expresul nr 222

8
Ştirea săptămînii Accident grav la Ungheni. O persoană a decedat Un microbuz de marca Ford Transit a tamponat un tractor. Accidentul a avut loc vinerea trecută. Ambii conducători auto au rămas în viață, iar pasagerul din tractor, un bărbat în vîrstă de aproximativ 70 de ani, a decedat pe loc. Porivit lui Andrei Costenco, inspector la Secţia Poliţie Rutieră Ungheni, vinovat de accident se face şoferul microbuzului. Citiţi în numărul curent Viaţa de lîngă noi 25 de ani, trei copii şi 1001 de probleme S-a căsătorit pe cînd era o copilă. „Aveam 15 ani fără o lună”, spune. Acum are 25 de ani, dar i se pare că a trăit o viaţă întreagă, căci a reuşit să simtă pe propria piele ce înseamnă ura, trădarea şi răzbunarea. Vezi pag. 4 Evenimentul a avut loc la Biblioteca Naționa- lă din Chişinău, în pre- zenţa a numeroşi oaspeţi de valoare. “Este o car- te-document, este un al- bum de artă, pentru că şi monumentul de la Nis- poreni este unul de artă”, a ţinut să menţioneze, chiar în debutul lansării, autoarea. Apariţia aces- tui album a fost salutată şi de scriitorul Nicolae Dabija, care s-a declar- ant satisfăcut de initia- tiva postului de radio “Vocea Basarabiei” de a înălţa la Nisporeni o Cru- ce a mântuirii neamului românesc. “Avem nevoie de cît mai mult cruci, căci în prezent Basarabia e o ţară de morminte”, a spus scriitorul. Dînsul a rea- mintit asistenţei că şi el venise cu o initiativă, în anul 2000, de a înălţa o cruce pe cel mai înalt deal din R.Moldova, dealul Bălăneştilor din raionul Nisporeni, marcînd ast- fel cei 2000 de ani ai creştinismului. Iniţiativa dînsului însă atunci nu a fost susţinută. “Lansarea albumului este un ecou al Crucii de la Nisporeni. Crucea este un ecou al apariţiei la Nis- poreni a postului de radio “Vocea Basarabiei”, a sub- liniat deputatul Valeriu Saharneanu, unul dintre fondatorii postului de ra- dio “Vocea Basarabiei”, preşedintele Uniunii Jur- naliştilor din Moldova. “Cei care vor veni şi se vor uita la această Cruce să înţeleagă că o idee se poate transforma într-un proiect de importanţă naţională”, a continuat dînsul. Veaceslav Ţîbu- leac, directorul postului de radio “Vocea Basara- biei”, a explicat şi de ce s-a produs minunea: “Dumnezeu a fost aşa de mare încît am reuşit într-un termen scurt să înălţăm această Cruce ca- re a devenit un adevărat simbol”. Albumul a apărut la Editura Print Magic din Onești, județul Bacău şi reflectă cele mai emoți- onante aspecte petrecute în momentul inaugurării Crucii în ziua de 28 au- gust 2011, fixează eta- pele şi personalitățile ca- re au contribuit la reali- zarea proiectului. Sezonul scăldatului poate fi declarat deschis la Ungheni Ultimele zile ale lunii aprilie au fost bogate în soare și căldură, fapt ce i-a motivat pe oameni să vină la plajă. Unii dintre ei au decis să se răcorească, avîntîndu-se în apele lacului Delia din Ungheni. „Apa e caldă și ne simțim foarte bine aici”, şi-au împăr- tășit impresiile doi tineri, care se bălăceau în lac în amurgul zilei de 30 aprilie. Deși soarele era pe la chindii, aceştia nu se grăbeau să iasă din apă. Potrivit lor, temperatura apei era de aproape 20 de grade Celsius. „Sezonul scăldatului poate fi declarat deschis”, au exclamat ei. Un nisporenean a expus în incinta Consulatului României în Republica Moldova Pictorul Gheorghe Ţărnă, originar din satul Ciuteşti, raionul Nisporeni, şi-a expus recent lucrările, reunite în expoziţia de pictură „Cîntec de dor”, în incinta Consulatului României în Re- publica Moldova. Genericul expoziţiei sale personale este semni- ficativ şi exprimă dragostea autorului faţă de meleagurile natale. Anume amintirile din copilărie, tradiţiile şi obiceiurile de la ţară îl inspiră pe artist şi la ora actuală. Semnificative în acest sens sînt şi denumirile lucrărilor sale: “Cîntec de dor”, “Hotar de sat”, “Păsări în zbor”, “Scrisoare de la bunica”. Expoziţia pictorului Gheorghe Ţărnă a fost vernisată în cadrul proiectului „Artă fără frontiere”, dînsul expunînd 23 de tablouri în ulei şi acril. Premii Ex libris Cu ocazia zilei bibliotecarului, biblioteca publică „Dimitrie Cantemir” din Ungheni a decernat premii speciale pentru „prietenii cărţii şi ai bibliotecii”. „Ne-am inspirat de la Biblioteca Naţională, care desfăşoară deja de doi an Gala premiilor Galex. Noi am hotărît să organizăm o gală a premiilor Ex libris. Se ştie că „Ex libris” vine din limba latină şi înseamnă „din cărţile mele”. Oamenii care vor primi aceste premii credem că sînt foarte aproape de carte, că promovează cartea, lectura, biblioteca”, a spus Victoria Bernic, di- rectoarea bibliotecii. Printre cei 15 premianţi ai primei ediţii se numără şi „Expresul”. S-a decis ca laureaţii premiilor „Ex libris” să devină membri fondatori ai unei fundaţii cu acelaşi nume, care, prin acţiunile lor, să atragă cît mai multă lume în bibliotecă. Au învăţat în practică ce înseamnă o afacere Şcoala Profesională din Nisporeni şi șase colegii din republică, printre care şi Colegiul Agroindustrial din Ungheni, au participat la ediţia a V-a a Tîrgului Naţional al Firmelor de Exerciţiu din Moldova. Circa 200 de elevi din cele şapte instituţii de învăţămînt au concurat timp de două zile, simulînd promovarea produselor şi serviciilor, realizînd diverse operaţiuni de afaceri, imitînd situaţii profesionale reale. Potrivit viceministrului Educaţiei, Loretta Han- drabura, firma de exerciţiu este un concept didactic, bazat pe învăţarea prin practică. Este o simulare a unei firme reale, o imitaţie a unei situaţii profesionale reale, cu obiective educaţionale. Astfel, elevii reuşesc să obţină noi cunoştinţe, care să le permită să se realizeze cu succes pe viitor. Știri expres Expresul Ziua de azi La 4 mai 1904, începe construcţia Canalului Panama, cu o lungime de 77 km, care leagă oceanele Atlantic și Pa- cific, fiind unul dintre cele mai mari proiecte de inginerie între- prinse vreodată. La construcția lui au murit circa 27500 de muncitori. În prezent, anual, prin canal trec peste 14 000 de nave, transportînd peste 20300 milioane de tone de marfă. Vor cumpăra terenurile ţăranilor Guvernul a avizat pozitiv achiziţia terenurilor din raionul Ungheni cu suprafaţa de 0,4994 ha pentru construcţia gazoductului Ungheni - Iaşi. De cumpărarea acestora se va ocupa Ministerul Economiei. Terenurile agricole vor fi achiziţionate de la persoanele fizice din Zagarancea, iar Mi- nistrul Economiei, conform planului general de construcţie a gazoductului, va prezenta Guvernului propuneri de modificare a destinaţiei terenurilor. 435 milioane de euro pentru un drum de fier nou O cale ferată cu un ecartament standard de 1435 mm va fi construită pe traseul Chișinău-Iași. Proiectul este inițiat de directorul general al Căilor Ferate din Moldova, Vitalie Strună, care speră să obţină sprijin de la Uniunea Europeană pentru finanţarea tronsonului ce va fi complet electri- ficat, scrie revista Railway PRO. Valoarea unui astfel de proiect se estimează la 435 milioane de euro. Nemulţumiţi de drumurile din oraş Nisporenenii se declară nemulţumiţi de calitatea drumurilor atît din oraşul, cît şi din raionul Nisporeni. Autorităţile dau din umeri neputincioase: nu-s bani, căci reparaţia costă foarte mult. În plus, după iarna ce a trecut, drumurile s-au deteriorat şi mai mult. Ştiri de pe Expresul.com Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași Vineri, 4 mai 2012 | Anul V, NR 17(222) PP Expresul Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231 Membru al Asociaţiei Presei Indepen- dente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Redactor: Dumitru Mititelu Secretar de redacţie: Vitalie Harea Reporteri: Natalia Junghietu, Ina Landa Contabil-şef: Angela Covaliov Manager vînzări: Ina Landa Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Tiraj total: 2800 ex. P - publicitate, PP - publicitate politică Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: (236) 28575, 23742 Mobil: 069042758, 079389088 E-mail: [email protected] Web: www.expresul.com După monumentul propriu-zis, iată că apare şi istoria sa Cheia succesului Tău! ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550 Hotelul „Vila Verde” vă așteaptă zilnic cu ușile deschise Servicii de calitate, prețuri accesibile (400 lei/zi) Adresa: or. Ungheni, str. Națională, 5 Telefoane: (0236) 23399, 23535, 060400900 Crucea Mântuirii Neamului Românesc, înălţată cu şapte luni în urmă la Nis- poreni, s-a ales deja cu o carte. Pe 27 aprilie, într-o zi cu o semnificaţie deosebită – în Republica Moldova a fost marcată Ziua drapelului de stat – a fost lansat un album de texte şi fotografii înti- tulat „Crucea Mântuirii Neamului Româ- nesc”, semnat de Maria Dohotaru, unul dintre ctitorii Crucii de la Nisporeni.

Upload: expresul-ungheni

Post on 29-Mar-2016

239 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

La 4 mai 1904, începe construcţia Canalului Panama, cu o lungime de 77 km, care leagă oceanele Atlantic și Pa- cific, fiind unul dintre cele mai mari proiecte de inginerie între- prinse vreodată. La construcția lui au murit circa 27500 de muncitori. În prezent, anual, prin canal trec peste 14 000 de nave, transportînd peste 20300 milioane de tone de marfă. Știri expres 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550 PP Expresul Citiţi în numărul curent

TRANSCRIPT

Page 1: Expresul NR 222

Ştirea săptămîniiAccident grav la Ungheni. O persoană a decedatUn microbuz de marca Ford Transit a tamponat un tractor.Accidentul a avut loc vinerea trecută. Ambii conducătoriauto au rămas în viață, iar pasagerul din tractor, un bărbatîn vîrstă de aproximativ 70 de ani, a decedat pe loc. Porivitlui Andrei Costenco, inspector la Secţia Poliţie RutierăUngheni, vinovat de accident se face şoferul microbuzului.

Citiţi în numărul curentViaţa de lîngă noi25 de ani, trei copii şi 1001 de problemeS-a căsătorit pe cînd era o copilă. „Aveam 15 ani fără o lună”, spune. Acum are 25 de ani, dar i se pare că a trăit o viaţă întreagă, căci a reuşit să simtă pe propria piele ce înseamnă ura, trădarea şi răzbunarea.

Vezi pag. 4

Evenimentul a avutloc la Biblioteca Națio na -lă din Chişinău, în pre -zenţa a numeroşi oaspeţide valoare. “Este o car -te-document, este un al -bum de artă, pentru că şimonumentul de la Nis-poreni este unul de artă”,a ţinut să menţioneze,chiar în debutul lansării,autoarea. Apariţia aces-tui album a fost salutatăşi de scriitorul NicolaeDabija, care s-a declar-ant satisfăcut de initia-tiva postului de radio“Vocea Basarabiei” de aînălţa la Nisporeni o Cru - ce a mântuirii neamuluiromânesc. “Avem nevoiede cît mai mult cruci, căciîn prezent Basarabia e oţară de morminte”, a spusscriitorul. Dînsul a rea -min tit asistenţei că şi elvenise cu o initiativă, înanul 2000, de a înălţa ocruce pe cel mai înalt deal

din R.Moldova, dealulBălăneştilor din raionulNisporeni, marcînd ast-fel cei 2000 de ani aicreştinismului. Iniţiativadînsului însă atunci nu afost susţinută.

“Lansarea albumuluieste un ecou al Crucii dela Nisporeni. Crucea esteun ecou al apariţiei la Nis -poreni a postului de radio“Vocea Basarabiei”, a sub -liniat deputatul ValeriuSaharneanu, unul dintrefondatorii postului de ra -dio “Vocea Basarabiei”,preşedintele Uniunii Jur -naliştilor din Moldova.“Cei care vor veni şi sevor uita la această Crucesă înţeleagă că o idee sepoate transforma într-unproiect de importanţănaţională”, a continuatdînsul. Veaceslav Ţîbu -leac, directorul postuluide radio “Vocea Basara-biei”, a explicat şi de ce

s-a produs minunea:“Dumnezeu a fost aşade mare încît am reuşitîntr-un termen scurt săînăl ţăm această Cruce ca -re a devenit un adevărat

simbol”.Albumul a apărut la

Editura Print Magic dinOnești, județul Bacău şireflectă cele mai emoți -o nante aspecte petrecute

în momentul inaugurăriiCrucii în ziua de 28 au-gust 2011, fixează eta -pe le şi personalitățile ca -re au contribuit la reali -za rea proiectului.

Sezonul scăldatului poate fi declarat deschis la Ungheni

Ultimele zile ale lunii aprilie au fost bogate în soare și căldură,fapt ce i-a motivat pe oameni să vină la plajă. Unii dintre ei audecis să se răcorească, avîntîndu-se în apele lacului Delia dinUngheni. „Apa e caldă și ne simțim foarte bine aici”, şi-au împăr -tă șit impresiile doi tineri, care se bălăceau în lac în amurgul zileide 30 aprilie. Deși soarele era pe la chindii, aceştia nu se grăbeausă iasă din apă. Potrivit lor, temperatura apei era de aproape 20 degrade Celsius. „Sezonul scăldatului poate fi declarat deschis”, auex clamat ei.

Un nisporenean a expus în incinta Consulatului României în Republica Moldova

Pictorul Gheorghe Ţărnă, originar din satul Ciuteşti, raionulNisporeni, şi-a expus recent lucrările, reunite în expoziţia depictură „Cîntec de dor”, în incinta Consulatului României în Re-publica Moldova. Genericul expoziţiei sale personale este semni-ficativ şi exprimă dragostea autorului faţă de meleagurile natale.Anume amintirile din copilărie, tradiţiile şi obiceiurile de la ţară îlinspiră pe artist şi la ora actuală. Semnificative în acest sens sînt şidenumirile lucrărilor sale: “Cîntec de dor”, “Hotar de sat”, “Păsăriîn zbor”, “Scrisoare de la bunica”. Expoziţia pictorului GheorgheŢărnă a fost vernisată în cadrul proiectului „Artă fără frontiere”,dînsul expunînd 23 de tablouri în ulei şi acril.

Premii Ex librisCu ocazia zilei bibliotecarului, biblioteca publică „Dimitrie

Cantemir” din Ungheni a decernat premii speciale pentru „prieteniicărţii şi ai bibliotecii”. „Ne-am inspirat de la Biblioteca Naţională,care desfăşoară deja de doi an Gala premiilor Galex. Noi am hotărîtsă organizăm o gală a premiilor Ex libris. Se ştie că „Ex libris”vine din limba latină şi înseamnă „din cărţile mele”. Oamenii carevor primi aceste premii credem că sînt foarte aproape de carte, căpromovează cartea, lectura, biblioteca”, a spus Victoria Bernic, di-rectoarea bibliotecii. Printre cei 15 premianţi ai primei ediţii senumără şi „Expresul”. S-a decis ca laureaţii premiilor „Ex libris”să devină membri fondatori ai unei fundaţii cu acelaşi nume, care,prin acţiunile lor, să atragă cît mai multă lume în bibliotecă.

Au învăţat în practică ce înseamnă o afacere

Şcoala Profesională din Nisporeni şi șase colegii din republică,printre care şi Colegiul Agroindustrial din Ungheni, au participatla ediţia a V-a a Tîrgului Naţional al Firmelor de Exerciţiu dinMoldova. Circa 200 de elevi din cele şapte instituţii de învăţămîntau concurat timp de două zile, simulînd promovarea produselor şiserviciilor, realizînd diverse operaţiuni de afaceri, imitînd situaţiiprofesionale reale. Potrivit viceministrului Educaţiei, Loretta Han-drabura, firma de exerciţiu este un concept didactic, bazat peînvăţarea prin practică. Este o simulare a unei firme reale, oimitaţie a unei situaţii profesionale reale, cu obiective educaţionale.Astfel, elevii reuşesc să obţină noi cunoştinţe, care să le permităsă se realizeze cu succes pe viitor.

Știri expres

Expresul Ziua de aziLa 4 mai 1904, începeconstrucţia Canalului Panama,cu o lungime de 77 km, careleagă oceanele Atlantic și Pa-cific, fiind unul dintre cele maimari proiecte de inginerie între-prinse vreodată. La construcția

lui au murit circa 27500 de muncitori. În prezent, anual, princanal trec peste 14 000 de nave, transportînd peste 20300milioane de tone de marfă.

Vor cumpăra terenurile ţăranilorGuvernul a avizat pozitiv achiziţia terenurilor din raionul Ungheni cu suprafaţa de 0,4994 ha

pentru construcţia gazoductului Ungheni - Iaşi. De cumpărarea acestora se va ocupa MinisterulEconomiei. Terenurile agricole vor fi achiziţionate de la persoanele fizice din Zagarancea, iar Mi -nis trul Economiei, conform planului general de construcţie a gazoductului, va prezenta Guvernuluipropuneri de modificare a destinaţiei terenurilor.

435 milioane de euro pentru un drum de fier nou

O cale ferată cu un ecartament standard de 1435 mm va fi construită pe traseul Chișinău-Iași.Proiectul este inițiat de directorul general al Căilor Ferate din Moldova, Vitalie Strună, care sperăsă obţină sprijin de la Uniunea Europeană pentru finanţarea tronsonului ce va fi complet electri-ficat, scrie revista Railway PRO. Valoarea unui astfel de proiect se estimează la 435 milioane deeuro.

Nemulţumiţi de drumurile din oraş

Nisporenenii se declară nemulţumiţi de calitatea drumurilor atît din oraşul, cît şi din raionulNisporeni. Autorităţile dau din umeri neputincioase: nu-s bani, căci reparaţia costă foarte mult. Înplus, după iarna ce a trecut, drumurile s-au deteriorat şi mai mult.

Ştiri de pe Expresul.com

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Vineri, 4 mai 2012 | Anul V, NR 17(222)

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Indepen-dente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)Director: Lucia BacaluRedactor: Dumitru MititeluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri:Natalia Junghietu, Ina LandaContabil-şef: Angela CovaliovManager vînzări: Ina LandaTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuTiraj total: 2800 ex.P - publicitate, PP - publicitate politicăAdresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26,oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742Mobil: 069042758, 079389088E-mail: [email protected]: www.expresul.com

După monumentul propriu-zis,iată că apare şi istoria sa

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Hotelul „Vila Verde” vă așteaptă zilnic cu ușile deschiseServicii de calitate, prețuri accesibile (400 lei/zi)

Adresa: or. Ungheni, str. Națională, 5Telefoane: (0236) 23399, 23535, 060400900

Crucea Mântuirii Neamului Românesc,înălţată cu şapte luni în urmă la Nis-poreni, s-a ales deja cu o carte. Pe 27aprilie, într-o zi cu o semnificaţiedeosebită – în Republica Moldova a fostmarcată Ziua drapelului de stat – a fostlansat un album de texte şi fotografii înti -tulat „Crucea Mântuirii Neamului Româ-nesc”, semnat de Maria Dohotaru, unuldintre ctitorii Crucii de la Nisporeni.

Page 2: Expresul NR 222

2Expresul

Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, s-a apucat să numere zilele de odihnă ale bugetarilor. Edilul crede că moldovenii se odihnesc prea mult. Iar ca să demonstreze acest lucru a făcut o comparaţie cu Germania. “Ei, fiind ţară bogată, luni au lucrat, marţi, 1 mai - toată lumea liber. Noi, fiind ţară săracă - luni ne-am odihnit. Lucrăm sîmbăta. Ce mai lucrăm noi sîmbăta. La amiază bate vîntul peste tot”, a precizat dînsul. (Publika.md)

Eveniment

Vineri, 4 mai

UngheniÎn dimineaţa zilei de 27

aprilie, în Scuarul „Grigo -re Vieru” din centrul Un -gheniului a cîntat fanfaramilitară, dînd parcă deves te că, de acum înainte,aici va flutura în perma nen -ţă, pe un catarg cu înăl ţi -mea de 9 metri, un falnictricolor. „Noi credem că eo idee foarte bună să ar -borăm drapelul aici, lîngăGrigore Vieru, pentru că elşi-a iubit ţara, şi-a iubit po -porul, a iubit acest neam şiacest pămînt”, a menţionat

Alexandru Ambros, prima -rul de Ungheni, în discur-sul său.

În mod festiv, tricolorula fost arborat de către un -gheneanca Valentina Deli -on, multiplă campioană na -ţională la atletism, cîşti gă -toare a numeroase compe -tiţii internaţionale, parti ci-pantă la Jocurile Olimpicedin Beijing din 2008, pre-cum şi de antrenorul aces-teia, Mihai Grosu. Preşe din -tele raionului, Iurie Toma,a făcut cadou primăriei Un -gheni un tricolor, îndem-nîdu-i pe cei prezenţi să

res pecte drapelul de stat şisimbolica naţională în fie -care zi, oriunde s-ar afla.(Natalia Junghietu)

Nisporeni„Este o mîndrie, un semn

al statalităţii RepubliciiMol dova”, astfel a ca rac te -rizat primarul de Nispo -reni, Ion Gangan, trico -lorul, subliniind, totodată,că acesta, prin culorilesale, înseamnă patriotism,bogăţie, pace. „E o săr -bătoare foarte importantă”,a remarcat şi vicepre şe din -

tele raionului, Ion Mun tea -nu. Dînsul şi-a exprimatdo rinţa să vadă arborat tri-colorul şi pe la casele oa -me nilor, aşa cum se în tîm-plă în multe state democ-ratice din lume. „L-am aş -teptat foarte mult, ca să neidentifice cine sîntem şi deunde venim”, a subliniatoficialul.

În dimineaţa zilei de 27aprilie, oficialităţi locale,dar şi oameni de rînd, auvenit în Piaţa „Ştefan celMare” din centrul oraşuluiNisporeni, pentru a-şi ex-prima stima şi respectul

fa ţă de drapelul de stat alRepublicii Moldova, de -pu nînd flori la monumen-tul lui Ştefan cel Mare şiSfînt. Preşedintele raionu-lui, Vasile Bîtca, partici-pant la conflictul armat depe Nistru din 1992, a ţinutsă sublinieze că în acele zi -le dramatice tricolorul i-aînsoţit pretutindeni şi le-adat puteri. Dînsul a chemataudienţa să-l cinsteascămereu şi oriunde, sublini-ind că Ziua drapelului esteo sărbătoare importantăpen tru R.Moldova. (LuciaBacalu)

Călăraşi Tricolorul a fost omagi -

at şi la Călăraşi, dar, în te -mei, de elevi ai şcolilor şiliceeeor din oraş. În rest,din cauza organizării proas -te din partea factorilor derăspundere, au venit doarvreo două duzini de adulţi,partea leului constituind-ocei care nu puteau lipsi dela o asemenea acţiune.

Deşi festivitatea s-a des -făşurat în faţa Primăriei Că -lăraşi, nici un edil al ora şu-lui nu a fost prezent. Vla -dimir Susarenco, vicepri-marul de Călăraşi, a dec la-

rat că „în această zi rep re -zint Partdiul Liberal Democ -rat, din partea căruia înmî -nez unor instituţii şcolaredin oraş scrisori de felici -tare semnate de preşe din -tele partidului, Vlad Filat”.Întrebat, după miting, dece a fost aşa de slabă pre -gătirea către eveniment(nici chiar gunoiul adunatlîngă borduri nu fuseseevacuat, iar pe sediul fos-tei filiale a Moldtelecomdin apropiere tricolorul eraarborat în poziţia de bernă,lipsind doar panglica neag -ră), oficialul a răspuns că„nici nu ştie cine a pregătitacţiunea şi de ce a lipsitprimarul, dar şi alte ofici -a lităţi”. În mulţime se au -zeau vorbe: „Noroc că auadus copiii, altfel nu maiera nici un miting pe pot ri -va importanţei eveni men - tului”. (Tudor Josanu)

Ziua Drapelului de Stata fost instituită de Parla-ment la 23 aprilie 2010, du -pă 20 de ani de la desem na-rea lui oficială, pe 27 ap -rilie 1990, de către deputa -ții primului Legislativ.

„Armata de azi nu se com pa -ră cu cea din anii 90. Cei carepleacă acum în armată se vorîntoarce peste un an sănătoşi şipregătiţi pentru o nouă viaţă”, asubliniat Petru Langa, preşe din -tele comisiei raionale de încor-porare, vicepreşedintele raio nu-lui Ungheni, în cadrul unei fes -tivitaţi de „petrecere la armată”,organizată, pe 26 aprilie, la Cen -trul militar teritorial Ungheni.

Tinerii recruţi vor pleca, pen -tru trei săptămîni, la Centrul deinstruire din Bălţi, iar de acolo– în unităţi militare de pe teri-toriul Republicii Moldova. „Nuvă doresc o armată uşoară, ci vădoresc să o aveţi aşa cum esteea”, le-a urat Petru Langa.

Potrivit lui Gheorghe Cim-briciuc, comandantul Centruluimilitar teritorial Ungheni, pen-tru a trece comisia medico-mi -

litară au fost înscrişi peste 100 detineri. „La ora actuală, o aten ţiesporită se acordă calităţii recru -ţilor, nu cantităţii”, a accentuat

comandantul centrului. Cea dea doua etapă de încorporare seva desfăşura la 25 iulie.

Natalia Junghietu

Zeci de tineri petrecuţi la armată

Ziua Drapelului naţional, sărbătorită aşa cum s-a putut în regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi

A fost dat startul încorporării de primăvară. Potrivitdatelor oferite de Centrul militar teritorial Ungheni, în prima etapă, au fost încorporaţi în rîndurile ArmateiNaţionale 22 de tineri din raionul Ungheni, 7 - din Nisporeni şi 17 - din Călăraşi.

O nouă premieră în R.Moldova: la Ungheni şi Făleşti vor funcţiona telefoane speciale, numite „Telefonul copilului”. Astfel, orice copil ce se simte lezat, care are nevoie de un sfat sau de ajutor, va putea apela la el.

De la celălalt capăt al firului îi va răs pun -de, în orice moment al zilei sau al nopţii, opersoană avizată.

„Telefonul copilului” va fi o subdivizi -une a asistenţei sociale, specialiştii sînt dejapregătiţi, sînt soluţionate şi problemele deordin tehnic”, a subliniat vicepreşedinteleraionului Ungheni, Tudor Rădeanu, şeful Di -recţiei Asistenţă Socială şi Protecţia Fami-liei. Telefonul va funcţiona în cadrul Cen -trului de Reintegrare Socială a TinerilorCREDO din Ungheni.

Locaţia a fost aleasă deloc întîmplător.Anume aici există cele mai mari posibilităţica cineva să răspundă la telefon în orice mo-ment. Informaţia primită va fi imediat ve ri -ficată, va fi plasată specialiştilor care vorîn cerca să ajute copilul aflat în dificultate.

Telefonul copilului va fi un serviciu pen-tru protecţia copilului. Iniţiatorii speră căprin intermediul acestuia vor reuşi să pri -

mească semnale cu privire la situaţiile deabuz, neglijare sau exploatare a copilului.

“Telefonul copilului” este instituit încad rul proiectului “Asigurarea dreptuluicopilului la familie şi protecţia acestuia deviolenţă, abuz şi neglijare”, implementat decătre AO “Parteneriate pentru fieare copil”,în parteneriat cu Guvernul Republicii Mol -dova.

În scurt timp, va fi cunoscut şi numărulde telefon la care vor putea apela şi semnalaneregulile comise împortiva copilului oricecetăţean, dar, în primul rînd, copilul. “Sîn-tem pregătiţi pentru a primi orice informaţiecare s-o transmitem serviciilor specilizatepentru a ajuta copilul”, a subliniat TudorRă deanu.

Lucia Bacalu

Un omagiu adus eroilor neamului

Un festival-concurs al cîntecului os -tăşesc se va desfăşura duminică, pe 6 mai,la Valea Mare. Va fi un omagiu adus ero -i lor neamului din toate timpurile, iar ziuaaleasă pentru des făşurarea acestuia estemai mult decît potri vită: foarte curînd,pe 9 mai, va fi marcată Ziua Victoriei şia comemorării eroilor căzuţi pentru in -dependenţa Patriei.

La festivalul-concurs vor participaartişti amatori din întreg raionul, aceştiaconcurînd în două categorii: solişti şiformaţii artisitice. „Ne dorim astfel săpromovăm cîntecul patriotic, cînteculostăşesc”, a declarat Galina Moraru, spe-cialist la Secţia cultură Ungheni.

Festivalul este unul tradiţional şi sedesfăşoară anual, doar că în ultima pe ri -oadă şi-a schimbat denumirea din „Cîn -tecele Credinţei, Dragostei şi Speranţei”în festivalul-concurs al cîntecului ostă -şesc. Odată cu aceasta, şi-a schimbat şiesenţa, organizatoarea evenimentului,Secţia Cultură Ungheni, renunţînd lacîntecele cu iz sovietic în favoarea celorstrămoşeşti.

Sînt invitaţi toţi doritorii. Înce pu -tul: ora 11.00, la Casa de cultură dinValea Mare.

Telefonul copilului – un nou serviciu social

Un tort de sărbătoare pentru ungheneni

Cu ocazia aniversării a 135-a de la inaugurarea podu-lui feroviar peste Prut, numit recent, printr-o decizie aConsiliului orăşenesc, „Gustave Eiffel”, PrimăriaUngheni a pregătit un tort gigant de toată frumuseţea.

Bijuteria culinară a costat 2600 de lei și a fost preparată decofetarii de la SA ”Ricco Mario”, filiala Sculeni. Anatol Vlă -deanu, specialist în probleme comerț de la Primăria Ungheni,s-a ocupat nemijlocit de identificarea celor mai iscusiți cofetaridin raion, care să poată îndeplini o comandă specială.

Inițial, era planificat un tort cu o greutate de 30 de kilograme,dar, după anumite calcule, s-a stabilit că va fi suficient şi un tortmai mic, de doar 20 de kilograme.

Zis şi făcut. Cofetarii de la Sculeni s-au apucat de lucru. Ana-tol Vlădeanu a avut grijă să le pregătească o schiță a poduluianiversar, astfel ca tortul să corespundă evenimentului. „Ne-amdorit să fie nu doar gustos, dar și cu un aspect deosebit”, a re-cunoscut dînsul.

Potrivit directorului SA ”Ricco Mario” filiala Sculeni, RicuCălin, tortul dedicat podului ”Eiffel” a fost preparat într-un timpfoarte scurt, la el lucrînd o echipă formată din trei cofetari cuexperiență. Dînsul nu a dorit să divulge tehnologia preparării,nici reţeta. A menţionat doar că au fost utilizate patru feluri dealuat. ”Un tort poate deveni uşor o operă de artă în mîinile unuicofetar care are o imaginație bogată și abilități de sculptor”, aremarcat Ricu Călin.

Iar cofetarii din Sculeni sînt adevăraţi artişti. Au demonstrat-odeja cu prisosinţă. Pînă în prezent, au realizat şi torturi sub for -mă de maşini, de flori etc. Cel mai mare tort a cîntărit 35 de ki -lograme, fiind comandat de reprezentanţi ai etniei rome.

Din tortul de sărbătoare „Eiffel” a reușit să guste multă lume,inclusiv Ambasadorul Franţei în R. Moldova, Excelenţa Sa GerardGuillonneau. Doar Anatol Vlădeanu n-a pus pe limbă nici măcar ofărîmă. „Nu l-am gustat, dar sînt sigur că a fost foarte gustos, căcis-a consumat repede și în întregime”, a spus dînsul în încheiere.

Ina Landa

Page 3: Expresul NR 222

Încă un premiu mare a adus acasă ansam -blul de dansuri popualre ”Struguraș” de laPalatul culturii din Ungheni. Grupa medie,formată din opt perechi de dansatori, a par-ticipat, pe 29 aprilie, la Festivalul-concursal dansului ungar, desfășurat în orașul Sa -rospatak, Ungaria.

Evenimentul a fost dedicat Zilei inter -naționale a dansului. Dansatorii ungheneniau cucerit publicul maghiar cu un dans aca-

demic - ”Rapsodie ungară”. Totodată, ei auprezentat, dar deja în afara concursului, osuită de dansuri populare moldoveneşti.

Potrivit Ninei Pricladov, coregraful an -samblului, dansatorii noştri au impresionatatît de mult gazdele Festivalului, încît lafinal conducerea orașului și-a exprimatdorința de a pune bazele unei ulterioareînfrățiri cu Ungheniul.

De notat că Sarospatak este un oraș din

nord-vestul Ungariei, cu o populație deaproximativ 18000 de cetățeni. Este renumitprin cetatea Rakoczi, ilustrată pe monedanaţională de 500 de forinți.

În scurt timp, „Strugurașul” va repre -zenta Ungheniul la un nou festival. De dataaceasta, în Bulgaria, la Festivalul interna -țional al tinerelor talente ”Золота перли на”.

Ina Landa

Superluna, termen generic ce se referă la cea mai mare lună plină a anului 2012, va putea fi observată în noaptea de sîmbătă spre duminică. Luna se va afla la 356.955 de kilometri de Pămînt şi va fi cu circa 16% mai strălucitoare decît de obicei. Exact invers va fi pe 28 noiembrie, cînd vom avea cea mai mică şi puţin luminoasă lună plină. (Space.com)

3Expresul

Eveniment

Vineri, 4 mai

În atenția consilierilor raionaliPe data de 17 mai, ora 10.00, în sala de ședințe a Consiliului rai -o nal Ungheni (str.Națională 11) se convoacă ședința ordinară aConsiliului raional Ungheni cu următoarea ordinea de zi:

1. Cu privire la organizarea odihnei copiilor în sezonul estival 2012.

2. Cu privire la darea de seamă a doamnei Iulia Pancu, vice pre -ședintele raionului.

3. Cu privire la aprobarea organigramei și statelor de personalale aparatului președintelui raionului, direcțiilor, secțiilor, ser-viciilor Consiliului raional.

4. Cu privire la aprobarea Regulamentului privind constituireafondului de rezervă al Consiliului raional Ungheni și utilizareamijloacelor acestuia.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină atenţionează

Proprietariii de teren agricol pot să procure poliţa de asigurare medicală

pînă la data de 31 octombrie 2012, cu reducere de 75% - 745,5 lei.

CNAM – alături de voi!CNAM – alături de populaţie!

Sănătatea e prioritară! Asigur-o!Agenţia teritorială CNAM:

Ungheni, str. Romană 27A, bir. 12Tel.: (236) 22736. Linia fierbinte: 0-800-99999

Evenimentul s-a produs înprezența Ambasadorului Franțeiîn Republica Moldova, GerardGuilloneau, a șefului Oficiuluiconsular al României din Un -gheni, Petre Lițiu, și a ofici ali -tăților locale. ”Pentru proiectelerealizate la Ungheni, pentru fap-tul că demonstrează că iubește înegală măsură şi Franța, și Re-publica Moldova, permiteți-misă inaugurăm aici, la Ungheni,un premiu pe care-l vom numi”Premiul Eiffel”, iar primul de -ținător al acestuia va fi domnulPhilippe Chaudier”, a declarat,

în cadrul festivităţilor prilejuitede cei 135 de ani ai podului fero -viar peste Prut, Alexandru Am-bros, primarul de Ungheni.

Vizibil marcat, deținătorul „Pre-miului Eiffel” a rostit un discursemoționant: „Acest premiu esteo onoare foarte mare pentru mi -ne și sper că eu nu voi fi și celdin urmă deținător al lui. La rîn-dul meu, promit să mă exprim șiîn continuare prin ac tivități soli-dare, frumoase pentru societa -te”. Philippe Chaudier și-a făcutun nume cu renume la Ungheni,datorită activității sale în dome-

niul implementării și realizăriiproiectelor de menire socială.Dînsul este fondatorul AO „De -ge țel”, prin intermediul căreia areușit să aducă la Ungheni, darşi în alte localităţi ale RepubliciiMoldova, ajutoare de sute de miide euro. Principiile pe care se

bazează întreaga sa activitate sîntsolidaritate și parteneriat. În anul2007, Philippe Chaudier a deve -nit cetățean de onoare al orașuluiUngheni. „Premiul Eiffel” i-afost decernat pentru facilitarearelațiilor moldo-franceze.

Ina Landa

Un premiu cu iz francez înmînat la Ungheni

Ziua Mondială a Libertăţii Presei este considerată unul dintrepilonii care contribuie la dezvoltarea unei societăţi democratice.Cu acest prilej, Primăria Ungheni adresează sincere felicitări rep -re zentanţilor mass-media, mulţumindu-le pentru eforturile depuse,pentru obiectivitatea de care dau dovadă. Vă dorim să vă exercitatiîn continuare meseria şi să vă bucuraţi de respectul, încrederea şiaprecierea cetăţenilor.

La multi ani!Cu respect, Alexandru Ambros,

primarul oraşului Ungheni

Sărbătoare la podul Eiffel din UngheniÎn după amiaza zilei de 27 aprilie, Primăria Ungheni a organizat o mare sărbătoare la podul peste Prut,proiectat de inginerul francez Gustave Eiffel şi inaugurat cu exact 135 de ani în urmă.

La eveniment a participat Ambasadorul Franţei în RepublicaMoldova, Excelenţa Sa Gerard Guilloneau, şeful Oficiului consulardin Ungheni, Petre Liţiu, oficialităţi locale.

A fost instituit şi un premiu special, numit “Premiul Eiffel”,acesta fiind decernat lui Philippe Chaudier, om de afaceri francezstabilit cu traiul la Ungheni de aproape zece ani, cetăţean de onoareal oraşului Ungheni.

Sărbătoarea a culminat cu o plimbare pe podul Eiffel şi de-gustarea unui tort gigant, de aproape 20 de kilograme, avînd formapodului Eiffel de la Ungheni.

În Georgia, la Zilele oraşului KutaisiO delegaţie a primăriei Ungheni, în frunte cu viceprimarul Du-

mitru Radu, a luat calea aerului spre Kutaisi, Georgia, pentru a par -ticipa la Zilele oraşului. “Deja de doi ani colaborăm cu adminis tra- ţia acestui oraş. Implementăm, împreună, un proiect vizînd dez-voltarea turismului”, a declarat primarul Alexandru Ambros. Pot -rivit dînsului, în prezent se lucrează asupra elaborării unei rutetu ristice pentru georgieni, care va începe de la beciurile din MileştiiMici, va continua la Ungheni, apoi turiştii vor trece Prutul, vor vi -zita cele mai importante mănăstiri de acolo şi vor reveni în R.Mol -dova, încheind traseul turistic la Cricova.

Şi Ungheniul va deveni un punct atractiv pentru turişti. “Avemce le arăta aici”, a subliniat primarul, menţionînd podul Eiffel, garaferoviară şi schimbarea roţilor pentru ecartamentul îngust al căiiferate, cele două biserici: una proiectată de renumitul arhitectAlexandru Bernardazzi, iar a doua – ctitorită de prinţul ConstantinMoruzi.

Graţie colaborării cu reprezentanţii oraşului Kutaisi vor urmaşi alte surprize ce vor contribui, cu siguranţă, la dezvoltarea turis-mului la Ungheni.

Fiind întrebat dacă nu se planifică şi semnarea unui Acord deînfrăţire între cele două oraşe, Alexandru Ambros a explicat călegislaţia Georgiei prevede proceduri foarte complicate pentru unasemenea acord. De aceea colaborarea va continua fără acesta, maiales că georgienii sînt dispuşi să se implice în dezvoltarea relaţiilorde colaborare cu unghenenii.

Comunicat informativÎM „Servicii Comunale Ungheni” anunţă pentru data de 14.05.2012,

ora 11:00, pe adresa: or. Ungheni, str. Naţională 7, în sala de şe -dinţe, desfăşurarea licitaţiei „cu strigare”:

- de vînzare a bunului imobil: complex alcătuit din patru con -strucţii nefinalizate cu numere cadastrale: 9201111.394.01;9201111394.02; 9201111.394.03; 9201111.394.04, amplasată pestr. Ion Neculce f/n, pe teren proprietate publică cu suprafaţa de1,7 ha, preţ iniţial: 2.500.000,00 (2 mln 500 mii) lei.

Taxa de participare la licitaţie: 100 de lei pentru persoanele fiz-ice şi 210 lei pentru persoanele juridice. Acontul 10 % din preţuliniţial de vînzare.

Informaţii la tel.: 0 (236) 26679, 22604 sau pe adresa: or.Ungheni, str. Livezilor 6.

Știri din Primăria Ungheni P

Evenimentul s-a produs pe26 aprilie. În fața unui public ex -clusiv feminin, format, în ma -joritate, din bibliotecare, atît dinoraș, cît și din raion, domnia saa fost încercat de emoții alese.

„Sînt stăpînit de emoții, de -oa rece, după șase cărți de umor,am reușit s-o fac și eu pe serio-sul”, a recunoscut oaspetele dela Nisporeni. Dînsul a subliniatcă ține foarte mult la ultimul săuvolum, pentru că are un con -ținut ce vizează toată lumea, in-diferent de statut social şi vîrstă.

„Sper că această carte va con-tribui la însănătoșirea moraleisocietății, căci țara noastră treceprintr-o criză multiaspectuală,în care se regășește și cea mo -rală”, a spus epigramistul.

Totuși, umorul în stilul lui Dră -gan nu s-a lăsat mult așteptat.Oaspetele a dat citire unor spi -cu iri din scrierile sale, ceea ce acreat o bună dispoziție în sală.„Am încununat ziua de azi cuclipe frumoase alături de dum -neavoastră. Ne-ați făcut să zîm-bim, să ne simțim bine, fru moa -

se și importante. Pentru aceasta,vă mulțumim”, i s-a adresat, înîncheiere, Victoria Bernic, di-rectoarea bibliotecii.

De menţionat că biblioteca -rele l-au lăsat pe Grigore Dră gansă plece doar după ce dînsul le-aoferit autograful său pe carteanou-lansată. Autorul, la rîndul

său, a dat asigurări că pînă lasfîrșitul anului 2012 va bucuracititorii săi şi cu alte lucrări.

Cartea lui Grigore Drăgan,„Sfaturi necesare pentru mic șimare”, a fost lansată anterior laNisporeni, pe 21 decembrie 2011.Evenimentul a avut loc la CasaNațională de cultură în prezențamai multor oapeți, printre careși colegii său de condei: umo -riștii Gheorghe Bîlici şi Ion De-viza, dar și academicianul Mi -hai Cimpoi.

Ina Landa

P.S. În aceeaşi zi, GrigoreDrăgan a vizitat şi redacţia„Expresul”, lăsîndu-ne în darcartea sa, supranumită deacademicianul Mihai Cimpoi„un ghid de morală practică”.

Specialist patrimoniu cultural şi turism din cadrul Secţieicultură Nisporeni, un om de o inteligenţă deosebită, unumorist recunoscut în întreaga republică, Grigore Drăganiată că a ajuns şi la Ungheni, la biblioteca publică „DimitrieCantemir”, unde şi-a lansat ultima sa carte, a șaptea lanumăr, intitulată ”Sfaturi necesare pentru mic și mare”.

„Premiul Eiffel”, instituit de primăria Ungheni cu ocaziaaniversării a 135-a de la inaugurarea podului feroviar peste Prut proiectat de inginerul francez Gustave Eiffel, a fost decernat, într-o atmosferă festivă, pe 27 aprilie, omului de afaceri Philippe Chaudier, cetăţean francez stabilit cu traiul, deja de un deceniu, la Ungheni.

Premiul mare pentru ”Struguraș”. De data aceasta – pentru un dans maghiar

Sfaturile epigramistului nisporenean, Grigore Drăgan, au ajuns și la Ungheni

Page 4: Expresul NR 222

4Expresul

Actual

Vineri, 4 mai

Moldovenii s-au confruntat cu o adevărată caniculă la sfîrşitul lunii aprilie. Meteorologii au înregistrat, în zilele de 29 și 30 aprilie, un nou record de temperatură pentru această perioadă, relevă Arena.md. Conform specialiștilor, temperatura maximă atmosferică a ajuns la valoarea de 32,5 grade Celsius, cu 1,2 grade mai mare decît maximul absolut înregistrat pînă în prezent.

Fetele sînt încă micuțe pen-tru a se deplasa singure la orașși de aceea sînt gata să facăorice, doar ca mama lor, Olesea,să le conducă la lecțiile supli-mentare de muzică. Andreea are6 ani, iar Arieana a împlinitchiar recent, pe 27 aprilie, 5anișori. Ambele frecventeazăgrădinița ”Licurici” din Mănoi -lești. La toamnă, drumurile lorse vor despărți. Una va merge lașcoală, în clasa întîi, iar cealaltăva mai rămîne la grădiniță.

”Este cam greu pentru noi săfrecventăm orele de muzică laoraș, dar merită”, spune mamafetelor. Nu o sperie nici cheltu-ielile, duble în comparație cuale altor părinți, pentru ocupa -ți ile muzicale ale fiicelor sale,dar și pentru costumele de sce -nă. Rezultatul este pe măsură.

Pe lîngă faptul că deja cunosc omulţime de cîntece, că participăla diferite concursuri, surorileNiculaevici au în „puşculiţa”lor muzicală și cîteva videocli -puri. Un motiv de mîndrie pen-tru părinți, pentru bunici și rudea fost și recenta distincție a An-dreei la concursul raional ”Într-uncoș cu viorele”, ediția a 6-a. Fe -tiţa s-a clasat pe locul doi.

De menționat că AndreeaNi culaevici frecventează Stu-dioul ”Do-Re-Micii” de un an,iar sora mai mică, Arieana, aredoar două luni de cînd se numă -ră printre membrii colectivului.Totuşi, ambele fete au deja în-registrate 11 cîntece.

Potrivit mamei, doar muzicaeste punctul de tangență între su - rori. În rest – sînt total diferite.Cea mai mare, Andreea, este le -

it taică-său. Mezina, Arieana, aremai multe trăsături comune curudele din partea mamei. Şi lacaracter se deosebesc. Andreeaeste o fire mai timidă, iar Ari e -ana – întruchiparea îndrăznelii.

Micele interprete de la Mă -noilești nu-și pot imagina nicimăcar o zi fără muzică, dar șifă ră... bunica Ala Albu. În drum

de la grădiniță spre casă, nepo -țe lele trebuie neapărat să intrepe la bunica, s-o vadă și să-şiîmpărtășească toate bucuriile șievenimentele zilei. A devenitdeja o tradiție, pe care, spun fe -tele, o vor respecta şi atunci cîndvor crește mari, căci își iubescnespus de mult bunicuța.

Ina Landa

Pentru surorile Andreea și Arieana Niculaevici din satulMănoilești, cea mai mare bucurie este atunci cînd merg la Ungheni, la Studioul muzical ”Do-Re-Micii”.

Nici o zi fără muzică și fără... bunicuţăPasionați de muzică | Rubrică realizată în parteneriat cu Studioul Do-Re-Micii

S-a căsătorit pe cînd era o co -pilă. „Aveam 15 ani fără o lună”,spune. Acum are 25 de ani, dar ise pare că a trăit o viaţă întrea gă,căci a reuşit să simtă pe prop riapiele ce înseamnă şi dragostea,şi ura, şi trădarea, şi răzbunarea.

La 17 ani a născut primul co -pil. A urmat al doilea, al treilea.Între timp, soţul ei s-a schimbatradical. A început s-o bată. Fărămilă. Metodic şi în permanenţă.„Mi-a zis că mă va face neom”,spune femeia tremurînd. Mo-tive găseşte o mie. Ba că nu-igospodină, ba că vorbeşte prea

mult la telefon, ba că a lăsat lu-mina aprinsă în casă... „Mă batepe mine, bate copiii. Doamnefereşte ce-i cu el, mai ales cîndbea”, îşi continuă ea povestea.

A răbdat ani în şir. Recu noaş -te că i-a fost ruşine să spună des -pre necazurile ei. Ce va zice lu -mea?

În momentul în care nu a mairezistat, i s-a destăinuit mamei.Iniţial, nu a crezut-o. Mai alescă el nega totul şi spunea, defiecare dată, calm, cu zîmbetulpe buze, că ea minte.

„De Paşte, mi-a zis că se

duce la pădure. Cu prietenii.L-am întrebat atunci direct: „Dece m-ai luat? Să mă laşi sin gurăşi să te duci la distracţii?”. M-abătut. Mi-a făcut ochii „fru moşi”la Paşte. Apoi s-a dus to tuşi lapădure, s-a distrat... Iar mie numi-a mai ars de Paşte”, aduce înprim-plan noi scene de groazădin viaţa ei. A fost şi cu nasulrupt, şi cu spatele vînăt.

„Dacă e aşa cum zici, dacă tebate, de ce îl accepţi, de ce-ţitrebuie un asemenea bărbat lacasă?”, o întreb. Răspunde cuseninătate: „E tată la copii”, du -pă care continuă cu indignare:„El a hotărît să divorţeze. Eu i-amzis că nu vreau. Aşa am spus şi laprima chemare la judecată: vreaucopiii mei să aibă şi mamă, şitată. I-am întrebat şi pe copii cesă fac. Cea mai mare – are deg -ra bă 9 ani – mi-a spus că vreasă aibă şi mamă, şi tată. El vreasă mă scoată din casă. Şi „ali-mente” să nu plătească, nici decopii să nu aibă grijă. Eu nu i-amfăcut din flori, i-am făcut cu el”.

Nu are carnet de muncă. Nuştie să facă nimic. Nu are nicimăcar studii gimnaziale. Pînănu demult a primit ajutor social– 800 de lei. Acum nu are nicio sursă de venit. Nici soţul nu-idă un ban. Trăieşte din împru-mut. „Mă voi duce cu ziua, cîndla o băbuţă, cînd la alta”, îşiface planuri de scurtă durată.Tace puţin, apoi spune, parcăpentru sine: „Uneori mă gîn-desc: Doamne, de ce am făcuttrei copii?”.

Nu s-a gîndit niciodată la vii -torul ei. „Cum te vezi peste ze -ce ani?”, o întreb. „Mă gîndesccă am să mor pînă atunci. Amvisat că soţul meu mă înăduşă,mă ucide. Mă trezesc noapteadin somn, plîng, tresar”.

Ca ea sînt multe. Foarte mul -te. „Doamne fereşte ce păţescfemeile. Numai eu cîte ştiu.Sînt bătute, batjocorite. Dar elenu spun. Li-i ruşine şi li-i tea -mă”, zice, oarecum liniştită cănu-i unica ce trece prin aseme-nea drame.

Potrivit unui comunicat alProcuraturii raionului Ungheni,în ultimii cinci ani au fost de-puse doar ceva mai mult de130 de adresări referitoare laviolenţa în familie. Anul trecut,au fost pornite în acest context19 cauze penale, iar în ultimii

doi ani au fost pronunţate 17sentinţe. Din numărul total depersoane condamnate doarpatru au fost private de liberate.

Datele oficiale arată că 90%din victimele violenţei domes-tice în R.Moldova sînt femei.

Lucia Bacalu

Viaţa de lîngă noi

25 de ani, trei copii şi 1001 de probleme„M-a trimis să rînesc la cai şi să le dau mîncare. În acea zi, mă durea tare spatele. I-am spus că nu mă pot duce, că mă simt rău. El era beat. A început să mă bată. Lovea cu toată puterea. Apoi m-a legat cu un lanţ de pat. Aşa şi m-a lăsat: singură în casă, legată de pat. A încuiat uşa şi a plecat. Nu a venit două zile. Noroc de soacra mea, care a dat de mine a doua zi. Îngheţasem, eram toată vînătă şi răcită...”. Nu e o scenă desprinsă dintr-o operă literară sau dintr-un film. Este istoria adevărată a unei femei din Măcăreşti, raionul Ungheni. Aşa a început calvarul ei, cu cinci-şase ani în urmă.

La cei 79 de ani ai săi, Dumit -ru Munteanu din Temeleuţi, Că -lăraşi, rămîne un mare îndră gos-tit de poezie. Şi nu doar un con-sumator. Domnia sa chiar scrieversuri.

La finele anului trecut, fiind cănu a putut găsi un sponsor, a vîn -dut nişte lucruri valoroase dinpropira gospodărie, iar cu baniiadunaţi a editat o carte de versuri,intitulată „Țara mea de dor”.

„Sînt versuri pe care le-amscris pe parcursul a mai multor

ani. Acestea reflectă trăirile me -le pe unde am fost prin fostaURSS, dar şi cele din satul na -tal, unde am revenit în anul1983”, povesteşte bardul de laTeme leuţi.

Cu adevărat, tematica versu -rilor este destul de vastă. To tuşi,predomină poeziile ce cîn tă fru -museţea satului natal, a limbiiromâne, a legăturilor de neam şiŢară, a demnităţii na ţi onale.Tit lurile vorbesc de la si ne:„Vatra”, „Strămoşii”, „Lim - ba

română”, „Ţara mea de dor”,„Meleag natal”, „Demnitate”.Autorul aduce în prim-plan en-titatea sa, a părinţilor, buneilorşi străbuneilor, care au trăit deveacuri aici. În acelaşi timp, în -fierează ocupaţia ruso-bolşe -vică, deportările, colectivizareaforţată care, toate împreună, audus la mancurtizarea conce tă -ţenilor, maimuţăreala şi slugăr -nicia lor în faţa ocupanţilor ruşişi a acoliţilor lor locali.

„O făclie nestinsă de dor,

Dumitru Munteanu”, astfel îlcaracterizează pe scriitorul de laTemeleuţi, într-o prefaţă a volu-mului, poetul Ion Hadârcă.

Între timp, neobositul scri-itor temeleuţean a pregătit pen-tru tipar un manuscris despre is -toria satului natal. „Dacă ne aju -tă Dumnezeu să găsim un spon-sor, pînă la finele acestui an is -toria satului Temeleuţi ar puteavedea lumina zilei”, zice cu op-timism Dumitru Munteanu.

Tudor Josanu

Bardul de la TemeleuţiCodul Muncii trebuie să fie cartea de căpătîi a sindicaliștilor

Legislația în domeniulocrotirii muncii în Repub-lica Moldova este perfectădoar la modul teoretic, și nicidecum practic. La această concluzie au ajuns sindicaliștii din raionul Ungheni la întrunirea cu condu -cerea ConfederațieiNaționale a Sindicatelordin Moldova (CNSM),desfășurată pe 20 aprilieîn sala de ședințe a Con-siliului raional Ungheni.

Activitatea, ghidată de președintele Consiliului interramuralal sindicatelor Ungheni, Rodica Lupu, a avut drept scop infor-marea liderilor sindicali din teritoriu despre realizările obținuteîn domeniul sindical în anul 2011, dar și despre sarcinile trasatepentru 2012.

La ora de bilanț, președintele CNSM, Oleg Budza, a accen-tuat: „Codul Muncii trebuie să fie cartea de căpătîi a sin di ca -liștilor în acțiunile lor de apărare a drepturilor salariaților”.Pot rivit dînsului, anume drepturile salariaţilor reprezintă prob-lema de bază cu care se confruntă sindicatele.

”Noi, sindicaliștii, trebuie să fim cei ce stau la strajarespectării prevederilor Codului Muncii”, a ținut să completezeIon Preguza, șeful Departamentului juridic din cadrul CNSM,prezent la eveniment. Dînsul consideră că o mare parte dintresalariați nu-și cunosc drepturile prevăzute de legislația învigoare, ceea ce îi fac mult mai vulnerabili.

Printre sarcinile de bază pe care și le-au punctat participanţiila întrunire s-a evidențiat atragerea tinerilor în rîndurile mişcăriisindicaliste. „Avem foarte mult de muncit în vederea recrutăriide noi membri de sindicate, mai ales a tinerilor, avem de muncitşi în ceea ce priveşte crearea noilor organizații sindicale, acolounde ele nu există”, a specificat, în încheiere, Rodica Lupu,președintele Consiliului interramural al sindicatelor Ungheni.

O notă pozitivă discuțiilor purtate la masa rotundă a sindi-catelor a dat vicepreședintele raionului Ungheni, Iulia Pancu.Dînsa a dat asigurări că, în calitate de factor de decizie, vasusține inițiativele acestora.

De notat că în componența Consiliului interramural al sindi-catelor Ungheni sînt 11 sindicate de ramură, cele mai nu-meroase fiind sindicatele din educație și ale lucrătorilor dinagricultură și alimentație. Acestea numără aproximativ cîte3000 de membri. În total, în raionul Ungheni sînt înregistrațipeste 11000 de sindicaliști.

Ina Landa

Page 5: Expresul NR 222

Noi am pornit imediat încăutarea acelei reclame ruse,despre care vorbea istoricul.Chiar dacă pare un om seriosşi, logic, ar trebui să-l credempe cuvînt, am decis că e bine săne convingem cu ochii propriică, vorba ceea, adevăr grăieşteVasile Iucal.

Am luat-o pe strada centrală,cea mai aglomerată şi cu cele maimulte unităţi comerciale, un deşi reclamă e mai multă decît înalte părţi.

Deci, strada Naţională. Tra -

se ul: Liceul „Mihai Eminescu” –fostul magazin „Rîndunica”. Ammers pas cu pas, fiind aten tă laorice afiş, la orice detaliu şichiar la mica publicitate afi şatăpe stîlpi. Îi voi dezamăgi peunii: nu prea am văzut reclamăîn limba rusă. Chiar şi pe pano -u rile publicitare mari, unde sereclamează produse importante,nu am văzut măcar subtitre înrusă, ceea ce nu ar fi fost o în -căl care de lege. Totul - doar înlimba română! În ceea ce pri -veşte mica publicitate de pe

stîlpi, o găsim atît în limba ro -mână, cît şi în limba rusă. Cesă-i faci omului? Doar nu vomsta de pază lîngă fiecare stîlp saugard ca să-i interzicem să-şi pu -nă anunţul scris în limba rusă.

Concluzia: am rămas fermconvinsă că Ungheniul nu estechiar atît de împînzit cu reclamărusă, după cum declară unii.

Supărat nevoie mare, direc-torul muzeului din Ungheni maispunea cu indignare: „De con-trol din partea autorităților și arespectării legislației lingvistice- nici vorbă. Am propus de maimulte ori ca în cadrul Consiliu-lui raional să fie organizată ocomisie care s-ar ocupa de con-trolul în privința legislației ling -vistice, dar lucrurile au rămas,deocamdată, în aer”.

Ce se întîmplă şi de ce admi -

nistraţia publică locală nu-şibate capul de respectarea legis -laţiei lingvistice? Petru Langa,vicepreşedintele raionului Un -gheni, a recunoscut că o aseme-nea chestiune a fost pusă în dis -cuţie şi nu doar o singură dată.Referindu-se la constituirea uneicomisii speciale, oficialul a re-marcat că nu-i bai, poate fi cre -a tă. Ei şi? Ce va urma? „Noi nuavem nici un drept să interzi -cem agenţilor economici să-şiplaseze publictatea în limbarusă. Nu există o asemeneaprevedere legislativă. Poate căunii dintre ei vor să se adresezedoar publicului rus. În ceea cepriveşte mica publicitate de pestîlpi, cu atît mai mult nu putemsă facem nimic la ora actuală”,a explicat vicepreşedintele rai -o nului, după care a subliniat că

e nevoie de o modificare a le -gis laţiei în acest sens.

Potrivit dînsului, totuşi estenecesar de acordat o atenţie maimare acestei probleme. Respec-tul faţă de limba oficială a statu -lui trebuie educat din grădiniţe şişcoli. Şi presa ar trebui să-şi spu -nă cuvîntul atunci cînd vine vorba

de publicitatea în limba rusă. Şicetăţenii ar trebui să lase indi fe -renţa într-o parte. „Ca cetăţeanactiv al acestui oraş, Vasile Iucalar putea să încerce să se impliceîn soluţionarea unei astfel deprobleme, nu doar să critice”, aopinat în final Petru Langa.

Natalia Junghietu

5Expresul

Prima producţie de căpşuni moldoveneşti a apărut în vînzare în pieţele din capitală. Cei ce au aşteptat cu nerăbdare fructele noastre trebuie să ştie că veştile nu sînt tocmai grozave. Căpşunile autohtone costă cu 60% mai mult decît cele din import. Ceea ce e bun, costă. Preţul pentru un kilogram de căpşuni moldoveneşti variază între 80 şi 100 de lei. Producătorii spun că preţurile mari se justifică prin faptul că şi cheltuielile sînt mari. (Publika.md)

Actual

Vineri, 4 mai

Vă doriţi o nuntă de vis?

Premieră la Ungheni: Festivalul de cîntece şi tradiţii pascale „Hristos a înviat!”

Zeci de ungheneni, dar şi buni creştini din raioanele Călăraşi, Nisporeni şi Hînceşti s-au adunat, pe 29 aprilie, în Piaţa Independenţei din Ungheni pentru a-şi exprima bucuria cu prilejulÎnvierii Domnului.

Astfel, în premieră,Episcopia de Ungheni şiNisporeni, în parteneriatcu Secţia cultură Ungheni,a organizat Festivalul decîntece şi tradiţii pascale„Hristos a înviat!”. 27 decolective corale, formaţiiartistice, dar şi meşteri po -pulari din raioanele Un -

gheni, Nisporeni, Hînceşti şi Călăraşi au participat la eveniment. Au răsunat numeroase cîntece care l-au slăvit pe Hristos şi

au anunţat Învierea Lui. În piaţă a fost vernisată şi o expoziţie de ouă încrustate, co-

zonaci, icoane – tot ce utilizează creştinul în ziua Învierii. Alături de creştini s-a aflat şi un impreisonant sobor de preoţi

în frunte cu Episcopul de Ungheni şi Nisporeni PS Petru. Lucia Bacalu

„Chiar dacă sună scurt și la-conic, genericul forumului arputea fi citit atît de la stînga ladreapta, cît și invers. Sensul varămîne neschimbat”, a remar-cat, chiar de la bun început, Svet -lana Ciobanu, directorul exe cu-tiv al Centrului Regional de Dez -voltare Durabilă, care a şi im-plementat proiectul respectiv.

Reprezentanții autoritățilorpublice locale, ai mediului deafaceri, dar și ai societății civiledin cele şapte comunități bene-ficiare, aflate în regiunea defrontieră cu UE: orașul Un -gheni, comunele Măcă reşti, Va -lea Mare, Zagarancea, Petreşti,Sculeni şi satul Costuleni, auformat publicul țintă.

Agenda forumului a fost unaplină de conținut. Participanțiiau fost informați și sensibilizațiprivind importanța participării

civice în procesul de elaborareși implementare a politicilor pub -lice locale, care pot contribui laîmbunătățirea calității vieții ce -tățenilor din comunitățile lor. Înacest context, Svetlana Ciobanua subliniat: „O bună guvernarepoate fi obținută prin implicareatuturor cetățenilor în solu țio na -rea problemelor locale, și nu doara primăriilor”. Totodată, dînsa aîncurajat prezența pentru a dez-volta parteneriate locale, regio -nale și transfrontaliere.

Un alt segment la care s-a at -ras atenția au fost tinerii și felulîn care aceştia se implică în re-alizarea unor schimbări pozitiveîn comunităţile de unde pro vin.Drept exemplu pozitiv au fostaduse realizările Grupului Lo -cal de Tineri „Fondul pentru Ti -neri din Ungheni”, format din12 membri, care se ocupă de

promovarea voluntariatului, darși de colectarea de fonduri pen-tru implementarea mai multorproiecte.

Au fost prezentate de aseme-nea practicile de succes ale ONG-urilor active și grupurilor de ini -țiativă civică în soluționareaunor probleme ale localitățilorpartenere în proiectul „Cetăţeniactivi pentru comunităţi pros-pere în regiunea de frontieră cuUniunea Europeană”. Acestepractici s-au oglindit în 70 deproiecte implementate în orașulUngheni și în unele sate dinraion, iar valoarea totală a lor adepășit 1,5 milioane de lei, fon-duri pe care tinerii le-au colec-

tat din comunitate pentru comu-nitate.

Forumul Regional „Împre u năvom reuşi” a fost organizat deCentrul Regional de Dezvol tareDurabilă, în parteneriat cu auto -rităţile publice locale, societa -tea civilă şi mediul de afaceri.

Acest eveniment, ca de altfelşi implementarea proiectului,au fost posibile graţie ajutoruluigeneros al poporului american,oferit prin intermediul AgenţieiSUA pentru Dezvoltare Inter na -ţională (USAID), în cadrul Pro-gramului FHI 360 ConsolidareaSocietăţii Civile în Moldova(MCSSP).

Ina Landa

Povestea jartierei Cu siguranţă, deseori aţi văzut la nunţi, în ultimii ani, un obicei relativ nou pe la noi, dar foarte curios şi haios totodată. Este vorba de scoaterea jartierei de către mire de pe piciorul miresei. Originea jartierei vine de departe în timp, tocmai din epoca pa -

leolitică. În unele picturi rupestre, dansatoarele se văd purtînd jar -tiere. Cercetătorii au stabilit o legătură între jartiera miresei, zei -tățile deținătoare de puteri magice și Ordinul Jartiere din Anglia.

Jartierele simbolizează misterul și, mai ales, virginitatea. Des -pre aceasta vorbesc şi culorile lor. Se zice că albastrul și albul sîntculorile-simbol ale iubirii, purității şi fidelității. Viitoarele mire sesînt, așadar, încurajate să poarte jartiere în una din aceste culori.

“Rușine aceluia care de rău gîndește!”, aceste cuvinte alcă -tu iesc deviza celei mai înalte decorații britanice: Ordinul Jartie -re, care nu este acordat decît suveranilor, șefilor de state șimem brilor familiei regale, numărul beneficiarilor fiind limitatla numai 25.

Obiceiul jartierei la nunţi provine de la faptul că, în trecut,în anumite țări europene, mireasa strîngea banii de la invitațisub jartieră. Tradițiile au evoluat, iar acum obiceiul jartierei s-atransformat într-un joc picant. Mirele este pus să scoată cu dințiijartiera de pe piciorul miresei, după care o aruncă spre burlaciicare stau în spatele lui. Ca și în cazul buchetului de mi reasă, celcare prinde jartiera va fi următorul tînăr ce se va căsă tori. El tre-buie să pună jartiera pe piciorul domnișoarei care a prins buchetul,astfel ca apoi ambii să “deschidă” următorul dans.

Sperăm că această tradiție frumoasă va dăinui în timp în cin-stea dragostei nemărginite și frumoase!

Cu drag, Aliona Leșanu

“Ţărăncuţa” poate ieşi în scenă cu capul sus

După trei ani de activitate,iată că “Ţărăncuţa” poate ieşi înscenă cu capul sus. Primăria dinlocalitate a alocat pentru cele 14costume populare 43 mii de lei.“Le-am promis demult şi iată,în sîfrşit, am reuşit”, a remarcatMargarita Baban.

Membrele formaţiei s-au dec -larat satisfăcute de noua achi zi -ţie şi acum speră că vor reuşi să

obţină şi titlul de colectiv mo -del. „Pînă în prezent, am partici -pat doar la evenimente locale.Nu am fost nicăieri în altă parte.De acum înainte ne propunemsă participăm la diverse festi-valuri, concursuri, concerte şi înafara raionului”, a menţionatconducătoarea formaţiei, MariaCerempei. Unde mai pui că şire pertoriul este compus din cîn-

tece folclorice culese din satelecomunei Floriţoaia Veche, darşi aduse de la baştina fiecăreiadintre membrele formaţiei, fiecă e vorba de Pîrliţa, Orhei saualtă localitate din Republica Mol -dova. “Astfel îmbogăţim reper-toriul cu piese folclorice de lanoi şi din jurul nostru”, a expli-

cat Maria Cerempei. Apropo, conducătoarea for -

ma ţiei folclorice „Ţărăncuţa”,Maria Cerempei, este prima pro -fesoară de muzică a baritonuluiPetre Racoviţă, solist al OpereiNaţionale din Chişinău, aplaudatpe cele mai mari scene ale lumii.

Lucia Bacalu

Ungheniul împînzit de reclamă rusă. Da sau ba?Acum o lună, directorul Muzeului de istorie şi etnografiedin Ungheni, Vasile Iucal, tare se mai plîngea că oraşulUngheni este împînzit cu reclamă în limba rusă. „Sîntunele chestiuni care te fac să rămîi perplex de prostiaomenească”, declara dînsul în cadrul unui miting orga-nizat în centrul oraşului, referindu-se la unele devieri de la bunul simţ, inclusiv la reclama în limba rusă.

Exemple frumoase, demne de urmat de toţi cei ce se consideră cetăţeni adevăraţi

Deşi e primăvară, echipa proiectului „Cetăţeni activipentru comunităţi prospere în regiunea de frontieră cu Uniunea Europeană” şi-a numărat... bobocii. Pe 26aprilie, în sala de şedinţe a Consiliului raional Ungheni a venit multă lume, pentru a participa la Forumul regional ”Împreună vom reuși”.

În costume nou-nouţe, cu catrinţe şi ii de toatăfrumuseţea, membrele formaţiei folclorice “Ţărăncuţa”din Floriţoaia Veche şi-au făcut apariţia, la 29 aprilie, pe Piaţa Independenţei din Ungheni. “Este pentru prima data cînd ne prezentăm în costume populare autentice”, a subliniat primarul de Floriţoaia Veche, Margarita Baban. În acea zi, “Ţărăncuţa” s-a produs pe scena Festivalului de cîntece şi tradiţii Pascale “Hristos a înviat”, ediţia I.

Page 6: Expresul NR 222

6Expresul

Președintele Nicolae Timofti - miel, prim-ministrul Vlad Filat – leu și vulpe, speakerul Marian Lupu – leu şi elefant; preşedintele PL, Mihai Ghimpu - cîine şi curcan; primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă - cocoş şi cîine, iar liderul PCRM, Vladimir Voronin - porc, măgăruş şi cioară. Cu aceste animale au fost asoţiaţi politicienii de către presoanele chestionate recent în cadrul unui sondaj realizat ce către Institutul de Marketing și Sondaje IMAS-INC Chișinău. (Unimedia.md)

Fragmentarium

Vineri, 4 mai

Fiindcă numărul abonaţilor este încreştere şi la Călăraşi, am hotărît sămergem cu această rubrică şi acolo.Fără multe căutări, am găsit un inter-locutor sau, de fapt, o interlocutoarede nota zece. Este o doamnă activă.A fost implicată în multe proiecte co-munitare. Se simte foarte utilădatorită profesiei pe care o are. Estevorba despre Angela Zatic, şefa bib-liotecii publice „George Munteanu”din satul Bravicea, raionul Călăraşi.

Are trei copii, pe care îi considerăcea mai mare realizare personală. Despecialitate, este profesoară de istorie,dar munceşte şi în calitate de bib lio -tecară. Deşi este de aproape 30 de anibibliotecară, nu a abandonat nici pe -da gogia. Reuşeşte să le facă bine peam bele. Chiar dacă la şcoală are ore pu - ţine, pentru dînsa este foar te importantcă nu pierde legătura cu copiii. Un -de mai pui că şi şcoala, şi biblioteca aumulte în comun. Angela Zatic spu necă şi într-o parte, şi în alta lucreazăcu oamenii şi pentru oameni.

Consideraţi că sînteţi un om re-alizat?

Cred că încă nu, pentru că întot-deauna este loc pentru mai mult şimai bine.

Care sînt principiile dumnea -voas tră de viaţă?

Foarte mult mă deranjează min -ciuna şi preţuiesc valoarea cuvîntului- acestea sînt două principii după ca -re mă conduc în viaţă.

Principalele momente din viaţăcare v-au făcut să fiţi ceea ce sînteţi.

Nu cred că sînt careva momentecare m-au făcut să fiu ceea ce sînt.Pînă la urmă, sînt tot eu, un boţ cuochi, aşa cum spunea Ion Creangă.Nu sînt nici pe departe o personali-tate.

Cu ce se mîndreşte Angela Zatic?Eu pornesc de la ideea că mîndria

este un păcat, deaceea mă strădui săfiu cît mai simplă, să nu mă mîndresccu nimic.

Ce calităţi ar trebui să aibă un omca să fie prietenul dumneavoastră?

În primul rînd, să fie sincer că săpot să-l apreciez la justa sa valoare.Ipocrizia o detest mult, aşa că pot sădepistez un om din primele cuvinte:dacă este sincer sau ipocrit.

Ocupaţia dumneavoastră pre fe -rată.

Poate să pară paradoxal, chiar şicopiii mei uneori rîd de mine, dar îmiplace foarte mult cînd rămîn singurăîn bibliotecă. Atunci pot să răsfoiescziare vechi, să citesc cărţi. În acelemomente găsesc multe lucruri ine -dite. Cu mulţi ani în urmă, într-o ase -menea zi, am găsit un material scris

de Mircea Eliade „Invitaţie la băr bă -ţie”, este un subiect interesant, actualşi atunci, şi acum.

Visul dumneavoastră de fericire.Fericită eşti atunci cînd eşti îm -

păcată cu sine şi cu cei din jur, cîndeşti sănătoasă şi familia este bine,chiar dacă nu se ştie cît cuprindeacest bine.

Starea de spirit actuală.Nu pot să spun că la moment sînt

împăcată cu sine şi am o linişte suf -le tească. Dar asta poate e chiar maibine, pentru că îţi dă un imbold sămergi mai departe şi să tot lupţi. Credeu că, atunci cînd ai linişte suf leteas -că, laşi ca lucrurile să meargă de lasine, iar asta practic te opreşte pe loc.

Cine au fost cei care v-au marcatcaracterul şi viitorul?

Cred că soţul meu, pentru că elprovine dintr-o familie profund reli -gioasă, iar aceasta m-a marcat celmai mult.

Deviza dumneavoastră.Nu m-am gîndit vreodată la acest

lucru, dar cred că, dacă sînt utilă oa-menilor, e totul bine.

Natalia Junghietu

Profesia de bibliotecar înseamnă să fii utilă oamenilor

10 întrebări pentru oameni de nota 10

Există două moduri de atrata un eşec: sau să te în -vi nuieşti pe tine şi să su -porţi consecinţele, sau săacuzi pe altul. În primulcaz, ne acordăm o şansă dea depăşi eşecul. În cazul aldoilea, ne condamnăm laa-l repeta, aruncînd vina pealtul şi înlăturînd oriceintrospecţie.

A apărut o nouă boalănumită victimită. Simp-tomele sînt apatia şi cinis-mul. Sigur, toţi facem cîteo vizită scurtă în oraşulPlîngerii de milă sau avemzilele noastre în care ne în-doim de toate. Dar oameniieficienţi, cu un caracterputernic, sînt pasionaţi deviaţă şi se dăruiesc fără re -zerve muncii sau cauzei lor.Pasiunea este dragoste. Vi -ne direct din inimă. Anumepasiunea pentru ceea ce fa -cem ne arată dacă sîntem lalocul potrivit. Cu cît ceeace facem este mai aproapede ceea ce sîntem, cu atîtmai profunde vor fi pasi-unea şi angajamentul nos-tru. Trebuie să facem maimult decît să obţinem oslujbă. Trebuie să obţinemo viaţă proprie.

Mult prea mulţi oamenilasă ca dezamăgirile să lestingă încet, dar sigur lică -ri rea vieţii. Este trist să vezioameni care îşi irosesc tim-pul în aşteptarea pensio nă -rii. Să te mulţumeşti numaicu a exista este la fel de pe -riculos ca şi cum ai adormiîn zăpadă.

Vîrsta îţi poate rida faţa,dar lipsa de entusiasm îţi la -

să riduri adînci în suflet.Apropo, cuvîntul entuzi-asm înseamană, din greacă,„a avea pe Dumnezeu înă -untru”.

O învăţătoare comenta,împreună cu elevii săi, ofotografie de familie. Ci -neva dintre băieţii din fo-tografie avea părul şi pieleade o altă culoare decît cei -lalţi membri ai familiei.Unul dintre elevi sugeră căacel băieţel fusese adoptat.O colegă interveni prompt:„Stiu totul despre adopţii,pentru că şi eu am fostadop tată”. „Ce înseamnă săfii adoptat?”, întrebă un altelev. „Înseamnă, răspunseea, că, în loc să creşti înburtica mamei, creşti în su-fletul ei”. Daa... Cred căavem multe de învăţat de lacopii. Ei nu trăiesc nici întrecut, nici în viitor. Spredeosebire de noi, maturii,ei ştiu să se folosească deprezent.

Se spune că primii şapteani sînt cei mai importanţiîn viaţă. Primii şapte anidau tonul următorilor şap -tezeci. Să-i educăm aşa pecopii, ca victimita să dis -pară din viaţa lor, iar suc-cesul să-i însoţească me reu.Coelho spunea: „Un co pilpoate oricînd să-l în veţe peun adult trei luc ruri: cum săfie mulţumit fără motiv, cumsă nu stea locului niciodatăşi cum să ceară cu insis ten -ţă ceea ce-şi doreşte”. Princopii Dum nezeu ne învaţămulte.

Dumnezeu foloseşte sin -gurătatea ca să ne înveţe

convieţuirea. Foloseşte mî -nia ca să ne arate valoareapăcii. Foloseşte plictisul casă pună în evidenţă în sem -nătatea aventurii. Dumne -zeu foloseşte tăcerea ca săne înveţe răspunderea pen-tru cuvintele noastre. Fo lo -seşte oboseala ca să putemînţelege valoarea treziriidin somn. Foloseşte boalaca să pună în evidenţăbinecuvîntarea sănătăţii.Dumnezeu foloseşte foculca să ne dea învăţătură de-spre apă. Foloseşte pă mîn -tul ca să înţelegem valoa -rea aerului. Foloseşte moar -tea ca să ne arate împor -tanţa vieţii. Toată viaţa eplină de polarităţi: pozitivşi negativ, naştere şi moar -te, bărbat şi femeie, noapteşi zi, vară şi iarnă. Toatăviaţa e plină de doi poliopuşi, care sînt ca nişte că -rămizi într-o arcadă, aşe za -te una contra alteia. Dacănu ar fi aşa, arcada nu arrezista. Omul este cel carele cunoaşte pe amîndouă şise mişcă de la una la alta cuuşurinţă. Este cel care îl arepe Dumnezeu înăuntru.

Morala: „Comoara şişarpele, trandafirul şi spi -nul, mîhnirea şi bucuriase găsesc împreună”.

A avea pe Dumnezeu înăuntru…

De la A pînă la Z cu Ala Mutilică

Străzile orășelului improvizat din curtea Centrului educațional pentru copii și tineri (fostul gimnaziu-internat) din Ungheni au fost aglomerate pe data de 27 aprilie. Aici s-a desfășurat etapa raională a tradiționalului concurs republican ”Securitatea la traficînseamnă viață”.

Evenimentul a fost organizat decătre Direcția Raională Învățămînt,Tineret şi Sport, în colaborare cuSecția Poliție Rutieră Ungheni, Uni-unea Conducătorilor Auto filialaUngheni şi Centrul de pregătire aspecialiștilor pentru Armata Națio -nală filiala Ungheni.

54 de elevi din 6 instituții de în -vă țămînt din raionul Ungheni au fostpentru o zi în rol de agenți rutieri.Deși acțiunile tinerilor nu au fostdecît o imitare a responsabilitățilorunui polițist adevărat, dînșii s-au în-cadrat în rol, dînd dovadă de cunoș -tințe bune ale regulilor de circulație.Cele şase echipe participante aureprezentat liceele: ”Ion Creangă”,”Gheorghe Asachi”, ”Alexandr Puș -kin” (Ungheni), „Dimitrie Cantemir”(Cornești), Sculeni și gimnaziul Ne-gurenii Vechi. Cu toţii au avut de în-fruntat șapte probe, inclusiv practice.Lupta a fost aprigă.

„Toți participanții sînt bine pre gă -tiți și asta ne face să credem că celeînvățate le vor fi de folos atunci cîndvor fi implicați în traficul rutier”, amenționat Igor Maximciuc, inspector

superior auto la Secția de Poliție Ru -tieră Ungheni. Dînsul s-a arătat în-crezut de faptul că, odată cu atra ge-rea mai multor copii în asemenea ac -tivități, numărul accidentelor cu im-plicarea minorilor în raion va fi, cusiguranță, în scădere.

Dacă echipele s-au descurcat cuuşurinţă la probele pregătite acasă(salutul, înviorarea și prezentarea ga -zetei de perete), atunci la cele prac-tice (respectarea regulilor de circu -lație sau acordarea primului ajutormedical) s-au pomenit cu necunos-cutul în față. Şi pista pentru bicicliștis-a dovedit a fi destul de dificlă pen-tru unii.

Momentul culminant a fost pre-mierea. Al doilea an consecutiv, pun -

ctajul maxim l-a obţinut echipa li ce-ului din Sculeni. Anume ea va repre -zenta raionul la etapa zonală a con-cursului, care va avea loc în luna maila Bălți. Şi, pentru a-i menţine cu pi-cioarele pe pămînt, preşedintele Uni-unii Conducătorilor Auto filiala Un -gheni, Andrei Cozmolici, a apreciatevoluția tinerilor agenți rutieri de laSculeni cu nota „8 cu plus”. „Este onotă bună, dar loc de mai bine estemereu”, a subliniat dînsul, expri -mîndu-şi, totodată, dorinţa, ca în aniiurmători să participe mai multe in -stituţii școlare la această competiție.De notat că anul trecut numărul par -ticipanţilor a fost de 11.

Ina Landa

Pentru o zi în rol de agenți rutieri

Page 7: Expresul NR 222

7Expresul

Citatul săptămîniiSă nu te fereşti de nimeni mai mult decît de tine însuţi; cei mai de temut duşmani îi purtăm în sufletul nostru. Charles Haddon Spurgeon

Programe TVPublicitate

Vineri, 4 mai

SRL “Javelin N.A.”Propune la preţuri angro:

OSB-3, cherestea de pin.Producem:

pavaj, fortan, articole din beton.Vindem:

metal, oxigen, materiale de construcţie.

Adresa: or. Ungheni, str. Romană 83Tel.: 0236-22686

Agenţia de organizare a evenimentelor speciale SUPER EVENT vă propune:- Felinare zburătoare- Baloane cu heliu- Decor din baloane, flori,

drapaj, lumînări - Efecte speciale: confeti,

fum rece, glob cu lumini- Foto, video- Dansatori, moderatori- Personaje din desene animate.Tel.: (236)28842, 23402, 069590838 (Aliona Leşanu) E-mail: [email protected]

La prezentarea acestui anunţ decupat – REDUCERI CU 10%

Se vinde casă (din 1966) în satul Corneşti.Teren 25,6 ari (10 ari ‐ vie). Se află mai sus deprimărie, la o distan ţă de 300‐400 metri. Telefon: 0(22) 731797; 060267498.

CONCURS „UNGHENIUL ÎN IMAGINI LA 550 ANI”, ORGANIZAT DE FONDUL PENTRU TINERI UNGHENI ÎN PARTENERIAT CU PRIMĂRIA

ORAŞULUI UNGHENI

Dacă eşti o persoană talentată, îţi place arta fotografică şi eştiîndrăgostită de oraşul Ungheni, atunci nu ezita şi participă activ la con‐cursul de fotografii „Ungheniul în imagini la 550 ani!”, lansat de Fondulpentru Tineri din Ungheni în parteneriat cu Primăria oraşului Ungheni.

CONDIŢII DE PARTICIPARE LA CONCURS:

I. Ce reprezintă concursul de fotografii ?Concursul are ca scop promovarea oraşului Ungheni şi stimulareacreativităţii participanţilor în domeniul artei fotografice. La concurs vor fiprezentate 1 – 3 poze cu vederi din oraşul Ungheni.

II. Cine poate participa la concurs?1. Concursul se adresează tuturor celor pasionaţi de arta fotografică, fiecă sunt fotografi amatori, fie că sunt profesionişti, indiferent de vârstă,ocupaţie, statut social, sex sau naţionalitate2. Participanţii vor face un comentariu scurt şi vor prezenta pozele pe unCD sau la adresa de e‐mail: [email protected], incluzînd datelede contact (telefon, email)3. Fotografiile trimise trebuie să fie originale, realizate de concurenţi, or‐ganizatorul nu îşi asumă răspunderea pentru nici o fotografie însuşită ile‐gal de către concurenţi; concurentul este unic responsabil pentru oriceconsecinţe directe sau indirecte care pot apărea ca urmare a participăriicu fotografii la acest concurs4. Nu vor fi acceptate fotografiile care:‐ incită la încălcarea legii sau la violenţă‐ promovează rasismul, discriminarea etnică, socială, rasială, religioasăsau orice fel de discriminare‐ au caracter ofensator, abuziv, indecent, calomniator sau obscen‐ pot aduce prejudicii unei persoane, unei afaceri, sau unei întreprinderi‐ sunt protejate de drepturi de autor care nu aparţin concurentului‐ conţin publicitate explicită sau implicită

III. În ce perioadă se va desfăşura concursul?Concursul de fotografii „Ungheniul în imagini la 550 ani!” se va organizaîn perioada 20 aprilie – 18 mai 2012.

IV. Cum şi unde se depun fotografiile?Fotografiile se vor prezenta pe un CD la adresa or. Ungheni, str. Naţională7, bir. 501 sau vor fi expediate la adresa de e‐mail:[email protected] până pe 18 mai 2012, ora 17.00.

V. Care sunt criteriile de selectare a fotografiilor?:a. valoarea mesajuluib. calitatea imaginiic. originalitatea fotografieid. format JPG şi 10 mpx

VI. Unde şi când vor fi prezentate rezultatele concursului?Rezultatele concursului vor fi prezentate în cadrul unei expoziţii pe 1iunie 2012. Cele mai bune fotografii vor fi premiate.

Persoană de contact: Natalia Rîbcic,Tel.: 2 53 09

Se vinde apartament cu 3 odăi în Ungheni,

cartierul Tine re ții, str.Bernardazzi, etajul 3/5.

Preț negociabil. Tel.: 069328723

Luaţi exemplu de la pîrliţeniColectivul didactic al Gimnaziului „Ion Vatamanu” din Pîrliţa Un -

gheni, împreună cu elevii, părinţii şi autortiăţile publice locale, s-au în-cadrat în realizarea unui proiect republican cu genericul: „Europa la noiacasă”.

Astfel, vor fi organizate mai multe acţiuni, printre care: „Hai , Pîrliţa”,„Fii alături de persoanele care au luptat pentru viitorul tău”, „Europa –cen tru cultural şi educaţional al lumii”, „În scenă toată familia”, „Dra -pelul Moldovei în inima Europei”, „Descoperă universul unei EuropeMari”, „Egalitate între femei şi bărbaţi”, „Ce pot reuşi femeile”.

În aceste activităţi se vor implica, cu siguranţă, cetăţenii comunei Pîr -liţa care doresc ca satul lor să prospere, să aibă un aspect european.

Grupul de iniţiativă constituit cu acest prilej cheamă toată populaţiacreştină să participe activ, prin diverse forme şi acţiuni, în comunităţilelor, pentru prosperarea vieţii. Luaţi exemplu de la pîrliţeni.

Raisa Ursan,coordonator proiect

AnunțÎntreprinderea de Stat pentru Silvi ‐cultură ”Silva‐Centru” Ungheni pro ‐pune spre comercializare puieți detalie înaltă de diferite specii: nuccomun, nuc negru, mesteacăn, tei,paltin de munte, arțar argintiu încantitate de 7200 bucăți. Preț mediu ‐ 6 lei/bucata. Telefoane de contact: 0236‐23679; 0236‐20448.

Se vinde sală de ceremonii, magazin în Ungheni,

aparat de amestecat aluatul. Tel.: (236) 21626, 079613620

Codare contra consumului de alcool

Psihoterapie PsihoanalizăDoctor Galina Aparu

Servicii licențiateor. Ungheni,

str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208Programare la tel.: 079521319

Consiliere psihologică individualăConsiliere psihologică de grup pentru părinţi şi copiiRezolvarea dificultăţilor din relaţii Metode de relaxare şi antistres; dezvoltare personală.Tel.: 069290393; e-mail: [email protected], Skype: solutii_online

Vînd apartament cu o odaie în Ungheni.

Tel.: 069589933

Vînd apartament

cu 3 odăi

(etaj 3 din cinci)

în Ungheni,

regiunea magazinului

„Făt-Frumos”.

Tel.: (236) 31053,

078098743

În plină zi, la 27 aprilie,pe la ora 13.30, un automo-bilul de marca Wolksvagena ajuns chiar în pragul uneicase de locuit din centruloraşului Ungheni.

Şoferul, care se afla sin-gur în maşină, un bărbat învîrstă de circa 40 de ani, apierdut controlul automo-bilului şi s-a oprit în perețiicasei. Din fericire, nimeninu a avut de suferit.

Consecinţele ar fi pututfi mult mai grave, căci, sus -

ţin locatarii, cu doar douăminute înainte de produce -rea accidentului, doi copiiau intrat în casă. Oameniisînt revoltați că asemeneacazuri se întîmplă destul dedes în această zonă.

Potrivit Poliției rutiere,şoferul vinovat de produce -rea accidentului va fi tras larăspundere. Cel mai proba-bil, îi va fi aplicată o amen dăde 50 de unități conven țio na -le şi 6 puncte de penalizare.

(După Expresul.com)

O familie din oraşul Ungheni s-a pomenit cu o maşină pe pragul casei

La această concluzie auajuns, săptămîna trecută, mem-brii Consiliului raional extra -odrinar de sănătate publicăCălăraşi, după ce au exami-nat, într-o şedinţă ordinară,starea de lucruri în domeniu.

După constatarea că în rai -onul Călăraşi există 31 de ape -ducte şi circa 5700 fîntîniîn registrate oficial, Consiliula stabilit că mai sînt peste 70de apeducte construite clan-destin, de care nu ţine cont ni -meni. Per ansamblu, un con - trol al calităţii apei potabiledin raion a arătat că indiciibacteorologici s-au înrăutăţitdrastic: de la 10,6 % în 2010la 17,9% în 2011. Cea maiproastă calitate a apei potabi -le se atestă la Călăraşi, Bra -vi cea, Temeleuţi, Palanca,Bahmut, Ţibirica, Căbăieşti,Dereneu, Hogineşti.

În consecinţă, circa 50 miide oameni sînt supuşi în per -manenţă riscului de îm bol nă -vire. Din cauza apei ne ca li ta-tive se atestă un număr marede maladii ale sistemului osteo-articular - 378,9 cazuri la 10mii de populaţie, patologii ale

organelor digestive - 1700 decazuri la a10 mii de popu -laţie, patologii ale sistemuluicirculator – 1705 cazuri.

Oricît ar părea de para-doxal, dar în situaţia cîndmarea majoritate a surselorde apă potabilă nu sunt îngri-jite şi exploatate în conformi-tate cu normele existente, sesapă foarte multe noi fîntîni,absolut inutile.

Este extrem de gravă, subtoate aspectele, situaţia pri -vind aprovizionarea cu apăpotabilă a oraşului Călăraşi.Investiţiile de milioane dinultimii ani nu au schimbat cumult situaţia. Nu lucreazănici sistemul de canalizare,nici cel de evacuare a de şe -urilor menajere, ceea ce cre -ează un pericol real pentrusta rea sanitară a oraşului.

Consiliul extraodinar aadoptat o listă a indicatori -lor-ţintă pentru implementa -rea Protocolului privind apaşi sănătatea, care prevede mă -suri de schimbare în mai binea situaţiei la acest comparti-ment pînă în aul 2020.

Tudor Josanu

Apa potabilă de calitate – un mare lux la Călăraşi

Page 8: Expresul NR 222

UtilUn sfat pe săptămînăCînd curăţim vasele murdare de grăsime putem adăuga cîţiva stropi de oţet în apa fierbinte şi vasele se vor spăla mult mai uşor.

8ExpresulVineri, 4 mai

BerbecSăptămîna se anunţă plină de evenimente în plan profesional. Con-

flictele sînt foarte probabile. Ar trebui să daţi dovadă de diplomaţie şiuneori, de un pic de duplicitate.

TaurVeţi trece printr-o perioadă mai fragilă din punct de vedere emo ţi -

onal, iar acest lucru se va reflecta cel mai bine în relaţia de cuplu.Acum veţi fi mai înţelegători şi răbdători.

GemeniO dificultate legată de bani vă va întuneca buna dispoziţie. E ceva

ce nu mai poate fi amînat sau trecut cu vederea, aşa că va trebui săfaceţi imposibilul pentru a vă rezolva problema.

RacTrebuie să vă ocupaţi în special de sănătate. În dragoste vă aşteaptă

nişte momente de confuzie. Sub aspect profesional, se poate spune căstaţi destul de bine.

LeuFrămîntări, nedumeriri, insomnii, stări confuze... toate legate de

dragoste. Vă va fi greu să vă concentraţi şi la alte aspecte ale existenţei,ceea ce v-ar putea aduce necazuri.

FecioaraCîteva zile mai proaste, mai ales sub aspectul sănătaţii. Este, în

schimb, o perioadă a cîştigurilor financiare, a rezolvării unor problemelegate de bani, a plăţii unor datorii.

BalanţaVă aşteaptă zile destul de bune: multe lucruri rămase oarecum sus-

pendate în viaţă, vor începe să se aşeze. În problemele financiare veţidescoperi portiţe acolo unde nu vă aşteptaţi.

ScorpionViaţa socială se va afla în prim-plan, veţi fi foarte activi şi veţi avea

succes. Se preconizează o perioadă dedicată refacerii energiilor, operioadă a relaxării, a distractiilor, a odihnei.

SăgetătorVeţi fi mai raţionali, pentru că, din punct de vedere astrologic,

treceţi printr-un nou val de schimbări generale. Va trebui să vă împărţiţienergia în mod echilibrat între toate aspectele vieţii.

CapricornVeţi fi, în această perioadă, ţinta multor energii negative de la cei

din jur. Poate fi vorba de bîrfe, ironii, înşelăciuni. Uneori aceste lucrurivin exact de unde nu v-aţi fi aşteptat.

VărsătorVeţi avea cîteva zile foarte norocoase în privinţa a tot ce înseamnă

bani. Atenţia va fi concentrată asupra vieţii profesionale. În dragostenu se întrevăd mari schimbări.

PeştiVeţi fi extrem de solicitaţi profesional şi e foarte important ca acum

să arătaţi de ce sînteţi în stare, pentru că poate apărea o promovare,sau o mărire de salariu.

Horoscop | 7 – 13 maiLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Luni Sf. Mc. Sava Stratilat;Sf. Mc. Valentin.

Marţi Sf. Ap. şi EvanghelistMarcu; Cuv. Silvestru.

Miercuri Înjumătăţirea Cin-cizecimii. Cuv. Ioanichie; Cuv.Glafira. Pomenirea ostaşilor ră -posaţi.

Joi Sf. Ap. Simeon; Sf. Irh.Ştefan.

Sf. Ap. Iason şi Sosipatru;Sf. Mc. Maxim, Vitalie.

Sîmbătă Sf. 9 Mucenici dinCizic; Cuv. Memnon.

Duminică Duminica V (aSamarinencii). Sf. Ap. Iacov;Sf. Ierarhi Nichita, Ignatie,Donat.

Ieftin și la îndemînăPăpădia şi efectele ei miraculoase

Păpădia o găsim peste tot, de primăvaratimpuriu pînă toamna tîrziu. Aceasta este osursă importantă de potasiu, sodiu, calciu,fosfor şi fier. Frunzele conţin mai multă vita-mina A decît morcovii, conţin şi vitamineleB, C şi D.

Păpădia are numeroase utilizări. Specia -liş tii o folosesc cu succes în tratarea diver se -lor boli ale ficatului. Sucul făcut din frunzelepă pădiei este foarte util în cazurile de consti -pa ţie, în creşterea secreţiei de fiere şi curgereaacesteia către ficat. Păpădia este utilizată pen-tru afecţiunile pancreasului, stomacului, spli -nei şi rinichilor, în cazurile de anemie, poateajuta la scăderea tensiunii arteriale.

Ceaiul de păpădieÎntr-o ceaşcă de apă (200 ml) punem două

linguriţe de frunze şi rădăcini uscate tăiatemărunt şi lăsăm să clocotească de 4-5 ori.Acoperim vasul timp de 15 minute. Vom beadouă căni pe zi: dimineaţa şi seara. Păpădiaeste un foarte bun diuretic; are efecte exce-lente în boli de rinichi, ficat şi ale căilorurinare. De asemenea, ceaiul previne anemiaşi tensiunea oscilantă. În cazul unor calculi re-nali (pietre la rinichi) de mici dimensiuni, sebea ceai de păpădie, zilnic, pînă le eliminarealor.

Păpădia se foloseşte şi în salate. Este bineca frunzele să fie culese dimineaţa devreme,înainte ca floarea să se deschidă. Dacă sîntculese după înflorire, în timpul zilei, ele potfi foarte amare. Plantele de primăvară sîntmai bune la salata decît cele din vară.

Iată o minunată reţetă de salată: Sespală două mîini de frunze verzi de păpădie,se adaugă salata verde, castraveţi, ceapă, puţinoţet de mere cu miere şi un strop de ulei demăsline.

În afară de salată, frunzele verzi se pot fo lo -si şi ca ingrediente ale sandvişurilor, îm pre -ună cu puţină sare.

Calendar creștin-ortodox7 – 13 mai

- Aş vrea măcar o dată în viaţă să mă duc şi eu undeva unden-am fost niciodată şi să mai fac şi ceva ce n-am făcut pînă acum,spuse un bărbat soţiei sale în preajma concediului...

- Atunci du-te la bucătărie şi spală vasele! răspunse ea.

Ion îl întreabă pe Gheroghe: - Gheorghe, cîte cămăşi aveai pe timpul lui Ceauşescu?- Două. - Din ce? - Din mătase. - Şi acum cîte ai?- Una.- Din ce? - Din alea două.

Leul cheamă toate animalele şi le spune să se despartă în două:cei frumoşi în stînga, iar cei deştepţi în dreapta. Toate animalelese conformează, numai maimuţa rămîne pe loc.

- Dar tu ce faci? întrebă leul - Ce vrei, să mă rup în două?

Bancuri

Fotografia săptămînii | Ca amintire pentru cei ce vor veni. Piaţa Independenţei din Ungheni. 29 aprilie 2012

Ingrediente:3 pahare făină, un pa -

har cu apă, 150 gr ciuperciproaspete, o ceapă, 300 grvarză, ulei.

Mod de preparare:Pregătim umplutura:

ciupercile se taie cubuleţe,varza - pai, ceapa - cubu -

leţe. Se prăjeşte ceapa,apoi ciupercile şi varza.Se presară sare şi piper.

Se prepară aluatul, seîntinde cu sucitorul, setaie cerculeţe, în mijlocullui se pune umplutura, selipesc marginile şi se punla fiert în apă sărată.

Colţunaşi cu varză şi ciuperci

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Dacă te-ai născut într-ozi de 1, 10, 19 sau 28, tereprezintă floarea soarelui.Eşti o ființă norocoasă șimereu vezi partea plină apăharului. Eşti tonic și op-timist, reușind să faci fațăcu brio și celor mai dificilesituații. Ai noroc de bani,dar din muncă.

Destin: În tinerețe alegiun drum care nu ducenicăieri, numai că te veiopri la timp. Oricum, te veidescurca minunat în celemai dificile situații. Oa-menii te vor admira pentrufaptele tale.

Ce să faci pentru a fifericit? Să te lași călăuzitde ceea ce simți, dar să nucalci în picioare sufletelecelorlalți.

Ce-ți poartă noroc?

Hainele de culoare galbenăși glastrele pline cu floareasoarelui.

Dacă te-ai născut într-ozi de 2, 11, 20, 29, te rep re -zintă bujorul. Eşti o persoa -nă foarte pasională şi per -severentă, oricît de dificilăar părea situația în care teafli. Îți îndeplinești respon -sabilitățile exemplar. Ești opersoană ce nu poate trăisingură, eşti foarte pose -sivă.

Destin: Îți place multnatura, dar acțiunile tale auca scop asigurarea unui traiconfortabil, fără probleme.Din acest punct de vederese poate de spus că ești unînvingător.

Ce să faci pentru a fifericit? Să nu subapreciezioamenii și să nu-i jignești.Să nu fii încăpățînat și în-flexibil. Dă dovadă de maimult curaj.

Ce-ți poartă noroc?Un mic talisman roșu și nu-

merele 4, 7, 9, 27, 33, 42.

Dacă te-ai născut într-ozi de 3, 12, 21 sau 30, tereprezintă papucul doam-nei. Eşti o persoană insta bi -lă și imprevizibilă. Nu-țipla ce să stai într-un loc, si -tuațiile și personajele tre-buie să se schimbe ca să tesimți bine. Ai nevoie înpermanență de lucruri cesă-ți alimenteze curiozi-tatea.

Destin: Deși pui totulsub semnul dragostei și alîntîmplării, cariera profesi -o nală are mare importanţă.Ai o capacitate mare deadaptare și integrare.

Ce să faci pentru a fifericit? Să nu mai fii atît desuperficial. Să-ți fie maiclară noțiunea de fidelitateşi rigurozitate.

Ce-ți poartă noroc? Oexcursie la munte. Fructi -fică una din zilele de 15,18, 24 sau 27.

(Continuare în numărul următor)

Ziua de naștereşi floarea carete reprezintă

7 mai: noaptea – +13° (cer senin); ziua - +26° (cer senin).

8 mai: noaptea - +14° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +28°(cer puţin noros, ploaie slabă).

9 mai: noaptea: - +15° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +28°(cer noros, ploaie slabă, furtună).

10 mai: noaptea: - +14° (cer puţin noros, ploaie slabă, furtună);ziua - +26° (cer noros, ploaie slabă).

11 mai: noaptea: - +13° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +26°(cer puţin noros, ploaie slabă).

12 mai: noaptea: - +12° (cer noros, ploaie, furtună); ziua - +23°(cer noros, ploaie).

13 mai: noaptea: - +10° (cer noros, ploaie); ziua - +22° (cer noros, ploaie).

Prognoza meteo | 7 – 13 mai