expertiza fizico-chimica a probelor,urmelor de sticla

8/15/2019 Expertiza Fizico-chimica a Probelor,Urmelor de Sticla

1/16


2/16

9.1. Introducere

La fel cu analizele efectuate in toate stiintele criminalistice, analiza

sticlei poate oferi o multitudine de caracteristici generale, precum si

caracteristici individuale,prin care se pot realiza legaturi intre probe. Deasemenea,ca in cel mai mare numar de stiinte criminalistice, astfel de

informatii sunt folosite pentru a plasa un suspect la locul savarsirii unei

infractiuni sau pentru a-l conecta intr-un fel de aceasta.

Caracteristicile generale care pot rezulta dintr-o minutioasa analiza

chimica si microscopica, includ, initial, determinarea tipului de sticla in

cauza. Ce fel de sticla este? Care este sursa acestuia?Ce se poate

compara cu sticla asociata cu suspectul? Starea sticlei situate la fata

locului indica cum sau daca cioburile de sticla ar putut transferate la

un suspect,de exemplu pe incaltamintea sau imbracamintea acestuia saupe mocheta auto?

9.2. Generalitati privind sticla

Sticla ca proba materiala inseamna, de regula, portiuni de geam,

cioburi, aschii de sticlaparticule de aproximativ ! mm", chiar si praf de

sticla #create in timpul comiterii unei infractiuni,prezente la fata locului ca

urmare a unei intrari fortate ilegale sau a diverselor forme de violenta

care conduc la spargerea$dezintegrarea sticlei in fragmente de diferite

forme si dimensiuni. De exemplu, aschii sau fragmente de sticla pot

gasite in parul unui suspect,pe hainele lui exterioare sau incorporate in

pantoi lui, ca urmare a unei intrari fortate. %ntr-un accident cu fuga de la

locul faptei, fragmente de sticla dintr-un far spart, la fel ca si peliculele de

vopsea, gasite pe victima, pot a&uta la identicarea vehiculului implicat in

accident.

Sticla este denita ca un produs anorganic de fuziune care a fost

racit intr-o forma rigida fara cristalizare,este un material amorf, format din

oxizi de siliciu in amestec cu oxizi metalici, cum ar oxizi de sodiu, calciu,magneziu si aluminiu. Combinatia acestor oxizi este utilizata in fabricarea

celor mai fecvente tipuri de sticla,de la geamuri pentru ferestre, pana la

'acoane$recipient de sticla.Din punct de vedere al structurii, culorii si

compozitiei elementale, sticla este foarte variata.

(xpertul criminalist va clasica, in general, sticla ca )foaie de sticla

geam din fereastra", recipient sticla, borcan, 'acon",vesela de bucatarie

farfurii, *+rex si alte tipuri de sticla de gatit, inclusiv sticla cu plumb-

cristal",geam securit de autovehicul de la geamurile laterale ale unui

autoturism, sticla de parbriz", far de autovehicul sticla borosilicat", lentile

!


3/16


4/16

1biectele vestimentare ale autorului si ale victimei se ridica si se

ambleaza separate, in ambala&e din hartie. De asemenea, separate se

ambaleaza si fragmentele de sticla de pe rele de par ale victimei si ale

autorului,care se recolteaza prin pieptanare. %ntotdeauna trebuie sa se ia

toate masurile necesare in vederea pastrarii separate a materialului decomparatie si a materialului in litigiu pentru a preveni contaminarea

acestora chiar si in conditii neprielnice, iar ambalarea trebuie sa e facuta

astfel incat sa se minimalizeze riscul ruperii in timpul transportului.

Sticla sau fragmentele de sticla nu se ambaleaza niciodata in

recipient de sticla.

9.4. Aspecte privind analiza zicoc!imica a

probelor/umelor de sticla

Ca si in analiza relor de par,in analiza brelor textile in balistica,in

traseologie, analiza probelor de sticla incepe cu intrebarea) ce compratii

pot facute in acest caz? Sticla, ca si vopseaua si solul, poate defalcate

in parti component,care permit efectuarea unor comparatii convenabile

care conduc la legaturi semnicative intre probe.

Cel mai fecvent utilizate analize comparative utilizeaza o combinatie

de proprietati zice si chimice, precum) indicele de refractie, densitatea,

compozitia chimica,continutul in minerale si culoarea. ecenta dezvoltare

a capabilitatilor de analiza pentru caracterizarea microurmelor de sticla a

asigurat un grad ridicat de discriminare intre fragmentele de sticla,

discriminare care nu era disponibila anterior doar prin compararea

proporietatilor zice.

*roprietatile zice densitate si indice de refractie se masoara cu un

microscop cu posibilitatea de lucru in contrast de faza si subansamblu

pentru pozitionarea si variatia temperaturii probei, prin imersia probei intr-

un lichid de temperature variabila- ulei siliconic sau ,modern, cu un

s+stem automat-2%3" au fost utilizate pentru caracterizareafragmentelor de sticla timp de multi ani, in timp ce microscopia

electronica cu baleia& cu plata cu spectrometria de raze 4 cu dispersie

dupa energie S(3-(DS ", 'uorescenta de raze 4 45 ", spectroscopia

atomica de emisie cu plasma cuplata inductiv %C*-(S" si spectrometria

de masa cu plasma cuplata inductiv %C*-3S" sunt tehnici modern utilizate

pentru analiza elementala a sticlei. Dintre cele doua tehnici cu plasma

cuplata inductiv, %C*-3S este mai sensibila decat %C*-S avand limita de

detective cu un ordin de marime mai mica decat cea a %C*-S, si atunci

cand este combinata cu laser ablatie L-%C*-3S", este nedistructiva.

6


5/16

naliza elementala este etapa nala in compararea probelor de

sticla si permite o discriminare a fragmentelor de sticla ce prezinta

aceleasi densitati si indici de refractie.

%ncercarile de individualizare bazate pe masuratori ale proprietatilor

zice indice de refractie, grosime,nuanta de culoare etc. " si pe ranatele

metode de analiza chimica au devenit in present parte a activitatii de

examinare a unor astfel de probe.

Desi, la un moment dat o discriminare excelenta intre probele de

sticla din surse diferite, a fost oferita de masurarea proprietatilor zice-

densitate si indice de refractie, situatia s-a schimbat in doua privinte) pe

de o parte, exista o variatie mai mica intre probele de sticla decat

anterior, si, pe de alta parte, tehnicile analitice pentru masurarea micilor

diferente in compozitia elementala a microurmelor s-au imbunatatit cuordine de marime.

(xista doua motive ma&ore pentru scaderea variatiei intre probele de

sticla ) facbricarea a devenit din ce in ce mai concentrate in mainile unui

numar mai mic de producatori de volum mare si totodata a crescut

controlul tolerantelor de fabricatie,astfel incat produsul rezultat este mai

uniform.

*e de alta parte , pe masura ce noile metode de determinare a

compozitiei elementale a microurmelor au devenit accesibile,acestea auinversat imaginea # analiza elemental a castigat o importanta noua.

Cu toate acestea , dezvoltarea bazelor de date nu a tinut pasul cu

progresele inregistrate in analiza instrumental,ind necesara o ampla

cercetare pentru a dezvolta baze de date semnicative. %nstrumentele

analitice sunt costisitoare,iar colectarea si analiza probelor este

consumatoare de timp. Din cauza sensibilitatii crescute a echipamentelor,

problemele de contaminare care apar in teren si, eventual, in laborator, au

devenit mai acute, ind necesara o atentie sporita in prevenirea

contaminarii.

9.". #$pertiza zicoc!imica a probelor/urmelor

de sticla in interes %udiciar

%n continuare vor prezentate cateva dintre cauzel penale ce au

presupus analiza probelor de sticla care au ramas la fata locului si au fost

trimise spre analiza in laboratoarele de chimie &udiciara ale %nstitutului

7ational de Criminalistica. (xaminarea morfologica si zico-chimica a

microfrgmentelor de sticla a avut un rol decisive in stabilirea vinovatieisau nevinovatiei persoanelor suspecte.%n mod usual in analiza probelor de

8


6/16

sticla se obtin concluzii de certitudine prin efectuarea detrerminarilor

cantitative prin spectrometrie de raze 4.

%nstrumentele si metodele analitice utilizate pentru analiza si

asocierea caracteristicilor zico-chimice ale probelor de sticla in litigiu cu

cele ale probelor model de comparative au fost)

- Stereomicroscopul CL 9(%SS :(7 grosiment 0; x " in lumina

naturala si articiala, precum si stereomicroscopul L(%C 39 !<

grosiment


7/16

mai contine si microurme de sol de culoare be& si microbre textile de

culoare alba si albastra gura B.8".

5ragmente si microfragmente de sticla din probele in litigiu si de

comparatie au fost analizate in vederea determinarii valorii indicelui de

refractie, cu un dispozitiv de masurare a indicelui de refractie in functie de

variatiile temperaturii lichidului de imersie tip (3% model ==!. %ndicii de

refractie determinati au aceeasi valoare pentru toate cele trei probe,

acesta ind n!,;0;6.

Cele trei probe au fost analizate prin spectrometrie de raze 4 cu

microscopul electronic cu baleia&, prevazut cu un spectrometru de raze 4 ,

cu dispersie dupa energie (DS", in vid inaintat, semnal electronic tip S(%

electroni secundari", cu marimea spotului de ;=-

magneziu, aluminiu si calciu>

- *roba 6) oxigen


8/16

vand in vedere incertitudinea calculata in etapa de validare a

metodei, pentru elemente ma&oritare, minoritare si in urme, rezultatele

cantitative au putut exprimate cu intervalele de incertitudine, respectiv

pentru elemente ma&oritare C E 6= ", u =,!8> pentru elementele

minoritare 6 F CF 6=", u 0,0> pentru urme C F 6 ", u@,8,astfel )

- *roba ! ) oxigen

siliciu00,!G0,0",sodiu!!,!G0,0" si in urme magneziu, aluminiu

si calciu>- *roba 6 ) oxigen

aceleasi caracteristici zico-chimice transparenta cu aceeasi tenta a

culorii, acelasi indice de refractie si aceeasi compozitie chimica" cu

fragmentele de sticla de comparatie *roba ! ".

'&. %ntr-un caz de spargere de autoturisme- unul marca 1pel Corsa

si unul marca SuzuHi SIift,in laboratoarele de chimie &udiciara au primite

trei probe de fragmente de sticla, obiectivul ind sa se stabileasca daca

fragmentele de sticla ridicate din buzunarul pantalonilor cu era imbracat

un suspect *roba 0- gura B.A ", prezinta aceleasi caracteristici zico-

chimice cu fragmentele de sticla ridicate din rama portierei dreapta spate

a autoturismului marca 1pel Corsa *roba !-gura B.


9/16

%n urma examinarilor la stereomicroscop grosiment 0;x", in lumina

naturala, a celor trei probe, s-a constatat ca )

- *roba ! este constituita din fragmente de sticla transparenta cu

nuanta albastru-verzuie, alcatuite din unul sau mai multe poliedre.

5isurile existente in ma&oritatea fragmentelor, la interfata

poliedrelor, prezinta un aspect specic a creat prin spargerea unui

intreg si sunt specice geamurilor tip securit care echipeaza in

general autovehiculele. (xaminand fragmentele, se constata ca au

doua fete plan paralele, iar grosimea dintre acestea, masurata cu

sublerul digital, este de 6,;= mm.- *roba 0 este constituita din doua fragmente de sticla transparenta

cu tenta verzuie, sub forma de poliedru. (xaminand fragmentele se

constata ca au doua fete plan paralele, iar grosimea dintre acestea,

masurata cu a&utorul sublerului digital, este de 6,!! mm.- *roba 6 este constituita din fragmente de sticla transparenta

incolora, alcatuite din unul sau mai multe poliedre. 5isurile existente

in ma&oritatea fragmentelor, la interfata poliedrelor,prezinta un

aspect specic a creat prin spargerea unui intreg si sunt specice

geamurilor tip securit care echipeaza in general autovehiculele.

(xaminand fragmentele, se constata ca au doua fete plan

paralele,iar grosimea dintre acestea, masurata su sublerul digital,

este 6,8Amm.

5ragmente de sticla din *robele !,0 si 6 au fost analizate in vedereadeterminarii valorii indicelui de refractie, cu un dispozitiv de masurare a

indicelui de refractie in functie de variatiile temperaturii lichidului de

imersie tip (3% model ==!. %ndicii de refractie determinati au urmatoarel

valori)

nproba !!,;8@ , nproba0!,;6< , nproba6!,;00.

*entru determinarea compozitiei elementale,cate != fragmente de

sticla recoltate aleatoriu din *roble ! si 6 si cele doua fragmente de sticla-

*roba 0 au fost analizate prin spectrometrie de 'uorescenta de raze 4 laun aparat (agle %%%, in vid,cu o constanta de timp de !A Js.

naliza calitativa si semicantitativa s-a efectuat prin metoda

multipunct pe suprafata ecarei probe, iar din studiul spectrelor de raze s-

a constatat ca in probe sunt prezente elementele chimice prezentate in

tabelul B.!.

@


10/16


11/16


12/16

%n urma examinarilor la stereomicroscop grosiment 0;x", in luminanaturala, a celorlalte doua probe, s-a constatat ca atat *roba < cat si

*roba A, sunt constituite din mai multe fragmente de sticla transparenta

cu tenta verzuie, de diverse forme si dimensiuni, unele dintre acestea

prezentand depuneri de substabta de culoare neagra.

3icrofragmente si fragmente de sticla din *robele 0, < si A au

analizate in vederea determinarii valorii indicelui de refractie , cu un

dispozitiv de masurare a indicelui de refractie in functie de variatia

temperaturii lichidului de imersie tip (3% model ==!. %ndicii de refractie

determinati au urmatoarele valori) nproba 0!,;06 , nproba


13/16

s-a constatat ca in probe sunt prezente elementele chimice prezentate in

tabelul B.0.

%n gura B.!< sunt prezentate spectrele de raze 4 ale probelor de

sticla analizate.

Compozitia elementala a depunerilor de substanta de culoare

neagra existente pe microfragmentul de sticla din *roba 0, precum si pe

fragmentele de sticla din *robele < si A, a fost determinata prinspectrometrie de 'uorescenta de raze 4, iar din studiul spectrelor de raze

4 s-a constatat ca in acestea sunt prezente elementele chimice

prezentate in tabelul B.6.

!0


14/16


15/16


16/16

Kn aport denitoriu in expertiza zico-chimica a probelor$urmelor de

sticla il au metodele spectrometrice de analiza elemental, prin rezultatele

obtinute cu acestea ind posibila asocierea diverselor urme si microurme

de sticla si stabilirea unor legaturi intre acestea si probele din care se

presupune ca acestea provin, precum si formularea unor concluzii certeasupra probelor de sticla in interes &udiciar. *rin utilizarea acestor metode,

creste ecienta procesului analitic iar raportele de expertiza si constatare

ethnic-stiintica eectuate in laboratoarele chimiei &udiciare au un inal

nivel calitativ,avand la baza o argumentare stiintica riguroasa,

documentata si vericabila.

expertiza fizico-chimica a probelor,urmelor de sticla

Documents