facultatea de drept din cadrul usm la 50 de ani - uspee.md · la drept. actualmente facultatea de...

ISSN 1857-3185

Băieţi şi fete traficaţi în Austria

VINERI11 septembrie

2009Anul VIII

nr. 34 (293)8 pagini - 2,50 lei

E-mail: [email protected]

Condiţiile materiale, de trai şi asistenţa medicală în penitenciare

(Axel Munthe)

Săptămînal juridic

Curtea Constituţională a declarat legală alegere lui Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte al Parlamentului

ANUNŢTransparency International în colaborare

cu Uniunea Juriştilor din Moldova (UJM) or-ganizează în octombrie 2009 conferinţa cu tema: „Monitorizarea politicilor anticorupţie în Re-publica Moldova”. Subiectele vor fi prezentate pe trei paliere - politic, economic şi juridic. Doritorii de a participa la conferinţă sînt invitaţi să prezin-te tezele (în variantă electronică, volum ce nu va depăşi 2 pagini de format A4) la Transparency In-ternational. Data limită de prezentare a tezelor - 1 octombrie 2009. Materialele conferinţei vor fi pu-blicate într-o culegere specială care va fi prezentată în cadrul conferinţei.

Pentru contacte: Transparency International – Moldova,

str. 31 August 1989, nr. 98, bir. 2003, 2004, tel. 23-78-76, 2034-85, email office,

transparency.md. Persoane de contact Efim Obreja, Iana Spinei.

Persoanele interesate ne pot contacta şi la tel. 57-76-90 (redacţia ziarului „Dreptul”);

tel. 59-50-05 (anticamera UJM).Comitetul organizatoric

u

Edificarea unui stat mo-dern, democratic bazat pe drept, în care respectarea drepturilor şi libertăţilor fun-damentale ale omului con-stituie obiective primordiale, reprezintă totodată şi condiţia indispensabilă vieţii pe pă-mînt fără de care în societate ar domina haosul.

Dar cum ar fi posibil atin-gerea acestor deziderate care plasează valoarea umană mai presus de orice, fără ştiinţa ju-ridică? E o întrebare retorică al cărei răspuns e de la sine înţeles – imposibil.

Sistemul educaţional din Republica Moldova oferă o

gamă variată de instituţii de în-văţămînt superior în care se stu-diază jurisprudenţa, însă putem afirma cu certitudine că Facul-tatea de Drept din cadrul Uni-versităţii de Stat din Moldova (USM) se postează în fruntea topului. Dovadă în acest sens ne serveşte şi faptul că an de an această facultate practic este asaltată de o mulţime de tineri dornici să obţină studii juridi-ce de o calitate incontestabilă în conformitate cu standardele internaţionale. Astfel şi-au mo-tivat opţiunea un grup de tineri atunci cînd i-am intrebat de ce au ales să studieze dreptul anu-me la USM.

„Este o mîndrie, un privilegiu de a studia la o ase-menea instituţie de vază. Acest lucru îl înţelegi atunci cînd vezi valurile de can-didaţi la studii în perioada admi-terii. Iar bazele jurisprudenţei, dreptul ca şti-

inţă şi practică anume aici le găsim. Consider că Facultatea de Drept din cadrul USM se perpetuă şi se face remarca-bilă prin tradiţii variate, prin studenţi şi profesori, prin suc-cesele obţinute de aceştia în domeniul respectiv, prin buna organizare etc. şi ca rezultat dintre absolvenţii acesteia fac parte personalităţi notorii ale justiţiei contemporane”, a specificat Aliona B., studentă la drept.

Actualmente Facultatea de Drept este una dintre cele mai mari facultăţi ale USM în cadrul căreia studenţii îşi fac studiile cu frecvenţă la zi şi cu frecvenţă redusă.

Indiferent de perioada de dezvoltare în care ne aflăm, profesia de jurist îşi păstrează actualitatea prin prisma valo-rilor supreme ale umanităţii. Prin urmare, fondarea unei astfel de facultăţi a constituit un imperativ impus de rigorile timpului care erau dictate de sarcinile consolidării continue a legislaţiei şi a perfecţionării aparatului de stat, fapt ce ne-

cesita pregătirea cadrelor de jurişti de înaltă calificare. Iar crearea Facultăţii de Drept rezolva şi problema instituirii unui Centru juridic ştiinţific în Moldova.

Facultatea a fost înfiinţată la 1 octombrie 1959 în baza Filialei din Chişinău a In-stitutului Juridic Unional cu frecvenţă redusă. Discipline-le de profil erau concentrate în cadrul a 3 catedre: Dreptul de Stat, Drept Civil şi Proces

Civil, Drept Penal şi Crimi-nalistică.

Primul decan al facul-tăţii a fost Gari Amerhanov (1959-1962). Sub conducerea lui a început constituirea tine-rei facultăţi.

În primii ani de activitate a facultăţii numărul studenţi-lor care îşi făceau studiile cu frecvenţă la zi era neînsem-nat – o grupă academică. În schimb, un număr mare de persoane învăţau la secţia se-rală. Ca urmare, în primul an de învăţămînt, 1959-1960, aici îşi făceau studiile 734 de persoane.

La 1 octombrie curent, Fa-cultatea de Drept din cadrul USM îşi sărbătoreşte jubile-ul – un moment oportun de a face anumite bilanţuri în urma cărora constatăm că a reuşit să-şi asigure un bun renume în republică prin oferirea de studii de calitate de către un contingent de profesori cu o pregătire teoretică şi practică la cel mai înalt nivel. Astfel, aici sînt pregătiţi specialişti în toate domeniile dreptului din

Republica Moldova. Începînd cu 1 septembrie 2006, la dis-poziţia colectivului didactic şi studenţilor facultăţii a fost pus un nou bloc de studii dotat şi amenajat conform standarde-lor europene, ceea ce sporeşte calitatea şi prestigiul studiilor juridice.

Graţie străduinţei de-puse de Gheorghe Avornic, decanul Facultăţii de Drept (USM), doctor habilitat în drept, profesor unuiversi-tar, preşedintele Consil-iului de administraţie al Uniunii Juriştilor din Repu- blica Moldova, funcţionarea facultăţii este asigurată con-form unor principii concret definitivate, astfel încît, pe lîngă studiile de calitate,

studenţii sînt antrenaţi în diverse activităţi extracur-riculare ce au menirea de a le

dezvolta abilităţile de comu-nicare, analitice, interpreta-tive, ptractice etc.

Ajungînd la acest popas aniversar şi punînd pe cîn-tar realizările obţinute, nu putem concluziona decît fap-tul că a face studii la Facul-tatea de Drept a USM este visul oricărui tînăr, ceea ce semnifică o provocare dar şi şansa de a face parte dintr-o echipă prestigioasă, dinamică, conectată la imperativele actualităţii.

Pe această cale, în nu-mele tuturor promoţiilor de absolvenţi ai facultăţii în cauză, exprimăm recunoştinţă celor care au participat la fondarea ei şi nu în ultimul rînd celor care îi asigură o

continuitate atît de frumoasă şi prosperă.

Irina BUREA

Jubileu

„Orice om poate înfrunta nespus de multe, cîtă vreme se poate înfrunta pe sine.”

pag. 3 pag. 6pag. 3

Începe ziua cu DREPTUL!

Facultatea de Drept din cadrul USM la 50 de ANI

DreptulVINerI, 11 septembrIe 2009 Actual2

FlashuVize pentru Finlanda, Belgia, Elveţia şi Grecia din Chişinău Începînd cu anul 2010 moldovenii vor putea obţine vize

pentru Finlanda, Belgia, Elveţia şi Grecia la Centrul Comun de Eliberare a Vizelor din cadrul Ambasadei Republicii Ungare la Chişinău.

Despre aceasta s-a discutat la consultările moldo-ungare în materie consulară care s-au încheiat la Chişinău.

Delegaţia moldovenească a fost condusă de Constantin Bur-ghiu, director al Departamentului Afaceri Consulare al Ministe-rul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, care a vorbit despre „interesul pentru introducerea noilor modificări în regimul actual prin stabilirea unor facilităţi suplimentare în procesul de solicita-re a vizelor” şi despre „dificultăţile întîmpinate de către cetăţenii Republicii Moldova pe teritoriul Ungariei”.

Delegaţia maghiară a reiterat disponibilitatea de a susţine Moldova în iniţierea dialogului referitor la liberalizarea regimu-lui de vize pentru cetăţenii RM în spaţiul european.

Menţionăm că Centrul Comun de Eliberare a Vizelor a fost deschis la Chişinău în luna aprilie 2007.

Bilanţ tragic: 262 de persoane au murit în accidente rutiere, de la începutul anului 2009Excesul de viteză, depăşiri neregulamentare, conducerea în

stare de ebrietate, ignorarea regulilor elementare de circulaţie ru-tieră din partea conducătorilor auto continuă să facă noi victime. Ca urmare, timp de nouă luni, 262 de persoane au murit în ac-cidente rutiere. Despre aceasta s-a anunţat într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne.

Potrivit aceluiaşi comunicat, numai la începutul zilei de 4 septembrie curent, de la ora 00.00 pînă la 14.00 s-au produs 7 accidente rutiere, soldate cu 6 persoane decedate şi alte 13 tra-umatizate.

Reieşind din gravitatea urmărilor catastrofelor de pe traseele ţării şi apelînd la conştiinţa civică a fiecărui cetăţean, Ministerul Afacerilor Interne se adresează conducătorilor auto, precum şi tuturor cetăţenilor care se deplasează la volanul unui transport, să fie cît mai precauţi şi să dea dovadă de o mai mare responsa-bilitate la traseu.

Credit de peste 140 de milioaneFondul Monetar Internaţional (FMI) a acordat Republicii

Moldova un credit de peste 140 de milioane de dolari, în pofida crizei politice din această ţară, a declarat viceguvernatorul băncii naţionale, Marin Moloşag.

El a afirmat, de asemenea, că FMI va aloca încă 33 de milioa-ne de dolari săptămîna viitoare.

Banca centrală va putea oferi, astfel, mai multe împrumuturi băncilor comerciale, care, la rîndul lor, vor îmbunătăţi condiţiile de creditare a populaţiei.

Viceguvernatorul Băncii Naţionale nu a exclus ca o parte din creditul FMI să fie plasat ca depozit în bănci străine, avînd în vedere că împrumutul nu poate fi folosit pentru acoperirea defici-tului bugetar. Astfel, se menţine riscul ca, în cîteva luni, Guvernul să nu mai aibă bani pentru a achita salariile bugetarilor.

În municipiul Chişinău sînt înscrişi la şcoală peste 80 mii de elevi În municipiul Chişinău sînt înscrişi la şcoală 80 325 de elevi,

cu 3258 mai puţin decît anul trecut. Din aceştia în ciclul primar (I-IV) sînt 26 555 de copii, iar în ciclul liceal (X-XII) – 17 875, potrivit surselor din cadrul Direcţiei generale educaţie, tineret şi sport (DGETS).

DGETS precizează că fluctuaţia elevilor este destul de mare, deoarece mulţi copii pleacă cu părinţii peste hotare. Numai pe parcursul verii au plecat 295 de elevi.

Ultimele date arată că în instituţiile de învăţămînt preuniver-sitar din suburbiile capitalei pentru moment sînt înscrişi la studii 10 999 de copii. Din aceştia, 3947 frecventează ciclul primar, 5167 copii – ciclul gimnazial, iar alţi 1332 de elevi sînt în clasa a X- XII.

În capitală în clasa I au fost înmatriculaţi 1714 de copii. Con-tingentul de elevi înmatriculaţi în clasa I în tot municipiul este de 6967, cu 474 mai mulţi decît în anul de studii 2008-2009.

Din numărul total de elevi (80,3 mii) în prima săptămînă de şcoală au absentat puţin peste 2,5 mii, aproape jumătate dintre care pe motiv de boală. 262 de copii au absentat nemotivat. O parte de copii din unele licee nu au revenit de la odihnă de peste

Solicitarea unei vize a devenit un proces mai puţin complicat şi cere mai puţin timp, arată un raport de moni-torizare, efectuat în anul 2008 cu privire la politicile de viză ale anumitor state membre ale UE faţă de cetăţenii R. Mol-dova, Belarusului, Rusiei şi Ucrainei, iniţiat de Institutul de Politici Publice (IPP).

Potrivit raportului, marja de ameliorare este totuşi re-lativ mică, deoarece în timp ce vechile state membre ale UE au redus complexitatea

procedurală şi investiţiile de timp necesare pentru obţine-rea unei vize, prestaţia noilor state membre s-a înrăutăţit după intrarea acestora în spaţiul Schengen în decem-brie 2007.

Adoptarea regimului de vize Schengen de către noile state membre ale UE a avut ca rezultat o descreştere dramati-că a numărului de vize acordat cetăţenilor R. Moldova, Bela-rusului, Rusiei şi Ucrainei.

Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului „Friendly

EU Border” iniţiat de Funda-ţia „Ştefan Batory”, Polonia, în anul 2002, care a permis efectuarea unei evaluări fia-bile a consecinţelor modifi-cărilor recente în politicile de viză ale statelor membre UE, ca urmare a extinderii spaţiu-lui Schengen, precum şi prin aprobarea acordurilor privind facilitarea eliberării vizelor.

Pentru elaborarea Rapor-tului, au fost chestionaţi ce-tăţeni ai R. Moldova care au solicitat vize la consulatele Cehiei, Franţei, Germaniei,

Lituaniei, Poloniei, precum şi la Centrul Comun de Vize.

Datorită introducerii re-gimului facilitat de vize, a crescut frecvenţa scutirii de taxă pentru viză, reducîndu-se durata procedurii de solicitare a vizei. Regimul facilitat însă nu pare să fi redus cerinţele le-gate de documentele necesare pentru solicitarea vizei. Deşi numărul de vize cu intrări multiple acordate a crescut, termenul de valabilitate limi-tat al acestora reduce semnifi-cativ valoarea lor practică.

Obţinerea unei vize a devenit mai puţin complicată şi solicită mai puţin timp

În luna octombrie va în-cepe derularea proiectului de asistenţă tehnică „Dezvolta-rea şi reglementarea comuni-caţiilor” oferit de către Banca Europeană pentru Recon-strucţie şi Dezvoltare (BERD) Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia In-formaţiei (ANRCETI).

Acesta este primul proiect de asistenţă acordat de BERD autorităţii de reglementare a comunicaţiilor electronice din R. Moldova, potrivit serviciu-lui de presă al ANRCETI.

Valoarea proiectului este de 898,3 mii euro, iar durata lui – de doi ani.

Directorul ANRCETI Va-lerii Diozu a relatat că scopul principal al proiectului este de a oferi părţii moldoveneşti asistenţă la revizuirea cadru-lui naţional de reglementare în conformitate cu prevede-rile noii Legi a comunicaţii-lor electronice şi cu normele Uniunii Europene.

Agenţia va beneficia de asistenţă în procesul de ela-borare şi implementare a actelor de reglementare pri-vind promovarea şi protec-ţia concurenţei pe pieţele de comunicaţii, factor care va stimula atragerea investiţiilor în sector, extinderea gamei de servicii de înaltă calitate la preţuri accesibile populaţiei, a afirmat Diozu.

Directorul a precizat că Agenţia mizează pe ajutor la efectuarea analizelor de pia-ţă, determinarea operatorilor cu putere semnificativă pe

pieţele relevante şi punerea în sarcina lor a unor obligaţii speciale preventive în scopul protejării concurenţei pe pie-ţele date.

El a mai spus că specialiş-tii Agenţiei vor avea posibi-litatea să studieze şi să preia cele mai bune practici euro-pene de implementare a ser-viciului universal şi a porta-bilităţii numerelor telefonice, servicii care urmează să fie implementate în ţara noastră în anii 2010-2011.

Potrivit directorului ANR-CETI, echipa de consultanţi responsabilă de executarea proiectului va sosi, în prima sa vizită la Chişinău, la începutul lunii octombrie. Echipa a fost formată de compania de con-sultanţă Great Village Inter-national Consultants (GVIC) din Canada care a cîştigat con-cursul internaţional organizat de BERD în scopul selectării executorului proiectului dat. GVIC va realiza proiectul îm-preună cu încă trei companii internaţionale: Incyte Consul-ting, Development Dynamics (DDL), McLean Foster&Co. şi cu compania moldoveneas-că Levintsa&Associets.

„Dezvoltarea şi reglemen-tarea comunicaţiilor” este al doilea proiect de asistenţă tehnică de care beneficiază autoritatea de reglementare a comunicaţiilor electronice din R. Moldova. Primul proiect i-a fost oferit la etapa de con-stituire, în anii 2000-2002, de către Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvolta-re Internaţională (USAID).

În Moldova va demara proiectul de asistenţă al BERD în domeniul

comunicaţiilor electronice

Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova va de-ţine, în perioada 2009-2010, preşedinţia Asociaţiei Oficiali-lor Electorali din Europa /ACEEEO/. Acest lucru s-a decis în cadrul conferinţei anuale a organizaţiei respective, la care au participat preşedintele CEC, Eugeniu Ştirbu, şi vicepreşedin-tele Comisiei, Renata Lapti.

Evenimentul s-a desfăşurat la Erevan, Armenia, în peri-oada 3-5 septembrie 2009 sub genericul „Protecţia juridică a drepturilor electorale”.

Ştirbu a comunicat într-o conferinţă de presă că, în cadrul evenimentului, au fost discutate subiecte privind protecţia juridică a drepturilor electorale, experienţa internaţională de aplicare a sociologiei în procesul electoral ş.a. De asemenea, a fost prezentată o expoziţie de ajutoare tehnice utilizate în

Moldova va deţine preşedinţia Asociaţiei Oficialilor Electorali din Europa

ANUNŢLa 2 octombrie 2009, ora 16.00, în blocul 7 al

USM, aula 103 va avea loc şedinţa ordinară a Consiliu-lui de administraţie al Uniunii Juriştilor din Republica Moldova (UJM).

Ordinea de zi:1. Concretizări privind organizarea Congresului or-

dinar de dare de seamă şi alegeri al UJM.2. Diverse.Prezenţa membrilor Consiliului de aministraţie al

UJM este obligatorie.Gheorghe AVORNIC,

preşedintele Consiliului de administraţie al UJM

De la începutul anului în Moldova au fost repatriaţi 15 copii rămaşi fără

tutela părinţilorDe la începutul anului în cadrul a nouă misiuni în Moldova

au fost repatriaţi 15 copii rămaşi fără tutela părinţilor. Acţiunile pentru repatrierea lor au fost organizate de Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului cu suportul Misiunii Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie şi Reprezentanţei Fundaţiei Elve-ţiene Terre des Hommes.

Şapte copii au fost repatriaţi din Ucraina, şase au fost rea-duşi în Patrie din Federaţia Rusă, unul – din Suedia şi încă unul – din România.

Din anul 2007 ministerul a organizat şi realizat 26 de misi-uni de repatriere, în cadrul cărora în Moldova au fost readuşi 73 de copii care se aflau neînsoţiţi de adulţi în alte state.

În 2007 s-au organizat 5 atare misiuni, au fost readuşi în Pa-trie 14 copii, în 2008 – 12 acţiuni, au fost repatriaţi 44 de copii.

timpul alegerilor din ţările dezvoltate. „Comisia Electorală Centrală consideră că schimbul internaţional de experienţă în acest domeniu este foarte important pentru îmbunătăţirea practicii din propria ţară”, a declarat Ştirbu.

Delegaţia Republicii Moldova a prezentat o informare pri-vind desfăşurarea procesului electoral în campaniile electorale din 5 aprilie 2009 şi 29 iulie 2009 şi un film despre Republica Moldova. CEC va găzdui următoarea întîlnire a Comitetului Executiv al ACEEEO, în aprilie 2010, la Chişinău.

Asociaţia Oficialilor Electorali din Europa a fost înfiinţată în 1991 la Budapesta şi are în prezent 28 de membri. Scopul organizaţiei este de a oferi asistenţă pentru desfăşurarea unor alegeri libere şi corecte. Moldova a devenit membru al ACE-EEO în anul 1998.

R. Moldova a devenit mai atractivăR. Moldova a devenit mai atractivă la capitolul mediu de

afaceri, după ce a urcat în clasamentul „Doing Bussiness 2010” (Mediul de afaceri 2010) cu nouă poziţii şi se situează pe locul 94 din 183 de economii mondiale.

Prezentarea raportului a avut loc recent în incinta oficiului Băncii Mondiale de la Chişinău. Conform acestuia, R. Moldo-va, pe lîngă Rwanda, Liberia, Emiratele Arabe Unite, Tadji-kistan, Belarus, Macedonia, Columbia, face parte din cei zece reformatori de vîrf de pe glob.

Conform raportului, R. Moldova a înregistrat reforme în trei domenii: lansarea unei afaceri, înregistrarea proprietăţii private şi plata impozitelor. Aşadar, au fost reduse ratele contribuţiilor de asigurări sociale plătite de angajatori. Înregistrarea bunurilor imobile a fost simplificată prin eliminarea cerinţei de plan ca-dastral, reducînd numărul procentelor de la 6 la 5, iar numărul zilelor de la 48 la 5. De asemenea, raportul arată că lansarea unei afaceri în R.Moldova a fost facilitată prin implementarea unui serviciu de înregistrare a companiilor.

Melanie Marlett, manager de ţară al BM pentru R. Moldova, a spus că, în pofida progreselor înregistrate, republica necesită reforme vitale într-o serie de alte domenii, inclusiv obţinerea permiselor de construcţie şi angajarea lucrătorilor, comerţul transfrontalier sau lichidarea unei afaceri.

Ea a menţionat că BM este disponibilă şi în continuare să susţină Moldova pe calea dezvoltării economice.

Raportul mai arată că la cele zece capitole incluse pentru evaluarea uşurinţei activităţii de afaceri, R. Moldova a obţinut următoarele locuri din 183: fondarea unei companii – locul 77, obţinerea permiselor de construcţie – 161, angajarea lucrători-lor – 141, înregistrarea proprietăţii – 17, obţinerea unui credit – 87, protecţia investitorilor – 109, achitarea impozitelor – 101, comerţul peste hotare – 140, îndeplinirea forţată a contractelor – 22, lichidarea unei companii – 90.

Raportul este realizat de Corporaţia internaţională de finan-ţare şi BM, care publică asemenea rapoarte deja al şaptelea an.

Dreptul 3VINerI, 11 septembrIe 2009Accente

După aproape două ore de deliberare, trei de audiere a părţilor şi discuţii controver-sate, Curtea Constituţională a pronunţat verdictul mult aşteptat, în special, de cei din Alianţa pentru Integrare Europeană dar şi de adepţii acestora. Graţie deciziei pro-nunţate de Curtea Constituţi-onală, Mihai Ghimpu va ră-mîne în funcţia de preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova. Raportul votului exprimat de membrii Curţii a fost de 3 la 3. Adică, trei judecatori au votat „pentru” şi trei „împotriva” sesizării depuse de Partidul Comuniş-tilor. Modul în care a votat fiecare judecător este secret. Astfel, înalta instanţă a de-cis sistarea controlului con-stituţional asupra deciziilor adoptate la 28 august curent de Alianţa pentru Integrare Europeană, inclusiv alegerea preşedintelui Legislativului, Mihai Ghimpu. Decizia este irevocabilă şi a intrat în vi-goare în momentul adoptă-rii.

Deputatul Partidului Co-muniştilor, Vladimir Ţurcan, susţine că PCRM se va con-

forma acestei decizii şi va participa la şedinţa ulterioară a Parlamentului. „Avînd în vedere rezultatul votării, 3 la 3, este evident că semne de întrebare, din punct de vedere

politic, au rămas. Din punct de vedere juridic, situaţia este clară – actele respective sînt declarte constituţionale şi trebuie să fie implementa-te. Noi nu putem să aperci-em sau să dispreciem decizia Curtii Constituţionale. Noi ne vom conforma acestei de-cizii”, a spus Ţurcan.

Potrivit reprezentantului Alianţei „Moldova Noas-

tră”, Gheorghe Susarenco, decizia Curţii Constituţiona-le a fost una care se întîmplă rar de tot în practica Curţii. „Problema nu a fost, cred eu, atît de complicată pe cît are

o tentă politică subliniată. Sigur că judecătorii Curţii Constituţionale sînt şi ei oa-meni şi această instituţie ca şi alte instituţii din stat sînt sub amprenta a ceea ce se întîmplă în societatea noas-tră”, susţine Gheorghe Susa-renco.

Decizia Curţii Constitu-ţionale i-a bucurat pe liderii coaliţiei liberal-democrate,

care au declarat presei că „legea a triumfat în Republi-ca Moldova”.

Cei patru lideri ai Alian-ţei pentru Integrare Europea-nă s-au întîlnit în seara zilei

de marţi, cînd a avut loc şe-dinţa Curţii Constituţionale, la Partidul Liberal Democrat din Moldova pentru a discu-ta despre activitatea de mai departe.

Vlad Filat, liderul libe-ral-democraţilor, a spus că „a fost o zi istorică pentru că a fost pus interesul naţional mai presus decît interesele promovate de un anume par-

tid”. „În continuare, trebuie să

alegem organele de lucru şi este firesc ca Parlamentul să înceapă să funcţioneze, odată şi odată, pentru că populaţia ne-a mandatat în Legislativ ca să rezolvam probleme-le existente, care sînt foarte multe”, a declarat Filat.

„Noi considerăm că este o decizie ce trebuie să ne unească în şedinţa din plen a Parlamentului unde trebu-ie să rezolvam problemele pe care populaţia aşteaptă să fie rezolvate”, a spus preşe-dintele Parlamentului, Mihai Ghimpu.

Marian Lupu, liderul Par-tidului Democrat, a declarat că „această zi a fost una de triumf al legii, fapt ce de-monstrează că Republica Moldova este un stat bazat pe drept”. „Decizia de astăzi ne permite accelerarea procese-lor insituţionale de formare a organelor statului. Dialogul cu PCRM se impune dacă dorim să depăşim criza poli-tică în care ne aflăm”, a adă-ugat Lupu.

„Noi, din start, v-am spus că nu am încălcat legislaţia

în vigoare, iar decizia a fost plămădită vreo şase ore. Este foarte important să adresăm un apel Partidului Comu-niştilor să vină la şedinţa în plen şi să conlucreze cu noi”, a adăugat Serafim Urechean, liderul AMN.

Zilele următoare, textul integral al deciziei va fi pu-blicat în Monitorul Oficial, împreună cu poziţia separată a judecătorului Victor Puş-caş.

Acesta a fost singurul judecător de la Curtea Con-stituţională care a avut o opinie separată în acest caz şi-a declarat jurnaliştilor că nu a fost de acord, de la bun început, ca sesizarea PCRM să fie examinată de către Curtea Constituţională. „Nu trebuia să aibă loc această şedinţă. Actele individua-le ale Parlamentului nu ţin de competenţa Curţii Con-stituţionale. Acestea sînt, conform regulamentului, probleme interne ale Par-lamentului. Cauza nici nu trebuia să fie acceptată de Curte, dar respinsă”, a con-chis Victor Puşcaş.

S. C.

Curtea Constituţională a declarat legală alegerea lui Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte al Parlamentului

La linia fierbinte 0 8001 2222 a Centrului pentru Drep-turile Omului au fost înregistrate 92 de apeluri, timp de 2 luni. Din apelurile parvenite au fost semnalate 10 cazuri în care se invocă încălcarea dreptului constituţional la via-ţă şi la integritate fizică şi psihică, adică aplicarea relelor tratamente şi 2 cazuri de încălcare a dreptului la libera cir-culaţie.

În urma informaţiei parvenite la Linia verde, avocaţii parlamentari au reacţionat într-un şir de cazuri, cele mai relevante vizînd pretinsa maltratare a minorului M.V. de către colaboratorii Comisariatului de Poliţie al raionului Leova, precum şi pretinsa aplicare a relelor tratamente faţă de minorul L. E. în incinta Comisariatului de Poliţie al ra-ionului Basarabeasca.

În cazul pretinsei maltratări a minorului M.V. la data de 10.08.2009, avocatul parlamentar Aurelia Grigoriu a fost informată că Procuratura raionului Leova a pornit o cauză penală, pe indicii componenţei de infracţiune prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) CP RM. Este de menţionat că con-form raportului de expertiză medico-legală din 08.07.2009, la cet. M.V. au fost depistate leziuni corporale medii.

Cel de-al doilea caz se referea la maltratarea unui alt minor L.E. de către colaboratorii Comisariatului raional de Poliţie Basarabeasca. Conform informaţiei parvenite la Linia verde, minorul L.E. a fost reţinut în stradă, la data de 14.07.2009, aproximativ orele 10.00, de către doi cola-boratori ai Comisariatului raional de Poliţie Basarabeasca, fiind escortat la Comisariat şi că l-au lovit cu bastonul de cauciuc peste diferite părţi ale corpului. În cele din urmă, minorul L.E. a fost eliberat în jurul orelor 14.00.

Avocatul parlamentar Anatolie Munteanu a expediat un demers în temeiul art.28 alin.(1) lit.b) din Legea RM cu privire la avocaţii parlamentari nr.1349 din 17.10.1997, prin care a solicitat de a dispune verificarea alegaţiilor in-vocate de către minorul L.E. sub aspect penal. Potrivit or-donanţei emise de către procurorul interimar, atît faptele de reţinere ilegală, cît şi de maltratare a minorului L.E. nu au fost comise, totodată, în acţiunile acestora se determină încălcări de ordin disciplinar.

Linia verde a Centrului pentru Drepturile Omului a fost deschisă la 1 iulie a.c., cu suportul proiectului „Preve-nirea torturii”, finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite. Toţi cetăţe-nii pot reclama cazurile de încălcare a drepturilor omului, în special cele de tortură, tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, apelînd gratuit la numărul de te-lefon 0–8001–2222. Între orele 8.00-20.00, experţi în ju-risprudenţă înregistrează cazurile de încălcare a drepturilor omului şi cele de aplicare a torturii şi oferă tuturor victime-lor consultaţii juridice gratuite.

Linia verde – la datorieCpDOMl

Numeroşi copii din Est şi din Africa, atît băieţi, cît şi fete, alimentează industria sexului din Austria sau tranzitează aceas-tă ţară, responsabilii pentru contrabanda cu aceşti copii fiind în mare parte persoane cu cetăţenie austriacă, se menţionează într-o publicaţie austriacă. Anual, un număr de circa 1,2 milioane de copii şi tineri sînt victime ale traficanţilor sexuali, Austria, ca poartă către Europa de Est, avînd rolul unei ţări de destinaţie şi de tranzit, afirmă la Viena Astrid Winkler, directoarea executivă Ecpat (o reţea de organizaţii şi de persoane individuale care colabrează pentru abolirea prostituţiei şi pornografiei infantile şi a traficului sexual cu copii).

Conform lui Winkler, în Austria victimele traficului au pro-venit în anii trecuţi mai ales din România, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Ucraina, Rusia şi Belarus, printre victi-me numarîndu-se însă şi tineri din Serbia, Slovacia, Nigeria şi Mongolia.

În timp ce unii dintre aceştia rămîn pe teritoriul Austriei, alţii sînt transportaţi în Germania şi Europa de Nord.

Femeile din Africa sînt duse, de exemplu, din Italia către Austria sau prin Austria mai departe, persoanele din Ucraina şi Belarus fiind însă în cea mai mare parte destinate pieţei ita-liene.

Printre traficanţii de fiinţe umane prinşi în Austria, cei cu cetăţenie austriacă reprezintă, conform datelor de la oficiul cri-minalistic federal, cel mai mare grup omogen (15%), urmaţi de

Băieţi şi fete traficaţi în Austriaslovaci (11%), ucraineni (10%) şi sîrbi (9%).

Circa 39% din făptaşi au vîrste sub 30 de ani, iar 13% dintre ei sînt femei.

O singură victimă poate aduce traficanţilor, în ţările industri-alizate, un profit de pînă la 47 085 euro pe an, în regiunile mai sărace cîştigul fiind de circa 7000 de euro pe an, indică un raport internaţional Ecpat.

Guvernele întreprind foarte puţine măsuri contra acestui tip de criminalitate, lipsind şi datele suficiente pentru a putea abor-da problema, critica Winkler.

O privire sumară asupra a ceea ce se petrece în Austria este oferită de experienţele iniţiativei „Drehscheibe” (placă turnantă) din Viena, care se ocupă de minorii fără apă-rare.

În fiecare an, la acest centru de refugiu sînt acordate îngrijiri unui număr de 100 pînă la 700 de fete şi băieţi, circa două treimi din aceştia fiind scăpaţi probabil din mîinile traficanţilor.

La nivel mondial, numărul victimelor minore ale tra-ficului cu fiinţe umane a crescut între 2003 şi 2007 de la 15 la 22%, traficul de fiinţe umane şi de copii putînd fi stimulat nu doar de către pedofili, ci de către orice client de pe piaţa sexului, s-a afirmat la o conferinţă de presă.

Din estimările Ecpat, circa 4500 de austrieci – 90% din ei bărbaţi – contribuie la expansiunea traficului sexual de copii.

În opinia Ecpat, traficul cu fiinţe umane este cea de-a treia ocupaţie criminală ca mărime şi cu creşterea cea mai rapidă la nivel mondial, după traficul cu arme şi droguri.

79% din delicte au ca scop exploatarea sexuală, com-parativ cu traficul internaţional înregistrîndu-se o creştere mai ales la nivelul pieţei interne.

O problemă este faptul că la nivel mondial se observă o creştere uriaşă a cererii de servicii sexuale, stimulată

mai ales de factori precum sărăcia, autorităţile corupte, discri-minare şi catastrofe naturale.

Criza economica presupune în acest context un risc şi mai mare pentru aceşti băieţi şi fete.

O problemă este şi faptul că victimele nu sînt de găsit, arată Winkler. De multe ori, copiii sînt ascunşi în locuinţe, neobser-vaţi de vecini. Alţii sînt arestaţi în vederea expulzării sau ajung în faţa tribunalului pentru delicte pe care le-au comis forţaţi de făptaşi, ei nefiind recunoscuţi ca victime.

Este nevoie aici de sensibilizare, motiv pentru care ar trebui organizate în primul an cursuri pentru lucrători sociali şi poli-ţişti, prin care să fie învăţaţi cum să-i recunoască pe cei afec-taţi şi cum trebuie să procedeze contra traficului cu copii, arată Winkler.

Dreptul4 VINerI, 11 septembrIe 2009 Repere

Factorii care au determi-nat înfiinţarea Centrului Na-ţional pentru Protecţia Date-lor cu Caracter Personal în Republica Moldova

Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal apare ca urmare a adoptării legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei date-lor cu caracter personal care prezintă piatra de temelie a activităţii instituţiei noastre: Legea nr. 17-XVI din 15 fe-bruarie 2007 cu privire la pro-tecţia datelor cu caracter per-sonal şi Legea nr. 182-XVI din 10 iulie 2008 prin care a fost aprobat Regulamentul Centrului, structura, persona-lul-limită şi modul de finanţa-re a acestuia.

Astfel, conform art. 3 din Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, legislaţia în domeniul pre-lucrării datelor cu caracter personal constă inclusiv din Convenţia Consiliului Euro-pei pentru protecţia persoa-nelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu ca-racter personal din 1981 (Re-publica Moldova a ratificat Convenţia dată prin Hotărîrea Parlamentului nr.483-XIV din 02.07.1999) şi Protocolul adi-ţional la Convenţie din 2001 (statul nostru, la momentul de faţă, îndeplineşte procedurile interne pentru semnarea Pro-tocolului menţionat).

Aceste instrumente inter-naţionale prevăd că fiecare stat va conferi uneia sau mai multor autorităţi responsabi-litatea pentru asigurarea con-formităţii cu măsurile prevă-zute de legislaţia sa internă, care pun în vigoare principii-le stabilite în Convenţie ce vi-zează normele de bază pentru protecţia datelor şi fluxurile transfrontaliere de date.

Scopul principal urmărit de Centru şi mecanismul de atingere a obiectivelor sale

Scopul nostru de bază este de a contribui la instituirea unei societăţi unde se respec-tă integral dreptul omului la viaţă privată, iar dezideratul

Protecţia datelor cu caracter personal în republica moldova – un domeniu prioritar în societatea modernă

dat se înfăptuieşte prin inter-mediul atribuţiilor conferite Centrului în calitatea sa de autoritate naţională de con-trol în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, autonomă, independentă faţă de alte autorităţi publice, per-soane fizice şi juridice, con-form practicii internaţionale. Unele dintre acestea le putem enunţa în continuare:

– urmărirea respectării legislaţiei cu privire la pro-tecţia informaţiei şi controlul aplicării acesteia, în special dreptul la informaţie, acces, rectificare, contestare sau ex-cludere a datelor;

– oferirea instrucţiuni-lor necesare pentru aducerea prelucrării datelor cu caracter personal în corespundere cu principiile legislaţiei relevan-te, fără a atinge sfera de com-petenţă a altor organe;

– examinarea adresărilor subiecţilor datelor cu caracter personal cu privire la cores-punderea conţinutului datelor cu caracter personal, a meto-delor de prelucrare şi a scopu-rilor prelucrării lor şi luarea deciziilor respective;

– prezentarea informa-ţiilor subiecţilor datelor cu caracter personal referitor la drepturile lor privind prelu-crarea datelor lor cu caracter personal;

– solicitarea de la deţină-torii de date cu caracter per-sonal a precizării, blocării sau distrugerii datelor cu caracter personal neveridice sau obţi-nute ilicit;

– întreprinderea măsurilor necesare, în modul prevăzut de lege, privind suspendarea sau încetarea prelucrării date-lor cu caracter personal, efec-tuate cu încălcarea cerinţelor legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal;

– adresarea cererilor în justiţie pentru apărarea drep-turilor subiecţilor datelor cu caracter personal şi reprezen-tarea intereselor acestora în instanţa de judecată;

– ţinerea registrului deţi-nătorilor de date cu caracter

personal ş.a.O informaţie mai amplă

despre activitatea Centrului poate fi consultată în detalii pe pagina noastră oficială din reţeaua INTERNET (www.datepersonale.md) unde sînt afişate inclusiv datele de con-tact ale Centrului, specialiştii căruia sînt gata să stea la dis-poziţia oricărui cetăţean inte-resat de acest domeniu.

Colaborarea cu instituţii-le străine similare

În scurta perioadă de existenţă a Centrului, au fost efectuate deja două vizite de studiu la Budapesta, Republi-ca Ungară, în scopul familia-rizării cu activitatea oficiului Comisarului Parlamentar pentru Protecţia Datelor şi Li-bertatea Informaţiei. Posibili-tatea dată a fost oferită prin intermediul unui program finanţat de Centrul Internaţi-onal pentru Tranziţie Demo-cratică (ICDT) şi cu asistenţa amabilă a Ambasadei Repu-blicii Ungare în Republica Moldova.

De asemenea, au fost stabilite contacte cu autori-tăţi similare din Republica Bulgaria, Republica Croaţia, Republica Slovenia în urma unui demers diseminat de Centru prin intermediul Mi-nisterului Afacerilor Externe şi Integrării Europene către toate statele cu care Repu-blica Moldova întreţine re-laţii diplomatice şi aceasta este doar începutul, deoare-ce scrisorile care conţin şi informaţii despre practicile acestor state în domeniu vor continua să sosească.

În aceeaşi ordine de idei, printr-un apel lansat Guver-nului Republicii Moldova sîntem în aşteptarea sensi-bilizării donatorilor care ar fi cointeresaţi să colaboreze cu noi în scopul consolidării capacităţilor instituţionale ale Centrului pentru a fortifi-ca posibilităţile profesionale ale angajaţilor, dar şi dotarea tehnică a instituţiei. Avem nevoie de această susţinere deoarece sîntem la început

de cale, iar domeniul este neexplorat pe meleagul mol-dovenesc, deşi este foarte im-portant şi actual, ţinînd cont de avansarea exponenţială a societăţii informaţionale în care sistemele de prelucrare automatizată în sferele public şi privat, devenind tot mai sofisticate, expun persoana unei intervenţii şi mai însem-nate în sfera privată din par-tea diferitor instituţii cum ar fi servicii de asistenţă socială şi de asigurări, poliţie, bănci, sectoare medicale etc.

Deosebirea dintre Cen-trul Naţional pentru Pro-tecţia Datelor cu Caracter Personal şi Centrul pentru Drepturile Omului

La această problemă este util să reamintim că Repu-blica Moldova are dedicat în Constituţie un capitol întreg drepturilor şi libertăţilor fun-damentale dar, în particular, art. 28 garantează dreptul la viaţa intimă, familială şi privată. Acest fapt denotă importanţa majoră acordată pentru respectarea acestor valori supreme, ceea ce a dus la crearea Centrului avînd ca obiectiv: apărarea drepturi-lor şi libertăţilor fundamen-tale ale persoanelor fizice, însă, în special, a dreptului la viaţa privată în legătură cu prelucrarea şi transmiterea transfrontalieră a datelor cu caracter personal.

Este necesar a fi menţi-onat, că dreptul la inviola-bilitatea vieţii private este consfinţit şi în documentele internaţionale şi europene în domeniul drepturilor omului la care Republica Moldova este parte cum ar fi: Conven-ţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor funda-mentale; Declaraţia universa-lă a drepturilor omului; Pac-tul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.

Nivelul prestaţiei Centru-lui pînă la momentul de faţă şi rezultatele înregistrate ale activităţii acestuia

Deşi s-a scurs o perioadă neînsemnată de timp din mo-

Veniţi şi cumpăraţi, avem

de toate NEAUTORIZATE

Cam aceasta ar fi lozinca principalelor străzi ale capi-talei, invadate de chioşcuri la care se vinde cvas sau pateuri cu carne. Şi nu ar fi o proble-mă dacă toate aceste activi-tăţi ar fi autorizate de către autorităţi.

„Vînd neautorizat, fără acte de provenienţă a mărfu-rilor şi nici nu ştim cine este patronul – poate este infectat cu vreo boală, nu avem idee. Mă refer aici la comerţul cu cvas şi „beleaş” (pateuri cu carne – n. red.). Avem astfel de situaţii pe străzile Tighina, Armenească, Ştefan cel Mare 134-136. Unii vînzători chiar sînt obraznici şi nu se confor-mează cerinţelor noastre”, a declarat la şedinţa primăriei viceprimarul Mihai Furtună.

Autorităţile locale au ce-rut poliţiştilor să intervină pentru a combate comerţul ilegal. Aceştia însă ridică din umeri şi spun că sînt neputin-cioşi în faţa legii, care pre-vede amenzi usturătoare, dar şi proceduri de sancţionare, practic, irealizabile.

„Recent am documentat 174 de cazuri de comerţ nea-utorizat. Sancţiunile sînt des-tul de serioase, dar modalita-tea de aplicare a lor nu este de competenţa noastră. Poli-ţia poate doar să întocmească procese-verbale de constata-re şi să le remită Ministerului Finanţelor şi Centrului pen-tru Combaterea Infracţiunilor Economice şi Corupţiei – de aceea totul se împotmoleşte. În plus, potrivit legii, noi nu avem dreptul să-i evacuăm din stradă. La prima avertiza-re omul trebuie să înţeleagă din cuvînt”, a spus şeful di-recţiei Ordine Publică a Co-misariatului General de Poli-ţie, Iurie Crijanovschi.

Pretorii de sectoare au avertizat că în cazul în care vînzătorii de produse neauto-rizate îşi vor continua activită-ţile, funcţionarii locali vor dis-pune evacuarea chioşcurilor.

Fondul Monetar Internaţional va aloca în săptămîna aceasta Republicii Moldova Drep-turi Speciale de Tragere (DST) în valoare de 41,2 milioane de dolari, după o primă tranşă de 14266 mln USD oferită în august, printr-o alocare specială, în cadrul unui program amplu prin care Fondul suplimentează lichidităţile statelor membre, scrie Business Expert, citat de ECOnomist.

Republica Moldova este printre cele 82 de ţări membre ale FMI care beneficiază de cea de-a doua tranşă a Fondului pentru supli-mentarea lichidităţilor statelor membre prin majorarea rezervelor valutare, a confirmat vi-ceguvernatorul Băncii Naţionale Marin Molo-şag, solicitat de Pro TV. FMI a alocat printr-o decizie a consiliului director al FMI din 7 au-gust, dar care a intrat în vigoare la 28 august, statelor membre ale instituţiei drepturi speciale de tragere în valoare totală de 250 miliarde de dolari. „Alocarea specială este un răspuns la provocările generate de criza globală”, a decla-rat un reprezentant al FMI.

Conducerea Fondului a aprobat operaţiunea la 17 iulie, în urma unui angajament al liderilor statelor din G20, la un summit din luna aprilie, pentru majorarea lichidităţilor. Echivalentul a aproape 100 de miliarde de dolari din total este destinat pieţelor emergente şi statelor în curs de dezvoltare, din care ţările cu venituri reduse vor primi peste 18 miliarde de dolari. Pentru prima dată în istoria Fondului, ţările dezvolta-te au primit marea parte a fondurilor alocate, pentru că acestea deţin o pondere mai mare în cadrul FMI. De asemenea, li s-a permis să do-neze sau să împrumute cota lor de DST altor ţări care se confruntă cu probleme.

La 9 septembrie va fi efectuată o alocare excepţională de DST-uri în valoare de 21,5 miliarde de drepturi (circa 33 miliarde de do-lari). Această operaţiune va face mai echitabilă deţinerile de DST-uri, avînd în vedere că state-le care au devenit membre ale Fondului după 1981 nu au primit niciodată o astfel de alocare. Printre acestea se numără şi Republica Mol-dova, care a aderat la Fondul Monetar Inter-

naţional la 12 august 1992. Cota Republicii Moldova la FMI a constituit 123,2 milioane de Dreptul Speciale de Tragere (DST) (circa 190 milioane dolari SUA), sumă echivalentă cu 0,06 procente din suma totală a cotelor.

După alocarea DST din august 2009 totalul drepturilor speciale de tragere ale Moldovei au ajuns la 214,53 milioane, iar după alocarea ex-cepţională din 9 septembrie va mai urca încă.

Republica Moldova nu are un acord cu FMI. Acordul PGRF (Mecanismul de reducere a să-răciei şi creştere economică) a expirat la 5 apri-lie 2009. În cadrul acestui program, semnat la 5 mai 2006, Fondul a acordat Moldovei 88,0 mili-oane drepturi speciale de tragere din cele 110,88 milioane aprobate de consiliul de directori al FMI. În total RM a avut semnate cu FMI şapte acorduri, însă după anul 2000 a primit doar o parte din mijloacele aprobate din cauza că nu au fost îndeplinite multe din angajamentele asuma-te prin semnarea acordului de către autorităţile moldovene. Doar primele trei programe au fost îndeplinite pe deplin, ca urmare a fost alocată

suma aprobată de consiliul de directori ai FMI. Suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI a constituit 103,9 milioane DST (cca 161 milioane dolari SUA) la finele lunii mai 2009. În anii 2003-2006 Chişinăul nu a avut program cu Fondul, care a fost foarte dur în condiţiona-rea sprijinului financiar.

O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) ar putea să vină în Republica Moldova, cel mai probabil, la sfîrşitul lunii septembrie-începutul lunii octombrie, după desemnarea noului Guvern, pentru a continua negocierile asupra unui nou program, negocieri întrerupte în iunie fără a se ajunge la un acord.

DST este unitatea de cont a FMI, în care se calculează şi contribuţiile ţărilor membre. Este o monedă virtuală a Fondului Monetar Inter-naţional, a cărei valoare este calculată în raport cu un coş valutar format din dolar, yen, lira sterlină şi euro. Tranzacţiile în interiorul FMI sunt calculate în DST. La data de 4 septembrie 1 dolar SUA echivala cu 0,639855 drepturi speciale de tragere.

FMI alocă cca 184 milioane de dolari Moldovei

mentul în care Centrul a înce-put real şi efectiv îndeplini-rea atribuţiilor funcţionale şi anume din luna aprilie curent cînd a fost suplinit personalul prin concurs în mărime de 50 la sută, activitatea de bază a fost şi continuă să fie influen-ţată în mare măsură de pre-ocupările creării condiţiilor esenţiale pentru activitatea personalului, dar şi a securi-tăţii patrimoniului instituţiei, date fiind constrîngerile bu-getare cu care se confruntă autoritatea noastră. Cu toate aceste greutăţi, angajaţii de-pun maximum eforturi, sîrgu-inţă şi iniţiativă pentru a zidi cărămidă cu cărămidă acea fortăreaţă denumită Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal care vine să apere inviolabili-tatea vieţii private a cetăţeni-lor Republicii Moldova.

Această prestaţie se re-alizează atît prin elaborarea proiectelor cerinţelor minime de securitate pentru protecţia datelor cu caracter personal, amendamentelor la baza le-gislativo-normativă naţio-nală în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal în conformitate cu practica internaţională şi în particular a Uniunii Europene, instruc-ţiunilor privind administrarea şi ţinerea registrului deţinăto-rilor de date cu caracter per-sonal, dar şi soluţionării unor cazuri concrete care în scurt timp vor fi date publicităţii după rezolvarea definitivă a acestora.

Toţi aceşti factori, prin ur-mare, ne inspiră un grad spo-rit de optimism că vom putea face faţă noilor provocări că-rora este expusă prelucrarea datelor cu caracter personal a persoanelor şi vom interveni ori de cîte ori va fi necesar cu o soluţie pentru rezolvarea noilor probleme şi întrebări practice în domeniu.

Vitalie PANIŞ,director al Centrului

Naţional pentruProtecţia Datelor cu

Caracter Personal

Dreptul 5VINerI, 11 septembrIe 2009RepereCronica poliţistă

Un poliţist prins cu „mita-n sac”

Ofiţerii Direcţiei generale anticorupţie a Centrului pentru Combaterea Crimelor Econo-mice şi Corupţiei (CCCEC) au reţinut la finele săptămînii trecute un poliţist bănuit de corupe-re pasivă. Locotenentul de poliţie V. P., inspec-tor operativ al sectorului III din cadrul Comi-sariatului de poliţie Botanica, a fost surprins în flagrant delict chiar în biroul de serviciu după ce a primit 300 USD de la un fost deţinut, se spune într-un comunicat de presă al CCCEC. Potrivit declarantului, banii constituiau o re-compensă pentru neînregistrarea lunară a acestuia la sectorul de poliţie. Deoarece con-damnatul a fost eliberat din detenţie înainte de termen, acesta urma să se prezinte periodic la sectorist, timp de 17 luni, pînă la ispăşirea de-finitivă a pedepsei. Cei 300 USD ar fi fost o garanţie doar pentru 3 luni.

Din înregistrările video se vede clar că ba-nii marcaţi „mită CCCEC” au fost transmişi di-rect poliţistului într-o foaie de hîrtie, după care omul legii i-a plasat sub telefonul de serviciu. CCCEC a iniţiat o cauză penală pe faptul co-ruperii pasive cu extorcare de bani comisă de către V.P. – infracţiune prevăzută de art.324 alin.(2), litera c) Cod penal al R. Moldova. Legislaţia în vigoare prevede pentru comite-rea unei astfel de infracţiuni o pedeapsă sub formă de privaţiune de libertate pe un termen de la 5 la 10 ani sau cu amendă în mărime de la 1000 la 3000 unităţi convenţionale, cu pri-varea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Crimă macabră la CricovaCruzime fără precedent în comuna Cri-

cova, municipiul Chişinău. O femeie în vîr-stă de 37 de ani din localitate, mamă a doi copii, a fost bătută după care strangulată. Crima a avut loc în dimineaţa zilei de 30 au-gust curent, în jurul orei 5.30 pe strada Păcii,

din comuna Cricova, municipiul Chişinău, în timp ce victima se îndrepta spre o mănăstire. Cadavrul femei a fost descoperit de vecini, care au şi alertat poliţia.

Potrivit MAI, pe cadavrul femeii au fost depistate mai multe lovituri, iar cu centura luată de la geanta acesteia infractorul a stran-gulat-o.

Imediat forţele de ordine au declanşat un plan de măsuri investigativ-operative pentru identificarea şi reţinerea celui care a comis crima. După doar trei zile, poliţia a dat de urma suspectului. Este vorba de Vitalie Be-lîi, în vîrstă de 22 de ani, domiciliat în satul Goienii Noi, municipiul Chişinău. Acesta şi-a recunoscut vina şi a mărturisit poliţiştilor cu lux de amănunte cele întîmplate. Acesta şi-a motivat crima prin faptul că se afla în stare de ebrietate şi a vrut să-şi satisfacă poftele sexu-ale violînd femeia.

Potrivit MAI, tînărul are antecedente pe-nale şi a fost judecat pentru furt şi viol.

Acum, dacă va fi găsit vinovat de comite-rea infracţiunii prevăzute de art. 145, alin. (2) Cod penal, el riscă ani grei de puşcărie (pînă la 25 ani).

Grupare specializată în comiterea furturilor

O grupare bine organizată specializată în comiterea furturilor, jafurilor şi atacurilor tîlhăreşti a fost anihilată recent de angajaţii Comisariatului general de poliţie mun. Chişi-nău. Este vorba despre şase suspecţi, cu vîrste cuprinse între 17 şi 36 de ani, originari din raionul Ştefan Vodă, Străşeni şi din capitală, toţi anterior judecaţi pentru comiterea unor in-fracţiuni similare. Potrivit MAI, pe parcursul lunilor iunie-iulie 2009, suspecţii au săvîrşit două furturi din locuinţe şi un atac tîlhăresc în raionul Străşeni.

Ca rezultat al acţiunilor operative de in-vestigaţie, s-a stabilit că în noaptea de 27 spre 28 iunie curent, şase persoane necunoscute, cu

cagule pe cap, au intrat abuziv într-o casă de locuit din oraşul Străşeni. Astfel, pătrunzînd în casă, infractorii i-au aplicat stăpînului mul-tiple lovituri, după care l-au imobilizat şi i-au legat mîinile şi picioarele cu un fir electric. Ul-terior, l-au ameninţat cu un cuţit şi l-au asfixiat cu o sacoşă de polietilenă, somîndu-l să spună unde sînt ascunşi banii şi lucrurile de preţ.

Impus şi speriat de situaţie, stăpînul a spus infractorilor unde ţine banii şi cele mai de preţ lucruri din casă. Valoarea totală a prejudiciu-lui cauzat gospodarului este de 31 000 de lei. După ce au sustras bijuteriile şi banii, au dis-părut de la locul comiterii infracţiunii. Văzîn-du-se scăpat din mîinile fărădelegiuitorilor, bărbatul a alertat forţele de ordine.

Imediat, la faţa locului s-a deplasat grupa operativă a poliţiei criminale din cadrul Co-misariatului. Cercetările poliţieneşti au mai stabilit că gruparea a mai comis un furt dintr-o casă de locuit şi un atac tîlhăresc asupra unei femei de la care au sustras bunuri materiale în sumă de circa 24 000 de lei – ambele din oraşul Străşeni.

Audiaţi de forţele de ordine, suspecţii şi-au recunoscut vina. Ca rezultat al informaţii-lor acumulate, ofiţerii CGP mun. Chişinău au efectuat o percheziţie la domiciliul unuia din-tre delincvenţi unde a fost depistată o sacoşă cu substanţe narcotice – marijuana.

În prezent, forţele de ordine cercetează ca-zul în vederea stabilirii tuturor circumstanţelor incidentului, precum şi stabilirea complicităţii acestui grup de persoane la comiterea altor fă-rădelegi de acest gen pe teritoriul ţării.

În acest caz a fost iniţiată o cauză penală în baza art. 188 alin. (4) Cod penal al Republi-cii Moldova – „Tîlhăria”. Conform legislaţiei în vigoare, persoanele culpabile de comiterea unor asemenea infracţiuni se pedepsesc cu în-chisoare de la 8 la 15 ani cu amendă în mărime de la 20 000 la 100 000 de lei.

Prinşi în flagrant la aeroportDoi bărbaţi în vîrstă de 22 şi 30 de ani au

fost prinşi în flagrant la Aeroportul „Internaţi-onal Chişinău”, în momentul în care însoţeau două tinere în vîrstă de 28 şi 30 de ani care urmau să plece în Grecia pentru practicarea prostituţiei, inclusiv două minore în vîrstă de 15 şi respectiv 16 ani.

Potrivit poliţiştilor, una din minore urma a fi scoasă din ţară pe cale ilegală (în baza unei procure) şi transportată la mama sa, în Gre-cia. Ajunse în Grecia, victimele traficului sînt brutalizate şi impuse să întoarcă circa 5000 de euro.

Potrivit oamenilor legii, grupul respectiv practică acest gen de activitate de circa un an. În acest caz a fost iniţiată o cauză penală în baza art. 207 Cod penal al RM „Scoaterea ile-gală a copiilor din ţară”. Conform legislaţiei în vigoare, persoana culpabilă de comiterea unei asemenea infracţiuni riscă închisoare de la 7 la 12 ani. Totodată, se acumulează probe pentru iniţierea a încă două cauze penale pri-vind traficul de persoane şi organizarea migra-ţiunii ilegale.

S.C.

Preţul gazului s-a redus cu 10,1 la

sutăConsiliul de administraţie al Agenţiei

Naţionale pentru Reglementare în Energeti-că (ANRE) a decis în şedinţa de azi reduce-rea tarifului mediu la gazele naturale livrate consumatorilor finali.

Reducerea este de 10,1% sau de la 3523 lei/ 1000 pentru mia de metri cubi la 3166 lei/ 1000 m3.

Decizia a fost luată în baza metodologi-

ei aplicate la calcularea tarifului luîndu-se în consideraţie veniturile suplimentare ob-ţinute de SA „Moldovagaz” în 2008 şi în anii anteriori de la procurarea şi tranzitarea gazelor naturale, preţul de achiziţie de la furnizor dar şi cursul mediu de schimb al valutei naţionale faţă de dolarul SUA.

Cel mai mult, cu 12,8% sau echivalentul a 413 lei s-a redus preţul gazului consumat de centralele electrice cu termoficare (CET) şi centralele termice publice. Pentru perioa-da următoare acestă categorie de consuma-tori vor achita 2819 lei/1000 m3.

Tarifele aprobate de ANRE vor intra în vigoare din ziua publicării lor în „Monito-rul Oficial al Republicii Moldova” şi se vor aplica pentru perioada septembrie – decem-brie 2009. Ultima modificare a tarifelor de livrare a gazelor naturale a fost operată de ANRE la 30 iulie 2008.

O moldoveancă arsă la RomaO moldoveancă de 32 de ani a murit în chinuri groaznice la Roma, după ce un italian

de 40 de ani a înjunghiat-o şi i-a dat foc. Potrivit publicaţiei „La Repubblica”, după ce a comis crima, bărbatul s-a sinucis, arun-

cîndu-se de la etajul şase împreună cu cîinele său – un pudel. Moldoveanca era concubina italianului de un an şi jumătate, precizează publicaţia.

Tragedia s-a produs duminică, la Labaro, un cartier al Romei.

• Anunţul de angajare a fost publicat pe bestjobs.md • Site-ul prezintă atît cerinţele, cît şi responsabilitaţile postului • Printre acestea, cunoaşterea perfectă a limbilor română şi rusă35 de persoane au răspuns unui anunţ publicat pe site-ul bestjobs.

md pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Republicii Moldova. La capitolul cerinţe, se menţionează: o persoană „capabil(ă), cu experi-enţă în condus ţări, dornic(ă) să rămînă în istorie şi să se îmbogăţească doar din salariu”.

Şi tot la cerinţe, se menţionează „abilitatea de a citi clar discursuri şi comunicate de presă”, „experienţă de minim doi ani în posturi din con-ducerea ţării”, „cunoştinţe de gramatică”, dar şi „cunoaşterea perfectă a limbilor română şi rusă”. „Abilitatea de a vorbi cu accent moldovenesc” sau „fizic plăcut” sunt alte aspecte ce ar putea avantaja candidaţii.

Cei care prezintă aptitudini de navigare pe Internet, cunoştinţe de Word, Paint, Solitaire sau Black Jack se pot considera din start avantajaţi.

Marile unităţi militare îşi vor construi biserici

Ministerul Apărării a anunţat că, în perspec-tivă, Brigada „Moldova” din Bălţi şi Brigada „Dacia” din Cahul îşi vor construi propriile biserici.

Pentru mo-ment, unica unita-te militară care are un locaş sfînt este Brigada de infan-terie „Stefan cel Mare” din Chişinău.

Ministerul Apărării susţine că militarii în ter-men care îşi satisfac serviciul militar în unităţile militare fără biserici se pot ruga, deocamdată, în camerele de rugăciuni, special amenajate cu această ocazie.

În context informăm că, în premieră, opt preoţi militari au primit, marţi, gradul militar de locotenent în rezervă, ca recunoaştere a meri-telor obţinute în asistenţa religioasă şi aportul personal la educaţia moral-spirituală a militari-lor. Epoleţii de locotenent au fost înmînaţi ce-lor opt preoţi de către Vitalie Vrabie, ministrul Apărării.

Anunţ pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al R. Moldova, publicat de bestjobs.md

Responsabilităţile postului includ „organizarea şi conducerea de şedinţe, verificarea zilnică a bugetului statului, deplasarea în teren”, dar şi „posibilităţi de călătorii în străinătate. Postul este valabil pa-tru ani, iar persoana care îl va ocupa va avea misiunea de a crea un mediu economic şi social „care să-i convingă pe moldovenii din stră-inătate să se întoarcă în ţară (sau să regrete că nu se întorc)”, dar şi să protejeze populaţia „pe cît posibil de tot felul de crize, mai ales politice” se arată în anunţul postat pe bestjobs.md. În cazul în care va îndeplini obiectivele, persoana angajată „va fi poleită cu aur” sau chiar cu platină în cazul în care le va depăşi.

Potenţialii candidaţi sînt însă avertizaţi că, în cazul neîndeplinirii obiectivelor, vor primi „comentarii negative pe Facebook, Linkedin şi pe blogul personal”, „suficiente cît să nu mai fie angajaţi de nici o ţară”. Plus returnarea a 80 la sută din salariul primit.

310 mii lei vor fi alo-caţi din Fondul de Re-zervă pentru organizarea şedinţei Procurorilor Ge-nerali din Comunitatea Statelor Independente, care va avea loc în peri-oada 28-30 octombrie la Chişinău. Decizia a fost adoptată azi, 9 septem-brie, de către Guvernul în exerciţiu al Republicii Moldova.

Scopul întrunirii re-spective este colaborarea procuraturilor generale ale statelor membre CSI în vederea combaterii traficului de persoane.

Guvernul Republicii Moldova va asigura „cazarea delegaţilor, organizarea eveni-mentului, crearea condiţiilor de lucru confortabile şi acordarea semnelor de recunoştinţă membrilor delegaţiei”. La eveniment vor participa în jur de 35 de persoane, dintre care 10 vor fi procurori.

Guvernul a decis alocarea a 310 mii lei pentru reuniunea Procurorilor Generali din CSI

Dreptul6 VINerI, 11 septembrIe 2009

Avocatul dvs. la domiciliu

?

t

Sînt veteran al muncii cu o activitate bogată, fiind angajată încă din timpul războiului, însă nu mă bucur de careva facilităţi sau de careva drep-turi speciale. Vreau să ştiu de ce drepturi benefici-ază în prezent veteranii muncii.

Parascovia Covali,or. Rezina

La solicitarea cititorilorl

Educaţie juridică

La întrebări răspunde juristul

Vitalie MODRÎNGĂ

Stimaţi cititori!Redacţia va răspunde la întrebările Dvs.

numai la prezentarea acestui cupon.Întrebarea trebuie formulată clar şi cît

mai concis, pe o foaie aparte.Decupaţi cuponul şi, împreună cu între-

barea Dvs., trimiteţi-l pe adresa: Chişinău, 2009, str. A. Mateevici nr. 60, bir. 222.

Cupon DREPTULNumele, prenumele:

Adresa:

(septembrie 2009, nr. 34(293)

&

Potrivit articolului 16 din Legea cu privire la veterani veteranii muncii au dreptul la:

a) facilităţi fiscale conform prevederilor Codului fiscal;

b) asistenţă medicală în conformitate cu volumul asistenţei medicale prevă-zute în Programul unic al asigurării obligatorii de asis-tenţă medicală şi la asigura-re cu medicamente specifice de bază a bolnavilor după stabilirea diagnosticului de-finitiv în caz de tuberculoză, boli psihice endogene, boli oncologice maligne, diabet zaharat şi insipid, miastenie, nanism hipofizat, fenilcheto-nurie, stare după transplant renal, SIDA, sifilis, alcoo-lism, narcomanie şi toxico-manie, conform programelor de stat prioritare;

c) bilete de tratament sa-natorial gratuit o dată la trei ani în centrele de reabilitare ale Ministerul Protecţiei So-ciale, Familiei şi Copilului şi în alte instituţii de acest tip. Acest drept se extinde şi asu-pra persoanelor care au reali-zat o vechime în muncă de cel puţin 35 de ani femeile şi 40 de ani bărbaţii;

d) asigurare gratuită, con-form prescripţiilor medicale, cu proteze, cîrje, ghete ortope-dice, cărucioare;

e) asigurare prioritară cu medicamente din loturile de ajutoare umanitare;

f) plasare prioritară în

instituţiile sociale, iar persoa-nele singure – la deservire la domiciliu;

g) prioritate la beneficie-rea de servicii în instituţiile de deservire socială, de alimen-taţie publică, în întreprinderi-le gospodăriei comunale, de exploatare a spaţiului locativ;

h) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă conform legislaţiei în vigoare;

i) formare profesională şi reciclare în sistemul de stat prin intermediul oficiilor de utilizare a forţei de muncă de la locul de trai;

j) asigurare a accesului li-ber în centrele speciale de reabilitare sau în complexele sportive pentru practicarea di-feritelor genuri de sport;

k) vizitarea gratuită a Mu-zeului Naţional de Arte Plas-tice, Muzeului Naţional de Istorie, Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Muzeului Armatei Naţionale;

l) prioritate la înscriere în cooperativele de construcţie a locuinţelor, de construcţie şi exploatare a garajelor colecti-ve, a staţiilor de parcare şi de-servire tehnică a mijloacelor de transport, în întovărăşirile pomilegumicole, la achiziţio-narea materialelor pentru con-strucţia de locuinţe individua-le şi căsuţe de vară;

m) indemnizaţie în caz de deces, în mărimea stabilită de Guvern.

Potrivit prevederilor Co-dului de executare numărul maxim de condamnaţi admis pentru deţinere în penitenciar în regimuri separate se stabi-leşte de către ministrul justiţi-ei. La luarea deciziei, se ţine seama de condiţiile de men-ţinere a regimului existente în penitenciar.

Încăperile destinate ca-zării deţinuţilor trebuie să corespundă exigenţelor de sănătate şi igienă stipulate în normativele de construcţii ale Republicii Moldova, inclusiv privind volumul, spaţiul, ilu-minatul, încălzitul şi ventila-rea. Norma de spaţiu locativ stabilit pentru un condamnat nu poate fi mai mică de 4 m2.

Condamnatului i se asigu-ră posibilitatea de a-şi satisfa-ce nevoile fiziologice în con-diţii curate şi decente şi după necesitate, fiindu-i asigurată posibilitatea de a face baie sau duş, la temperaturi admisibile, atît de des cît necesită igiena generală, însă nu mai rar de o dată pe săptămînă. Adminis-traţia penitenciarului nu este în drept să solicite condamna-tului să se tundă pilug, decît în cazul prescripţiei medicului.

Condamnatul este în drept să poarte îmbrăcămin-te proprie, asigurîndu-i un aspect decent şi menţinînd-o în curăţenie. În cazul în care

Condiţiile materiale, de trai şi asistenţa medicală în penitenciarecondamnatul nu are îmbrăcă-minte proprie după anotimp, administraţia penitenciarului îi asigură gratuit o garnitură de îmbrăcăminte de modelul stabilit de către Departamen-tul instituţiilor penitenciare. Condamnatul este obligat să poarte ecuson, cu excepţia ca-zurilor cînd se deplasează în

afara penitenciarului. Fiecare condamnat este asigurat cu un pat şi lenjerie de pat, care se schimbă cel puţin o dată pe săptămînă.

Condamnaţilor li se asi-gură de 3 ori pe zi, la ore pre-stabilite, gratuit, hrană caldă. Alimentarea condamnaţilor se face, din contul mijloace-lor bugetului de stat, cu res-pectarea normelor minime stabilite de Guvern. Femeilor gravide condamnate, mamelor care alăptează, condamnaţilor minori, condamnaţilor care lucrează în condiţii grele şi nocive, precum şi condamna-ţilor bolnavi, conform indica-ţiilor medicului, şi invalizilor de gradul I şi II li se stabileşte o raţie alimentară suplimenta-ră. Este interzisă, în calitate de măsură de constrîngere, reducerea cantităţii, calităţii şi a valorii calorice a hranei eliberate condamnatului. Con-damnatului i se asigură acces permanent la apă potabilă.

În situaţia în care con-

damnatul refuză să primească hrana, şeful penitenciarului are obligaţia să îl audieze de îndată şi să îi solicite o decla-raţie scrisă, pentru a cunoaşte motivele care au determinat luarea acestei hotărîri şi pen-tru a stabili primele măsuri pentru rezolvarea situaţiei. Ieşirea din refuzul de hrană se consemnează într-o de-claraţie scrisă. Declaraţia se înaintează, în cel mult 24 de ore, procurorului şi Comite-tului pentru Plîngeri, care au-diază condamnatul. Şeful pe-nitenciarului ia măsuri pentru ca condamnatul care refuză să primească hrana să fie separat de ceilalţi condamnaţi, sub supravegherea permanentă a medicului, care asigură con-damnatului asistenţa medica-lă corespunzătoare astfel încît viaţa acestuia să nu fie pusă în pericol. În cazul în care sănă-tatea sau viaţa condamnatului care se află în greva foamei este expusă unui pericol grav şi iminent, iar el şi-a pierdut capacitatea de discernămînt şi raţionament lucid, această stare fiind confirmată de doi medici, dintre care cel puţin unul nu activează în siste-mul penitenciar, se permite aplicarea alimentaţiei pentru remedierea sănătăţii şi salva-rea vieţii lui. Alimentaţia se aplică pe întreaga perioadă a lipsei la condamnat a capaci-tăţii de discernămînt şi a raţi-onamentului lucid.

Dreptul la asistenţă medi-cală al persoanelor condam-nate este garantat. Asistenţa medicală în penitenciare se acordă ori de cîte ori este ne-cesar sau la cerere, de către un personal calificat, în mod gratuit, potrivit legii. Con-damnaţii beneficiază în mod gratuit de tratament medical şi de medicamente. Orice penitenciar trebuie să aibă la dispoziţie serviciul cel puţin al unui medic generalist, al unui medic stomatolog şi al unui medic psihiatru. În pe-nitenciarul cu capacitatea de cel puţin 100 de locuri tre-buie să funcţioneze, în regim permanent, un centru curativ staţionar pentru acordarea de asistenţă medicală fiecărui condamnat. Condamnaţii bol-navi care au nevoie de trata-ment medical specializat sînt transferaţi neîntîrziat în insti-tuţiile medicale specializate ale Departamentului instituţi-ilor penitenciare sau în spita-lele Ministerului Sănătăţii. În penitenciare condamnaţilor li se creează condiţii pentru practicarea sportului. Exame-nul medical al condamnatu-lui se efectuează la primirea

în penitenciar şi, în timpul executării pedepsei, la so-licitare şi în mod periodic, însă nu mai rar de o dată la 6 luni. Examenul medical se efectuează în condiţii de confidenţialitate. La sosirea în penitenciar, în termen de pînă la 15 zile, condamna-tul este chestionat şi supus examenului medical şi igie-nizării sanitare în încăperile de carantină ale penitencia-rului. Medicul care efectu-ează examenul medical are obligaţia de a sesiza procu-rorul şi avocatul parlamen-tar în cazul în care constată că persoana condamnată a fost supusă la tortură, trata-mente cu cruzime, inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, precum şi obligaţia de a consemna în fişa medicală cele constata-te şi declaraţiile persoanei condamnate în legătură cu acestea. În asemenea cazuri, persoana condamnată are dreptul de a cere să fie exa-minată, din cont propriu, la locul de deţinere, de un me-dic din afara sistemului pe-nitenciar, indicat de aceasta sau de un medic legist. Con-statările medicului din afara sistemului penitenciar se consemnează în fişa me-dicală a persoanei con-damnate, iar certificatul medico-legal se anexează la fişa medicală, după ce persoana condamnată a luat cunoştinţă de conţinutul său, contra semnătură. Condam-natul beneficiază de asisten-ţa terapeutică, chirurgicală, psihiatrică şi stomatologi-că. Condamnatul poate, din cont propriu, să beneficieze şi de serviciile medicului privat. În temeiul hotărîrii comisiei medicale specia-lizate, condamnaţii bolnavi de tuberculoză, boli vene-rice, alcoolism, narcomanie sau toxicomanie sînt supuşi tratamentului obligatoriu. Condamnatul poate fi obligat să suporte cheltuielile legate de tratamentul automutilării intenţionate, cu excepţia ca-zului menţionat mai sus re-feritor la declararea de către condamnat a grevei foamei şi pierderea capacităţii de discernămînt. În cazul unei boli grave sau constatării că persoana condamnată a fost supusă la tortură, tratamen-te cu cruzime, inumane sau degradante ori alte rele tra-tamente, administraţia peni-tenciarului asigură înştiinţa-rea, de îndată, telegrafic ori pe o altă cale, familiei, altor persoane apropiate condam-natului despre acest fapt.

O tînără din capitală a încercat, miercuri, 9 septembrie, să se sinucidă prin administrarea a mai multor pastile tranchili-zatoare. Fata, de 21 de ani, a fost depistată la timp, internată la spital pentru dezintoxicare, dar ar putea suferi pe parcur-sul vieţii urmări ale acestui gest potrivit surselor din cadrul Staţiei municipale Chişinău de asistenţă medicală urgenţă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) afirmă că sui-cidul este în momentul de faţă una dintre cele 3 mari cau-ze ale morţii în cadrul grupurilor de tineri cu vîrste cuprin-se între 14-34 ani. În acelaşi timp, multe dintre cazurile de

suicid sînt prezente şi la bătrîni de peste 60 de ani. Estimări-le OMS relevează faptul că la fiecare persoană care îşi ia viaţa revin alte 20 care au încercat să-şi pună capăt zilelor. Statisticile OMS demonstrează că motivele principale care de-termină oamenii să plece benevol din viaţă sînt depresia, dez-ordinea şi confuzia bilaterală, abuzul de droguri şi alcool, schi-zofrenia, antecedentele familiale, contextul socioeconomic şi educaţional, sărăcia, dragostea neîmpărtăşită. În ultimii 50 de ani, rata cazurilor de suicid a crescut cu pînă la 60 la sută. Zilnic, se sinucid aproximativ 3 mii de persoane, ceea ce înseamnă că

la fiecare 3 secunde o persoană îşi ia viaţa. Doar la Chişinău, zilnic sînt înregistrate în medie cîte 2-3 cazuri de suicid. Vîr-sta persoanelor care preferă moartea variază de la 14 la 75 de ani. De regulă, femeile aleg meroda intoxicaţiilor cu pastile, iar bărbaţii – strangularea sau tăierea venelor de la antebraţ.

La 10 septembrie în întreaga lume este marcată Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului, genericul căreia este în acest an „Să ne luptăm pentru viaţă”. La nivel mondial, în fiecare an, aproximativ un milion de oameni se sinucid. Este vorba de aproximativ 3 la sută din totalul deceselor, suicidul fiind o problemă majoră de sănătate publică, cu un imens impact social, familial şi economic.

La 10 septembrie a fost marcată Ziua Mondială de Prevenire a Suicidu-

Dreptul 7VINerI, 11 septembrIe 2009

Judecătoria Economică de Сircumscripţie, în conformitate cu art. 108 CPC al RM, solicită prezentarea ÎI „Zavulan Ele-na”, pentru data de 18 noiembrie 2009, ora 11.40, la şedinţa de judecată (bdul Ştefan cel Mare nr. 73, bir. 230) în calitate de pîrît pe cauza civilă intentată de SA „JLC” către „Zavulan Elena” ÎI.

Prezenţa este obligatorie. În caz de neprezentare, cauza va fi examinată în lipsa părţii absente.

Judecător Al. Rotariwww

Judecătoria Economică de Сircumscripţie solicită prezen-tarea reprezentantului SRL „MolEvroseti”, pentru data de 8 octombrie 2009, ora 9.50, la şedinţa de judecată (bdul Ştefan cel Mare nr. 73, bir. 225) în calitate de pîrît pe cauza civilă intentată de SRL „Direct Marketing”.


Judecător Iu. Ţurcanwww

Judecătoria Economică de Сircumscripţie solicită prezen-tarea obligatorie a reprezentantului ÎI „Sîrbu Dmitrii” cu se-diul în Chişinău, str. Teilor nr. 9/3 apt. (of.) 9 pentru data de 15 octombrie 2009, ora 9.00 la şedinţa de judecată (bdul Ştefan cel Mare nr. 73, bir. 219) în calitate de pîrît pe cauza civilă intentată de SA „Floreni” privind încasarea datoriei.


Judecător Z. Talpalaruwww

Judecătoria Economică de Сircumscripţie, în conformitate cu art. 108 CPC al RM, solicită prezentarea reprezentantului SRL „Rolaco”, pentru data de 25 septembrie 2009, ora 10.00, la şedinţa de judecată (bdul Ştefan cel Mare nr. 73, bir. 230) în calitate de pîrît pe cauza civilă intentată de SRL „Customa-gic”.


Judecător Al. Rotariwww

Judecătoria Economică de Сircumscripţie solicită prezen-tarea reprezentantului SRL „Anmarin-Com”, pentru data de 24 septembrie 2009, ora 10.10, la şedinţa de judecată (bdul Ştefan cel Mare nr. 73, bir. 225) în calitate de pîrît pe cauza civilă intentată de SRL „Almaian”.


Judecător Iu. Ţurcanwww

Judecătoria Economică de Circumscripţie solicită prezen-tarea obligatorie a reprezentantului SRL „Inademis” mun. Chi-şinău, pentru data de 30 septembrie 2009, ora 13.00, la şedinţa de judecată (bdul Stefan cel Mare nr. 73, bir. 215) în calitate de pîrît la examinarea cauzei civile intentată de SA JLC privind încasarea datoriilor.

Judecător I. Gancear www

Judecătoria Economică de Circumscripţie solicită prezen-tarea obligatorie a reprezentantului SRL „Rolaco” mun. Chi-şinău, pentru data de 15 octombrie 2009, ora 11.30, la şedinţa de judecată (bdul Stefan cel Mare nr. 73, bir. 215) în calitate de pîrît la examinarea cauzei civile intentată de SA „Augur Perla” privind încasarea datoriei.



Judecătoria Economică de Circumscripţie solicită prezen-tarea obligatorie a reprezentantului SRL „Olviale Grup” mun. Chişinău, pentru data de 25 septembrie 2009, ora 13.30, la şedinţa de judecată (bdul Stefan cel Mare nr. 73, bir. 215) în calitate de pîrît la examinarea cauzei civile intentată de SRL „S. B. Trade” privind încasarea datoriei.

Prezenţa este obligatorie . În caz de neprezentare, cauza va fi examinată în lipsa părţii absente.


Judecătoria Economică de Circumscripţie, în conformitate cu art.108 CPC al RM, solicită prezentarea reprezentantului SC „Siviotrans” SRL pentru data de 20 octombrie 2009, ora 10.45, la şedinţa de judecată (bdul Stefan cel Mare nr. 73, bir.213, et. 2) în calitate de pîrît la examinarea cauzei civile intentată de SA „Autoprim Service” privind încasarea sumei de 24 276 lei.


Judecător Ion Stepanov www

Judecătoria Centru mun. Chişinău solicită prezentarea cet. Mihai Ungureanu, pentru data de 5 octombrie 2009, ora 9.30, la şedinţa de judecată (str. Bulgară nr. 43, bir. 55) în calitate de pîrît pe cauza civilă la acţiunea lui Ion Ungureanu.

Judecător Ion Ţurcan

Citaţii în judecatăwww

Judecătoria Centru mun. Chişinău solicită prezentarea cet. Stavilă Dumitru şi Zburliuc Maria, pentru data de 29 septembrie 2009, ora 9.30, la şedinţa de judecată (str. Bulgară nr. 43, bir. 59) în calitate de intervenienţi accesorii pe cauza civilă inten-tată de Cojocaru Valentina privind recunoaşterea dreptului de proprietate.

Judecător Ştefan Niţăwww

Judecătoria Centru mun. Chişinău solicită prezentarea cet. Ciumacov Boris, pentru data de 2 octombrie 2009, ora 11.00, la şedinţa de judecată (str. Bulgară nr. 43, bir. 59) în calitate de pîrît pe cauza civilă la acţiunea Direcţiei pentru Protecţia Drepturilor Copilului privind decăderea din drepturile părinteşti.

Judecător Ştefan Niţăwww

Judecătoria Centru mun. Chişinău solicită prezentarea cet. Zarvilov Vladislav, pentru data de 12 octombrie 2009, ora 14.00, la şedinţa de judecată (str. Bulgară nr. 43, bir. 66) în calitate de reclamat pe cauza civilă la acţiunea cet. Gudali Elena privind desfacerea căsătoriei.

Judecător A. Catanăwww

Judecătoria Buiucani mun. Chişinău solicită prezentarea cet. Taranenco Iulian, domiciliat în Chişinău, str. A. Iulia nr. 5, apt. 61, pentru data de 22 septembrie 2009, ora 10.00, la şedinţa de judecată (str. M. Viteazul nr. 2, bir. 508) în calitate de pîrît pe cauza civilă intentată de Taranenco Lilia privind desfacerea căsătoriei.

Judecător Oleg Sternioalăwww

Judecătoria Buiucani mun. Chişinău solicită prezentarea cet. Cerchez Igor Nicolae, domiciliat în mun. Chişinău, or.Vatra, str. Şt.Vodă nr. 39, apt. 29, pentru data de 2 octombrie 2009, ora 12.00, la şedinţa de judecată (str. M. Viteazul nr. 2, bir. 502) în calitate de reclamat pe cauza civilă intentată de CSC „Dinamo” al MAI RM privind încasarea datoriei.

Judecător L. Pruteanuwww

Judecătoria Botanica mun. Chişinău solicită prezentarea cet. Tricolici Vasile, pentru data de 25 septembrie 2009, ora 9.30, la şedinţa de judecată (str. Zelinski nr. 13, bir. 17) în legătură cu examinarea cauzei civile la acţiunea lui Lesnic Marian Evsei privind încasarea datoriei.

Judecător Viorica Mihailawww

Judecătoria Botanica mun. Chişinău solicită prezentarea cet. Mîţu Sergiu, Ungureanu Tudor, Cepraga Vitalie, Melnic Au-relia, Stoian Cristina, pentru data de 30 septembrie 2009, ora 10.00, la şedinţa de judecată (str. Zelinski nr. 13, bir. 17) în legătură cu examinarea cauzei civile la cererea Tatianei Mîţu către Sergiu Mîţu privind partajul averii comune în devălmăşie, cererea Tatianei Mîţu către Sergiu Mîţu, Aurelia Melnic privind recunoaşterea nulă a acordului de novaţie, cererea Tatianei Mîţu către Sergiu Mîţu privind recunoaşterea dreptului de proprietate la ½ cotă-parte din apartament, cererea reconvenţională a lui S. Mîţu către T. Mîţu privind evacuarea din apartament, cererea Cristinei Stoian către T. Mîţu privind ridicarea sechestrului de pe bunuri.

Judecător Viorica Mihailawww

Judecătoria Soroca solicită prezentarea cet. Chiseliţa Rodi-ca, pentru data de 28 septembrie 2009 ora 9.00, la şedinţa de judecată (Soroca, str. Independenţei nr. 62, bir. 1) în calitate de pîrît pe cauza civilă privind desfacerea căsătoriei.

Judecător Alexandru Negruwww

Judecătoria Soroca solicită prezentarea cet. Lucaş Tatiana, pentru data de 28 septembrie 2009 ora 9.30, la şedinţa de jude-cată (Soroca, str. Independenţei nr. 62, bir. 1) în calitate de pîrît pe cauza civilă privind desfacerea căsătoriei.

Judecător Alexandru Negruwww

Judecătoria Dubăsari solicită prezentarea cet. Moiseev Tati-ana Constantin, pentru data de 29 septembrie 2009, ora 14.00, la şedinţa de judecată (Dubăsari, s. Ustia, str. Ştefan cel Mare nr. 9) în calitate de reclamant-pîrît pe cauza civilă înaintată de DVS catre Moiseev Nicolae Constantin, privind evacuarea din locuinţă şi cererea reconvenţională a lui Moiseev Nicolae către DVS privind recunoaşterea dreptului de folosinţă asupra casei de locuit şi a terenului aferent.

Judecător Veaceslav Suciuwww

Judecătoria Cahul, în conformiatate cu cerinţele art. 108 şi art. 103 a CPC al RM, solicită prezentarea cet. Dima Igor Nico-lae, născut la 1988, cu ultimul domiciliu cunoscut în r-l Cahul, s. Crihana Veche, pentru data de 28 septembrie 2009, ora 16.30, la şedinţa de judecată (or. Cahul, str. Victoriei nr. 8, bir. 211) în calitate de pîrît în cauza civilă nr. 2-1223/09, privind rezoluţiu-nea contractului de înstrăinare a imobilului, la cererea reclaman-tului Dragomir Gheorghe.

Pîrîtului i se propune să prezinte şi probele de care dispune referitor la pricină. În caz de neprezentare a unor astfel de probe şi de neprezentare a pîrîtului în instanţă, pricina va fi examinată în lipsa pîrîtului şi probelor de care dispune.

Judecător Vitalie Movilăwww

Judecătoria Economică de Circumscripţie solicită prezenta-rea obligatorie a reprezentanţilor SRL „Intersilt Consult” şi ÎI „Gavriliţa Elena”, pentru data de 5 octombrie 2009, ora 9.00,la şedinţa de judecată (bdul Stefan cel Mare nr. 73, bir. 220) în calitate de pîrîţi la examinarea cauzei civile intentată de SA „Eu-ropean Drinks Export” privind încasarea datoriilor.


Judecător I.Gancear

Multă lume din înalta so-cietate şi-a dat întîlnire recent pentru a face acţiuni de cari-tate în favoarea persoanelor care suferă de cancer în stadii avansate.

Clubul de noapte „Fla-mingo” şi Fundaţia Filantro-pică Medico-Sanitară „An-gelus Moldova” au organizat acest eveniment pentru a face viaţa bolnavilor incurabili de cancer mai veselă.

La eveniment au fost prezenţi interpreţi de muzică uşoară, dar şi oameni de afa-ceri printre care Aura, Adrian Ursu, Serj Kuzencov, Vitalie Dani, Indiana, Natalia Gordi-enco, formaţia „Acord”, Janet Ierhan, Petru Lucinschi, Vio-rica Nagacevschi etc.

Cei prezenţi au avut parte de un spectacol de binefacere în care s-au pus la licitaţie mai multe obiecte valoroase. Car-tea lui Grigore Vieru, „Cele mai frumoase amintiri” a fost cumpărată cu 700 de lei, o sculptură din lemn, „Soarele Moldovei”, a fost cumpărată cu 1500 de lei, un pumnal a fost vîndut cu 3700 de lei, un tablou cu 5000 lei etc. Astfel, în urma donaţiilor făcute s-au adunat 32 200 mii lei.

Fiecare interpret a ţinut să le ureze cît mai multă senină-tate în inimile celor care sufe-ră de cancer şi desigur multă sănătate, înainte de a interpre-ta cîte o piesă.

Interpretul Vitalie Dani a îndemnat pe fiecare să nu uite de cei mai trişti ca noi, „să nu uităm că fiecare clipă este foarte importantă. Nimeni nu este asigurat, adică nu va şti ce va fi mîine, de aceea trebu-ie să întindem o mînă de aju-tor tuturor persoanelor care au nevoie de noi”.

Aura le-a spus persoane-lor bolnave că speranţa moa-re ultima, de aceea „trebuie să crezi că va fi totul bine şi vor veni şi clipe fericite. Sînt optimistă, dar cu toţii trebuie să contribuim întru ajutorarea persoanelor care suferă de orice boală şi să-i facem să zîmbească, pentru că în ulti-mă instanţă asta le mai rămî-ne”.

„Inimile noastre sînt pen-

Acte de caritate pentru persoanele bolnave de cancer

tru cei mai trişti ca noi, pentru cei care au nevoie de noi”, a menţionat Doina Sulac. Serj Kuzencov a spus că s-a aflat şi el printre persoane care suferă, de aceea este mereu alături de ei. „Este ceva fru-mos ceea ce se întîmplă aici, este o idee foarte frumoasă şi nobilă”.

Valeriu Isac, directorul Fundaţiei „Angelus Moldo-va”, a menţionat că iniţiativa acestui eveniment a venit din partea clubului „Flamingo”, „ceea ce este un lucru îmbu-curător, şi acest lucru vorbeş-te despre aceea că societatea noastră începe să se trezeas-că”.

În fiecare lună sînt internaţi cîte 150 de pacienţi bolnavi de cancer, dintre care în jur de 30 sînt copii, vîrsta pacienţilor este de la 7 luni în sus.

Toate serviciile fundaţiei sînt gratuite, efectuate de o echipă de 6 medici şi 4 asis-tenţi sociali, voluntari. „Toate serviciile sînt gratuite, dar sînt foarte costisitoare, de aceea noi sîntem mereu în căutare de fonduri”, a menţionat Isac.

Silvia Grossu, unul dintre fondatorii Fundaţiei „Angelus Moldova”, a spus: „Sîntem prezenţi pentru a ajuta cît de puţin persoanelor pentru care bolile canceroase sînt sfîrşitul lumii. De multe ori persoanele care află de ce boală suferă îşi refac totalmente viaţa, dar alte-le îşi găsesc puterea să evadeze din astfel de stare. Viaţa are un început, dar are şi un sfîrşit, de aceea eu vreau să urez tuturor celor aflaţi în suferinţă să se gîndească mai mult la cei din jur, să se bucure de orice zi, de orice răsărit de soare şi să în-ţeleagă că toate au un sfîrşit şi să încerce să găsească forţe să depăşească stările acestea de tristeţe profundă ca să poată atîta timp cît le este hărăzit să trăiască cu adevărat”.

Fundaţia Filantropică Me-dico-Sanitară „Angelus” este o organizaţie nonguverna-mentală, nonprofit, apolitică, înfiinţată în 2000, destinată bolnavilor incurabili de can-cer în stadii avnsate. Fundaţia prestează servicii de binefa-cere tuturor pacienţilor.

wwwJudecătoria Economică de Circumscripţie, în conformitate

cu art. 108 CPC al RM. solicită prezentarea a reprezentantu-lui „Mihai Guidea” ÎI, pentru data de 7 octombrie 2009, ora 11.00,la şedinţa de judecată (bdul Stefan cel Mare nr. 73, bir. 207) în calitate de pîrît pe cauza civilă.


Judecător V. Orîndaş www

Judecătoria Economică de Circumscripţie, în conformitate cu art. 108 CPC al RM. solicită prezentarea reprezentantului „Ariana” SRL, pentru data de 7 octombrie 2009, ora 11.15,la şedinţa de judecată (bdul Stefan cel Mare nr. 73, bir. 207) în calitate de pîrît pe cauza civilă.


Judecător V. Orîndaş www

Суд сектора Рышкановка мун. Кишинэу, доводит до сведения гр. Вайнер Шойла Шмильевича, что он приглашается 21 сентября 2009 года в 10.00 в судебное заседание (в г. Кишинэу стр. Киевская № 3, каб. 16), в качестве ответчика по гражданскому делу о лишении родительских прав, возбужденному по заявлению гр. Вайнер Аллы.

В случае неявки дело будет рассмотрено в Ваше отсутствие.

Судья Е. Кобзак

Dreptul8 VINerI, 11 septembrIe 2009

Ion SECRiERu, judecător CA Chişinău – 50 de ani

Mult stimate domnule Ion Secrieru,Cu totul şi cu totul specială este ziua dumnea-

voastră de naştere din acest an, deoarece marcaţi vîrsta frumoaselor împliniri.

Sîntem onoraţi să vă adresăm cu ocazia ani-versării dumneavoastră acest sincer mesaj de feli-citare. Popasul aniversar la care aţi ajuns consti-tuie o oportunitate de a pune pe cîntar succesele. Astfel, avansarea prin muncă, responsabilitate, perseverenţă, devotament domeniului ce vi l-aţi ales ca destin – justiţia – vă determină inconfun-dabilitatea.

Vă dorim viaţă îndelungată plină de realizări şi bucurii, clipe cît mai durabile de satisfacţie şi înălţare sufletească.

La mulţi ani!* * *

Zilele acestea şi-au aniversat ziua de naştere Olga Gangal, preşedintele judecătoriei Rezina; Tamara Boubătrîn, judecător Glodeni; Maria Iftodii, judecător Edineţ; Veronica Nichitenco, judecător Căuşeni; Anatol Doga, preşedintele CA Chişinău; Dionisie Vition, judecător Centru; Serghei Lebediuc, judecător Comrat; Nicolae Tcaciuc, judecător Bălţi; Anatolie Vrînceanu, ju-decător Bălţi; Boris Nogai, judecător Călăraşi; Andrei Istrati, judecător Rîşcani.

Mult stimaţi omagiaţi, este o onoare pentru noi să vă adresăm sincere şi calde urări de sănătate. Apreciem străduinţa, devotamentul, abnegaţia, res-ponsabilitatea cu care vă îndepliniţi obligaţiile.

Vă dorim să aveţi parte de acum încolo doar de împliniri şi realizări care să vă întregească deplin fericirea.

La mulţi ani!

Cu profund respect, membrii Consiliului de administraţie

al Uniunii Juriştilor,Echipa Dreptul şi Revista naţională de drept

Piramidele egiptene, Sto-nehenge şi giulgiul din Torino sînt cîteva dintre enigmele is-torice care au captat cu precă-dere interesul publicului de-a lungul timpului, însă cercetă-torii au pe cap o serie de alte mistere la fel de adînci, pe care se străduiesc să le desci-freze.

Nu doar originea statuilor din Insula Paştelui e încon-jurată de incertitudini, ci şi scrierea locală rongo-rongo, folosită de primii locuitori ai regiunii. Primii colonişti europeni au interzis scrierea cînd au pus piciorul pe Insula Paştelui, astfel încît şansele de a fi descifrată sînt extrem de reduse de vreme ce niciun locuitor al insulei n-o mai în-ţelege.

Raportată la amploarea ansamblului de monoliţi de la Carnac, aranjarea monoliţilor de la Stonehenge a reprezen-tat un efort la fel de ambiţios ca îmbinarea unor piese de lego. Format din peste 3000 de monoliţi, ansamblul de la Carnac se întinde pe 12 kilo-metri de-a lungul coastei de vest a Franţei.

Scopul şi originea blocu-

rilor de piatră sînt necunos-cute, însă oamenii de ştiinţă bănuiesc că este vorba despre un detector de cutremure.

Existenţa în carne şi oase

a unui bandit altruist care îşi făcea veacul prin codrii Sherwoodului este plauzibilă, spun istoricii, însă eforturile lor de a identifica personajul istoric din spatele legenda-rului Robin Hood n-au dat roade pînă acum. Unul dintre cei mai plauzibili candidaţi este un fugar din Yorkshire, pe nume Robert Hod, în con-

diţiile în care o listă de „sus-pecţi” a fost greu de întocmit, deoarece în epocă numele de „Robin Hood” le era atribuit tuturor răufăcătorilor.

Manuscrisul lui Voynich este cea mai controversată carte din lume. Vechi de 500 de ani, manuscrisul a fost des-coperit în 1912 într-o bibilio-tecă din Roma, fiind alcătuit din 240 de pagini scrise într-un alfabet necunoscut şi îm-podobite cu ilustraţii bizare. Nici cei mai buni criptografi nu au reuşit să descifreze pînă

în prezent textul manuscrisu-lui, fapt care i-a făcut pe unii să afirme că e vorba despre o farsă.

În urma unor excavaţii realizate la începutul seco-lului XX în zona Bazinului Tarim din vestul Chinei, arheologii au scos la lumi-nă 100 de mumii vechi de mai bine de 2000 de ani. Surpriza a fost că mumiile erau ale unor indivizi cau-cazieni, care nu ar fi avut ce căuta în acea regiune.

Cauzele dispariţiei ci-vilizaţiei antice din valea Hindus nu doar că nu au fost înţelese pînă în ziua de azi, ci nici măcar nu pot fi intuite din moment ce locuitorii de atunci ai zonei se bucurau de o teh-nologie foarte avansată şi

trăiau în condiţii ridicate de igienă. Săpăturile efectuate în regiune au scos la iveală un sistem complex de canali-zare, precum şi o serie de băi imaculate. Mai mult, dovezi-le arheologice indică faptul că străvechea civilizaţie nu avea o armată, nu folosea sclavi şi nu era măcinată de nici un fel de conflict social.

Femeile care sînt optimiste prezintă un risc mai mic de a dezvolta maladii cardiace sau de a deceda prematur, potrivit unui studiu american recent.

Acest studiu american este în concordanţă cu un altul rea-lizat la începutul acestui an de o echipă de cercetători olandezi, care demonstrase faptul că optimismul redu-ce riscul de apariţie a ma-ladiilor cardiace în cazul bărbaţilor.

Studiul american, la care au participat aproape 100 000 de femei, care au

fost monitorizate timp de opt ani, a relevat faptul că pesimiş-tii au, în general, o tensiune arterială şi un nivel al colestero-lului mai mari.

Femeile optimiste trăiesc mai multFemeile optimiste se confruntă cu un risc de apariţie a ma-

ladiilor cardiace, în medie cu 9% mai mic şi cu un risc de deces din alte cauze cu 14% mai scăzut.

Prin comparaţie, femeile cinice, care nutresc uneori gînduri ostile faţă de cei din jur sau care, în general, nu au încredere în oameni, sînt cu 16% mai expuse riscului de deces, potrivit aceluiaşi studiu.

Experţii consideră că persoanele optimiste se descurcă mai bine în situaţii dificile şi pot să se îngrijească mai bine atunci cînd se îmbolnăvesc.

În timpul acestui studiu s-a remarcat faptul că femeile opti-miste făceau mai multe exerciţii fizice şi erau mai zvelte decît cele pesimiste.

Hilary Tindle, profesor asistent la Universitatea din Pitts-burgh, principalul autor al studiului, a declarat: „Majoritatea dovezilor sugerează faptul că un nivel ridicat şi constant de negativism este dăunător sănătăţii”.

O tînără de culoare a albit completO tînără de culoare a albit din cauza unei unei forme

foarte grave a petelor vitiligo. Medicii spun că nu au văzut niciodată o formă atît de avansată a bolii.

Părinţii tinerei de 23 de ani au observat primele pete de pe trupul ei cînd avea cinci ani. La şapte ani, petele au început să se extindă, iar transformarea a fost completă cînd fata avea 17 ani.

La 12 ani, fata a încercat un tratament cu laser, care nu a avut însă niciun efect. Pînă atunci, 80% din corpul ei îşi schimbase deja culoarea, aşa că a decis să renunţe.

Familia a crezut întotdeauna că boala a apărut din cau-za stresului, deoarece tatăl ei este angajat ONU şi au trebu-it să se mute foarte des, încă de cînd era mică.

Vitiligo afectează o persoană din 100, indiferent de vîrsta sau rasa acestora, însă este mai uşor de observat la persoanele de culoare.

Un reprezentant al societăţii Vitiligo spune că schimba-rea completă este deosebit de rară. Se crede că şi Michael Jackson ar fi suferit de aceeaşi afecţiune.

un puşti american plînge cu lacrimi de sînge Calvino Inman, un puşti de numai 15 ani din orăşelul ame-

rican Tennessee, suferă de o boală rară – plînge cu lacrimi de sînge. Boala copilului se pare că i-a bulversat şi pe medicii americani care declară că nu au mai întîlnit aşa ceva.

Deşi pare un adolescent ca oricare al-tul, Calvio suferă mai mult din cauza pri-etenilor săi care îl ignoră pe zi ce trece.

„Uneori stau cu gaşca de prieteni şi, dintr-odata, ochii încep să-mi sîngereze. Atunci simt că urmează să plîng, îmi simt ochii umezi. Alteori lacrimile parcă mă ard”, a declarat Calvino într-un interviu.

Astfel de episoade se întîmplă de mai multe ori pe zi. Acestea durează de la cîteva minute pînă la aproape o oră. Pînă acum, medicii i-au făcut o serie de teste, însă toate au ieşit normale. Aşa că pînă acum specialiştii nu au nicio explicaţie pentru ceea ce se întîmplă cu băiatul.

În pragul disperării, mama lui Calvio, Tammy Mynatt, spe-ră că într-o zi, cineva cu o boală asemănătoare îi vor ajuta şi pe ei să înţeleagă acest fenomen.

un nou-născut aflat în moarte clinică a revenit la viaţă în timpul priveghiului

Un bărbat a descris şocul prin care a trecut atunci cînd copilul său, născut prematur, pe care toată lumea îl credea mort, a revenit la viaţă în timpul priveghiului.

Copilul se născuse prematur şi cîntărea numai 500 de grame. Decesul său a fost declarat, iar medicii i-au pus tru-pul într-o cutie şi l-au predat părinţilor săi.

José Alverega, tatăl bebeluşului, a spus că, în timpul priveghiului, s-a mai apropiat o dată de cutie pentru a se uita la copil, descoperind că acesta respira.

Bărbatul a dus copilul imediat la spital, starea acestuia fiind în prezent stabilă. Conducerea spitalului a deschis o anchetă în acest caz. Şeful secţiei de terapie intensivă pe-diatrică a spus că medicul care s-a ocupat de bebeluş ar fi putut fi neglijent cu acesta.

Angajaţii spitalului au spus că au încercat să salveze viaţa copilului mai bine de o oră, însă pulsul acestuia nu a putut fi detectat.

Adresa redacţiei: MD 2009, Chişinău, str. A. Mateevici, 60, bir. 222. Pentru vizitatori: intrarea din

str. Bănulescu-Bodoni. Tel.: 57-77-52. Fax: 57-76-90.DREPTUL · Date bancare: c/d 222472202641.

BC Banca Socială.BIC:BSOCMD 2x722. c/f 37934018.

FONDATORI: universitatea de Stat din Moldova,

uniunea Juriştilor din MoldovaRedactor-şef:

Gheorghe AVORNIC

Reporteri: Irina BUREA,Stelina CIOBANU,Laura DUMBRAVĂ

Jurist: Vitalie MODRÎNGĂRedactor-stilizator: Gheorghe CHIRIŢĂ

Machetator: Maria BONDARIContabila: Maria JOSANU

Punctul de vedere al autorilor materialelor publicate nu reflectă neapărat opinia redacţiei.

Redacţia nu corespondează cu cititorii, materialele autorilor nu se recenzează şi nu se restituie.

Tiparul executat la tipografia “Prag-3”. Indice – 21596

Tiraj 4600Com. 1808

Echipa redacţiei Vă adresează un Apel de unire şi sprijin. Vă sîntem recunoscători că

sînteţi abonaţii noştri şi susţineţi ziarul.Noi avem nevoie de acest ajutor şi vom

rămîne alături de Dvs.

Aniversări

C a l e i d o s c o p

Divert is

Cele mai mari mistere ale istoriei

facultatea de drept din cadrul usm la 50 de ani - uspee.md · la drept. actualmente facultatea de...

Documents