de politică (Ionică Tăutul); generaŃia paşoptistă - „misie” istorică şi contribuŃie esenŃială la apariŃia doctrinelor politice româneşti. Doctrină şi ideologice politică: delimitări conceptuale, definiŃii, elemente constitutive, origini,; concepŃii moderne şi contemporane despre funcŃiile doctrinei politice; istoricitatea doctrinelor politice. Geneza şi evoluŃia doctrinelor politice (I): origini, faze, tipologie; panorama doctrinelor politice ale lumii moderne şi contemporane; doctrinele liberală, conservatoare şi socialistă. Geneza şi evoluŃia doctrinelor politice (II): doctrina comunistă; doctrina fascistă. InstituŃii politice (I): definire, elemente constitutive, trăsături, funcŃii, tipologie; geneza şi evoluŃia statului; raporturile cu alte instituŃii politice; puterea politică şi statul; statul de drept; stat şi societate civilă; instituŃia statală – perspective optimiste, perspective pesimiste; stat şi naŃiune. InstituŃiile politice (II): Parlamentul - origini, structură, funcŃii, tipologie; proceduri de constituire, funcŃionare şi dizolvare; perspectivele evoluŃiei instituŃiei parlamentare. InstituŃii politice (III): partidul politic - noŃiunea de partid politic, origini, proliferare, clasificare; constituirea sistemelor partidiste; funcŃiile sociale şi politice ale partidelor; evoluŃia sistemului partidist din România; tendinŃe actuale; mecanismele electorale şi accesul la putere; partidele politice şi formele de guvernare. Integrarea euro-atlantică. Efecte în plan doctrinal şi instituŃional: partide „europene” – „doctrine” europene, politică comunitară. doctrina nord-atlantică; euroregiunile şi „politicile regionale”; procesul de integrare şi efectele sale în

89

spaŃiul doctrinar şi instituŃional. Confruntări doctrinare în spaŃiul românesc: mimetism sau „originalitate locală”; liberalism, neoliberalism, conservatorism, Ńărănism (naŃional-Ńărănism), social-democraŃie, comunism, fascism – expresii doctrinare şi manifestări politice; „gândirea captivă” în comunism şi ieşirea din totalitarism; redescoperirea „deliciilor” democraŃiei; reconversia doctrinară post-decembristă. Organizarea politică a societăŃii româneşti. Sistemul instituŃional: structură, mecanisme de funcŃionare, evoluŃie; raporturi între componentele sistemului instituŃional; evantaiul pluripartidist; realităŃi şi perspective în orizontul integrării europene şi nord-atlantice.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Florian Tănăsescu, Doctrine şi instituŃii politice, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2007. 2. Anton Carpinschi, Deschidere şi sens în gândirea politică, Institutul European, Iaşi, 1995. 3. Alina Mungiu - Pippidi (coord.), Doctrine politice, Editura Polirom, Iaşi, 1998. 4. Mattei Dogan, Sociologie politică. Opere alese, Editura Alternative, Bucureşti, 1999. 5. Dimitrie Gusti, Opere, vol.II, Editura Academiei, Bucureşti, 1967. 6. Cristian Pârvulescu, Politici şi instituŃii politice, Editura Trei, Bucureşti, 2000. 7. T. Ball, R. Richard, Ideologii politice şi idealul democratic, Editura Polirom, Iaşi, 2000. 8. F. Chatelet, E. Pisier, ConcepŃiile politice ale secolului XX, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994. 9. Sergiu Tămaş, DicŃionar politic, Editura Academiei Române, Bucureşti 1993.

90

SOCIOLOGIA LITERATURII SOCIOLOGY OF LITERATURE

Disciplină opŃională; sem. 4; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Prezentarea noŃiunilor principale şi a orizontului de lucru în sociologia culturii şi

literaturii (în principal după Robert Escarpit). Autorul – condiŃiile excepŃionale: marginalizarea, exilul, închisoarea, lichidarea – dictatura de idei ca expresie a războiului cu valorile – cazul românesc. Formele de cenzură – scurtă istorie – manifestarea concretă în łările Româneşti şi România, cu precădere în cea de a doua parte a secolului XX. Soarta cărŃilor – Tipar – EdiŃii – Difuzare – Receptor – Cazul publicisticii eminesciene şi al altor scrieri (C. Stere ş. a.). Sociologia succesului în literatură: teoria lui G. Ibrăileanu şi alte teorii; Panait Istrati. Sociologia literaturii şi cazul łepeş – Dracula: tipar – gazetă – broşură – editare – manipulare propagandistică; cazul Dracula din punct de vedere al sociologiei culturii şi literaturii: caz de exploatare comercială a valorilor şi de manipulare politică. CondiŃia autorului – mutaŃii sociale – adaptare – cazurile de nebunie – aplicaŃie la situaŃia din România (sec. XIX, XX). Imagologia – definiŃie – românii văzuŃi prin călători (N. Iorga şi D.A. Lăzărescu) – Imagologia în literatură: turcii, evreii, ungurii, germanii văzuŃi de literaŃii români. Românii văzuŃi de ei înşişi – cărŃi , circulaŃie, valori. Literaturile naŃionale – reŃetă şi interdicŃie politică – scriitori şi opere: accidente de parcurs; eticheta politică şi interdicŃia: T. Arghezi, G. Călinescu, L. Blaga, M. Eliade. Concluzii pentru o introducere în sociologia culturii şi a literaturii – valorile culturale şi literare ca liant sau factor de dezagregare socială.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Robert Escarpit, Sociologia literaturii, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980. 2. Mihai Ungheanu, Sociologia literaturii (curs în format electronic). 3. Mihai Ungheanu (în colab. cu Ilie Bădescu), Enciclopedia valorilor reprimate, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, 2000. 10. M. NiŃescu, Sub zodia proletcultismului, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995. 11. Cornel Ungureanu, Mircea Eliade şi literatura exilului, Editura Viitorul Românesc, Bucureşti, 1995.

91

Specializarea SOCIOLOGIE

ANUL III

- Planul de învăŃământ - Programele analitice

92

Facultatea: SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

Domeniul de studii universitare de licenŃă: SOCIOLOGIE; PSIHOLOGIE

Specializarea: SOCIOLOGIE

Forma de învăŃământ: ZI, FR, ID

Durata studiilor (nr. credite): 3 ani (180)

PLAN DE ÎNV ĂłĂMÂNT

ANUL III

Semestrul V Semestrul VI Evaluare Credite

Ore săptămână Ore săptămână Sem. Sem. Sem. Sem. Nr. Crt.

Denumirea disciplinei

C S Lp/L Total C S Lp/L Total V VI V VI DISCIPLINE OBLIGATORII

1

Management organizaŃional şi al resurselor umane 2 1 C 5

2 Politici sociale 2 1 E 4 3 Sociologie comparată 2 1 E 5 4 Sociologia religiei 2 1 E 5 5 Sociologie juridică 2 1 E 5 6 Sociologia educaŃiei 2 1 C 5 7 Geopolitică 2 1 E 5

8 Doctrine, politici şi strategii de securitate 2 1 E 5

9 Sociologia devianŃei 2 1 C 5 10 Atelier de sociologie 2 C 4

DISCIPLINE OP łIONALE * 11 OpŃional 1 2 1 E 3 12 OpŃional 2 2 1 E 3 13 OpŃional 3 2 1 E 3 14 OpŃional 4 2 1 E 3

14 5 2 12 4 4 30 30

Total

21 20 60 * Se aleg 2 (două) discipline pe fiecare semestru: semestrul V: 1. Sociologia integrării europene 2. Sociologie economică 3. AsistenŃă socială semestrul VI: 1. Calitatea vieŃii 2. Sociologia mediului 3. Sociologia vieŃii cotidiene

93

PROGRAMELE ANALITICE ALE DISCIPLINELOR ANUL III

MANAGEMENT ORGANIZA łIONAL ŞI AL RESURSELOR UMANE

ORGANIZATIONAL AND HUMAN RESOURCES MANAGEMENT

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 lucrări practice; total ore

semestru: 42; 5 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Managementul: practică, ştiinŃă, artă; ipostazele istorice ale managementului;

accepŃiuni ale conducerii; teorii şi modele ale conducerii. Procesul de management: caracteristici, factori, funcŃii; dificultăŃi în procesul managerial şi soluŃionarea lor. Structura organizaŃională: implicaŃii manageriale ale interacŃiunii dintre organizaŃii şi mediul organizaŃional. Cultura organizaŃională şi cultura managerială: schimbarea în organizaŃii şi managementul schimbării. Stilurile manageriale şi eficienŃa lor; leadership şi management. Managementul resurselor umane - arie de cuprindere, activităŃi specifice: recrutarea şi selecŃia de personal; motivarea în muncă; evaluarea performanŃelor. Descrierea proceselor utilizate în proiectarea şi dezvoltarea organizaŃiei, precum şi în proiectarea posturilor şi a rolurilor profesionale; realizarea fişei de post şi a psihoprofesiogramei. Principalele aspecte legate de procurarea resurselor umane: planificare, studiul metodelor de recrutare şi selecŃie, integrarea în organizaŃie. Descrierea fiecăruia dintre aspectele majore ale sistemelor de recompensare: evaluarea postului, analiza nivelului de piaŃă, structuri de remunerare, avantaje nesalariale, administrarea sistemului. Profesiunea de manager (specific; tipologizare; profilurile psihosocioprofesionale ale managerilor; pregătirea pentru profesiunea de manager; selecŃia managerilor). Managementul strategic. TendinŃe în management în plan internaŃional: abordări manageriale particulare - comparaŃii culturale.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. O. Nicolescu, I. Verboncu, Management, Editura Economică, Bucureşti, 1996. 2. Manolescu Aurel, Managementul resurselor umane, Editura Economică, Bucureşti, 2001. 3. G. Johns, Comportament organizaŃional, Editura Economică, Bucureşti, 1997. 4. M. Vlăsceanu, OrganizaŃii şi comportament organizaŃional, Editura Polirom, 2005.

94

POLITICI SOCIALE SOCIAL POLICIES

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămânal -

învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Introducere în studiul politicilor sociale; perspective istorice asupra

preocupărilor de politică socială; fundamentul economic, politic şi etic al politicilor sociale; fundamentul juridic al politicilor sociale; teoretizarea nevoii umane; determinarea sărăciei, excluziunii sociale şi a marginalizării sociale; rolul statului (administraŃiei centrale şi locale) şi al societăŃii civile în producerea bunăstării sociale şi individuale; modalităŃi de aplicare a politicilor sociale: asigurările sociale, asistenŃa socială; statul bunăstării: definire, istoric, tipuri şi analiza lor comparativă; politicile sociale în contextul managerial general - ştiinŃa conducerii societăŃii şi politica socială; instituŃionalizarea politicilor sociale: organizaŃii ale administraŃiei publice; starea actuală a societăŃii româneşti şi politicile sociale; politici sociale în Europa; metode de cercetare în disciplina “Politici sociale”.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Sorin Cace, Statul bunăstării , Editura Expert, Bucureşti, 2004. 2. Ioan Mărginean, Politica socială, Editura Expert, Bucureşti, 2004. 3. Luana Miruna Pop, Politici sociale: elemente de teorie, analiză şi evaluare a politicilor sociale, Editura Economică, Bucureşti, 2005. 4. Marian Preda, Politica socială românească între sărăcie şi globalizare, Editura Polirom, Iaşi, 2002. 5. C. Zamfir, E. Zamfir, (coord.), Politici sociale: România în context european, Editura Alternative, Bucureşti, 2001.

95

SOCIOLOGIE COMPARAT Ă COMPARATIVE SOCIOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Sociologia comparată versus sociologie: accepŃiuni ale sociologiei

comparate - orientări trecute, interpretări actuale: curente, şcoli, „lideri de opinie”. Demersul comparativ în sociologie: cadrul conceptual şi teoretic, metodologie, categorii analitice, obiective, relevanŃă ştiinŃifică; cercetarea de tip calitativ şi cantitativ. Domenii esenŃiale ale studiilor comparative. ComparaŃia socio-istorică: scurt istoric al cercetărilor de acest tip; contribuŃii româneşti şi universale. Studiu comparat al comunităŃilor umane: unitatea şi diversitatea lumii sociale; surse generatoare şi efecte asupra: naturii, esenŃei şi structurilor sociale; identităŃi comunitare; alocării resurselor şi a puterii; proceselor de adaptare, integrare şi dezvoltare a societăŃilor. Statul-naŃiune „indicator” esenŃial al comparaŃiei socio-istorice?: naŃiune şi stat; naŃiuni nestatale; diferenŃieri naŃionale şi tendinŃa diminuării lor în procesele de integrare şi globalizare; trendul disoluŃiei valorilor şi identităŃii naŃionale; viitorul naŃiunilor şi al statelor naŃionale; naŃionalism şi globalizare. Caracteristicile naŃionale-elemente esenŃiale de comparaŃie a naŃiunilor: o nouă perspectivă analitică comparativă (gradul de dezvoltare socio-economică; specificul modelului cultural; tipul regimului politic; nivelul veniturilor populaŃiei etc.). „MajorităŃi” şi „minorităŃi” etnice: „problemele” etnice şi rasiale în orizont comparatist; evoluŃia raportului dintre naŃiuni şi grupuri etnice minoritare - condiŃii şi contexte socio-politice, desfăşurări trecute şi actuale, efecte locale, regionale şi universale; perspective. Sociologie politică comparată (1): sisteme politice, cultură civică şi politică, instituŃii politice (structuri, organizare şi funcŃionare), actorii sociali, relaŃia idei-instituŃii-analize comparative. Sociologie politică comparată (2): dihotomia democraŃie-totalitarism; perspective comparative în planuri distincte - naŃional, regional, continental, mondial. SpaŃiul socio-politic al tranziŃiei postcomuniste: societăŃile central şi est-europene sub impactul schimbărilor socio-politice - dimensiune, trăsături, mecanisme de iniŃiere, efecte; „modelul” autohton al tranziŃiei-societatea de subzistenŃă; perspective apropiate, evoluŃii îndepărtate.

96

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Gabriel Almond, Sidney Verba, Cultura civică. Atitudini politice şi democraŃie în cinci naŃiuni, Editura Du Dtyle, 1996. 2. Bauman Zygmund, Globalizarea şi efectele ei sociale, Editura Antet, Bucureşti, 1999. 3. Matei Dogan, Dominique Pelassy, Cum să comparăm naŃiunile, Editura Alternative, 1993. 4. Gil Eyal, Ivan Szeleny, Eleonor Townsley, Capitalism fără capitalişti. Noua elită conducătoare din Europa de Est, Editura Omega, Bucureşti, 2001. 5. Anthony Giddens, Sociologie, Editura All, Bucureşti, 2000. 6. Dumitru Sandu, SpaŃiul social al tranziŃiei, Editura Polirom, Iaşi, 1999. 7. David Stark, Laszlo Bruszt, Traiectorii postsocialiste. Transformarea politicii şi a proprietăŃii în Europa centrală şi de est, Editura Ziua, Bucureşti, 2001.

97

SOCIOLOGIA RELIGIEI SOCIOLOGY OF RELIGION

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămânal -

învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru: 42; 5 credite; examen

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Perspective de abordare a vieŃii religioase: perspectiva istorică (istoria religiilor şi a

credinŃelor), teologiile, filosofia religiei, preocupări interdisciplinare (pedagogie, statistică, antropologie, drept). Psihologia religiei: explicarea genezei religiozităŃii (etnogeneza, ontogeneza, psihogeneza); psihologia introspectivă despre religie; orientarea neokantiană; iraŃionalul în ideea divinului (Rudolf Otto); religia ca manifestare psihopatologică; Şcoala de la Salpêtrière; ipoteze psihanalitice (Freud, Jung); preocupări actuale de psihologie a religiei. Sociologia religiei: sondaje referitoare la religiozitatea muncitorimii (Charles Booth, Fréderic Le Play); teorii referitoare la statutul social al religiozităŃii (A. Comte, marxismul, E. Durkheim, M. Weber, L. Levy-Bruhl, C. Lévi Strauss); realitatea socială studiată de sociologia religiilor (obiectul sociologiei religiilor); obiectivitatea sociologului care studiază viaŃa religioasă; modalităŃi (metode, tehnici) de studiere a religiei. Fenomenul religios. Sacrul: semnificaŃia sacrului; caracteristici ale lumii transcendente; manifestarea sacrului în profan (hirofanii ale sacrului, morfologia în profan a lumii divine); ritualuri de trecere între profan şi sacru; trăirea sacrului de către credincioşi. Religia: teorii despre originea şi esenŃa religiei; sensuri „etimologice” ale religiei; evoluŃia istorică a conŃinutului şi definirii religiei. Religiozitatea: credinŃa în existenŃa şi posibilitatea legăturii cu lucrarea divină; dimensiunea teoretică a religiei; practica religioasă; modalităŃi sociale de manifestare a relaŃiilor cu sacrul (referinŃele sunt mai ales la religiile şi confesiunile din România). ComunităŃile religioase: specificul comunităŃilor religioase; integrarea în comunităŃile religioase; trăinicia şi structura comunităŃilor religioase (masa credincioşilor şi conducătorii acestora); relaŃiile religioase; toleranŃa religioasă. Religia în viaŃa societăŃii: factori care influenŃează religiozitatea; rolul religiei în societate; religie şi morală; economie şi religie; religia şi viaŃa politică; relaŃiile dintre Biserică şi Stat; religia în societatea modernă; libertatea religiei; pluralismul religios; laicizare şi secularizare.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. C. Cuciuc, Sociologia religiilor, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. C.Cuciuc, Sociopsihologia religiei, Editura ConştiinŃă şi Libertate, Bucureşti, 2006. 3. C. Cuciuc, Religiozitatea populaŃiei din România la începutul mileniului 3, Editura Gnosis, Bucureşti, 2005.

98

SOCIOLOGIE JURIDIC Ă JURIDICAL SOCIOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămânal -

învăŃământ de zi: 2 curs, 1 lucrări practice; total ore semestru: 42; 5 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Obiectul sociologiei juridice : concepte şi noŃiuni utilizate - norme şi

sancŃiuni juridice, control social, ordine socială şi ordine normativă. EvoluŃia sociologiei juridice în plan intern şi internaŃional: curente clasice şi contemporane. ContribuŃia lui Eugen Ehrlich E. Durkheim, Max Weber la constituirea şi dezvoltarea sociologiei juridice. Şcoala sociologică americană şi rolul ei în conturarea conceptelor cheie ale sociologiei juridice (G. Gurvitch, T. Parsons, R. Merton). ContribuŃia lui D. Gusti la dezvoltarea sociologiei juridice româneşti. Stadiul actual al sociologiei juridice naŃionale şi internaŃionale. Politici penale şi sociale de prevenirea criminalităŃii în spaŃiul european. JustiŃia restaurativă o alternativă la sistemul penal classic. Actul infracŃional - etiologie şi mecanisme declanşatoare ; perspectiva psihologică exploratorie; perspectiva etiologică (exemplificări - personalitatea autorului crimelor cu mobil sexual, criminalul în serie); cuplul penal - victimă-agresor (perspectivă victimologică). Comportamentul simulate: vinovăŃia ca atitudine psihică şi realitate juridică; matricea culpabilizatoare - matricea morală; exprimarea aspectului aparent - inaparent în conduita simulată.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, Tratat universitar - Psihologie judiciară, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2003. 2. Dan Banciu, Elemente de sociologie juridică, LuminaLex, 2000. 3. Gheorghe Florian, Prevenirea criminalităŃii. Teorie şi practică, Oscar Print, Bucureşti, 2005. 4. Maurice Cusson, Prevenirea delincvenŃei, Gramar, Bucureşti, 2006 . 5. Emile Durkheim, Sinuciderea. Studiu sociologic, Antet, 2005. 6. Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Psihologie judiciară, Editura Şansa, 1998. 7. Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, Alexandru Butoi, Psihologia comportamentului criminal, Editura Enmar, Bucureşti, 1999.

99

SOCIOLOGIA EUCA łIEI SOCIOLOGY OF EDUCATION

Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-ului pentru

formarea iniŃială a cadrelor didactice; sem. 6; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 lucrări practice; total ore

semestru: 42; 5 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Sociologia educaŃiei ca disciplină ştiinŃifică: geneza şi evoluŃia sociologiei educaŃiei ca ramură a sociologiei; locul sociologiei educaŃiei în sistemul ştiinŃelor sociale şi în sistemul ştiinŃelor educaŃiei. Societate şi educaŃie: educaŃia ca subsistem al sistemului social global; funcŃiile educaŃiei; educaŃia / socializarea ca termen mediu între societate şi individ; relaŃiile dintre idealul social, idealul uman şi educaŃie. Egalitatea în educaŃie: modelul “şanselor sociale” – indicator de stare a educaŃiei. Sistemul social instituŃional al educaŃiei: condiŃionarea socială a structurilor şi conŃinuturilor instructiv-educative; şcoala ca organizaŃie şi instituŃie socială; familia – instituŃie socială educaŃională primară. Demersul sociologic între abordarea sistemică şi diagnoza stărilor educaŃiei contemporane: criza educaŃiei. Coordonate sociologice ale continuităŃii şi permanentizării educaŃiei: educaŃia permanentă. EficienŃa economico-socială şi umană a educaŃiei: resursele umane, educaŃia şi dezvoltarea; evaluarea sistemelor şi a instituŃiilor de învăŃământ şi educaŃie. Viitorul educaŃiei: evoluŃii şi tendinŃe în sistemele educaŃionale contemporane; alternativa inovaŃiei educaŃionale; tehnologiile informatice şi educaŃia viitorului.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. J.M.Monteil, EducaŃie şi formare – Perspective psihosociale, Polirom, Iaşi, 1997. 2. D.Popovici, Sociologia educaŃiei, Institutul European, Iaşi, 2003. 3. E.Durkheim, EducaŃie şi sociologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980. 4. Fr.Mahler, Sociologia educaŃiei şi învăŃământului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972. 5. R. Boudon, Texte sociologice alese, Editura Humanitas, Bucureşti, 1990. 6. B.Bernstein, Studii de sociologia educaŃiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978. 7. S.Cristea, C.Constantinescu, Sociologia educaŃiei, Editura Hardiscom, Piteşti, 1998. 8. E.Stănciulescu, Teorii sociologice ale educaŃiei, Polirom, Iaşi, 1996.

100

GEOPOLITIC Ă GEOPOLITICS

Disciplină obligatorie; sem. 6; ore săptămânal -

învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Obiectul de studiu, statutul ştiinŃific al disciplinei, origini şi evoluŃie:

precursori şi fondatori; ”clasici” şi contemporani; rolul şi relevanŃa contribuŃiilor româneşti - A. D. Xenopol, Simion MehedinŃi, A. GalopenŃia, S. Manuilă, N. Iorga, I. Conea. Şcoli, curente, orientări în gândirea geopolitică : vechile şi noile şcoli europene şi americane; geopolitica şi şcolile din Asia (japoneză, chineză, sud-coreană, indiană); contributori importanŃi din Africa, America Centrală şi de Sud. Impactul factorilor politice asupra evoluŃiei geopoliticii: contextele politice şi influenŃa lor asupra geopoliticii ca ştiinŃă - de la presiuni şi anatemizare, la represiune şi desfinŃare; “ciclurile” evoluŃiei cercetărilor din sfera geopoliticii; democraŃie, totalitarism, posttotalitarism şi geopolitică. Teorii şi metode de cercetare : viziuni geopolitice asupra comportamentului actorilor sociali şi politici în spaŃiul raporturilor internaŃionale; teorii geodeterministe şi geostrategice; metodologia cercetării geopolitice. SpaŃiul geopolitic: definire; accepŃiuni mai vechi şi actuale; proprietăŃi şi trăsături; teritorii şi graniŃe; domenii de regionare teritorială: statal, regional, global. Geopolitica statului: noŃiunea de stat - definiŃie, funcŃii, tipologie ; aspecte teritoriale ale statului - întindere, poziŃie, delimitare, formă; evoluŃia hărŃilor politice ale lumii moderne şi contemporane - analize comparative şi concluzii; statul naŃional român-trecut, actualitate, perspective; hărŃile românismului integral. Marile puteri şi miza teritorială: expansiunea ca mijloc de creştere a resurselor şi de acaparare de noi pieŃe de desfacere; politica expansionistă a marilor puteri şi “dinamica frontierelor”; decupajele teritoriale şi implicaŃiile lor asupra naŃiunilor şi raporturilor dintre acestea; politica sferelor de influenŃă; consecinŃe ale expansionismului şi sferelor de influenŃă; trei studii de caz - Polonia, Rusia, Iugoslavia. RelaŃii interetnice în perspectivă geopolitică: raportul dintre ”majorităŃile” şi “minorităŃilor” etnice sursă de conflicte şi tensiuni între comunităŃile umane; grupurile etnice minoritare – o viziune globală asupra extensiei lor spaŃiale, formaŃiei demografice şi exigenŃelor geopolitice; statele naŃionale şi efectele presiunilor interne şi externe cu obiectivul satisfacerii pretenŃiilor minoritarilor - cazul Letoniei şi României. Separare şi integrare geopolitică: jocuri strategice şi arii de influenŃă ale marilor puteri; politica de enclavizare şi consecinŃele ei (Nagorno-Karabakh, Cosovo, Transnistria);

101

integrarea geopolitică şi formele ei - federalizare, regionalizare, crearea blocurilor (economice, politice, militare) şi a “internaŃionalelor”; politica cartelurilor şi monopolurilor; integrarea euro-atlantică; procese de internaŃionalizare şi mondializare; un viitor incert al frontierelor şi statelor?. Stări conflictuale şi efecte geopolitice: tendinŃa de proliferare a conflictelor în relaŃiile interumane - cauze şi efecte; tipologia conflictelor; forme agresive ale conflictelor - caracteristici, durată, diseminare spaŃială, resurse utilizare, consecinŃe geopolitice; noile provocări în relaŃiile de putere şi influenŃa lor în sfera conflictuală - fundamentalismul şi integrismul religios, terorismul; statistici şi hărŃi ale conflictelor; „tehnici” de soluŃionare a conflictelor. Surse doctrinare şi ideologice ale scenariilor geopolitice (1): liberalism, conservatorism, socialism, socio-democratism, naŃionalism, fascism, comunism, constructe geopolitice şi scenarii (suveranitatea naŃională, protecŃia sau permeabilitatea frontierelor, zone de interese vitale, bună vecinătate, ordine internaŃională, suveranitate limitată, spaŃiu vital); ideologiile şi doctrinele ca sursă de înŃelegere sau de conflicte. Surse doctrinare şi ideologice ale scenariilor geopolitice (2): doctrine geopolitice versus interese geopolitice-doctrinele - Monroe, Putin; lumea şi posibile scenarii ale evoluŃiei ei - „sfârşitul istoriei”, „sfârşitul geografiei” (al sferelor de influenŃă), „moartea geopoliticii”.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Drăguş Frăsineanu, Geopolitica, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. Florian Tănăsescu, Doctrine şi instituŃii politice, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 3. Ilie Bădescu, Dan Dungaciu, Sociologia şi geopolitica frontierei, vol. 1 şi 2, Craiova, 1992. 4. Corneliu Bogdan, Eugen Preda, Sferele de influenŃă, Editura Politică, Bucureşti, 1986. 5. C. Buchet, Religie şi putere în relaŃiile internaŃionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998. 6. E.I. Emandi, Gh. Buzatu, V.S. Cucu, Geopolitica, Editura Polirom, Iaşi, 1994. 7. Samuel Huntington, Ciocnirea civilizaŃiilor, Editura Antet, Bucureşti, 1999. 8. Ionel Nicu Sava, Şcoala geopolitică germană, Info-Team, Bucureşti, 1997.

102

DOCTRINE, POLITICI ŞI STRATEGII DE SECURITATE DOCTRINES, POLITICS AND STRATEGY OF SECURITY

Disciplină obligatorie; sem. 6; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Introducere. Securitatea - concept multivalent, cu aplicabilitate în domeniul organizărilor sociale: securitatea ca proces socio-politic, juridic şi administrativ; securitatea ca stare de drept sau stare de fapt a organizărilor sociale. Sensul şi semnificaŃia conceptelor ,,doctrine”, ,,politici” şi ,,strategii” de securitate: definirea doctrinelor, politicilor şi strategiilor de securitate; neechivalenŃele dintre abordarea ideologică şi cea sociologică); domeniile de aplicare a conceptelor ,,doctrine”, politici” şi ,,strategii” de securitate. Componentele organice şi funcŃionale ale doctrinelor, politicilor şi strategiilor de securitate: definire, scop şi obiect, obiective urmărite, direcŃii de acŃiune, modalităŃi de realizare, resurse alocate, competenŃe şi răspunderi). Cadrul social dezirabil elaborării doctrinelor, politicilor şi strategiilor de securitate: libertatea socială; ordinea socială; democraŃia şi statul de drept. Fundamentele socio-politice ale doctrinelor, politicilor şi strategiilor de securitate: valorile de securitate; interesele de securitate; necesităŃile de securitate. AmeninŃări care generează elaborarea şi operaŃionalizarea doctrinelor, politicilor şi strategiilor de securitate: sărăcia; corupŃia; criminalitatea transfrontalieră; migraŃia ilegală; terorismul; proliferarea armelor de distrugere în masă; proasta guvernare. Resursele necesare elaborării şi aplicării doctrinelor, politicilor şi strategiilor de securitate: resursele informaŃionale; resursele energetice; resursele umane. Fundamentarea competenŃelor şi răspunderilor pentru elaborarea şi aplicarea doctrinelor, politicilor şi strategiilor de securitate: competenŃe şi răspunderi ale instituŃiilor statului; competenŃe şi răspunderi ale organizaŃiilor cu funcŃii gestionare; competenŃe şi răspunederi ale cetăŃenilor. Conexiunile dintre doctrinele, politicile şi strategiile de securitate naŃională şi cele privind securitatea NATO şi a Uniunii Europene: doctrine, politici şi strategii de securitate naŃională; doctrine, politici şi strategii de securitate europeană; doctrine, politici şi strategii de securitate euroatlantică; conexiuni între doctrinele, politicile şi strategiile de securitate naŃională şi cele privind securitatea NATO şi a Uniunii Europene. Evaluarea situaŃiei organizărilor sociale prin analiză doctrinară, politică şi strategică: premise şi consecinŃe ale implicării ideologiilor în fundamentarea şi

103

aplicarea doctrinelor, politicilor şi strategiilor de securitate; evaluarea situaŃiei organizărilor sociale (analiză doctrinară, analiză politică, analiză strategică); necesitatea înlocuirii doctrinelor - ca modalităŃi de concepere a administrării publice - cu strategii sociale. OportunităŃi şi posibilităŃi oferite de sociologie în investigarea doctrinelor, politicilor şi strategiilor de securitate: aplicarea conceptelor ,,doctrine”, ,,politici” şi ,,strategii” de securitate în domeniul securităŃii organizărilor sociale; reperele oferite de sociologia românească privind elaborarea şi aplicarea doctrinelor, politicilor şi strategiilor de securitate în cazul naŃiunii şi statului român; afirmarea nevoii de utilizare a studiilor sociologice în fundamentarea, elaborarea şi aplicarea doctrinelor, politicilor şi strategiilor de securitate.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Schneider, Bertrand, Prima revoluŃie globală, o strategie pentru supravieŃuirea lumii, Editura Tehnică, Bucureşti, 1993. 2. François Chatelet, Evelyne Pisier, ConcepŃiile politice ale secolului XX, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994. 3. Barry Buzan, Popoarele, statele şi teama - o agendă pentru studii de securitate internaŃională de după războiul rece, Editura Cartier, Chişinău, 2000. 4. Vasile Paul, Ion Coşcodaru, Centrele de putere ale lumii, Editura ŞtiinŃelor Sociale şi Politice, Bucureşti, 2003. 5. Aurel V. David, Sociologia naŃiunilor, Editura Tempus Dacoromânia Comterra, Bucureşti, 2005. 6. George Sörös, Criza capitalismului global. Societatea deschisă în primejdie, Polirom, Iaşi, 1999. 7. Huguette Hirsig, Previziuni pentru secolul XXI. Primii douăzeci de ani, Editura Polirom, Iaşi, 2000.

104

SOCIOLOGIA DEVIAN łEI ABNORMAL SOCIOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 6; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 laborator; total ore

semestru: 42; 5 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Ordinea socială şi ordinea normativă. ImportanŃa factorilor normativi în viaŃa socială: reglementarea morală şi reglemetarea normativă: schimbare socială şi evoluŃie normativă; normă, normalitate, normativitate socială; condiŃii ale raŃionalităŃii şi normalităŃii acŃiunii sociale. Obiectul de studiu al sociologiei juridice şi sociologiei devianŃei: relaŃii cu alte discipline înrudite (sociologia problemelor sociale, sociologia criminalităŃii, criminologia etc.); relaŃia între cunoaşterea sociologică şi ştiinŃele normative; reguli morale, reguli juridice şi norme sociale; presiune şi conformitate socială. NoŃiunea de devianŃă şi comportament deviant: criterii de clasificare a devianŃei - statistic, normativ, medical etc.; relativitatea fenomenului de deviantă; funcŃii şi disfuncŃii ale devianŃei. Interpretări clasice în domeniul devianŃei: devianŃă şi anomie; concepŃia lui Emile Durkheim cu privire la anomie; paradigma lui Robert Merton cu privire la relaŃia între anomie şi devianŃă; interpretări alternative faŃă de paradigma mertoniană. Interpretări moderne ale devianŃei şi comportamentului deviant: paradigma structural-funcŃionalistă; paradigma conflictului; paradigma interacŃionistă; merite şi deficienŃe principale. Criminalitate şi devianŃă: amploarea şi gravitatea fenomenului de criminalitate; tipuri principale de infracŃiuni; determinante ale comportamentului criminal. Suicidul ca formă de devianŃă: valabilitatea istorică şi culturală a atitudinilor cu privire la suicid; interpretări psihologice şi psihiatrice ale conduitei suicidare; sinuciderea din perspectivă sociologică. Consumul de droguri ca devianŃă: droguri legale şi droguri ilegale; consumul şi dependenŃa faŃă de droguri din perspectivă psihologică; teorii sociologice cu privire la consumul şi dependenŃa faŃă de droguri. Conduite sexuale deviante: prostituŃia şi subculturile prostituŃiei; homosexualitatea ca o formă de conduită sexuală „alternativă”; violenŃă şi sexualitate (violul şi incestul). Controlul social al fenomenului de devianŃă: dimensiuni şi sensuri principale ale noŃiunii de control social; forme, modalităŃi şi mijloace de realizare a controlului social; dreptul ca instrument principal de realizare a controlului social. Drept, legislaŃie şi justiŃie socială: drept şi justiŃie. Tipuri şi justiŃie socială; disfuncŃii ale dreptului şi justiŃiei ; Dreptul ca mijloc de realizare a legalităŃii şi securităŃii sociale: devianŃă

105

socială şi delincvenŃă; delincvenŃa din perspectivă juridică şi sociologică; politici penale în domeniul delincvenŃei. Sociologie şi drept : paradigme fundamentale ale constituirii sociologiei juridice; pozitivismul juridic; concepŃia „dreptului liber”; contribuŃiile lui Emile Durkheim, Max Weber şi George Gurvitch în domeniul sociologiei juridice; Şcoala jurisprudenŃei sociologice şi orientarea structural-funcŃionalistă. DirecŃii de acŃiune ale sociologiei devianŃei şi sociologiei juridice în România, în perioada de tranziŃie: tranziŃie şi anomie; procesul legislativ ca factor de anomie; amploarea fenomenelor de devianŃă în societatea romnească; politici sociale şi politici penale cu privire la combaterea şi prevenirea fenomenului de devianŃă în România.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Petre Buneci, Ioana-Teodora Butoi, Tudorel Butoi, Elemente socio-juridice de control social pe terenul devianŃei speciale, (curs), Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2002. 2. Petre Buneci, Tudorel Butoi, Sociologia juridică şi devianŃa specială, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2001. 3. Ioana-Teodora Butoi, Ion VlăduŃ, Introducere în sociologia judiciară, ediŃia a II-a, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998.

106

SOCIOLOGIA INTEGR ĂRII EUROPENE SOCIOLOGY OF EUROPEAN INTEGRATION

Disciplină opŃională; sem. 5; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Introducere. Integrarea - concept multivalent, specific european, precum şi proiect socio-politic, cultural, juridic şi administrativ; integrarea - ca finalitate a intereselor şi trebuinŃelor de stabilitate, prosperitate şi securitate ale naŃiunilor, comunităŃilor sociale, statelor şi cetăŃenilor acestora; teoria integrării europene (poziŃiile doctrinare pe care le generează). Uniunea Europeană - spaŃiu identitar comun: definirea Uniunii Europene şi caracteristicile acesteia; iniŃierea şi extinderea proiectului european (de la comunităŃi la Uniunea Europeană); ModalităŃi de percepŃie a Uniunii Europene (federaŃie, confederaŃie, organizaŃie internaŃională); Uniunea Europeană - proiect de integrare unic în istorie; personalitatea juridică a Uniunii Europene (ConstituŃia şi cetăŃenia europeană). Componentele doctrinare, politice şi strategice ale integrării europene: componentele doctrinare (valori, interese şi necesităŃi comune); componentele politice (democraŃie, statul de drept, drepturile omului, proiecte comune de dezvoltare şi prosperitate); componentele strategice (ameninŃări comune, cooperare şi conlucrare pentru asigurarea păcii şi securităŃii statelor membre). Caracteristicile evoluŃiei procesului de integrare europeană şi strategiile integrării: supranaŃionalismul; interguvernamentalismul; mişcări şi organizaŃii de integrare europeană (proiectul constituŃional); tendinŃe de respingere a proiectului comunitar (surse, motivaŃii, consecinŃe). Argumentele integrării europene: argumente realiste; argumente funcŃionaliste. CerinŃele cadrului instituŃional privind integrarea europeană: sistemul instituŃional al Uniunii Europene; instituŃiile de decizie ale Uniunii Europene; autorităŃile de control legislativ şi administrativ; organismele şi instrumentele funanciare; organismele consultative, interinstituŃionale, altor instituŃii. CerinŃele cadrului legislativ şi decizional al Uniunii Europene: instrumente legale; proceduri de decizie; principii generale; principii de aplicare a dreptului comunitar. CerinŃele politicilor Uniunii Europene: scurt istoric al Politicilor Europene; sistemul de competenŃe al Uniunii Europene; cerinŃele politicilor comunitare (în domeniul economic - politica agricolă comună, politica comercială, PiaŃa Comună, politica în domeniul ConcurenŃei, politica Economică, politica Industrială, politica Monetară, politica în domeniul Pescuitului; în domeniul socio-cultural - politica în domeniul

107

Azdiovizualului, Cultelor, Culturii, Cercetării, Dezvoltării şi InovaŃiilor, EducaŃiei, Tineretului şi Formării Profesionale, SănătăŃii, Politica socială; politici de dezvoltare - politica Regională şi Fondurile Structurale, Politica în domeniul Energiei, Mediului, Transporturilor, TelecomunicaŃiilor); cerinŃe ale procesului de definire a acŃiunii externe comune (politica Externă şi de Securitate comună, Politica europeană de Securitate şi Apărare); cerinŃele procesului de creare a spaŃiunului de libertate, securitate şi justiŃie (cooperarea în materie de JustiŃie şi Afaceri Interne, comunitarizarea şi cooperarea poliŃienească şi judiciară în materie penală, Acordul Schengen). Avantajele integrării europene: în domeniul drepturilor şi obligaŃiilor cetăŃeneşti; în domeniul libertăŃilor individuale; în domeniul dezvoltării politico-statale; în domeniul securităŃii sociale şi a identităŃii etno-culturale; în domeniul dezvoltării economice; în domeniul decizionar. România în procesul de integrare în Uniunea Europeană: scurt istoric al relaŃiilor dintre România şi Uniunea Europeană (primele conacte, asocierea României la Uniunea Europeană, negocierile de aderare, prevederile Tratatului de aderare); integrarea României în Uniunea Europeană (satisfacerea nevoii de stabilitate, prosperitate şi securitate; statul român - stat membru cu drepturi depline; naŃiunea română în marea familie a naŃiunilor europene); costurile şi beneficiile integrării (în plan socio-politic, economic, cultural, juridic, identitar).

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Ion Avram, Uniunea Europeană şi aderarea României, Editura Sylvi, Bucureşti, 2001. 2. Gheorghe Iordan Rădulescu, Uniunea Europeană. Aprofundare şi extindere, Editura Trei, Bucureşti, 2001. 3. Cezar Bârzea, Politicile şi instituŃiile Uniunii Europene, Editura Corint, Bucureşti, 2001. 4. Guillaume Courty, Guillaume Devin, ConstrucŃia europeană, Editura Coresi, Bucureşti, 2003. 5. Luciana- Alexandra Ghica (coord.), Enciclopedia Uniunii Europene, EdiŃia a II-a, Editura Meronia, Bucureşti, 2006. 6. Nicoleta Diaconu, Sistemul instituŃional al Uniunii Europene, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001. 7. Iulia Motoc, Uniunea Europeană. Dreptul şi politica extinderii ei, Editura Paideia, Bucureşti, 2001. 8. Mirela Diaconescu, Economie europeană, Editura Uranus, Bucureşti, 2002. 9. Paul Magnette, Europa politică. CetăŃenie, constituŃie, democraŃie, Institutul European, Iaşi, 2003.

108

SOCIOLOGIE ECONOMIC Ă ECONOMIC SOCIOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 5; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Introducere în sociologia economică: conceptele de bază în sociologia

economică; activitatea economico-socială şi sociologia economică; societatea şi economia contemporană în perspectiva globalizării. Raportul sociologiei economice cu ştiinŃele socio-umane : relaŃia cu economia politică şi sistemul ştiinŃelor economice ; relaŃia cu psihologia şi disciplinele de graniŃă respective (temă de reflecŃie până la editarea cursului); relaŃia cu alte discipline socio-umane (etica, morala, religia, antropologia). Repere ale sociologiei economice: teorii şi doctrine din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea: teorii şi doctrine din secolul al XIX-lea; teorii şi doctrine din secolul al XX-lea. ConcepŃii despre om şi societate: tipologia umană - determinări şi caracteristici; structura psihologică a omului; condiŃionarea economică şi socială a omului. Comportamentul economic: definiŃie şi teorii explicative; consumul (productiv şi final, autoconsumul, consumul individual sau privat, consumul public); societatea de consum; modul de consum; venitul; comportamentul consumatorului; publicul consumator; factori care influenŃează comportamentul economic; modele şi metode de măsurare în investigarea fenomenelor şi proceselor economice şi sociale. RelaŃiile economice ca relaŃii interumane: comunicarea inter-umană - concept şi forme de manifestare; teorii ale comunicării economice şi metode de studiere a acesteia (teoria competenŃei comunicative, teoria comunicării interumane şi internivelice, teoria sociodinamică a modurilor de comunicare, teoria instrumentalistă, teoria matricei psihosociale); comunicarea ca liant al acŃiunilor umane; mediile comunicaŃionale (radio, tv, cinema, teatru, presă, discuri, casete etc.); sistemul economico-social: economia şi societatea românească în tranziŃie.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Emilian Dobrescu, Sociologie economică, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Nicorescu Elisabeta, Sociologie economică (curs), 1996. 3. N. Nicolae, N. Constantinescu, Reformă şi redresare economică, Bucureşti, Editura Economică, 1995. 4. Ferreol Gilles (coord.), DicŃionar de sociologie, Polirom, Iaşi-Bucureşti, 1998. 5. Sillamy Norbert, DicŃionar de psihologie, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 1996.

109

ASISTENłĂ SOCIALĂ SOCIAL ASSISTANCE

Disciplină opŃională; sem. 5; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

AsistenŃa socială: arie de cuprindere, obiect şi funcŃii. Elemente de conŃinut ale asistenŃei sociale. Politici complementare de asistenŃă socială. Manager şi management în asistenŃa socială. Principii ale asistenŃei sociale şi modalităŃi de intervenŃie socialmente utile. AsistenŃa socială în raport cu minorităŃile (naŃionale, religioase, sexuale). ProtecŃia socială a copiilor. ModalităŃi de abordare a violenŃei în familie. Victimologie şi modalităŃi de asistare a victimei. Asistarea socială a persoanelor sărace. Asistarea socială a toxicomanilor. Asistarea socială a persoanelor aflate în detenŃie. Asistarea socială a persoanelor cu dizabilităŃi. Personalul specializat în acordarea asistenŃei sociale. Sistemul de asistenŃă socială din România.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Cristian Bocancea, George NeamŃu, Elemente de asistenŃă socială, Editura Polirom, Iaşi, 1999. 2. G. NeamŃu, D. Stan, AsistenŃa socială, Editura Polirom, Iaşi, 2004. 3. Ştefan Cojocaru, Metode apreciative în asistenŃa socială, Editura Polirom, Iaşi, 2005. 4. M. Krogsrud, M. O`Melia, B. DuBois, Practica asistenŃei sociale, Editura Polirom, Iaşi, 2006. 5. F. Paşa, M. Paşa, AsistenŃa socială în România, Editura Polirom, Iaşi, 2004.

110

CALITATEA VIE łII QUALITY OF LIFE

Disciplină opŃională; sem. 6; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

SemnificaŃia cercetării calităŃii vieŃii: începuturile cercetărilor de calitate a vieŃii. Domeniile calităŃii vieŃii: calitatea vieŃii şi indicatorii sociali. Calitatea vieŃii percepute: profilul calităŃii vieŃii percepute pe grupuri socio-demografice şi ocupaŃionale. Calitatea vieŃii familiei şi copilului în România, în context european. Calitatea vieŃii de muncă în România: condiŃii-cadru şi resurse ale vieŃii de muncă. Calitatea vieŃii în mediul rural: schimbări sociale recente şi impactul lor asupra calităŃii vietii rurale. EvoluŃii ale standardului de viaŃă al populaŃiei în România: costurile sociale în perioada de tranziŃie. Modele de consum ale populaŃiei României - perspectivă comparativă asupra altor Ńări europene. Timpul liber, indicator al calităŃii vieŃii. Politici în domeniul calităŃii vieŃii în România.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Ioan Mărginean, Ana Bălaşa (coord.), Calitatea vieŃii în România, Editura Expert, Bucureşti 2002. 2. Ana Balaşa, Calitatea vieŃii – numitor comun al problemelor globale, în “Calitatea vieŃii”, nr. 3-4, 1994. 3. Florica Chipea, Familia contemporană. TendinŃe globale şi configuraŃii locale, Editura Expert, Bucureşti, 2001. 4. Dan Nicolae Adrian, Dimensiuni ale calităŃii locuirii în mediul rural, în “Calitatea vieŃii”, nr. 1-2, 1997.

111

SOCIOLOGIA MEDIULUI ENVIRONMENTAL SOCIOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 6; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Documente istorice şi documente politice privitoare la protecŃia mediului

înconjurător; legi şi “pravile” româneşti privitoare la drepturile şi datoriile omului asupra mediului. Cercetări şi practici premergătoare elaborării ecologiei ca ştiinŃă. Ernest Haeckel, întemeietor al ecologiei naturale; scoala de la Chicago şi începuturile ecologiei sociale; R. Mckenzie, iniŃiatorul ecologiei urbane. Ecologia românească în contextul integrării României în U.E.: Directiva Consiliului de Mediu al ComunităŃii Europene şi evaluarea şi evaluarea impactului ei asupra politicii de mediu din Ńara noastră. Biocentrismul ca principiu fundamental în politica de mediu; “biocentrismul” şi “etica pământului”, elemente centrale ale sociologiei mediului. Principiile ecologice formulate de către U.E. şi rolul lor în realizarea “parteneriatului” tuturor Ńărilor în protejarea mediului natural; legităŃile ecologiei în general, ale celor rurale şi urbane în particular; declaraŃiile de la Stokholm şi Rio de Janeiro cu privire la reglementarea raporturilor internaŃionale vizând protejarea mediului înconjurător. Impactul stărilor de mediu asupra vieŃii omului: fenomenul de seră şi încălzirea planetei “Pământ”; sistemul de monitorizare sau “monitoringul integrat” ca bază a managementului de mediu.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. *** Dezvoltarea durabilă, vol.2, Mecanisme şi instrumente, Editura Universitară, Bucureşti, 2005. 2. G. Iancu, Drepturile fundamentale şi protecŃia mediului, Editura Monitorul Oficial, Bucureşti, 1998. 3. Ed. Bonnefous, Omul sau natura, Editura Politică, Bucureşti, 1976. 4. D. Marinescu, Tratat de dreptul mediului, Editura All Back, Bucureşti, 2003. 5. *** Strategia protecŃiei mediului, România. Ministerul Apelor, Pădurilor şi ProtecŃiei Mediului, Bucureşti, 1996. 6. M. DuŃu, Dreptul mediului, Bucureşti, 1993.

112

SOCIOLOGIA VIE łII COTIDIENE SOCIOLOGY AND EVERYDAY LIFE

Disciplină opŃională; sem. 6; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Sociologia şi viaŃa cotidiană: Harold Garfinkel şi etnometodologia ca o

critică a sociologiei convenŃionale. Şcoala de la Anales şi studiul istoric al mentalităŃilor: convergenŃa istoriei mentalităŃilor cu sociologia cotidianului. Societatea şi secretizarea vieŃii private: discreŃia şi confidenŃialitatea în viaŃa urbană. „Imaginea” publică sau contrariul aparent al secretului. Dezvoltarea individualităŃii şi proliferarea societăŃii virtuale: conflict şi constrângere în relaŃia individului cu societatea. „Sinele ca surpriză” şi „lumea ca pericol”. Industrializarea şi consecinŃele ei în planul vieŃii cotidiene: munca femeilor, sărăcia, mobilitatea; a doua revoluŃie industrială şi viaŃa în comunităŃile muncitoreşti; secularizarea vieŃii familiale şi sociale; individul, între familie şi societate: funcŃionalitate şi disfuncŃionalitatea familială; declinul funcŃiilor familiale şi intervenŃia socială ca soluŃie alternativă. evoluŃia spaŃiului privat; mobilitate şi imobile; locuirea – între privatizare şi privaŃiune spaŃială. Ciclurile vieŃii cotidiene: naşterea şi moartea ca evenimente private. RevoluŃia sexuală: matrifocalitatea; marginalizarea bărbaŃilor; războiul sexelor. Noua morală familială: dragostea şi erotismul; divorŃul; uniunile consensuale. Noi structuri familiale: sciziunea gospodăriei; părinŃii singuri; familia conjugală. Societatea postabundenŃei: indiferenŃa faŃă de copii; copilăria sacrificată. Societatea tinerilor: tinereŃea şi schimbarea socială; embleme şi reprezentări ale tinerilor; rituri culturale ale tinerilor în modernitate şi postmodernitate.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Corina Bistriceanu, Sociologia familiei, Bucureşti, Editura FundaŃiei România de mâine, Bucureşti, 2005. 3. Philippe Ariès, Georges Duby (coord.), Istoria vieŃii private, vol. I-X, Editura Meridiane, Bucureşti, 1995-1997. 1. Philippe Ariès, Omul în faŃa morŃii , Editura Meridiane, Bucureşti, 1996. 2. Adrian Majuru, Copilăria la români, Editura Compania, Bucureşti, 2006. 3. Amitai Etzioni, Societatea monocromă, Editura Polirom, Iaşi, 2002.

113

Specializarea PSIHOLOGIE

ANUL I

- Planul de învăŃământ - Programele analitice

114

În atenŃia studenŃilor anului I

StudenŃi anului I, anul universitar 2007-2008, au, în continuare, informaŃiile esenŃiale utile (planurile de învăŃământ, programele analitice şi informaŃii generale) pentru tot ciclul Studiilor universitare de licenŃă (anii I-III).

Ghidul este un îndrumar de studii şi pentru anii II şi III.

115

Facultatea: SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

Domeniul de studii universitare de licenŃă: SOCIOLOGIE; PSIHOLOGIE

Specializarea: PSIHOLOGIE Forma de învăŃământ: ZI, FR, ID Durata studiilor (nr. credite): 3 ani (180)

PLAN DE ÎNV ĂłĂMÂNT *

ANUL I

Semestrul I Semestrul II Evaluare Credite

Ore săptămână** Ore săptămână Sem. Sem. Sem. Sem. Nr. Crt. Denumirea disciplinei

C S Lp/L Total C S Lp/L Total I II I II

DISCIPLINE OBLIGATORII 1 Sociologie generală – I 2 1 E 5

2 Metodologia cercetării sociologice şi psihologice 2 1 E 4

3 Fundamentele psihologiei -I 2 1 E 4 4 Neuropsihologie 2 1 E 4

5 Informatica şi aplicaŃiile ei în sociologie şi psihologie 2 1 Cv 4

6 Istorie socială 2 1 E 4 7 Psihologia educaŃiei 2 2 Cv 5 8 Sociologie generală - II 2 1 E 5 9 Metode şi tehnici de cercetare 2 1 E 4 10 Fundamentele psihologiei - II 2 1 E 4 11 Istoria psihologiei 2 1 E 4 12 Analiza datelor 2 1 E 4

13 Sociologia populaŃiei şi demografie 2 1 E 3

14 Statistica şi aplicaŃile ei în sociologie şi psihologie 2 1 Cv 3

15 Antropologie 1 1 Cv 3

16 Practică (comasată, 30 ore, la sfârşitul semestrului II) calif.

14 5 3 15 4 4 30 30

Total 22 23 60

DISCIPLINE FACULTATIVE***

17 Limba străină 2 1 Cv 3 2 1 3

Total 3 3

Legendă: C=ore de curs; S=seminar; Lp=lucrări pracice; L=laborator; E= examen; Cv= colocviu * Se aplică începând cu anul I din anul universitar 2007/2008. ** Pentru studenŃii de la forma de învăŃământ cu FrecvenŃă Redusă (F.R.) se organizează lecŃii de sinteză. *** StudenŃii optează pentru una din limbile străine (franceză sau engleză).

116

Notă explicativă Planul de învăŃământ şi programele analitice ale disciplinelor anului I – Specializarea psihologie sunt identice cu cele de la Specializarea sociologie (anul I) şi se găsesc la p. 43 – 62

117

Specializarea PSIHOLOGIE

ANUL II

- Planul de învăŃământ - Programele analitice

118

În atenŃia studenŃilor anului II

StudenŃi anului II, anul universitar 2007-2008, au, în continuare, informaŃiile esenŃiale utile (planurile de învăŃământ, programele analitice şi informaŃii generale pentru următorii 2 ani – II şi III, respectiv anii universitari 2007 – 2009.

Ghidul este un îndrumar de studii şi pentru anii II şi III.

119

Facultatea: SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE Domeniul de studii universitare de licenŃă: SOCIOLOGIE; PSIHOLOGIE Specializarea: Psihologie Forma de învăŃământ: ZI, FR, ID Durata studiilor (nr. credite): 3 ani (180)

PLAN DE ÎNV ĂłĂMÂNT ANUL II

Semestrul III Semestrul IV Evaluare Credite

Ore săptămână Ore săptămână Sem. Sem. Sem. Sem. Nr. Crt.

Denumirea disciplinei

C S Lp/L Total C S Lp/L Total III IV III IV

DISCIPLINE OBLIGATORII 1 Psihologia personalităŃii 2 1 E 4 2 Psihologia vârstelor 2 1 Cv 4 3 Psihologie socială - I 2 1 E 5 4 Bazele teoretice ale evaluării psihologice 2 1 E 6 5 Psihologie experimentală 2 1 E 5 6 Psihologie socială - II 2 1 E 5 7 Testarea psihologică (aptitudini şi inteligenŃă) 2 1 E 6 8 Psihologie medicală 2 1 E 4 9 Psihologie cognitivă 2 1 E 4

10 Psihologie experimentală. Metode şi tehnici 2 1 E 5 11 Practică (comasată, 30 ore, la sfârşitul semestrului II) calif.

DISCIPLINE OP łIONALE* 12 OpŃional 1 2 1 E 3 13 OpŃional 2 2 1 E 3 14 OpŃional 3 2 1 E 3 15 OpŃional 4 2 1 E 3

14 5 2 14 5 2 30 30

Total

21 21 60 * Se aleg 2 (două) discipline pe fiecare semestru: Semestrul III: 1. Defectologie şi logopedie 2. Psihologia sportului 3. Psihologia persoanelor cu nevoi speciale Semestrul IV: 1. Psihologia diferenŃelor individuale 2. Psihologie judiciară 3. Psihologie economică

120

PROGRAMELE ANALITICE ALE DISCIPLINELOR ANUL II

PSIHOLOGIA PERSONALIT ĂłII

PERSONALITY PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Conceptul de personalitate: conceptul de personalitate în perspectivă multidisciplinară; aspecte teoretice şi metodologice în psihologia personalităŃii; precizări conceptuale (individul, individualitatea, persoana, personalitatea, personajul, statutul şi rolul social); accepŃiuni ale conceptului de personalitate (accepŃiunea antropologică, accepŃiunea psihologică, accepŃiunea axiologică); tipuri de definiŃii ale personalităŃii –sinteza definiŃiilor. Teorii şi perspective de abordare a personalităŃii: clasificarea teoriilor personalităŃii (psihologia analitică; psihologia individuală; psihanaliza interpersonală; teoria trăsăturilor de personalitate; teoria constructelor personale; analiza factorială a personalităŃii); perspectiva structural-sistemică a personalităŃii. Temperamentul – ca subsistem dinamico-energetic al personalităŃii: definiŃie şi caracterizare generală; tipologii temperamentale (bioconstituŃionale, psihofiziologice, psihologice, psihosociologice, psihopatologice). Aptitudinile – ca subsistem instrumental-operaŃional al personalităŃii: definiŃie şi caracterizare generală; structura psihologică a aptitudinilor; raportul ereditate-mediu în determinarea aptitudinilor; aptitudinile în structura personalităŃii (relaŃia aptitudini-procese psihice; relaŃia aptitudini-cunoştinŃe, deprinderi, priceperi; relaŃia aptitudini - dimensiunea afectiv-motivaŃională; relaŃia aptitudini –caracter (atitudini); relaŃia aptitudini – temperament); clasificarea aptitudinilor. InteligenŃa – ca subsistem rezolutiv-productiv al personalităŃii: conceptul de inteligenŃă; teorii asupra inteligenŃei (analitică factorială; genetică; sistemică); tipuri de inteligenŃă. Caracterul – ca subsistem relaŃional-valoric şi de autoreglaj al personalităŃii: definiŃie şi caracterizare generală; structura psihologică a caracterului (atitudinile caracteriale; trăsăturile caracteriale); devenirea caracterului. Eul in structura personalităŃii: modalităŃi de definire a Eului; structura psihologică a Eului; relaŃia Eu-conştiinŃă; relaŃia Eu-personalitate.

121

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Mihai Golu, Fundamentele psihologiei, vol. II, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Mihaela łuŃu, Psihologia personalităŃii , Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 3. Mielu Zlate, Fundamentele psihologiei, Editura Pro Humanitate, Bucureşti, 2000. 3. Gordon Allport, Structura şi dezvoltarea personalităŃii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991. 4. Ann Birch, Sheila, Hayward, DiferenŃe interindividuale, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999. 5. Mihai Golu, Dinamica personalităŃii, Editura Geneze, Bucureşti, 1993. 6. Patricia Hedges, Personalitate şi temperament, Editura Humanitas, Bucureşti, 1999. 7. Carl Gustav Jung, Opere complete, vol.6 , Tipuri psihologice, Editura Trei, Bucureşti, 2004. 8. Mielu Zlate, Eul şi personalitatea, Editura Trei, Bucureşti, 2002.

122

PSIHOLOGIA VÂRSTELOR DEVELOPMENTAL PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; colocviu

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Obiectul şi metodele psihologiei vârstelor: conŃinutul tematic al disciplinei, eul şi sfera obiectului psihologiei vârstelor; importanŃa teoretică şi practică; principiile metodologice în analiza stadiilor şi perioadelor de dezvoltare umană; specificul metodelor de studiu în psihologia vârstelor; locul psihologiei vârstelor în cadrul sistemului ştiinŃelor psihologice. Stadialitatea şi evoluŃia umană: procesualitatea psihogenetică şi psihodinamică; strategii de abordare globală şi analitică a stadiilor dezvoltării psihice; analiza modulară a dezvoltării dinamice în viaŃa umană; principii şi legităŃi în evoluŃia psihică a fiinŃei umane. Debutul vieŃii: embriologia şi fazele intrauterine; naşterea şi condiŃiile de normalizare; dezvoltarea psihofizică a copilului în primul an de viaŃă; relaŃia dintre dezvoltarea motrică şi constituirea instrumentelor activităŃii psihice; transferul afectiv mamă-copil. Perioada interşcolară sau prima copilărie: caracteristici biosomatice şi psihice ale primei copilării; achiziŃia experienŃei de viaŃă şi învăŃarea spontană; formarea comunicării şi efectele în plan psihic; evoluŃia jocului şi dezvoltarea sociabilităŃii; de la formarea imaginii de sine la dezvoltarea conştiinŃei. Perioada preşcolară sau a doua copilărie: transformări de esenŃă în structura psiho-fizică a copilului; contactul cu colectivul de grădiniŃă şi relaŃionarea cu cei din jur; tipuri de adaptări şi contradicŃiile dintre solicitări şi posibilităŃi; limbajul şi procesele cognitive; conturarea însuşirilor de personalitate; evoluŃia jocurilor şi atitudinile morale. Perioada şcolară mică sau a treia copilărie: organizarea vieŃii sub influenŃa şcolii; dezvoltarea intelectului şi conduitei verbale; paradigmele învăŃării şi organizarea mentală; dezvoltarea personalităŃii şi integrarea social-şcolară. Perioada pubertăŃii sau a şcolarului mijlociu: noi achiziŃii în planul biosomatic; dezvoltarea planului senzorial; cunoaşterea şi evoluŃia proceselor psihice superioare; afectivitatea şi atitudinea puberului faŃă de sexul opus; timpul liber şi învăŃarea la pubertate; integrarea în colectiv şi stabilizarea trăsăturilor de personalitate. Perioada adolescenŃei: maturizarea psihologică şi socială; creativitate şi nonconformism (originalitate); limbajul şi dezvoltarea psihică; desprinderea de tutela familiei şi integrarea în colectiv; personalitatea şi orientarea şcolar-profesională. Perioada

123

tinereŃii: inserŃia socială şi profesională a tinerilor; constituirea familiei şi adaptarea familială; loisir-ul; dezvoltarea sensibilităŃii şi înŃelegerea; participarea la viaŃa social-politică. Perioada vârstei adulte: stabilizarea şi dinamica identităŃii; particularităŃile psihofiziologice; dezvoltarea capacităŃilor cognitive şi învăŃarea permanentă; personalitatea şi creativitatea adultă. Perioada vârstei de regresie: fragilitatea vârstelor; problema pensionării; bătrâneŃea şi problemele social-economice; involuŃia şi longevitatea; regresia biologică şi efectele ei în plan psihic; ideea de stagiu terminal (al morŃii). Metodologia cunoaşterii personalităŃii: importanŃa cunoaşterii personalităŃii; fi şa de caracterizare psihopedagogică a copilului; relaŃii grupale raportate la vârsta şi locul persoanei în micro şi macrogrupuri.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. GraŃiela Sion, Psihologia vârstelor, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. J. Piaget, B.Inhelder, Psihologia copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968. 3. U. Şchiopu, E. Verza, AdolescenŃa - personalitate şi limbaj, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989. 4. E. Verza, Psihologia vârstelor, Editura Hyperion XXI, Bucureşti,1993.

124

PSIHOLOGIE SOCIAL Ă 1 SOCIAL PSYCHOLOGY 1

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 5 credite; examen

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Obiectul psihologiei sociale: specificul domeniului; definiŃii ale

psihologiei sociale; precizări conceptuale; raporturile psihologiei sociale cu alte discipline; vocaŃia aplicativă a psihologiei sociale. Istoricul psihologiei sociale: etapele constituirii psihologiei sociale ca ştiinŃă; principalii autori ai fiecărei perioade şi contribuŃiiile acestora la devenirea domeniului. Persoana în psihologia socială: definirea persoanei; statutul şi rolul persoanei; construcŃia socială a personalităŃii, teorii privind devenirea personalităŃii în context social. Teoria atribuirii: concepte utilizate în teoria atribuirii; experimente şi explicitări ale acestora; menite să ilustreze diferitele puncte de vedere cu privire la atribuire. Atitudinile şi schimbarea lor: teoria disonanŃei afectiv-cognitive – ilustrări experimentale, explicitări, aplicaŃii. RelaŃiile interpersonale: tipuri de relaŃii interpersonale; fundamentul relaŃiilor simpatetice sau preferenŃiale; teorii cu privire la formarea relaŃiilor interpersonale; rolul sociometriei în studiul relaŃiilor preferenŃiale. Comportamentul prosocial: teorii cu privire la natura acestui tip de comportament; factori care influenŃează oferirea ajutorului; cum putem educa altruismul; cercetări experimentale. Agresivitatea: teorii cu privire la natura agresivităŃii; factori care influenŃează agresivitatea; mass- media şi violenŃa; strategii de evitare a conduitelor violente.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. W.Doise, J.C.Deschamp, G.Mugny, Psihologie socială experimentală, Editura Polirom, Iaşi, 1996. 2. A.Neculau (coord.), Manual de psihologie socială, Editura Polirom, Iaşi, 2004. 3. S.Moscovici, Psihologia socială sau maşina de fabricat zei, Editura Polirom, Iaşi, 1997. 4. P.Golu, Psihologie socială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973.

125

BAZELE TEORETICE ALE EVALU ĂRII PSIHOLOGICE THEORETICAL BASIS OF PSYCHOLOGICAL ASSESSMENT

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 laborator; total ore

semestru: 42; 6 credite; examen

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Locul şi rolul psihodiagnosticului în cadrul ştiinŃei şi practicii psihologice: raportul general-aplicativ; funcŃiile psihodiagnozei. Abordarea psihodiagnozei din perspectivă istorică: repere privind preocupările dinaintea apariŃiei testelor; repere privind direcŃiile de dezvoltare; continuitate şi discontinuitate în evoluŃia psihodiagnozei în România. Psihodiagnoza şi codul deontologic: aspecte etice şi sociale; standarde privind testarea educaŃională şi psihologică; responsabilităŃi pe linia construirii şi publicării testelor; responsabilităŃi în aplicarea testelor şi utilizarea rezultatelor. Testul psihologic ca mijloc principal în evaluarea psihologică: definiŃii din diferite perspective; taxonomii ale testelor psihologice; uzul şi abuzul de testul psihologic. Măsurarea în psihologie: tipuri de scale; calităŃi ale testelor psihologice; valoarea şi limitele testelor psihologice. Caracteristici metrologice: fidelitatea (tipuri de fidelitate; sem; exemple şi exerciŃii). Caracteristici metrologice: validitatea (tipuri; validitate convergentă şi discriminatorie; SEE) ; validitate şi teoria deciziei. Elaborarea şi construirea testelor: cerinŃe; analiza de item; teorii ale răspunsului la item; măsurarea tendinŃelor itemului. Etalonarea şi reetalonarea testului : cerinŃe privind eşantionarea, tehnici de normare; reetalonarea şi revizia testului.Aplicarea testului şi interpretarea rezultatelor: relaŃia test-obiective investigate; testarea şi sursele variaŃiei erorii; cerinŃe privind conduita utilizatorului de teste; raportul (caracterizarea) psihologic.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. M. Minulescu, Teorie şi practică în psihodiagnoză. Testarea intelectului, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. M. Albu, H. Pitariu, Proiectarea testelor de cunoştinŃe şi examenul asistat pe calculator, Editura Casa CărŃii de ŞtiinŃă, Cluj, 1993. 3. M. Albu, Construirea şi utilizarea testelor psihologice, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1998. 4. P. IluŃ, Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iaşi, 1997.

126

PSIHPLOGIE EXPERIMENTAL Ă EXPERIMENTAL PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 laborator; total ore

semestru: 42; 5 credite; examen

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Concepte fundamentale în psihologia experimentală: raportul dintre obiect şi metodă în ştiinŃă; unitatea dintre latura ontologică-teoretică şi cea metodologică a ştiinŃei. Metoda experimentală în psihologie: definiŃie, obiective, scurt istoric; norme şi standarde etice; modelarea experimentală şi variabilele implicate; controlul variabilelor; proiectul experimental; componentele cercetării; ipoteza; organizarea experimentului şi tipurile de experiment; prelucrarea şi interpretarea datelor; test şi experiment. Tehnici psihofiziologice şi poligrafie computerizată: tehnica electroencefalografică (EEG); tehnici de înregistrare a modificărilor respiratorii (pneumografia); tehnici de înregistrare a modificărilor circulatorii; cronaximetria; electromiografia (EMG); reacŃia electro-dermală (RED). Determinarea timpului de reacŃie: importanŃa teoretică şi practică a determinării T.R.; clasificarea T.R. în funcŃie de gradul sau de complexitate ca variabilă dependentă; instrumentar şi aparatură pentru determinarea T.R. ModalităŃi de determinare experimentală a activităŃii de recepŃie senzorială: pragurile senzoriale şi determinarea lor - metodele psihofizicii clasice; tehnici şi aparatura de măsurare; adaptarea senzorială şi depresia; instrumentar şi proceduri utilizate pentru determinarea sensibilităŃii şi acuităŃii - senzaŃii vizuale, auditive, cutanate, gustative şi olfactive; interocepŃia. Cercetarea experimentală a percepŃiei: modele experimentale pentru studiul experimental al constantelor perceptive (formă, mărime, culoare şi strălucire); determinarea volumului percepŃiei cu ajutorul tehnicilor tahistoscopice; studiul experimental al percepŃiei de adâncime şi distanŃă, localizarea obiectelor în spaŃiu; percepŃia timpului şi spaŃiului, orientarea spaŃială; percepŃia mişcării: - experimentul lui Wertheimer; fenomenul stroboscopic; iluzia de mişcare; paradoxul Auibert-Fleisel; rolul cuvântului în percepŃie; studiul experimental al iluziilor perceptive (Mueller-Lyer, Wundt, iluziile de greutate, haptică, Boring, figuri duble, camuflajul).

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. N. Lungu, Psihologie experimentală, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. M. Golu, Fundamentele psihologiei, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2003. 3. Mihai AniŃei, Psihologie experimentală, Editura Polirom, Iaşi, 2007.

127

PSIHOLOGIE SOCIAL Ă 2 SOCIAL PSYCHOLOGY 2

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 5 credite; examen

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Grupurile sociale mici: definirea şi caracteristicile grupurilor sociale mici; clasificarea grupurilor sociale. InfluenŃa socială: normalizare; conformism; obedienŃă; definirea fenomenelor şi explicitarea experimentelor lui Asch, Sheriff şi Milgram. Manipularea şi tehnicile de manipulare - o trecere în revistă a tehnicilor de manipulare; clasificarea acestora; metode pentru a rezista manipulărilor; manipularea prin mass-media. Activitatea şi luarea deciziilor în grup: noŃiuni de dinamică a grupurilor; tipuri de activitate, factorii productivităŃii de grup. Lideritatea şi stilurile de conducere: definirea şi funcŃiile conducerii; teorii asupra conducerii; descrierea şi comentarea celor mai cunoscute stiluri de conducere. Grupurile sociale: definire şi caracteristici; opinia lui G.Le Bon asupra psihologiei mulŃimilor. Fenomenele de masă: definire şi caracteristici; zvonurile; moda; situaŃiile sociale critice; opinia publică. Reprezentările sociale: istoricul conceptului; definire; caracteristici.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. W.Doise, J.C.Deschamp, G.Mugny, Psihologie socială experimentală, Editura Polirom, Iaşi, 1996. 2. A.Neculau (coord.), Manual de psihologie socială, Editura Polirom, Iaşi, 2004. 3. P.Golu, Psihologie socială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973.

128

TESTAREA PSIHOLOGIC Ă PSYCHOLOGICAL EVALUATION

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 laborator; total ore

semestru: 42; 6 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

ModalităŃi de abordare a intelectului şi definirea abilităŃilor intelectuale: implicaŃii ale măsurării psihologice şi construirea de teste; interpretarea testelor de inteligenŃă. ImportanŃa scalelor Wechsler în testarea inteligenŃei: scala W.A.I.S. – R. Scala W.I.S.C. Testele Cattell; testele Domino; testele tip vocabular; bateria factorială PMA; bateria factorială standard – Bonnardel; testul I3; matricile progresive Raven; testul de aptitudini mecanice MacQuarrie. Psihodiagnoza la vârstele mici şi foarte mici: testele de tip screening; testul screening Denver; scale de dezoltare - scala Brunet – Lezine şi scala Bayley; testele de inteligenŃă pentru preşcolari şi şcolarii mici - scala de dezvoltare intelectuală Binet-Simon; scala de inteligenŃă Standford-Binet; scala de inteligenŃă pentru copiii preşcolari şi şcolarii mici W.P.P.S.I.; testul nonverbal de inteligenŃă genrală Dearbon; noua scală metrică de inteligenŃă. Diagnoza atenŃiei: testarea formelor atenŃiei; importanŃa testării atenŃiei în clinică şi în orientarea profesională.Testele de memorie: diagnoza clinică a memoriei; exemple de teste de memorie - testul de atenŃie şi memorie Lahy; plăcuŃele Carrard; testul de memorie topografică; testul de memorie auditivă. Testele de creativitate: testul de gândire creativă Torrance; testele Guilford de abilităŃi ale gândirii divergente.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. M. Minulescu, Teorie şi practică în psihodiagnoză. Testarea intelectului, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. M. Albu, H. Pitariu, Proiectarea testelor de cunoştinŃe şi examenul asistat pe calculator, Editura Casa CărŃii de ŞtiinŃă, Cluj, 1993. 3. M. Albu, Construirea şi utilizarea testelor psihologice, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1998. 4. P. IluŃ, Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iaşi, 1997. 5. M. Minulescu, Conceptul de normalitate psihică, în dimensiunea psihosocială a practicii medicale, Editura InfoMedica, Bucureşti, 2002.

129

PSIHOLOGIE MEDICAL Ă MEDICAL PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Psihologia sănătăŃii: sănătatea mintală; normal şi patologic; Psihologia medicală - definiŃie, obiect, conŃinut, interrelaŃii; raportul psihologiei medicale cu medicina, psihologia clinică şi psihiatria; psihologia şi medicina – o istorie comună; psihologia medicală – un domeniu concret de activitate. Normal şi patologic în biologie, medicină şi viaŃa psihică: accepŃiunile normalului; normalitate şi sănătate; sănătatea ca medie sau normă; sănătatea ca proces şi dezvoltare; criteriile şi coordonatele sănătăŃii. normalitatea psihică. noŃiunea de sănătate mintală; sănătatea ca integrator social; sănătatea mintală şi condiŃia umană. Ciclurile vieŃii: conflict şi criză; „crizele dezvoltării”; adolescenŃa, senescenŃa; evenimente de viaŃă; vulnerabilitate; suportul social; traumă; traumatologie; PTSD; terapia traumei. Personalitatea umană şi psihologia medicală: temperamentul şi caracterul; teoriile personalităŃii şi tipologiile; limitele şi utilitatea tipologiilor; tipologii derivate din medicină şi psihopatologie; structură de personalitate şi boală; dizarmoniile personalităŃii; mecanisme psihologice de apărare a persoanei; rolul învăŃării în dizarmoniile de personalitate; apărări patologice; adaptarea şi inadaptarea; cadrul psihosocial şi determinările sale asupra personalităŃii. Boală şi sănătate: anormalitate şi boală; epidemiologia; situaŃia de a fi bolnav; modele socio-culturale ale bolii; boala somatică şi boala psihică; modele integrative ale bolii; accepŃii ale bolii psihice şi ale bolii somatice; sisteme medicale şi sisteme de asistenŃă psihiatrică. NoŃiunea de stres ca factor de boală: factori comportamentali în determinarea bolilor; stresul psihic; sindromul de adaptare; situaŃii de criză psihologică; atitudini individuale şi de grup în situaŃii de criză; strategii de adaptare; sindromul posttraumatic de stres. Boala psihică: taxonomia; nosografia; criterii de delimitare a cadrului clinic al bolii; psihopatologia; abordări doctrinare ale psihopatologiei; diagnosticul medical şi ipotezele etiologice; repere psihologice în diagnosticul clinic; argumentele validităŃii diagnostice; repere socio-culturale în formularea diagnosticului în psihiatrie; boala psihică şi personalitatea premorbidă; diagnosticul multiaxial; domeniul nevrozei. Psihosomatica şi bolile somatoforme: psihologia medicală şi psihosomatică; psihosomatica – o abordare integrativă a patologiei medicale; factorii psihosociali în etiologia bolilor; rolul personalităŃii în boală; evenimentele psihotraumatizante; situaŃiile conflictuale şi frustrante determinanŃi în apariŃia şi evoluŃia bolilor psihosomatice; boala psihosomatică

130

în perspectivă ecologică şi transculturală; tulburări somatoforme. Psihosexologia: viaŃa sexuală şi echilibrul emoŃional; erotică şi sexualitate; psihosexologia cuplului; crizele cuplului; tulburări psihosexuale; intervenŃie psihoterapeutică în sexologie. RelaŃia medic-pacient: comunicarea într-o ipostază inedită; abordarea specifică a pacientului; modele şi tehnici de interviu; grupe speciale de pacienŃi; arta diagnosticului şi examinării; greşeli şi dificultăŃi; patologia relaŃiei medic-pacient; transfer şi contratransfer. Psihologia actului terapeutic - fenomenul placebo şi evoluŃia acestuia în medicina modernă: abordarea alopatică şi homeopatică; farmacologie şi psihofarmacologie; medicul ca persoană competentă şi responsabilă în prescripŃia farmacologică; acŃiune intrinsecă şi nespecifică la agenŃii farmacologici asupra mecanismelor patogenetice ale fenomenului placebo; acceptanŃă şi complianŃă terapeutică; iatrogeniile; relaŃia psihoterapeutică în condiŃiile psihofarmacologiei clinice. Alternativa psihoterapeutică: psihanaliza şi psihoterapiile de inspiraŃie psihanalitică; conceptul de psihoterapie; izvoare culturale şi medicale ale psihoterapiei; psihoterapia ca alternativă; unitatea farmacoterapie – psihoterapie; tehnici şi metode de psihoterapie; indicaŃiile; contraindicaŃiile şi selecŃia pacienŃilor pentru psihoterapie; cadrul de desfăşurare; evaluarea rezultatelor psihoterapiei; accidente şi incidente în psihoterapie; istoria medicală a psihanalizei; S.Freud – autor original al analizei dezvoltării personalităŃii, ca mijloc de investigare a cazualităŃii psihice şi ca metodă de psihoterapie; discursul pacientului; sensul simptomelor; valoarea simbolică a acestora; relaŃii transferenŃiale în psihanaliză; indicaŃii şi limite ale terapiei psihanalitice. Drepturile pacienŃilor: drepturile şi valorile umane în îngrijirea sănătăŃii; dreptul la informare; consimŃământul informat condiŃie preliminară pentru orice intervenŃie medicală; confidenŃialitatea şi intimitatea; dreptul la îngrijire şi tratament.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. F. Tudose, Fundamente în psihologia medicală. Psihologie clinică şi medicală în practica psihologului, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. 2. F. Tudose, O abordare modernă a psihologiei medicale, Editura Infomedica, Bucureşti, 2000. 3. F. Tudose, Orizonturile psihologiei medicale, Editura Infomedica, Bucureşti, 2003. 4. F. Tudose, Fundamente în psihologia medicală, Editura Infomedica, Bucureşti, 2004. 5. C. Tudose, F. Tudose, Abordarea pacientului în psihiatrie, Editura Infomedica, Bucureşti, 2002. 6. G. Ionescu, Tratat de psihologie medicală şi psihoterapie, Editura Asklepios, Bucureşti, 1995.

131

PSIHOLOGIE COGNITIV Ă COGNITIVE PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Psihologia cognitivă - momentul apariŃiei şi direcŃii de evoluŃie: metode de cercetare în psihologia cognitivă. NeuroştiinŃa cognitivă: organizare sistemului nervos; structurile şi funcŃiile creierului; cogniŃie şi creier - cortexul cerebral şi alte structuri; cortexul cerebral şi localizarea funcŃiei. AtenŃie şi ConştiinŃă: natura atenŃiei şi a conştienŃei; atenŃia selectivă; atenŃia distributivă; modelele atenŃiei. PercepŃia: senzaŃia şi percepŃia; abordări teoretice ale percepŃiei; tulburările percepŃiei; aplicaŃii practice ale percepŃiei şi viitorul cercetărilor în psihologia percepŃiei. Memoria - procese, modele şi metode de cercetare: măsurarea memoriei; modelul tradiŃional al memoriei; perspective alternative (niveluri de procesare, memoria de lucru, sistemul memoriei multiple etc.); memoria excepŃională şi neuropsihologia; uitarea şi distorsiunile memoriei; natura constructivă a memoriei; tulburările memoriei. Reprezentarea şi organizarea cunoştinŃelor în memorie: imagini versus cuvinte; imaginea mentală; concepte şi categorii; teoria prototipului; scheme şi scenarii cognitive; reprezentările cunoştinŃelor procedurale. Limbajul: etapele dezvoltării limbajului; gândire; limbă; limbaj; limbajul metaforic; limbajul în context social; limbajul - genul şi vârsta ; neuropsihologia limbajului. Rezolvarea de probleme şi creativitatea: procesualitatea rezolvării de probleme ; tipuri de probleme; obstacole şi modalităŃi de depăşire a lor în rezolvarea de probleme; experŃii şi rezolvarea de probleme; creativitatea - tipuri de contribuŃii creative. Decizia şi raŃionamentul: tipuri de raŃionamente ; modelele deciziei. Dezvoltarea cognitivă: principalele abordări ale dezvoltării cognitive; dezvoltarea abilităŃilor de procesare a informaŃiilor; dezvoltarea cognitivă a adultului.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Elena-Claudia Rusu, Psihologie cognitivă, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007. 2. Mircea Miclea, Psihologie cognitivă. Modele teoretico-experimentale, Editura Polirom, Iaşi, 1999. 3. Mielu Zlate, Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iaşi, 1999. 4. Tony Malim, Procese cognitive, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999.

132

PSIHPLOGIE EXPERIMENTAL Ă : METODE ŞI TEHNICI EXPERIMENTAL PSYCHOLOGY: METHODS AND TECHNIQUES

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 laborator; total ore

semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Teorii specifice în psihologia experimentală. Psihologia experimentală în România şi în plan internaŃional. Studiul experimental al memoriei şi învăŃării: modele experimentale de cercetare ale proceselor de memorizare şi de retenŃie mnezică; metode şi tehnici pentru studiul memoriei de scurtă şi lungă durată; model de condiŃionare clasică şi instrumentală în activitatea de învăŃare; învăŃare senzrio-motorie şi verbală (modele experimentale). Studiul experimental al gândirii şi limbajului: metode experimentale utilizate în studiul formării noŃiunilor; rezolvarea de probleme; modele experimentale pentru studiul operaŃiilor gândirii; metode de studiere a limbajului - spectograma sunetelor; planurile de investigare experimentală a structurilor intraverbale; experimentul asociativ-verbal. Studiul experimental al atenŃiei: tehnici experimentale utilizate în studierea reacŃiei de orientare; modele experimentale de studiu a atenŃiei (testul Moworth pentru studiul vigilităŃii). Modelarea experimentală a afectivităŃii: interpretarea indicatorilor fiziologici şi tehnici de determinare a lor în studiul afectivităŃii; metoda condiŃionării în studiul afectivităŃii; studiul expresiilor emoŃionale.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. N. Lungu, Psihologie experimentală, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2. Grigore Nicola, Istoria psihologiei, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 3. Françoise Parot, Marc Richelle, Introducere în psihologie (istoric şi metode), Editura Humanitas, Bucureşti, 1995. 4. Ion Radu, Mircea Miclea şi colab., Metodologie psihologică şi analiza datelor, Editura Sincron, Cluj – Napoca, 1993. 5. Mihai AniŃei, Psihologie experimentală, Editura Polirom, Iaşi, 2007.

133

DEFECTOLOGIE ŞI LOGOPEDIE DEFECTOLOGY AND LOGOPEDY

Disciplină opŃională; sem. 3; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Defectologia în cadrul ştiinŃelor psiho-pedagogice: relaŃiile dintre ramurile şi subramurile defectologiei; importanŃa teoretică şi practică a defectologiei; principiile metodo-logice fundamentale în analiza handicapurilor; diversificarea preocupărilor faŃă de handicapaŃi şi progresele ştiinŃifice în domeniu. Handicapul de intelect; conceptul de handicap; cauzele şi clasificarea handicapului de intelect pe baza criteriilor psihologice şi pedagogice; scara deficienŃei de intelect; simptomatologie şi structură în deficienŃa de intelect; gradele handicapurilor de intelect şi raportul dintre debilitatea mintală, intelectul de limită, imbecilitate şi idioŃie. Specificul activităŃii psihice în handicapul de intelect: structura funcŃiilor şi proceselor psihice în diferite forme ale handicapului de intelect; debilitatea mintală şi acŃiunea factorilor compensatori; limite şi perspective în recuperarea handicapaŃilor cu debilitate mintală. Organizarea procesului instructiv-educativ pentru handicapaŃi: probleme psiho-pedagogice ale organizării unităŃilor speciale; specificul metodologiei folosite în şcoala ajutătoare şi integrarea în activitate şi viaŃă a handicapaŃilor de intelect. Surdomutitatea şi hipoacuzia: probleme specifice ale surdopsihologiei şi surdo-pedagogiei; cauzele şi clasificarea deficienŃelor de auz; particularităŃile dezvoltării psihice la surdomuŃi, hipoacuzici şi asurziŃi; relaŃia dintre limbajul mimico-gesticular şi limbajul dactil în dezvoltarea psihică a handicapatului de auz; formarea şi dezvoltarea comunicării verbale. Organizarea procesului instructiv-educativ pentru handicapaŃii de auz: metodologia demutizării; specificul aplicării principiilor didactice în instituŃiile speciale pentru handicapaŃii de auz; problema recuperării biologice, psihice şi sociale a handicapaŃilor de auz, prin sistemul de învăŃământ din Ńara noastră; integrarea socio-profesională a handicapaŃilor de auz; probleme ale protejării şi recuperării. Nevăzători şi ambliopi: rolul tiflopsihologiei şi tiflopedagogiei în studiul deficienŃei vizuale şi formularea metodologiei de stimulare şi dezvoltare a activităŃii psihice la handicapaŃii de văz; protejare şi compensare; cauzele şi clasificarea deficienŃelor de vedere; specificul evoluŃiei proceselor şi funcŃiilor psihice. Organizarea procesului instructiv-educativ pentru handicapaŃii de vedere: probleme psihologice ale formării scris-cititului în Braille; formarea abilităŃilor de

134

orientare în spaŃiu şi timp a handicapaŃilor de vedere; integrarea profesională şi socială a nevăzătorilor; adaptarea la viaŃă a slabvăzătorilor. Obiectul şi metodele logopediei: importanŃa teoretică şi practică a logopediei; locul logopediei în sistemul ştiinŃelor psihopedagocice speciale; specificul metodelor de cercetare şi de terapie logopedică; relaŃia dintre limbaj şi comportament; diagnoza şi prognoza în logopedie. Etiologie şi clasificare în logopedie: importanŃa cunoaşterii tulburărilor de limbaj pentru diagnoză şi terapie; cauze organice, funcŃionale, psihoneurologice şi psihosociale; clasificarea tulburărilor de limbaj după criteriile organo-funcŃional simptomatologic, lingvistic, etiologic; prevenirea tulburărilor de limbaj. Formele tulburărilor de limbaj: dislalia, rinolalia, disartria, bâlbâiala, logonevroza, tahilalia, bradilalia, tumultus, sermonis, alalia, afazia, afonia, disfonia, fonastenia, disgrafia-dislexia, mutismul psihogen, retardul vorbirii etc. Specificul terapiei tulburărilor de limbaj: metode şi procedee generale şi specifice logopedice; trusa logopedică şi organizarea activităŃii logopedice. ImplicaŃiile şcolare şi sociale în tulburările de limbaj: evitarea eşecului şcolar şi al integrării socio-profesionale prin corectarea tulburărilor de limbaj; terapia tulburărilor de limbaj şi dezvoltarea armonioasă a personalităŃii. Personalitate şi handicap: evoluŃia personalităŃii la diferite categorii de handicapaŃi; specificul personalităŃii la handicapaŃi, comparativ cu normalii; personalitate şi comportament; metodologia dezvoltării personalităŃii la handicapaŃi.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. M. Avramescu, Defectologie şi logopedie, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 1. E. Verza, Psihopedagogie specială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992-1993. 2. E. Verza (coord.), Probleme de defectologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983. 3. E. Verza (coord.), Metodologii contemporane în domeniul defectologiei şi logopediei, Tipografia UniversităŃii, Bucureşti, 1987. 4. E. Verza (coord.), Probleme de defectologie, Tipografia UniversităŃii, Bucureşti, 1988. 5. E. Verza (coord.), Elemente de psihopedagogia handicapaŃilor, Tipografia UniversităŃii Bucureşti, 1990.

135

PSIHOLOGIA SPORTULUI SPORT PSYCHOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 3; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Sistemul de personalitate: caracterizare şi trăsături generale; precizări terminologice; evoluŃii înregistrate în studiul personalităŃii; stadialitatea umană; câteva teorii; laturile personalităŃii; personalitatea individului şi relaŃiile interpersonale. Imaginea de sine: definire şi caracterizare generală; problematica imaginii de sine şi importanŃa ei în activitatea sportivă; rolul succesului şi al eşecului în formarea imaginii de sine la sportivii de performanŃă; RelaŃia sport – încredere în sine. MotivaŃia: ce este motivaŃia? - delimitări conceptuale; componenŃa motivaŃiei şi funcŃiile ei; formele motivaŃiei; motivele activităŃii sportive; motivaŃie şi performanŃă. ActivităŃile sportive şi specificul acestora: instituŃii şi organizaŃii; specificul organizaŃiilor sportive; sportul ca activitate socială. RelaŃia randament-performanŃă-satisfacŃie: definirea termenilor; evaluarea performanŃelor. Fenomene psihosociale în sport: tipuri de relaŃii interpersonale în activitatea sportivă.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Laura Goran, Psihologia sportului, Editura FundaŃiei România de Mâine (în curs de apariŃie). 2. M. Epuran, I. Holdevici, Fl. ToniŃa, Psihologia sportului de performanŃă. Teorie şi practică, Editura Fest, Bucureşti, 2001. 3. M. Epuran, I. Holdevici, Compendiu de psihologie pentru antrenori, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980. 4. M. Niculescu, Personalitatea sportivului de performanŃă. Factori de personalitate condiŃionali ai performanŃei sportive de vârf, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000.

136

PSIHOLOGIA PERSOANELOR CU NEVOI SPECIALE PSYCHOLOGY OF PEOPLE WITH SPECIAL NEEDS

Disciplină opŃională; sem. 3; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Repere principale în recuperarea şi integrarea persoanelor cu nevoi speciale. Trăsături generale specifice profilului psihologic al persoanelor cu nevoi speciale. Linii generale ale organizării procesului instructiv-educativ pentru persoanele cu nevoi speciale. Tipuri de nevoi speciale; clasificare; etiologie; particularităŃi diferenŃiatoare ale persoanelor aparŃinând variatelor categorii de nevoi speciale. Specificul diagnosticului persoanelor cu nevoi speciale. ParticularităŃi diferenŃiatoare în abordarea terapeutică a persoanelor cu nevoi speciale; direcŃii clasice versus abordări alternative. ÎnvăŃarea, predarea şi împărtăşirea modalităŃilor de muncă în lucrul cu deficienŃe; dificultăŃi de învăŃare şi nevoi speciale. Tipuri de programe de asistenŃă pentru copiii cu nevoi speciale. Tipuri de programe de asistenŃă pentru adolescenŃii cu nevoi speciale. Tipuri de programe de asistenŃă pentru adulŃii şi vârstnicii cu nevoi speciale. Gestionarea eficientă a nevoilor speciale. Nevoi speciale controversate.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. M.D. Avramescu, Defectologie şi logopedie, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. I. Muşu, A. Taflan, Terapie educaŃională integrată, Editura ProHumanitate, Sibiu, 1997. 3. C. Păunescu, Copilul deficient. Cunoaşterea şi educarea lui, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983. 4. R. Răşcanu, Psihologia comportamentului deviant, Editura UniversităŃii Bucureşti, 1994. 5. T. Vrăşmaş, P. Daunt, I. Muşu, Integrarea în comunitate a copiilor cu cerinŃe educative speciale, Editura Meridiane, Bucureşti, 1996. 6. E. Vrăşmaş, EducaŃia copilului preşcolar. Elemente de pedagogie la vârsta timpurie, Editura ProHumanitate, 1999.

137

PSIHOLOGIA DIFEREN łELOR INDIVIDUALE DIFFERENTIAL PSYCHOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 4; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Fundamentele ştiinŃifice şi empirice ale psihologiei diferenŃiale: argumente metodologice în investigarea diferenŃelor individuale; relaŃia cu psihologia generală. DiferenŃe individuale: factori ereditari; de mediu şi sociali şi influenŃa lor asupra trasăturilor de personalitate. Investigarea influenŃelor genetice şi ambientale asupra personalităŃii: studii despre gemeni şi adopŃii. Investigarea factorilor sociali în explicarea diferenŃelor individuale: sociopsihologia trasăturilor de personalitate; personalitate şi comportament social; perspectiva constructivismului social; metode sociocognitive de cercetare a personalităŃii; dezvoltarea personalităŃii din perspectiva sociopsihologică; teoria ataşamentului şi dezvoltării personalităŃii. DiferenŃele individuale ca mod de structurare a personalităŃii în raport cu dezvoltarea pe vârste, stare de sănătate şi gen. Personalitatea de-a lungul vieŃii: stabilirea trăsăturilor de personalitate; trăsăturile de personalitate şi starea de sănătate; modele de bolipsihosomatice ; diferenŃele interindividuale şi apartenenŃa la gen.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Ann Birch, Sheila Hayward, DiferenŃe interindividuale, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999. 2. Ian Matthews, J. Deary, Martha C.Whiteman, Psihologia personalităŃii , Editura Polirom, Iaşi, 2005. 3. R.C. Atkinson, E.E.Smith, D.J.Bem, Introducere în psihologie, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002. 4. Ion Dafinoiu, Personalitatea. Metode calitative de abordare, Editura Polirom, Iaşi, 2005. 5. Mihaela Corina łuŃu, Psihologia personalităŃii , Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005

138

PSIHOLOGIE JUDICIAR Ă JURIDICAL PSYCHOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 4; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Argumente privind necesitatea studiului psihologiei judiciare în contextul problematicii dreptului: exigenŃele psihologiei judiciare faŃă de actul justiŃiei; definiŃia psihologiei judiciare- obiectul psihologiei judiciare- relaŃii interdisciplinare; aspecte etice şi deontologice ale prezenŃei psihologiei judiciare în sistemul judiciar. Actul infracŃional - etiologie şi mecanisme declanşatoare: perspectiva psihologică exploratorie; perspectiva etiologică (exemplificări: personalitatea autorului crimelor cu mobil sexual, criminalul în serie); cuplul penal: victimă-agresor (perspectivă victimologică). Problematica psihologică a mărturiei şi a martorului: act infracŃional - eveniment testimonial; recepŃie- decodare- prelucrare- memorare- reactualizare; disfuncŃii şi perturbări pe parcursul procesului formării mărturiei (ex. iluziile, uitarea, martorul în eroare etc.); psihologia martorului de rea credinŃă (mincinos); perspectiva aprecierii magistratului asupra forŃei probante a mărturiei; problema psihologică a martorului minor şi a victimei din perspectiva mărturiei sale. Problematica psihologică a interogatoriului (ancheta judiciară pe parcursul urmăririi penale): distincŃii şi conotaŃii actuale asupra interogatoriului; observaŃia psihocomportamentală; raporturile de opozabilitate şi confruntare; sondarea sentimentului de vinovăŃie; strategii psiho-tactice de interogare; de la refuzul recunoaşterii la mărturisire; psihologia anchetatorului- convingere intuitivă- modele de conduită şi tipuri de anchetatori. Comportamentul simulat - vinovăŃia ca atitudine psihică şi realitate juridică: matricea culpabilizatoare- matricea morală; exprimarea aspectului aparent - inaparent în conduita simulată; explorarea tehnicii de investigaŃie poligraf în cursul interogatoriilor (clasificarea persoanelor incluse în cercurile de bănuiŃi). Psihologia judecăŃii: problematica psihologică a raportului apărare-acuzare (duelul judiciar); intima convingere din perspectiva garanŃiilor morale, exigenŃele profesionale şi exigenŃele legale; conotaŃii psihologice asupra deliberării în pronunŃarea sentinŃei; psihologia avocatului şi apărării. Psihologia erorii judiciare: problematica erorii judiciare în drept; problematica intimei convingeri; surse de distorsiune psihologică implicate în erorile judiciare; izvoare şi surse de eroare în demersul judiciar. Problematica psihologică a detenŃiei: psihologia mediului

139

închis (penitenciarul); fenomenul de prizonizare (frustrarea, agresivitatea, violenŃa, ierarhia şi statutul , teritorialitatea, stresul, violenŃa colectivă, revolta penitenciară, automutilările, refuzul de hrană, tatuajele, tulburările psihice, suicidul, zvonul, perversiunile sexuale, grupul de deŃinuŃi, relaŃiile interdisciplinare); deŃinutul recidivist (psihologie şi portret). Psihologia actului de administraŃie publică: justiŃia administraŃiei publice din perspectivă psihologică; comportamentul reprezentantului autorităŃii de stat; factori psihologici implicaŃi în relaŃia interpersonală cetăŃean-funcŃionar public. Conduite dizarmonice din perspectiva personalităŃii disfuncŃionale: problematica simulării - disimulării; problematica psihologică a conduitelor autodistructive şi heterodistructive; problematica psihologică a disfuncŃionalităŃii principalelor procese şi funcŃii psihice.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1.Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, Tratat universitar- Psihologie judiciară, Editura FundaŃiei România de Mâine 2.Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Psihologie judiciară, Editura Şansa, 1992, 1998. 3.Tudorel Butoi, Voicu Zdrenghea, InvestigaŃia psihologică a comportamentului simulat, Editura.M.I., Bucureşti, 1991. 4. Tudorel Butoi, Psihanaliza crimei, Editura ŞtiinŃifică şi Tehnică, Bucureşti, 1996. 5.Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, Alexandru Butoi, Psihologia comportamentului criminal, Editura Enmar, Bucureşti, 1999. 6. Tudorel Butoi, Note de curs, Institutul NaŃional al Magistraturii, Bucureşti, 2001 7. Emilian Stancu, Criminalistică, Editura Actami, Bucureşti, 1995.

140

PSIHOLOGIE ECONOMIC Ă ECONOMIC PSYCHOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 4; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Obiectul şi importanŃa psihologiei economice. Metodele psihologiei

economice. Probleme de psihologia vânzării (caracteristicile structurale ale activităŃii comerciale şi rolul lor; motivaŃia şi activismul personalului comercial; implicaŃiile psihologice ale actului de vânzare-cumpărare. Psihologia consumului (studiul psihologic al consumatorului – trebuinŃe de consum, motivaŃia de consum, tipuri de consumatori) . Studiul psihologic al produselor – valoarea simbolică a produselor). Publicitatea şi reclama comercială (mecanismele psihologice ale publicităŃii şi reclamei; mijloacele de publicitate şi reclamă) .

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Maria Moldoveanu-Scholz, Dorina Miron, Psihologia reclamei – Publicitatea în afaceri, Editura Libra, Bucureşti, 1995. 2. Tiberiu Prună, Psihologie economică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976. 3. G. Le Bon, Opiniile şi credinŃele, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1995. 4. T. Malim, Psihologie socială, Editura Tehnică, Bucureşti, 2003. 5. V. Preda, Explorarea vizuală: Cercetări fundamentale şi aplicative, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1998.

141

Specializarea PSIHOLOGIE

ANUL III

- Planul de învăŃământ - Programele analitice

142

Facultatea: SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE Domeniul de studii universitare de licenŃă: SOCIOLOGIE; PSIHOLOGIE Specializarea: Psihologie Forma de învăŃământ: ZI, FR, ID Durata studiilor (nr. credite): 3 ani (180)

PLAN DE ÎNV ĂłĂMÂNT ANUL III

Semestrul V Semestrul VI Evaluare Credite

Ore saptamană Ore saptamană Sem. Sem. Sem. Sem. Nr. Crt. Denumirea disciplinei

C S Lp/L Total C S Lp/L Total V VI V VI

DISCIPLINE OBLIGATORII

1 Psihologia muncii 2 1 E 5

2 Psihopatologie 2 1 E 4

3 Sănătate mintală 2 1 Cv 4

4 Psihologia comunicării 2 1 Cv 4

5 Testarea psihologică (personalitatea) 1 2 E 5

6 Psihologie organizaŃională şi managerială 2 1 E 5

7 Introducere în consilierea psihologică 2 1 Cv 4

8 Fundamentele psihoterapiei 2 1 E 5

9 Consilere educaŃională şi a carierei 2 1 E 4

10 Practică de specialitate 2 Cv 4

DISCIPLINE OPłIONALE*

11 OpŃional 1 2 1 E 4

12 OpŃional 2 2 1 E 4

13 OpŃional 3 2 1 E 4

14 OpŃional 4 2 1 E 4

13 6 2 12 5 3 30 30

Total

21 20 60 * Se aleg 2 (două) discipline pe fiecare semestru: semestrul V: 1. Psihologia familiei şi cuplului 2. Psihologia creativităŃii 3. Psihologia personalului semestrul VI: 1. Bazele psihanalizei 2. Psihologie judiciară 3. Psihologia sportului

143

PROGRAMELE ANALITICE ALE DISCIPLINELOR ANUL III

PSIHOLOGIA MUNCII

WORK PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămânal -

învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Concepte fundamentale în psihologia muncii: delimitări conceptuale;

obiectul psihologiei muncii şi câmpul ei de probleme; istoric al psihologiei muncii în România şi în lume; domeniile psihologiei muncii; relaŃiile psihologiei muncii cu alte cu alte ramuri ale psihologiei şi cu alte discipline care studiază munca. Metode de descriere şi analiză a muncii: analiza muncii şi criteriile analizei muncii; metode de culegere a datelor în psihologia muncii comune cu alte discipline (observaŃia, ancheta, studiul de caz, analiza produselor activităŃii); metode specifice psihologiei muncii (cunoaşterea de către psiholog a activităŃii studiate, studiul documentelor sistemului, metoda timpilor şi a mişcărilor, metoda incidentului critic, analiza erorilor, lista de control, analiza postului). Studiul profesiunilor: delimitări conceptuale; funcŃiile profesiunilor; clasificarea profesiunilor; elaborarea monografiilor profesionale . rolul ambianŃei în procesul muncii; generalităŃi; ambianŃa tehnică; ambianŃa fizică; ambianŃa psihosocială a muncii. Trăsături de personalitate şi succes profesional: aptitudinile; atitudinile; caracterul; temperamentul; creativitatea; tipuri de personalităŃi şi influenŃe ale acestora asupra procesului muncii. MotivaŃia şi satisfacŃia în muncă- premise ale reuşitei şi succesului profesional: definiŃie şi forme ale motivaŃiei; relaŃia motivaŃie-performanŃă; optimul motivaŃional; teorii motivaŃionale clasice şi moderne; definiŃie şi caracteristici ale satisfacŃiei muncii; surse ale satisfacŃiei muncii; modalităŃi de creştere a satisfacŃiei muncii. Aspecte ale comunicării în procesul muncii: generalităŃi; componentele actului de comunicare; tipuri de comunicare; reŃele de comunicare; bariere şi căi de creştere a eficienŃei în comunicare; strategia comunicării eficiente; principiile comunicării eficiente. Adaptare-inadaptare profesională: exigenŃe în procesul muncii; erorile şi violările de norme; incidentele şi accidentele de muncă; oboseala în muncă; stresul profesional. Orientarea şcolară şi profesională - recrutarea, selecŃia şi integrarea personalului la locul de muncă: orientarea profesională; angajarea personalului -

144

recrutarea de personal; selecŃia de personal; integrarea profesională. Pregătirea profesională şi dezvoltarea carierei: generalităŃi; componentele pregătirii profesionale; etapele pregătirii profesionale; metode de formare şi perfecŃionare profesională; cariera. AsistenŃa psihologică în cerinŃele profesiunii de psiholog şi codul deontologic: funcŃiile psihologului; psihoprofesiograma psihologului industrial; organizarea laboratorului psihologic; examenul psihologic.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. I. Omer, Psihologia muncii, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 1. Z. Bogathy, Introducere în psihologia muncii (curs), Timişoara,Tipografia UniversităŃii de Vest, 2002. 2. Ghe. Iosif, M. Moldovan-Scholz, Psihologia muncii, Bucuresti, EDP, 1996. 3. M. Moldovan-Scholz, Psihologia muncii, Bucureşti, EDP, 1996. 4. H. Pitariu, Managementul resurselor umane. Evaluarea performanŃei profesionale, Bucureşti, Editura ALL Beck, 2000. 5. H. Pitariu, Managementul resurselor umane. Măsurarea performanŃelor profesionale, Editura ALL, Bucuresti, 1994.

145

PSIHOPATOLOGIE PSYCHOPATHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Boală şi sănătate: anormalitate şi boală; epidemiologia; situaŃia de a fi bolnav; modele socio-culturale ale bolii; boala somatică şi boala psihică; modele integrative ale bolii; accepŃii ale bolii psihice şi ale bolii somatice; sisteme medicale şi sisteme de asistenŃă psihiatrică. Boala psihică -taxonomia, nosografia, criterii de delimitare a cadrului clinic al bolii: psihopatologia; abordări doctrinare ale psihopatologiei; diagnosticul medical şi ipotezele etiologice; repere psihologice în diagnosticul clinic; argumentele validităŃii diagnostice; repere socio-culturale în formularea diagnosticului în psihiatrie; boala psihică şi personalitatea premorbidă; diagnosticul multiaxial. Abordări doctrinare în psihopatologie: teorii de dezvoltare a personalităŃii; psihologia vârstelor; teoria psihanalitică clasică; teorii neoclasice; teoria behavioristă; teoria existenŃială; teorii socio-culturale; teorii interdisciplinare. Psihopatologia percepŃiei şi senzorialităŃii: tulburările senzaŃiei; iluziile; fenomenul halucinator; starea confuzională; agnoziile. Psihopatologia prosexiei - psihopatologia funcŃiei mmezice: disprosexiile; dismnezii cantitative; paramneziile. Psihopatologia gândirii : tulburări operaŃionale (formale); tulburări în valorizarea judecăŃilor şi raŃionamentelor gândirii (idei prevalente, idei obsesive, idei delirante, structurare delirantă, delirul indus); tulburările imaginaŃiei (mitomania, exaltarea, tulburări factice); psihopatologia comunicării; tulburările comunicării verbale; tulburările comunicării nonverbale (Ńinuta, mimica, gestica, activitatea motorie). Psihopatologia afectivităŃii (stările de afect, anxietatea; stări de panică; hipertimiile, tulburările dinamicii dispoziŃiei, paratimiile, fobiile): tulburările proceselor voliŃionale (hiperbulia, hipobulia, abulia, impulsivitatea, parabulia) ale controlului pulsional şi ale instinctualităŃii; Tulburările conştiinŃei: tulburările câmpului de conştiinŃă (integrare, claritate şi structură); tulburările conştiinŃei de sine (somatognozia, realitatea obiectuală, propria persoană); tulburările somnului şi visului (insomniile, hipersomniile şi visul); stările disociative; Tulburarea paranoidă - fenomenologie clinică: schizofreniile, forme, tablouri clinice; alte tulburări delirante; paranoia. Tulburările dispoziŃiei: episodul

146

depresiv; sindromologie; niveluri de manifestare psihopatologică; episodul expansiv; sindromologie; niveluri de manifestare psihopatologiă; boala bipolară; ciclotimia; tulburările fobic-anxioase; tulburarea obsesională. Psihopatologia vârstei a III-a: sindromul psihoorganic cronic; demenŃa Boala Alzheimer; depresia la bătrâni; nevrozele la vârsta a III-a. Psihopatologia adictivă: psihopatologia intoxicaŃiei acute cu substanŃe psihoactive; sindromul de sevraj; sindromul de dependenŃă; sindromul amnestic toxic; alcoolismul; dependenŃa de opiacee; alte comportamente adictive. Patologia reactivă şi de adaptare, patologia nevrotică: reacŃii şi mecanisme de apărare; teorii psihanalitice privind nevrozele; neurastenia; patologia de dezvoltare. Examinarea pacienŃilor cu tulburări psihice de către psiholog: interviul clinic; aplicarea probelor; greşeli frecvente în evaluarea pacienŃilor cu tulburări psihice; tulburări factice; simularea. Sdr. Ganser. Sdr. Munchausen. Boală psihică şi stigmatizare - relaŃia cu familia pacientului : antipsihiatria; boala psihică şi sănătatea mintală în societatea modernă; rolul familiei în patogeneză; patologia psihiatrică o patologie de familie; terapia familiei.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. F.Tudose,Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi, Editura Infomedica, 2002. 2. F.Tudose, O abordare modernă a psihologiei medicale, Bucureşti, Editura Infomedica, 2000. 3. G.Ionescu, Tratat de psihologie medicală şi psihoterapie, Bucureşti, Editura Asklepios, 1995. 4. G. Ionescu, Paisprezece abordări ale psihopatologiei, Editura Polirom, Iaşi, 1998. 5. I. Lăzărescu, Psihopatologie clinică, Editura Helicon, Timişoara, 1993. 6. J.Postel, DicŃionar de psihiatrie şi de psihopatologie clinică, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998.

147

SĂNĂTATE MINTAL Ă MENTAL HEALTH

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Sănătatea mintală: circumscrierea conceptului; arie definiŃională; istoric; domeniul de studiu al sănătăŃii mintale; relaŃia cu alte domenii. Profesii în domeniul sănătăŃii mintale; convergenŃe şi delimitări; locul sănătăŃii mintale în politica de sănătate din România. Managementul stresului 1. Managementul stresului 2. Adaptare şi rezilienŃă psihologică: mecanisme de coping. Sanogeneză şi noŃiuni de psihoigienă. Sanogeneză la vârsta copilului şi adolescentului. Sanogeneză la vârsta adultului. Sanogeneză la vârsta a III-a. Bolile psihosomatice. Alcoolismul. Fumatul: consilierea antitabacică; Tulburări de somn: măsuri de psihoigienă a somnului. tulburările de instinct alimentar: măsuri de psihoigienă alimentară.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Constantin Enăchescu, Tratat de igienă mintală, Editura Polirom, Iaşi 2004. 2. D. Prelipceanu, R. Mihăilescu, R Teodorescu, Tratat de Sănătate Mentală, vol I, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000. 3. Florin Tudose, Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi, Editura Infomedica, Bucureşti, 2002. 4. Tiberiu Mircea (coord.), Tratat de psihopatologie si sanatate mintala a copilului si adolescentului, Editura Artpress, Timisoara, 2004.

148

PSIHOLOGIA COMUNIC ĂRII PSYCHOLOGY OF COMMUNICATION

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămânal -

învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru: 42; 4 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Domeniul psihologiei comunicării: perspective generale asupra comunicării; discipline ale comunicării; funcŃiile comunicării. Paradigme ale comunicării: paradigma structurală; paradigma tranzacŃională; paradigma relaŃională; paradigma fenomenologică. Personalitate şi comunicare: perspective intrapsihice asupra Eului; perspective intersubiective asupra Eului; personalitate şi reacŃii de fond; tip de personalitate şi comunicare; cultură şi personalitate. Forme ale comunicării: comunicarea paradoxală (Elemente ale teoriei grupurilor; teoria tipurilor logice; schimbarea fundamentală; tipuri de paradox. terapeutică paradoxală în comunicare); comunicarea defensivă (perspectiva conştientă asupra defensei; perspectiva inconştientă asupra defensei; mecanisme de apărare); comunicarea proiectivă (conceptul de proiecŃie; cultură şi proiecŃie; comunicarea simbolică); comunicarea nonviolentă (nevoie, frustrare, violenŃă; compasiunea de sine şi de celălalt; priza cu sine însuşi - vulnerabilizarea; exprimarea de sine nonviolentă; observaŃie şi judecată); comunicarea persuasivă (persuasiune şi putere; factori ai persuasiunii); negocierea (poziŃii de negociere şi atitudine de fond; logică şi afect); comunicarea eficientă (atitudini ineficiente; inferioritate şi comunicare; ideal şi comunicare; poziŃia empatică; autenticitate şi încredere; comunicarea terapeutică; comunicarea cu sine). Contexte fundamentale în comunicare: comunicarea în cuplu (cadru general – sine şi alter; alegerea partenerului; dragoste şi ideal); comunicarea în grup/organizaŃie (lider şi dinamică de grup; perspectiva intrapsihică asupra grupului).

. II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. M. Georgescu, Introducere în psihologia comunicării, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007. 2. M. Georgescu, Introducere în consilierea psihologică, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. 3. M. Georgescu, Vademecum în psihologie proiectivă, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2003. 4. M. Cameron, Arta de a-l asculta pe celălalt, Editura Polirom, Bucureşti, 2006. 5. M. Georgescu, Jurnal al defensei prin scris, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2004. 6. M. Georgescu, Ghidul psihanalistului perfect, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006.

149

TESTAREA PSIHOLOGIC Ă PSYCHOLOGICAL EVALUATION

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 1 curs, 2 laborator; total ore

semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

CerinŃe fundamentale în construirea şi experimentarea chestionarului de personalitate; inventarul de personalitate California: concepŃia lui Cattell privind personalitatea, dimensiunile variantei 1972, modelul cuboid şi dimensiunile nou introduse, interpretarea profilului; prezentarea listei de selecŃie a adjectivelor, ACL (scalele); Chestionare de personalitate construite de R. B. Cattell: concepŃia lui Cattell privind personalitatea şi factorii personalităŃii; chestionarul 16 factori primar; 16 PFQ (prezentarea factorilor primari şi a factorilor secundari); chestionarul pentru adolescenŃi H.S.P.Q; chestionarul de anxietate "C". Modelele teoretice actuale privind dimensiunile personalităŃii: cei 5 superfactori şi chestionarele psiholingvistice - chestionarul NEO PI R; chestionarul ABCD-M. Inventarul de personalitate tipologic Myers Briggs. Chestionare construite de H.J.Eysenck: teoria lui Eysenck privind măsurarea personalităŃii - chestionarul şi inventarul de personalitate Eysenck; E.P.Q şi E.P.I. Chestionarul de tendinŃe accentuate Smiescheck. Inventarul de personalitate multifazic Minnesota: istoric, semnificaŃia scalelor de validare; semnificaŃia scalelor clinice. Date despre MMPI II (noile scale standard); valoare şi limite. Chestionarul de psihopatie, nevroză, paranoia, P.N.P. Teste de temperament: chestionarul Guilford Zimmerman (prezentarea teoriei şi a scalelor); chestionarul de temperament Strelau S.T.R.-I (prezentarea teoriei şi a scalelor); chestionarul Zuckerman-Kuhlman, Z.K.P.Q. şi a chestionarului A.I.S.S. (prezentare succintă a teoriei şi scalelor testelor).

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. M. Minulescu, Psihodiagnoza modernă: chestionarele de personalitate, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 2. M. Minulescu, Evaluarea trăsăturilor de personalitate ale pacienŃilor, în Dimensiunea psihosocială a practicii medicale, Editura Infomedica, Bucureşti, 2002. 3. M. Minulescu, Replicarea modelului Big Five în limba română. Specificul sociocultural exprimat în conŃinutul factorilor. Chestionarul ABCD-M, în M.Zlate, Psihologia vieŃii cotidiene, Editura Polirom, Iasi, 1997. 4. M. Minulescu, Evaluarea psihologică în selecŃia profesională, Editura Pan, Bucureşti, 1996 . 5. P. IluŃ, Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iaşi, 1997.

150

PSIHOLOGIE ORGANIZA łIONAL Ă ŞI MANAGERIAL Ă MANAGEMENT AND ORGANIZATIONAL PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 6; ore săptămânal -

învăŃământ de zi: 2 curs, 1seminar; total ore semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Psihologia organizaŃional-managerială şi câmpul ei de investigaŃie:

realităŃi şi niveluri de studiu în psihologie; obiectul psihologiei organizaŃional-manageriale (definire, noŃiuni fundamentale, relaŃiile psihologiei organizaŃional-manageriale cu alte ştiinŃe psihologice); apariŃia şi evoluŃia psihologiei organizaŃional-manageriale; trecutul şi prezentul psihologiei organizaŃional-manageriale. OrganizaŃiile: extensia organizaŃiilor; definirea organizaŃiilor; clasificarea organizaŃiilor; teoriile organizaŃiilor (teorii clasice, teorii neoclasice, teorii moderne) şi evaluarea lor. Individul în organizaŃie: vârsta adultă (definire, periodizare şi caracterizare); concepŃii despre natura umană; omul în abordarea psihologiei organizaŃional-manageriale; relaŃia dintre om şi organizaŃie. Grupul în organizaŃie: grupul de muncă şi echipa de muncă: dinamica grupurilor de muncă - domeniu de interes major pentru psihologia organizaŃional-managerială; factori externi şi interni care influenŃează dinamica grupurilor de muncă. Activitatea de organizare: conceptul de “organizare”; tipuri de organizare; structurile organizatorice şi implicaŃiile lor psihoorganizaŃionale (problema clasificării; structurile formale birocratice; structurile formale adhocratice; structurile informale; relaŃia dintre formal şi informal; modalităŃi de reprezentare grafică a structurilor formale şi informale). Activitatea de conducere: accepŃiunile psihologice ale noŃiunii de “conducere”; stilul de conducere (definire, necesitatea investigării stilului de conducere, tipologiile stilurilor de conducere); leadership şi management (definirea celor două noŃiuni; delimitări conceptuale). Decizia: probleme general-teoretice - definire, natură, clasificare, procesualitate. Participarea organizaŃională: delimitări conceptuale; abordarea multilaterală a participării (expansiunea problematicii participării în psihologia organizaŃional-managerială; dimensiunile participării); clasificări ale formelor participării. MotivaŃie, satisfacŃie, performanŃă : probleme generale ale comportamentului organizaŃional motivat; tipuri de motivaŃii ale comportamentul organizaŃional; satisfacŃia în muncă (definirea satisfacŃiei muncii; factorii satisfacŃiei muncii); relaŃiile dintre motivaŃie, satisfacŃie, performanŃă. Comunicarea organizaŃională: etape în studiul comunicării organizaŃionale: tipurile comunicării organizaŃionale;

151

sanale, reŃele şi structuri de comunicare. Conflictul organizaŃional: delimitări conceptuale; tipologia conflictelor; nivelurile; sursele; efectele şi modalităŃile ameliorative ale conflictelor; soluŃionarea conflictelor (necesitatea soluŃionării conflictelor; modalităŃi de soluŃionare a conflictelor).

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. M. Zlate, Tratat de psihologie organizaŃional- managerială, Vol. I, Editura Polirom, Iaşi, 2004. 2. M. Zlate, Tratat de psihologie organizaŃional- managerială, Vol. al II-lea, Editura Polirom, Iaşi, 2007. 3. Z. Bogathy (coord.), Manual de psihologia muncii şi organizaŃională, Editura Polirom, Iaşi, 2004. 4. S. Chirică, Psihologie organizaŃională. Modele de diagnoză şi intervenŃie, Casa de Editură şi ConsultanŃă „Studiul Organizării”, Cluj-Napoca 1996. 5. P. De Visscher, A. Neculau, Dinamica grupurilor-Texte de bază, Editura Polirom, Iaşi, 2001. 6. G. Johns, Comportament organizaŃional, Editura Economică, Bucureşti, 1998 7. M. Vlăsceanu, Psihosociologia organizaŃiilor şi conducerii, Editura Paideia, Bucureşti, 1993.

152

INTRODUCERE ÎN CONSILIEREA PSIHOLOGIC Ă INTRODUCTION TO PSYCHOLOGICAL COUNSELLING

Disciplină obligatorie; sem. 6; ore săptămânal -

învăŃământ de zi: 2 curs, 1seminar; total ore semestru: 42; 4 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Elemente introductive în consilierea psihologică: delimitări conceptuale;

obiective generale ale consilierii. Consiliere şi psihoterapie: valenŃe ale transferului conceptual dintre cele două domenii. Tehnică fundamentală în consiliere şi import tehnic din psihoterapie. Repere psihodinamice ale personalităŃii în raport cu demersul consilierii: tipuri de personalitate şi tehnică. Consilierea educaŃională. Consilierea vocaŃională. Consilierea în domeniul profesiei şi relaŃiilor de muncă. Consilierea în domeniul imigraŃiei.Consilierea de cuplu. Consilierea în domeniul naşterii şi maternităŃii. Consilierea în domeniul dezvoltării şi optimizării personale.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. M. Geogescu, Introducere în consilierea psihologică, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. 1. A. Băban (coord.), Consiliere educaŃională, Cluj-Napoca, 2001 2. P. Lisievici, Teoria şi practica consilierii, Editura UniversităŃii din Bucureşti, 1998. 3. Gh. Tomşa, Consilierea şi orientarea în şcoală, Casa de Editură şi Presă ViaŃa Românească, Bucureşti, 1999.

153

FUNDAMENTELE PSIHOTERAPIEI BASIS OF PSYCHOTERAPY

Disciplină obligatorie; sem. 6; ore săptămânal -

învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Elemente generale şi introductive de psihoterapie. CondiŃiile realizării

psihoterapiei. Etică şi deontologie în psihoterapie. Personalitatea sănătoasă şi tulburările ei. Psihanaliza - perioada Sigmund Freud. Psihanaliza – perioada Carl Gustav Jung, Alfred Adler. Psihanaliza – perioada Karen Horney, Victor Frankl, Jacques Lacan. Hipnoza, sugestia, relaxarea. Comportamentalismul: alegerea între variantele psihoterapeutice studiate. Analiza tranzacŃională: teorie, posibilităŃi, modele de jocuri psihologice. Psihoterapia de grup: psihodrama, dramaterapia, terapia de cuplu, terapia de familie. RelaŃia psihoterapeutică. Psihoterapia nevrozelor. Psihoterapia psihozelor.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Angela Ionescu, Psihoterapie, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2003. 2. Irina Holdevici, Elemente de psihoterapie, Editura All, Bucureşti, 1998. 3. Winfrid Huber, Psihoterapiile, Editura ŞtiinŃifică şi Tehnică, Bucureşti, 1997. 4. G. Ionescu, Psihoterapie, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1990. 5. Iolanda Mitrofan, Diana Vasile, Terapii de familie, Editura SPER, 2001.

154

CONSILIERE EDUCA łIONAL Ă ŞI A CARIEREI CAREER AND EDUCATIONAL COUNSELLING

Disciplină obligatorie; sem. 6; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 laborator; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Consilierea educaŃională: delimitări conceptuale; caracteristicile şi

obiectivele consilierii educaŃionale. Personalitatea consilierului şcolar : atitudini şi abilităŃi de bază în procesul de consiliere; relaŃia consilier (profesor-consilier) - elev/grup de elevi. Metode şi tehnici de lucru în consiliere: proiectarea activităŃilor de consiliere; evaluarea activităŃii de consiliere. Elemente de psihologia dezvoltării: conceptul de dezvoltare; deficit versus diferenŃă în dezvoltare; etapele de dezvoltare; personalitatea copilului şi adolescentului (dinamica dezvoltării personalităŃii - nivelele de abordare a personalităŃii, nivelul cognitiv, emoŃional, comportamental şi interacŃiunea nivelelor). Repere de conŃinut pentru activităŃile de consiliere pentru elevi (autocunoaştere şi dezvoltare personală; comunicare şi managementul conflictelor; stilul de viaŃă; strategii de învaŃare; stresul şi controlul stresului; stimularea comportamentului creativ; prevenirea comportamentelor de risc pentru sănătate). Consilierea şi orientarea carierei - aspecte generale: principii generale şi obiective ale consilierii carierei; teorii ale consilierii şi orientării carierei; metode şi tehnici utilizate în consilierea şi orientarea carierei. ConŃinutul activităŃii de consiliere privind cariera; construcŃia identităŃii vocaŃionale; investigarea caracteristicilor personale relevante pentru carieră; cunoaşterea reŃelei şcolare şi a lumii profesiunilor; factori semnificativi în alegerea carierei (familia, grupul de prieteni); decizia de carierã (etape şi mecanisme ale deciziei). Modele de consiliere : consilierea individuală şi în grup; cariera şi genul persoanelor consiliate; consilierea şi orientarea carierei persoanelor cu handicap, a persoanelor defavorizate şi a persoanelor cu cerinŃe educative speciale (copiii supradotaŃi intelectual şi/sau talentaŃi; copiii cu întârzieri în dezvoltarea intelectuală). Tehnici de căutare a unui loc de muncă; Curriculum Vitae; scrisoarea de prezentare; interviul; piaŃa forŃei de muncă; cerinŃele şi aşteptările angajatorilor şi ale angajaŃilor (competenŃa profesională, standardele profesionale şi ocupaŃionale). Elemente de etică şi deontologie în consilierea şi orientarea carierei: evaluarea activităŃii de consiliere şi orientare.

155

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. A. Baban, Consiliere educaŃionalã, Cluj-Napoca, 2001. 2. D. Butnar, M. Gulei, A. Hardulea, A.Hodorogea, Consiliere şi orientare şcolară, Editura Spiru Haret, Iaşi, 1999. 3. A. Costin, H. Pitariu, Centrul de Orientare Şcolară şi Profesională, Bucureşti, 1997. 4. E. David, Introducere în consilierea şcolară, profesională şi privind cariera, Editura UniversităŃii "Lucian Blaga", Sibiu, 1998. 5. M. Plosca, A. Mois, Consiliere privind cariera, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. 6. I. Popescu, A. Damian, C. Ursache, P. Thepaut, L. Charpentier, F. Savignac, Centrul de Consiliere în Cariera Profesională, Bucureşti, 1997. 7. Gh. Tomşa, Consilierea şi orientarea în şcoală, Casa de editură şi presă ViaŃa Românească, Bucureşti, 1999.

156

PSIHOLOGIA FAMILIEI ŞI A CUPLULUI FAMILY AND COUPLE PSYCHOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 5; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Clasificări conceptuale: cuplu, căsătorie, familie. RelaŃia psihologiei

familiei şi a cuplului cu alte ştiinŃe. Caracterizarea sistemului familial: cuplul şi familia ca sistem; structura sistemului familal. FuncŃiile familiei: tipurile de cuplu; tipurile de familii; rolurile în cuplu şi în familie. Caracteristicile vieŃii de cuplu şi de familie: etapele vieŃii familiei; procesele familiale; dimensiunea afectivă a familiei. Procesul de transmitere transgeneraŃională a familiei. Alegerea partenerului marital. Stres şi traume familiale: evenimnte stresante şi evenimente traumatizante; evenimente traumatizante familiale. Trauma psihică şi efectele traumelor familiale. FuncŃionarea familiei: familii funcŃionale şi familii disfuncŃionale. Evaluarea cuplului şi familiei. Metode de studiu al familiei: desenul familiei; genograma.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE 1. Diana Vasile, Introducere în psihologia familiei şi psihosexologie, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2006. 2. I. Mitrofan, C. Ciupercă, Psihologia vieŃii de cuplu – între iluzie şi realitate, Editura SPER, 2002. 3. I. Mitrofan, D. Vasile, Terapii de familie, Editura SPER, 2001. 4. I. Mitrofan, C. Ciupercă, Introducere în psihosexologie şi psihosexologia familiei, Edit. Press „Mihaela”, 1998. 5. C. Ciupercă, Cuplul modern – între emancipare şi disoluŃie, Editura Altipex, 2000. 6. N. Mitrofan, I. Mitrofan, Familia de la A la Z, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, 1991.

157

PSIHOLOGIA CREATIVIT ĂłII PSYCHOLOGY OF CREATIVITY

Disciplină opŃională; sem. 5; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI NoŃiuni introductive: definiŃii ale creativităŃii; calităŃile creativităŃii;

criterii de diferenŃiere a activităŃii creatoare faŃă de cea reproductivă invenŃie, inovaŃie, descoperire; inspiraŃie, talent, geniu. Teorii asupra creativităŃii: teoria psihanalitică; teoria gestaltista; teoria behavioristă; teoria umanistă, teoria interpesonală, teoria factorială. Factorii creativităŃii: factori biologici; factori psihologici; factori sociali; blocajele creativităŃii. Fazele procesului creator: teorii asupra fazelor creaŃiei; prepararea, incubaŃia, iluminarea, verificarea; creativitatea ca proces si ca produs. Psihodiagnoza creativităŃii : modalitaŃi de diagnoză la copil şi adult; detectare si predicŃie. Dezvoltarea creativităŃii: metode de educare a creativităŃii; metode destinate produsului creator; metode destinate personalităŃii creatoare; stimularea gândirii creatoare. Personalitatea creatoare: calităŃi specifice personalităŃii creatoare; tipologia creatorilor; motivaŃia creativă; importanŃa aptitudinilor speciale. Formele creativităŃii: creativitatea individuală şi de grup; creativitatea Ńtiintific ă şi tehnică şi creativitatea artistică; creativitatea managerială; grupul creativ. Fenomenul supradotării: definirea termenului de supradotare; metode de depistare şi stimulare a copiilor superior inzestraŃi; supradotarea şi creativitatea.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. M. Jigău, Copiii supradotaŃi, Editura ŞtiinŃă şi tehnică, Bucureşti, 1994. 2. A. Munteanu, Incursiune în creatologie, Editura Augusta, Timişoara, 1994. 3. M. Roco, Creativitatea individuală şi de grup, Editura Academiei, Bucureşti, 1979. 4. M. Roco, Creativitate şi inteligenŃă emoŃională, Editura Polirom, Bucureşti, 2001. 5. Al. Roşca, Creativitatea, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1972. 6. Al. Roşca, Creativitatea generală şi specifică, Editura Academiei, Bucureşti, 1981.

158

PSIHOLOGIA PERSONALULUI PSYCHOLOGY OF HUMAN RESOURCE

Disciplină opŃională; sem. 5; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Introducere: istoricul disciplinei. Managementul personalului - între cercetare şi practică; tipuri de structuri organizaŃionale; structura departamentului de resurse umane. Investigarea psihologică a activităŃii profesionale: analiza muncii - modele conceptuale ale analizei muncii; analiza muncii orientată pe postul de muncă (job description); analiza muncii orientată pe deŃinătorul postului de muncă (job specification); metode de analiză a muncii (interviul şi chestionarul; observaŃia; participarea la muncă). Proiectarea posturilor - fişa postului; organigrama. SelecŃia profesională; modele de selecŃie profesională; planificarea procesului de selecŃie profesională (etapele selecŃiei profesionale); identificarea necesităŃilor de resurse umane; definirea cerinŃelor postului şi a profilului angajatului. Recrutarea (anunŃul de angajare, recrutare internă/externă, metode de recrutare, medii de recrutare, analiza şi selecŃia CV-urilor); respectarea principiului nediscriminării în procesul de recrutare şi selecŃie profesională. Interviul de selecŃie profesională: tipuri de interviu şi tehnici de intervievare; evaluarea psihologică în selecŃia profesională (tipuri de teste psihologice utilizate în selecŃia personalului). Evaluarea performanŃelor profesionale: definiŃia şi obiectivele aprecierii profesionale; cadrul legal şi etic; clasificarea sistemelor de evaluare profesională; autoaprecierea şi aprecierea de către grup. Metode şi instrumente de evaluare a personalului (chestionare standardizate/probe nestandardizate de evaluare psihologică; teste psihologice, scale de evaluare); proiectarea unui sistem de evaluare profesională; comunicarea către angajaŃi a rezultatelor evaluării; erori de evaluare a personalului şi tehnicile de identificare şi evitare a lor. Motivarea angajaŃilor: teoriile motivaŃiei; cauze şi consecinŃe frecvente ale demotivării angajaŃilor. Metode şi practici de motivare a angajaŃilor: administrarea remunerării.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. A. Manolescu, Managementul resurselor umane, Editura R.A.I, Bucuresti, 1998. 2. R. Mathis, P.Nica, Managementul resurselor umane, Editura Economică, Bucureşti, 1997. 3. H. Pitariu, Managementul resurselor umane: Evaluarea performanŃelor profesionale, Bucureşti, All., 2000. 5. H. Pitariu, Proiectarea fişelor de post, evaluarea muncii şi aprecierea personalului, Bucureşti, Irecson., 2003. 6. H. Pitariu, Ergonomie cognitivă: Teorii, Modele, AplicaŃii, Bucureşti, Matrix, 2004.

159

BAZELE PSIHANALIZEI THE BASIS OF THE PSYCHOANALYSIS

Disciplină opŃională; sem. 6; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Definirea şi istoricul psihanalizei: modul în care a fost descoperită tehnica psihanalitică, condiŃiile care au condus la impunerea demersului specific acestei tehnici, specificul demersului psihoterapiilor dinamice, formarea psihoterapeutului si necesitatea ei. FuncŃionarea aparatului psihic în concepŃia psihanalitică: abordarea. Dinamică, abordarea economică, abordarea structurală, explicarea funcŃionării mentale şi a mecanismelor psihopatologice. Psihopatologie psihanalitică: clasificarea tulburărilor psihice, etiologia nevrozelor, tabloul clinic al principalelor tipuri de nevroză (nevroza isterică, nevroza fobică, nevroza obsesională, nevrozele actuale), etiologia psihozelor, tabloul clinic al principalelor tipuri de psihoză (schizofrenia, paranoia, depresia şi mania), descrierea şi etiologia stărilor limit ă, descrierea şi etiologia tulburărilor de personalitate. Tehnica psihanalitică: principiile tratamentului, cadrul terapeutic, principalele fenomene ce apar (rezistenŃa, transferul, contratransferul), descrierea şi caracterizarea procesului psihanalitic, tehnici psihanalitice specifice utilizate în tratarea tulburărilor psihice, tehnici specifice psihanalizei copilului.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. G. Brătescu, Freud şi psihanaliza în România, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994. 2. Jean Laplanche, JB. Pontalis, Vocabularul psihanalizei, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994. 3. Helmut Thomä, Horst Kächele, Tratat de psihanaliză contemporană, Editura Trei, Bucureşti, 1999.

160

PSIHOLOGIE JUDICIAR Ă JURIDICAL PSYCHOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 6; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Argumente privind necesitatea studiului psihologiei judiciare în contextul problematicii dreptului: exigenŃele psihologiei judiciare faŃă de actul justiŃiei; definiŃia psihologiei judiciare- obiectul psihologiei judiciare- relaŃii interdisciplinare; aspecte etice şi deontologice ale prezenŃei psihologiei judiciare în sistemul judiciar. Actul infracŃional - etiologie şi mecanisme declanşatoare: perspectiva psihologică exploratorie; perspectiva etiologică (exemplificări: personalitatea autorului crimelor cu mobil sexual, criminalul în serie); cuplul penal: victimă-agresor (perspectivă victimologică). Problematica psihologică a mărturiei şi a martorului: act infracŃional - eveniment testimonial; recepŃie- decodare- prelucrare- memorare- reactualizare; disfuncŃii şi perturbări pe parcursul procesului formării mărturiei (ex. iluziile, uitarea, martorul în eroare etc.); psihologia martorului de rea credinŃă (mincinos); perspectiva aprecierii magistratului asupra forŃei probante a mărturiei; problema psihologică a martorului minor şi a victimei din perspectiva mărturiei sale. Problematica psihologică a interogatoriului (ancheta judiciară pe parcursul urmăririi penale): distincŃii şi conotaŃii actuale asupra interogatoriului; observaŃia psiho - comportamentală; raporturile de opozabilitate şi confruntare; sondarea sentimentului de vinovăŃie; strategii psiho-tactice de interogare; de la refuzul recunoaşterii la mărturisire; psihologia anchetatorului - convingere intuitivă- modele de conduită şi tipuri de anchetatori. Comportamentul simulat - vinovăŃia ca atitudine psihică şi realitate juridică: matricea culpabilizatoare - matricea morală; exprimarea aspectului aparent - inaparent în conduita simulată; explorarea tehnicii de investigaŃie poligraf în cursul interogatoriilor (clasificarea persoanelor incluse în cercurile de bănuiŃi). Psihologia judecăŃii: problematica psihologică a raportului apărare-acuzare (duelul judiciar); intima convingere din perspectiva garanŃiilor morale, exigenŃele profesionale şi exigenŃele legale; conotaŃii psihologice asupra deliberării în pronunŃarea sentinŃei; psihologia avocatului şi apărării. Psihologia erorii judiciare: problematica erorii judiciare în drept; problematica intimei convingeri; surse de distorsiune psihologică implicate în erorile judiciare; izvoare şi surse de eroare în demersul judiciar. Problematica psihologică a detenŃiei: psihologia mediului închis

161

(penitenciarul); fenomenul de prizonizare (frustrarea, agresivitatea, violenŃa, ierarhia şi statutul , teritorialitatea, stresul, violenŃa colectivă, revolta penitenciară, automutilările, refuzul de hrană, tatuajele, tulburările psihice, suicidul, zvonul, perversiunile sexuale, grupul de deŃinuŃi, relaŃiile interdisciplinare); deŃinutul recidivist (psihologie şi portret). Psihologia actului de administraŃie publică: justiŃia administraŃiei publice din perspectivă psihologică; comportamentul reprezentantului autorităŃii de stat; factori psihologici implicaŃi în relaŃia interpersonală cetăŃean-funcŃionar public. Conduite dizarmonice din perspectiva personalităŃii disfuncŃionale: problematica simulării - disimulării; problematica psihologică a conduitelor autodistructive şi heterodistructive; problematica psihologică a disfuncŃionalităŃii principalelor procese şi funcŃii psihice.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1.Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, Tratat universitar- Psihologie judiciară, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006. 2.Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Psihologie judiciară, Editura Şansa, 1992, 1998. 3.Tudorel Butoi, Voicu Zdrenghea, InvestigaŃia psihologică a comportamentului simulat, Editura.M.I., Bucureşti, 1991. 4. Tudorel Butoi, Psihanaliza crimei, Editura ŞtiinŃifică şi Tehnică, Bucureşti, 1996. 5.Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, Alexandru Butoi, Psihologia comportamentului criminal, Editura Enmar, Bucureşti, 1999. 6. Tudorel Butoi, Note de curs, Institutul NaŃional al Magistraturii, Bucureşti, 2001 7. Emilian Stancu, Criminalistică, Editura Actami, Bucureşti, 1995.

162

PSIHOLOGIA SPORTULUI SPORT PSYCHOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 6; ore săptămânal - învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore

semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Sistemul de personalitate: caracterizare şi trăsături generale; precizări terminologice; evoluŃii înregistrate în studiul personalităŃii; stadialitatea umană; câteva teorii; laturile personalităŃii; personalitatea individului şi relaŃiile interpersonale. Imaginea de sine: definire şi caracterizare generală; problematica imaginii de sine şi importanŃa ei în activitatea sportivă; rolul succesului şi al eşecului în formarea imaginii de sine la sportivii de performanŃă; RelaŃia sport – încredere în sine. MotivaŃia: ce este motivaŃia? - delimitări conceptuale; componenŃa motivaŃiei şi funcŃiile ei; formele motivaŃiei; motivele activităŃii sportive; motivaŃie şi performanŃă. ActivităŃile sportive şi specificul acestora: instituŃii şi organizaŃii; specificul organizaŃiilor sportive; sportul ca activitate socială. RelaŃia randament-performanŃă-satisfacŃie: definirea termenilor; evaluarea performanŃelor. Fenomene psihosociale în sport: tipuri de relaŃii interpersonale în activitatea sportivă.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL Ă OBLIGATORIE

1. Laura Goran, Psihologia sportului, Editura FundaŃiei România de Mâine (în curs de apariŃie). 2. M. Epuran, I. Holdevici, Fl. ToniŃa, Psihologia sportului de performanŃă. Teorie şi practică, Editura Fest, Bucureşti, 2001. 3. M. Epuran, I. Holdevici, Compendiu de psihologie pentru antrenori, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980. 4. M. Niculescu, Personalitatea sportivului de performanŃă. Factori de personalitate condiŃionali ai performanŃei sportive de vârf, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000.