Ştiri expresNu au mai vrut să-i confunde şi au renunţat la Ion Bodrug

Cînd doi se ceartă, al treilea cîştigă. La Condrăteşti s-a întîmplatşi mai şi. După ce trei persoane cu numele Ion Bodrug au pornit luptapentru fotoliul de primar, a învins, la a treia încercare, GheorgheBusuioc, candidat independent. Oameni, se pare, au hotărît să punăpunct confuziilor şi au renunţat la Ion Bodrug, indiferent de partidulpe care-l reprezenta.

Ţipenie de miniştri pe la Ungheni Deşi fusese anunţată vizita la Ungheni a ministrului Sănătăţii, An-

drei Usatîi, pentru ziua de marţi, 28 iunie, sala de şedinţe a Consili-ului Raional, unde urma să aibă loc întîlnirea cu oficialul chişinăuean,a rămas pustie. Oamenii se apropiau de uşă, o deschideau şi rămîneauuimiţi: ţipenie de ministru. “Asta-i guvernarea noastră”, a declaratpreşedintele raionului, Ion Harea, atunci cînd a fost solicitat să neexplice ce s-a întîmplat. Două sptămîni la rînd, ministrul a fostaşteptat la Ungheni şi de două ori şi-a contramandat vizita. Anterior,un alt ministru, cel al Tehnologiei, Informaţiei şi Comunicaţiilor, aprocedat la fel. Deşi vizita lui fusese anunţată cu cîteva zile înainte,nici el nu a mai venit. Este o practică vicioasă, consideră preşedinteleraionului, mai ales că există o decizie de Guvern, prin care lunar unmembru al Guvernului trebuie să viziteze cîte un raion. Întrebareaeste: pentru cine e făcută acea decizie?

Unghenenii – tot mai solicitaţiLa finele săptămînii trecute, Ungheniul a avut parte de două cam-

panii de rang naţional. Pe 23-24 iunie, aici s-a deplasat o echipă de lapostul de radio “Vocea Basarabiei”, care şi-a propus să organizeze ocampane de colectare a fondurilor pentru înălţarea Crucii MîntuiriiNeamului Românesc la Nisporeni. Cu o zi mai tîrziu, la Ungheni şi-afăcut apariţia şi o echipă de la postul de televiziune “Publika”, caredesfăşoară campania “Semnează ca să-i trimiţi la muncă”. Pe deputaţiinoştri. Unghenenii însă nu s-au prea grăbit să participe la cele douăcampanii.

Un raion din Ucraina îşi doreşte o colaborare cu Ungheniul

Administraţia publică locală a raionului Vijniţa, regiuneaCernăuţi, şi-a exprimat interesul în eventualitatea semnării unuiacord de cooperare şi colaborare cu raionul Ungheni. Acordul ar pre-supune realizarea şi susţinerea unor activităţi care ar îmbunătăţisituaţia socială şi economică în cele două raioane, urmare a iniţieriiunor programe comune, a unor schimburi în diverse domenii, a sta-bilirii relaţiilor de colaborare şi parteneriat între organizaţiile negu-vernamentale. Doleanţele respective au fost expuse în cadrul uneiîntîlniri pe care a avut-o o echipă din Ungheni, în frunte cu EudochiaViziru, preşedinta Agenţiei pentru Dezvoltarea Regională şi IntegrareEuropeană Ungheni, cu reprezentanţi ai administraţiei publice localedin Vijniţa. De notat că unghenenii au efectuat o vizită în regiuneaCernăuţi, în perioada 13-17 iunie, graţie proiectului “Dezvoltareaturismului rural în vederea consolidării schimbărilor sociale şi eco-nomice”. Urmează ca noua conducere a raionului să studieze propu -nerea şi să ia decizia de rigoare.

O poveste impresionantă cu un final fericit

Scriam în numărul trecut al “Expresului de Ungheni” despre fap-tul că un sculptor german îşi caută dădaca din Ungheni. Repro-duceam, în acel articol, şi scrisoarea pe care am primit-o la redacţie,şi fotografiile care ne-au fost trimise. Prea multe date despre aceadădacă a sculptorului Matvei Levenzon nu existau. Se ştia doar că ocheamă Aniuta şi că era din Dănuţeni. Nu ne puneam mari speranţecă o vom găsi imediat. Şi, totuşi, am găsit-o. Locuieşte şi acum laDănuţeni. Am reuşit să o vizităm, să discutăm cu ea. “Doamne, aşade bine mi-l amintesc! Da el nu are de unde să mă ştie. De unde aveasă mă ţină minte un copil? Cred că părinţii i-au spus cine l-a crescut.Îmi închipui că aşa a fost”, ne-a spus mătuşa Aniuta Secrieru. Citiţiîn numărul următor toată istoria şi amintirile despre Ungheniul dealtă dată ale acestei femei, ajunsă la vîrsta de 81 de ani. Vă asigurăm,este o poveste impresionantă.

Ziarul de care ai nevoie!

Vineri, 1 iulie 2011 Anul IV, nr. 26 (181)

Expresulde Ungheni ISSN 1857-422X

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Drumul spre succes este anevoios, totuşi acesta a fost obţinut

Au fost menţionaţi şi premiaţi aproximativ 100 de elevi,aceştia învrednicindu-se de premii băneşti între 50 şi 300 delei. Au fost premiaţi şi profesorii care i-au pregătit pe cei ce aurevenit cu locuri premiante de la olimpiadele republicane. Nuau fost trecuţi cu vederea nici managerii instituţiilor ce au edu -cat şi au instruit olimpici.

„Rezultatele pe care le-aţi înregistrat în acest an ne bucurăşi ne oferă motive suficiente de optimism, dorinţă de a valori-fica şi mai mult potenţialul intelectual atît al nostru, cît şi alvostru”, li s-a adresat elevilor prezenţi la festivitate Iulia Pancu,şefa Direcţiei Învăţămînt, Tineret şi Sport.

Potrivit dînsei, în acest an, raionul Ungheni a obţinut, la olim -piadele republicane, rezultate similare cu cele din anii prece -

denţi, ceea ce nu e deloc rău. „Succesul se obţine greu. Drumulspre el este anevoios, dificil, dar elevii noştri au demonstrat cătotul este posibil”, a accentuat Iulia Pancu, după care a continu -at: „Rădăcinile succesului sînt amare, iar roadele îi sînt dulci.Nu toţi pot să le adune, căci e nevoie de muncă asiduă de zi cuzi, perseverenţă şi răbdare”. Adresîndu-se elevilor, dînsa a re-marcat faptul că mulţi dintre ei, poate, au renunţat la multe luc -ruri, concentrîndu-se asupra studierii şi valorificării cunoş tin-ţelor obţinute. Dar munca lor nu a fost în van. În primul rînd,succesele nu au întîrziat să apară. În rîndul doi, cunoştinţeleacumulate, cu siguranţă, îi vor ajuta să-şi realizeze visurile.

Este pentru a doua oară consecutiv, cînd la Ungheni se orga -nizează o Gală a olimpicilor din întreg raionul.

Pag. 2Ne aşteaptă o roadă „bunicică” la grîu Anul 2011, în comparaţie cu 2010, este mai puţin favorabil pentru agricultură. Declaraţia îi aparţine lui Iurie Vrabie, preşedintele AsociaţieiProducătorilor Agricoli „Uncalnis”. Primăvara a fost secetoasă şi rece şi culturile agricole nu s-au dezvoltat aşa cum ar fi trebuit.

Pag. 3Fără strada Lenin, fără strada Marx sau EngelsŞtiaţi că Ungheniul a fost primul oraş din R. Moldovacare s-a debarasat de numele sovietice ale străzilor,revenind la cele ce ţin de istoria neamului? Acestlucru s-a întîmplat cu 22 de ani în urmă, iar iniţiativai-a aparţinut pictorului Mihai Mireanu, pe atuncilocuitor al oraşului Ungheni.

Pag. 5Foşti şi actuali militari – cu burta pe carte După trei luni de studii intense, 19 militari care îşi îndeplinesc serviciul prin contract şi ofiţeri înrezervă din Ungheni s-au mai ales cu cîte o diplomă.Timp de trei luni, ei au obţinut cunoştinţe noi în diverse domenii: fie limbi străine, administrareaafacerii sau tehnologii informaţionale.

Pe 28 iunie, la Ungheni au venit cei mai buni elevi ai raionului, care au obţinut succese remarcabile la concursurile şcolare pe obiecte în anul curent. Ei au fost invitaţi la Gala olimpicilor, o adevărată sărbătoare de suflet, organizată de către Direcţia Învăţămînt, Tineret şi Sport.

Ieftinirea petrolului la bursele internaţionale, care a început în luna mai şi continuă în prezent, nu a determinat reducerea preţurilor de pe piaţa moldovenească. Experţii consideră că Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, împreună cu Ministerul Economiei, ar trebui să analizeze mai activ modul în care companiile petroliere ajustează preţurile interne în funcţie de evoluţia cotaţiilor la bursele internaţionale. (Unimedia.md)

Expresul de UngheniVineri, 1 iulie2

Oaspetele vesel

Ca la noi la nimeniLa moldoveni democraţiaE soră dreaptă cu prostia –Eternă-i lupta celor buni Cu oponenţii lor ne... buni.

Expresul de UngheniVineri, 20 noiembrie

PP Expresul de UngheniPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRL, IDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri: Cristian Jardan, Natalia ChiosaContabil-şef: Angela CovaliovManager vînzări: Ina LandaTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuComanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Esențialcu Lucia Bacalu

O-o-o, cîte fotoliicălduţe mai fac cu ochiul!

Au trecut alegerile şi îmi spuneam: gata, nici un cuvîntdespre politică. Lumea este deja sătulă şi de Alianţă, şi decomunişti, şi de forţa a treia, şi de forţa a patra şi tot aşa maideparte. Dar cum poţi să taci, cum poţi să închizi ochii, cîndîi vezi pe toţi alergînd după funcţii şi visîndu-se în fotolii depreşedinte de raion, de vicepreşedinţi, de viceprimari, deşefi de secţii. O-o-o, cîte fotolii călduţe mai fac cu ochiul!

Nici unul, dar nici unul dintre cei ce aspiră la aceste fo-tolii nu-şi pune întrebarea ce va face în cazul în care visul ise împlineşte. Oamenii nu au idee ce înseamnă administra-ţie publică locală, dar merg cu coarnele înainte şi tot sus-pină: „Eu, eu, eu”.

În plus, şi cei de la Chişinău incită spiritele. Toţi au o sin-gură grijă: cum împărţim funcţiile. Au uitat că lumea e să-racă, că preţurile cresc, că nu ai unde merge să te plîngi încaz că eşti nedreptăţit, că în capul mesei stă bine mersi co-rupţia şi tot aşa.

Citesc în proiectul unui Acord privind formarea coaliţii-lor de orientare democratică la nivel local următoarea frază:„Distribuţia funcţiilor de preşedinte de raion se bazează peraportul general dintre rezultatele partidelor membre aleAIE la alegerile consilierilor raionali şi pe faptul că alegereanecesită susţinerea reciprocă a fracţiunilor acestora în toateconsiliile raionale. Astfel, PLDM urmează să fie susţinutpentru a promova 13 preşedinţi de raioane, PD – 9 şi PL –4, urmînd ca distribuţia concretă să fie negociată şi fixatăîntr-o anexă specială”. Nu ştiu ce aţi înţeles din toată aceastăîmpletitură de cuvinte. Personal, mi s-a făcut scîrbă.

Aţi auzit cumva să spună măcar cineva: oameni buni,opriţi-vă. Haideţi să vedem calităţile profesionale ale aleşilorlocali, să le vedem CV-urile şi apoi să discutăm despre ale-gerea lor într-o funcţie sau alta.

După toată această mascaradă, mai că îmi vine să le cîntelogii comuniştilor. Răi, cum au fost, dar, cel puţin, mimaucă-i interesează profesionalismul „cadrelor de conducere”.Sînt sigură, dacă Partidul Comuniştilor îşi schimbă denumi -rea, revine în forţă la putere. Draga, scumpa noastră Alianţăs-a făcut de tot rîsul. Şi continuă să se facă. Ostentativ.

Nici nu ştiu ce apel ar fi mai potrivit acum: „Trezeşte-te,po por, şi vezi cine ţi-s eroii” sau „Trezeşte-te, Alianţă, şi gîn-deşte-te bine ce faci”. Nu ştiu dacă mai avem nevoie de o ase -menea Alianţă. Nu ştiu dacă mai avem nevoie de asemeneapartide, în care s-au oploşit tot felul de carierişti şi de profani.

Luna iunie a venit cu se ce tăşi temperaturi foarte înalte ca -re, practic, au stopat creş te reaculturilor agricole. Doar ploi -le de ultimă oră au salvat situ a -ţia, mai ales la porumb, sfeclăde zahăr, floarea soarelui, soia.Acum, totul depinde de dura -ta ploilor şi temperaturile ce vor

urma, susţine Iu rie Vrabie. „Da -că temepratu rile vor fi în creş -tere lentă, ume zeala din sol vafi asimilată bi ne de culturi. Da -că tempe ra tura va creşte brusc,ajun gînd să fie caniculară, epo sibil ca o parte din culturi,mai ales sfec la de zahăr, să su -fere”, a explicat dînsul.

Precipitaţiile din săptă mî -na curentă însă nu au ajutatculturile cerealiere de primagrupă, adică grîul, orzul şimazărea furajeră. Dimpotri -vă, o parte de culturi, din cau -za ploilor mari şi a vîntului,sînt culcate la pămînt. Specia -liştii susţin că aceste ploi, dacăvor mai dura, ar putea influ -en ţa negativ asupra calităţiigrîului. „Deocamdată, situaţianu este complicată”, conside -ră Iurie Vrabie.

La ora actuală, producă to -rii agricoli au terminat etapa

de îngrijire a plantaţiilor agri-cole şi toţi sînt în pregătirepentru recoltarea culturilorcerealiere de grupa I. Imediatce se încălzeşte timpul şi solulse usucă, combinele vor ieşi încîmp. Mai întîi, va fi recoltator zul, apoi mazărea furajeră,după care va veni rîndul grîu-lui.

Referindu-se la roada prop- riu-zisă a culturilor cerealiere,Iurie Vrabie a remarcat că vafi „bunicică”, adică nici foartebună, dar nici proastă.

(L.B.)

Ne aşteaptă o roadă „bunicică” la grîu

Pentru prima oară, la Gro -zas ca va funcţiona o grădini -ţă, în care vor beneficia de o edu -caţie de calitate 50 de co piidin sat. Aici ei vor avea partede cele mai bune condiţii, lacare nici nu au îndrăznit săviseze părinţii lor. Este vorbade canalizare, apeduct, încăl zi - re centralizată. În acelaşi edi -ficiu va funcţiona şi şcoala pri -mară. Copiii mai măricei ai sa -tului vor merge la studii la gim -naziul din Floriţoaia Nouă.

Aşa arată reorganizareaunei instituţii de învăţămîntineficiente şi costisitoare acumdoi-trei ani.

„A fost foarte greu, fiindcălumea nu ne înţelegea. Toţitrîmbiţau că se închide şcoa -la”, spune primarul MargaritaBaban. Nimeni însă nu-şi fă -cea griji de costurile exageratede întreţinere a unui elev înaceastă şcoală. „Vă imaginaţicare erau cheltuielile, din mo-ment ce în gimnaziul din

Grozasca învăţau 35 de elevi,pentru care munceau 16 pe -da gogi. De aceea am insistatasupra reorganizării. Recu -nosc, iniţial oamenii au reac -ţi onat bolnăvicios. Pînă laur mă, am reuşit să reorga ni -zăm gimnaziul în şcoală pri -mară-grădiniţă”, povesteşteprimarul.

Lucrările de reconstrucţieşi reparaţie au costat aproapeun milion de lei, bani oferiţi,în mare parte, de Fondul deInvestiţii Sociale din Moldo -va. Contribuţia comunităţii afost de 36 mii de lei, primăriaa alocat 60 mii, iar Consiliulraional – 70 mii lei.

Practic, s-a făcut totul dinnou. Din clădire rămăseserădoar pereţii. Au fost schim-bate geamurile, uşile, aco pe ri -şul, a fost instalat un sistemtermic ce va funcţiona pe ga -ze, a fost construit apeductul,canalizarea.

Fiind întrebată dacă oame -

nii continuă să fie nemulţu -miţi, Margarita Baban a zîm -bit: „După ce au văzut cum s-atransformat această clădire,cred că şi-au schimbat păre -rea”. Mai mult decît atît, lo -cuitorii satului Grozasca auvotat-o în număr mare la ale -ge rile locale din 5 iunie.

Mai rămîne de rezolvat unsingur lucru: transportareaelevilor din Grozasca la gim-naziul din satul vecin, Flo ri -ţoaia Nouă. „Ni s-a promis ounitate de transport şi de laDirecţia de Învăţămînt, şi dela Ministerul de resort. Aş -

tept”, a spus Margarita Baban. Fiind recent într-o vizită la

Grozasca, ministrul Educa -ţiei, Mihai Şleahtiţchi, a sub-liniat că ceea ce s-a făcut aicie un exemplu pentru întreagarepublică. Dînsul a dat asigu -rări că va fi soluţionată cît maicurînd şi problema transpor -tului, căci copiii, în lipsa aces-tuia, sînt nevoiţi să parcurgăpînă la şcoală o distanţă de 5-6 kilometri.

Inaugurarea oficială a insti -tuţiei va avea loc pe 7 augustcurent.

Lucia Bacalu

Un edificiu de vis pentru satul GrozascaPe 22 iunie, au fost finalizate lucrările de reconstrucţie şi reparaţie a edificiului fostului gimnaziu din satul Grozasca. De acum înainte, aici va funcţiona o şcoală primară- grădiniţă. Este o adevărată premieră.

Anul 2011, în comparaţie cu 2010, este mai puţin fa-vorabil pentru agricultură. Declaraţia îi aparţine luiIurie Vrabie, preşedintele Asociaţiei ProducătorilorAgricoli „Uncalnis”. Primăvara a fost secetoasă şi rece,astfel că, în majoritate, culturile agricole au fost stre-sate şi nu s-au dezvoltat aşa cum ar fi trebuit.

Evenimentul a avut loc pe22 iunie, în sala de conferinţea Consiliului Raional, fiindorganizat de către consiliulinterramural al sidicatelor încomun cu Confederaţia Na ţi -onală a Sindicatelor din R.Moldova. Au participat liderisindicali din raionul Ungheni,specialişti de la Agenţia deOcupare a Forţei de Muncă,Inspectoratul Teritorial deMuncă, reprezentanţi ai Aso -ciaţiei Obşteşti pentru Copiişi Tineret „Făclia” care im ple -mentează proiectul „FundaţiaMuncii”. Au fost prezenţi şipartenerii proiectului respec-

tiv: Karen Bouwsma, repre -zen tant al Confederaţiei Naţi -o nale a Sindicatelor dinOlan da, şi Melissa Ruggles,mana ger de proiect NehemInternational „Fundaţia Mun -cii”.

Discuţia s-a axat pe unsubi ect actual pentru Repub-lica Moldova: munca la negrua tinerilor. „Este o problemăfoarte vulnerabilă. Nefiindafiliaţi unui sindicat, tineriispecialişti nu beneficiază deprotejarea drepturilor la mun -că, dar şi a celorlalte drepturiale lor. Nu se respectă nici le -gislaţia muncii”, a ţinut să

sub linieze Rodica Lupu. Pot-ri vit lui Karen Bouwsma, mun -ca la negru este mai rar întîl -nită în Europa. Totuşi există,dar se numeşte „economie ne - formală”.

Au venit imediat şi solu ţi -ile. S-a propus de a modificalegislaţia muncii, astfel ca ceice acceptă şi practică muncala negru să fie aspru pena li -zaţi. Nu este un secret pentrunimeni că, în prezent, mulţiagenţi economici au aseme-nea practici: îşi ascund veni-turile, ducînd o contabilitatedublă.

O situaţie mai bună seatestă în acest sens în sferabugetară. Tocmai de aceea,potrivit lui Timofei Gher-man, preşedintele Sindicatu-lui Educaţiei şi Ştiinţei Un -gheni, este mai simplu să ur -măreşti situaţia tinerilor spe -cialişti încadraţi în sfera buge -tară şi, atunci cînd e cazul, să

iei măsurile de rigoare în vede - rea protejării drepturilor lor.

Angela Ciocîrlan, manageral proiectului „Fundaţia mun -cii”, a sublinit, la rîndul ei,necesitatea unei conlucrărimai mari între angajatori şisindicate. „Numai astfel arputea fi asigurată o protecţiesocială a tinerilor atunci cîndei vor să obţină o slujbă”, aspus dînsa.

La final, cei prezenţi au ac-centuat cîţiva factori impor -tanţi ce trebuie înfăptuiţi, pen -tru a schimba situaţia delocuşoară. Se are în vedere, înmod special, informarea înmasă a tineretului despre celemai elementare noţiuni pri -vind procedura de angajare.Totodată, sînt necesare schim -buri de experienţă prin orga-nizarea unor seminare tema -tice, la care să participare ex -perţi, inclusiv din străinătate.

Ina Landa

Sindicatele au discutat despre situaţia tinerilor din UngheniPentru că tinerii nu-şi cunosc drepturile şi obligaţiunile, atunci cînd sînt angajaţi în cîmpul muncii, devin vulnerabili şi se adapteazăfoarte greu. Despre aceasta a declarat Rodica Lupu, preşedintele Sindicatului din Agricultură şi Industria Alimentară „Agroindsind” Ungheni în cadrul unei mese rotunde cu genericul „Tineretul şi Sindicatul. Realizări şi perspective”.

3Expresul de UngheniVineri, 1 iulie

Știri din Primăria Ungheni

Au primit binecuvîntarea Judecătoriei. La muncă, aleşi ai poporului!

Ungheniul are un primar şi un consiliu legitim. Preşedintele Consiliului electoral al circumscrip-ţiei electorale raionale Ungheni, Vasile Mînăscurtă,a dat citire deciziei Judecătoriei Ungheni privindconfirmarea legalităţii alegerilor şi validitatea mandatului primarului şi al consilierilor. Evenimentul s-a produs pe 29 iunie, în cadrul şedinţei consiliului orăşenesc.

Primul care a primit legitimaţia a fost primarul AlexandruAmbros. «Cetăţenii oraşului Ungheni au investit foarte mul -tă încredere în cei pe care i-au ales: şi în primar, şi în consili -eri. Trebuie să fim mîndri, dar şi foarte responsabili de acestvot de încredere. La fel ca şi în mandatul precedent, voi de-pune toate eforturile ca să transpun în viaţă programul meuelectoral», a subliniat Alexandru Ambros, exprimîndu-şi,totodată, încrederea că va avea o conlucrare foarte bună cu no -ul consiliu orăşenesc. «Împreună vom soluţiona probleme -le oraşului», a subliniat dînsul. Primarul a dat asigurări că vapune în prim-plan interesele oraşului, interesele cetăţenilorşi nicidecum interesele personale, de grup sau de partid.

Rînd pe rînd, au primit mandate şi consilierii nou-aleşi.Reprezentantul Partidului Comuniştilor, Ilie Ciocanu, atransmis mulţumiri alegătorilor care şi-au dat votul pentruconsilierii actuali, asigurînd asistenţa că atît el, cît şi colegiisăi, vor fi la înălţimea aşteptărilor unghenenilor. «Sper căîn actualul consiliu vom avea o conlucrare mai bună decîtîn consiliul precedent», a mai spus dînsul.

Reprezentantul Partidului Democrat, Petru Langa, a de-clarat că poziţia consilierilor democraţi va fi una construc-tivă, astfel ca să fie asigurată realizarea promisiunilor făcuteîn campania electorală. «Sînt sigur că actualul Consiliu vacontribui la dezvoltarea comunităţii, ca ziua de mîiine să fiemai bună decît ziua de azi», a subliniat dînsul.

Deja au foct constituite trei fracţiuni: a PCRM – din 13consilieri, preşedinte Ilie Ciocanu ; a PLDM – cu 8 consi-lieri, preşedinte Vasile Bînzaru; a PDM – cu 4 consilieri,preşedinte Petru Langa. În afara fracţiunilor a rămas consi-lierul independent Eduard Bejenaru şi consilierul liberalNatalia Rotaru.

Vasile Mînăscurtă le-a urat noilor aleşi locali o activitatetransparentă, ca lumea să ştie cu ce se ocupă, cum lucrează.«Să nu tragem cu obrazul atunci cînd ne vor veni delegaţiidin diferite ţări, să ne mîndrim cu oraşul Ungheni», a re-marcat dînsul, atenţionîndu-i să nu uite de promisiunile pecare le-au făcut.

Şedinţa a fost condusă de cel mai în vîrstă consilier –Nina Coroli (PCRM), iar la final au ciocnit cu toţii cîte ocupă de şampanie.

La Auce, în oraşul frate cu Ungheniul

În perioada 4-9 iulie, un grup din 9 elevi de la liceele dinUngheni se vor afla în oraşul leton Auce, unde vor participala activităţile în cadrul proiectului internaţional de schimbal tineretului «Activitatea creativă a tinerilor în cunoaştereamediului». Grupul va fi însoţit de Valentina Gonţova, direc -tor educativ la Liceul «A. Puşkin». Cheltuilile de transportvor fi suportate de către părinţi şi, parţial, de Primăria Un-gheni. Restul cheltuielilor (cazare, alimentaţie) vor fi aco-perite de ţara gazdă. De notat că grupurile de elevi caremerg vara în oraşele înfrăţite sînt formate de primărie, darelevii sînt selectaţi de către conducerea liceelor

Activităţile privind schimbul de elevi sînt prevăzute în acor -dul de cooperare dintre Ungheni şi Auce, semnat în august 2010.

În luna aprilie, un grup de elevi din Auce a participat laFestivalul internaţional de dans «Hora de la Prut», iar an-samblul «Struguraş» din Ungheni va participa la zilele ora-şului Auce, care se vor desfăşura la sfîrşitul lunii iulie.

P

Dînsul îşi aminteşte cu luxde amănunte despre acele tim -puri şi de la ce a pornit totul.“În anul 1989, am iniţiat o cam -panie de colectare a sem nă tu -rilor pentru înălţarea la Un -gheni a unui monument al luiMihai Eminescu. A fost o ade -vărată aventură, căci fiecaresemnătură a costat foarte mult”,spune dînsul. Lumea se te -mea încă, astfel că, timp dedouă luni, au fost adunatedoar... 26 de semnături şi astacu ajutorul profesoarei VeraBurlacu şi al doctorului Tu dorTăbîrţă. “Ei m-au ajutat”, spu -ne pictorul, după care con -tinuă: “M-am adresat cu aceascrisoare la “Literatura şi Ar -ta”, iar redactorul-şef al ziaru-lui, Nicolae Dabija, a publi -

cat-o”. Imediat ce a apărut scri soa -

rea semnată de cei 26 de un -gheneni temerari, Mihai Mi -reanu a fost invitat de prima -rul de atunci al Ungheniului,Stepan Bogacenco. “M-a che -mat şi mi-a spus: domnuleMi reanu, de ce te-ai dus la“Literatura şi Arta”, dar nu aivenit la mine? Te-ai temut cănu voi accepta? Uite că eu ac-cept să fie ridicat la Un gheniun bust al lui Mihai Emi nes -cu. Îţi dau bani şi fă-l”, îşiamin teşte pictorul.

Mihai Mireanu însă nu s-aoprit aici. Dînsul a cerut ca nu -mele lui Eminescu să-l poarteo şcoală şi o stradă din Un gheni.Dar nu o stradă oareca re, ci unadin centru, cu o sem nificaţie

de osebită pentru regimul so-vietic: strada “28 iunie”. Reac -ţia lui Stepan Bogacenco a fostuna oarecum previ zi bi lă. “Uite,şcoala nr. 1 o vom nu mi “Mi -hai Emi nescu”, dacă vrei. Darcu stra da... Chişi nă ul sărbă to -reşte pe strada “28 iunie” ziuaeli be ră rii Basarabiei de subocupaţia româ neas că, dar noisă o schim băm în “Emines -cu”? Nu pu tem”.

Pictorul Mireanu i-a dat orepilică pe măsură. “I-am zisatunci, îşi aminteşte dînsul:domnule Bogacenco, să ştii căfac un pas înapoi, cedez, darlovitura o primeşti”. Şi, întoamnă, a primit lovitura. Pemasa edilului a ajuns o scri -soa re cu 600 de semnături,prin care se cerea schimbarea

numelor tuturor străzilor dinUngheni. Ce-i rămînea să facăacestuia?

A fost constituită o comi -sie pentru schimbarea nume -lor străzilor, şi nu doar al stră -zii “28 iunie”, cum cerea ini ţi -al Mihai Mireanu. Astfel, Un -gheniul a ajuns să fie primuloraş din Republica Moldovafără strada Lenin, fără stradaMarx, Engels, Komsomolu-lui, dar cu strada Naţională,Romană, Ştefan cel Mare, Ale -xandru cel Bun şi tot aşa. “Afost un mare răsunet pentrutoată republica”, îşi aminteştecu mîndrie unul dintre mariiluptători ungheneni pentrurevenirea la cele sfinte.

Lucia Bacalu

Peste mai puţin de două luni, la 27 august, vom sărbători 20 de ani ai independenţeiRepublicii Moldova. A fost nevoie de mare curaj pentru a apropia acea zi. Din păcate, mulţi dintre cei ce s-au aflat în acei ani și în acele zile în primele rînduri ale luptei pentru eliberarea naţională au rămas în umbră, meritele asumîndu-și-le,cum e obiceiul pe la noi, alţii. Vom încerca, începînd cu acest număr, să-i readucem în prim-plan pe adevăraţii eroi ai acelor timpuri cu amintirile lor, inedite.

Mihai MIREANU, pictorFără strada Lenin, fără strada Marx sau Engels

Știaţi că Ungheniul a fost primul oraș din Republica Moldova care s-a debarasat de numele sovietice ale străzilor, revenind la cele ce ţin de istoria neamului? Acest lucru s-a întîmplat cu aproape 22 de ani în urmă, iar iniţiativa i-a aparţinut pic-torului Mihai Mireanu, pe atunci locuitor al orașului Ungheni.

Calea spre independenţă

Din cele 12 proiecte accep -tate, şapte vor fi implementa -te în oraşul Ungheni, iar cinci– în localităţile rurale ale rai -o nului: la Gherman, Sculeni,Petreşti, Mănoileşti şi Costu-leni. Proiectele sînt diverse, dela confecţionarea costumelor

populare şi achiziţionarea echi -pamentului sportiv, pînă lapro movarea modului sănătosde viaţă sau a voluntariatului.

Majoritatea aplicanţilor auobţinut granturi în valoare de5000 de lei, iar contribuţia (dinalte surse) variază între 1500

şi 23000 lei. Perioada de imple -mentare a proiectelor este dedouă luni. Banii pentru gran-turi au fost colectaţi de cătreGrupul Local de Tineri care aorganizat, în acest scop, nu-meroase acţiuni, una mai in -ge nioasă decît alta. „Donaţiala Ungheni, încetul cu încetul,se încetăţeneşte. Nu a ajuns lacote maxime, dar e în procesde conştientizare”, a subliniatSvetlana Ciobanu, coordona-tor granturi mici în cadrul Fun -daţiei Comunitare Ungheni.

Pînă la ora actuală, graţieFundaţiei Comunitare din Un -gheni, au fost implementate51 de proiecte, iar progra mulde granturi mici a ajuns dejala ediţia a şasea. După fina li -zarea acestuia, numărul pro -iectelor va fi de 63, iar sumade bani pusă în circulaţie vadepăşi 1,5 milioane de lei.

În toamnă, va fi anunţat unnou program de granturi mici,al şaptelea la număr.

(L.B.)

Fudaţia Comunitară Ungheni a dat publicităţii listaproiectelor acceptate pentru finanţare prin Progra-mul „Fondul pentru tineri” Ungheni. Sînt 12 la număr(din cele 21 depuse), iar valoarea totală a acestora estede 152 mii 299 de lei. Granturile oferite de FundaţiaComunitară constituie, în total, 73 mii 820 lei.

Bani de la lume adunaţi şi tot pentru lume daţi

Ei au revenit acasă, dupăun sejur de şapte zile, cu noiimpresii, cu noi forţe şi dorin -ţă de a persevera şi a mergemai departe. Este pentru pri -ma oară cînd participă la acestfestival, iar rezultatele au fostîmbucurătoare. Grupa mare aStudioului „Doremicii” s-acla sat pe locul I, iar grupamică – pe locul II. La toatepiesele prezentate la festivalaranjamentul aparţine com-pozitorului unghenean IonLin covschi Jr. O prestaţie

foarte bună au avut-o şi tineriidansatori (grupa medie) aiansamblului „Struguraş”.

De notat că la acest festivalau participat circa 4000 de ti -neri artişti din mai bine de ze -ce ţări, printre care: Rusia, Be -larus, Ucraina, România, Po -lo nia, Cehia. Astfel, succesulunghenenilor e şi mai impor-tant. „În acest an, am cules ro -dul muncii noastre la Fes ti va-lul din Bulgaria. Ne-am con-vins încă o dată că avem copiifoarte talentaţi”, a remarcat

Aliona Popovici, director in-terimar al Palatului culturiidin Ungheni.

Toate chletuielile au fost su -portate de către părinţii co pi i -lor, care au scos din buzunar cî -te 250 de euro. Ei susţin că me -rită investiţia şi că-şi vor sus ţi -ne copiii şi în continuare. „Amrămas foarte mulţumiţi şi de

rezultate, dar şi de ospitalita teagazdelor”, ne-au spus dînşii.

Festivalul a avut loc în ora -şul Nesber, între 15 şi 22 iu -nie. Copiii ungheneni, însoţiţide părinţii lor, au avut prilejulsă se odihnească şi cîteva zilela mare. S-au întors cu toţiibronzaţi şi cu o mulţime deim presii. (I.L.)

Micii artiști ungheneni, reuniţi în Studioul „Doremicii” de la Palatul culturii din Ungheni, au avut o prestaţie de zile mari în Bulgaria, la Festivalul internaţional pentru copii „Solnţe, radosti, krasota” („Soare, bucurie, frumuseţe”), ediţia a XII-a.

Unghenenii – printre cei mai buni la un festival din Bulgaria

Potrivit cotidianului britanic Daily Express, banca centrală a Germaniei ar fi început deja să tipă-rească mărci, Berlinul pregătindu-şi astfel ieşirea din zona euro. Nemţii nu mai vor moneda unica.Potrivit sondajelor realizate la Berlin, peste trei sferturi dintre germani nu au încredere în euro şi susţin că aceasta are viitorul limitat. Ieşirea Germaniei din zona euro ar fi un moment de impor-tanţă majoră în istoria ţării şi ar adînci prăpastia dintre cele mai puternice state din UE. (protv.md)

Expresul de UngheniVineri, 1 iulie4 Pagină realizată deNatalia Chiosa

Iulie este a şaptea lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele şapte luni cu o durată de 31 de zile. Numele vine de la Iulius Cezar, care s-a născut în această lună. Înainte, luna iulie se numea în latină Quintilis, pentru că era a cincea lună în calendarul roman, calendar care începea cu luna martie. Grecii numeau luna iulie Hekatombaion.Popular, luna iulie se numeşte Cuptor.

În iulie s-au născut:Pamela Anderson, actriţă americană; George Sand, scrii -

toare franceză; Tom Cruise, actor american; George Eve -rest, geograf englez; Giuseppe Garibaldi, general şi ompolitic italian; Paul Smith, designer vestimentar britanic;Pierre Cardin, designer francez de modă; Jean de laFontaine, autor francez de fabule; Igor Tall, fizician sovietic,laureat al Premiului Nobel; Kevin Bacon, regizor, actor şiproducător american; Angela Similea, interpretă româncăde muzică uşoară; Tom Hanks, actor american; Giorgio Ar-mani, creator italian de modă; Oleg Serebrean, politolog,eseist şi politician moldovean; Ilie Năstase, jucător românde tenis; Vasile Alecsandri, poet, dramaturg, politician;Robin Williams, actor american; Adrian Păunescu, poet,prozator, jurnalist, politician român, membru de onoare alAcademiei de Ştiinţe a Republicii Moldova; AlexandreDumas (tatăl), scriitor francez; Jennifer Lopez, actriţă ame -ricană; Alexandre Dumas (fiul), scriitor francez; ArnoldSchwarzenegger, actor american; Ilie Ilaşcu, politician; JohnEricsson, inventator american de origine suedeză; MarcelProust, scriitor francez.

Tot în iulieA decedat scriitorul şi politicianul român Mihail Ko -

gălniceanu (2 iulie 1981)A decedat Ştefan cel Mare, domn al Moldovei (2 iulie

1504)În Marea Britanie este acordat dreptul deplin de vot pen-

tru femei (4 iulie 1928)S-a născut Dolly, prima oaie clonată din lume (5 iulie

1996) Vasco da Gama începe prima călătorie pe mare din Eu-

ropa spre India, înconjurînd Africa (8 iulie 1497)A fost creată Banca Internaţională de Investiţii (BII) (10

iulie 1970)Boris Elţin a devenit primul preşedinte rus ales în mod

democrat (10 iulie 1991)30 milioane de oameni din peste 2000 de oraşe au par-

ticipat la un „Marş al lui Isus" pentru celebrarea celor 2000ani de creştinism (10 iulie 2000)

Pe Terra numărul locuitorilor a ajuns la 5.000.000.000(12 iulie 1987)

Femeile concurează la Jocurile Olimpice moderne pen-tru prima dată (13 iulie 1908)

A decedat scriitorul Tudor Arghezi (14 iulie 1967)A decedat Mădălina Manole, solistă vocală (14 iulie

2010)Au fost tipărite în Moldova primele mărci poştale (15

iulie 1858)Este lansată racheta Saturn V în cadrul misiunii Apollo

11 care a dus pentru prima dată oameni pe Lună (16 iulie1969)

A fost inaugurat parcul de distracţii "Disneyland", cumult fast, în prezenţa a peste 30000 de vizitatori veniţi depretutindeni (17 iulie 1955)

Primul pămîntean, astronautul american Neil Arm-strong, a coborît pe suprafaţa Lunii, rostind cuvintele: „Esteun pas mic pentru un om, dar un salt gigantic pentruomenire" (20 iulie 1969)

Nava spaţială americană „Viking–1" a atins suprafaţaplanetei Marte (20 iulie 1976)

Apare ultimul volum din seria Harry Potter (21 iulie2007)

A fost creată Organizaţia Mondială a Sănătăţii (22 iulie1946)

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a unificat pegrănicerii munteni şi moldoveni, punînd bazele instituţieimoderne de pază a frontierelor ţării (24 iulie 1864)

A fost înregistrat primul accident rutier (29 iulie 1834)Este adoptată prima Constituţie a Republicii Moldova

(29 iulie 1994).

Date remarcabile şi memorabile1 iulie 1990 – Ziua formării Inspectoratului Fiscal1 iulie – Ziua mondială a Arhitecturii2 iulie – Ziua comemorării lui Ştefan cel Mare şi Sfînt2 iulie – Ziua înternaţională a Cooperativelor 10 iulie – Ziua lucrătorului din ramura piscicolă11 iulie – Ziua mondială a populaţiei17 iulie – Ziua internaţională a Justiţiei24 iulie – Ziua lucrătorului din comerţ29 iulie – Ziua Constituţiei Republicii Moldova31 iulie – Ziua lucrătorului din domeniul relaţiilor funciare.

2 iulie – Tatiana Lazăr, specialist principal Direcţia Învă ţă -mînt, Tineret şi Sport Ungheni

10 iulie – Iulian Botnaru, specialist administraţie publicădin cadrul Consiliului raional

13 iulie – Rodica Doina, medic gastrolog SC Ungheni 14 iulie – Valentina Rusu, secretar Primăria Buciumeni18 iulie – Petru Şontea, medic de familie CS Mănoileşti19 iulie – Natalia Rîbcic, specialist promovare voluntariat

şi cetăţenie activă la Centrul de Resurse pentru Dezvoltare Du -rabilă Locală şi Regională Ungheni

20 iulie – Eudochia Viziru, şefa Direcţiei Economie şi Re-forme

20 iulie – Anatol Arhire, vicepreşedintele raionului20 iulie – Lidia Boiciuc, medic CMF Ungheni20 iulie – Valeriu Negară, primar de Agronomovca20 iulie – Valeriu Doina, medic neurolog26 iulie – Angela Straticiuc, specialist principal, Consiliul

raional Ungheni28 iulie – Galina Hangan, secretar primăria Boghenii Noi28 iulie – Petru Cazacu, medic chirurg, SC Ungheni.

Cine-i născut în luna iulie...

„Nu fac nici o diferenţăîntre ziua mea de naştere şicelelalte zile. Este o zi pe careo trăiesc modest şi cu calm.Nu fac mare pompă, o săr -bătoresc, tradiţional, în sînulfamiliei”, a menţionat TatianaLazăr.

Cel mai mult se bucură derealizările personale. Are o fa -

milie sănătoasă, cu copii buni,bine educaţi şi realizaţi. Im-portant este faptul că ei îi sîntalături şi, pentru aceasta, estefericită. Îi place şi munca pecare o face. Vine în fiece zi laserviciu cu bucurie, pentru cămunceşte într-un colectiv bun,mereu deschis spre colabo-rare. A îmbrăţişat domeniul

tineretului şi asta o înari pea -ză, o încurajează, o ţine în for -mă. „Tinerii sînt o sursă valo -roasă, doar că aceasta trebuiesusţinută şi orientată”, a re-marcat dînsa. Are multe pla-nuri pentru viitor, însă cel maimult îşi doreşte să-şi valori-fice activitatea. Ce-şi doreştede ziua ei? Multă sănătate fa -miliei şi succese mari colegi -lor de servciu.

Pe 2 iulie, în RepublicaMol dova se comemorează celmai iubit domnitor, Ştefan celMare şi Sînt. „Cred că este unsemn bun că m-am născut înaceastă zi. Mă mîndresc că

trăiesc în Republica Moldovaşi că avem aşa personalităţi devaloare”, a subliniat TatianaLazăr.

La începutul lunii lui Cuptor, pe 2 iulie, s-a născutTatiana Lazăr, specilist principal la DirecţiaÎnvăţămînt, Tineret şi Sport. Dacă, pentru o bună parte dintre oameni ziua de naştere are o semnificaţie deosebită, este o ocazie de a se întîlni cu prietenii, de a primi felicitări de la ceidragi, pentru ea este o zi obişnuită.

De ziua ei nu face mare pompă, este o zi obişnuită pe care o aşteaptă modest şi cu calm

„Trebuie să fie o mare săr -bă toare în viaţa fiecărui om,pentru că este ziua în careacesta s-a născut”, a remarcatdînsa. Tot ea consideră că ziuade naştere trebuie omagiatăîn sînul familiei.

Rodica Doina îşi doreşteca această zi specială să o ser-beze fiind undeva la odihnă.Dar, cum anul acesta fiica Vi -o rca a absolvit liceul şi este pecale să-şi aleagă o profesie, emo-ţiile sînt mari şi toată atenţiaeste îndreptată deo cam dată

spre ea. „Sper să avem un con -cediu pe cinste, pentru că omerităm din plin”, spune dîn -sa. Încă nu s-a gîndit cum îşiva sărbători ziua de naştere,căci multe alte evenimente auluat-o înainte. Dar e sigură căva fi ceva frumos şi interesant.Este mulţumită de ceea ce are alizat în toţi aceşti ani îm -preună cu soţul ei, Valeriu.Este mulţumită de cei doicopii pe care îi are, de casa şigospodăria pe care şi-au ridi-cat-o prin muncă asiduă. Este

mulţumită şi în plan profe-sional. Are o profesie nobilă,ajută oamenii şi se simte sa -tisfăcută atunci cînd pacienţiiîi spun un mare mulţumescpentru ceea ce face. „Trebuiesă-ţi placă lucrul pe care-lpres tezi, să-l faci din suflet şiatunci ai satisfacţii mari de larezultatele pe care le obţii”, aremarcat Rodica Doina.

De ziua ei, îşi doreşte, înprimul rînd, sănătate ei şi fa -miliei, rudelor, prietenilor şicelorlalţi oameni, pentru căsănătatea este cel mai impor-tant lucru în viaţa fiecăruia.Celelalte lucruri le dobîndeştipe parcurs, susţine Rodica Doi -

na. Cea mai mare speranţă aei sînt copiii şi îşi doreşte ne-spus de mult ca fiica ei să ajun -gă acolo unde visează.

Pentru doctorul gastrolog al Secţiei ConsultativeUngheni, Rodica Doina, ziua de naştere este, cu siguranţă, o zi deosebită.

Face lucrul cu dăruire şi are mari satisfacţii de la rezultatele obţinute

“Am o familie bună, sănă -toasă, cu copii realizaţi şi pre -gătiţi profesional. Este impor -tant că îmi sînt copiii sănătoşi,au familii bune şi activează îndomeniul pe care şi l-au ales”,ne-a spus dînsa cu vădită mîn-drie.

Acum, de ziua ei, îşi doreş -te cel mai mult să-i fie sănă -toasă familia. Şi mai are unvis. “Mi-aş dori să avem posi-bilitatea să fim cît mai mult

împreună şi să ne bucurăm cutoţii de clipele petrecute ală -turi unii de ceilalţi”, s-a des -tăinuit Eudochia Viziru

De-a lungul anilor, dînsa aînregistrat multe realizări, atîtpersonale, cît şi profesionale.Peste tot unde a activat a reu -şit să facă faţă tuturor sar ci ni -lor pe care le-a avut. Nu este demirare că şi în zi de sărbătoarepersonală e cu gîndul la mun -că, vrea ca buna dispoziţie

s-o însoţească mereu în as-pect profesional. Nu renunţăla ceea ce consideră vital pen-tru ungheneni, pentru raionîn general. “Îmi doresc ca şide acum înainte să fac faţă tu-turor sarcinilor, să pot contri -bui cît mai mult la pro mova-rea imaginii Ungheniului şi laridicarea potenţialului econo -mic. La ora actuală, autori tă -ţi le publice locale sînt des chi-se pentru investitorii străini”,a accentuat şefa Direcţiei Eco -nomie şi Reforme.

Eudochia Viziru a fost înpermanenţă şi rămîne un pro-motor fervent al sectorului

neguvernamental, al activis-mului civic. Ideile îi vin unadupă alta şi nu se lasă pînă nule aplică în practică. Aşa esteea, protagonista lunii iulie dinacest an.

Pentru Eudochia Viziru, şefa Direcţiei economie şi reforme, ziua de naştere este, în primul rînd, un prilej de întîlnire cu cei apropiaţi, este un prilejde a se afla în cercul celor mai dragi persoane.

Cel mai mult îşi doreşte să trăiască clipe comune cu copiii ei

5Expresul de UngheniVineri, 17 iunie

Anul 2010 a fost al doilea cel mai cald de la sfîrşitul secolului XIX, anunţă un raport al Agenţiei americane de monitorizare a oceanelor şi atmosferei, care confirmă astfel tendinţa de încălzire a planetei. Potrivit raportului, temperatura terestră medie a fost, în 2010, cu circa 0,62 grade mai caldă decît media secolului XX. În 2010, gheţarii Groenlandei s-au topit la o viteză cu 8% mai mare decît în anul record 2007. (Jurnal.md)

După trei luni de studii intense, 19 militari care îşi îndeplinesc serviciul prin contract şi ofiţeri în rezervădin Ungheni s-au mai ales cu cîte o diplomă. Este vorbade diplome de calificareprofesională suplimentară,care le-au fost înmînate deînsuşi consilierul pe problememilitare şi politice al MisiuniiOSCE în Moldova, MauriceDunand.

Evenimentul s-a produs pe 16iunie curent, în incinta Camerei deComerţ şi Industrie, filiala Ungheni.La ceremonie au fost prezenţi atîtabsolvenţii cursurilor de calificare,cît şi formatorii, dar şi reprezentanţiai Camerei de Comerţ şi Industriedin Republica Moldova şi ai Misiu-nii în Moldova a Organizaţiei pentruSecuritate şi Cooperare în Europa(OSCE), graţie cărora s-a derulatproiectul.

Timp de trei luni, elevii-militariau obţinut cunoştinţe noi în diversedomenii: fie limbi străine, adminis-trarea afacerii, evaluare imobiliarăsau tehnologii informaţionale. “Noiam avut drept scop de a oferi asis ten -ţă ofiţerilor în rezervă şi militarilorprin contract, pentru ca aceştia să fiereintegraţi mai uşor social şi profe-sional”, a menţionat Adela Enache,directorul Centrului de Instruire şiFormare Continuă a Camerei deCo merţ şi Industrie, filiala Ungheni.

“Sper că cei care au primit acestediplome se vor realiza cu succes încariera lor”, a menţionat MauriceDunand. La rîndul lor, militarii s-audeclarat mulţumiţi de ceea ce au stu-diat în tot acest răstimp. “A fost uncurs destul de bun, pentru că amobţinut cunoştinţe teoretice de careare nevoie orice începător în afaceri”,a accentuat locotenent-colonel Mi-hail Savin, ofiţer în rezervă al Arma -tei Naţionale. “Fără ele, nu vreau săspun că este imposibil, dar este foartegreu să faci un pas înainte”, a maiadăugat dînsul.

Cursurile de calificare au avut loc încadrul proiectului “Recalificarea per -sonalului militar din Republica Mol -do va”, aflat la etapa a doua şi im ple men-tat la Ungheni, Cahul şi Chişinău.

Potrivit Adelei Enache, etapa atreia a cursurilor va începe la Un -gheni în luna septembrie, iar mili-tarii interesaţi se pot adresa la Cen -trul militar Ungheni.

Proiectul “Recalificarea persona -lului militar din Republica Moldo -va” a fost semnat de Guvernul Re -pub licii Moldova şi OSCE în iunie2010, iar Camera de Comerţ şi In-dustrie, precum şi Academia de Stu -dii Economice au fost selectate pen -tru a-l implementa.

Natalia Chiosa

Opinii ale cursanţilor

Boris Tabanschi:Ţinînd cont de faptul că am aface -

rea mea deja de şapte ani, cursurilerespective au fost pentru mine o veri -ficare a ceea ce am făcut şi fac. Dacăaceste cursuri ar fi fost mai înainte,cu siguranţă aş fi realizat pînă acummult mai multe, iar dezvoltarea fir -mei mele ar fi fost mult mai rapidă.

În plus, graţie acestor cursuri, amcunoscut mai bine oamenii, ştiu cucare aş putea lucra pe viitor. Amunele planuri pentru începerea uneinoi afaceri şi deja am găsit persoanecu care am să lucrez. Mă bucur căam acceptat imediat propunerea dea frecventa cursurile respective, m-asusţinut şi soţia. Indiscutabil, sîntfoarte utile pentru foştii militari. Daraş dori ca ele să fie axate pe un gende activitate concret, pe un anumitdomeniu, cu specificul său. Înţelegcă cheltuielile ar fi mai mari, dar şiefectul ar fi pe măsură. Am spus lafinal: să nu credeţi că noi plecăm şivă uităm. Vom reveni cu multe în tre -bări.

Grigore Lîsenco:Activez în cadrul Serviciului Gră -

niceri. M-am înscris la cursuri, deoa -re ce peste doi ani voi ieşi în rezervă.M-am gîndit că e bine să fiu pregătitpentru acea etapă din viaţa mea. Îmivoi căuta un nou loc de muncă sauvoi începe o afacere. Depinde de su-portul financiar pe care-l voi avea.Cursurile au fost foarte utile. Vreausă le mulţumesc formatorilor, ne-auînvăţat foarte multe lucruri: şi cumsă te prezinţi la un interviu, şi ce estemarketingul, şi cum să planificăm oafacere, şi cum să facem prognozele.Cred că aceste cunoştinţe îmi vor aju -ta mult, chiar dacă nu voi începe oproprie afacere. Sînt utile chiar şi pen -tru propria familie. În plus, fiecaredintre cei ce au trecut aceste cursuriare deja cîte o idee de afacere, ceeace este foarte important.

Mihail Savin:Am o afacere mică, mă ocup de

producerea mobilei la comandă şi,în paralel, am deschis o frizerie. Amlucrat militar pînă în 2007, cînd amtrecut în rezervă. M-am angajat apoila şcoala auto, după care am începutafacerea mea. M-am convins: în ori -ce lucru pe care-l faci e nevoie de cu -noştinţe, de anumite repere. Cunoş -tinţele pe care le-am obţinut aici îmivor fi utile, mai ales în ceea ce ţine delegislaţie, de contabilitate. Sînt lucruricare te ajută să ţii situaţia sub con-trol. Dacă aş fi avut cunoştinţele re-spective înainte de a începe afacerea,mi-ar fi fost mult mai simplu, aş fi în-ceput altfel şi aş fi evitat unele greşelipe care le-am comis. Ar fi bine să fieorganizate cît mai multe asemeneacursuri, iar după ele – să putem be -ne ficia şi de un suport financiar.

Lucia Bacalu

Foşti şi actuali militari –cu burta pe carte

Ca să fie voinici, picii de la grădiniţa„Steluţa” fac sport de mici

Inidscutabil, în ceea ce priveşte educaţia multilaterală,sănătatea şi dezvoltarea fizică a generaţiei în creştere, un rol deosebit îl au instituţiile preşcolare. Fiind prima treaptă în sistemul general al învăţămîntului public, ele sîntchemate să protejeze viaţa şi sănătatea copiilor, să le asigure o copilărie fericită.

Acest lucru le reuşeşte pe deplin cadrelor didactice de la creşa-gră di -niţă nr.9 „Steluţa” din Ungheni. Dovadă sînt rezultatele în cadrul con-cursului sportiv orăşenesc „Mama, tata şi eu – familie sportivă”. Cîţivaani la rînd, locul I le este asigurat părinţilor şi copiilor de aici.

Distracţia sportivă „Sprinteni, ageri, curajoşi”, organizată recent lagrădiniţă, le-a trezit copiilor spiritul de echipă, dezvoltîndu-le astfel age -ri mea, isteţimea şi rezistenţa.

Deviza copiilor şi a cadrelor didactice de la grădiniţa „Steluţa” estefoarte clară: „Ca să fim voinici, facem sport de mici”. La fel s-a întitulatşi proiectul elaborat de către Grupul de iniţiativă „Alături de copil” şiselectat, chiar săptămîna trecută, pentru finanţare de către FundaţiaComunitară Ungheni. Graţie acestuia, vor fi asamblate atributele sporti -ve necesare pentru desfăşurarea orelor dinamice, distracţiilor sportive,gimnasticii matinale în cadrul programelor instructiv-educative.

Micii sportivi de la grădiniţa „Steluţa”, dar şi cadrele didactice trans-mit sincere mulţumiri partenerilor fideli: Fundaţiei ComunitareUngheni, care a oferit un grant de 5 mii de lei, primăriei din localitate,care a alocat 1905 lei, AO „Alături de copil”, care a venit cu suma de1500 lei, părinţiilor, care au adus o contribuţie financiară de 6443 lei şi,nu în utlimul rînd, Direcţiei învăţămînt, tineret şi sport Ungheni pentrususţinere şi consiliere.

Ludmila Cornei, metodistă la grădiniţa „Steluţa”

Faceţi cunoştinţă: noua Miss FC CostuleniClubul de fotbal FC Costuleni şi-a desemnat, la 27 iunie,noua Miss FC Costuleni. Aleasa “leilor” este Adriana Zbigli,în vîrstă de 21 de ani, studentă în anul II la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii de Stat. Este pasionată de politică, artă, modeling şi sport. Adriana o succede în acest rol pe Dorina Bagrinovski, care a devenit cîşti gă -toarea titlului suprem Miss Divizia Naţională 2010-2011 şiare o misiune foarte grea - să apere titul cucerit de Dorina.

Spălătorie şi curăţătorie chimică ecologică

Curat, rapid, eficientOferim servicii - de curăţire a pernelor, costumelor, paltoanelor, - de spălare a textilelor, a plapumelor şi altor articole de uz per-sonal sau casnic.Adresa: Ungheni, str. Mihai Eminescu 24 ATel.: 94200

Luni, 4 iulieTVM6.00 Cinemateca universală 6.20Documentar 7.00, 8.00, 9.00, 17.00,23.20 Ştiri 7.10 Bună dimineaţa!9.10 Programul emisiunilor Revizietehnică 17.10 Desene animate17.35 Săptămîna sportivă 18.05Sub acelaşi cer 18.40 Povestea deseară 19.00, 21.00 Mesager 19.40Moldova în direct 21.40 “Ultimulzbor” 23.30 “Squarda omicidi”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 „Miss Naufragiu” 12.00, 16.15„Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Clubulde noapte” 17.00, 20.00, 22.30 Şti -ri le Pro Tv Chişinău 17.45 HappyHour 19.50, 22.25 Profit 20.30“Centurion” 23.00 „CSI New York”.

Marți, 5 iulieTVM6.00, 20.10 Focus TV 6.30 Portre -te în timp 7.00, 8.00, 9.00, 13.00,17.00, 23.15 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20Bună dimineaţa! 9.10, 19.40“In{Desene animate 10.00 Baştina11.00 Moldova în direct 12.30 Ac-cente economice 12.40 Reporterde gardă 13.35 Magazinul copiilor14.05 Săptămîna sportivă 14.35Erudit cafe 17.35 Din fondul TVMoldova 1 18.05 Unda Bugeacu-lui 18.40 Povestea de seară 19.00,21.00 Mesager 21.30 MesagerStop-cadru 21.50 “Johny English”23.25 “Squarda omicidi”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00,13.45, 16.00 Teleshopping 10.15Apropo TV 11.00 România, te iu -besc! 12.15, 16.15 „Tînăr şi ne li -niştit” 14.00 „Legenda Căutătoru -lui” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile ProTv Chişinău 17.45 Happy Hour19.50, 22.25 Profit 20.30 „Crimă lanr. 1600” 23.00 „CSI New York”.

Miercuri, 6 iulieTVM6.00, 20.10 Respiro 6.15, 11.35,12.00, 17.55, 20.25, 21.40 Docu-mentar 7.00, 8.00, 9.00, 13.00,17.00, 23.10 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 “In-sula misterioasă” 9.35, 13.15, 17.10Desene animate 10.00, 23.25“Squarda omicidi” 12.30 Sub ace -

laşi cer 13.40 Cultura azi 14.25 Lanoi în sat 15.10 Destine. StelaCuzneţova 17.35 Cinematecauniversală 18.05 Svitanok 18.40Povestea de seară 19.00, 21.00Mesager 22.40 Portrete în timp.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00,13.45, 16.00 Teleshopping 10.15Ce se întîmplă, doctore? 10.45 „Cuun pas înainte” 12.15, 16.15 “Tînăr şineliniştit” 14.00 „Legenda lui BruceLee” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile ProTv Chişinău 17.45 Happy Hour19.50, 22.25 Profit 20.30 „Punctullimită” 23.00 „CSI New York”.

Joi, 7 iulieTVM6.00 Documentar 7.00, 8.00, 9.00,13.00, 17.00, 23.15 Ştiri 7.10, 8.15,15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40“Insula misterioasă” 9.35, 13.15,17.10 Desene animate 10.00Natura în obiectiv 10.30, 23.25“Squarda omicidi” 12.10 Cine-mateca universală 12.30 UndaBugeacului 13.40 “Johny English”15.05 Legendele muzicii 17.35Videoteca copiilor 17.50 Fii tînăr18.40 Povestea de seară 19.00,21.00 Mesager 20.50 Reporter degardă 20.30 “Un sfert de vorbă” cuIlona Spătaru 20.50 Super-loto 5din 35 21.40 Gala premiilor liter-are ale Uniunii Scriitorilor.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 „Legenda lui Bruce Lee”12.00, 16.15 “Tînăr şi neliniştit”14.00 „Drumul spre adevăr” 17.00,20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişi -nău 17.45 Happy Hour 19.50, 22.25Profit 20.30 „În calea nedreptăţii”23.00 „CSI New York”.

Vineri, 8 iulieTVM6.00 Respiro 6.15, 11.35, 12.00 Do -cumentar 7.00, 8.00, 9.00, 13.00,17.00, 23.10 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 “Insulamisterioasă” 9.35, 13.15, 17.10 De-sene animate 10.00, 23.20 “Squardaomicidi” 12.30 Svitanok 13.40 Stu-dio Art plus 14.10 O seară în familie17.40 “Un sfert de vorbă” cu IlonaSpătaru 18.00 Accente economice18.40 Povestea de seară 19.00,

21.00 Mesager 20.10 Focus TV21.40 Fii tînăr 22.25 Recital 22.55Legendele muzicii.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.05, 16.00 Teleshopping10.15 „Drumul spre adevăr” 12.00,16.15 „Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Pa-siune neaşteptată” 17.00, 20.00Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 HappyHour 19.50 Profit 20.30 „Godzilla”23.30 „Amintiri dureroase”.

Sîmbătă, 9 iulie TVM6.00, 23.20 “Squarda omicidi”7.40 Program muzical 8.10, 15.30

Documentar 9.05 “Aventurile luiHuckleberry” 10.00 Abraziv 10.30Natura în obiectiv 11.00 Ştiinţă şiinovare 11.30 Casa mea 12.00“Moara” 13.10 Desen animat14.00 Cuvintele Credinţei 14.45Respiro 15.00 Portrete în timp16.00 Studio Art plus 16.30 Lamulţi ani! 17.00, 23.10 Ştiri 17.10Templul muzicii 17.55 Erudit cafe18.40 Povestea de seară 19.00,21.00 Mesager 19.40 O seară înfamilie 21.40 “Au înflorit cireşii...”23.25 “Squarda omicidi”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.05, 15.00 Teleshopping10.15 „Pasiune neaşteptată” 12.00

Pro Motor 13.20 „Prinţul deşer tu -lui” 15.15 „Invincibilul” 17.00 „Ze -us şi Roxanne” 20.00 Ştirile Pro TvChişinău 20.30 Box „Campionpentru România”: Lucian Bute vsJ. Paul Mendy, pentru centuramondială la categoria supermi-jlocie 23.00 „Furie dezlănţuită 2”.

Duminică, 10 iulieTVM6.00, 12.00 Documentar 6.30“Squar da omicidi” 8.10 Erudit cafe9.00 Legendele muzicii 9.10 Deseneanimate 10.00 Ring Star 11.10 “Unsfert de vorbă” cu Ilona Spătaru 11.30Moldovenii de pretutindeni 12.50“Aventurile lui Huckleberry” 13.45

Respiro 14.00 Baştina 14.30 Festi-valul cîntecului folcloric 15.30 “Încăutarea sensului”. Spectacol 16.30 Lamulţi ani! 17.00, 23.00 Ştiri 17.10Cultura azi 17.55 Program muzical18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00Mesager 19.35 Vedete la bis 20.35Cinemateca universală 21.40 “Au în-florit cireşii...” 23.10 “Ultimul zbor”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00„Cu un pas înainte” 11.00, 13.05,15.45 Teleshoping 11.15 „Zeus şiRoxanne” 13.20 „Legendele toamnei”16.00 „Harry Poter şi camera se-cretelor” 20.00 Ştirile Pro Tv Chi -şinău 20.30 „Războiul stelelor: Răz bu -narea Sith” 23.30 „Doamna din apă”.

6UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂMamele au o vîrstă unică: nu există mame tinere, mame batrîne, mame frumoase sau urîte. Există doar mame. Grigore Vieru

PROGRAME TV

Luni 11.05 „Два капитана”. Film (РТР„Планета”)20.45 „Cabinetul din umbră” (Jur-nal TV)21.30 „Выкуп”. Film (СТС)

Marţi21.00 „Одноклассницы и тайнапиратского золото”. Film (ТНТ)21.30 „Невезучие”. Film (СТС)22.10 „Asfalt de Moldova” (JurnalTV)

Miercuri12.30 „Оранжевая любовь”. Film(NIT) 21.00 „Девушка и Джерси”. Film(ТНТ)21.30 „Ямакаси”. Film (СТС)

Joi11.05 „Анискин и Фантомас”. Film(РТР„Планета”)12.30 „Принцесса де Монпасье”.Film (NIT).21.00 „Недетское кино”. Film (ТНТ)

Vineri20.30 „Любовь и прочие непри-ятности”. Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1)22.10 „Сюрприз”. Film (РТР„Пла-нета”)

Sîmbătă14.00 „Negru şi Bogatu”. Talk Show(Jurnal TV)19.00 „Громобой”. Film (СТС).21.10 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1)

Duminică20.00 „Спасатель”. Film (ТНТ)21.00 „Младенец на $30 000 000”.Film (СТС)21.00 „Ora de ras” (Jurnal TV).

VĂ RECOMANDĂM!

Vînd casă la Ungheni

(Kurkuliovka). Toate comodităţile.

Tel.: 34614,069647097

Vînd casă la Ungheni, în cartierul Dănuţeni.

Tel.: 079684568

Vînd casă în Zagarancea.

Tel.: 068212158,069507341

Primesc în gazdă, la Iaşi, un cuplu familial (tineri) sau doi tineri.

Tel.: 61470

7Biroul Naţional de Statistică informează că în trimestrul I al anului 2011 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe o persoană 1471,3 lei, iar veniturile lunare - 1352,2 lei. Astfel, veniturile acoperă doar în proporţie de 91,9% necesarul minim de existenţă. (Unimedia.md)

Expresul de UngheniVineri, 1 iulie

E un semn de recunoştinţăpentru munca şi profesionalis-mul manifestat de cei ce mun -cesc în acest domeniu întruasigurarea continuităţii dezvol -tării cooperaţiei de consum,prin realizarea sarcinilor puseîn faţa acestora. Este vorba, înmod deosebit, despre deservi -rea comercială a populaţiei lasate şi contribuţia adusă la mo -dernizarea tehnologiei de co -mercializare a mărfurilor. Nebucură faptul că şi în anul tre-cut, dar şi în aceste şase lunidin 2011, cooperaţia de con-sum a realizat obiectivele pre-conizate, asigurînd şi în con ti -nuare tendinţa de creştere a in-dicilor economico-financiari.

Astfel, cifra de afaceri pe do -meniile de activitate a fost, înanul 2010, de 37 mln 855 miilei, ceea ce constituie o creşterede 8 la sută în comparaţie cuanul 2009. În primele şase luniale anului 2011, s-a înregistrato cifră de afaceri de circa 20 mln300 mii lei sau 123 % creşterecomparativ cu aceeaşi perioadăa anului 2010.

Important şi, totodată, îm -bucurător este faptul că în rai -on cooperaţia de consum şi-apăstrat toate domeniile de ac-tivitate, şi anume: comerţul,producerea pîinii şi produselorde panificaţie, prestarea servi -ciilor pe piaţă şi achiziţionareaproduselor agricole şi anima li -ere. Desigur, o mare atenţie seacordă dezvoltării comerţului.Realizăm această activitate prin

cele 72 de unităţi comercialeexistente în localităţile raionu-lui.

Ritmuri de creştere avansateînregistrează şi în continuareConsumcoop Sculeni, preşe -din te – Elizaveta Cvasniuc, con -tabil-şef – Lidia Sîrghi. Pe an cetrece, creşte ponderea servicii -lor cu plată prestate populaţiei.Reformele efectuate pe parcur-sul ultimilor ani au adus ulte-rior succese. Un rol importantrevine întreprinderilor de pro-ducere a pîinii şi produselor depanificaţie, a mezelurilor. Deşise depun eforturi sporite, re -zul tatele, deocamdată, se lasăaşteptate. Anume aici vor fi în-treprinse acţiuni energice, me -ni te să redreseze situaţia.

În activitatea noastră, o aten -ţie mare se acordă achiziţio nă -rii produselor agricole şi ani ma-liere. Desigur, există numeroa -se probleme cu care ne confrun -tăm în acest domeniu. Totuşi,în această direcţie se fac paşiconcreţi, ceea ce a dus la creş -te rea volumului de achiziţii încomparaţie cu anul precedent.

De menţionat că, deşi coo -pe raţia de consum dispune depuţine mijloace financiare, to -tuşi în anul trecut am investitîn modernizarea unităţilor co-operatiste circa 1 mln 600 miilei. Investiţii substanţiale au fostfăcute la Consumcoop Sculenişi Coopcomerţ Un gheni. Or -ga nizaţiile şi întreprinderiledin sistem şi-au onorat obli ga -ţiunile faţă de buget şi sistemul

de asigurări sociale şi asigurăriobligatorii în medicină în ter-menii prevăzuţi de legislaţie.Impozitele, taxele şi contri bu -ţi ile achitate în această perioa -dă au constituit 3 mln 400 miilei.

Mulţumim tuturor celor care au rămas fideli principiilor cooperatiste

Rezultatele obţinute în anultrecut ne-au permis să ne pla -săm pe locul II în cadrul Mold-coop. Desigur, toate aceste suc -cese au fost obţinute datorităeforturilor tuturor colectivelorde muncă, membrilor coope -ratori. Cu această ocazie, trans-mitem mulţumiri tuturor an ga- jaţilor din domeniul coope ra -ţiei de consum pentru muncadepusă în obţinerea rezulta te -lor înalte: Elizaveta Cvasniuc,Ludmila Pacişin, Stela Cupeţ,Tatiana Rotari (ConsumcoopSculeni), Constantin Timofti,Vladimir Lungu, Ana Şavgan,Vera Vincea (Consumcoop Ce -ti reni), Ana Praporşcic, RaisaMartîniuc, Elena Popa, ŞtefanCibotari (Consumcoop Pîrli -ţa), Maria Busuioc, Nelea Mi -hă ilă, Aliona Ponomari, RomeoMoraru (Coopcomerţ Un -gheni), Marin Mamaischi, Liu -bovi Delimascaia, Larisa Grin -ciuc (Colprodcoop), Olga Cvas -niuc, Grigore Luşciov, Iulia Ta -baran, Vladimir Curcă, RaisaBodoga (Panifcoop Sculeni).

Vom menţiona şi aportuladus din partea veteranilor co -

operaţiei de consum: Lidia Sîr -ghi, Lidia Darii, Rita Rotaru(Consumcoop Sculeni), MariaŞtirbu (Consumcoop Pîrliţa),Pavel Gherman, Ludmila Stra -tu lat (Consumcoop Cetireni),Valentin Iurii (Colprdocoop),Natalia Caverin (Coopco merţ),Grigore Calancea, Anatolie Vo -rona, Mihail Galiţ, Maria Ga -riuc, Tatiana Timoşco, Ma riaLiviţcaia, Ion Livădaru (UCOOPUngheni). Mulţumim tuturorcelor care au rămas fideli prin-cipiilor cooperatiste.

Fiind în etapa de finiş a rea -lizării programului „Strategiade dezvoltare a cooperaţiei deconsum din Republica Moldo -va în anii 2008-2011”, şi cu pri -lejul sărbătorii profesionale,consiliul de administraţie, bi -roul executiv UCOOP şi Sind -comerţ Ungheni exprimă cu -vin te de mulţumire şi respecttuturor angajaţilor, membrilorcooperatori, veteranilor siste -mului cooperaţiei de consumpentru tot ce s-a realizat, pen-tru eforturile depuse întru asi -gurarea şi îmbunătăţirea ima -ginii cooperaţiei de consumUngheni şi adresează sincerefelicitări, urări de sănătate, feri-cire, prosperitate şi noi realizăriîn activitatea profesională şiviaţa personală.

Cu respect,

Serghei Cladco, preşedintele consiliului

de administraţie UCOOP

Haralambie Chirilov,preşedintele biroului

executiv UCOOP

Pavel Gherman,preşedintele biroului

executiv Sindcoopcomerţ

Cooperaţia de consum la aniversarea zilei profesionale

La 2 iulie, pentru a 89-a oară, cooperaţia de consum marchează Ziua internaţională a Cooperaţiei. A devenit deja o tradiţie ca în fiecare an, la începutul lui iulie, să se sărbătorească şi Ziua profesională a lucrătorului din cooperaţia de consum.

Colegiul Agroindustrial din UngheniAnunţă admiterea pentru anul de studii 2011-2012

cu frecvenţă la zi pentru absolvenţii gimnaziilor, şco -li lor de cultură generală, şcolilor profesionale (pe ba -za studiilor de 9 clase) la specialităţile:

- Contabilitate- Merceologie- Mecanizarea agriculturii- Agronomie- Tehnologia prelucrării fructelor şi legumelor.Colegiul pregăteşte cu finanţare bugetară şi pe ba -

ză de contract. Termenul de studii – 4 ani (cu dreptulde susţinere a examenului de bacalaureat la finele anu -lui III de studii).

Adresa: or. Ungheni, str. Decebal 38.Tel: 0(236)20057; Fax: 0 (236)20056E-mail: colagroind@mtc-un.md.

Secţia neurologie a Spitalului Raional Un -gheni transmite sincere felicitări, cu ocazia uneianiversări, doctorului Valentina Grimut, ceacare de aproape jumătate de secol se îngrijeştede sănătatea oamenilor, salvînd de la moartesute de vieţi. Vă mulţumim, doamnă doctor, pen-tru ceea ce sînteţi şi vă urăm multă sănătate,multă putere de muncă în continuare, bucurii şidoar clipe senine. La mulţi ani!

În atenţia agenţilor economiciVă informăm că, în baza Legii nr. 231 din 23.09.2010 Cu pri -

vire la comerţul interior, prin dispoziţia preşe din te lui raionului

nr.116-02/1-5 din 13.06.11, a fost instituită şi activează Comisia

raională pentru eliberarea auto ri zaţiilor provizorii de funcţio -

nare în comerţ.

Astfel, documentele pentru obţinerea autorizaţiei pro vizorii

urmează a fi depuse la Direcţia Economie şi Reforme, str.

Naţională 9, birourile 310, 314, 315.

Formularul cererii şi lista documentelor necesare pot fi ridi-

cate sau solicitate în format electronic la adresa

der.ungheni@yahoo.com.

Telefoane pentru informaţii: 23599, 26435, 23054.

Citaţie publicăJudecătoria Ungheni (str. Naţională 21, biroul 8) so -

li cită prezenţa cetăţeanului Ceretean Andriana Vitalie,

domiciliată în raionul Ungheni, satul Semeni, în calitate

de reclamată pe cauza civilă înaintată de către Ce re -

tean Vitalie despre desfacerea căsătoriei în şedinţa ju -

diciară fixată pentru data de 15.07.2011, ora 8.00.

Judecător, Maria Malanciuc

B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A. filiala Ungheni, propune spre vînzare:

Apartament cu trei odăi cu suprafaţa totală de 65.3 m.p.,

situat pe adresa: or. Ungheni, str. Decebal 36, ap.3.

Construcţii (depozite, incubator, secţia de prelucrare a

nutreţurilor etc) cu suprafaţa totală de 880,7 m.p. cu te -

renul aferent cu suprafaţa de 0,2624 ha, situate pe adresa:

raionul Ungheni, or. Corneşti, str. Eroilor.

Casă de locuit cu suprafaţa de 55,15 m p., cu terenul

aferent cu suprafaţa de 0,035 m p., situate pe adresa: or.

Ungheni, str. Maria Cibotari 99.

Construcţii (complex turistic şi de agrement, sală de ce -

remonii, saună) cu suprafaţa totală de 118,6 m.p. cu 0,05

ha teren aferent pentru construcţie şi 0,9599 ha teren afe -

rent agricol, situate pe adresa: raionul Un gheni, or. Cor -

neşti, extravilan.

Persoanele interesate pot depune o cerere de inten ţie

la procurarea acestora pe adresa: or. Ungheni, str. MihaiEminescu 37. Termenul limită: 15.07.2011.

CM “EXCELLENCE” - alternativă excelentă la sistemul de sănătate existent. Depăşind

barierele ştiinţifice şi cunoscînd subtilităţile fiecărei maladii, CM “EXCELLENCE” oferă

consultaţii şi investigaţii exacte, bazate pe o vastă şi îndelungată experienţă, eficacitate

şi profesionalism.

Perseverenţă, performanţă, utilaj medical ultramodern, servicii personalizate, inovaţie,

experienţă – baza diferenţierii noastre în domeniul serviciilor medicale private din RM.

Internet Adevărat

Acum şi în oraşul TĂU!Fii parte a comunităţii StarNet!

Tel.: 30222www.starnet.md

Ungheni, str. Vasile Alecsandri 8

Vino în Scuarul din centrul oraşului şi vei avea Internet gratuit – zona Wi-Fi

FRAGMENTARIUMCU NATALIA CHIOSA

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂLaptele ţine mult mai mult, chiar dacă este cald afară, dacă se pune în acesta o linguriţă de bicarbonat.

BerbecO săptămînă plină de evenimente importante şi, în acelaşi

timp, foarte solicitante. La serviciu, aşteptările sînt mari. Aten-ţie sporită la sănătate. În plan sentimental apele par să se liniş-tească.

TaurVă veţi descurca singuri în situaţiile mai puţin plăcute ce se

prevăd. În plan familial, lucrurile merg bine, dar aveţi grijă sănu intraţi în conflict cu un membru mai în vîrstă al familiei.

GemeniPentru cei ce adoră schimbarea, săptămîna va fi benefică. Se

întrevăd schimbări de plan în ultimul moment. Sub aspect fi-nanciar nu veţi duce lipsă de resurse. În dragoste – nimic nou.

RacO săptămînă mai bună decît cea precedentă. Financiar, lu-

crurile par să se redreseze, iar la serviciu, deşi este posibil săaveţi nişte probleme cu şefii sau cu subalternii, le veţi depăşi.

LeuVeţi fi prinşi în multitudinea problemelor casnice. O săptă-

mînă propice relaxării alături de persoana iubită. Un mic ajutorfinanciar venit din partea unei rude vă va binedispune.

FecioaraPentru cei născuţi în prima decadă a zodiei, săptămîna va fi li-

niştită şi indicată reflectării asupra dorinţelor personale. Cei năs-cuţi în a doua decadă vor avea de înfruntat probleme la serviciu.

BalanţaVeţi avea un cuvînt foarte important de spus în domeniul

carierei. E posibil să primiţi o promovare sau o mărire de sala-riu, care presupune însă un efort dublu. Valorificaţi-vă şansa.

ScorpionO săptămînă ca oricare alta, cu oarece succese legate de as-

pectul financiar, dar de care nu prea vă veţi putea bucura, cacidatoriile din urmă trebuie să fie şi ele achitate. În dragoste vămerge bine.

SăgetătorStresul, problemele şi nemulţumirile din ultima perioadă îşi

spun cuvîntul. Este indicat mai mult repaos, contrar firii voastreagitate cu nevoia constantă de a vă afla în mişcare.

CapricornSînteţi favoriţii zodiacului. La serviciu lucrurile se liniştesc,

financiar nu aveţi de ce să vă îngrijoraţi. Urmează o săptămînăbună în care veţi putea obţine şi unele cîştiguri suplimentare.

VărsătorO săptămînă plină de grele încercări. Orice aţi face, se pare

că nu este suficient. Sub aspect financiar situaţia este sub con-trol, iar la serviciu nimeni şi nimic nu pare să vă stea în cale.

PeştiDaţi dovadă de multă intuiţie şi aveţi un deosebit spirit de

initiativă, mai ales în domeniul profesional. Veţi fi apreciaţi lajusta valoare, iar satisfacţiile materiale nu se vor lăsa aşteptate.

Horoscop 4 – 10 iulie

4-10 iulieLuni Sf. Mc. Iulian, Terentie; Cuv. Maxim Grec.Marţi Sf. Mc. Eusebie; Sf. Mc. Galaction, Iuliana.Miercuri Cuv. Artemie; Sf. Irh. Gherman; Sf. Mc. Agri-

pina.Joi Naşterea Sf. Pr. Ioan Botezătorul (Sînzienele). Sf.

Iacov şi Ioan.Vineri Sf. Mc. Fevronia; Cuv. Nicon.Sîmbătă Cuv. David din Solun; Sf. Irh. Dionisie.Duminică Duminica IV. Cuv. Samson, Serapion, Ghe-

orghe.

Expres ortodox Vrei să faci parte din Galeria“Golul Leoaicelor” FC Costuleni?

Prima galerie de suporteri exclusiv feminină din fotba-lul moldovenesc –“Golul Leoiacelor”, afiliată clubului FCCostuleni anunţă înregistrarea membrelor sale în DosarulOficial al grupării.

Începînd cu 1 iulie, Golul Leoaicelor va exista ca Aso-ciaţie legală, înregistrată la Ministerul Justiţiei. Astfel,orice doritoare de a face parte din “familia leoaicelor” esterugată să lase numele, prenumele, data naşterii şi o foto-grafie pe adresa electronică: bagrinovski.dariana@yahoo.com sau la numărul de telefon: 068885886.

Responsabil: Dorina Bagrinovski.Nu rataţi şansa să fiţi alături de echipa costuleneană şi

alături de fetele din „Golul leoaicelor”. Vă aşteptăm!

Fotografia săptămînii

Calul a obosit şi ia prînzul, iar copii încă mai aleargă. Gimnaziul Rezina. Petru Zagoreanu

Bancuri Pe stradă o doamnă cam

plinuţă este abordată de uncerşetor:

- Doamnă, de cinci zile nuam mai mîncat nimic.

- Ehee, dacă aş avea şi euaşa voinţă…

Stăpînul unei ferme căt -re un angajat:

- Vezi că inspectorul ca -re a fost luna trecută a dis-pus să fie marcate toatevie ţuitoarele din fermă. Aiterminat?

- De ieri. Dar a fost greual dracului.

- Cu taurii, nu?- Taurii ca taurii, mă aş-

teptam, dar cel mai migă-los a fost cu albinele!

- Ce gandește un leu carevede trecînd un cavaler în ar-mură?

- Iar conserve?

DUMITRU CUCU,BĂRBATUL CAREÎŞI RIDICĂ ŞTACHETAMEREU LA 200%Funcţia actuală: arhitect, managerul fili -

alei Ungheni a Companiei "Arhideea grup".

Principala trăsătură a mea de carac-ter: ştiu să-mi organizez raţional timpul.

Calitatea pe care o prefer la un bărbat:să fie un bun strateg, iubitor de neam şi ţară.

Calitatea pe care o prefer la o femeie:fidelitatea, sinceritatea şi feminitatea.

Ce apreciez cel mai mult la prieteniimei: toţi prietenii mei sînt diferiţi de cele-lalte persoane şi nu se încadrează în tipajulordinar. La ei găsesc calităţi pe care aş dorisă le am şi eu. Sînt persoane foarte inteli-gente şi originale în tot ceea ce fac.

Ocupaţia mea preferată: am mai mul -te activităţi pe care îmi place să le practic.Îmi place mult fotbalul, îmi place să petrectimpul liber alături de familie şi prieteni.

Principalul meu defect: prietenii îmi

zic că sînt cam pesimist, dar eu cred că sîntun realist visător cu picioarele pe pămînt.

Visul meu de fericire: am o imaginecare persistă în gîndul meu încă din ado-lescenţă. O seară cu ploaie, după o zi pro-ductivă de muncă, mă întorc acasă cumaşina, unde mă aşteaptă soţia şi cei treicopii pe care mi-i doresc foarte mult.

Care ar fi cea mai mare nefericire a mea:cel mai greu îmi este să trec peste trădare.

Ce-aş fi vrut să fiu: de mic îmi doreamsă fiu militar, cu timpul dorinţa s-a schim-bat. Dacă ar fi să aleg încă odată, mi-aş dorisă fac parte dintr-o organizaţie ce elabo-rează şi propune strategii de dezvoltare.Îmi place lucrul organizatoric.

Ţara în care aş vrea să trăiesc: Mol-dova de pe timpul lui Ştefan cel Mare.

Culoarea preferată: nu am o culoarepreferată. Profesia nu-mi permite aşa ceva,deoarece fiecare culoare are puterea şi psi-hologia sa.

Floarea preferată: ador florile de ca-

meră, şi anume cele exotice. Cea mai pre-ferată este Yucca.

Pasărea preferată: îmi plac vulturii,adică stereotipul lor. Locuiesc cu familia,izolaţi de restul lumii, la un loc greu deajuns. Sînt undeva sus, dar, totodată, exa-minează ceea ce are loc jos.

Scriitorii preferaţi: îmi plac lucrările maimultor scriitori pe care aş putea cu mareplăcere să le recitesc. Acestea mă liniştescşi îmi creează o dispoziţie foarte bună.

Eroul preferat: haiducii.

Eroina preferată: nu am o eroină pre-ferată.

Eroii din viaţa reală: fiecare mamăcare îşi creşte şi îşi educă copiii.

Băutura şi mîncarea preferată: îmiplace să mănînc tot ceea ce gătesc eu, darşi sosul alb cu ciuperci pregătit de soţia mea.Din băuturi, vinul şi cogniacul.

Ce detest cel mai mult: prostia ome-nească şi trădarea.

Calitatea care aş vrea s-o am din naş-tere: să fiu uneori mai impasibil.

Cum aş vrea să mor: să am parte de omoarte bună, spontană şi, preferabil, întimpul lucrului.

Starea de spirit actuală: mi-e poftă delucru şi obiecte noi.

Greşeli care îmi inspiră cea mai mul tăindulgenţă: cu excepţia trădării, cu anumi -te condiţii, unele greşeli se poate de iertat.

Deviza mea: Fă ceea ce-ţi place şi cucine îţi place. Şi întotdeauna ridică ştachetala 200%.

Îi place şi munca, şi odihna. Preferă să le combine. Pentru el, fiecare proiect nou este o pro-vocare. Atunci cînd este obosit,se retrage în... bucătărie. Îi place mult să citească, dar şi săvizioneze documentare istoricesau despre lumea animală.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine