Şi primul copil născut la maternitateadin Nisporeni a fost un băieţel. A venit pelume pe la prînz, la ora 13.20, avînd ogreutate de 3600 grame. În sfîrşit, la ora15.25, s-a născut şi prima fetiţă – la ma-ternitatea din Ungheni. O fetiţă frumoa -să foc, voinicuţă, cu cea mai mare greu -tate din acea zi – 3850 grame. Peste doarcîteva ore, la 18.20, a venit pe lume şi la

maternitatea din Nisporeni o fetiţă, avîndgreutatea de 3680 grame. Şirul nou-năs -cuţilor din ziua de 1 noiembrie l-a înche -iat un băieţel de 3460 grame, născut laora 19.29 la maternitatea din Ungheni.

Potrivit medicilor, şi nou-născuţii, şimămicile lor se simt foarte bine.

Bebeluşii născuţi în acea zi sînt dinUngheni, Unţeşti, Năpădeni, Rezina, Ma -

rinici şi Zberoaia. Pentru că s-au născutîntr-o zi cu „Expresul”, toate fa miliileacestora vor primi în dar cîte un abona-ment pentru jumătate de an la zia rul nos-tru.

Reamintim că la 1 noiembrie, „Expre -sul” a împlinit patru ani de la apariţiaprimului număr. Pînă în prezent, au ieşitde sub tipar 198 de ediţii.

Priorităţile de dezvoltare a raionului?Multe şi... nimic

Dacă multe dintre raioanele Republicii Moldova sînt preocupatede elaborarea unei strategii de dezvoltare locală pentru anii 2012-2020, atunci raionul Nisporeni, se pare, nu prea are această pre-ocupare. Motivul? Potrivit lui Ilie Micu, şeful Secţiei economieNisporeni, strategia de dezvolatare a raionului a fost elaborată cudoi ani în urmă, pentru anii 2009-2013. „Vom face careva ajustărila această strategie, o vom actualiza şi nimic mai mult”, a accentuatdînsul. Fiind întrebat care vor fi priorităţile de dezvoltare aleraionului pentru anii următori, dînsul a evitat să ni le spună, remar-cînd doar că sînt multe.

Parţial pregătite pentru iarnăDeşi iarna, cam în fiecare an, reuşeşte să ne facă surprize, mai

plăcute pentru unii, mai puţin plăcute pentru alţii, în acest an, separe că pentru autorităţile nisporenene nu vor fi surprize neplăcute.Cel puţin, în ceea ce priveşte deszăpezirea drumurilor. Potrivit luiGheorghe Munteanu, directorul SA „Drumuri” Nisporeni, dru-murile din raion sînt parţial pregătite pentru iarnă. Au fost procu-rate deja 1600 de tone de nisip. Mai este nevoie de aproximativ300 de tone pentru lupta cu zăpada şi poleiul. Urmează a fiachiziţionate şi 560 tone de sare. Atunci, totul va fi perfect. „Dinacest punct de vedere eu cred că nu vom avea nici o problemă”, aaccentuat oficialul.

Raionul Nisporeni are 227 kilometri de drumuri naţionale şi lo-cale.

Drumul Mileşti - Nisporeni = dezastruDuminică seara am ajuns cu bine la Strasbourg. Am parcurs

traseul de 2200 kilometri în două zile. Ajungînd la destinaţie, amfăcut un mic calcul.

Viteza medie de circulaţie în Germania este nelimitată, cuexcepţia unor porţiuni de drum în lucru, unde este de 50-60km/oră. În Austria poţi merge cu 110-130 km/oră, la fel şi în Un-garia. În România există porţiuni unde nu poţi depăşi 30-50km/oră, dar şi sectoare unde poşţi dezvolta o viteză de 100 km/oră.

În Moldova? Încercaţi să mergeţi pe drumul ce leagă satulMileşti de Nisporeni. Dezastru. Pe unele porţiuni, viteza medie estede 5-10 km/oră.

Acum să facem bilanţul: dacă toate drumurile din Europa ar fica cele din raionul Nisporeni, ajungeam la Strasbourg la... paştelecalului.

Concluzia: 5-10 km/oră este viteza de aderare a Republicii Mol -dova la Uniunea Europeană.

Gheorghe Bobeica

Contactat telefonic, Gheorghe Munteanu, directorul SA “Dru-muri” Nisporeni, ne-a relatat că, de aproximativ două săptămîni,drumul Mileşti – Păruceni - Nisporeni este în reparaţie. „În acestan, va fi reparată o porţiune de 5 kilometri, iar pentru anul viitoreste planificată reparaţia unei alte porţiuni, de aproximativ 5-7 kilo-metri”, a specificat dînsul.

Gheorghe Munteanu nu a putut spune exact cînd se va finaliza,în acest an, reparaţia sectorului respectiv de drum. Dînsul doar amenţionat că materialul utilizat pentru reparaţie nu îngheaţă, astfelcă nu e nimic grav dacă lucrările se vor desfăşura o perioadă maimare. Nu se cunoaşte exact nici cîţi bani a alocat Administraţia destat a drumurilor pentru reparaţie.

Știrile din Nisporeni

ExpresulZiua de aziPreşedintele României, Traian Băses -cu, împlineşte 60 de ani. S-a născut în1951, în Basarabi, azi Murfatlar, județulConstanța. A absolvit Institutul de Ma -ri nă "Mircea cel Batrîn" şi Cursurileavan sate de management în industria

transportului maritim ale Academiei Norvegiene. A fost căpitande cursă lungă, comandant de nave, ministru al Transporturilor,primar de Bucureşti. În 2004 a devenit președinte al României,fiind reales, în 2009, pentru un nou mandat.

2 | Sub semnul celor sfinte. Două biserici deschise la Ungheni într-o singură săptămînăÎncercările au fost grele, dar prin credință au trecut peste toate. ”Dumnezeu a început acest lucru, El ne va îndruma și în continuare, El va aduce oamenii în biserică”, și-a exprimat convingerea preotul.

4-5 | ROST – pentru tineri şi despre tineriSupliment al Expresului, realizat de către Centrul Regional de Resurse pentru Tineri Ungheni, în parteneriat cu Direcţia Generală Raională Învăţămînt, Tineret şi Sport.

7 | Deviza sa: om, mai întîi de toateDumnezeu a vrut ca el, Dionis Cojocaru, să fie om de afaceri. Nu a fost o simplă coincindenţă. Şi nici nu a visat de mic copil să facă business. Era militar şi-şi satisfăcea serviciul în Germania, nu departe de Magdeburg. Acolo l-a găsit sfîrşitul Uniunii sovietice.

A vrut să scoată ţigări din ţară. Ilegal Un autoturism de marca „Daewoo”, cu numere de înmatriculare străine, la volanul căruia se

afla un cetățean moldovean, domiciliat în Chişinău, a fost reţinut la postul vamal Sculeni, pentrucă transporta... ţigări. Iniţial, şoferul declarase că transportă doar obiecte de uz personal. Echipamixtă, formată din colaboratori vamali și grăniceri, nu l-a crezut. Şi bine a făcut! Într-un loc specialamenajat, în aripile din spate ale automobilului, au fost depistate 505 pachete de ţigări „WinstonBlue”, cu o valoare de circa 6000 lei. Atît automobilul, cît şi ţigările au fost reţinute. Urmează să-şispună cuvîntul organele de drept.

Piaţa din Nisporeni supraîncărcată cu varză Fiecare al doilea vînzător de la piaţa din Nisporeni propune cumpărătorilor varză albă, de o ca -

li tate foarte bună, anunţă site-ul Agravista.md. Aceasta este comercializată şi de producatori, şi deintermediari. Preţul se menţine acelaşi, fiind de circa 3 lei/kg. Direct de la producătorii din regiunevarza este achiziţionată la un preţ de 2-2,5 lei/kg. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut,preţul a crescut cu 25-28%.

Accident fatal la UngheniUn batrîn, în vîrstă de 73 de ani, a fost lovit mortal de un tren care se deplasa pe ruta Chişinău-

Moscova. Accidentul fatal a avut loc pe 1 noiembrie, la ora 14.00, în regiunea satului Zagarancea.Potrivit poliţiei din Ungheni, bărbatul mergea de-a lungul căii ferate. Bătrînul vedea şi auzea prost,astfel că nu a văzut cum se apropie locomotiva şi nici nu a auzit semnalizarea. Mecanicul delocomotivă a declanşat frîna de urgenţă, însă locomotiva nu a reuşit să se oprească la timp. Înaceeaşi zi, un alt accident feroviar s-a produs în regiunea satului Bulboaca, Anenii Noi. Un tren alovit un microbus, au murit opt personae.

Ştiri de pe Expresul.com

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni şi Nisporeni

Vineri, 4 noiembrie 2011 | Anul IV, NR 43 (198)

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Indepen-dente (API), afiliată AsociaţieiMondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri: Natalia Chiosa, Ina LandaContabil-şef: Angela CovaliovManager vînzări: Ina LandaTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuComanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26,oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Pentru că s-au născut într-o zicu „Expresul”, au primit în darcîte un abonament pe şase luniDe ziua „Expresului”, pe 1 noiembrie, au venitpe lume, în raioaneleUngheni şi Nisporeni,şase bebeluşi, patru la Ungheni şi doi la Nisporeni - toţi voinici şi sănătoşi. Primul şi-a anunţat prezenţa la aproape trei ore dupămiezul nopţii. A fost unbăieţel de 3200 grame,care s-a născut la ora2.52, în maternitatea din Ungheni.La ora 3.05, tot la mater-nitatea din Ungheni, s-anăscut cel de-al doileacopil – tot un băiatvoinic, cu o greutate de 3000 de grame. Fotografie: gazetavaii.ro

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

2ExpresulVineri, 4 noiembrie

Fondul Monetar Internaţional este îngrijorat de activitatea serviciilor vamal şi fiscal din R. Moldova, pe motiv că acestea gestionează nesatisfăcător colectarea impozitelor, lăsînd loc pentru evaziuni fiscale, corupţie şi alte fenomene negative. În schimb, lipsa de profesionalism în aceste structuri este acoperită prin solicitarea de către Guvern a majorării unor impozite. Declaraţii în acest sens a făcut preşedintele interimar, preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, la emisiunea „În profunzime” de la PRO TV.

Actualitate

Învăţătoriioptează pentrunoi tehnici depredare

Gimnaziul din NegureniiVechi nu a avut de mult atîțiaoaspeți ca pe 26 octombriecurent. În acea zi, aici s-a des -fă șurat un seminar raional pen-tru învăţătorii de clasele pri ma- re cu genericul „Aplicarea me -todelor interactive în procesuleducațional în scopul asigurăriiprogresului școlar”.

Cei care au dat curs invitațieiau fost întîmpinați de gazde cupîine și sare. ”Fiți bineveniți laNegurenii Vechi. Sper ca pepar cursul zilei să vă convingețică aici se face carte”, li s-a adre -sat celor prezenți directoareaElena Pancu.

Întrunirea metodică a învă ţă -torilor a fost fixată în planul deactivitate al Direcției RaionaleÎnvățămînt. Locul desfășurăriinu a fost ales întîmplător. ”LaNegurenii Vechi avem o echipă

cu experiență, cadre ce mun cescconștiincios, creativ, se dăruie to -tal copiilor”, a explicat Eudo chiaColibă, specialist la Direc ția deÎnvățămînt. Dînsa a recunos cutcă are o simpatie aparte pentruinstituția respectivă, de oa rece,cu ani în urmă, a lucrat aici încalitate de învăţătoare. „Mă mîn -dresc că am ajuns să-mi văd ro dulmuncii mele, aici lucrează treifoste eleve de ale mele: ElenaUscatu, Elena Pan cu și TamaraZaharciuc”, a mai adăugat, emo - ționată, Eudochia Colibă.

Agenda zilei a fost una plinăde conținut, participanții fiindantrenați, mai întîi, la două oredemonstrative, după care la o ac -tivitate extracurriculară cu ge -ne ricul: „Poezii din cerul toam -nei”. „Am rămas impresionatăde cele văzute”, a remarcat Eu-genia Caracaș, o tînără învă ţă -toare din Mînzătești.

În aceeaţi zi, învăţătorii auavut parte de un atelier de lucru,susținut de formatorul naționalde la Centrul ”Pas cu pas” din Chi -șinău, Nina Ciobanu. (Ina Landa)

Un arbore pentru dăinuireanoastră a „crescut” la Ungheni

Timp de patru zile, între 24şi 27 octombrie, Direcţia Ge ne -rală Raională Învăţămînt, Ti ne -ret şi Sport (DGRÎTS) Unghenia organizat o tabără ecologicăcu genericul „Un arbore pentrudăinuirea noastră”, în cadrulproiectului transfrontalier „Edu -cational park-model of cross-border ecological education”,finanţat de Uniunea Europeanăprin programul operaţional co -mun România-Ucraina-Mol do -va. De notat că proiectul esteimplementat de Grupul şcolaragricol „Mihail Kogălniceanu”din Miroslava, judeţul Iaşi, Ro -mânia.

Potrivit Galinei Gheorgiţă,şef adjunct al DGRÎTS, scopulproiectului respectiv este îm -bunătăţirea cooperării trans-frontaliere între instituţiile de

învăţămînt din România şi R.Moldova în domeniul ecologic.Tabăra ecologică a inclus cîtevavizite de studiu în instituţiile deînvăţămînt din oraşul şi raionulUngheni pentru schimburi deexperienţe şi identificare debune practici în domeniul edu -caţiei ecologice. În prima zi,oaspeţii de peste Prut au vizitatLiceul „Ion Creangă” din Un -gheni, un model în implemen -tarea proiectelor în domeniuleducaţiei ecologice. În urmă -toa rele zile, au mai vizitat patrulicee din raion.

Planul de acţiuni a inclus oexcursie în rezervaţia „Plaiulfagului” de la Rădenii Vechi, ovizită la tabăra de odihnă „Co-dreanca” din Corneşti. În ultimazi, pe 27 octombrie, a avut loco masă rotundă cu genericul:„File din Cartea Roşie” a Re -pub licii Moldova.

În luna iunie, elevi şi profe-sori ungheneni s-au aflat într-otabără similară la Iaşi.

(Natalia Chiosa)

În acea zi, toamnași-a făcut viză de reședință în școală

Toate culorile toamnei, diver -sitatea de fructe și legume aufost la ele acasă pe 21 octom -brie, la Şcoala primară ”Spiri-don Vangheli” din Ungheni,ca re a găzduit sărbătoarea tra di -ţională ”Toamna de aur”. În vă -ţătoarele, împreună cu disci po-lii lor, au pregătit un program in -teresant, pe toate gusturile. În hol,

a fost vernisată o expoziție, iarvarietatea de lucrări expuse ademonstrat încă o dată că eleviiau o imaginație foarte bogată.

Copiii din cele 14 clase aupregătit pentru părinți și peda-gogi un concert de zile mari.Poezii, cîntece și ghicitori de -dicate anotimpului de aur aurăsunat pe scena școlii.

La final, conducerea școlii adesemnat cu diplome de laudă 14eleve, toate întruchipînd ”MissToamna 2011” şi repre zentîndclasa în care învață. (Ina Landa)

Cu un an în urmă, cam în această perioadă, încercam săconving un primar de prin părţile noastre să se aboneze la „Ex-presul”. Timp de vreo cincisprezece minute i-am tot explicat căe bine să fie informat nu doar dintr-o singură sursă, ci din maimulte; că trebuie să fie mîndru că avem, în ultima perioadă, maimulte publicaţii periodice, mai multe posturi de televiziune. Eun semn că democraţia se dezvoltă.

M-a tot ascultat primarul şi, probabil, plictist de atîtea ex pli -caţii, a dat a lehamite din mînă şi mi-a zis: „Ei bine, mă abonez”.Ducînd mîna spre buzunar, m-a întrebat, puţin iritat: „Cît cos -tă?”. „36 de lei un abonament pentru jumătate de an”, i-am răs -puns. A înlemnit brusc, m-a privit uimit şi a mai întrebat încă odată: „Cît?”. Apoi a început a rîde: „Păi, dragă, o şampanie cos -tă mai mult”, după care a întins cei 36 de lei.

Avea dreptate primarul. 6 lei pe lună – aşa ne preţuiam noimunca. Şi cînd te gîndeşti că la Nisporeni, pentru acceaşi pe -rioadă, ziarul local, cu acelaşi număr de pagini şi aceeaşi peri-odicitate, costa... 48 de lei.

Pentru anul următor, 2012, am decis să majorăm puţin costulabonamentelor. Cititorul nostru de la Ungheni va trebui săplătească doar cu un singur leu mai mult în fiecare lună, deşi încei patru ani de existenţă a „Expresului” preţurile la marea ma-joritate a serviciilor s-au dublat. E mult 42 de lei pentru şaseluni? Sau 7 lei pentru o lună? Ce faci azi cu 7 lei sau chiar cu42? Vă lăsăm pe dumneavoastră să răspundeţi la această între-bare.

În plus, noi nu vindem hîrtie. Noi oferim un ziar pe care ni-ldorim din ce în ce mai interesant şi mai util. Vrem ca muncanoastră să fie respectată. Cum? Printr-un număr cît mai marede abonamente. Ne bucurăm că, din an în an, tot mai mulţi nise alătură. Nu vrem ca munca noastră – ziarul pe care-l realizămcu multă dragoste - să fie folosită doar pentru foc. Cei cu ade -vărat interesaţi de informaţii cît mai diverse şi mai utile, atuncicînd păşesc pragul poştei, ştiu deja ce vor. Sperăm că foartemulţi dintre aceştia vor da preferinţă şi „Expresului”. Chiardacă abonamentul pentru jumătate de an e de 42 de lei. Tocmaisau doar?

Apropo, şi pentru nisporeneni abonamentul la „Expresul”pentru jumătate de an e de 42 de lei. După o lună de prezenţăpe piaţa informaţională a Nisporeniului, avem deja o majorarede tiraj. Mulţumim, Nisporeni!

Esențial cu Lucia Bacalu

42 de lei. Tocmai sau doar?

Toamna de aur la „Spiridon Vangheli”

Două biserici deschise la Ungheni într-o singură săptămînă

Pe 27 octombrie, în prezenţa unor oas -peţi de marcă, veniţi de departe, la Unghenia fost deschisă o biserică catolică, ”SfîntaAna” – prima în această regiune. ”Prezențaunui număr însemnat de credincioși catoliciîn acest oraș a făcut necesară asistențaspirituală a unui preot. La inițiativa acestoraa luat naștere parohia romano-catolică dinUngheni ”, a declarat pentru ”Expresul”preotul Felix Malciuc, numit de EpiscopiaCatolică a Chișinăului pentru a sluji celor14 familii de catolici din regiune.

Ridicarea lăcașului sfînt a durat patruani. În acest răstimp, credincioșii se adunaupentru a lua parte la slujbe într-un aparta-ment din oraș. Potrivit părintelui Felix,încercările au fost grele, dar prin credințăau trecut peste toate. ”Dumnezeu a începutacest lucru, El ne va îndruma și în continua -re, El va aduce oamenii în biserică.”, și-aexprimat convingerea preotul.

Fiind întrebat despre relația dintre bise -ri ca romano-catolică și celelalte confesiunireligioase din Ungheni, parohul a subliniat:”Dumnezeu este unul și Biserica este unapentru toți. Noi ne vom strădui să menți nemcu toți niște relații ca între buni vecini”.

Sfînta Liturghie din acea zi a fost ofi ci -a tă de episcopul Bisericii Catolice din Mol -dova, Anton Coșa, de episcopul auxiliar de

Munster (Germania), Christoph Hegge, deepiscopul auxiliar de Iași, Aurel Percă, șiasistată de episcopul emerit de Eisenstadt(Austria), Iby Paul. La serviciul divin aupar ticipat și mulți pelerini din parohiile în-vecinate, dar și membri ai Corpului Diplo-matic, inclusiv Ambasadorul Poloniei laChișinău, Bogumil Luft.

Potrivit parohului Felix Malciuc, la Un -gheni, în curînd, vor sluji și trăi un grup demaici.

Peste trei zile, la 30 octombrie, o altăbiserică, de data aceasta, creştin-orotdoxă,cu hramul „Acoperămîntul Maicii Domnu-lui”, şi-a deschis larg uşile pentru enoriaşi.

Servciul divin şi Sfînta Liturghie au fostoficiate de către PS Petru, Episcop de Un -gheni şi Nisporeni, împreună cu un soborde preoţi şi diaconi. De notat că aceastăbiserică a fost un cadou al unui om de afa -ceri din Ungheni, Vladimir Hasnaş, careşi-a asumat toate cheltuielile, începînd cuachiziţionarea terenului şi terminînd cuconstrucţia propriu-zisă.

Pentru fapta-i creştinească, dînsul a fostdecorat cu ordinul patriarhal "Cuv. Daniilal Moscovei" de gr. III, iar soţia sa, VirginiaHasnaş – cu ordinul mitropolitan “Cuv.Pa -ras cheva” de gr. II. Şeful şantierului, IonGăluşcă, a primit medalia “Sf.Voievod Şte -fan cel Mare”. (Ina Landa)

Sub semnul celor sfinte

Înainte de a pleca în vacanţă, activităţi în şcoli

La deschiderea Bisericii catolice din Ungheni

Continuă abonarea la

Expresulziarul care vă aduce în casă ştirile cele mai proaspete

şi mai obiective.

Doritorii pot perfecta abonamentele în orice oficiupoştal din raioanele Ungheni

şi Nisporeni la preţul: 7 lei – 1 lună; 21 lei – 3 luni;

42 lei – 6 luni.

Indice de abonare: 21945

Abonaţi-vă şi nu veţi regreta. Vă garantăm obiectivitate,

imparţialitate, calitate.

3ExpresulVineri, 4 noiembrie

Postul de televiziune PrimeTV pregătește o nouă emisiune. Este vorba despre celebrul format „Vrei să fii milionar”. Prezentatorul român Dan Negru va fi moderatorul show-ului. “Va fi o emisiune care va capta audiența din Moldova. Le-am promis moldovenilor mari formate internaționale și ne-am ținut de cuvînt. Va fi sigur un show de seară și, cel mai probabil, va fi în weekend”, a spus ziaristul şi prezentatorul. (unimedia.md)

Actualitate

Un ambasador impresionat de „capitala de vest” a Moldovei

Presa, se ştie, are o predilecţie pentru lucrurile senzaţionale. Dincategoria acestora, pentru un ziarist polonez, ar fi şi faptul că în R.Moldova există oraşe foarte active, care nu sînt cele mai sărace dinlume. Declaraţia îi aparţine Ambasadorului Poloniei la Chişinău,Bogumil Luft, şi a fost făcută urmare a vizitei sale la Ungheni, pe27 octombrie curent. Dînsul s-a arătat impresionat de cele văzute şiauzite aici. „Sînteţi un oraş foarte activ”, a subliniat Excelenţa Sa.

Bogumil Luft a vizitat Ungheniul la invitaţia primarului Alexan-dru Ambros. Agenda de lucru a ambasadorului a fost una foarte con -sistentă. Dînsul s-a întreţinut cu administraţia oraşului şi a raio nu-lui, a avut întîlniri cu reprezentanţi ai societăţii civile, ai mediuluide afaceri, a vizitat cîteva întreprinderi, a făcut un tur al oraşului.

„M-au impresionat discuţiile pe care le-am avut. M-am convinscă Ungheniul e un oraş cu o societate civilă foarte activă, cu auto -rităţi locale foarte deştepte, deschise pentru tot ce mişcă într-odirecţie bună. E o mare speranţă pentru voi, locuitorii de aici. Aţigăsit drumul ce duce spre rezolvarea problemelor cu care vă con -fruntaţi. Aici, la Ungheni, există o speranţă de viaţă mai bună pen-tru toţi”, a declarat Ambasadorul.

Marea curăţenie a începutPe 28 octombrie, a fost dat start zilelor sanitare şi de înverzire

ale oraşului Ungheni. Majoritatea agenţilor economici, repre zen -tanţi ai instituţiilor publice şi unităţilor comerciale, ungheneni derînd au ieşit, în această zi, să aducă în ordine terenurile adiacente,dar şi să planteze arbori.

Primăria oraşului Ungheni mulţumeşte tuturor celor care au fostreceptivi şi au dat dovadă de spirit gospodăresc, contribuind astfella amenajarea oraşului.

Primarul Alexandru Ambros a declarat că apreciază eforturilecelor care s-au implicat activ şi au dorit să vadă oraşul lor maicurat, mai amenajat.

În ziua de 28 octombrie, la Ungheni au fost plantaţi 1775 de ar-bori. Au mai rămas şi pentru acei care nu au înţeles importanţamesajului de a contribui la amenajarea oraşului. Unele instituţiiau ieşit numai la curăţenie, fără să planteze vreun copac, altele, in-clusiv agenţi economici, au ignorat în totalitate această activitate.

„Sperăm că în viitor ni se vor alătura şi acei care, de dataaceasta, au fost indiferenţi. Oraşul Ungheni este al nostru, al tu-turor şi e de datoria fiecărui cetăţean să facă ceva pentru ca să arătemai frumos şi mai atractiv”, a subliniat primarul.

Reamintim că, printr-o hotărîre de Guvern, Ziua naţională deînverzire a plaiului “Un arbore pentru dainuirea noastră” a fosttransferată, din luna aprilie în ultima sîmbătă a lunii octombrie.

La Ungehni, acţiunile de amenajare şi înverzire vor dura pînăpe 5 noiembrie.

Tot mai multe informaţii despreUngheni pentru potenţialii turişti

De acum înainte, încă un produs mediatic vine să întregeascăimaginea Ungheniului în lume. Este vorba de site-ulwww.turism.ungheni.md, care a fost lansat recent, graţie proiec-tului “Abordarea integrată a durabilităţii producţiei de turism”, im-plementat de Primăria Ungheni, cu suportul Comisiei Europene.Site-ul respectiv îşi propune să promoveze obiectivele turisticedin regiune. Cei ce îl vor accesa, vor găsi informaţii utile, atît des -pre obiectivele culturale, naturale, spirituale, cît şi despre posi bi -li tăţile de cazare şi alimentare.

“Lumea este sceptică atunci cînd aude de turism la Ungheni,pentru că nu este la curent cu obiectivele turistice din regiune”, afăcut o remarcă primarul Alexandru Ambros, după care a continuat:“Nu am întîlnit om care să nu fi rămas impresionat de întreprinde -rile noastre, printre care: Covoare-Ungheni, Ceramica-Unghenisau de Zona Economică Liberă. Avem locuri deosebite, care merităsă fie vizitate. E vorba de podul feroviar peste Prut, proiectat dearhitectul francez Gustave Eiffel, de cea mai lungă alee de castanidin Europa, de locul unde se schimbă roţile trenurilor ce pleacă înEuropa şi multe altele”.

Știri din Primăria Ungheni P

Asistenţa a fost salutată decătre Serghei Cladco, preşe -dintele Casei Antreprenoriatu-lui, care şi-a exprimat certi tudi-nea că va fi o discuţie intere san -tă şi utilă, mai ales că, anterior,alte trei întruniri similare aumai avut loc la Ungheni.

În debut, Veronica Gozun,responsabil de organizarea trai -ningurilor şi seminarelor în cad -rul proiectului respectiv, a venitcu o trecere în revistă a reali ză -rilor obţinute în cei patru ani deactivitate, subliniind că proiec-tul a început să asiste GuvernulRepublicii Moldova în octom -brie 2007, avînd două compo-nente: reforma cadrului de reg -lementare a activităţii de între -prinzător şi reforma adminis tră -rii fiscale.

Vorbind despre obiectiveleîntrunirii din 31 octombrie, dîn -sa a specificat: “Ne-am propussă informăm participanţii referi -

tor la aspectele juridice în acti -vi tatea antreprenorială: cumpoate fi iniţiată o afacere şi ob -ţinute autorizaţiile necesare,care sînt modalităţile de regle-mentare a raporturilor de mun -că, cum trebuie prezentate dări -le de seamă etc.”.

Victor Ermurachi, expertUSAID/BIZTAR, a venit în faţacelor prezenţi cu un amplu ma-terial informativ privind toateaspectele reglementării acti vi -tăţii de antreprenor, începînd cuprincipiile de reglementare şiautorizarea activităţii de antre-prenor şi terminînd cu suspen -darea activităţii şi sancţiunilepentru încălcarea regle men tă ri -lor în domeniul respectiv.

Dînsul s-a referit, în modspecial, la Legea privind regle-mentarea prin autorizare a acti -vi tăţii de întreprinzător, adop -tată la 22 iulie 2011. “Este o le -ge progresistă”, a subliniat ex-

pertul, explicînd şi de ce. În primul rind, pentru că le -

gea stabileşte Nomenclatorulactelor permisive. Este vorba deo listă oficială a actelor permi-sive, în care se specifică ter-menul lor de valabilitate, taxace urmează a fi încasată, pre-cum şi instituţiile abilitate cudreptul de eliberare a unor ast-fel de acte. În al doilea rind,legea prevede instituirea ghi şe -ului unic – un mecanism careva permite părţilor implicate înactivitatea de afaceri să acordeinformaţiile şi documentele ne -cesare printr-un punct de recep -ţionare, ceea ce va duce la în -dep linirea tuturor cerinţelor le -gislaţiei privind reglementareaactivităţii de antreprenor.

În pofida scepticismului afi -şat de unii participanţi la întru -nire, Victor Ermurachi a dat asi -gurări că, în scurt timp, toţi ceice au activităţi de antreprenoriat

se vor convinge că situaţia seschimbă în bine şi că aceştia nuvor mai trebui să piardă timp şinervi pentru a-şi soluţiona oproblemă sau alta.

Proiectul „Reforma cadruluide reglementare a activităţii deîntreprinzător şi a administrăriifiscale în Moldova” (USAID|BIZTAR) are drept scop îmbu -nă tăţirea mediului de afaceridin Moldova prin reducerea po -verii administrative din sectorulprivat, optimizarea sistemuluifiscal, reducerea oportunităţilorpentru corupţie, îmbunătăţireaaccesului persoanelor fizice şijuridice la informaţii guverna-mentale şi consolidarea dialo -gu lui public-privat.

Obiectivul acestuia este re-ducerea costului de desfăşurarea afacerii prin micşorarea po ve -rilor administrative şi elimina -rea birocraţiei.

Lucia Bacalu

Reforme, menite să faciliteze viaţa şi activitatea oamenilor de afaceri„Aspecte juridice privindreglementarea activităţiide antreprenor” – acestaa fost subiectul principalpus în discuţie la în-trunirea regională areprezentanţilor mediuluide afaceri, desfăşurată pe 31 octombrie, la CasaAntreprenoriatului dinUngheni, cu suportul financiar al proiectuluiUSAID/BIZTAR „Reformacadrului de reglementarea activităţii deîntreprinzător şi aadministrării fiscale în Moldova”.

Firma

2011 - 2012

Tel.: (0264)2-40-54

Cuvinte de felicitare pentru episcopLa 29 octombrie, PS Petru, Episcop de Ungheni şi Nisporeni, a împlinit 44

de ani. Cu această ocazie, dînsul a fost felicitat de către ÎPS Vladimir, Mitropo -litul Chişinăului şi al Întregii Moldove. “De-a lungul anilor, aţi reuşit sădemonstraţi că sînteţi un supus şi devotat fiu al Bisericii Ortodoxe din Moldova,toate ascultările ce v-au fost încredinţate fiind îndeplinite cu totală abnegaţie şidăruire de sine. În susţinerea cuvintelor noastre vine şi dragostea de care văbucuraţi din partea credincioşilor şi a confraţilor slujitori. În zi de aleasăsărbătoare vă dorim să rămâneţi acelaşi om bun şi înţelegător şi arhiereu dreptşi cumpătat”, se arată în mesajul de felicitare.

O ungheneancă la Corpul Păcii din SUAAngela Ciocîrlan, președinta Asociației Obștești pentru Copii și Tineret

“Făclia” din Ungheni, a fost unicul reprezentant al Republicii Moldova printrecei 51 de participanți la Programul Internaţional „Visitor Leadership Program,Spiritul de voluntariat: Corpul Păcii la 50 ani”, organizat, între 24 septembrie –15 octombrie, de către Departamentul de Stat al SUA , Corpul Păcii şi CentrulMeridian Internațional. A revenit din SUA cu multe impresii, iar „Expresul” i-asolicitat imediat un interviu, pe care-l puteţi citi în numărul următor al ziarului.

În memoria unui om al culturiiLa un an de la moartea subită a directorului Palatului culturii din Ungheni,

Gheorghe Bodolica, lăutar de excepţie, om emerit al Republicii Moldova, decoratcu Ordinul de onoare, colegii săi îi mai simt lipsa. În memoria domniei sale,toate colectivele artistice de aici au organizat un spectacol de zile mari. „Num-am aşteptat la un asemenea concert”, a recunoscut la final feciorul lui Gheor -ghe Bodolica, Veaceslav. Pe 12 noiembrie, la Palatul culturii din Ungheni vaavea loc un concert susţinut de participanţii la concursul „Vocea de aur aMoldovei”, organizat de Fundaţia internaţională de cultură şi artă „VeronicaGarştea”. Şi acesta va fi dedicat memoriei lui Gheorghe Bodolica.

Ştiri expres

ROSTNr. 2 (15)

Reţeaua Organizaţională de Sprijin pentru Tineri

Publicaţie, editată de Centrul Regional de Resurse pentru Tineri în colaborare

cu Direcţia Generală RaionalăÎnvăţămînt, Tinert şi Sport

Tel.: 20297, 33684Adresa: str. Lacului 3, or. Ungheni

Evenimente în momente

Zeci de tineri ungheneni, oameni de afaceri, oficialităţiau foist invitaţi, pe 25 octombrie, la o business-cafenea într-un local select din Ungheni – sala de conferinţe a Hotelului“Vila Verde”. Evenimentul a fost organizat de AO„Făclia”, în parteneriat cu filiala Ungheni a Camerei de Comerţ şi Industrie şi Centrul de Suport al Businessului.

Chiar din start, Angela Ciocîrlan,preşedinta AO „Făclia”, a invitat asis -tenţa la o discuţie prietenoasă. „Azise vor întîlni oamenii de afaceri dinregiunea Ungheni cu tinerii ce dejaau iniţiat o afacere sau sînt abia la în-ceputuri. Ne dorim să construim opunte de legătură între antrepre no riide succes şi tinerii din regiunea noas -tră, să facilităm transferul de cunoş -tinţe de la persoanele care au ce să îm -părtăşească din experienţa şi cu noş -tinţele lor la cei ce sînt la început decale. Tinerii, la rîndul lor, să preia totce este util din acele istorii de succescare vor fi expuse azi aici. Iată ce nepropunem”, a subliniat dînsa.

Întîlnirea a fost moderată de Da -ni ela Dîrzu, coordonator în cadrulCentrului Regional de Resure pentruTineri, managerul proiectului Funda -ţia Muncii – care a reprezentat tine -rii, şi Serghei Cladco, directorul fi li-

a lei Ungheni a Camerei de Comerţ şiIndustrie, fost prefect al judeţuluiUngheni, preşedinte de onoare al AO„Făclia” – care a reprezentat persoa -nele cu experienţă.

Discuţia a fost una interactivă, aşacum şi s-a dorit. Timp de aproapedouă ore, cei prezenţi au discutat,venind cu opinii şi propuneri dintrecele mai diverse.

Implicarea tinerilor în activităţi deantreprenoriat este foarte actuală, darla fel de actuală este şi instruireaacestora, acumularea de experienţă –iată concluzia la care s-a ajuns înfinal.

Eudochia Viziru, şefa DirecţieiEconomie şi Reforme Ungheni, avenit şi cu o veste bună pentru tineri:susținerea acestora pentru a-şi dez-

volta propria afacere va fi unul dintreobiectivele noii strategii de dez-voltare a raionului Ungheni pentruanii 2012-2020.

Business-cafeneaua din 25 oc-tombrie a fost un eveniment preco -nizat în planul de acţiuni din cadrulproiectului „Ungheni – capitala ti -nerilor” şi se doreşte a fi una tradi ţi -onală.

În situaţii de criză– o comunicareeficientă

20 de copii, părinţiicărora sînt plecaţi lamunci în străinătate, au participat vineri, 28 octombrie, la un seminar cu genericul:,,Negocierea este osoluţie”. Evenimentul a fost organizat în cadrulprogramului ,,Serviciipsiho-sociale pentrucopiii ai căror părinţi sînt plecaţi peste hotare”,implementat de CentrulRegional de Resursepentru Tineri (CRRT)Ungheni. Tinerii participanţi sînt be ne -

ficiari ai cantinei de ajutor so-cial şi membri ai Clubului ,,ProViaţa” din cadrul CRRT. Semi-narul a avut scopul de a orientaadolescenţii, prin negociere, spredezvoltarea deprinderilor de im -plicare în soluţionarea unor prob -leme ale grupurilor din care facparte.

Astfel, adolescenţii au aflat,cu ajutorul moderatoarei Anas-tasia Cleahin, coordonator pro-grame pentru tineri la CRRTUngheni, informaţii utile desprecomunicarea liberă şi negocie -rea conflictelor prin metode in-teractive. Ei au participat laelaborarea etapelor procesuluide negociere şi identificareaavantajelor negocierii, s-au im-plicat cu entuziasm în jocurilecare le-au fost propuse. La fina -lul seminarului, adolescenţii au

avut posbilitatea să reflectezeasupra soluţiilor negociate cucolegii lor pentru menţinereamediului favorabil din care facparte.

Iată concluziile la care au

ajuns:

„Fiecare soluţie gasită de noipoate fi aplicată de oricine, darimpactul poate fi, uneori, altuldecît cel aşteptat”.

„Prin soluţiile expuse, noi amîncercat să demonstrăm că, to tuși,putem obţine rezultatele sconta -te, dacă știm metodele efici en -te, printre care și nego ci erea”.

„Ceea ce noi am înscenat edestul de interesant, dar deseorise întîmplă ca situaţiile dinviaţa reală să fie mai compli-cate. Cred că soluţiile găsite denoi pot aduce schimbarea, dacăne vom uni forţele”.

„Seminarul a fost binevenitşi util tinerilor, căci le-a permissă înţeleagă cît de mult pot in -flu enţa desfăşurarea evenimen -telor din viața personală şi pro -fesională. Astfel, ei îşi vor puteaplanifica dezvoltarea abilită ţi -lor, ceea ce le va ajuta să fie re -a lişti în ceea ce priveşte prop -riile aspiraţii şi, totodată, să fiemai responsabili de luarea deci -ziilor privind viitorul propriu”.

Tinerii discută liber despre drep-tul de a participa

Recent, în incinta Centrului Regional de Resurse pentru TineriUngheni, a avut loc masarotundă cu genericul:

“Participarea civică –siguranţa democraţiei locale”, la care au participat 30 de tineri,reprezentanţi ai sena -telor şcolare, membri ai Consiliului Local al Tinerilor, voluntari. Întîlnirea a fost una de suc-

ces, deoarece tinerii au avut po -sibilitatea să discute liber, să-şiexprime opinia vizavi de subiec -tele propuse. Evenimentul a fostorganizat de Consiliul Local alTinerilor Ungheni, în parteneri -at cu Direcţia Generală Raio na -lă Învăţămînt, Tineret şi Sport(DGRÎTS).

Activitatea a debutat cu dis-cursul doamnei Tatiana Lazăr,specialist principal tineret încadrul DGRÎTS. Dînsa a atrasatenţia celor prezenţi asupradrepturilor tinerilor şi implica -rea acestora în diverse activi -tăţi. Elena Gruşca şi NataliaNi ca, reprezentante ale senatu-lui Liceului „Gheorghe Asa -chi”, au continuat discuţia,subliniind importanţa cunoaş te -rii drepturilor omului şi infor-

mînd tinerii despre istoriculacestora, despre legislaţia, atîtnatională, cît şi internaţionalăîn domeniul respectiv.

Ana Podaru, primarul Con-siliului Local al Tinerilor, s-areferit la rezultatele activităţilorrealizate în 2011 în ceea ce pri -veşte promovarea drepturiloromului. A vorbit despre expe ri -en ţa consiliului şi a îndemnat ti -nerii să participare cît mai activîn viaţa comunităţii.

Evenimentul a fost coordo-nat de specialiştii Centrului Re-gional de Resurse pentru Tineri,Galina Petcu, Anastasia Clea -hin şi Iurie Cebanu, care au re-latat, din experienţa lor, practicide succes în promovarea drep-turilor omului.

Seminarul s-a încheiat cu oactivitate în grup, fiecare echipăavînd ca scop identificarea prob -lemelor care vizează tinerii, darşi soluţionarea acestora. Inge-niozitatea şi energia lor a de -monstrat încă o dată că oraşulUngheni are o echipă puternică,care merită să fie susţinută şiîncurajată.

Tinerii de la Bumbăta –energici şi activi

Tinerii au dreptul să fie ascultaţi, au dreptul la libera exprimare. Fiind conştienţi de acest fapt, ei s-au implicat activ în acti vi tățilepreconizate pentru Săptămîna euro peană a democraţiei locale.Astfel, s-au con vins încă o dată că fac parte din societatea noastră şi au drepturi egale în procesele sociale şi politice. Cu două luni în urmă, la Bumbăta au

avut loc alegerile Consiliului local al tineri -lor. În calitate de primar a fost aleasă DoinaCornea, asistentă medicală la gimnaziul dinlocalitate. Viceprimar a fost ales Ion Gur -ghiş, student la Colegiul de transporturi dinChişinău, iar secretar - Augustin Florea,elev la Liceul „Mihai Eminescu” din Un -gheni.

A fost aleasă şi componenţa comisiilorde activitate pe domeniile: cultură şi sport,mass-media, social.

La alegeri au fost prezente şi: LuciaRădeanu, directoarea gimnaziului, Ecate-rina Turtureanu, director educativ, ValentinaBolotovici, profesoară de limbă rusă, dar şiTatiana Lazăr, specialist principal în proble -me tineret şi sport în cadrul Direcţiei Ge ne -rale Raionale Învăţămînt, Tineret şi Sport.

Scopul tinerilor este de a se implica activîn soluţionarea problemelor cu care se con -fruntă, de a realiza activităţile incluse înplanul Consiliului local a tinerilor (CLT)din Bumbăta.

Domnica Florea, coordanor CLT Bumbăta

O punte de legătură între antreprenorii de success şi tineri

Miercuri, 26 octombrie, a fost o zi importantă în istoria liceului.Aici a avut loc seminarul regional al directorilor educativi cugenericul: „Învăţ să fiu”, organizat la iniţiativa Tatianei Lazăr, spe-cialist principal al Direcţiei Generale Raionale Învăţămînt, Tineretşi Sport Ungheni. Evenimentul a fost coordonat de către directoruleducativ al Liceului din Cetireni, Maria Dumitarş.

Elevii clasei a XI-a profil umanist, în frunte cu diriginta ElenaGorincioi, au pregatit pentru oaspeţi o oră de clasă specială, cu te -ma: „Planificarea carierei”. Ei au parcurs etapele unei profesii, în-cepînd cu vocaţiile personale şi terminînd cu alegerea acesteia,ţinînd cont de reuşita şcolară, interesele, dar şi situaţia social-economică din ţară. Au fost discutate, în paralel, şi problemele ceţin de migraţie, de exodul de „creiere”. Au fost de toate: şi lucrulindividual, şi cel de echipă. Cei prezenţi au apreciat, la final, ac-tivitatea tinerei generaţii, menţionînd că anume tinerii sînt unadevărat sprijin al societăţii.

Următoarea activitate a fost organizată de o persoană tînără, cuspirit activ: Veronica Mamaliga. Echipa de voluntari „Impact Ce-tireni”, constituită din elevii claselor IX-XI, a dedus metodele decomunicare, remarcînd rolul vorbirii orale în modul de a se mani-festa. Membrii clubului „Impact” au vorbit şi despre proiectul decolectare a mijloacelor băneşti pentru procurarea unui notebook,necesar elevilor în cadrul unor activităţi şcolare şi extraşcolare.

Ultima, dar cea mai semnificativă activitate din acea zi a fostdezbaterea „Omul şi albina”, coordonată de profesorul de biologie,Grigore Vasile. Au fost invitaţi apicultori din satele vecine, care auvorbit despre această nobilă îndeletnicire. Liceenii, la rîndul lor,au relatat despre istoricul apariţiei apiculturii, despre felurile şiimportanţa mierii, despre celelalte produse apicole. Concluzia lacare au ajuns: omul şi albina sînt într-o interdependenţă continuă,iar apicultura este, de fapt, sănătate, fiind, totodată, şi profitabilă.

Apicultorii invitaţi au răspuns la întrebările liceenilor. Expoziţiade miere şi de ceară a lui Ion Pascaru a dat culoare dezbaterii. Încadrul expoziţiei tematice, au fost prezentate lucrări meşteşugăreştiale unor localnici, dar şi cele ale tînărului designer LudmilaCurmei, absolventă a Liceului Cetireni.

Liceul Teoretic Cetireni este o instituţie, unde viziunile dascălilor interacţionează cu cele ale tinerei generaţii. Aici este pusă în prim-plan promovarea unei societăţi culte, active şi libere de orice constrîngere. Periodic, în liceu au loc acţiuni de ordin cultural, ştiinţific şi educational, ce evidenţiază gradul de inteligenţă, aflat la limita dintre teorie şi practică.

„Învăţ să fiu” la Cetireni

A instrui pe tineri cum se cuvine nu constă în a le vîrî în cap mulţime de cuvinte, fraze, expresii şi opinii din diferiţi autori, ci a le deschide calea cum să priceapă lucrurile. John Arnos Cornenius

Glasul tinerilor

Agenda unei fetecu ochi căprui

Societatea de astăzieste formată din diverse contingente de tineri, cu idei şi interese diferite. Din păcate, la oraactuală, societateaeste otravită deindecenţa unor tineri,de incultura unor,,domnişoare”.Mă intreb, cum de bezna

inculturii a luat locul valo-rilor, principiilor şi onoareinoastre?

Unde s-au spulberat acelefete pentru care băieţii deve-neau poeţi? Unde s-au pier-dut acele timpuri, cînd băr -baţii îşi riscau viaţa în dueluriîn numele unor fiinţe caste şidivine?

Acea perlă a societăţii, avieţii astăzi s-a transformatîntr-un ieftin accesoriu pe ca -re şi-l permite fiecare. Astăzi,ea nu mai este acel înger cestă alături de Dumnezeu. Eaeste demonul cu răzvrătitegîn duri, în goană după bani,după maşini luxoase, după niş -te cîrpe, după un mod de via -ţă somptuos, care ar face-oimportantă şi cu influenţă. Eacrede că toate acestea o în -

frumuseţează şi o fac spe ci -ală.

Astăzi avem ,,fete rele“ şi,,fete glamuroase“, care punaccentul pe exterior şi uită cămai există un suflet care ne -ce sită a fi îmbrăcat în demni-tate, sinceritate şi inocenţă,uită de inteligenţa cu care artrebui să se remarce într-o so-cietate. Uită de faptul că a fisub influenţa alcoolului şi cuţigara în mînă nu este cel maionorabil şi frumos lucru. Dim - potrivă, este o imagine abo -mi nabilă şi care, de multe ori,provoacă doar dispreţ, orga-nizîndu-le celor din jur unshow amuzant.

Mă conving, de multe ori,de faptul că aceste „dom ni -şoare” sînt dominate de unex traordinar snobism. Atuncicînd vine vorba de modă, destilul de viaţă, împrumută doarvicii străine.

Asta e. Domnişoarele deastăzi îşi pierd valoarea. Cumaltfel poate fi explicat com-portamentul unei domniţe în -sărcinate, care ţine într-o mî -nă ţigara, iar în alta – sticla cubere? Cum altfel poate fi ex-plicat felul lor de a gîndi,atunci cînd, prin intermediulstatusurilor, ele afirmă căs-au plictisit de viaţă şi că de -za măgirea în dragoste le pro -

voacă o enormă durere, în timpce părinţii lor continuă să leasigure existenţa şi, bineîn ţe -les, plătesc facturile pentruin ternet.

Ele tind spre o maturizareprecoce, neglijînd cele maiminunate momente din viaţaunui om, pe care mai apoi levor regreta.

Vreau, totuşi, să închei peo notă optimistă. Sper ca mul -te domnişoare să se dezică deacel caracter trivial şi frivol,conştientizînd, în cele din ur -mă, ce e bine şi ce rău. În cazcontrar, vor transforma soci-etatea într-un cavou sinistruşi lipsit de umanitate, de prin-cipii şi onoare.

Alina Iepuraş,Liceul Teoretic

„Gheorghe Asachi”

O, sfîntă naivitateFete tinere, naive, ce cred

în visuri, uneori cad pradăbăieţilor cu inima de piatră.Sînt cucerite cu doar cîtevacuvinte frumoase. Li se pro -mi te luna de pe cer, sînt min -ţite de ochi frumoşi şi astfelsînt atrase în braţele acestora,fiind duse de valul sentimen -telor efemere şi metaforelorfalse.

Băieţii dispar ca luceferiidimineaţa. Iar fetele... Fetele

rămîn însărcinate, întrebîn -du-se mai apoi: ‘’Doamne, cesă fac?‘’.

În aceste momente, te simţidisperată, nu ştii ce să faci, sedărîmă lumea, se amestecăziua cu noaptea, viaţa cu moar -tea.

Există cazuri reale, cîndma mele tinere, în clipe dedisperare şi frică, îşi aban do -nează copiii la uşa caselor, îiaruncă în coşuri de gunoi. Al-tele, pe ascuns, fac avorturi,fără să le pese de riscurile lacare se supun.

Cînd nu ai un sprijin dinpartea celei mai bune priete -ne - mama, şi simţi frica de anu dezamăgi, este foarte rău.În aceste situaţii, un rol im-portant îl are familia. Rămînresponsabilităţi cît pentru oviaţă întreagă, unde viseledispar şi apar alte fenomene.

Fetelor de peste tot le dauun sfat: fiţi atente, nu credeţiîn orice poveste, în orice steaoferită, căci dimineaţa steleleapun. Aveţi încredere: inimavă va anunţa, cu siguranţă,cînd veţi întîlni persoana pot -rivită. Inima va sări din pieptde fiecare dată cînd îl veţi ve -dea.

Diana Sîrbu,Liceul Teoretic

„Mihai Eminescu”

În Capitala Tineretului sînt mulţi tineri talentaţi care au putere,prin arta cuvîntului, să exprime o lume întreagă. În versurile şitextele scrise de ei se împletesc visurile cu realitatea, fantasmelecu eroii reali, durerea cu speranţa zilei de mîine. Aceşti tineri au avut posibilitatea să-şi valo ri fice potenţialul creativ în cad -

rul concursurilor de poezie şi eseu, „Sînt tînăr - am drepturi” - dedicat Săp tă -mînii Europene a Democraţiei Locale, şi, respectiv, „Să ne cunoaştem drep -turile de a şti” – dedicat Zilelor Dreptului de Şti. Ambele au fost organizatede către Direcţia Ge ne rală Raională Învăţămînt, Tineret şi Sport din Ungheni.

La concurs au participat 40 de tineri şi ado lescenţi talentaţi din raionulUngheni. Cele mai deosebite lucrări vor fi menţionate cu diplome şi premiibăneşti. Iată cîteva rînduri din lucrările participante:

Iubeşte-mă, mămico,Am dreptul la iubire.Învaţă-mă să credŞi eu în fericire.

Educă-mă, bunele,Am dreptul ca să ştiu.Am dreptul la lumină,Am dreptul ca să fiu.

Citeşte-mi la culcare,Am dreptul la cuvinte.Şi fii azi lîngă mine,Am dreptul la părinte.

Şi mîngîie-mă noaptea,Am dreptul la odihnă.Am dreptul să-mi doresc,Un viitor în tihnă.

Am dreptul la ştiinţă,Am dreptul să fiu tare,Sunt tînăr visător,Şi dau vieţii valoare.Ana Muduc,Gimnaziul Chirileni

„Doar adolescenţa este formidabilă - vîrstă a acumulărilor, a îmbogăţiriispirituale. Este vîrsta primelor opţiuni ce ţin să se stabilizeze. Este teribilavîrstă a trecerii de la joc la preocupări serioase.

Adolescentul nu mai e un copil, deşi păstrează multe din trăsăturile copi lu -lui, şi nu este încă un adult, deoarece abia a început să se apropie de matu-ritate.”

Rodica Bîrcă,Gimnaziul Corneşti

„Ne-am născut la sfîrşitul unei perioade istorice ruşinoase... Am fostcrescuţi într-o perioadă de tranziţie, cu mentalităţi diferite. Ne ducem viaţade zi cu zi, înconjuraţi de tehnologiile mileniului trei. Sîntem diferiţi de cele-lalte generaţii, sîntem tineri secolului al XXI-lea...

Drepturile ne asigură fericirea, sănătatea şi securitatea. Dar avem şiresponsabilităţi faţă de cei care ne înconjoară.”

Mihai Vatavu,Liceul Teoretic „Alexei Mateevici”, Pîrliţa

„Europa este un imperiu al posibilităţilor, cu clădiri expresive, antice,enorme şi moderne, construite din vise, este graniţa dintre dorinţă şi realitate.Moldova este un porumbel, căreia Europa îi aruncă fărîmituri. Sîntem ase-meni unei frunze ce s-a desprins de un bătrîn arbore...

... Ne aflăm sub acelaşi cer albastru. De ce nu putem fi egali?”Alina Iepuraş,

Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi”

Responsabil de ediţie:

Galina Petcu

Concurs de poezie şi eseu „Sînt tînăr - am drepturi”

Anul acesta, la concursul de granturimici pentru iniţiativele elevilor şi tineri -lor au participat 17 grupuri de iniţiativă.Proiectele, trebuie de menţionat, au fostfoarte interesante.

Grupul de iniţiativă „Pentru noi” dinSculeni şi-a propus, în cadrul proiectului„Ustensile pentru curăţenie”, să orga-nizeze o tombolă pentru a colecta resur -se financiare suplimentare, cu care, ul te- rior, să poată achiziţiona cele necesarepentru curăţenie: teuri, căldări, făraşeetc. Acest proiect şi-a propus implicareatinerilor în viaţa liceului din localitate,promovarea unui mod sănătos de viaţăşi organizarea curăţeniei în locurile vizi -tate de elevi.

Şi Grupul de iniţiativă „Optimiştii”din Pîrliţa va promova un mod de viaţăsănătos - prin organizarea competiţiilorsportive. Pentru buna organizare a aces-tora vor fi achiziţionate mingi de voleişi baschet.

Consiliul Local al Tinerilor din Todi -reşti, în elaborarea proiectului „Stimu-

larea iniţiativei tinerilor în ecologia satu -lui”, s-a condus de motto-ul: „Frumosulva salva omenirea”. Ei îşi vor informacolegii despre importanţa înverzirii te -ritoriului adiacent şcolii, organizînd înacest sens o campanie ecologică. Astfel,va fi creat un spaţiu curat şi verde pentruodihna elevilor.

Echipa „P.L.U.S” din satul Cornovaşi-a propus să soluţioneze una dintreproblemele principale ale satului: guno -iş tea de pe malul rîuleţului Ursoaia. Ele-vii vor organiza o campanie de salub ri-zare, pentru a evacua deşeurile şi a li chi -da gunoiştea neautorizată. Ulterior, vorfi plantaţi copaci pe malul rîuleţului.Aceste acţiuni vor fi realizate în partene-riat cu administraţia publică locală şilocuitorii satului. În aşa mod, va fi ame -liorată situaţia ecologică

În satul Costuleni, elevii doresc să va -lorifice potenţialul creativ al copiilor şi ti -nereilor talentaţi, iar pentru aceasta şi-au

propus organizarea unui şir de activităţi,cum ar fi: concertele şi concursurile.Pen tru organizarea acestora, elevii, înparteneriat cu Asociaţia „Viitorul”, vorprocura echipamentul necesar.

Direcţia Generală Raională Învăţă -mînt, Tineret şi Sport Ungheni a selectat14 cîştigători, ai căror idei au fost celmai bine argumentate. Ei vor primi între500 şi 1000 de lei pentru implementareamini-proiectelor, suma totală oferită încadrul Concursului de granturi micifiind de 10000 lei.

Potrivit Tatianei Lazăr, specialist prin -cipal tineret de la DGRÎTS, proiectele vorfi realizate în perioada noiembrie - de -cembrie 2011, în parteneriat cu instituţiade învăţămînt şi primăria din localitate.

Această acţiune face parte din Planulanual de acţiuni pentru tineret, implemen -tat de Direcţia Generală Raională Învă -ţă mînt Tineret Sport, în comun cu Cen -trul Regional de Resurse pentru Tineret.

Anual, Direcţia GeneralăRaională Învăţămînt, Tineret şi Sport Ungheni (DGRÎTS)organizează concursuri de granturi mici pentru grupuri de iniţiativă din instituţiile de învăţămînt din raionulUngheni. Resursele financiareoferite vin să amelioreze sauchiar să soluţioneze unele prob-leme cu care se confruntă elevii,cum ar fi, de exemplu: problemele ecologice, lipsa deechipament sportiv, muzical etc.

Concursul de granturi mici: iniţiative, realizări, perspective

6ExpresulVineri, 4 noiembrie

Cunoscuții actori ruşi, Mihail Boyarski şi fiica sa, Elizaveta Boyarskaya, vor fi decorați cu Ordinul de Onoare al R. Moldova pentru rolurile unor moldoveni în filmul „Petru I. Testamentul”, scrie Komsomoliskaya Pravda. Cei doi au jucat în rolurile lui Dimitrie Cantemir și a fiicei lui, Maria. Publicația rusească afirmă că președintele interimar Marian Lupu a semnat deja decretul. (Hotnews.md)

Fragmentarium

Dumnezeu a vrut ca el, DionisCojocaru, să fie om de afaceri. Nua fost o simplă coincindenţă. Şi nicinu a visat de mic copil să facăbusiness. Era militar şi-şi satis fă -cea serviciul în Germania, nu de-parte de Magdeburg. Acolo l-agă sit sfîrşitul Uniunii sovietice.

A revenit la baştină. Întîm-plarea a făcut să-şi găsească unloc de muncă la magazinul „An -drieş” din Ungheni. Avea o spe-cialitate civilă – merceolog lib ră-rii. Provenea dintr-o familie încare fraţii săi făceau muzică. Else vedea într-o bibliotecă, se ve -dea profesor în şcoală.

A venit însă privatizarea.Mulţi au jinduit magazinul în ca -re lucra. Dionis Cojocaru nu s-asperiat de concurenţi. A reuşitsă-l privatizeze în favoarea lui, cumultă insistenţă şi perseverenţă.

A învăţat regulile businessu-lui din mers. Nu prea i-au folositcunoştinţele obţinute în perioadasovietică. Poate doar armata l-acălit, l-a învăţat să nu dea înapoiîn faţa greutăţilor.

E născut în zodia Balanţei. Afost şi acesta un semn. Balanţa,sau cîntarul, este un obiect indis-pensabil comerţului. E tocmai do -meniul pe care l-a ales. În plus,spune că-i place să cîntăreascăbine înainte de a lua o decizie.Nu se grăbeşte niciodată.

A revenit chiar recent din Tur -cia, unde s-a aflat la invitaţia uneidintre cele mai mari companii dinlume – „Efes Vitanta”. Este par -tener de onoare al acestei firme.Are o mulţime de planuri, de pro -iecte. „Trebuie de investit. O afa -cere nu are viitor, dacă lucrezidoar pentru a te îmbogăţi”, spune.

Dionis Cojocaru investeşte înoameni. Este mîndru că nimeni

nu pleacă de la întreprindere, pen-tru că şeful e rău sau condiţiile demuncă sînt proaste. La ora actu -a lă, are circa 70 de angajaţi.

Investeşte în spaţii. Are unde pozit de 500 metri pătraţi laUngheni, a cumpărat altul la Nis-poreni. În scurt timp, şi acesta vafi dat în exploatare.

Nu-i sînt străine nici acţiunilede caritate. „Ajut, după posibi li -tăţi. Trebuie să dai, din momentce Dumnezeu ţi-a dat”, spunezîmbind. Dionis Cojocaru este şi„părintele” unui turneu tradi ţio -nal de fotbal pentru copii, numitCupa „Magirus”.

Unicul regret pe care îl are –că anii trec repede.

Consideraţi că sînteţi un omrealizat?

Da. Nu oricine poate să se la -u de cu vînzîrile pe care le am eu.Firma „Magirus” este cunoscutănu doar la Ungheni şi Nisporeni.Sîntem parteneri ai celor mai im-portante companii din lume.

Care sînt princiiile dumnea -voastră de viaţă?

Sin ce ritatea şi corectitudinea.Principalele momente din

via ţă care v-au făcut să fiţi ceeace sînteţi.

Totul a pornit de la privatiza -rea magazinului „Andrieş”. Iarsimţul de manager m-a făcut sădevin ceea ce sînt azi.

Cu ce se mîndreşte DionisCojocaru?

Cu copiii mei. Iaroslav a por-nit pe urmele mele. Şi-a făcutdeja un nume. Ana-Maria esteîncă elevă, dar e insistentă, are unsimţ al afacerilor dezvoltat. Lavîrsta ei, reuşeşte să cîştige dejabanii propii. Mă mîndresc cu bu -sinessul pe care l-am clădit cără -midă cu cărămidă, cu oamenii

care muncesc alături de mine. Ce calităţi ar trebui să aibă

un om ca să fie prietenul dum -nea voastră?

Omenie, sinceritate, corecti-tudine. Mă bucur că am prieteniadevăraţi. Mă mîndresc cu ei,căci sînt oameni la locul lor. Untelefon e suficient, ca să vină cuun ajutor, cu un sfat. Cred că şiei văd acelaşi lucru în mine.

Ocupaţia dumneavoastră pre -ferată?

Îmi place fotbalul. În vacanţemai citesc cîte o carte. Citescregulat ziare, îmi place să fiu unom informat. Îmi place frumosul,să admir picturile, sculpturile.Îmi place muzica. În tinereţe amfost şi muzicant, am cîntat pe lanunţi – la tobe.

Visul dumneavoastră de feri-cire?

Să-mi văd copiii realizaţi, sămerg cu un nepot sau o nepoţicăde mînă, să ajungem la ziua înca re oamenii de afaceri să fiecorecţi cu statul şi statul să fiecorect cu ei.

Starea de spirit actuală.Este toamnă, iar toamna te

predispune la nostalgie. Dar op-timismul nu dispare.

Cine au fost cei ce v-au mar-cat caracterul şi viitorul?

Părinţii mei, care mi-au datviaţă şi sănătate. În rest, am con-tat pe mine însumi.

Deviza dumneavoastră.Cine nu riscă, nu realizează

nimic. Şi... să fii om, mai întîi detoate. (Lucia Bacalu)

Este vorba de Ion Puiu, origi-nar din satul Condrăteşti, raionulUngheni. S-a născut la 1 noiem-brie 1945. A studiat la Institutulde Artă Teatrală „A.V. Luna cear -ski" din Moscova (1964-1969),apoi a urmat Facultatea de sceno -grafie la Teatrul Academic „Mos -so viet". A fost actor şi scenografla Teatrul Naţional „Mihai Emines -cu", la Teatrul „Luceafărul" din Chi - şinău, precum şi la Teatrul Na ţio -nal „Vasile Alecsandri" din Bălţi.

Este membru al Uniunii Scri-itorilor din Moldova.

Printre lucrările sale se nu mă -ră: „Odochia”, “Osînda”, „Meta-morfoza”, Molda”, piese puse înscenă în anii 1980-1990.

Este laureat al Premiului Na -ţional al R.Moldova - 1991; alPremiului special al Uniunii Ar -tiştilor Plastici – 2000.

Expoziţii personale de graficăşi scenografie la Bălţi, Chişinău,Tbilisi, Iaşi, Bucureşti.

Deviza sa: om, mai întîi de toate

Dramaturg. Scenarist. Plastician

10 întrebări pentru oameni de nota 10

Natalia Pîntea, elevă la Liceul „Elada”, Măcăreşti

Lovit de o maşină şi pără sitîn drum... Este tragica povestea tatălui meu. În timp ce veneadin satul vecin, o maşină, carecircula cu viteză mare, l-a lovitdin spate, iar făptaşul s-a făcutnevăzut de la locul accidentu-lui.

Tata a suferit lovituri gravela cap, în regiunea coapsei,trei coaste i-au fost fracturate.Din păcate, nu a rezistat maimult de o noapte şi a murit. Cutrei zile înainte de deces, îm-plinise 44 de ani. Doar 44 deani! Mă întreb, de ce i s-a în-tîmplat una ca asta tatei? Etotal nedrept.

L-am iubit foarte mult, îmiplăcea să-l ascult, să vorbesccu el, îmi dădea sfaturi şi măajuta în situaţii neplăcute. Nupot să cred că de acum încolon-o să mai am cui să-i zic tată.Cine o să-mi spună „Noaptebună”? Cine o să mă trezeascădimineaţa? Cui o să-i spun cemă doare? Cine să mă înţe -leagă?

Atît de mult regret că nu maieste printre noi... Mi-a oferittot ce a putut. Nu-s supărată,dacă, vreodată, nu mi-a făcutpe plac. Cel mai important luc -ru este că mi-a dat viaţă, faptpentru care îi mulţumesc dinsuflet. Nu-mi doresc nimic alt -ceva decît să-mi fie alături.

Privesc la poartă şi nimeninu o mai deschide. Aştept iardimineaţa - să mă trezeascătata la şcoală, dar nu o mai fa -ce... Toate dejunurile sînt tristefără prezenţa lui. La fel şi cinasimte lipsa cuiva. Orice zîmbetal meu se află sub umbra tris -teţii. Orice zi din viaţa mea sesfîrşeşte cu lacrimi. Nu pot săadorm, tot gîndindu-mă că nu

mai are cine să aştearnă pestemine pătura călduţă şi fină.Casa e pustie fără tata.

Îi făcea plăcere să asculteeseurile pe care i le citeam, sauprezentările pe care le făceampentru radioul şcolar. Se bucu -ra nespus de mult pentru suc-cesele mele şi spera ca, în vi i- tor, să devin cineva. Acum ci -ne o să mă vadă?!

Sînt foarte multe momentefrumoase ce-mi amintesc detata. Pentru el, pescuitul era oadevărată pasiune şi mă mîn-dresc pentru faptul că era unbun pescar. Cînd eram mică, îlrugram să-mi aducă acasă unpeşte cît mine de mare, iar tatapleca răzînd, spunîndu-mi me -reu că sînt interesantă şi deş -teaptă.

Tatei îi plăcea să mă audăcîntînd. Deseori, un cîntec îlfăcea fericit şi se mîndrea căsînt talentată. Vroia să ajungpe marele scene şi să devin oadevărată cîntăreaţă. În copi lă -rie, tata juca rolul de tovarăş,n-o să uit niciodată aceste cli -pe frumoase. Eram obişnuită,la sărbători, să-mi facă surpri -ze şi să ne bucurăm împreunăcu toată familia de clipele uni -ce. Totdeauna am fost curioa -să, astfel încît tata nu avea în -cotro şi se străduia să-mi răs -pundă la fiecare întrebare, iarseara începea să depene po -veş tile copilăriei şi tinereţiisale. Rămîneam surprinsă deaventurile lui şi-l ascultam cu

atenţie, deoarece era foarte in-teresant.

Chiar şi atunci cînd mamamă certa, tata mereu îmi ţineaapărarea. Cine acum o să mămai alinte, spunîndu-mi „fatatatei”? Cine o să-mi mai dearăspuns la zecile de întrebărice mă frămîntă? Ce o să măfac fără sprijinul tatei în viitor?

Îmi lipsesc sfaturile sale,cuvintele calde şi învăţăturilecorecte. Fără tata, zilele parmohorîte, de parcă aş fi sin gu -ră pe lume, nu-mi mai văd cu-loarea vieţii. Acum rătăcescprintre amintirile trecute, do -rind să-l aduc înapoi, pentru căîmi lipseşte enorm. Ai plecatdevreme şi nici nu-mi vine acrede. Ai plecat departe şi nute poţi întoarce. Auzi a meachemare? Mi-e dor de tine,tată!

Casa e pustie fără tata, iar zilele par mohorîte

Viaţa de lîngă noi

Rădăcini

Imaginea tatei de pe cînd era soldat

Citaţie publicăJudecătoria Ungheni solicită prezenţa cetăţeanului

Munteanu Oleg Maxim în calitate de pîrît, domiciliat în

oraşul Ungheni, str. A. Mateevici 5, în cauza civilă la cer-

erea Munteanu Marina către Munteanu Oleg despre des-

facerea căsătoriei şi încasarea pensiei alimentare, pentru

data de 28 noiembrie 2011, orele 12.30 la şedinţa

judiciară (or. Ungheni, str. Naţională 21, bir.3).

Judecător, Alexandru Parfeni

7ExpresulVineri, 4 noiembrie

Citatul săptămîniiCe cîştigă acei care mint? Că nu sînt crezuţi atunci cînd spun adevărul. Aristotel

Programe TVPublicitate

Luni

11.05 „Дни Турбиных”. Film (РТР„Планета”)17.15 „Sare şi piper” (Jurnal TV)21.30 „М+Ж (Я люблю тебя)”.Film (СТС)

Marţi

21.00 „ЛОпуХИ”. Film (ТНТ)19.45 „Leacuri pentru neamuri”(Jurnal TV)21.30 „Край”. Film (СТС)

Miercuri

21.00 „Фред Клаус, брат Санты”.Film (ТНТ)21.30 „Fabrika” (Publika)21.30 „Банда Келли”. Film (СТС)

Joi

11.05 „Один и без оружья”. Film(РТР „Планета”)21.00 „Ну что, приехали?”. Film(ТНТ)21.30 „Киллеры”. Film (СТС)

Vineri

20.30 „Чего хотят женшины”.Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1)23.05 „Только любовь”. Film(РТР „Планета”)

Sîmbătă

18.00 „Viaţa merge mai departe”.Emisiune (Jurnal TV)21.00 „Сахара”. Film (СТС).21.00 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1)

Duminică

14.00 „Американская жена”.Film (СТС)17.00 „Чарли и шоколоднаяфабрика”. Film (ТНТ)21.15 „Ora de ras” (Jurnal TV).

VĂ RECOMANDĂM!Luni, 10 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00,23.00 Ştiri 6.10, 21.25 “DORA” 7.10, 8.15Bună dimineaţa! 9.10. Programul emisiu-nilor 9.15 Închiderea staţiei Revizie tehnică17.15 “FANTAGHIRO” 17.40 Respiro18.00 Magazinele UEFA 18.30 “A DOUAŞANSĂ” 19.00 Mesager 19.40 Povestea deseară 19.55 Moldova în direct 22.15 Tem-plul muzicii 23.15 “SQUARDA OMICIDI”.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Şti -rile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshop-ping 10.15 „LEGENDA CĂUTĂ TORU-LUI” 11.00 „ZÎMBETE ÎNTR-O PAS TI -LĂ” 12.00, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELI NIŞ -TIT” 14.00 Apropo TV 15.00 serviciulRomân de Comedie 17.45 Happy Hour21.00 În Profunzime 23.00 „FRINGE”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00,15.00, 18.00 Новости 9.30 "Контрольнаязакупка" 10.00 "Жить здорово!" 10.55"Модный приговор" 12.00, 23.20 Торжен-ственный марш на Красной площади к70-летию Венного парада 1941 года 13.05"Великая война. Битва за Москву" 14.00Другие новости 14.25 "Понять. Прос -тить" 15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручаль-ное кольцо" 16.50 "Федеральный судья"19.00 "Давай поженимся!" 19.55 „Пустьговорят” 21.00 "Время" 21.30 "Дело га-стронома №1" 22.25 "Судьба на выбор".

Marţi, 11 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00,23.00 Ştiri 6.15 Fii tînăr! 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 9.10, 21.25 “DORA” 10.00,18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 10.50, 17.40Respiro 11.00, 19.55 Moldova în direct12.00 Magazinele UEFA 12.30 Reporterulde gardă 13.10, 17.15 “FANTAGHIRO”13.35 Videoteca copiilor 13.50, 23.15“SQUARDA OMICIDI” 15.30 Abraziv16.00 Ring Star 19.00 Mesager 19.40Povestea de seară 22.10 Cultura azi.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00Teleshopping 10.15 „PARIU CU VIAŢA”12.00, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT”

14.00 „IDILĂ DE NOIEMBRIE” 17.45Happy Hour 20.30 Vocea României 23.00AutoExpert 23.30 „FRINGE”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 23.20 Новости 9.30 "Конт-рольная закупка" 10.00 "Жить здорово!"11.00 "Модный приговор" 12.20 "ЖКХ"13.20 "Учасковый детектив" 14.00 Другиеновости 14.25 "Понять. Простить" 15.30"Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо"16.50 "Федеральный судья" 19.00 "Давайпоженимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.00"Время" 21.30 „Дело гастронома №1”22.25 "Михаил Пореченков. Теперь уменя есть всё" 23.40 "Terra nova".

Miercuri, 12 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00Ştiri 6.10 Găgăuz ogea 6.40 Picături de“Dor” 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10,21.25 “DORA” 10.00, 18.30 “A DOUAŞANSĂ” 10.30 Ghidul sănătăţii tale 11.00,19.55 Moldova în direct 12.00 Baştina 12.40ENTER 13.10, 17.15 “FANTAGHI RO”13.35 Cinemateca universală 13.50, 23.15“SQUARDA OMICIDI”15.30 Documen-tar 16.00 Videoteca copiilor 16.30 Istorie şiVictorie. Ştii şi cîştigi 17.40, 22.45 Respiro18.00 Russkii mir 19.00 Mesager 19.40Povestea de seară 22.15 Portrete în timp.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Şti -rile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshop-ping 10.15 „IDILĂ DE NOIEMBRIE”12.00, 16.15 “TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT”14.00 AutoExpert 14.30 „ARSENALULSEDUCŢIEI” 17.45 Happy Hour 20.30Serviciul Român de Comedie 23.00 „FRINGE”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 7.05, 8.25 Вы-боры – 2011 9.00, 12.00, 15.00, 18.00,23.20 Новости 9.30 "Контрольная за-купка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00"Мод ный приговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20"Участковый детектив" 14.00 Другие но-вости 14.25 "Понять. Простить" 15.30"Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо"16.50 "Федеральный судья" 19.00 "Давайпоженимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.00"Время" 21.30 „Дело гастронома №1”23.40 "Убийство".

Joi, 13 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00,23.00 Ştiri 6.15 Russkii mir 6.45 Respiro7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 18.30 “ADOUA ŞANSĂ” 9.35, 21.25 “DORA”10.00, 18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 10.30Natura în obiectiv 11.00, 19.55 Moldova îndirect 12.00 O seară în familie 13.10, 17.15“FANTAGHIRO” 13.35 Program muzical14.Portrete în timp 14.40, 23.15“SQUARDA OMOCIDI” 16.15 Eruditcafe 17.40 Picături de “Dor” 18.00 Vectoreuropean 19.00 Mesager 19.40 Povestea deseară 20.50 Super-loto 5 din 35 22.10 Re-porterul de gardă 22.35 Un sfert de vorbăcu Ilona Spătaru.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00Teleshopping 10.15 „ARSENALULSEDUCŢIEI” 12.00, 16.15 “TÎNĂR ŞINELINIŞTIT” 14.00 „FANTOMAS VSSCOTLAND YARD” 17.45 Happy Hour20.3 “10000 Î.H.” 23.00 “The Mentalist – Înmintea criminalului”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 23.35 Новости 9.30 "Конт-рольная закупка" 10.00 "Жить здорово!"11.00 "Модный приговор" 12.20 "ЖКХ"13.20 "Участковый детектив" 14.00 Дру-гие новости 14.25 "Понять. Простить"15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обручальноекольцо" 16.50 "Федеральный судья" 19.00"Давай поженимся" 19.55 „Пусть гово-рят” 21.00 "Время" 21.30 Концерт к Днюсотрудника органов внутренних дел23.55 „Подпольная империя”.

Vineri, 14 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00,23.00 Ştiri 6.15 Cuvintele Credinţei 7.10,8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 21.25 “DORA”10.00, 18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 10.30 Vec-tor European 11.00 Moldova în direct12.00 La noi în sat 12.40 “Un sfert devorbă” cu Ilona Spătaru 13.10, 17.15 “FAN-TAGHIRO” 13.35 Documentar 14.05Picături de “Dor” 14.25, 23.15“SQUARDA OMICIDI” 16.00 “La poalede codru...” Festivalul naţional 17.40Respiro 17.45 Acasă la Dumitru Matcovski

19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară19.55 Bună seara! 22.10 Fii tînăr!

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ştirile ProTV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15„FANTOMAS VS SCOTLAND YARD”12.00, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT”14.00 „PRIMUL SĂRUT” 17.45 HappyHour 20.30 Dansez pentru tine.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро"9.00, 12.00, 15.00,18.00 Новости 9.30 "Контрольная за-купка" 10.00 "Жить здорово!" 11.00"Модный приговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20"Участковый детектив" 14.00 Другие но-вости 14.25 "Понять. Простить" 15.30"Хочу знать" 16.00 "Обручальное кольцо"16.50 "Жди меня" 19.00 "Поле чудес"19.55 „Пусть говорят” 21.00 "Время"21.30 „Достояние Республики: МуслимМагомаев” 23.20 "ОБЕЗЬЯНЬИ ПРО-ДЕЛКИ".

Sîmbătă, 15 octombrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.10“SQUARDA OMICIDI” 7.45 Cinematecauniversală 8.05 Vedete la bis 9.10, 11.00,12.00, 16.00 Documentar 10.00 Magazinulcopiilor 10.30 Ştiinţă şi inovare 11.30 Dor12.30 Artelier 13.00 Rugby. Campionatuleuropean între naţiuni. Polonia-Moldova14.35 Videoteca copiilor 14.45, 15.10 De-sene animate 16.30 La Mulţi Ani! 17.15“Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru 17.45ENTER 18.00 Erudit cafe 18.45 Respiro19.00 Mesager 19.35 Povestea de seară19.50 O seară în familie 21.25 “Doar pen-tru tine...”. Spectacol muzical. 23.15 Fiitînăr!

PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.05, 14.00 Teleshopping 10.15 Cese întîmplă, doctore? 11.00 AutoExpert11.30 În Profunzime 13.20 „LEGENDACĂUTĂTORULUI” 14.45 Dansez pentrutine 20.30 „SPIONUL DIN VECINI”22.30 „INVAZIA”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10"АХ, ВОДЕВИЛЬ, ВОДЕВИЛЬ..." 7.15"КРУГОСВЕТНОЕ ПУТЕШЕСТВИЕ

КОТА В САПОГАХ" 8.25 "Играй, гар-монь любимая!" 9.00 "Умницы и ум-ники" 9.45 "Слово пастыря" 10.10"Смак" 10.50 "Михаил Пореченков. Те-перь у меня есть всё" 12.15 Среда обита-ния 13.10 Ералаш 13.35 "ТРАКТИР НАПЯТНИЦКОЙ" 15.10 "Розыгрыш"17.30, 18.15 "ВАЖНЕЕ, ЧЕМ ЛЮ-БОВЬ" 19.30 "Большие гонки" 21.00"Время" 21.15 "Болеро" 22.40 "Прожек-торперисхилтон" 23.15 "ПЕРЕВОЗ-ЧИК-2".

Duminică, 16 octombrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.15,13.00, 22.00 Documentar 7.15 CuvinteleCredinţei 8.00 “A ruginit frunza din vii...”.Program de muzică sacră 8.45, 23.50Descoperă Moldova 9.00 Legendelemuzicii 9.10 “RUY, MICUL CAVALER”10.00 Ring star 11.00 Istorie şi Victorie11.30 La datorie 12.00 Moldovenii depretutindeni 12.30 Natura în obiectiv13.50 Respiro 14.00 Baştina 14.45 “DINPREA MULTĂ DRAGOSTE” 16.30 Lamulţi ani! 17.15 Cultura azi 18.00 Evan-tai folcloric 18.40 Picături de “Dor”19.00 Mesager 19.35 Povestea de seară19.50 “Doar pentru tine...”. Recital Mar-cel Pavel 21.25 Săptămîna sportivă 23.15Handbal.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.05, 15.00 Teleshoping 10.15După 20 de ani 11.00 „MOROCĂNOŞII”13.20 Apropo TV 14.00 „LEGENDACĂUTĂTORULUI” 15.15 VoceaRomâniei 18.00 România, te iubesc! 20.30„PARIU CU VIAŢA” 22.30 „AURUL NEB-UNILOR”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10 "Гении излодеи" 6.40 "УБИТЬ ЛИЦЕДЕЯ" 7.55"Смак" 8.30 "Служу Отчизне!" 9.00Мультфильм 9.20 "Здоровье" 10.10 "Не-путёвые заметки" 10.30 "Пока все дома"11.20 "Фазенда" 12.15 "Специальное зада-ние" 13.15 "Ролан Быков. Я вас, дураков,не брошу..." 14.05 "Минута славы" 16.45"ПРОГУЛКА ПО ПАРИЖУ" 18.15"Клубу Веселых и Находчивых – 50 лет!"21.00 Воскресное "Время" 22.00 "Боль-шая разница" 23.00 "ЗАГОН".

8ExpresulVineri, 4 noiembrie

Un sfat pe săptămînăMîncărurile nu se reîncălzesc direct la foc, ci pe un vas cu abur, căci altfel pierd din substanţele nutritive, mai ales vitaminele.

Util

Berbec

În această săptămînă vă veţi confrunta cu tot felul de situaţiineplăcute, mai ales în viaţa profesională. Partea bună este că veţiieşi cu capul sus din aceste confruntări.

Taur

Va trebui să demonstraţi că sînteţi nişte prieteni adevăraţi. Sepreconizează un conflict la locul de muncă. Situaţia financiară estela cote foarte bune, nu aveţi de ce să vă faceţi griji.

Gemeni

Încercaţi să avansaţi în planurile de viitor, dar sînt multe per-soane care vor încerca să vă facă necazuri, în special la serviciu.În dragoste, totul e bine şi foarte bine.

Rac

Veţi avea mai mult chef să vă ocupaţi de voi înşivă şi acest lucruvă va face foarte bine din punct de vedere psihic, vă va ajuta să fiţimai calmi şi mai binedispuşi. Situaţia financiară este una medie.

Leu

Veţi începe săptămîna cu o dezamăgire legată de bani. Veţi aveanişte neclarităţi legate de statutul profesional: e important sădiscutaţi din timp cu cei cu care lucraţi, pentru a lămuri situaţia.

Fecioara

Săptămîna va fi propice călătoriilor în interes profesional. Văveţi face cunoştinte foarte utile şi vă veţi îndeplini cu bine toatesarcinile. Banii vor fi suficienţi pentru planurile dumneavoastră.

Balanţa

O săptămîna a constrastelor. Veţi primi o veste bună, dar nu veţiputea pune planurile în aplicare din cauza unor probleme de servi-ciu. Veţi cîştiga bine, dar veţi avea şi cheltuieli mari.

Scorpion

Nu vă mai simţiţi iubiţi şi veţi încerca să despicaţi firul în patruşi să interpretaţi fiecare gest şi vorbă a partenerului. În rest, aveţimult de muncă, dar eforturile sînt urmate de cîştiguri substanţiale.

Săgetător

Aveţi noroc de o săptămînă foarte activă, aşa cum vă place. Veţicunoaşte multă lume. Banii nu vă vor stresa şi nici nu veţi aveachef să vă gîndiţi la lucruri serioase. Să nu uitaţi de viaţaprofesională.

Capricorn

Veţi fi din nou numai cu gîndul la bani. Veţi dori să schimbaţiceva important în viaţa dumneavoastră şi pentru asta veţi aveanevoie de cîştiguri importante. Norocul este de partea dvs.

Vărsător

Veţi fi cam morocănoşi. La baza acestui comportament poatesta o nemulţumire legată de evoluţia personală sau profesională.Cei din jur vor încerca să vă ajute, dar veţi fi foarte necomunica-tivi.

Peşti

Se preconizează călătorii importante care vă pot schimba viaţa,chiar dacă la început acest lucru nu pare posibil. Situaţia fi -nanciară nu va fi stralucită, dar nici nu veţi avea necazuri legatede bani.

Horoscop | 7 – 13 noiembrieLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Vecinul vine la Vasile să-i zică o veste proastă:- Vasile, ai aflat că ţi-o murit soacra, mă?!- ...- Mă, Vasile, mă, n-auzi că ţi-o murit soacra?!- ...- Vasile, eşti surd?! Ţi-o murit soacră-ta!- Taci bre, nu mă face să rîd, că am buzele crăpate!

Cum să scoți o femeie din minți? Foarte simplu: îi dai un sac cu bani și închizi toate magazinele.

Soţul se uită atent la soţia sa şi-i zice:- Rochia ta nouă este prea îndrazneaţă. Se vede totul prin ea.- Ei şi? O femeie cinstită nu are nimic de ascuns...

Stătea Gheorghe pe deal cu un bumerang în mînă şi cu faţa plinăde sînge. Se apropie Ion:

- Ce faci, mă? - Nimic, stau. - Da’ ce ţii în mînă? - Nu ştiu.- Păi şi de ce îl ţii? Aruncă-l! - Aruncă-l tu, că eu m-am săturat!

Bancuri

Luni Sf. Mc. Marchian şiMartirie; Sf. Tavifa.

Marţi Sf. Mare Mc. Dimit -rie Izvorîtorul de Mir; Cuv.Teofil.

Miercuri Sf. Mc. Nestor,Capitolina, Marcu.

Joi Sf. Mc. Parascheva, Te -ren tie, Neonila; Cuv. Iov; Sf.Irh. Dimitrie, Arsenie.

Vineri Sf. Mc. Anastasia Ro-mana; Cuvioşii Avramie, Ana.

Sîmbătă Sf. Mc. Zinovie şiZinovia; Sf. Ap. Terţiu, Marcu.

Duminică Duminica XXII.Sf. Ap. Stahie, Narcis, Aristo-bul; Cuv. Spiridon şi Nico -dim.

Ieftin și la îndemînăMinunile oţetului de mere

Oţetul de mere conţine magneziu, fier,fosfor, fluor, potasiu şi vitamina C. Celmai bun oţet de mere este cel natural,care se obţine din fructe tăiate felii şicare au fost lăsate să fermenteze.

Ce beneficii aduce oţetul de mere?Pierderea în greutate: Se pun 2 linguri de

oţet de mere într-un pahar cu apă şi se beaconţinutul înainte de fiecare masă sau, cîtepuţin, pe tot parcursul zilei. Atenţie însă,remediul acesta nu ţine loc de dietă. Regimulalimentar corespunzător trebuie de asemeneaurmat.

Reumatism: Se amestecă o lingură de oţetde mere cu o linguriţă de miere şi se ia de treiori pe zi, timp de trei luni.

Insomnie: Se amestecă 2 linguriţe de mie -re cu 2 linguriţe de oţet de mere, se adaugăpuţină apă şi se bea înainte de a merge la cul-care.

Diabet: Amestecaţi 2 linguri de oţet demere cu un vîrf de cuţit de sare, apoi puneţilichidul într-un pahar cu apă. Beţi conţinutulînaintea fiecărei mese.

Constipaţie: Se pun 2 linguri de oţet demere într-un pahar cu apă şi se bea de trei oripe zi, înainte de masă. Dacă nu vă place gus-tul, puteţi adăuga oţetul în suc de mere sau destruguri.

Halena: Pentru a scăpa de respiraţia urîtmirositoare, diluaţi 1/2 de lingură de oţet demere într-un pahar cu apă şi faceţi gargară cuacest amestec timp de 10 secunde.

Migrene: Fricţionaţi tîmplele cu oţet demere. O altă metodă este inspirarea vaporilorde oţet dintr-un vas care conţine acest lichid.

Mătreaţa: Clătiţi-vă părul după fiecarespălare cu oţet de mere şi apă pentru a scăpade mătreaţă şi a avea un păr mătăsos şi sănă -tos.

Celulita: Preparaţi un amestec din 3 părţide oţet de mere şi o parte ulei de masaj. Ap li -caţi această soluţie pe zonele afectate de douăori pe zi. Masajul vă va ajuta să reduceţi ur -me le neplăcute ale celulitei.

Oboseala: Masajul energic al întreguluicorp cu oţet de mere, urmat de un duş, vă vaface să vă simţiţi în formă.

Calendar creștin-ortodox7 – 13 noiembrie

Fotografia săptămînii | „Furnicuţele” la arat. Valea Mare. 21 octombrie 2011.

Ingrediente: peşteproas păt, crap - 1,2-1,5kg; sare de mare măşcată- 0,5 kg; legume: ceapă,morcov - cîte 200 gr, roşii,ardei dulce, ardei iute – cî -te o bucată.

Legumele se coc la gră -tar. Pe tavă se pune sare şise căleşte. Deasupra se pu -ne peştele şi se lasă pen tru2-3 minute pe o parte, du -

pă care pe alta. Se scoateapoi cu sarea care s-a lipitde el. Se pune într-un vasşi se acoperă cu folie dealuminiu.

Între timp, legumele sepun într-o tavă adîncă, setoarnă puţină apă şi se dauîn clocot timp de 7-10 mi -nute. Peştele se spală de sa -re şi se pune pe legume, sedă în clocot încă 5 mi nute.

Saramura de peşte sepune pe un platou, se pre -sară verdeaţă. Se serveştecu mămăligă.

Saramura de peşte (4 persoane)

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

La sfîrșitul lunii octom -brie și toată luna noiem-brie crizantemele, re zis -tente și la ger, conferă cu-loare și farmec tuturorgrădinilor. Ele sînt florileemblematice ale toamneiși înfloresc atunci cînd al -te plante au dispărut dejadin grădină. Astfel, ne în -cîntă cu florile lor splendi -de pînă aproape de veni -rea iernii.

Crizantemele de gră -

di nă au ieșit puțin din mo -dă în anii trecuți, din păca -te. Din fericire, acum re vinîn topul grădinilor. Soiu ri -le rezistente la ger sînt:”Anastasia”, ”Poesie”,”Her bstbrokot”, ”Hebe”.

Locul unde sînt plan-tate influențează la dura-bilitatea și longevitatealor. De notat că locul idealeste cel protejat, cum ar fi

în fața pereților casei, înfața zidurilor. Astfel, flo-rile sînt protejate de gerfoarte multă vreme, ceeace garantează o bogățiema re de boboci.

Crizantemele au ne voiede un pămînt bogat în sub -stanțe nutritive, dar foartepermeabil. Plantele nu su -por tă deloc umezeala deiarnă. Lăstarii ofiliți tre-buie lăsaţi în pace, pentrucă servesc drept protecțieeficientă împotriva frigu-lui. Ei trebuie să fie tăiaţiabia în primăvară.

Crizantemele de ghi -

veci pot suferi, dacă sîntexpuse gerului. Pentru apăstra splendoarea floralăcît mai mult timp, se reco -mandă acoperirea plan te -lor în nopțile geroase cufolie textilă protectoare. Înplus, crizantemele din ghi -

veci trebuie amplasate înlocuri protejate, lîngă in -trări acoperite sau pe te ra -se, căci sînt sensibile la ume-zeală. Perioadele plo ioasede lungă durată din timpultoamnei pot duce la putre -zirea plantelor. Cri zante -me le de ghiveci rezistentela ger, care sînt plantate înstraturi, se aco peră pentruprotecție cu frunze uscatesau cu vreas curi. Nu serecomandă să fie ţinute încasă, la căl du ră.

Știați că crizantemelesînt considerate, în Chinași Japonia, drept simbol alputerii?

Splendoare tîrzie – crizantemele

Vînd casă la Ungheni, în cartierul Dănuţeni. Tel.: 079684568

Vînd casă însatul Corneşti

(mai sus de primărie), 22 ari

(10 ari – viţă de vie).

Preţ negociabil. Telefon:

0(22)731797.

Vînd teren pentru construcţii

la Ungheni (Bereşti).

Tel. 068430349.

Ïîòîìñòâåííàÿ ßñíîâèäÿùàÿ ÃàäàëêàÀííà Ìàðèÿ

ñíèìàåò ïîð÷ó, ðîäîâîå ïðîêëÿòèå, ñãëàç, õðîíè÷åñêîå íåâåçåíèå, äåïðåññèâíîå

ñîñòîÿíèå, ñîåäèíÿåò ðàçáèòûå ñåìüÿ â êîðîòêèå ñðîêè, ñíèìàåò âåíåö áåçáðà÷èÿ, ðåøàåò ìóæñêèå ïðîáëåìû, îòêðûâàåò äîðîãè, ãîâîðèò èìåíà âðàãîâ, äåíåæíûå íåâåçåíèå, ñåàíñû ïðåäñêàçàíèÿ ïî Âåëèêèì êàðòàì Òàðî. Îáåñïå÷èò óþò è ïîêîé â Âàøåì äîìå ñ Áîæüåé

ñèëîé. Îáðàùàéòåñü, Ãàðàíòèÿ.Òåë: 068-548-177; 079-762-107; 022-603095