Ştirea săptămînii (de pe Expresul.com)Modă nouă de garduri. Repede şi aproape degeabaTimp de o săptămînă, reportajul respectiv, pe care aţi putut să-l citiţi şi în numărul trecut al „Expresului”, a fost accesat de aproape 600 de ori. În topul celor mai citite ştiri se află şi reportajul „Compania MIR despre Ungheni: orașul în careEuropa se întîlnește cu URSS”.

IMPORTANT! Din motive tehnice, numărul următor al „Expresului” va apărea peste o săptămînă, pe 20 octombrie. Îi asigurăm pe abonaţii noştri că vor primi, pînă la finele anului curent, toate numerele de ziar, prevăzute în contractul încheiat cu Poşta Moldovei, adică 48. Astfel, dragi cititori, „Expresul” va veni în casele dumneavoastră chiar şi în ajun de an nou, pe 28 decembrie, deşi, iniţial, acel număr ar fi trebuit să-l primească abonaţii din anul viitor.

Echipa „Expresul” cere scuze pentru incomodităţi

Expresul Ziua de aziCu 510 ani în urmă, pe 5 octombrie,Cristofor Columb descoperă Costa-Rica, una dintre cele mai mici ţăridin America Centrală, cu o populaţiede 4,5 milioane de cetăţeni şi o den-sitate de 210 locuitori/km p. Majori-tatea - 63% - locuiesc în oraşe.Economia se bazează pe turism şiagriculută. Produsul intern brut

constituie 10,9 mii dolari pe cap de locuitor.

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Vineri, 5 octombrie 2012 | Anul V, NR 37(242)

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Indepen-dente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluRedactor-șef: Ina LandaSecretar de redacţie: Vitalie HareaRedactor: Natalia JunghietuContabil-şef: Angela Covaliov

Tiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuTiraj total: 2800 ex.P - publicitate, PP - publicitate politică

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26,oficiul 229Telefon: 0236 28575, 0236 23742Mobil: 069042758, 079389088E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Cel mai bun maistru pădurar vine de la NisporeniMihai Merlan, angajat al Întreprinderii silvice „Nisporeni-Silva” a fost declarant cel mai bun

maistru pădura din R.Moldova. Şi asta, după ce a concurat, alături de alţi 22 de colegi, la o com -pe tiţie republicană pentru titlul de „Cel mai bun maistru pădurar”. Şi-a pus în aplicare toate cu -noștințele, experienţa şi a cîştigat: o diplomă de gradul I şi un premiu bănesc în valoare de 2000de lei.

Prins în flagrantUn asistent social din Sipoteni, Călăraşi a fost prins în flagrant în timp ce lua 1800 de lei de la un

beneficiar de ajutor social. Victima a declarat că, din momentul în care a început să primească acestajutor, asistentul i-a dat de înţeles că, o dată la patru luni, va trebui să-i dea lui banii, dacă vrea săpri mească ajutorul şi în continuare. Dacă îi va fi demonstrată vina, asistentul social riscă o pedeapsăde la 3 la 7 ani de puşcărie şi o interdicţie de a ocupa funcţia de asistent timp de 2-5 ani.

Au încercat să treacă Prutul cu un pistol cumpărat ilegal din Ungheni

Arma a fost găsită ascunsă sub un teanc de documente, în torpedoul unui Opel Astra cu numerede înmatriculare de Iași, la punctul vamal Sculeni. Pistolul Rohmrg-88, găsit de agenții de frontieră,era încărcat cu cinci cartuşe cu bile de cauciuc. Cei doi tineri aflaţi în automobil, au declarat că aucumpărat arma de la niște cunoștințe din Ungheni. Nici unul dintre ei nu avea permis de port-armă.Pentru fapta lor, riscă o amendă de pînă la 16000 de lei sau între 4 și 6 ani de pușcărie.

Ştiri de pe Expresul.com

Pe 21 septembrie, primarulde Ungheni, Alexandru Ambros,a semnat un acord de grant cuFondul de Investiţii Sociale dinMoldova privind finanţarea sub -proiectului „Reparaţia unor por -ţiuni de drum din oraşul Ungheni”,valoarea totală a căruia este de6.538.396 lei. Contribuţia pri -mă riei va fi de circa 2 milioanede lei. Astfel, vor fi reparate ca -pital străzile Bernardazzi şi Has -deu. „Drumul renovat va per mi- te fluidizarea traficului în zonapieţei din regiune şi va crea con -diţii mai bune atît pentru pie -toni, cît şi şi pentru conducă to-rii auto. Totodată, va permiteprestarea unor servicii de cali-tate de către transportul public”,a menţionat primarul.

În aceeaşi zi de 21 septem-brie, a fost semnat şi contractulachiziţional cu Fondul Naţionalde Dezvoltare Regională, careprevede finanţarea unui proiectprivind reparaţia Palatului cultu -rii din Ungheni, în valoare tota -lă de 3.998.400 lei. Graţie aces -

tor bani, va fi efectuată repara -ţia capitală a comunicaţiilor in -ginereşti (apeduct, canalizare,electricitate), a sălilor de sportşi de dans, a sălii mici de spec-tacole, vor fi restabilite grupu -ri le sanitare. Toate acestea vorpermite, ulterior, transformareaPalatului culturii din Ungheniîntr-un centru cultural multifun -cţional de importanţă regională,a remarcat Alexandru Ambros.

Apropo, la 6 iunie 2007, Vla -dimir Voronin, pe atunci preşe -dinte al R.Moldova, fiind într-ovizită de lucru la Ungheni, a pro -mis 20 de milioane de lei pentrureparaţia capitală a Palatului cul -turii, construcţia căruia a înce -put pe vremea cînd domnia sa erapreşedinte al executivului raio -nal Ungheni. Dar, după pierde -rea suferită la Ungheni de cătrecomunişti în alegerile locale din2008, Voronin s-a răzgîndit.

Implementarea celor douăpro iecte va începe în cel maiscurt timp.

Lucia Bacalu

Nici vorbă de festival al vinului Deşi autorităţile centrale declară că, în acest an, Ziua Naţională a Vinului va avea loc pe 6 şi 7 octombriela Chişinău, iar în centrele raionale – duminică, 7 octom brie, se pare că şefii locali nu prea ţin cont de aceasta. Şi la Ungheni, şi la Nisporeni, şi la Călăraşi, pe 7 octombrie, va

fi linişte şi pace. Nici vorbă de festival al vinului! La Ungheni, de exemplu, Festivalul recoltei şi promovării tra di -

ţiilor populare, care era organizat, tradiţional, în locul celui al vi nu - lui, nu va mai avea loc, aşa cum n-a avut loc nici sărbătoarea „Se -cerişul”. „Festivalul nu se va desfăşura, din cauza rezultatelor modes -te şi indicatorilor pe care i-am obţinut, împreună cu pro du cătorii ag -ricoli. Un factor nefast a fost seceta”, a explicat pentru „Expresul”Anatol Arhire, vicepreşedintele raionului Ungheni, şef al DirecţieiAgricultură şi Alimentaţie. În plus, a adăugat dînsul, bugetul raio -nal este auster şi „impune acţiuni de economisire a banilor”.

Cu toate acestea, Anatol Arhire s-a arătat încrezut că bilanţulagricol al anului 2012 va fi făcut în mod festiv, în luna noiembrie,de Ziua agricultorului. Deocamdată, nu a fost stabilită nici agenda,nici data exactă exactă a evenimentului. Dînsul însă a dat asigurărică munca plugarilor nu va fi trecută cu vederea, iar Festivalul re -coltei şi promovării tradiţiilor populare va avea loc în 2013.

Nici în raionul Nisporeni Ziua Vinului nu se va sărbători. ”Anulagricol a fost greu, nu avem chef de sărbători”, a declarat GrigoreFlorea, șeful Secției agricultură și industrie prelucrătoare Nis-poreni. Producătorii agricoli deja au fost anunțați despre contra-mandarea evenimentului. Punctul final al anului agricol va fi,totuși, pus, dar în în cea de-a patra duminică a lunii noiembrie, deZiua Agricultorului. ”Pînă atunci, și vinul va reuși să se așeze maibine”, a adăugat șeful Secției Agricultură Nisporeni.

Călărăşenii au mai mult noroc. Pe 13 octombrie, se sărbătoreştehramul oraşului, astfel că, profitînd de acest eveniment, esteorganizată, tradiţional, şi sărbătoarea „Toamna de aur”. Nu va fi oexcepţie nici în acest an. (Ina Landa)

În loc de vrăbii, a împuşcat un consăteanUn locuitor al satului Vărzăreştii Noi din raionul Călăraşi l-a

rănit grav pe un consătean al său. Ultimul, cu o rană penetrantă aunui plămîn, este internat în spital. Potrivit surselor poliţieneşti,tînărul, fiind în ospeţie la un prieten, la un moment dat ar fi luat depe perete puşca pneumatică a acestuia, începînd să tragă în vrăbiiledin copacii din preajmă. Tocmai atunci, pe alături trecea un bărbat.Un glonte l-a nimerit chiar în piept. Veniamin Gilan, responsabilpentru relaţii cu presa din cadrul Comisariatului de Poliţie RaionalCălăraşi, a declarat că, în cazul în care tînărul va fi găsit vinovat,îl aşteaptă ani grei de puşcărie. (Tudor Josanu)

Știri expresMilioane de lei au pornit spre Ungheni

Peste 11 milioane de lei vor fi asimilate, la acest sfîrşit de an, de către primăria Ungheni. Banii, în marea lor majoritate, proveniţi de la Fondul de Investiţii Sociale din Moldova şi Fondul Naţional de Dezvoltare Regională, vor fi utilizaţi la reparaţia unor străzi din oraş şi, respectiv, la reparaţia Palatului culturii.

2Expresul

Un milion de volume, învelite în piele ecologică, donate de Guvernul român, vor fi distribuite în următoarele trei luni în toate bibliotecile din R. Moldova. Cărţile urmează să ajungă în 1500 de biblioteci publice şi alte 1500 de biblioteci şcolare. Colecţia întruneşte 187 de titluri de carte de autori celebri, care se regăsesc în programele şcolare la literatura română şi cea universală. Valoarea este estimată la circa 250.000 de euro. (Adevarul.ro)

ActualSport

Vineri, 5 octombrie

Stimaţi pedagogi! În numele Consiliului raional

Nisporeni şi al meu personal, văaduc cele mai sincere urări de să nă -tate, bunăstare, armonie sufle teas -că şi bucurii, cu prilejul Zilei pro fe-sionale a lucrătorilor din învăţă -mînt. Dumneavoastră sînteţi ceicare, zi de zi, cu dragoste şi devota-ment, contribuiţi la educaţia tinereigeneraţii, formînd potenţialul deînnoire al raionului, dar şi al ţării.

Seminţele de omenie şi nobleţepe care le răsădiţi neostenit în sufletele discipolilor dum -neavoastră să găsească sol fertil şi să înflorească, peste ani, înoameni instruiţi, competenţi, cu gînduri senine şi realizări fru-moase.

Recunoştinţa şi respectul generaţiilor tinere, la educareacărora contribuiţi zi de zi, să nu întîrzie să vină. Să vă bucuraţide aprecierea şi stima pe care le meritaţi din plin.

Cu multă consideraţiune, Vasile Bîtca,

preşedintele raionului Nisporeni

Stimaţi pedagogi,Dumneavoastră sînteţi cei care contribuiţi la formarea

potenţialului nostru uman, fără de care nu se poate dezvoltanici o ţară. Prin aceasta, activitatea dumneavoastră este unacreatoare. Prin virtutea şi nobleţea cu care sînteţi înzestraţi,aprindeţi zilnic noi luminiţe în sufletul copiilor, astfel înscri-indu-vă în nemurire.

Stimaţi pedagogi, vă mulţumim pentru că rămîneţi în con-tinuare altare ale sacrificiului spritual şi modele de compe ten -ţă profesională, prin care se creşte viitorul ţării. Vă dorimsănătate şi prosperitate, optimism şi noi realizări fructuoase,munca să vă fie răsplătită din plin prin recunoaşterea socială,să găsiţi continuu satisfacţie în nobila dedicaţie pentru for-marea competenţelor noilor generaţii dornice de a se con-forma realităţilor timpului.

Cu stimă, Iurie Toma,

preşedintele raionului Ungheni

Pe 1 octombrie, împreună cu întreaga comunitate inter na -ţională, am sărbătorit Ziua persoanelor în etate. Din parteamea, vă adresez cele mai cordiale şi sincere felicitări cu prilejulzilei internaţionale a oamenilor în vîrstă, care a devenit dejao tradiţie. În această zi semnificativă, permiteţi-mi să-mi ex-prim stima şi profunda admiraţie faţă de succesele înregis-trate pe parcursul anilor de către dumneavoastră pe tărîmulîn care aţi activat, succese care denotă alese calităţi sufleteşti,voinţă puternică, dragoste de patrie şi viaţă. Urîndu-vă sănă -ta te, vă asigur că şi pe viitor vom depune toate eforturile întruprotejarea socială a oamenilor în vîrstă.

Vă felicit cu această ocazie, dorindu-vă ca nu numai ziuade 1 octombrie să fie pentru dumneavoastră sărbătoare, darşi fiecare zi.

Cu admiraţie, Iurie Toma,

preşedintele raionului Ungheni

Viitorii medici, ghidați depro fesoara și diriginta lor, AnaSpînu, au desfășurat, chiar în sa -la în care decurgea ședința ordi -nară a doctorilor, un flashmobcu genericul ”Universul inimii”.În doar cîteva minute, tinerii înhalate albe, cu inimioare roșiiprinse în piept, au reușit să lecreeze colegilor lor mai mari obună dispoziție de lucru, adu -cîndu-le în dar pînă și dulciurisub formă de inimioare.

”Inițiativa de a organizaaceastă activitate vine din adîn-cul inimii pentru oamenii în ha-

late albe. Ne-am dorit să le cre -ăm o sărbătoare și o bucurie,căci o inimă fericită este și să -nă toasă”, a menționat Ana Spî -nu, profesoară de „Bazele asis -tenței medicale” la Colegiul demedicină din Ungheni. Dînsa,împreună cu elevii săi, s-a ară -tat ferm convinsă că inima nueste doar un ”motor” pentru sîn -ge, ci un organ complex, caregîndește, iubește, comunică șitransmite energie. ”Nu întîm plă -toare este fraza: a trecut totul prininimă, iar atunci cînd ne dorimsă spunem ceva foarte impor-

tant ducem mereu mîna spre ini -mă”, a remarcat Ana Spînu.

Acțiunea elevilor a fost apla -u dată de cei prezenţi, fiind înaltapreciată şi de către conducereaspitalului. „Am rămas emoțio -nată pînă la lacrimi și vreau să-imulțumesc din toată inima co -legei noastre, Ana Spînu, pre-cum şi discipolilor ei, pentru

surpriza frumoasă ce ne-au fă -cut-o”, a declarat Lidia Crăciun,directoarea Spitalului raionalUngheni. Dînsa a remarcat căasemenea acțiuni ar trebui să fieprezentate și în alte instituții,pentru a sensibiliza populația înceea ce privește modul sănătosde viață.

Ina Landa

Despre inimă, din toată inima, de la viitorii medici actualilor medici

Ce înseamnă, în concepţiadumneavoastră, să fii un peda -gog bun?

În primul rînd, să fii un des -chizător de drumuri într-o lumedin ce în ce mai complicată, săştii să menţii continuu atenţiaelevilor, deşteptîndu-le intere-sul pentru tot ce e nou. Profe-sorul trebuie să fie un bun artist,un om cu o bogătă cultură şi cuimensă dragoste pentru ceea ceface. Avea perfectă dreptateFr.W.Forster care, la timpul său,afirma: „Cine vrea să se închinemeseriei de dascăl, trebuie săştie că pregătirea lui cea mai

însemnată rezidă în educaţiavoinţei”.

Sînteţi un profesor sever şiexigent?

Pledez pentru o educaţie fărăconstrîngere. Mă strădui ca totce predau elevilor să fie dominatde o plăcută varietate. Totodată,sînt adeptul disciplinei, fără decare rezultatele ar fi minime.

Care ar fi misiunea princi -pa lă a profesorului?

Să-l ajute pe elev să-şi cre e -ze o ierarhie de valori şi să-i să -dească în conştiinţă trainicesen timente patriotice.

Pe lîngă faptul că le predaţi

elevilor chimia, ce alte preocu -pări mai aveţi?

Cînd mă odihnesc de chi mie,ascult muzică, răsfoiesc o carte,privesc televizorul sau muncescfizic.

Ce e sfînt şi frumos în carie -ra de pedagog a domnului Mi -hai Stamati?

Sfînt este sistemul periodic alelementelor chimice, iar frumo-sul îl reprezintă discipolii mei.

În zilele noastre, se puneaccentul pe valorile materiale,pe bunăstare...

Aşa este. Din punctul meude vedere, cel mai de valoaresînt cunoştinţele, căci ele nu aupreţ. Asta ar trebui să înţelegemcu toţii.

Ce fisuri întrezăriţi în edu-carea tinerei generaţii în aceas -tă perioadă interminabilă detranziţie?

O adevărată tragedie o con-stituie plecarea în masă a părin -ţilor peste hotare, copiii rămî -nînd în seama rudelor, iar de mul -

te ori chiar singuri, fără sup ra -veghere. Noi, profesorii, ne stră -duim să-i îndrumăm pe caleacea dreaptă, însă ne ciocnim demultiple probleme. Părinţii letrimit copiilor bani cu duiumul,încît aceştia îşi permit să vină laşcoală cu taxiul. E o tendinţă pe - riculoasă, căci aceşti copii, de laun timp, încep să creadă că nueste obligatoriu să „se rupă” în -văţînd, deoarece părinţii vor aveagrijă să le cumpere dip lo me saulocuri de muncă mai bune.

Care este cea mai frumoasăamintire din activitatea dum -neavoastră de pedagog?

Invit un elev în faţa clasei şi-lrog să găsească hidrogenul însistemul periodic pentru a-l carac -teriza după poziţia ce o ocupăîn sistem. Se lasă un moment delinişte, după care elevul zice:„Cer scuze, domnule profesor,dar eu nu pricep nici o boabă înharta asta a matale”.

Care, credeţi, este fundamen-tul unei educaţii sănătoase?

Relaţia părinţi-copii-profe-sori-societate. Să nu uităm căde educaţia corectă a copiilor vadepinde bunăstarea noastră demîine. Un exemplu ar trebui săfie pedagogul care educă, înprimul rînd, prin ceea ce este elînsuşi.

Marele Nicolae Iorga, şi elcîndva profesor, spunea căşcoa la este tot ce vezi şi tot ceauzi.

Eu aş continua cu un alt gîndal lui: şcoala cea mai bună e ceaîn care înveţi, înainte de toate,a învăţa.

Consideraţi că la Liceul „Bo -ris Cazacu” profesorii şi pă rin -ţii au făcut front comun pentrua asigura un proces edu caţio -nal veritabil şi eficient?

Da. Anume datorită acesteiconlucrări, liceul nostru poateconcura şi obţine rezultate fru-moase la nivel raional, republi-can şi chiar internaţional.

Ce planuri are profesorulMihai Stamati?

Să fiu cît mai receptiv laschimbările din învăţămînt şisocietate, să merg într-un pas cudescoperirile din domeniul chi -miei, deşi, cu cît ştii mai multe,îţi dai seama cît de puţin ştii.

Care ar fi mesajul dum nea -voastră pentru colegii de breas -lă cu ocazia Zilei profesionale?

Unul laconic: vă doresc să -nătate, optimism, perseverenţăşi multă voie bună. Să aveţi răb -dare şi înţelegere din partea ele -vilor, să fiţi mereu sătui de suc -cese şi flămînzi de insuccese.

Grigore Drăgan

Un deschizător de drumuri într-o lume din ce în ce mai complicată

Potrivit primarului de Călăraşi ba -sarabean, Nicolae Melnic, delegaţiamoldoveană a participat la un vast şidivers program. Dînsul s-a declaratsatisfăcut că oraşul Călăraşi din R.Mol- dova a devenit membru al unei aso ci -a ţii internaţionale, create în acea peri -oadă, cu titulatura „Oraşe fără fron ti-ere”, din care mai fac parte oraşeleBielsk Podlaski din Polonia şi Svetlo -gorsk din Belarus. Printre obiectiveleprincipale ale asociaţiei se numărădezvoltarea autonomiei locale reale,în conformitate cu Carta Europeană aAutonomiei Locale. Aso ciaţia va facepaşi concreţi şi în vederea dezvoltăriirelaţiilor economice, culturale şi dealtă natură între membrii ei.

Tot în acele zile, s-a desfăşurat şiprima ediţie a Festivalului colective -lor artistice din cele patru oraşe în -

frăţite. Ansamblul călărăşean „Codre -nii”, potrivit primarului Nicolae Mel -nic, a prezentat cel mai reuşit prog -ram. De notat că festivalul respectiva fost transmis în direct de postul deteleviziune românesc OTV.

Ilie Rău, preşedintele raionului Că -lăraşi, a declarat că a rămas impresio -nat de Forul Economic desfăşurat încele trei zile. Oaspeţii au luat cunoş -tinţă de activităţile mai multor agenţieconomici din judeţul Călăraşi, Ro -mâ nia. Au fost trasaţi şi paşi concreţi dedezvoltare a unor relaţii economice.

Pe 13 octombrie, cînd oraşul Călă -raşi din R. Moldova îşi va sărbătorihramul, iar raionul va marca sărbătoa -rea „Toamna de Aur”, aici vor poposioaspeţi din oraşul cu acelaşi nume depeste Prut.

Tudor Josanu

Printre cei mai buni la dame în Republica Moldova

Serghei Nicul, preşedintele Asociaţiei raionale a joculuide dame Ungheni, candidat de maestru, a repurtat o nouăvictorie la un prestigios turneu naţional. Dînsul s-a clasatpe locul III la Turneul republican la jocul de dame înmemoria marelui jucător Valeriu Racu, care s-a stins dinviață în 2011. De notat că Valeriu Racu a fost, de-a lungulvieții, prim-vicepreședinte al Academiei Naționale de Șahdin Moldova, prefect interimar și subprefect al muncicipi-ului Chișinău.

Într-o luptă acerbă, în care s-au inclus 22 dintre cele maisonore nume ale jocului de dame din R.Moldova, multiplicampioni şi premianţi ai unot competiţii europene şi mon-diale de prestigiu, ungheneanul Serghei Nicul nu s-a pier-dut cu firea. Cu 9 puncte la activ şi un coeficient destul demare, dînsul a reuşit să ajungă în eşalonul de sus, plasîndu-se pe treapta a treia a podiumului.

Turneul republican la jocul de dame în memoria lui Va-leriu Racu a fost organizat de către Academia Naţională deŞah din Moldova, pe 23 septembrie curent, fiind la primasa ediţie.

Serghei Nicul este recunoscut printre cei mai puternicijucători de dame din republică, el ajungînd de şapte ori înfaza finală a campionatului naţional la jocul de dame, fiindcampion al R.Moldova la dezlegări în 1991. Anul 2012 esteunul deosebit pentru el. Fiind născut în 1956, dînsul a îm-plinit 56 de ani!

Lucia Bacalu

Călărăşenii moldoveni în Călăraşii României

Un eveniment inedit, spectaculos şi emoţionant s-a produs, pe 28 septembrie, în ajunul Zilei mondiale a inimii, la Spitalul raional din Ungheni. Cu gînduri bune, sfaturi și recomandări pentru o inimă sănătoasă a venit către medicii de aici un grup de elevi de la Colegiul de medicină.

A absolvit Universitatea de Stat din Tiraspol, facultateabiologie şi chimie. Are gradul didactic II şi este, înprezent, profesor la Liceul „Boris Cazacu” din Nisporeni,instituţia pe care a absolvit-o cu ani în urmă. Mihai Stamati, căci despre el e vorba, provine dintr-o familiesimplă, de ţărani, cu patru copii din satul Bălăneşti. A reuşit, prin muncă şi peseverenţă, să-şi făurească propriul destin. L-am rugat, în ajunul Zilei pedagogului, să ne răspundăla cîteva întrebări.

Timp de trei zile, 22 de persoane - funcţionari publici, agenţi economici şi reprezentanţi ai societăţii civile din Călăraşi, s-au aflat în Călăraşii României. Ei au participat la manifestările prilejuite de Ziua municipiuluiCălăraşi, oraş înfrăţit cu Călăraşii Republicii Moldova.

Exportul de vin produs în R. Moldova a crescut cu 21,4% în acest an. În perioada ianuarie -septembrie, a fost exportat vin în valoare de 100 de milioane de dolari. Cea mai mare creștere a exporturilor a fost înregistrată în China – 288%. Au crescut şi exporturile de vin în Rusia, Polonia şi România - cu 50%. Exportul de vin în Belarus a crescut cu 11%. (Jurnal.md)

3Expresul

ActualOpinii

Vineri, 5 octombrie

Știri din Primăria Ungheni P

Stau în tren. Nu departe demine - un grup format din patrubărbați de vîrste diferite. Joacă“bilot”, un joc de cărți foartepopular pe meleagurile mol-dave. Printre “tărţ” şi “băla”,discuția o ia pe făgașul… patri-otismului. Unul dintre jucători îlîntreabă pe cel mai tînăr dintreei de ce poartă la mîna dreaptăo panglică în culorile drapeluluide stat? Deoarece se considerăpatriot, îi răspunde acesta, ex-plicînd că a preluat obiceiul res -pectiv din SUA, unde a fost sămuncească în cadrul programu-lui “Work & Travel”.

“Acolo “vobșă” (în general –n.n.) în fața fiecărei case stă fla -gul Americii şi ei au grijă de dîn -sul. Iaca acolo patrioți, nu la noi- stau flagurile astea rupte pe laprimării sau pe la diferite „ucir-ijdenii” (instituții -n.n.), spune bă -iatul, punînd un as pe tabla de joc.

“Băi, cu panglica nu faci pa-triotism. Și ce dacă porți o pan -glică la mînă sau la fund? Cuasta nu “dacajăști” (demonstrezi– n.n.) că ești patriot”, i-o taieun camarad de joc, în vîrstă devreo 45-50 de ani. „Eu cred căpatrioți sîntem noi, cei care amrămas la coarnele plugului şi sîn-t em mulşi, presați şi batjocorițide toți cei de la conducere. Da noi- „kak nazlo” (în ciuda a toate –n.n.) - creştem pîinică pentru ța -ra asta”, mai adaugă omuleanul.

Aici, în discuție intervine unalt tînăr care, din cîte am dedus,muncește peste hotare. “Astavoi sînteți patrioți? Patrioți sîn-tem noi, cei care plecăm în stră -inătate şi trimitem bani acasă.Din „rămînențele (remitenţele –n.n.)” astea ale noastre se face“tăt bujătu” (bugetul – n.n.) sta -tului. Chiar şi la televizor spu -neau că, datorită nouă, celor de

după graniță, Moldova mai tră -ieşte şi că boşii de la conducerepot să-şi cumpere maşini ca să-iîntîlnească pe ceilalți boşi dedu pă hotare”, exclamă tînăruloarecum revoltat.

Cel de-al patrulea jucător, unbărbat în vîrstă de 38-40 de ani,intră şi el în vorbă. Foarte calm,le spune celorlalţi: “Ce știți voidespre patriotism, băieți? Voin-ați trecut prin ceea ce am tre-cut noi în 89-90, cînd KGB-ulera la fundul nostru, da noi ce reamîn piață libertate, limbă şi alfa-bet. Mai apoi am stat în tranşee laNistru… Iaca unde e patrio tis -

mul, nu în bani sau în cordele”.Discuția ar fi continuat la ne s -

fîrșit, dacă unuia dintre jucătorinu i-ar fi venit 4 Jokeri (cea maimare combinație posibilă în acestjoc). În acel moment, cu toţii aurămas uluiţi: unii - de bucurie,alții - de indignare. Iată așa s-aterminat discuția despre patriot-ism în trenul Chișinău-Ungheni.

Niciodată nu mi-am imagi-nat că un lucru atît de simplu şiatît de firesc la prima vedere poatefi atît de complex la definire şiabordare. Nici pînă acum nu potspune care este mai patriot din-tre cei patru drumeți. Oare al cuicîntar ar putea trage mai tare?

Am înţeles însă de ce avematît de multe partide. Deoareceavem oameni care gîndesc înmod diferit. De fapt, am înțelesde ce avem atît de multe opinii.Deoarece avem atît de multepartide şi lideri politici.

Iar dacă e să fiu şi mai expli -cit, nu am înțeles nimic. Ceațatranziției e atît de densă, încîttrebuie să fii filosof ca să înțe -legi unele lucruri atît de eviden -te și de banale la prima vedere,cum ar fi dragostea de țară și pa-triotismul...

Cine e cel mai patriotdintre patrioţi?

Jurnalul din trenStimaţi profesori, învăţători, educatori, Ziua de 5 octombrie este o zi specială, o zi în care celebrăm între -

gul personal didactic din sistemul de învăţămînt, o zi în care marcămimportanţa rolului pe care îl are fiecare dintre dumneavoastră.

Este extrem de dificil a reda în cuvinte tot ceea ce înseamnăînvăţătorul în societatea prezentului, dar cert e faptul că gratitudineaeste incomensurabilă, dacă ne referim la menirea acestei categoriiprofesionale. Nu ne putem imagina nici măcar pentru o clipă modulîn care ar arăta şcoala fără dumneavoastră, oamenii care aduceţiechilibrul şi cunoaşterea în sufletul fiecărui copil.

Oricine am fi, oriunde am activa, în această zi gîndurile seîndreap tă spre profesori, învăţători, dascăli, spre oamenii care tru -desc cu abnegaţie pe făgaşul cultivării seminţelor valorilor pereneîn sufletele celor pe care-i numim viitorul ţării.

În mileniul nostru grăbit, multe nu reuşim să le facem, dar găsimtimp să recunoaştem că trăim într-o ţară cu dascăli minunaţi, underesponsabilitatea, vocaţia, respectul, dragostea şi corectitudineapentru copii e cartea lor de vizită.

În numele Primăriei Ungheni şi al meu personal, vă exprim sin-cere sentimente de gratitudine pentru munca dumneavoastră nobilă.Vă urez sănătate şi putere, cît mai multe succese în plan personal şiprofesional. Vă îndemn să construiţi în continuare marile perfor -man ţe ale celor mici. La mulţi ani tuturor celor care purtaţi în sufletgrija dăruirii luminii viitorului unei naţiuni.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

Anual, pe 9 octombrie, marcăm Ziua profesională a lucrătoruluipoştal. Cu această ocazie, vă transmit sincere felicitări şi urări de bine.

Poşta reprezintă un factor important în societatea noastră şi uninstrument de comunicare esenţial, care facilitează şi stimuleazădezvoltarea culturală, socială şi economică. Ziua Mondială a Poşteiconstituie o recunoaştere în continuare a serviciilor poştale şi aactivităţii celor ce muncesc în domeniu.

În numele Primăriei Ungheni şi al meu personal, vă aduc sinceremulţumiri pentru dăruire şi efort deosebit, competenţă profesionalăşi operativitate. Vă urez multă sănătate, bucurii în familii, succese,să vă înconjoare mereu dragostea apropiaţilor, respectul, fidelitateacolegilor şi recunoştinţa oamenilor.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

Cu prilejul Zilei arhitectului, adresez cele mai sincere felicitărituturor persoanelor ce activează în domeniul arhitecturii, ex-primîndu-le recunoştinţă pentru substanţiala contribuţie la constru-irea şi prosperarea ţării.

Arhitecţii sînt cei care modelează construcţii de diferit gen,menite să înfrumuseţeze localităţile noastre sau să protejezeobiectele de artă monumentală. Lucrările de autor ale arhitecţilornu numai bucură privirile prin frumuseţe şi prospeţime, dar consti-tuie oglinda societăţii în derulare, rodul imaginaţiei, vocaţiei,competenţei, profesionalismului şi rămîn o moştenire pentrugeneraţiile următoare.

Vă doresc multă sănătate, multe succese şi mari realizări în totceea ce faceţi, precum şi împlinirea tuturor năzuinţelor profesionaleşi personale.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

DISPOZIŢIE nr. 168-02/1-06 din 01.10.2012Cu privire la convocarea Consiliului OrăşenescÎn temeiul art. 16 alin. (3) al Legii nr. 436-XVI din 28.12.2006

privind administraţia publică locală, DISPUN:Se convoacă Consiliul Orăşenesc Ungheni în şedinţă ordinară,

pe data de 12.10.2012, la ora 15:00, în sala de şedinţe a PrimărieiUn gheni, cu următoarea ordine de zi:

1. Cu privire la nivelul de pregătire al ÎM ,,Servicii ComunaleUngheni” pentru activitate în perioada rece 2012-2013

Raportor: Ghenadie Ciobanu, administratorul ÎM ,,Servicii Co-munale Ungheni”

2. Cu privire la activitatea Centrului multifuncţional ,,Casa pen-tru toţi” din Ungheni

Raportor: Marina Rîbac, director interimar al Centrului ,,Casapentru toţi”

3. Cu privire la situaţia în sfera prestării serviciilor de transportauto de călători.

Raportor: Eduard Balan, viceprimar, preşedintele Comisiei pen-tru monitorizarea activităţii transportului public

4. Cu privire la execuţia bugetului oraşului Ungheni pe 9 luniale anului 2012

Raportor: Tatiana Pavliuc, contabil-şef5. DiversePrimar, Alexandru Ambros

AnunţÎn legătură cu creşterea numărului de dispariţie a capacelor de

la gurile de apă şi canalizare, termoficare, telecomunicaţii, PrimăriaUngheni anunţă cetăţenii că, la solicitarea noastră, au fost intensifi-cate activităţile poliţiei pentru a identifica şi a trage la răspunderevinovaţii.

Informăm cetăţenii care efectuează lucrări de instalare a siste -me lor de apă şi canalizare că, la recepţionarea acestora, vor trebui săprezinte dovada documentară a provenienţei capacelor metalice. În ca -zul lipsei actelor corespunzătoare, vor fi sesizate organele abilitate.

În doar doi ani, www.expre-sul.com devine liderul incon-testabil al pieței on-line din re -giune. La momentul actual, site-ul este vizitat de circa 12.000 depersonae lunar, recordul absolutfiind stabilit în luna augustcurent, cînd numărul vizitato-rilor unici a ajuns la 16.000.

Cei mai mulţi vizitatori aisite-ului sînt din Republica Mol -dova – 72%, după care urmeazăRomânia – 14%, Italia – 3,3%,SUA şi Federaţia Rusă – cîte 2%.

De tot, Expresul.com a fostvizitat, pînă în prezent, din 120de ţări, inclusiv: Vatican, Togo,Lesotho, Figi sau Jamaica.

O creştere esenţială a numă -rului vizitatorilor s-a înregistrat

în ultimele trei luni. Cele maides accesate materiale s-aureferit la tragedia de la MoreniiNoi. Pirma ştire, plasată la doarcîteva ore după accidentul carea luat viaţa a 13 persoane, a fostaccesată de 4500 de ori. Depeste 3000 de ori a fost accesatăşi o altă ştire, în care se vorbeadespre fostul primar de MoreniiNoi, Ion Mardari, decedat şi elîn tragicul accident.

Deşi au trecut doi ani de laeveniment, continuă să se men -ţină în top şi ştirea: “VladimirVoronin: Te zguduie această în-trebare?”, în care se relata de-spre un conflict ce a avut locîntre liderul comunist şi un un -ghenean de rînd.

Surprinzător, dar şi o ştireordinară – Scriitorul AlexandruPlăcintă în ospeţie la Bumbăta– a fost accesată de 4200 ori.

De notat că site-ul expre -sul.com a apărut în anul 2008,fiind atunci, de fapt, copia elec -tronică a publicaţiei periodice“Expresul”. Începînd cu anul2010, a devenit un produs inde-pendent şi cea mai credibilă su r -să de informare pentru mass-me dia naționale şi internaţio na -le. Peste 80% din subiectele cevi zează Ungheniul, sînt prelu-ate din Expresul.com.

La ora actuală, experţii îndomeniu, consideră site-ul Ex-presul.com una dintre cele maibune şi relevante pagini webdin afara Chişinăului.

În ultmii doi ani, Expre -sul.com a înregistrat 135 mii devizitatori unici, fiind vizualizatepeste 600 mii de pagini.

Expresul.com a fost nomina -lizat la secţiunea “Cel mai bunsite” al anului 2011 din API.

Creatorul şi administratorulsite-ului este Vitalie Harea.

Lucia Bacalu

La mulţi ani, Expresul.com!La 1 octombrie 2010, a fost lansată versiunea nouă a site-ului Expresul.com. Începînd cu acea zi, site-uldevine cu adevărat o platformă web, în care se regăsesccele mai proaspete știri, reportaje despre Ungheni, dar şi interviuri cu ungheneni şi despre ungheneni.

Persoanele cu deficienţe deauz nu sînt lăsate în voia sorţii.Cîrmuirea filialei teritoriale „Cen-tru” a Asociaţiei Surzilor din Mol -dova cu sediul la Călăraşi a avutgrijă şi în acest an, cu prilejul Zi -lei internaţionale a surzilor, săle organizeze, în luna septem-brie, un şir de acţiuni cu carac-ter cultural, social, sportiv etc.

În majoritatea raioanelor aufost desfăşurate adunări festive,la care surzii au avut parte demo mente frumoase şi emoţii pemăsură. Ei au primit diverseaju toare, venite de la organizaţiide caritate din republică, dar şide la autorităţi publice locale.Astfel, Fundaţia „Counterpart-

International” le-a oferit haine,plapume, iar pentru copii - re -chizite şcolare.

La Călăraşi, dînd curs demer -sului conducerii filialei teritori-ale „Centru”, preşedintele rai o-nului, Ilie Rău, a alocat, din fon -dul de rezervă, cîte 200 lei pen-tru fiecare din cei peste 40 desurzi. De notat că el face astfelde gesturi de mai mulţi ani, ma -nifestînd un adevărat sentimentde compasiune pentru persoa -nele din categoriile „celor maitrişti ca noi”. La Ungheni, celorcirca 70 de surzi le-au fost ofe -ri te colete cu dulciuri şi cîte oplăcintă caldă din partea unuiagent economic. Ajutoare bă -

neşti au promis că vor repratiza,pînă la finele anului curent, şiconducătorii raioanelor Nispo -reni, Ungheni, Şoldăneşti, Rezi -na. Doar conducătorii raionuluiOrhei nu au dat curs acestei so -licitări, rămînînd indiferenţi, peparcursul mai multor ani, la ne -ce sităţile persoanelor cu defi -

cienţe de auz. Pe 26 septembrie, surzii din

Călăraşi, iar pe 3 octombrie şicei din Ungheni, au beneficiatşi de spectacole artistice, pre -zentate de elevii şcolii speciale-internat pentru copii hipoa cu-zici din Hîrbovăţ.

Tudor Josanu

Pentru cei din lumea „veşnicei tăceri”

Un crîmpei de la concertul din Ungheni

Constantin Uzdrișcosticauzdris@yahoo.com

4ExpresulVineri, 5 octombrie

EvenimentJudecătorii vor avea haine noi. Ei vor purta o eşarfă asemănătoare cu cea pe care o au magistraţii de la CEDO. Diferenţa este că eşarfele judecătorilor de la Strasbourg au blană naturală, iar cele ale magistraţilor moldoveni –blană artificială. Hainele vor rămîne de culoare neagră. (Adevărul.md)

Europa ar putea completa lista bogaţilor moldoveni cu încă un milionar. Calcule elementare arătă că Valeriu Griţco, numit judecător la CEDO din partea R. Moldova, poate cîştiga, în nouă ani de mandat, peste 1,8 milioane de euro. Proaspătul judecător va încasa un salariu lunar de 17 mii de euro. În ultimii 20 de ani, dînsul a ocupat funcţiile de vicepreşedinte al Baroului de Avocaţi din R.Moldova şi consilier juridic la cîteva bănci străine, a făcut parte şi din mai multe misiuni diplomatice ale R. Moldova. (Jurnal.md)

Pe 9 octombrie, comunitatea internaţională celebrează ZiuaPoştei, ziua noastră, a celor ce muncesc în acest domeniu. Esteun bun prilej de a face bilanţul anului ce a trecut, de a ne gîndila planurile noastre pentru anul viitor.Dragi colegi, Ziua Poştei e şi un bun prilej de a vă adresa cuvintede mulţumire pentru profesionalism, dăruire de sine, abnegaţie.Or, lucrătorul poştal e mereu la datorie, fie iarnă, fie vară, fieploaie sau furtună. Sînt convins că vom găsi şi putere, şi resursepentru a aduce serviciile poştale la un nivel şi mai înalt, astfel caorice client, orice beneficiar al nostru să rămînă mereu mulţumit,iar poşta pentru fiecare să devină un punct de atracţie, unde ori -cine va găsi înţelegerea necesară, răspunsul la întrebările care-lfrămîntă, informaţia care-l interesează. Iar mulţumirea clienţilornoştri depinde, în mare parte, de serviciile calitativ prestate – esteo axiomă după care trebuie să ne conducem în permanenţă.Vreau să mulţumesc, în această zi, tuturor celor ce munciţi în ve -derea îmbunătăţirii serviciilor poştale şi a imaginii poştei în în-tregime. Să aveţi parte doar de bucurii, de realizări frumoase, iaraura pozitivă pe care o creaţi, zi de zi, în jurul vostru să le fie ca orază de lumină şi speranţă pentru toţi cei ce beneficiază de ser-viciile pe care le oferiţi. Să vină aici, la poştă, ca într-un loc sfînt.

Cu mult respect, Nicolae Drăgan,

directorul Centrului de Poştă Nisporeni

În fiecare casă este mai aşteptat decît un membru de familie.Poartă, zi de zi, pe umerii săi, atît bucurie, lacrimi, dor şi uitare,cît şi responsabilitate. Vara - pe caniculă, în ger cumplit - iarna,toamna - cînd atîtea lucruri gospodăreşti ar trebui sa-l preocupe,şi primăvara - cînd nici căldura n-a intrat în drepturi şi nici gerulnu renunţă să înţepe obrajii, acest om, pentru o remunerare ex-trem de mică, este cel mai important inel din lanţul ce leagăpunctele extreme de pe acest pămînt. Aduce veşti, abonează,felicită, imploră, scrie, cutreieră localităţi în lung şi-n lat, pecarăruşe tot bătătorite de el, ştie cele mai eficiente scurtături,cunoaşte o mie de modalităţi să ocolească cîinii răi şi să convingăun neîncrezut, are atîtea abilităţi şi atîta răspundere, încît devineadmirat, deschide portiţe pe care nu le mai deschide demultcineva, intră în casele în care se aprinde lumina doar la venirealui. Toate acestea, şi încă multe alte abilităţi, criterii, descrieri, i seatribuie lui – POŞTAŞULUI. Pe această cale, de Ziua mondială apoştei, le urăm tuturor colegilor din ramura poştală şi, evident,tuturor lucrătorilor Centrului de Poştă Ungheni: poştaşi, opera-tori, şefi de oficii poştale, şefi de secţii, deridicători, economişti,responsabili, contabili, inspectori, instructori, casieri, cartatoricorespondenţă şi presă, gheretari, paznici, şoferi, însoţitori depoştă - rezistenţă, sănătate, toleranţă, bucurie, respect şi,neapărat, credinţă. Lumina să vă încălzească sufletele, meritelesă stea alături în experienţa profesională, iar viaţa să vă fieîmpînzită de aşteptări realizate şi vise împlinite.Vă mulţumim pentru ceea ce sînteţi, pentru ceea ce faceţi şi pen-tru ceea ce însemnaţi.

Cu profund respect, Parascovia Chirinciuc,

directoarea Centrului de Poştă Ungheni

Comunitatea internaţională a dedicat ziua de 9 octombrie luc -ră torilor poştei. În această zi, ne simţim mai mult decît oricîndparte din marea familie mondială a poştaşilor. Este o zi desărbătoare, dar şi de evaluare. Sărbătorind Ziua mondială apoştei, lumea întreagă recunoaşte importanţa serviciilor poştaleşi a activităţii celor care lucrează în acest domeniu.Poşta reprezintă un factor important în societatea informaţiei şiun instrument de comunicare esenţial care facilitează şi sti mu -lează dezvoltarea culturală, socială şi economică. Vă felicit cuocazia sărbătorii profesionale, dorindu-vă noi succese şi realizări.Apreciez pe cei care s-au consacrat creării şi dezvoltăriicomunicaţiilor poştale, aducînd în casele oamenilor bucuriacomunicării.

Cu respect, Iurie Toma,

preşedintele raionului Ungheni

Stimaţi lucrători ai poştei, Tradiţional, la 9 octombrie, în toată lumea se sărbătoreşte Ziuamondială a poştei, iar în ţara noastră această zi este marcată şica sărbătoare profesională a lucrătorului poştal. Tehnologiile informaţionale şi comunicaţiile, globalizarea şi flu -xu rile migraţionale, fiind recunoscute ca importante pîrghii alesecolului XXI, influenţînd concepţia de comportament social-economic şi comercial al clienţilor şi întreprinderilor - toate aces-tea crează posibilitatea exclusivă de dezvoltare a comunicaţiilorpoştale.O apreciere înaltă merită spiritul de iniţiativă, de creativitate şidăruire de sine al angajaţilor din domeniul poştal, care s-au con-sacrat creării şi dezvoltării comunicaţiilor poştale, aducînd astfelîn casele oamenilor bucuria comunicării.Cu prilejul acestei zile frumoase de toamnă, permiteţi-mi, în nu-mele Consiliului raional Nisporeni şi al meu personal, să văadresez cele mai sincere şi cordiale felicitări şi urări de bine,sănătate atît dumneavoastră, cît şi familiilor dumneavoastră, noisuccese şi realizări profesionale care, cu siguranţă, vor contribuila bunăstarea şi prosperarea Republicii Moldova.

Cu multă consideraţiune, Vasile Bîtca,

preşedintele raionului Nisporeni

Îşi aminteşte şi acum, dupăatîţia ani, cum, înainte de a pre-lua conducerea Centrului de Poş-tă Nisporeni, a studiat experi -enţa unor oficii poştale din Chi -şinău, dar şi din raionul Ialo -veni. Atunci a înţeles care este,de fapt sensul şi esenţa acestuiserviciu important. „Fiind înoficiul poştal din Văsieni, rai o -nul Ialoveni, am văzut lume pes -te lume, care venea la poştă nudoar pentru serviciile ce le pres -ta instituţia, ci şi pentru... a seinforma. Atunci am conştien ti -zat faptul că poşta, pe lîngă toa -te funcţiile pe care le are, este şitrebuie să rămînă una dintre ce -le mai importante şi credibile

surse de informaţii din satelenoas tre”, spune Nicolae Drăgan.

Pe parcursul anilor s-a con-vins tot mai mult că aşa este.„Cine, dacă nu angajaţii noştri,cunosc cel mai bine orice colţi -şor din fiecare sat, orice om,orice problemă? O cunosc dinprima sursă şi nu din auzite”,adaugă dînsul.

Chiar şi în acest secol al vi -tezei, în acest secol al infor ma -ţiei care vine din toate părţile,poştaşul continuă să rămînă sur -sa cea mai veridică. De aceea,poşta, în viziunea lui NicolaeDrăgan, trebuie să devină cu ade -vărat un loc sfînt. Pentru aceas -ta însă mai e încă mult de lucru.

Zi de zi, an de an. Se adaugănoi servicii – deja în două oficiipoştale din raionul Nisporeni, laVărzăreşti şi Şişcani, funcţio -nează internetul public. E un pasimportant înainte. În 15 oficiipoştale ale raionului au fost fă -cute reparaţii. Se planifică repa -raţia blocului administrativ alCentrului de Poştă Nisporeni,construcţia unui oficiu poştal laGrozeşti. Încetul-cu încetul, toa - te vor fi realizate, dacă existădorinţă, o viziune clară şi per -se verenţă.

Nici latura profesională nu-idată la o parte. An de an, sîntstabiliţi şi menţionaţi cei maibuni angajaţi. De data aceasta,în ajun de ziua lor profesională,cel mai bun factor poştal a fostdeclarat Vasile Guidea din Va -lea Trestieni, cel mai bun opera -tor – Ludmila Ardelean din Nis -poreni, omul cu cea mai înaltămăiestrie profesională – MariaCernei din Mileşti, cel mai bun

oficiu poştal – Brătuleni. De fapt,susţine Nicolae Drăgan, sînt bunitoţi cei 106 angajaţi ai Centruluide Poştă Nisporeni cu toate cele28 de oficii poştale. Acolo undemai greşesc, li se ara tă şi sîntajutaţi să depăşească probleme -le. Ce mai, ca într-o adevăratăfamilie, cu bune şi cu rele.

Lucia Bacalu

Omul pentru care poşta e un loc sfîntEste unul dintre cei mai vechi şi mai experimentaţi şefi ai centrelor de poştă din Republica Moldova. Multe a cunoscut, multe a văzut, multe a înţeles. Deşi venea dintr-un alt domeniu, Nicolae Drăgan, şefulCentrului de Poştă Nisporeni, a reuşit, chiar de la începuturi – era anul 1995 – să se integreze perfect în ceea ce avea să-i devină a doua lui casă: poşta.

Nicolae Drăgan cu un cadou simbo -lic din partea echipei „Expresul”

La un an de cînd ziarul „Expresul”e prezent la Nisporeni, pe 1 octombriecurent, echipa „Expresul” s-a întîlnitcu angajaţi ai Centrului de Poştă Nis-poreni, cu şefi ai oficiilor poştale dinraion. „Ne dorim să avem un partene-riat de durată, în care să domine res -pectul şi încrederea reciprocă”, a dec -larat Lucia Bacalu, directoarea ziaru-lui. Un schimb de opinii a avut echipa„Expresul” şi cu directorul Centruluide Poştă Nisporeni, Nicolae Drăgan.

Şi, pentru că întîlnirea s-a des fă şu -rat în preajma Zilei Poştei, am ţinut cutot dinadinsul să le oferim celor pre -zenţi şi cîteva surprize plăcute.

Un început de parteneriat ce se doreşte a fi de durată

Va fi un eveniment deosebit,care se va produce chiar în preaj -ma Zilei mondiale a poștei, con -semnată tradițional pe 9 octom -brie. După o reparaţie capitală,oficiul poştal din Pîrliţa îşi varedeschide uşile. ”Sperăm să avemoaspeți numeroși și de valoare”,a declarat pentru ”Expresul” Pa -rascovia Chirinciuc, directoareaCentrului de Poştă Ungheni.

Potrivit dînsei, odată cu re-deschiderea acestui oficiu poș -tal, va fi dat startul şi unei acti -vităţi inedite. Este vorba de unpunct de acces public la inter-net, ce va fi deschis datorită

unui proiect PAPI, implementatde Ministerul Tehnologiei In -formaționale și Comunicațiilorprin intermediul ÎS ”Poșta Mol -dovei”, în colaborare cu Uni-unea Internațională din Tele co -municații. Astfel, oficiul poștalPîrlița a fost dotat cu trei calcu-latoare, ca pîrliţenii să aibă ac -ces la diverse servicii on-line,cum ar fi: internet, e-mail, Sky -pe. „Locuitorii din Pîrlița vor fiprimii beneficiari din raion aiunui astfel de serviciu”, a ac-centuat Parascovia Chirinciuc.

În plus, oficiul renovat, avîndo suprafaţă totală de 93 metri

pătrați, este amenajat, pînă lacele mai mici detalii, pentruconfortul angajaților, dar și alclienților. Aici vor putea intrachiar şi persoanele cu diza bi li -tăţi, căci a fost amenajată o calede acces pentru cei ce se dep la -sează în scaune cu rotile.

În preajma sărbătorii profe-sionale, și în celelalte oficiipoștale din raionul Unghenis-au desfăşurat lucrări de repa -rație curentă, ne-a spus IrinaCucoară-Echim, director-ad-junct al Centrului de Poștă Un -gheni.

Ina Landa

O poliță medicală în loc de ajutormaterial

O cale mai scurtă şi maisigură de a veni în ajutorcelor neangajați în cîm-pul muncii, care s-aupomenit față-n față cuprobleme grave desănătate, au găsit înacest an reprezentanţiiautorităţilor publiceraionale Nisporeni. La începutul anului, Consili -

ul raional Nisporeni a decis săaloce 74 mii de lei pentru achi -ziţionarea polițelor medicale pecare, ulterior, Direcția asistențăsocială şi protecţie a familieisă le ofere persoanelor defa-vorizate, care au nevoie de tra -tamente costisitoare sau in ter- venții chirurgicale.

„Este ceva nou pentru Nis-poreni”, a subliniat Xenia Axen -te, șefa Direcției. Dînsa s-a ară -tat satisfăcută de eficiența aces -tui serviciu. „Dacă, pînă nu de-mult, cetățenii solicitau ajutormaterial pentru anumite trata-mente, acum este mai simplu șimai ieftin să le oferim o polițămedicală, care îi scutește decheltuieli semnificative în in -stituțiile medicale”, a explicatoficialul, menţionînd, totodată,că această practică va fi con ti -nuată și în 2013 la Nisporeni.(Ina Landa)

Către Ziua mondială a poștei, tradiţional, seorganizează diverse concursuri ale măiestriei pro-fesionale. Factorii poștali din raionul Ungheni seimplică activ și demonstrează în permanenţă cu -noștințe profesionale vaste.

Drept dovadă, sînt și rezultatele recente, obţi nu - te la competiţia raională. Printre cei mai buni au fostdeclaraţi: Nina Loghin, șefa oficiului poș tal Costu -leni, Ana Caltîș, operator la oficiul poștal Ungheni- 6, Parascovia Prepeliță, poștaș la Costuleni.

La categoria „Cel mai bun oficiu poștal” areușit să se evidențieze Oficiul poștal Cetireni,care a şi obţinut locul I.

De notat că în subordinea Centrului de Poștă

Ungheni se află 46 de oficii poștale, care numără172 de angajați, fiind unul dintre cele mai maridin republică. (I.L.)

Poștașii din Pîrlița își vor sărbători ziua lor profesională în casă nouă

Cei mai buni dintre cei buni

Cel mai bun poştaş în opinia „Expresului” – Dumitra Rotaru din Călimăneşti, care împlineşte, în 2012, zece ani de activitate în domeniu.

O armată întreagă de lucrători poştali la Ungheni

5Expresul

Vînătorii din Moldova au liber la vînatul fazanilor. Pentru fiecare fazan vînat este percepută o taxă de 100 de lei. Pentru acest sezon de vînătoare este preconizat un indice de recoltare pe republică de 13 mii de fazani. Una din cele mai mari crescătorii de fazani din Moldova se află în pădurea din Talmaza, raionul Ştefan Vodă. Ferma este destinată atît turiştilor, cît şi vînătorilor. Vînatul fazanilor este permis pînă pe 15 ianuarie. (Adevarul.md)

Actual

Vineri, 5 octombrie

Astfel, la 28 septembrie, 35tineri din liceele unghenene auparticipat la discuţia cu genericul:“Impresii din vacanţa de vară”.

„Oraşul leton Auce a devenitgazda taberei de odihnă în cadrulproiectului “Tineretul creativ încunoaşterea mediului”. Au parti -ci pat la această tabără şi tineri dinUngheni. Activităţile în care amfost implicaţi au fost dintre celemai diverse, îmbinînd învăţareacu distracţia. Am participat în ate-liere de lucru, am vizitat oraşeleRiga şi Iurmala”, a relatat DoinaCojocaru, elevă la Liceul „VasileAlecsandri”.

„În perioada 24 august – 2septembrie, cîte 12 tineri din R.Moldova şi România au învaţat,la Straja, judeţul Hunedoara, Ro -mânia, despre leadership şi cetă -ţenie activă. Schimbul de tineri“Cetăţean activ, lider în devenire”a fost organizat de Fundaţia „NoiOrizonturi”, în parteneriat cu AO“Făclia”, prin programul Tineretîn acţiune al Comisiei Europene”,a menţionat şi Laura Enache, par -

ticipantă la acest schimb de tineri. Alţi tineri au vorbit despre ex -

perienţa lor de participare la con-cursul internaţional al compa ni-ilor şcolare “Compania Anului”,organizat de Junior AchievementMoldova.

Marina Eşanu, elevă la Liceul„Vasile Alecsandri”, a comunicatparticipanţilor la întîlnire despretabăra de vară „Engleză pentru afa - ceri”, organizată de Liceul Aca de -miei de Ştiinţe a Moldovei. „Noiam vorbit doar în engleză, pen trua ne spori nivelul de cunoaştere aacestei limbi. Împreună cu alţico legi ne-am prezentat ideile deafaceri şi am obţinut locul IIIpentru una dintre ele - servicii deîmpletit părul”.

Tabăra de vară de la Sulina,judeţul Tulcea, România a fost oaltă oportunitate pentru tinerii curezultate academice deosebite.De ea a profitat şi ungheneancaMirela Harabagiu, care a remar-cat: „Această tabără mi-a oferitşansa de a cunoaşte mai bine is-toria comunităţilor româneşt”.

Cîteva tinere din Ungheni auparticipat la Şcoala de vară, or -ganizată la Vadul lui Vodă cuspri jinul Winrock Moldova, înparteneriat cu Misiunea OSCE înMoldova.

Alţi 30 de tineri au participatla cursul de formare a animato-rilor de timp liber, organizat deAO „Viitorul începe azi”. „Amînvăţat să lucrez în echipă, să amîncredere în mine şi să-mi exprimgîndurile”, a spus Daniela Artio -mov.

Patru tineri ungheneni au par-ticipat la Şcoala de pregătire atînărului consilier, desfăşurată laVadul lui Vodă.

Vara 2012 a fost utilă şi pentrumembrii Consiliului consultativprivind monitorizarea drepturilorcopilului, care au participat deasemenea la o tabără de vară. „Amînvăţat cum putem să monito ri -zăm drepturile copilului, iar apoisă prezentăm observaţiile noastreadulţilor”, a declarat OctavianCio cîrlan, membru al Consiliuluiconsultativ.

Lidia Covali, directoarea Li -ce u lui „Vasile Alecsandri”, amenţionat că vara este, într-ade -văr, o perioadă potrivită pentruimplicarea tinerilor în activităţide educaţie nonformală şi învă -ţare prin experienţă, astfel îmbi -

nînd plăcutul cu utilul. Este îm -bucurător faptul că tinerii un -gheneni nu ratează oportunităăilecare li se oferă.

De aceeaşi părere a fost şi An-gela Ciocîrlan, directoarea Cen-trului de Resurse pentru TineretUngheni, subliniind că astfel deactivităţi sînt foarte utile, căci leajută tinerilor să conştientizezeimportanţa şi beneficiile parti ci -pării la diverse tabere, schimburişi activităţi de educaţie nonfor -mală.

La final, s-a propus creareaunei reţele de comunicare pentrua disemina informaţiile privindoportunităţile de implicare în di-verse proiecte.

Galina Petcu

ORGANIZĂM CURSURI GRATUITE DE SCURTĂ DURATĂ:

Pentru prima dată în Ungheni, oferim cursuride formare profesională pentru doamne/domni -şoare care doresc să-şi găsească un loc de muncăO nouă meserie – MENAJERĂ !

Pregătirea se va efectua după o programă specială.La cursuri se pot înscrie persoane energice şi en-tuziaste, cu vîrsta 18 - 40 de ani.

ÎN CADRUL CURSURILOR SE ASIGURĂ :- Orar flexibil (program de dimineaţă/programdupă masă) ;- Obţinerea într-o perioadă scurtă a unei meseriisolicitate pe piaţa muncii.

Informează-te şi înregistrează-te pînă la 15 octombrie 2012 la tel. (0236) 2 02 88; 3 36 84, 069239042 sau la adresa str. Lacului, 3 în incinta Centrului Re-gional de Resurse pentru Tineri Ungheni

Tinerii ungheneni şi-au făcut publice impresiile din vara 2012

Vînd lot de pămînt pentru construcţii în satul Valea Mare, Ungheni, 12 ari (sotki).

Preţul: 4500 euro. Telefon: 068197000, 023643202, 023621551

Dau în chirie apartamentla Iaşi, Podul Roş,

recent renovat, pentrudouă fete. Ofer viză de reşedinţă pentru

perfectarea buletinuluiromânesc.

Telefon: 068197000

Vînd casă în Dănuţeni. 28 mii euro (preţ negociabil).

Telefon: 068479717, 023633938.

Compania de asigurări GARANŢIEangajează agenţi de vînzări în raioanele

Ungheni, Nisporeni, Călăraşi.Telefon de contact:

079209204, 060246554.

Cursuri gratuite şi contra plată- Bussines;

- Limbi străine (toate nivelurile italiană, franceză, ger ma nă, engleză, spaniolă);

- Calculator pentru începători.Telefon de contact:

0 (236) 22910; 079614335, 068690907.

Mare însă ne-a fost mirarea cînd şeful DirecţieiÎnvăţămînt, Tineret şi Sport Ungheni, Alexandru Ciu-vaga, ne-a spus franc: „Noi primim doar indicaţiileMinisterului Educaţiei şi, deocamdată, nu avemnimic şi nu ştim nimic despre acest curs”. Probabil,s-a dat cu părerea mai-marele pe învăţămîntul unghe-nean, „acesta este în fază de proiect şi ar putea fi in-trodus în şcoli doar ca obiect opţional”.

Mare i-a fost mirarea şi Irinei Prisăcaru-Zglavuţă,specialist în comunicare şi mass-media în cadrulProiectului Energie şi Biomasă, cînd am contactat-otelefonic şi i-am spus că oficialii de la Direcţia Învă -ţă mînt, Tineret şi Sport Ungheni nu cunosc nimic des -pre acest curs. „Am trimis o scrisoare de informareprivind cursul „Energie şi biomasă în Moldova” laConsiliul raional. Probabil că preşedintele raionuluio fi fost în concediu în perioada aceea”, a remarcatIrina Prisăcaru-Zglavuţă.

Am decis să apelăm şi la prima sursă, adică în şco -lile unde ar fi trebuit să se studieze cursul respectiv.Vasile Popovici, directorul gimnaziului Zagarancea,ne-a comunicat că în instituţia pe care o conduce ele-vii deja învaţă despre energia regenerabilă şi eficienţaenergetică, doar că în cadrul orelor de ecologie. Eisînt ghidaţi în acest sens de către profesoara MarinaCiriteanu. „E un curs util pentru elevi, mai ales că înzilele noastre este necesar ca fiecare să ştie cum săconsume energia şi cum s-o economisească”, a ac-

centuat dînsul. Igor Vîrlan, directorul altui gimnaziudin raion - din Buşila, ne-a spus că ora opţională sepreconizează a fi introdusă începînd cu luna octom -brie. „Avem şi manualele, avem şi ghidul pentru pro-fesori. Rămîne să decidem cine va preda acest curs”,a concretizat directorul.

Chiar dacă nu cunoaştea nimic despre studierea„Energiei regenereabile şi eficienţei energetice” înşcolile din raion, Alexandru Ciuvaga a menţionat căun asemenea curs ar fi binevenit. „Astfel elevii ar fieducaţi să aibă mai multă grijă de energie, ar învăţacum s-o economisească”, a explicat dînsul.

Potrivit aceluiaşi comunicat PNUD, timp de unan, elevii ar trebui să fie antrenaţi „în diverse acti -vităţi educaţionale, dedicate energiei regenerabile şieficienţei energetice: dezbateri, cluburi de discuţii,ex cursii, vizionarea şi discutarea filmelor la temaener giei alternative, expoziţii, concursuri de proiectela temă”. Elevii ar trebui să aibă şi un manual „Sursede energie regenerabilă”, iar pedagogii - un ghid alprofesorului elaborat special pentru acest curs.

Apropo, pe adresa redacţiei noastre, alături de co -mu nicatul de presă, a venit şi manualul, şi ghidul cupricina.

Natalia Junghietu

Energia regenerabilă şi eficienţa energetică: nu ştie dreapta ce face stînga?

Potrivit unui comunicat de presă al PNUDprivind Proiectul „Energie şi biomasă în Moldova”, elevii claselor VII-VIII din nouă raioane vor studia în şcoală, în anul curent, „Energia regenereabilă şi eficienţa energetică”. Printre norocoşi se află şi raionul Ungheni cu şase instituţiipreuniversitare din satele: Floriţoaia Veche,Valea Mare, Bumbăta, Zagarancea, Buşila,Sculeni.

Cîţiva tineri din Ungheni au hotărît să le împărtăşeascăsemenilor lor impresiile din vacanţa 2012. Iniţiativa a fost sprijinită de conducerea Liceului „Vasile Alecsandri”, în parteneriat cu Centrul Regional de Resurse pentru Tineret Ungheni şi Clubul de iniţiativă comunitară IMPACT.

Îşi trage rădăcinile din satul Vărzarești, Nis-poreni. Ori de cîte ori a plecat departe, mereua știut să se întoarcă acolo de unde a pornit.Dumnezeu l-a călăuzit şi-l călăuzeşte în toate.Serghei Telechi sau părintele Siluan, propo vă -duitorul Bisericii „Arh. Mihail și Gavriil” dinCiorești, Nisporeni, şi-a dedicat viaţa slujiriilui Dumnezeu. Din prima clipă în care a păşitpragul unei biserici, a înţeles că aceasta e me -nirea sa pe pămînt.

Fiind mic de tot, se furișa în spatele icoa ne -lor şi-l aştepta cu nerăbdare pe părintele Vasileca să-i pună o sumedenie de întrebări.

În școală, era mare iubitor de taekwondo,box, fotbal. A absolvit și școala de muzică dinNisporeni, unde a studiat acordeonul.

De la vîrsta de 13 ani însă, tot mai des mer -gea la biserică, la mănăstirea Vărzăreşti. Deatunci, nimic nu a mai existat în gîndurile pă -rintelui decît a fi mereu alături de Dumnezeu.„Cu cît mergeam mai des la biserică, cu atît re-alizam mai mult că doar aici pot să trăiesc”,povesteşte.

Ne-a răspuns cu amabilitate şi evlavie latoate întrebările pe care i le-am adresat.

Considerați că sînteți o persoană realiza tă?Încerc să realizez cîte ceva. Unul dinrte pă -

rinții duhovnicești a afirmat cîndva: „Toatăviața l-am cercetat pe Dumnezeu și nimic nuam înțeles”. Deci, nu poate omul să cuprindătoate științele de pe fața pămîntului. Se spunecă ești un om realizat într-o măsură oarecare,iar faptele mereu vorbesc de la sine.

Care sînt principiile dumnevoastră de via -ță?

Doresc, în primul rînd, să mor fericit, să potzîmbi în pragul morții. Dar și să pot retușa de-fectele pe care la am.

Principalele momente din viață care v-aufăcut să fiți ceea ce sînteți?

Dragostea de frumos, dar, nu în ultimul rînd,de Dumnezeu, care este înțelepciunea, fru mu -sețeaa și viața.

Ce calități ar trebui să aibă un om ca săfie prietenul dumneavoastră?

Prietenii mei sînt toți cei care ascultă de cu-vîntul lui Dumnezeu și îl pun în practica vieții.

Ocupația dumneavoastră preferată?A-i sluji încontinuu lui Dumnezeu și a face bi -

ne celui de lîngă mine, a dărui căldură celor din jur.Visul dumneavoastră de fericire?Să ajung în rai. Și ca toți cei ce mă încon -

joa ră să aibă numai bucuri, pentru a lăsa cît maimulte fapte bune.

Starea de spirit actuală? În principiu, normală, pentru că, atît timp

cît sînt în casa lui Dumnezeu, încerc să lupt cuslăbiciunile mele.

Cine sînt cei care v-au marcat caracterulși viitorul?

Biserica a fost cea care mi-a marcat caracte -rul și viitorul. Vorbind de persoane, sînt cei dinrîndurile bisericilor, căci dulceața Domnuluiînvinge orice. Înțelegi că El este totul și, dacăești fericit în suflet, fii și asemeni unei urne degunoi - Dumnezeu te va păzi de cele rele. Poțisă fii bogat putred, dar să nu fii fericit.

Deviza dumneavoastră?Neîncetat să cresc și niciodată să nu privesc

cît am crescut în cele frumoase și în cele bune,neîncetat să muncesc și niciodată să nu privesccît am muncit în cele pozitive și în cele fru-moase. Mereu să mă lupt cu mine pentru a-micorecta neajunsurile.

Dina Josan, studentă stagiară

Ocupaţia lui preferată – a dărui căldură celor din jur

6Expresul

Procuratura militară Bălți instrumentează un caz grav de agresiune a soldaților, care a avut loc pe 1 septembrie în Divizionul de artilerie Ungheni. Un soldat, care după 8 luni de armată se considera deja „ded”, îi impunea pe colegii noi veniți să stea în poziția drepți, îi lovea. Despre incident a ajuns la urechea comandantului, care imediat a anunțat Procuratura militară. Pentru acțiunile sale de agresiune soldatul riscă pînă la 5 ani de pușcărie. (esp.md)

Fragmentarium

Vineri, 5 octombrie

Au participat la elaborarea unui plan strategic în domeniul tineret

Tinerii din Ungheni au fost încadraţi,săptămîna trecută, într-o activitate spornică.Timp de trei zile, ei au discutat despre prob-lemele cu care se confruntă, încercînd săgăsescă şi soluţiile pentru ele.

“Vrem să vedem ce idei noi au apărut, săvedem ce putem face ca tinerii din raionulUngheni să aibă cît mai multe oportunităţi deimplicare activă în dezvoltarea societăţii, ast-fel ca să putem elabora conceptul unei strate-gii de tineret în raionul Ungheni pentru anii2013-2017”, a declarat Vitalie Postu, coordo-natorul proiectului “Strategii raionale de tine -ret”, implementat de AO “Pro Comunitate” şifinanţat de Ministerul Tineretului şi Sportului.

“Strategia raională de tineret va veni să aju -te la soluţionarea unor probleme, va veni să-iîndrepte pe tineri pe o cale mai bună şi să-iajute să aibă viziuni şi perspective clare atîtla nivel de raion, cît şi la nivel de ţară”, a accen -tuat Adelina Lungu de la AO „Pro Comunitate”.

Prezentă la eveniment, Galina Petcu, rep -rezentanta Asociaţiei Obşteşti pentru copiişi tineret “Făclia” din Ungheni, a remarcatcă Ungheniul are o strategie în domeniultineret care deja se implementează cu suc-ces. „Acum vrem să auzim ceva mai nou şimai bun”, a subliniat dînsa.

Cît de nou şi cît de bun va conţine strate-gia propusă de AO „Pro Comunitate” ur -mează să fie stabilit în cadrul unor audieripublice.

Ulterior, planul strategic va fi aprobat deConsiliul raional Ungheni şi va reprezentaun document oficial în domeniul tineret pen-tru o perioadă de cinci ani.

Natalia Junghietu

Primarilor nisporenenei li s-a reamintit: “Paza bună trece primejdia rea”

În primele opt luni ale anului curent, în raionul Nisporeni n-a fost înregistrat nici un caz de huliganism, jaf sau omor în rîndurile minorilor. În schimb, au fost înregistrate 17 cazuri de infracţiuni mai puţin grave, iar 27 de minori au fost luați în evidența Secției Minori și Moravuri a Comisariatului de poliție Nisporeni. „Chiar dacă situația la moment nu este foarte alar -

mantă, misiunea noastră e de a preveni și în continuareapariția unor cazuri de infracțiuni în rîndurile minorilorsau comise de către aceştia”, a subliniat vicepreşedinteleraionului Nisporeni, Ion Munteanu.

Edilul a ținut să accentueze că există, totuşi, motive deîngrijorare, mai ales în localitățile unde nu funcționeazăconsiliile locale pentru protecția dreptului copilului. Denotat că acestea au fost create în cadrul primăriilor cuscopul de a preveni situațiile de risc la care se expun mi-norii. „Cu părere de rău, la momentul actual, doar patruprimării au anunțat despre funcţionarea unor astfel deconsilii”, a precizat dînsul, menționînd, în acest sens,primările: Grozești, Bălăurești, Cristești și Zberoaia.

Vicepreședintele Ion Munteanu le-a sugerat primarilorsă nu ignore importanța subiectului respectiv, deoarece,vorba ceea: „Paza bună trece primejdia rea”.

Ina Landa

„Îmi place cum scrie dînsa. Cumprimesc „Expresul”, încep să-l citescdin pagina a şasea, de la rubrica AleiMutilică. De aceea am şi invitat-o lao întîlnire cu elevii noştri: să mai în -veţe cîte ceva de la ea”, ne-a spuspro fesoara Ecaterina Cotici, care aorganizat, pe 25 septembrie, o masărotundă cu genericul: „Nesiguranţa– factor al insuccesului”. Această ac-tivitate, a concretizat dînsa, face par -te din decada catedrei preclinice, iarscopul este de „a optimiza procesuleducaţional prin tehnici şi metode

contemporane instruirii formative”. Timp de o oră, tinerii viitori me -

dici au căutat soluţiile la nesiguranţăşi insucces, dar şi secretele succesu-lui. Răspunsul l-au găsit, aşa cumera şi de aşteptat, la Ala Mutilică.Cu toţii au rămas entuziasmaţi desfaturile şi opiniile dînsei. „Mi-a plă -cut mult ceea ce am auzit astăzi. Amînvăţat de la Ala Mutilică că existăinvidie albă şi neagră, că un om bunpoate să devină un medic bun, iar unom rău – doar un medic rău”, a re-marcat Marcela Mahu, elevă la co -

legiu, după care a concluzionat: „Deci,să avem curaj şi să păşim pe trepteleinvidiei albe, ca să ajungem lucrătorimedicali buni”.

Şi Ala Mutilică, la rîndul ei, a ră -mas impresionată de masa rotundă,organizată la colegiu, dar şi de pre -gă tirea elevilor de aici. „Mi-au plă -

cut foarte mult copiii, sînt bine infor -maţi, vorbesc corect şi au o gîndirepozitivă. Nu cred că aceşti tineri auo nesiguranţă sau vor avea insucceseîn viaţă. Chiar mi-aş dori să ştiu cinevor ajunge şi unde vor ajunge”, amenţionat Ala Mutilică.

Natalia Junghietu

Au învăţat să păşească pe treptele invidiei albe

Am aşteptat cu răbdare oameni,cuvinte, fapte, dar nu au venit. Amaşteptat schimbări, împlinire de viseşi minuni, dar m-au lăsat aşteptînd.Am aşteptat ca timpul să-mi vindecesufletul, dar, ca întotdeauna, a în-tîrziat.

Cred că a sosit deja momentul să măscutur de praful amintirilor, să-i scotpe unii din viaţa mea. A sosit momen -tul să nu mai caut răspuns la între -bările la care nu s-a dorit a răspunde.A sosit momentul să le dau vacanţănemulţumirilor, să privesc la soare şisă mulţumesc pentru ceea ce am:pen tru iubire, pentru speranţă şi pen-tru partea plină a paharului.

Cred că e greşit să întrebăm ce eviaţa, să cercetăm ceea ce nu poatefi cunoscut. Important e să ştii doarun singur lucru: că eşti şi tu o partedin şuvoiul vieţii. Rîul îşi schimbăcursul chiar dacă o pietricică semişcă din albia lui. Astăzi viaţa numai are răbdare cu oamenii. S-a plic-

tisit să aştepte şi a luat-o la fugă. Oa-menii au luat-o şi ei la goană dupăea şi au uitat să fie mai iubitori, maiumili, mai respectuoşi, mai buni.Viaţa nu mai are răbdare cu oamenii.A obosit. S-a plictisit. A uitat de noi.

Cîţi dintre noi au renunţat la iu-bire, ca apoi să regrete? Cîţi au pier-dut legătura cu oamenii pe care, amcrezut, îi vom avea lîngă noi? Cîţidintre noi am avut impresia, măcaro dată, că viaţa a fost nedreaptă cunoi? Cîţi am sperat la ceva mai bun?Nimeni nu e vinovat pentru ceea ceni se întîmplă, căci noi sîntem cei ca -re dirijăm spectacolul vieţii noastre.Păcat că avem momente cînd sîntemnişte regizori proşti şi eliminămfragmente şi personaje care ar fi tre-buit să ramînă pentru mai mult timp.

Un băieţel a găsit coconul unuifluture. L-a luat cu el şi zilnic îl pri -vea: poate va surprinde momentul încare fluturaşul va ieşi la lumina zilei.Iată că ziua mult aşteptată a venit. A

stat băiatul nostru ore în şir privindcum fluturele încerca să iasă printr-ogaură extrem de mică. După o vremeînsă, fluturele nu a mai progresat de -loc. Se pare că a făcut tot ce i-a statîn putinţă pentru a ieşi, dar nu a fostsuficient.

Băiatului i s-a făcut milă şi a de -cis să îi vină în ajutor. A luat o foar -fecă şi a tăiat partea care a mai ră -mas din cocon. Astfel fluturele a re -uşit să iasă cu uşurinţă. Dar corpullui era umflat, iar aripile îi erau micişi scorojite. Băiatul a continuat săprivească nou-născutul fluturaş, aştep -tînd ca în orice moment să îşi ia zbo -rul. Din păcate, acest lucru nu s-amai întîmplat. Fluturele a fost nevoitsă îşi petreacă restul zilelor tîrîndu-se de ici-colo, cu un corp umflat şiaripi scorojite. Niciodată nu a fost înstare să zboare. Băiatul, în bunătateaşi mila lui, nu a înţeles că acel chinde a trece prin găurica mică a coco -nului îi era vital fluturelui. Era mo -

dalitatea prin care fluidul din corpera forţat să ajungă în aripi, pentruca acestea să fie pregătite pentruzbor, imediat ce va reuşi să se elibe -reze din cocon.

Asemeni fluturelui, şi noi trebuie,de multe ori, să ne zbatem în viaţăpentru a ne cîştiga libertatea şi a neputea lua zborul. Oricît de greu parea fi uneori, nu te lăsa copleşit, fo ca -lizeză-te pe ceva pozitiv, găseşte-ţiun motiv pentru care să te lupţi încontinuare şi să nu te dai bătut.

Morala: „Viaţa nu înseamnă săsupraveţuieşti unei furtuni, ci săştii să dansezi în ploaie”.

Voi ştiţi a dansa în ploaie?De la A pînă la Z cu Ala Mutilică

Nesiguranţa şi insuccesul nu îşi vor mai găsi locul în vocalubarulelevilor de la Colegiul de medicină din Ungheni. Şi asta, inclusivdatorită ziarului „Expresul”. Mai exact, datorită Alei Mutilică, spe-cialist servicii la Biblioteca publică „Dimitrie Cantemir” din Un -gheni, care se îngrijeşte deja de opt luni de rubrica „De la A la Z”.

Organizatorii şi-au propus astfel să sta -bilească o colaborare eficientă atît cu rep re -zentanţii autorităţilor publice locale, cît şi cucei ai societăţii civile, pentru prevenireaHIV/SIDA în rîndurile tinerilor și femeilor.S-a vorbit despre necesitatea unui plan deacțiuni comune privind îngrijirea femeilorși tinerilor care trăiesc cu HIV/SIDA, despreparticularitățile de integrare a acestora pepiața muncii, despre apărarea drepturilor lor.

Pe toată durata seminarelor, un grup deexperți din R. Moldova și Germania şi-auîmpărtășit experiența lor în acordarea unorservicii celor infectaţi cu HIV sau bolnavide SIDA. O atenţie sporită s-a acordat nece -sităţii schimbării comportamentului comu -ni tății față de aceşti oameni. ”Ne-am dorit

să abordăm aceste subiecte, în primul rînd,acolo unde oamenii sînt mai pregătiți să as-culte. Sper ca, în baza experienței acumulatela Ungheni, să putem face un plan de lucruși pentru alte localități în care vom merge cuaceleași seminare”, a declarat Liubov Nem-cinova, președinta SIDO-SRM. Dînsa s-aarătat ferm convinsă că astfel de activitățisînt benefice pentru sensibilizarea și edu-carea populației. Per ansamblu, SIDO-SRMîşi propune să desfășoare în republică 20 deastfel de seminare.

Ina Landa

Au venit acolo unde oamenii sînt pregătiţi să asculte

La începutul săptămînii trecute, la Ungheni s-au desfășurat douăseminare, avînd ca temă: ”Rolulautorităților publice și societățiicivile în susținerea femeilor și tine rilor”. Acestea au fost inițiate de Societatea Internaționalăa Dreptului Omului – Secția din R. Moldova (SIDO-SRM).

Începînd cu numărul de azi, ziarul „Expre-sul” inaugurează o nouă rubrică, care va fi în -gri jită de către caricaturistul unghenean, Ale -xandru Plăcintă. Dînsul ne invită la un... Spec-tacol al absurdului, iar în loc de cuvinte îşi vafolosi arma care l-a făcut deja celebru – cari-catura.

Deci, într-un ceas bun!

Spectacol al absurduluicu Alexandru Plăcintă

Prohodul

La finele discuţiei, într-un cerc al încrederii în sine

Luni, 8 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15“NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”9.40, 10.15, 23.05 Documentar 10.30 Reporterul degardă 11.00 Bună seara! 12.00 Vedete de bis 13.10,18.30 Bebeluşii la zoo 13.40 Cultura azi 14.25 spec-tacol 14.55, 23.10 “DORA” 16.25 Fotbal non-stop17.40 Chişinăul de ieri şi de azi 17.55 Ana Blandianala Chişinău 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară19.55 Moldova în direct 21.25 Dor 22.20 Templulmuzicii PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор"12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.30 "Время обедать"13.05 "НА КРАЙ СВЕТА" 14.00 Другие новости14.15 "Дешево и сердито" 15.30 "След" 16.15"УЛИЦЫ РАЗБИТЫХ ФОНАРЕЙ" 18.50 "Давайпоженимся" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время"22.15 "ЧКАЛОВ".

Marţi, 9 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.10, 9.40, 10.50, 12.30, 13.45, 17.50, 21.25, 23.05Documentar 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15“NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”9.55 Program muzical 11.00, 19.55 Moldova în direct12.00 Accente economice 13.10, 18.30 Bebeluşii dela zoo. Documentar pentru copii 13.45 Templulmuzicii 14.30, 23.10 “DORA” 16.00 Ring Star 17.40Chişinăul de ieri şi de azi 18.00 Găgăuz ogea 19.00Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova îndirect 22.20 Cultura azi.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор"12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.30 "Время обедать"13.05 "НА КРАЙ СВЕТА" 14.00 Другие новости14.15 "Дешево и сердито" 15.30 "След" 16.15

"УЛИЦЫ РАЗБИТЫХ ФОНАРЕЙ" 18.50 "Давайпоженимся" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время"22.15 "ЧКАЛОВ".

Miercuri, 10 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.15 Găgăuz ogea 6.45, 9.40, 10.15, 12.50, 13.35,13.50 Documentar 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10,17.15 “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACKBEAUTY” 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00Baştina 13.10, 18.30 Documentar pentru copii 14.20,23.15 “DORA” 15.55 Magazinul copiilor 16.25 PrinIstorie – spre Victorie 17.40 Chişinăul de ieri şi de azi18.00 Russkii mir 19.00 Mesager 19.40 Poveste 21.25Portrete în timp 22.20 Din fondul TV Moldova 123.00 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00, 15.00,18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Житьздорово" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15Новости 12.30 "Время обедать" 13.05 "НА КРАЙСВЕТА" 14.00 Другие новости 14.15 "Дешево и сер-дито" 15.30 "След" 16.15 "УЛИЦЫ РАЗБИТЫХ ФО-НАРЕЙ" 18.50 "Давай поженимся" 19.55 "Пустьговорят" 21.40 "Время" 22.15 "ЧКАЛОВ".

Joi, 11 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.15 Russkii mir 6.45, 23.05 Documentar 7.10, 8.15Bună dimineaţa 9.10 Congresul al V-lea al Diasporeimoldoveneşti 10.45, 17.40 Chişinăul de ieri şi de azi11.00 Moldova în direct 12.00 O seară în familie13.10, 18.30 Documentar pentru copii 13.40 Găgăuzogea 14.10, 23.15 “DORA” 15.45 Părinţi şi copii16.15 Erudit cafe 17.15 “NOILE AVENTURI ALELUI BLACK BEAUTY” 18.00 Vector european19.00 Mesager 19.40 Poveste 19.55 TVMI – locul în-tîlnirilor 20.50 Super-loto “5” din “35” 21.25 Inmemoriam 22.20 Reporterul de gardă 22.45 Un sfertde vorbă cu Ilona Spătaru. PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00,

15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор"12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.30 "Время обедать"13.05 Среда обитания 14.00 Другие новости 14.15"Дешево и сердито" 15.30 "След" 16.15 "УЛИЦЫРАЗБИТЫХ ФОНАРЕЙ" 18.50 "Давай поже-нимся" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15"ЧКАЛОВ".

Vineri, 12 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.00 Ştiri 6.15Cuvintele credinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10“NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”10.00, 16.05, 18.45, 22.45 Documentar 10.30 VectorEuropean 11.00 tvmi – LOCUL ÎNTÎLNIRILOR12.00 La noi în sat 12.40 Un sfert de vorbă cu IlonaSpătaru 13.10 Documentar pentru copii 13.35Russkii mir 14.05 Dor 14.35 “DORA” 16.30 Accenteeconomice 17.15 Cupa Europei la Handbal. Olimpus85-Ruislip Eagles 18.35 Chişinăul de ieri şi de azi19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Bunăseara! 20.55 Fotbal. Preliminariile CampionatuluiMondial. Mildova Ucraina. În pauză: Ştiri 23.15 Fiitînăr! PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор"12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.30 "Время обедать"13.05 "Всё во имя любви" 14.00 Другие новости14.15 "Дешево и сердито" 15.25 "След" 16.05"ЖКХ" 16.50 "Жди меня" 18.50 "Поле чудес" 19.55"Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "Голос".

Sîmbătă, 13 octombrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 “TROIŢA” 7.40,9.10, 16.00 Documentar 8.10 Vedete la bis 10.00Ştiinţă şi inovare 10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casa mea11.30 Dor 12.00 Spectacol 12.35 Videoteca copiilor12.55 Festivalul-concurs Internaţional “Mărul de aur”13.55 Artelier 14.25 Chişinăul de ieri şi de azi 14.40Desene animate 15.30 Studio Art Plus 16.30 La mulţi

ani! 17.15 Erudit cafe 18.00 Cupa Europei la Hand-bal. Olimpus 85 – Dreagunas 18.35 Un sfert de vorbăcu Ilona Spătaru 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50O seară în familie 21.25 Focus. Magazin TV 22.20Campionatul Internaţional de dans sportiv. PRIME TV6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10 "Гоша Ку-ценко. Игра в правду" 7.00 "НЕДОСТУПЕН" 8.25"Играй, гармонь любимая" 9.00 "Умницы и ум-ники" 9.45 "Слово пастыря" 10.15 Teleshopping10.30 "Смак" 11.05 "Анна Самохина. Не родиськрасивой" 12.15, 15.15 "Абракадабра" 17.05, 18.15"Хиромант. Линии судеб" 19.20 "Да ладно!" 19.55"Человек и закон" 21.00 „Primele ştiri” 21.25"Время" 21.50 "Сегодня вечером" 23.30 "Что? Где?Когда?".

Duminică, 14 octombrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10, 7.00 Documentar7.15 Cuvintele Credinţei 8.00 Program muzical 9.00Domnului să ne rugăm 10.00 Ring Star 11.00 Prin is-torie – spre victorie! 11.35 La datorie 12.00Moldovenii de pretutindeni 12.30 Natura în obiectiv13.00 Dor 13.30 Chişinăul de ieri şi de azi 13.40Parteneriate pentru fiecare copil 14.00 Baştina 14.50“JUCK HUNTER. MORMÎNTUL LUI AKHEN-ATON” 16.30 La mulţi ani! 17.15 Cultura azi 18.00Evantai folcloric 18.40 Loteria “Milioane pentruMoldova” 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 Vedetela bis 21.20 Săptămîna sportivă 22.20 CampionatulInternaţional de dans sportiv. PRIME TV6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.15 "Анна Самохина.Не родись красивой" 7.15 "ПРЕДЧУВСТВИЕЛЮБВИ" 8.35 "Служу Отчизне" 9.00 "Здоровье"10.15 Teleshoping 10.30 "Непутёвые заметки" 10.45"Пока все дома" 11.30 "Фазенда" 12.20 "Кривыезеркала" 13.20 "УСЛОВИЯ КОНТРАКТА" 17.00"Большие гонки. Братсво колец" 18.30 "Replica"20.00 "Михаил Козаков. От любви до ненависти"21.00 "Sinteza săptămînii" 21.40 Воскресное"Время" 22.50 "Клуб Весёлых и Находчивых". Выс-шая лига.

7Expresul

Programe TVPublicitate

Vineri, 5 octombrie

A trecut la cele veşnice Iurie Jurba, omul careşi-a consacrat toată viaţa dezvoltării agricultu-rii. A condus, ani în şir, sovhozul „Codri” dinCorneşti, a muncit apoi în Direcţia RaionalăAgricultură. A fost un specialist apreciat detoată lumea, un om de omenie, un bun familist.Transmitem sincere condoleanţe familiei îndo-liate. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Familia Jardan

Compania de construcţii „Glorinal” SRLANGAJEAZĂ:

‐ zidari; ‐ dulgheri;‐ fierari; ‐ lăcătuşi; ‐ tencuitori;‐ muncitori necalificaţi.

Telefoane de contact: Fix 022 854481 Mob. 068575951

ANGAJĂM MUNCITORILA FIRMA DE PRODUCERE A GARDULUI DIN BETON ŞI A PLITELOR DE TROTUARÎN CHIŞINĂU• LĂCĂTUŞI, ELECTRICIAN• MUNCITORI NECALIFICATI• HAMALI, PAZNICI• ŞOFER PE BUSTEL.: 067 431 371

Sanatoriul Preventoriu de Bază “CONSTRUCTORUL” ÎSÎntreprindere unicală de recuperare medicală din R. Moldova

Metode tradiţionale şi netradiţionale de diagnostic şi tratamentVă oferim:Consultaţia medicilor specialişti de orice profil, metode de diagnostic:ultrasonografie, rectoromanoscopie, diagnostic funcţional, laborator clinic, biochimic şi imunologic– cu obținerea rezultatelor în aceeași zi, diagnosticul computerizat, iridodiagnostic, prescripţii pentruochelari şi lentile de contact ș.a.

Tratamente clasice, precum şi prin metode tradiţionale:băi şi duşuri curative, duş-masaj subacvatic, aplicaţii de nămol, lut, parafină, ozocherită, șunghit, electro-fizioterapie, masaj și gimnastică curativă, terapie manuală, fitoterapie, ozonoterapie, hidrocolonoterapie, tratament cu lipitori, cu înţepături de albine, baroterapie generală, acupunctura,psihoterapie ș.a.

Adresa: or. Chişinău, str. Zelinski,15 Tel. 022522741 (recepția cu regim nonstop), 022639629, 022551964, 079368099 (marketing). E-mail: marketing.tatiana@yahoo.frCentrul clinic este dotat cu utilaj medical modern, saloane cu toate comodităţile, cafenea pentru 200 locuri.Aici activează 145 de medici cu categorii înalte de calificare, sînt utilizate peste 130 de metode de tratament,multe dintre care – doar la noi! Serviciile sînt accesibile pentru oricine.www.sanatoriul-constructorul.md La prezentarea acestui anunţ decupat beneficiați de reduceri de 10% la biletele de tratament.

În fiecare an, într-o zi spe ci -ală se mai adăugă încă o floa -re în buchetul vieții fiecăruiadintre noi. La fiecare începutde octombrie, se îmbo gă -țește și buchetul soților Alași Valeriu Albu din Mă noi -lești. Și în acest an, la masade sărbătoare acești oamenide omenie îi vor avea alături pe cei dragi, iar casa lor, ca deobicei, va fi plină de bucurie și numai voie bună. În zi de sărbătoare, venim către dumneavoastră cu cele maifrumoase gînduri și vă dorim sănătate, bucurii, împlinire șimulte vise realizate. Dragostea și grija ce o dăruiți în jurulvostru să vă fie răsplătită din plin cu multă căldură și împliniresufletească. Ne închinăm pînă la pămînt pentru tot ce facețipentru noi. Iar la cei 55 de trandafiri pentru mama, soția,bunica Ala și, respectiv, 57 ai tatălui, soțului și bunelului Valeriusă se mai adauge încă mulți, mulți alții, toți frumoși și plini deoptimism!Primiți petala vieții ca pe o binecuvîntare, ea să vă fie rod albucuriei și speranței! Credința și iubirea să vă însoțească pre-tutindeni, iar împlinirea s-o întîlniți la fiecare pas. Steauaocrotitoare să vă lumineze mereu calea. La mulți ani fericiți!

Cu multe bucurii, respect și dragoste, ai voștri

șase copii, șapte nepoței, trei gineri și două nurori

Pentru Ghenadie Damian din satul CostuleniLa mulţi ani, mult stimat şi iubitul nostrutată!Cu ocazia zilei de naştere, îţi dorim să -nătate din belşug, bucurie, linişte suf le -tească şi domnul să te aibă în pază.

Cu mult respect şi recunoştinţă,

soţia, copiii şi nepoţeii.

Dragul nostru Saşa,La această frumoasă aniversare, de 20 deani, îţi dorim tot binele din lume, să ţi sedeschisă poarta unui viitor plin de succes,de realizări frumoase, de multe bucurii. Îţiurăm din suflet sănătate trainică, multăfericire şi zile senine. Tristeţea şi neca zu -rile să te înconjoare. Fie ca doar cele buneşi frumoase să-ţi păşească pragul. Un ocean de sănătate, un munte de noroc, un camion cu banişi un sincer La mulţi ani!

Cu multă dragoste, bunicuţele tale

Margareta şi Elena Gavrişov

Ziua mondială a arhitecţilor este marcată în egală măsurăde toţi cei ce contribuie la crearea imaginii despre ţară prinedificarea unor construcţii moderne, originale şi de calitate.Arhitectura reprezintă felul de a gîndi a omenirii din punct devedere al creaţiei, al dorinţei de a face ordine în această lumeinteresantă, dar, totodată, haotică. Istoria arhitecturii sau artade a construi ne demosnstrează că cel mai important elemental omului este puterea creaţiei, acea putere care ne-a obligatsă începem lupta cu natura pentru a ne asigura un adăpost.Datorită arhitecţilor, astăzi avem edificii care sînt adevăratelucrări de istorie ce se opun trecerii timpului.Vă urez sincere felicitări şi urări de bine, sănătate, încredere înpropriile forţe, mult succes în scopul dumneavoastră nobil dea semăna şi de a cultiva dragostea pentru profesie.

Cu respect, Iurie Toma,

preşedintele raionului Ungheni

Ușor și rațional ne putem da seama ce înseamnă un profesor Ei îți deschid calea pe care faci pașii vieții, pentru un viitor maisigur. Datorită scumpilor noștri dascăli, azi ne putem exprimali ber opinia, fără a sta stingheriți undeva că nu vorbim frumos. La început de octombrie, pe data de 5, e o zi deosebită pen-tru iubiții noștri pedagogi de la Gimnaziul ”Ion Vatamanu”. Sîntsigură de faptul că toţi, în această zi, au doar emoții pozitive.Vă mulțumim din suflet că ne ghidați calea spre cunoștințe.Vă sînt recunoscătoare că ne luminați în momente de con-fuzie, ne încurajați cu laude și ne certați părintește. Frazelerostite de dumneavoastră sînt nectarul cu care ne hrănim noi,discipolii dumneavoastră. Mustrările pe care ni le faceți neșlefuiesc personalitatea. Vocea dumneavoastră ne încîntă șine captează atenția. Dumneavoastră, stimaţi pedagogi, nepresărați pe buze fărîme de curiozitate și picături de adevăr. „Răsfoiesc, prin cartea vieții, anii cei de școală plini,/ Prea fru-mos au spus poeții, profesorii sînt divini!”.

Ana Ciugureanu,

elevă la Gimnaziul „Ion Vatamanu” Pîrliţa, Ungheni

CONDOLEANȚE

Luni 07.00 „Приключения Джимми Нейтрона,мальчика-гения”. Film (ТНТ)14.00 „Răzbunarea dragonului negru”. Film(Pro Tv)23.10 „Зоннентау”. Serial (Россия РТР )

Marţi10.00 „Терминал”. Serial (Россия РТР)10.00 „Такая обычная жизнь”. Film (СТС)19.30 „Дикий” Film (НТВ)

Miercuri14.00 „Джими Нейтрон”. Desene animate (СТС)19.35 „Земский доктор. Жить заново”. Film(Россия РТР)21.30 „Fabrika” (Publika)

Joi10.50 „Рога и копыта: Возвращение”. Desene

animate (ТНТ)14.00 „O dădacă de Crăciun”. Film (Pro Tv)21.05 „Касл”. Serial (Sony)

Vineri08.55 „Озорные анимашки”. Desene animate(НТВ)20.30 „Fără scăpare”. Film (Pro TV)22.35 „Медиум”. Film (Sony)

Sîmbătă19.45 „Нечаянная радость”. Film (РоссияРТР)21.00 „În Trecerea anilor” (TVR 1)22.30 „Scăpat de sub control”. Film (Pro Tv)

Duminică20.30 „Формула счастья”. Film (Россия РТР)20.00 „Улыбка Мона Лизы”. Film (Sony)23.30 „Честь”. Film (НТВ)

VĂ RECOMANDĂM LA TV!

Citatul săptămîniiUn prieten este cineva care te cunoaşte aşa cum eşti, înţelege ce ai fost, acceptă ce ai devenit şi te lasă să creşti în continuare. William Shakespeare

Codare contra consumului de alcool

Psihoterapie PsihoanalizăDoctor Galina Aparu

Servicii licențiate

or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208Programare la tel.: 079521319

FELICITĂRI

UtilUn sfat pe săptămînăClătitele devin mai pufoase, dacă, în loc de apă, în aluat se pune apă minerală.

8ExpresulVineri, 5 octombrie

BerbecRiscaţi să provocaţi, din egoism, nişte conflicte familiale. La ser-

viciu veţi avea foarte multe de făcut şi vă veţi presta cu brio. Îndragoste, toate vă merg bine.

TaurVă aşteaptă, din punct de vedere afectiv, o perioadă de însingurare.

Sub aspect profesional, o retragere temporară vă permite să observaţinişte lucruri care le-aţi scăpat pînă acum.

GemeniVeţi avea o săptămînă foarte activă sub aspect social: veţi ieşi mult

din casă, veţi fi solicitaţi, sunaţi, căutaţi şi invitaţi peste tot. În continu -are, banii vor fi centrul preocupărilor.

RacDupă o perioadă de zburdălnicie şi distracţii, vă veţi întoarce la luc -

rurile serioase. Vor fi cîteva probleme la capitolul relaţii interumane:riscaţi să faceţi tot felul de gafe.

LeuSăptămîna stă sub semnul conflictului. Oriunde. Asta nu înseamnă

că veţi fi nervoşi şi iritabili, ci că, pur şi simplu, treceţi printr-operioadă în care certurile pot izbucni pe neaşteptate.

FecioaraSăptămîna stă sub semnul deplasărilor: cel mai probabil, vor apărea

călătorii neprevăzute, însoţite de un oarecare stres. Relaţiile sentimen-tale vor fi afectate de această stare de stres.

BalanţaVeţi trece prin nişte zile foarte bune, din punct de vedere al tonusu-

lui fizic şi psihic. Chiar şi atunci cînd nu vi se întîmplă nimic deosebit,veţi fi activi, binedispuşi.

ScorpionVă aşteaptă emoţii puternice legate de dragoste. Se recomandă o

retragere strategică şi stăpînirea geloziei. Veţi avea noroc la bani, darveţi şi cheltui destul de mult.

SăgetătorVeţi avea parte de nişte tulburări sentimentale. Vor exista şi nişte

îngrijorări, nişte nesiguranţe legate de bani, în special de baniiîmprumutaţi altora.

CapricornVeţi fi foarte preocupaţi de latura financiară. Toate au şanse să iasă

aşa cum vă doriţi. Vă bucuraţi de o perioadă bună în dragoste. Profe-sional, vă bate gîndul unei schimbări serioase.

VărsătorDragostea va fi în centrul atenţiei. Orice veţi întreprinde în acest

sens vă va reuşi. Există însa riscul unor incidente profesionale. Prob-leme cu banii nu vor exista.

PeştiO săptămînă favorabilă rezolvării problemelor amînate, pentru că

au toate şansele să se rezolve cu bine. În dragoste, perioada este maifavorabilă celor singuri decît celor cuplaţi.

Horoscop | 8 – 14 octombrieLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Luni Cuv. Eufrosinia; SF. Irh.Gherman; Cuv. Serghie de Radonej.

Marţi Sf. Apostol şi Evanghe-list Ioan Teologul; Sf. Irh. Tihon;Cuv. Efrem.

Miercuri Sf. Mc. Calistrat, Pet -ru; Sf. Ap. Marcu; Sf. Cuvioşii Ig-natie, Savatie.

Joi Cuv. Hariton Mărturisitorul;Soborul Sf. Părinţi de la Lavra dinKiev; Sf. Veaceslav; Sf. CuvioşiiChiril şu Maria.

Vineri Sf. Cuvioşi Chiriac, Teofan.

Sîmbătă Sf. Irh. Mihail; Sf. Mc.Grigorie.

Duminică Duminica XIX. Aco -perămîntul Maicii Domnului.Pomenirea tuturor sfinţilor cares-au proslăvit pe pămîntul Mol -do vei. Icoana Maicii Domnuluide la Mănăstirea Hîrbovăţ.

Ieftin și la îndemînăMustul pentru un organism puternic

Există o licoare care să-ţi dea energie, iar petermen lung să te ajute să îmbătrîneşti mai încet?Se pare că da. E vorba de must, o băutură laîndemînă în această perioadă, cunoscută sub de-numirea de “sînge vegetal”.

Cum te ajută? Mustul, bogat în vitamine, polifenoli şi mine -

rale, stimulează sistemul nervos, reduce retenţiade apă şi energizează. Este indicat persoanelorcare susţin eforturi intelectuale intense, dar şicelor în convalescenţă, deoarece stimuleazăim u nitatea şi refacerea organismului prin conţi -nutul ridicat de vitamina C. Consumat pe termenlung, sucul de struguri încetineşte procesele dis-tructive din organism. Asta înseamnă că îmbăt -rînim mai greu.

Cum îl prepari? Pentru ca mustul să aibă toate beneficiile de mai

sus, este important să înveţi să-l prepari. În pri -mul rînd, trebuie să ştii că mustul făcut la bunici,din care se obţine vinul, nu este alegerea cea maibună. Şi asta, pentru că nu mai conţine cojile destruguri care au cea mai mare parte din antio xi -danţi. Mai bun este mustul preparat din strugurizdrobiţi în blender, cu tot cu coajă, după ce le-aiscos seminţele. Odată preparat, mustul se beaimediat. În nici un caz nu se fierbe, deoarece ast-fel se pierde o parte din vitamine şi din minerale.

Cura cu must Poţi începe cura cu cîte trei pahare de must

proaspăt în fiecare zi, între mesele principale. Întimp, poţi creşte cantitatea pînă la doi litri pe zi.Pe parcursul curei (care poate dura atît timp cîtgăseşti struguri), este bine să nu mai consumămalte fructe sau dulciuri, deoarece mustul estedeja bogat în zahăr.

Din cauza excesului de zahăr, mustul estecontraindicat diabeticilor şi persoanelor care vorsă slăbească. Cura de must este bună într-o seriede afecţiuni: intoxicaţii cronice, artrite, consti -paţie, hemoroizi, surmenaj fizic şi intelectual,sechele post-hepatice, bronşite, calculoze, tuber -cu loză, tumori canceroase cu localizare pulmo -nară şi în afecţiuni ale pielii - dermatoze. Pentrupersoanele aflate în convalescenţă, anemicie,pentru copii sau bătrîni, se recomandă 500 mili -lit ri de suc proaspăt de struguri pe zi.

Studiile recente au arătat că la persoanelevîrstnice, care au consumat două-trei ceşti de sucde strugure zilnic, s-a constatat o îmbunătăţire aproblemelor legate de memorie. Un pahar de sucde struguri seara, înainte de culcare, te ajută sădormi mai bine, să ai un somn sănătos.

Calendar creștin-ortodox8 – 14 octombrie

Un individ se opreştre cu maşina într-un blocaj de trafic ru-tier. Imediat îi bate cineva în geamul maşinii:

- Domnule, teroriştii au ocupat Parlamentul şi cer 10 mili -oane de dolari răscumpărare ca să-i elibereze pe deputaţi. Încaz contrar, ameninţă că îi vor stropi cu benzină şi le vor dafoc. Acum mergem din maşină în maşină şi facem cîte o chetă.

- Bine! Şi cam cît dă fiecare?, întreabă omul din maşină.- Cam cinci litri de benzină!

Voronin în faţa alegătorilor entuziasmaţi, ţine un discurs:- Dragii mei concetăţeni, Partidul comuniştilor a hotărît să facă

o lume nouă!- Uraaaa!!! strigă cu toţii într-un glas şi mai entuziasmaţi.- Am zis o lume nouă, nu vouă!

Bancuri

Ingrediente:Un pachet cu piept de

pui, 200 gr şuncă, 200 grcaşcaval, 4 ouă, sare, piper,pesmeţi măcinaţi.

Mod de preparare:Pieptul de pui întreg se

taie pe orizontală. Se bateuşor cu ajutorul ciocănaşuluide bucătărie. Cu cuţitul fa -cem o tăietură sub formă de

buzunăraş, în care aranjămşunca şi caşcavalul.

Batem ouăle cu sare şipiper. Trecem carnea bătutăşi împănată cu şuncă şi caş -caval prin făină, prin ou, apoiprin pesmeţii măcinaţi. O ru-menim într-o tigaie cu uleiîncins, apoi scoatem fileul peo hîrtie absorbantă. Este de-licios, căci caşcavalul se to -

peşte şi se obţine un miezcre mos.

Piept de pui cu surpriză

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Cunoscut sub denumireapopulară de „Umbra iepure-lui“, Asparagusul este oplantă mereu verde, avîndlăstari lungi, subţiri, flexi-bili, pe care sînt prinse frun-zele. Unele specii de Aspa -ragus înfloresc toamna, flo-rile avînd dimensiuni micide forma unor steluţe - decele mai multe ori, de cu-loare albă. Aspectul decora-tiv al plantei este îmbogăţitşi de fructele sale - micisfere roşii, care însă sînt ot -răvitoare.

Atît aspectul ei de feri gă,cît şi uşurința cu care poa te fiîngrijită, au contribuit larăspîndirea plantei masiv şirapid. Fiind o plantă deco -ra tivă de apartament, As-paragusul poate fi așezat încoșuri suspendate, iar varapoate fi scos pe balcon.

ÎngrijireToate speciile de Aspara -

gus preferă locurile lumi-noase, însă ghiveciul tre -buie amplasat într-un loc fe -rit de razele directe ale soa -relui. Planta trebuie ferităde frig, iar în sezonul receaceasta nu trebuie ţinută lao temperatură mai mică de15 grade Celsius. Unele spe -cii rezistă şi la temperaturimai scăzute, însă nu maimici de zero grade. Aspara-gusul trebuie udat vara dinabundenţă, zilnic. Odată cusosirea iernii, această ope -raţiune se efectuează mairar, lăsînd ca solul să se usu -ce între udări. Atunci cîndaerul este foarte uscat, e bi -

ne ca frunzele să fie pulve -rizate cu apă. Din luna mar-tie şi pînă în septembrie, înapa folosită la udat se poateamesteca, odată la 15 - 20de zile, îngrăşămînt lichidpentru plante verzi. Aspara-gusul preferă terenul fertil,foarte bine drenat. Substra -tul recomandat pentru As-paragus trebuie să fie con -sistent: pămînt de ţelină şimraniţă în părţi egale, lacare se adaugă şi puţinnisip. Primăvara, pămîntultrebuie schimbat.

Înmulţire, paraziţi şi boliÎnmulţirea Asparagusu-

lui se realizează fie prin se -minţe, fie prin despărţireatufelor. Înmulţirea prin se -minţe se face, de preferinţă,primăvara. Acestea se plan -tează în pămînt, în paharemici, doar după ce au fostţinute în prealabil 24 de ore

în apă caldă. Asparagusulpoate fi înmulţit şi prin des-facerea plantei în mai multetufe de dimensiuni mai mici,care se plantează în ghiveceseparate.

Asparagusul se „teme“de micile insecte care atacăîn general lăstarii, dîndu-leun aspect urît. Atunci cîndeste victima păianjenuluiro şu, planta se îngălbeneşte.Apropo, păianjenul aparecînd Asparagusul este culti-vat într-un mediu prea caldşi uscat. De aceea este nece-sar să menţineţi umiditateaşi să trataţi planta cu un pro-dus împotriva acarienilor.

Asparagus, planta supranumită”Umbra iepurelui”

Stimaţi cetăţeni!Serviciul Fiscal de Stat vă informează ca din anul 2012 au intrat în vigoare metode in-directe de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice, prevăzute în capitolul 111din Titlul V al Codului fiscal.

Aceste metode vor fi aplicate persoanelor fizice rezidente, cetăţeni ai Republicii Moldova,care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi care, în perioada unui an fiscal, începîndcu 1 ianuarie 2012, obţin proprietăţi (bunuri imobiliare, valori mobiliare, mijloace de transport,mijloace băneşti) ce depăşesc cumulativ suma de 1 milion de lei, precum şi efec tuează chel -tuieli individuale, altele decît cele specificate mai sus, ce depăşesc suma de 500 mii lei.

Pentru a justifica cheltuielile ulterioare, cetăţenii care au avut disponibil de mijloace băneştila 1 ianuarie 2012, în sumă de peste 500 mii lei, sînt aşteptaţi la Inspectoratul Fiscal deStat teritorial, pînă la 31 decembrie 2012, pentru a depune Declaraţia cu privire la disponi-bilul de mijloace băneşti. În cazul în care disponibilul depăşea 1 milion de lei, Declaraţiatrebuie să fie însoţită de documentele care confirmă disponibilul sumei declarate.

Declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti va servi drept dovadă a acumulăriisumei declarate pînă la data de 01.01.2012. Disponibilul declarat nu va fi supus impozitării.Formularul Declaraţiei poate fi descărcat de pe site-ul Serviciului Fiscal de Stat:www.fisc.md sau obţinut de la inspectoratele fiscale de stat teritoriale, care au şi obligaţiade a oferi explicaţiile aferente completării şi depunerii Declaraţiei.

Informatii suplimentare la: 0-8000-1525, 023623691, 023622431

8 octombrie: noaptea - +17° (cer senin); ziua - +17° (cer senin).

9 octombrie: noaptea - +8° (cer senin); ziua - +16° (cer senin).

10 octombrie: noaptea - +11° (cer parţial noros, ploaie slabă); ziua- +18° (cer parţial noros, ploaie slabă).

11 octombrie: noaptea - +5° (cer parţial noros, ploaie slabă); ziua- +16° (cer senin).

12 octombrie: noaptea - +4° (cer senin); ziua - +16° (cer parţialnoros, ploaie slabă).

13 octombrie: noaptea - +4° (cer parţial noros, ploaie slabă); ziua- +15° (cer senin).

14 octombrie: noaptea - +4° (cer senin); ziua - +16° (cer senin).

(După: www.gismeteo.md)

Prognoza meteo | 8 – 14 octombrie