facultatea de electronicĂ Şi tehnologia...
TRANSCRIPT
1
FACULTATEA DE ELECTRONICĂ ŞI TEHNOLOGIA
INFORMAŢIILOR
Doctorand: VIZIREANU RADU CONSTANTIN
Raport ştiintific
Introducere în autentificare şi tranformări morfologice
Conducător de doctorat: Prof. univ. dr. ing. SIMONA HALUNGA
2
CUPRINS:
CAPITOLUL 1
1.1. Termeni folosiţi. Generalităţi.
1.2. Necesitatea autentificării imaginilor şi secvenţelor video.
1.2.1. Imaginile şi secvenţele video, probe şi ca mijloace de probă în
procesul penal.
1.2.2. Expertizarea criminalistică a imaginilor şi secvenţelor video.
1.2.3. Desfăşurarea activităţilor de expertizare a imaginilor şi secvenţelor
video.
1.2.4. Sursa imaginilor şi secvenţelor video care se supun expertizării.
CAPITOLUL 2
2.1. Morfologia matematică pentru imagini binare.
2.1.1. Dilatarea.
2.1.2. Eroziunea.
2.1.3. Deschiderea morfologică.
2.1.4. Închiderea morfologică.
3
1.1. Termeni folositi
Printr-o preluare selectivă din DEX - Dicţionarul explicativ al limbii române [1] - a noţiunilor
care definesc termenii principali folosiţi, se evidenţiază:
autentificare - a califica drept autentic (aplicând o ștampilă); a face să fie valabil; a certifica; a
legaliza.
imagini - reflectare de tip senzorial a unui obiect în mintea omenească sub forma unor senzații,
percepții sau reprezentări (spec. reprezentare vizuală sau auditivă); reproducere a unui obiect obținută
cu ajutorul unui sistem optic.
secvenţă- succesiune de fenomene fizice sau ordinea de variație în timp a mărimilor unui
sistem; şir de imagini sau de scene dintr-un film, care formează un anumit episode.
video - care se referă la sistemele de transmitere și de înregistrare a imaginii.
tehnici - ansamblul metodelor, procedeelor și regulilor aplicate în executarea unor lucrări sau,
în general, în practicarea unei profesii.
watermarking – filigranare; inscripţionare.
expertiză - cercetare cu caracter tehnic facută de un expert, la cererea unui organ de
jurisdictie sau urmărire penală, ori a părţilor, asupra unei situaţii, probleme, etc., a cărei lămurire
interesează soluţionarea cauzei. Raport intocmit de un expert asupra cercetării făcute.
expertiză judiciară -expertiza efectuată de experţi sau de specialişti din dispoziţia organelor de
urmărire penală, a instanţelor judecătoreşti sau a altor organe cu atribuţii jurisdicţionale, în vederea
lămuririi unor fapte sau împrejurari ale cauzei, constitue expertiză judiciară.
expertiza tehnică –expertiza efectuată la cererea persoanelor fizice sau juridice cu privire la
situaţii care nu au legatură nemijlocită cu activitatea judiciară constitue expertiză extrajudiciară.
expert - persoana care posedă cunoştinţe temeinice într-un anumit domeniu; specialist de mare
clasa. Persoana competentă într-un anumit domeniu, numită de un organ de stat. Într-un alt înțeles, este
o persoană chemată de organele judiciare să delibereze și să aprecieze într-o problemă de
specialitate. În general, poate fi apreciat ca și un martor expert, sau martor profesional sau judiciar și
care, prin virtutea educaţiei, formare, calificare, sau experienţă se crede că are expertiză şi cunoştinţe
de specialitate într-un anumit subiect mai mult decât o persoană obişnuită.
1.2. Necesitatea autentificării imaginilor şi secvenţelor video
(Valoarea probantă a expertizelor. Cadrul legislativ national)
Importanţa autentificărilor imaginilor audio şi video este dată de valorificarea acestor
înregistrări ca mijloc în cadrul procesului penal.
Acest subiect, tratat din punct de vedere juridic, comportă o problematică specifică amplă,
complexă şi, pe alocuri, cu suficiente puncte de vedere contradictorii, care ţin atât de partea legislativă
cât şi de cea a soluţionării în instanţă a proceselor penale, la care s-a dispus efectuarea de expertize
judiciare privind imagini şi secvenţe video. Din aceste considerente, se va încerca doar o creionare a
cadrului juridic naţional, în care se derulează activitatea de expertizare a imaginilor şi secvenţelor
video.
4
1.2.1. Imaginile şi secvenţele video, probe şi mijloace de probă în procesul
penal
Conform prevederilor Codului de Procedură Penală –C.P.P., aplicabile şi la expertizarea
imaginilor şi secvenţelor video (Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală [3]), TITLUL
IV - Probele, mijloacele de probă şi procedeele probatorii / CAPITOLUL I - Reguli generale
ART. 97 Proba şi mijloacele de probă
(1) Constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei
unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare
pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.
(2) Proba se obţine în procesul penal prin următoarele mijloace:
……e) înscrisuri, rapoarte de expertiză, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;
f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.
ART. 102 Excluderea probelor obţinute în mod nelegal
…(2) Probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal.
ART. 103 Aprecierea probelor
(1) Probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor
judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.
Expertiza ca atare nu este definită în C.P. sau C.P.P., astfel încât noţiunea este structurată în
dicţionare.
Expertizarea dispusă pe parcursul cercetării penale de organul judiciar are ca obiect obţinerea
de soluţii ştiinţifice din alte domenii decât cel juridic.
În fapt, expertiza este o cercetare ştiinţifică făcută de o persoană autorizată (expert), folosindu-
şi cunoştinţele şi aparatura corespunzătoare, în urma căreia enunţă concluzii la problema care trebuie
soluţionată. Conform C.P.P. raportul de expertiză este mijloc de probă, iar concluyiile sunt probe.
Raportul de expertiză întocmit şi prezentat conform prevederilor legale poate stabili
următoarele variante de concluzii:
- confirmă veridicitatea (autentifică) imaginilor şi/sau secvenţele video supuse expertizării;
- infirmă veridicitatea (respinge autentificarea) imaginilor şi/sau secvenţele video supuse
expertizării;
- nu se pot pune concluzii în legătură cu imaginile şi/sau secvenţele video supuse expertizării.
Toate concluziile raportului de expertiză trebuie motivate detaliat, de o natură transparentă, cu
indicarea metodelor/procedeelor avute în vedere la stabilirea rezultatelor.
1.2.2. Expertizarea criminalistică a imaginilor şi secvenţelor video
Organizarea activităţii de expertiză criminalistică este reglementată de Ordonanţa Guvernului
nr. 75/2000 [4].
5
Ulterior, prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2985/C/2000 [5] a fost aprobat Regulamentul
privind organizarea şi desfăşurarea examenului pentru autorizarea experţilor criminalişti, care pot fi
recomandaţi de părţi să participe la efectuarea expertizei criminalistice.
O.G. nr. 75/2000 [4] stabileşte, în principal, următoarele:
ART. 1 (1) Expertizele criminalistice judiciare se efectuează de experţi criminalişti autorizaţi care
îşi desfăşoară activitatea în cadrul institutelor publice sau în cadrul laboratoarelor publice ori private
de specialitate, constituite conform dispoziţiilor legale. Expertul criminalist trebuie să fie imparţial şi
independent în exprimarea şi formularea opiniilor ştiinţifice.
(2) La efectuarea expertizelor criminalistice judiciare pot participa şi experţi criminalişti autorizaţi,
numiţi de organele judiciare la recomandarea părţilor.
(3) Institutele publice, laboratoarele publice sau private de specialitate, precum şi experţii
criminalişti autorizaţi sunt cuprinşi în Tabelul nominal cuprinzând experţii criminalişti autorizaţi,
constituit la nivel naţional, întocmit pe specialităţi şi actualizat de Ministerul Justiţiei. Tabelul se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi se afişează pe pagina de internet a
Ministerului Justiţiei.
(4) Experţii din cadrul aceluiaşi institut public sau laborator de expertize criminalistice public ori
privat nu pot avea şi calitatea de experţi numiţi de organele judiciare la recomandarea părţilor.
ART. 1^1 Autorizarea laboratoarelor private de expertize criminalistice se face potrivit
regulamentului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă.
ART. 2 (1) Calitatea de expert criminalist autorizat în una dintre specialităţile menţionate la alin.
(2) se dobândeşte pe bază de examen, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 4.
(2) Specialităţile de expertiză criminalistică în care se poate obţine calitatea de expert criminalist
autorizat sunt următoarele:
.....k) expertiza imaginilor;…
ART. 3 (1) Examenul de expert criminalist autorizat se organizează de Ministerul Justiţiei şi are
scopul de a verifica cunoştinţele în specialitatea pentru care se candidează, gradul de cunoaştere a
dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la expertiza criminalistică şi la drepturile şi obligaţiile
experţilor, de către o comisie formată din reprezentanţi ai instituţiilor în domeniu, în funcţie de
specialitatea pentru care se candidează.
(2) Examenul pentru dobândirea calităţii de expert criminalist autorizat, precum şi procedura de
retragere a acestei calităţi sunt reglementate potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului
justiţiei.
…(6) Calitatea de expert criminalist autorizat în cadrul institutelor şi laboratoarelor publice se
dobândeşte prin examen, organizat de către acestea, în condiţiile legii.
ART. 4 (1) Dobândeşte calitatea de expert criminalist autorizat persoana care îndeplineşte
următoarele condiţii:
a) este cetăţean român, cetăţean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori aparţinând
Spaţiului Economic European sau cetăţean al Confederaţiei Elveţiene;
a1) cunoaşte limba română;
b) are capacitate de exerciţiu deplină;
6
d) a desfăşurat în mod neîntrerupt o activitate de profil de cel puţin 4 ani şi are studii superioare de
specialitate, dovedite cu diplomă de licenţă, în domeniul genului de expertiză criminalistică pentru
care candidează;
e) este apt din punct de vedere medical pentru îndeplinirea calităţii de expert;
f) nu a suferit o condamnare definitivă pentru o infracţiune săvârşită în împrejurări legate de
exercitarea profesiei sau pentru o altă infracţiune săvârşită cu intenţie;
g) a fost declarată admisă la examenul organizat în acest scop.
(3) Autorizaţia de expert criminalist se acordă în termen de 30 de zile de la data la care candidatul
a fost declarat admis la examenul prevăzut la alin. (1) lit. g).
(4) Retragerea calităţii de expert criminalist autorizat se face prin ordin al ministrului justiţiei, în
situaţia în care expertul criminalist autorizat în condiţiile art. 3 nu mai îndeplineşte condiţiile
prevăzute la alin. (1) lit. b), c), e) şi f).
ART. 5 (1) Persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 4 este înscrisă, la cerere, în
Tabelul nominal cuprinzând experţii criminalişti autorizaţi.
(2) Experţii criminalişti autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul institutelor şi
laboratoarelor publice sunt înscrişi în Tabelul nominal cuprinzând experţii criminalişti autorizaţi.
(3) Calitatea de expert criminalist autorizat şi specialitatea se dovedesc cu legitimaţia de expert
eliberată de Ministerul Justiţiei.
ART. 6 Persoanele care au avut calitatea de expert criminalist oficial minimum 4 ani pot fi incluse,
la cerere, fără examen, în Tabelul nominal cuprinzând experţii criminalişti autorizaţi.
ART. 7 (1) Experţii autorizaţi, numiţi de organele judiciare, la cererea părţilor, participă personal
la efectuarea expertizelor prin observaţii cu privire la obiectul expertizei, modificarea sau
completarea acestuia, verificarea şi completarea materialului necesar pentru efectuarea expertizei,
precum şi prin obiecţii la raportul de expertiză, adresate organului judiciar.
(3) Experţii autorizaţi, numiţi de organele judiciare, la cererea părţilor şi recomandaţi de acestea
au dreptul să ia cunoştinţă de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei.
ART. 10 (1) Experţii criminalişti autorizaţi îşi desfăşoară activitatea de efectuare a expertizelor
criminalistice judiciare în cadrul institutelor sau laboratoarelor publice de specialitate ori în cadrul
laboratoarelor private de expertize criminalistice, în condiţiile prevăzute de lege privind autorizarea
laboratoarelor private de expertize criminalistice.
(2) Experţii criminalişti autorizaţi pot să îşi exercite activitatea şi individual sau în societăţi civile
profesionale, constituite potrivit legii, care au ca obiect de activitate participarea la efectuarea
expertizelor criminalistice, în condiţiile legii.
ANEXA nr. 1 la O.G. nr. 75/2000 [4], care aprobă REGULAMENTUL privind autorizarea
laboratoarelor private de expertize criminalistice, stabileşte:
-“Condiţii de autorizare a laboratoarelor private de expertize criminalistice;
-Procedura de autorizare a activităţii de expertiză criminalistică în laboratoare private;
-Atribuţii şi obligaţii.”
7
1.2.3. Desfăşurarea activităţilor de expertizare a imaginilor şi secvenţelor
video
Deşi O.G. nr. 75/2000 [4] stabileşte la ,,ART. 1 (1) Expertizele criminalistice judiciare se
efectuează de experţi criminalişti autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul institutelor
publice sau în cadrul laboratoarelor publice ori private de specialitate, constituite conform
dispoziţiilor legale”, după 13 ani de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, nu există în domeniul
activităţilor de expertizare a imaginilor şi secvenţelor video niciun institut privat.
Singura entitate care efectuează astfel de activităţi este Institutul Naţional de Expertize
Criminalistice –instituţie publică, care-şi prezintă temeiul legal de funcţionare şi activitatea pe site-ul
propriu http://www.inec.ro/index.php [6], astfel:
,,I.N.E.C. este instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului
Justiţiei. Laboratorul de Expertize Criminalistice al I.N.E.C. este acreditat pentru satisfacerea
cerinţelor standardului de calitate ISO/CEI 17025:2005.
I.N.E.C. este afiliat, începând cu luna martie 2001, la Reţeaua Europeană a Institutelor de
Ştiinţe Legale - European Network of Forensic Science Institutes (ENFSI).
Baza legală
I.N.E.C. îşi desfăşoară activitatea în baza H.G. nr. 368/1998 privind înfiinţarea Institutului
Naţional de Expertize Criminalistice - INEC, modificată prin H.G. nr. 458/2009 şi a Ordinului
Ministrului Justiţiei nr. 441/C/1999.
Structura organizatorică este stabilită prin regulamentul de organizare şi funcţionare a
Institutului, aprobat prin ordin al Ministrului Justiţiei.
Obiectul de activitate
Institutul are ca obiect de activitate efectuarea expertizelor criminalistice.
Expertiza criminalistică reprezintă actul procesual prin care se efectuează o cercetare
ştiinţifică a probelor materiale destinată identificării persoanelor, obiectelor, substanţelor,
fenomenelor sau evenimentelor, stabilirii anumitor proprietăţi, modificări de formă, aspect, conţinut
ori structură, precum şi a mecanismului producerii acestora.”
Mai detaliat, conform H.G. nr. 368/1998 [7] privind înfiinţarea Institutului Naţional de
Expertize Criminalistice, cu modificările ulterioare, atribuţiile stabilite de legiuitor sunt:
,,ART. 10 Institutul are următoarele atribuţii principale:
a) efectuează, în toate cazurile, noua expertiză criminalistică; în cazurile de o complexitate mai
mare sau pentru care laboratoarele interjudeţene nu au condiţii tehnice ori resurse umane efectuează
şi prima expertiză;
b) organizează, îndrumă şi controlează activitatea laboratoarelor interjudeţene sub aspect ştiinţific
şi metodologic, precum şi financiar şi administrativ;
c) desfăşoară activităţi de documentare şi de cercetare ştiinţifică operaţională;
d) elaborează lucrări cu caracter de îndrumare metodologică;
e) sprijină învăţământul universitar şi postuniversitar cu material documentar şi cu alte mijloace
necesare procesului de învăţământ, organizează cursuri de specializare, de pregătire şi perfecţionare
profesională, în domeniul criminalisticii;
8
f) desfăşoară activitatea de prevenire a faptelor de încălcare a legii, pe baza generalizării practicii
de expertiză şi a posibilităţilor oferite de noile descoperiri tehnice şi ştiinţifice;
g) întocmeşte propuneri pentru bugetul de venituri şi cheltuieli al institutului şi al laboratoarelor
interjudeţene, pe care le transmite Ministerului Justiţiei, pe categorii de cheltuieli, spre analiză, în
vederea includerii lor în proiectul de buget al acestuia;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, precum şi însărcinări stabilite de Ministerul
Justiţiei.”
1.2.4. Sursa imaginilor şi secvenţelor video care se supun expertizării
Imaginile şi secvenţelor video care sunt supuse expertizării au modalităţi de obţinere diferită,
situaţiile prin care au fost obţinute intrând sub incidenţa unor acte normative diverse, astfel:
a) Imaginile şi/sau secvenţe video obţinute în baza prevederilor Codului Penal –C.P. (Legea
nr. 286/2009 [2]) şi C.P.P.
Sunt probe/mijloace de probă obţinute în cazul cercetării penale, prevăzute în C.P.P.:
CAPITOLUL IV - Tehnici speciale de supraveghere sau cercetare,
,, ART. 138 Dispoziţii generale
(1) Constituie tehnici speciale de supraveghere sau cercetare următoarele:
… c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
(6) Prin supraveghere video, audio sau prin fotografiere se înţelege fotografierea persoanelor,
observarea sau înregistrarea conversaţiilor, mişcărilor ori a altor activităţi ale acestora.
ART. 139 Supravegherea tehnică
(1) Supravegherea tehnică se dispune de judecătorul de drepturi şi libertăţi atunci când sunt
îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni dintre cele
prevăzute la alin. (2);
b) măsura să fie proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, date fiind
particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor ori a probelor ce urmează a fi obţinute sau gravitatea
infracţiunii;
c) probele nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune dificultăţi deosebite ce
ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare.
(2) Supravegherea tehnică se poate dispune în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale
prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri,
trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte
valori, falsificarea de instrumente de plată electronică, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune
fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii
Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare
electronică ori în cazul unor alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani
sau mai mare.
(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie
mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii.
Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.
9
ART. 140 Procedura de emitere a mandatului de supraveghere tehnică
(1) Supravegherea tehnică poate fi dispusă în cursul urmăririi penale, pe o durată de cel mult 30 de
zile, la cererea procurorului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni
competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a
cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care a formulat cererea.
(2) Cererea formulată de procuror trebuie să cuprindă: indicarea măsurilor de supraveghere
tehnică care se solicită a fi dispuse, numele sau alte date de identificare a persoanei împotriva căreia
se dispune măsura, dacă sunt cunoscute, indicarea probelor ori a datelor din care rezultă suspiciunea
rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni pentru care se poate dispune măsura, indicarea
faptei şi a încadrării juridice, iar, în cazul măsurii supravegherii video, audio sau prin fotografiere,
dacă se solicită şi încuviinţarea ca organele de urmărire penală să pătrundă în spaţii private indicate
pentru a activa sau a dezactiva mijloacele tehnice ce urmează a fi folosite pentru executarea măsurii
supravegherii tehnice, motivarea caracterului proporţional şi subsidiar al măsurii. Procurorul trebuie
să înainteze dosarul judecătorului de drepturi şi libertăţi.
…(5) Încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi şi mandatul trebuie să cuprindă:
….h) în cazul măsurii supravegherii video, audio sau prin fotografiere în spaţii private, menţiunea
privind încuviinţarea solicitării ca organele de urmărire penală să pătrundă în spaţii private pentru a
activa sau dezactiva mijloacele tehnice ce urmează a fi folosite pentru executarea măsurii
supravegherii tehnice;
ART. 143 Consemnarea activităţilor de supraveghere tehnică
(1) Procurorul sau organul de cercetare penală întocmeşte un proces-verbal pentru fiecare
activitate de supraveghere tehnică, în care sunt consemnate rezultatele activităţilor efectuate care
privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau contribuie la identificarea ori localizarea
persoanelor, datele de identificare ale suportului care conţine rezultatul activităţilor de supraveghere
tehnică, numele persoanelor la care se referă, dacă sunt cunoscute, sau alte date de identificare,
precum şi, după caz, data şi ora la care a început activitatea de supraveghere şi data şi ora la care s-a
încheiat.
(2) La procesul-verbal se ataşează, în plic sigilat, o copie a suportului care conţine rezultatul
activităţilor de supraveghere tehnică. Suportul sau o copie certificată a acestuia se păstrează la sediul
parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat şi va fi pus la dispoziţia instanţei, la solicitarea acesteia.
După sesizarea instanţei, copia suportului care conţine activităţile de supraveghere tehnică şi copii de
pe procesele-verbale se păstrează la grefa instanţei, în locuri speciale, în plic sigilat, la dispoziţia
exclusivă a judecătorului sau completului învestit cu soluţionarea cauzei…
ART. 144 Prelungirea mandatului de supraveghere tehnică
(1) Mandatul de supraveghere tehnică poate fi prelungit, pentru motive temeinic justificate, de către
judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa competentă, la cererea motivată a procurorului, în
cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 139, fiecare prelungire neputând depăşi 30 de
zile.
(2) Judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă în camera de consiliu, fără citarea părţilor, prin
încheiere care nu este supusă căilor de atac. Întocmirea minutei este obligatorie.
10
(3) Durata totală a măsurii de supraveghere tehnică, cu privire la aceeaşi persoană şi aceeaşi
faptă, nu poate depăşi un an, cu excepţia măsurii de supraveghere video, audio sau prin fotografiere
în spaţii private, care nu poate depăşi 120 de zile.
ART. 146 Conservarea materialelor rezultate din supravegherea tehnică
… (2) Judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune conservarea suportului material sau a copiei
certificate a acestuia, prin arhivare la sediul instanţei în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea
confidenţialităţii.
(3) Dacă în cauză instanţa a pronunţat o hotărâre de condamnare, achitare sau încetare a
procesului penal, rămasă definitivă, suportul material sau copia acestuia se conservă prin arhivare
odată cu dosarul cauzei la sediul instanţei, în locuri speciale, cu asigurarea confidenţialităţii.
ART. 148 Utilizarea investigatorilor sub acoperire
…(3) În cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul sub acoperire să poată
folosi dispozitive tehnice pentru a obţine fotografii sau înregistrări audio şi video, sesizează
judecătorul de drepturi şi libertăţi în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică.
Dispoziţiile art. 141 se aplică în mod corespunzător.”
b) Imaginile şi secvenţele video obţinute din alte surse. Acestea pot avea o provenienţă legală
sau ilegală, în funcţie de respectarea unor acte normative în vigoare privind sistemele video folosite
sau modul în care au fost făcute înregistrările.
Se pot enumera ca surse de provenienţă:
-sisteme de supraveghere video instalate pe domeniul public, în instituţii publice aflate în administraţia
centrală sau locală, cum ar fi: primării, metrou, R.A.T.B., gări, aeroporturi etc., instalate şi utilizate în
conformitate cu prevederile legale în vigoare;
-sisteme de supraveghere video instalate pe domeniul privat (magazine, benzinării, bănci, în locuinţe
ş.a.), administrate de operatori privaţi, societăţi autorizate de pază, instalate şi utilizate în conformitate
cu prevederile legale în vigoare;
-alte sisteme instalate şi utilizate cu încălcarea prevederilor legale în vigoare;
-înregistrări făcute întâmplător cu camere video, telefoane mobile ş.a. pe domeniul public.
Instalarea şi utilizarea sistemelor de supraveghere video se supune unor acte normative care le
reglementează. Pe lângă legislaţia specifică trebuie avute în vedere şi prevederile C.P.:
ART. 208 Hărţuirea
(1) Fapta celui care, în mod repetat, urmăreşte, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană
ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i
astfel o stare de temere, se pedepseşte cu ….
ART. 226 Violarea vieţii private
(1) Atingerea adusă vieţii private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de
imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuinţă
sau încăpere ori dependinţă ţinând de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepseşte cu ….
(2) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor, convorbirilor ori a
imaginilor prevăzute în alin. (1), către o altă persoană sau către public, se pedepseşte cu….
(4) Nu constituie infracţiune fapta săvârşită:
11
a) de către cel care a participat la întâlnirea cu persoana vătămată în cadrul căreia au fost
surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, dacă justifică un interes legitim;
b) dacă persoana vătămată a acţionat explicit cu intenţia de a fi văzută ori auzită de făptuitor;
c) dacă făptuitorul surprinde săvârşirea unei infracţiuni sau contribuie la dovedirea săvârşirii unei
infracţiuni;
d) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificaţie pentru viaţa comunităţii şi a căror
divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate.
(5) Plasarea, fără drept, de mijloace tehnice de înregistrare audio sau video, în scopul săvârşirii
faptelor prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), se pedepseşte cu ….
Instalarea şi utilizarea sistemelor de supraveghere video se face în conformitate cu prevederile
Legii nr. 333/2003 [8] privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, care
dispune:
,,CAP. 4 Sisteme tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei
SECŢIUNEA 1
Mijloace de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei
ART. 28 (1) Conducătorii unităţilor care deţin bunuri, valori, suporturi de stocare a documentelor,
a datelor şi informaţiilor cu caracter secret de stat sunt obligaţi să asigure paza, mijloacele mecano-
fizice de protecţie şi sistemele de alarmare împotriva efracţiei în locurile de păstrare, depozitare şi
manipulare a acestora, precum şi în locurile unde se desfăşoară activităţi care au un asemenea
caracter.
(2) Proiectele sistemelor de alarmare se avizează de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului
Bucureşti ori de inspectoratul de poliţie judeţean pe raza căruia se află obiectivul, sub aspectul
respectării cerinţelor minime de securitate împotriva efracţiei.
… (5) În sensul prezentei legi, prin sistem de alarmare împotriva efracţiei se înţelege ansamblul de
echipamente electronice care poate fi compus din centrală de comandă şi semnalizare optică şi
acustică, detectoare, butoane şi pedale de panică, control de acces şi televiziune cu circuit închis cu
posibilităţi de înregistrare şi stocare a imaginilor şi datelor, corespunzător gradului de siguranţă
impus de caracteristicile obiectivului păzit.
(6) Instalarea, modificarea, inclusiv punerea în funcţiune a sistemelor de alarmare împotriva
efracţiei se avizează şi se controlează potrivit prevederilor alin. (2).
(7) Proiectele sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se întocmesc în mod obligatoriu pentru
obiectivele care sunt supuse avizării poliţiei, iar elaborarea acestora se face cu respectarea cerinţelor
tehnice minime stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
ART. 30 În proiectele de execuţie a construcţiilor destinate producerii, păstrării sau deţinerii unor
bunuri ori valori importante sau a lucrărilor de modernizare, modificare şi transformare a acestora
trebuie să se prevadă construirea sau introducerea mijloacelor de protecţie mecano-fizice şi instalarea
sistemelor tehnice de pază şi alarmare împotriva efracţiei.
SECŢIUNEA a 2-a Licenţierea societăţilor specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei
ART. 34 (1) Persoanele fizice sau juridice pot desfăşura activităţi de proiectare, instalare,
modificare sau întreţinere a componentelor sau sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, numai pe
baza licenţei eliberate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, prelungită la fiecare 3 ani, şi cu
avizul prealabil al Serviciului Român de Informaţii, eliberat în termen de 30 de zile…….
12
ART. 35 (1) Societăţilor specializate în domeniul sistemelor de alarmare le sunt interzise culegerea
de informaţii, înregistrările audio sau video care excedează obiectului de activitate pentru care li s-a
acordat licenţă, precum şi instalarea de echipamente disimulate care să le permită executarea acestor
activităţi...”
Totodată, prin H.G. nr. 301/2012 [9] pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, se mai
detaliază următoarele obligaţii legale:
,,CAPITOLUL V Sisteme tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei
SECŢIUNEA 1 Mijloace de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei
ART. 67 … (2) Deţinătorul sistemelor de supraveghere are obligaţia afişării în unitate a unor semne
de avertizare cu privire la existenţa acestora.
(3) Conducătorii unităţilor au obligaţia folosirii mijloacelor de protecţie mecanofizică şi a
echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare care sunt certificate conform standardelor
europene sau naţionale în vigoare de către organisme acreditate din ţară ori din statele membre ale
Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European.
(4) Beneficiarul subsistemului de televiziune cu circuit închis are obligaţia punerii la dispoziţia
organelor judiciare, la solicitarea scrisă a acestora, a înregistrărilor video şi/sau audio în care este
surprinsă săvârşirea unor fapte de natură penală.
ART. 68 (1) Sunt supuse avizării poliţiei proiectele sistemelor de alarmare destinate următoarelor
categorii de obiective:
a) unităţi de interes strategic şi obiective aparţinând infrastructurilor critice;
b) unităţi sau instituţii de interes public;
c) instituţii de creditare, unităţi poştale, puncte de schimb valutar, case de amanet, unităţi profilate
pe activităţi cu bijuterii din metale sau pietre preţioase;
d) magazine de arme şi muniţii;
e) staţii de comercializare a carburanţilor/combustibililor;
f) săli de exploatare a jocurilor de noroc;
g) centre de procesare;
h) casierii furnizori şi servicii de utilităţi;
i) obiective industriale;
j) depozite;
k) instalaţii tehnologice.
(2) Proiectarea, instalarea, modificarea, monitorizarea, întreţinerea şi utilizarea sistemelor de
alarmare împotriva efracţiei se fac cu respectarea normelor tehnice prevăzute în anexa nr. 7.
ART. 69 (1) Proiectul sistemului de alarmare se depune de către beneficiar spre avizare la
inspectoratele judeţene de poliţie ori la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza
cărora/căreia se află obiectivul, înainte de începerea lucrărilor de execuţie.
(2) Avizul proiectului se acordă de personalul de specialitate al poliţiei, în termen de 15 zile de la
depunere, în următoarele situaţii:
a) sunt îndeplinite cerinţele minime prevăzute în anexa nr. 1;
13
b) componenţa, calitatea şi funcţionalitatea sistemelor asigură detecţia pătrunderii neautorizate,
supravegherea şi înregistrarea video, precum şi transmiterea la distanţă a semnalelor tehnice şi de
alarmare;
c) proiectul sistemului de alarmare a fost elaborat cu respectarea condiţiilor prevăzute în anexa nr.
7.
ART. 70 (1) Proiectele sistemelor de alarmare se elaborează de personalul tehnic al societăţilor
specializate în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, cu competenţe profesionale
specifice, cu respectarea cerinţelor din prezentele norme metodologice şi a normativelor tehnice
specifice.
(2) La întocmirea proiectului, personalul tehnic de specialitate este obligat să prevadă doar
componente ale sistemelor de alarmare care sunt certificate în conformitate cu standardele naţionale
sau europene de profil şi în concordanţă cu gradul de siguranţă impus de caracteristicile obiectivului
protejat.
(3) Proiectantul sistemului de securitate răspunde pentru respectarea prezentelor norme
metodologice în faza de proiect, iar societatea care instalează sistemul de securitate este
răspunzătoare de implementarea şi respectarea proiectului de execuţie.
(4) Orice modificare în faza de instalare a sistemului de securitate se face după consultarea
proiectantului sistemului de securitate, iar ulterior punerii în funcţiune a sistemului, după consultarea
unui proiectant autorizat.
ART. 71 (1) Modificarea sistemului prin suplimentarea de echipamente ori înlocuirea de
componente, care nu afectează cerinţele iniţiale, se materializează prin actualizarea proiectului cu fişe
modificatoare ori prin completarea manuală pe proiectul existent, în cazul unor modificări minore,
certificate de proiectant.
(2) Modificările prevăzute la alin. (1) nu sunt supuse avizului poliţiei.
(3) Modificarea sistemului prin diminuarea componentelor prevăzute în proiectul avizat de către
poliţie se supune unui nou aviz.
ART. 72 Participarea specialistului poliţiei la punerea în funcţiune a sistemelor de alarmare se face
la cererea beneficiarului, pentru aplicaţiile avizate.”
Pe de altă parte instalarea şi utilizarea sistemelor de supraveghere video trebuie să se supună
prevederilor actelor normative care reglementează dreptul la viaţă intimă, familială şi privată:
-Constituţia României din anul 2003 [11]
,,Art. 26 Viata intima, familiala si privata
(1) Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata.
(2) Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile a
altora, ordinea publica sau bunele moravuri.”
-Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale [12]
,,Art. 8 Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie
1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a
corespondenţei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în are
acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru
securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi
14
prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora.”
-Legea nr. 677/2001 [10] pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal şi libera circulaţie a acestor date
,,CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 2 Domeniu de aplicare
(1) Prezenta lege se aplică prelucrărilor de date cu caracter personal, efectuate, în tot sau în parte,
prin mijloace automate, precum şi prelucrării prin alte mijloace decât cele automate a datelor cu
caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidenţă sau care sunt destinate să fie incluse într-
un asemenea sistem.
…..(5) În limitele prevăzute de prezenta lege, aceasta se aplică şi prelucrărilor şi transferului de
date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităţilor de prevenire, cercetare şi reprimare a
infracţiunilor şi de menţinere a ordinii publice, precum şi al altor activităţi desfăşurate în domeniul
dreptului penal, în limitele şi cu restricţiile stabilite de lege.
ART. 3 Definiţii
În înţelesul prezentei legi, următorii termeni se definesc după cum urmează:
a) date cu caracter personal - orice informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau
identificabilă;…
b) prelucrarea datelor cu caracter personal - orice operaţiune sau set de operaţiuni care se
efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi
colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea,
utilizarea, dezvăluirea către terţi prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori
combinarea, blocarea, ştergerea sau distrugerea;
CAP. 2 Reguli generale privind prelucrarea datelor cu caracter personal
ART. 4 Caracteristicile datelor cu caracter personal în cadrul prelucrării
(1) Datele cu caracter personal destinate a face obiectul prelucrării trebuie să fie:
…b) colectate în scopuri determinate, explicite şi legitime; …
…e) stocate într-o formă care să permită identificarea persoanelor vizate strict pe durata necesară
realizării scopurilor în care datele sunt colectate şi în care vor fi ulterior prelucrate; …
ART. 5 Condiţii de legitimitate privind prelucrarea datelor
…2) Consimţământul persoanei vizate nu este cerut în următoarele cazuri:
…b) când prelucrarea este necesară în vederea protejării vieţii, integrităţii fizice sau sănătăţii
persoanei vizate ori a unei alte persoane ameninţate;
c) când prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale a operatorului;
d) când prelucrarea este necesară în vederea aducerii la îndeplinire a unor măsuri de interes public
sau care vizează exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este învestit operatorul sau
terţul căruia îi sunt dezvăluite datele;
e) când prelucrarea este necesară în vederea realizării unui interes legitim al operatorului sau al
terţului căruia îi sunt dezvăluite datele, cu condiţia ca acest interes să nu prejudicieze interesul sau
drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate;….
(3) Prevederile alin. (2) nu aduc atingere dispoziţiilor legale care reglementează obligaţia
autorităţilor publice de a respecta şi de a ocroti viaţa intimă, familială şi privată.
CAP. 4 Drepturile persoanei vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter personal
15
ART. 12 Informarea persoanei vizate
…(2) În cazul în care datele nu sunt obţinute direct de la persoana vizată, operatorul este obligat ca,
în momentul colectării datelor sau, dacă se intenţionează dezvăluirea acestora către terţi, cel mai
târziu până în momentul primei dezvăluiri, să furnizeze persoanei vizate cel puţin următoarele
informaţii…
ART. 13 Dreptul de acces la date
(1) Orice persoană vizată are dreptul de a obţine de la operator, la cerere şi în mod gratuit pentru o
solicitare pe an, confirmarea faptului că datele care o privesc sunt sau nu sunt prelucrate de acesta…
ART. 14 Dreptul de intervenţie asupra datelor
(1) Orice persoană vizată are dreptul de a obţine de la operator, la cerere şi în mod gratuit:
a) după caz, rectificarea, actualizarea, blocarea sau ştergerea datelor a căror prelucrare nu este
conformă prezentei legi, în special a datelor incomplete sau inexacte;….
CAP. 5 Confidenţialitatea şi securitatea prelucrărilor
ART. 20 Securitatea prelucrărilor
(1) Operatorul este obligat să aplice măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru protejarea
datelor cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării,
dezvăluirii sau accesului neautorizat, în special dacă prelucrarea respectivă comportă transmisii de
date în cadrul unei reţele, precum şi împotriva oricărei alte forme de prelucrare ilegală….
CAP. 6 Supravegherea şi controlul prelucrărilor de date cu caracter personal
ART. 21 Autoritatea de supraveghere
(1) Autoritatea de supraveghere, în sensul prezentei legi, este Autoritatea Naţională de
Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
(2) Autoritatea de supraveghere îşi desfăşoară activitatea în condiţii de completă independenţă şi
imparţialitate.
(3) Autoritatea de supraveghere monitorizează şi controlează sub aspectul legalităţii prelucrările de
date cu caracter personal care cad sub incidenţa prezentei legi.
ART. 22 Notificarea către autoritatea de supraveghere
(1) Operatorul este obligat să notifice autorităţii de supraveghere, personal sau prin reprezentant,
înainte de efectuarea oricărei prelucrări ori a oricărui ansamblu de prelucrări având acelaşi scop sau
scopuri corelate.
… (5) În limitele puterilor de investigare de care dispune, autoritatea de supraveghere poate solicita şi
alte informaţii, în special privind originea datelor, tehnologia de prelucrare automată utilizată şi
detalii referitoare la măsurile de securitate. Dispoziţiile prezentului alineat nu se aplică în situaţia în
care prelucrarea datelor se face exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice……
CAP. 8 Contravenţii şi sancţiuni
ART. 31 Omisiunea de a notifica şi notificarea cu rea-credinţă….
ART. 32 Prelucrarea nelegală a datelor cu caracter personal….
ART. 33 Neîndeplinirea obligaţiilor privind confidenţialitatea şi aplicarea măsurilor de securitate…
ART. 34 Refuzul de a furniza informaţii….”
16
Se constată în ultimii ani o accesibilitate mai mare, prin prisma preţului de achiziţie, către
sistemele de supraveghere video. Pe piaţa există sisteme de supraveghere, de o calitate mediocră, dar la
preţuri convenabile pentru amatori.
Astfel, sistemele de supraveghere (neprofesioniste) sunt instalate în diverse locuri, mai ales în
afara proprietăţilor (locuinţelor unifamiliale), în majoritatea situaţiilor cu încălcarea legislaţiei în
vigoare. Se încalcă, după caz, prevederile actelor normative menţionate, astfel:
- prevederile Codului Penal, dacă de exemplu camerele video vizează căile de acces către o locuinţă,
locuinţa în sine, locul de muncă, alte locuri frecventate, conform prevederilor:
ART. 208 Hărţuirea
(1) Fapta celui care, în mod repetat, urmăreşte, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană
ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i
astfel o stare de temere, se pedepseşte cu…
ART. 226 Violarea vieţii private
(1) Atingerea adusă vieţii private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de
imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuinţă
sau încăpere ori dependinţă ţinând de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepseşte cu … .
Ar trebui menţionată separat şi situaţia în care se fac înregistrări ilegale cu aparatură audio –
video gen ,,spionaj”, care nu pot fi sancţionate legal decât în situaţia în care înregistrările sunt folosite
pentru o altă infracţiune, cum ar fi: santajul, violarea proprietăţii private la instalarea acestora, hărţuire
ş.a.
- prevederile Legii nr. 333/2003 [8] privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia
persoanelor în situaţia instalării de sisteme video la obiectivele care intră sub incidenţa Legii nr.
333/2003 de către persoane/firme neautorizate, conform:
,,ART. 68 … (2) Proiectarea, instalarea, modificarea, monitorizarea, întreţinerea şi utilizarea
sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se fac cu respectarea normelor tehnice prevăzute în anexa
nr. 7.”
- prevederile Legii nr. 677/2001 [10] pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, în situaţia instalării unor sisteme de supraveghere
video, care deşi sunt montate şi utilizate cu respectarea prevederilor Legii nr. 333/2003 [8] privind
paza obiectivelor…, beneficiarul nu a notificat Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării
Datelor cu Caracter Personal, în vederea înscrierii în Registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu
caracter personal, conform:
ART. 22 Notificarea către autoritatea de supraveghere
(1) Operatorul este obligat să notifice autorităţii de supraveghere, personal sau prin reprezentant,
înainte de efectuarea oricărei prelucrări ori a oricărui ansamblu de prelucrări având acelaşi scop sau
scopuri corelate.
ART. 24 Registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal
(1) Autoritatea de supraveghere păstrează un registru de evidenţă a prelucrărilor de date cu
caracter personal, notificate în conformitate cu prevederile art. 22. Registrul va cuprinde toate
informaţiile prevăzute la art. 22 alin. (3).
(2) Fiecare operator primeşte un număr de înregistrare. Numărul de înregistrare trebuie menţionat
pe orice act prin care datele sunt colectate, stocate sau dezvăluite.
17
2.1. Morfologia matematica pentru imagini binare
Transformarea morfologică binară constă in aplicarea unui element structural (o imagine
binară) peste o imagine binară initial, obţinându-se tot o imagine binară.
Imaginile binare sunt imaginile digitale ce au doar două valori posibile pentru fiecare pixel.
Asadar, fiecare pixel este stocat ca un singur bit (0 sau 1).
Transformăriile de bază în morfologia matematică sunt dilatarea şi eroziunea. Folosind diferite
combinaţii dintre eroziune şi dilatare se pot obţine alte două operaţiuni morfologice fundamentale,
numite închidere şi deschidere.
În morfologia matematică, un element structural este o imagine binară, folosită pentru
interacționa cu o altă imagine binară, cu scopul de a observa modul în care aceasta modifică formele
din imaginea binară, conform transformării morfolofice.
Elementul structural folosit, va fi mai mic sau egal ca mărime, comparat cu obiectul insuşi.
Mărimea elementului structural poate fi, spre exemplu de n x n pixeli, sub forma unei matrici.
Pentru a putea observa rezultatul interacţiunii imaginii binare de test cu elementul structural,
prin aplicarea transformăriile morfologice de bază, am utilizat succesiv mai multe elemente structurale
cu diverse mărimi. ES folosite au fost: discul, pătratul, rombul şi segmentul de dreaptă (linie). Cele
două matrici de mai jos sunt exemple ale elementelor structural: disc cu raza de 3 pixeli şi pătrat cu
latura de 3 pixeli.
0 1 0
1 1 1
0 1 0
Disc cu raza de 3 pixeli Pătrat cu latura de 3 pixeli
şi originea în centru şi originea în centru
2.1.1. Dilatarea
Dilatarea este una din transformările de bază din morfologia matematică şi presupune mutarea
elementului structural de la stânga spre dreapta, pe orizontală, şi de sus în jos pe verticală, iar după
fiecare mutare, se vor căuta orice pixeli asemănători care se suprapun dintre cei ai ES și cei ai
obiectului. În cazul în care există o suprapunere între aceştia, atunci pixelii de sub poziția centrală a ES
vor lua valoarea 1.
Transformarea morfologică poate fi scrisă matematic, după cum urmează:
(1)
Principalele proprietăţi ale dilatării, operaţie morfologică de bază, sunt următoarele:
Dilatarea este transformarea duală eroziunii:
(2)
şi
1 1 1
1 1 1
1 1 1
18
(3)
Dilatarea este o operaţie asociativă:
ZYXZYX (4)
Dilatarea este distributivă faţă de reuniune:
ZYYXZYX (5)
Dilatarea este o operaţie crescătoare:
ZYZXYX (6)
Dilatarea este o operaţie comutativă:
XYYX (7)
Dilatarea este extensivă în cazul în care originea aparţine lui Y:
MYM (8)
Dilatarea este invariantă la translaţie:
00 xx YXYX (9)
Una dintre cele mai simple aplicaţii ale dilatării este umplerea golurilor dintr-o imagine.
Pentru exemplificare, am folosit imaginea RGB RaduA2.jpg pe care am transformat-o într-o
imagine cu nivele de gri, apoi într-o imagine binară folosind programul Matlab, obţinand imaginea
binară de test (IMT1). Acelasi proces a fost urmat şi pentru imaginea RGB RaduB2.jpg, care a devenit
imaginea binară de test (IMT2).
S-au folosit mai mult elemente structurale pentru a dilata imaginile binare de test (IMT1 şi
IMT2). Elementele structurale folosite au fost: discul, rombul, patratul şi elementul structural de tip
segment de dreaptă (linie).
Fig 2.1.1. Imaginea originală (stânga) şi imaginea binară de test, IMT1 (dreapta)
19
Fig 2.1.2. Imaginea originală (stânga) şi imaginea binară de test, IMT2 (dreapta)
Aplicând dilatarea imaginii de test IMT1 şi folosind elementul structural disc, s-au obţinut
următoarele imagini, în diferite aplicări ale transformării morfologice:
a) b)
20
c) d)
Fig. 2.1.3. Imaginile obţinute în urma aplicării dilatării cu elementul structural disc
Elementul structural disc aplicat imaginii binare IMT1 a avut patru dimensiuni diferite. Razele
discurilor au fost succesiv, următoarele: a) 4 pixeli, b) 7 pixeli, c) 8 pixeli, d) 10 pixeli.
Aplicând dilatarea imaginii binare de test IMT1 şi folosind elementul structural romb, s-au
obţinut următoarele imagini, în diferite aplicări ale transformării morfologice:
a) b)
21
c) d)
Fig. 2.1.4. Imaginile obţinute în urma aplicării transformării morfologice dilatare cu elementul
structural romb
Elementul structural romb aplicat imaginii binare IMT1 a avut patru dimensiuni diferite.
Distanţele între centru rombului şi laturi au fost succesiv, următoarele: a) 2 pixeli, b) 3 pixeli, c) 6
pixeli, d) 9 pixeli.
Aplicând dilatarea imaginii de test IMT1 şi folosind elementul structural pătrat, s-au obţinut
următoarele imagini, în diferite aplicări ale transformării morfologice:
a) b)
22
c) d)
Fig. 2.1.5. Imaginile obţinute în urma aplicării transformării morfologice cu elementul structural patrat
Elementul structural pătrat aplicat imaginii binare IMT1 a avut patru dimensiuni diferite.
Laturile pătratului au fost succesiv, următoarele: a) 4 pixeli, b) 7 pixeli, c) 11 pixeli, d) 13 pixeli.
Aplicand dilatarea imaginii binare IMT1 şi folosind elementul structural segment de dreaptă
(linie) cu unghiul de 45 grade, s-au obţinut următoarele imagini, în diferitele aplicări ale transformării
morfologice:
a) b)
23
c) d)
Fig. 2.1.6. Imaginile obţinute în urma aplicării transformării morfologice cu elementul structural
segment de dreaptă cu unghiul de 45 grade
Elementul structural segment de dreaptă (linie) cu unghiul de 45 grade aplicat imaginii binare
IMT1 a avut patru dimensiuni diferite. Lungimile segmentelor de dreapta au fost succesiv,
următoarele: a) 4 pixeli, b) 5 pixeli, c) 11 pixeli, d) 18 pixeli.
2.1.2. Eroziunea
Eroziunea este a doua transformare de bază din morfologia matematică, ce presupune
micşorarea obiectelor din imagine prin erodarea marginilor (a pixelilor albi marginali) corespunzător
dimensiunii şi formei elementului structural. Totodată, găurile conţinute de obiectele din imagine vor
deveni mai mari.
În cazul eroziunii, coordonatele de ieșire sunt formate numai din acele puncte în care originea
elementului structural poate fi translatată, în timp ce ES rămâne în întregime în cadrul imaginii binare
de intrare.
Efectul eroziunii este micşorarea obiectului. Modificarea dimensiunilor obiectului este
determinată de forma elementului structural. Un element structural care este simetric, de exemplu un
disc, va provoaca o modificare simetrica a dimensiunilor obiectului. În cazul în care elementul
structural nu este simetric, efectele modificării se vor manifesta asupra obiectului pe direcţia
elementului structural. Cu cât elementul structural va fi mai mare, cu atât obiectul din imagine va fi
micşorat mai mult în urma aplicării transformarii de eroziune.
Eroziunea imaginii binare X de catre elementul structural Y este definită matematic prin relaţia:
(10)
Una din proprietăţiile importante ale eroziunii şi dilatării este dualitatea.
24
Aceasta poate fi scris matematic după cum urmează:
(11)
şi
(12)
Dualitatea presupune următoarele: procedeul de dilatarea va mări obiectul, aceasta înseamnă că
va micşora în acelaşi timp fundalul (negru, bit 0), deci va fi echivalentă cu o erodare a fundalului
imaginii binare. Eroziunea micşorează obiectul ceea ce duce la o mărire concomitentă a fundalului
imaginii binare, fiind echivalentă cu o dilatare a acestuia.
Dilatarea şi eroziunea sunt operatii morfologice duale, dar nu au şi nu sunt operaţii inverse.
Ambele sunt operaţii care îndepărtează părţi dintr-o imagine, fără a se mai putea face o reconstrucţie a
imaginii binare iniţiale.
Pentru a demonstra dualitatea am folosit imaginea binară de test IMT2, care a fost dilatată
folosind elementrul structural disc (element structural simetric), proces în urma căruia a rezultat
imaginea din figura 2.1.7.
Dilatarea şi eroziunea nu sunt operatii morfologice inverse, însemnând că dacă vom dilata
obiectele dintr-o imagine, aplicând ulterior transformarea morfologică de eroziune asupra obiectelor
rezultate în urma dilatării, nu vom obţine aceeaşi imagine iniţială. În fig. 2.1.8 se pot observa
diferenţele majore între imaginea originală şi imaginea rezultată în urma aplicării acestor transformări
morfologice, observându-se că obiectele conţinute in imagini, în cazul prezent - palma unei persoane,
sunt total diferite în urma acestor transformări.
Fig. 2.1.7. Imaginea obţinută în urma dilatării
25
Fig. 2.1.8. Imaginea binară de test IMT2 (stanga) si imaginea obţinută în urma aplicării transformărilor
mofologice (dreapta)
Dualitatea presupune o dilatare a obiectelor din imagine, deci o micşorare a fundalului. Acesta
este echivalentă cu o eroziune aplicată fundalului având acelaşi element structural, rezultând astfel
imaginea binară iniţială (Fig. 2.1.9).
.
Fig. 2.1.9. Imaginea obţinută în urma aplicării transformarilor mofologice, identică cu imaginea binară
initial IMT2.
Celelalte proprietăţi ale eroziunii sunt următoarele:
Eroziunea este distributivă faţă de intersecţie:
(XY) Z=(X Z) (Y Z) (13)
26
Eroziunea este o operatie crescătoare:
YX (X Z) (Y Z) (14)
Eroziunea nu este o operatie comutativă, nici asociativă, dar verifică relaţia matematică:
(X Y) Z = X (Y Z) (15)
Eroziunea este anti-extensivă in cazul in care Y conţine originea:
X U Y X (16)
S-au folosit mai mult elemente structurale pentru a eroda imaginea binară. Elementele
structurale folosite au fost: discul, rombul, pătratul şi elementul structural de tip segment de dreaptă
(linie).
Aplicând eroziunea imaginii binare IMT1 şi folosind elementul structural disc, s-au obţinut
următoarele imagini, în diferite aplicări ale transformării morfologice:
a) b)
c) d)
Fig. 2.1.10. Imaginile obţinute în urma aplicării eroziunii folosind, elementul structural disc
27
Elementul structural disc aplicat imaginii binare IMT1 a avut patru dimensiuni diferite. Razele
discurilor au fost succesiv, următoarele: a) 3 pixeli, b) 6 pixeli, c) 8 pixeli, d) 14 pixeli.
Aplicând eroziunea imaginii binare IMT1 şi folosind elementul structural romb, s-au obţinut
următoarele imagini, în diferite aplicări ale transformării morfologice:
a) b)
c) d)
Fig. 2.1.11. Imaginile obţinute în urma aplicării eroziunii cu elementul structural romb
Elementul structural romb aplicat imaginii binare IMT1 a avut patru dimensiuni diferite.
Distanţele între centru rombului şi laturi au fost succesiv, următoarele: a) 3 pixeli, b) 6 pixeli, c) 8
pixeli, d) 12 pixeli.
28
Aplicând eroziunea imaginii binare IMT1 şi folosind elementul structural pătrat, s-au obtinut
următoarele imagini, în diferite aplicări ale transformării morfologice:
a) b)
c) d)
Fig. 2.1.12. Imaginile obţinute în urma aplicării eroziunii cu elementul structural pătrat
Elementul structural pătrat aplicat imaginii binare IMT1 a avut patru dimensiuni diferite.
Laturile pătratului au fost succesiv, următoarele: a) 4 pixeli, b) 6 pixeli, c) 9 pixeli, d) 18 pixeli.
29
Aplicând eroziunea imaginii binare IMT1 şi folosind elementul structural segment de dreaptă
(linie) cu unghiul de 45 , s-au obţinut următoarele imagini, în diferite aplicări ale transformării
morfologice:
a) b)
c) d)
Fig. 2.1.13. Imaginile obţinute în urma aplicării repetitive a eroziunii cu elementul structural segment
de dreapta (linie) cu unghiul de 45
Elementul structural segment de dreaptă cu unghiul de 45 grade aplicat imaginii binare IMT1 a
avut patru dimensiuni diferite. Lungimile segmentelor de dreapta au fost succesiv, următoarele: a) 4
pixeli, b) 8 pixeli, c) 15 pixeli, d) 23 pixeli.
30
2.1.3. Deschiderea morfologică
Deschiderea este transformarea morfologică derivată, care are la bază transformările
morfologice de bază, dilatarea si eroziunea. Aceastea din urmă, nefiind operaţii inverse, pot fi aplicate
alternativ pentru a produce un rezultat diferit de imaginea originală ce urmează a fi prelucrată,
obţinându-se astfel operaţii complexe care le fac potrivite pentru utilizare în scopuri practice.
Deschiderea morfologică a lui X cu elementul structural Y se defineşte ca erodarea lui X cu
elementul structural respectiv, urmând apoi dilatarea cu acelasi elementul structural Y.
Deschiderea este definită matematic prin relaţia:
(17)
Deschiderea morfologică este o operaţie aplicabilă în scopuri practice cum ar fi netezerirea
contururilor unui obiect sau eliminarea unor posibile proeminențe subțiri.
Spre exemplu, putem elimina din imaginea binară (Fig. 2.1.14a), acele găuri sau goluri mici,
aflate in exteriorul formei palmei, care au raza mai mică de 5 pixeli, folosind ca element structural
discul.
Fig. 2.1.14a. Imaginea binară de test
31
Fig. 2.1.14b. Imaginea rezultată în urma eliminării găurilor
cu raza mai mică de 5 pixeli
Deschiderea morfologică are ca proprietate de bază dualitatea sa cu transformarea de inchidere,
proprietate derivată din dualitatea transformărilor de bază: dilatarea si eroziunea.
Aceasta poate fi scrisă matematic după cum urmează:
(18)
şi
2.1.4. Închiderea morfologică
Analog deschiderii morfologice, închiderea este transformarea morfologică ce are la bază
transformările morfologice clasice, dilatarea şi eroziunea. Aceastea din urmă, nefiind operaţii inverse,
pot fi aplicate alternativ pentru a produce un rezultat diferit de imaginea binară initială ce urmează a fi
prelucrată, obţinându-se astfel alte operaţii complexe.
Închiderea morfologica a lui X cu elementul structural Y se defineşte ca dilatarea cu elementul
structural Y, urmată de erodarea cu acelaşi element structural.
Deschiderea este definită matematic prin relaţia:
(20)
Închiderea se foloseşte cu scopul practic de a netezi secțiuni din contururile unor obiecte, de a
îmbina sau lipi secţiuni, de a elimina găurile mici, și de a umple golurile din contur.
(19)
32
Spre exemplu folosim imaginea din figura 2.1.15 pentru a observa mai clar scopul practic al
operaţiei morfologice de închidere.
Fig. 2.1.15. Imaginea binară de test
Folosim închiderea morfologică pentru a elimina golurile din imaginea binară de test. Am
utilizat elementul structural disc, cu o raza de 2 pixeli, pentru a se putea menţine forma palmei după
aplicarea transformării morfologice.
Imaginea rezultată în urma transformării morfologice închidere, este prezentată în fig. 2.1.16.
Fig. 2.1.16. Imaginea rezultată în urma transformării morfologice închidere
33
Se poate observa modificarea obiectelor din imagine, goluri din interiorul palmei au fost
umplute sau eliminate.
Asemănător cu deschiderea morfologică, închiderea are ca proprietate de bază dualitatea sa cu
transformarea de deschidere, proprietate derivată din dualitatea transformărilor morfologice de bază:
dilatarea şi eroziunea.
Aceasta poate fi scrisă matematic după cum urmează:
(21)
şi
(22)
Putem demonstra dualitatea închiderii şi deschiderii morfologice în următorul mod: preluăm
imaginea iniţială din figura 2.1.15, căreia îi aplicăm procedura deschiderii morfologice, ulterior vom
aplica dilatarea morfologică şi vom compara imaginea iniţiala cu imaginea rezultată în urma
transformărilor morfologice precizate.
Imaginii binare (figura 2.1.15) i-a fost aplicată transformarea morfologică deschidere folosind
elementul structural disc cu raza de 5 pixeli, transformare în urma căreia a rezultat imaginea:
Fig. 2.1.17. Imaginea rezultată în urma deschiderii
Următorul pas este transformarea morfologică închidere a obiectelor din figura 2.1.17 folosind
acelaşi element structural, discul cu raza de 5 pixeli.
34
Fig. 2.1.18. Imaginea binară iniţială (stânga) şi imaginea rezultată în urma transformărilor morfologice
aplicate (dreapta)
În figura 2.1.18 se pot observa diferenţele majore dintre imaginea originală şi imaginea
rezultată în urma aplicării acestor transformări morfologice, observându-se ca obiectele continute in
imagini, mai multe goluri aflate în interiorul formei plamei in cazul prezentat, sunt total eliminate şi
palma îşi schimbă forma în urma aplicării transformărilor. Pentru a ajunge la imaginea iniţiala ar fi
trebuit sa aplicăm închiderea morfologică a fundalului obiectelor şi nu palmei propriu-zise, astfel am fi
putut obţine imaginea binară de la care s-a pornit iniţial (Fig. 2.1.15). Deschiderea şi închiderea
morfologică nu sunt operaţii inverse una celeilalte, dar având la bază operaţiile mofologice de eroziune
şi dilatare beneficiază de proprietatea dualităţii.
În urma transformării deschidere se vor elimina o parte dintre elementele imaginii ce se
prelucrează, iar prin transformarea de închidere se vor adauga elemente noi imaginii.
O alta proprietate importantă a deschiderii şi închiderii este idempotenţa şi presupune o
operație ce poate fi aplicată de mai multe ori, dar rezultatul va fi acelasi, dincolo de aplicarea iniţială,
indiferent de câte ori este repetată.
(X • Y) • B = X • Y (23)
şi
(X Y) X = X Y (24)
Pentru a demonstra proprietatea idempotenţei într-un mod concis şi clar, am folosit imaginea de
test, căreia ulterior i-am aplicat transformarea închiderii morfologice.
35
Fig. 2.1.2. Imaginea binară de test, IMT2
În urma transformării imaginii iniţiale într-o imagine binară, observăm că în interiorul
obiectului (palmei) sunt prezente goluri sau găuri mici. Aplicând transformarea închiderii, aceste goluri
din interiorul obiectului vor disparea. De asemenea, marginile exterioare ale palmei vor fi netezite.
Rezultatele unei singure aplicări ale transformării morfologice închidere se pot observa in figura
2.1.19.
Fig. 2.1.19. Imaginea rezultată în urma unei singure aplicări a inchiderii.
36
Aplicând imaginii iniţiale binarizate transformarea închiderii morfologice, într-un mod
repetitiv, am putut observa că dincolo de aplicarea iniţială a transformării, toate imaginile rezultate în
urma acestui proces sunt identice cu imaginea binară iniţială. Dincolo de aplicarea iniţială, indiferent
de câte ori este repetată transformarea, rezultatul acesteia va fi acelaşi. Imaginile prezente în figurile
2.1.19 si 2.1.20 sunt identice. Aşadar putem afirma că transformarea închiderii morfologice este o
operaţie idempotentă.
Fig. 2.1.20. Imaginea rezultată în urma mai multor aplicări ale închiderii morfologice.
37
Bibliografie:
[1] DEX - Dicţionarul explicativ al limbii române, editia a III-a, Academia Română,
Editura Univers Enciclopedic, 2009.
[2] Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, Monitorul Oficial al României.
[3] Legea nr. 135/2010 pentru aprobarea Codului de procedură penală, Monitorul Oficial al
României.
[4] Ordonanţa Guvernului nr. 75/2000 privind expertiza criminalistică, Monitorul Oficial al
României.
[5] Ordinul ministrului justiţiei nr. 2985/C/2000 pentru aprobarea Regulamentului privind
organizarea şi desfăşurarea examenului pentru autorizarea experţilor criminalişti, care
pot fi recomandaţi de părţi să participe la efectuarea expertizei criminalistice, Monitorul
Oficial al României.
[6] Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, site: http://www.inec.ro/index.php
[7] H.G. nr. 368/1998 pentru înfiinţarea Institutului Naţional de Expertize Criminalistice,
Monitorul Oficial al României.
[8] Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, Monitorul Oficial al României.
[9] H.G. nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, ,
Monitorul Oficial al României.
[10] Lege nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, Monitorul Oficial al României.
[11] Constituţia României din anul 2003, Monitorul Oficial al României.
[12] Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale;
[13] Najman L, Talbot H, Mathematical Morphology, Wiley, 2010.
[14] Serra J, Image Analysis and Mathematical Morphology - Vol. I,Academic. Press,
London, 1982.
[15] Serra J, Image analysis and mathematical morphology - Vol. II, Academic. Press,
London, 1988.
[16] Dougherty E, An introduction to morphological image processing. SPIE Optical
Engineering Press, USA, 1992.
[17] Goutsias J, Heijmans H, Mathematical Morphology, IOS Press, 2000.
[18] Soille P, Morphological image analysis: principles and applications. Springer, 1999.
[19] Shih F, Image Processing and Mathematical Morphology: Fundamentals and
Applications. Taylor & Francis, 2010.
[20] Marques O, Practical image and video processing using Matlab. Wiley, 2011.
Listă activitate:
1. Bidimensional radar signature of simple geometries, Cătălin Neamţu, Horia Popescu,
Bogdan Gavriloaia, Radu Vizireanu, Series: ELECTRONICS, COMPUTERS and
ARTIFICIAL INTELLIGENCE – ECAI-2013, Vol. 5 – Nr. 4/2013. pag. 67-71.
38
2. Fractal characterization of dexamethasone sem images, Bogdan-Mihai Gavriloaia, Radu
Vizireanu, Cătălin Neamţu, Măriuca-Roxana Gavriloaia, Corina Grigore. Series: Electronics
and Computers Science, Vol. 12 – Nr. 2/2012, pag 7-11.
3. Iterative morphological binary decomposition frames interpolation technique, International
Journal of Electronics Letters, Vol. 1 – Nr. 2/2013, pag 51-54.