exigente ale integrarii romaniei la uniunea europeana - impactul aderarii asupra economiei nationale
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA “AL. I. CUZA”FEAA
ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
REFERAT
EXIGENŢE ALE INTEGRĂRII ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ. IMPACTUL
ADERĂRII ASUPRA ECONOMIEI NAŢIONALE
DISCIPLINA:
Mecanisme şi Instituţii ale Uniunii Europene
TITULAR CURS: STUDENŢI: prof. univ. drd. Ovidiu Stoica TITULAR SEMINAR: prof. univ. drd Elena Rusu
Exigenţe ale integrării României la Uniunea Europeană. Impactul aderării asupra economiei naţionale
IAŞI, 2007
2
Cuprins
Capitolul I: Exigenţe ale integrării României la Un iunea Europeană ......3
1.1. Consideraţii generale ..........................................................................................31.2. Criteriile aderării României la Uniunea Europeană ..................................41.3. Costuri ale aderării României la Uniunea Europeană ...............................71.4. Beneficii ale aderării României la Uniunea Europeană .........................10
Capitolul II: Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra economiei naţionale...........................................................................13
2.1. Impactul direct al aderării asupra economiei naţionale .........................132.2. Impactul indirect al aderării asupra economiei naţionale .....................15
Capitolul III : Concluzii................................................................................................17
Bibliografie ......................................................................................................................18
Exigenţe ale integrării României la Uniunea Europeană. Impactul aderării asupra economiei naţionale
Capitolul I: Exigenţe ale integrării României la Uniunea Europeană
1.1. Consideraţii generale
România este prima ţară din estul şi centrul Europei care a avut relaţii
oficiale cu Comunitatea Europeană înainte de anul 1990, printr-un acord din 1974,
România fiind inclusă în Sistemul Generalizat de Preferinţe. Relaţiile diplomatice
ale României cu Uniunea Europeană dateaza din anul 1990, iar ca urmare a
disponibilităţii manifestată atât de România, cât şi de Uniunea Europeană, a fost
semnat, la 1 februarie 1993, Acordul European de asociere între România - pe de o
parte - şi Comunităţile Europene şi statele membre - pe de alta parte -acord care a
intrat în vigoare la 1 februarie 1995.1
Prevederile acestui acord stipulează faptul că România a devenit membru
asociat şi au fost puse bazele pentru viitoarea aderare, recunoscându-se că
obiectivul final urmărit de ţara noastră este de a deveni membră cu drepturi
depline a Uniunii Europene.
Pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene, România a trebuit să
îndeplinească criteriile de aderare stabilite la Copenhaga şi să se alinieze la
legislaţia şi politicile Uniunii Europene.
Negocierile de aderare au stabilit condiţiile în care acquis-ul comunitar este
aplicat în România, înainte şi după aderare, şi maniera în care Romania va
participa la instituţiile şi la bugetul Uniunii.
Asocierea Romaniei la Uniunea Europeană înseamnă, pe plan economic,
crearea unei zone de liber schimb, cooperarea economică şi financiară, în sprijinul
restructurării economiei româneşti, iar în plan politic, crearea unui cadru
instituţional pentru realizarea unui dialog politic permanent între părţi.
1 www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=4925
4
Mecanisme şi Instituţii ale Uniunii Europene
Acordul European de asociere a Romaniei la Uniunea Europeană cuprinde
prevederi pentru fiecare sector principal de activitate:
în domeniul schimburilor comerciale bilaterale se prevede
crearea între părţi a unei zone de comerţ liber, care se va concretiza prin
eliminarea treptată a obstacolelor tarifare şi netarifare existente între relaţiile
comerciale dintre Romania şi Uniunea Europeană;
aderarea României la Uniunea Europeană necesită un cadru
economic care să fie compatibil cu funcţionarea Uniunii Europene şi cu
mecanismele comunitare. Ca urmare, s-a impus grăbirea descentralizării sectorului
de stat şi crearea unui puternic nucleu de intreprinderi mici şi mijlocii, alinierea
tuturor standardelor româneşti la normele comunitare, legarea cursului Leului de
EURO, precum şi realizarea unei modificări de structură a populaţiei ocupate în
economie, pentru a ne apropia de nivelul ţărilor din Uniunea Europeană;
pe plan instituţional, organismele centrale precum Banca
Naţională, Curtea de Justiţie etc. trebuie să aibă aceleaşi atribuţii cu cele din ţările
comunitare;
in domeniul legislativ vor trebui adoptate acte normative cu
caracter economic şi pentru alte sectoare, prin consultarea obligatorie a legislaţiei
existente în Uniunea Europeană.
1.2. Criteriile aderării României la Uniunea Europeană
Integrarea în Uniunea Europeană presupune, pentru statele membre,
acceptarea unor condiţionalităţi externe care reprezintă, în esenţă, un angajament
instituţional, un standard de comportament care permite realizarea unei conexiuni
între beneficiile integrării, pe de o parte, şi respectarea exigenţelor impuse de
calitatea de stat membru, pe de alta parte.
Astfel, aderarea la Uniunea Europeană se afla sub incidenţa anumitor
principii impuse prin cele patru criterii de aderare formulate la Consiliul Europei
de la Copenhaga din 1993.
În cadrul Uniunii Europene, statele membre au interpretat aceste criterii ca
fiind instrumente de sprijin al ţărilor candidate în realizarea obiectivului de
5
Exigenţe ale integrării României la Uniunea Europeană. Impactul aderării asupra economiei naţionale
integrare. Justificarea impunerii acestor criterii este dată de ideea că un nivel
dezirabil de convergenţă între ţările implicate este o necesitate. 2 Cu cât nivelul de
integrare este mai ridicat, cu atât trebuie să fie mai mare convergenţa între
economiile ţărilor membre pentru a se maximiza efectele pe termen lung.
Pe de altă parte, este pentru prima dată când se pun condiţii specifice pentru
aderarea de noi state, deşi Tratatul de la Roma prevedea drept condiţii, pentru ca o
ţară să adere la Uniunea Europeană, apartenenţa la continentul european şi
„îmbrăţişarea” valorilor europene. Astfel, decizia de la Copenhaga poate fi
considerată, cel putin teoretic, discriminatorie faţă de ţările în tranziţie. 3
Referitor la acest aspect, nu trebuie exclusă influenţa grupurilor de interese
economice din Uniunea Europeană. La nivelul Uniunii, folosirea criteriilor de
aderare ca bariere posibile în calea extinderii ar putea fi sprijinită şi de
producătorii din agricultură, argumentându-se că fondurile cerute de restructurarea
agriculturii est-europene vor reduce sprijinul financiar pe care sectorul agricol din
ţările membre îl primeşte în prezent, ceea ce va afecta echilibrul bugetar
comunitar.4
Criteriile aderării României la Uniunea Europeană, cunoscute şi sub numele
de “Criteriile de la Copenhaga” sunt:
criteriul politic care presupune garantarea democraţiei statului
de drept, drepturilor omului, respectului şi protecţiei minorităţilor;
criteriul economic care presupune existenţa unei economii de
piaţă funcţionale care să permită statului candidat să facă faţă presiunilor
concurenţiale şi forţelor pieţei în cadrul Uniunii Europene.
O economie de piaţă funcţionează atunci când sistemul juridic, inclusiv
reglementarea dreptului de proprietate, este pus la punct şi gata să fie aplicat.
Funcţionarea economiei de piaţă este facilitată şi de stabilitatea macroeconomică
şi de consensul forţelor politice în adoptarea strategiei economice. Un sistem
financiar bine dezvoltat şi structurat şi absenţa barierelor la intrarea şi ieşirea de
pe piaţă a agenţilor economici contribuie şi ele la funcţionarea eficientă a
economiei de piaţă.
2 Convergence Across States and Regions, Brooking Papers and Economic Activity no. 1, 19913 Inotai, A., The System of Criteria for Hungary’s Accession to the European Union, Trends of World Economy, No.76, From Association Agreements to Full Memberships, Institute for World Economics, Budapesta, 1995.4 www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=7820
6
Mecanisme şi Instituţii ale Uniunii Europene
criteriul juridic după care sunt examinate capacităţile României
de a-şi însuşi obligaţiile de stat membru, adică acquis-ul comunitar în vigoare.
Adoptarea acquis-ului comunitar presupune adoptarea normelor şi
obiectivelor, dar şi a modelului instituţional al Uniunii Europene de elaborare a
politicilor sectoriale, factorul european prevalând asupra elementelor naţionale.
Adoptarea acquis-ului comunitar presupune nu numai transpunerea în legislaţia
românească a reglementărilor europene, ci şi implementarea lor, şi este un demers
ce trebuie realizat, în principiu, anterior aderarii propriu-zise la Uniunea
Europeană, ceea ce implică faptul că aderarea la Uniunea Europeană generează
costuri şi beneficii, atât ante cât şi post aderare. 5
Acquis-ul comunitar cuprinde norme care au impact asupra competitivităţii
firmelor româneşti, creând noi condiţii de desfăşurare a activităţilor acestora.
criteriul administrativ care se referă la asigurarea stabilităţilor
instituţiilor şi a capacităţii de a-şi asuma obligaţiile derivate din calitatea de
membru al Uniunii Europene:
- tranziţia la economia de piaţă şi la democraţie trebuie să ţină
pasul sau chiar să devanseze momentele cheie ale perioadei de tranziţie în calitate
de asociat al Uniunii Europene;
- elaborarea cadrului legislativ intern pentru democraţie şi
economia de piaţă trebuie să dea prioritate acelor aspecte şi elemente care fac
posibilă funcţionarea Acordului European conform calendarului convenit;
- reformele legislative şi instituţionale trebuie sa coboare în
profunzimea structurii societăţii, ca o condiţie a valorificării avantajelor Acordului
European;
- colaborarea politică cu Uniunea Europeană deschisă de
prevederile Acordului European trebuie permanent consolidată cu acţiuni concrete
de cooperare comercială, economică şi financiară, de natură să accelereze
facilităţile economiei;
- grabirea procesului de macrostabilizare economică;
- dezvoltarea cooperării cu celelalte ţări asociate, ca o condiţie
a constituirii unei structuri compatibile cu cele existente în Uniunea Europeană.
5 Ciupagea, Constantin, coord., Evaluarea costurilor şi beneficiilor aderării României la Uniunea Europeană, Institutul European din România, Bucureşti, 2004, p. 17
7
Exigenţe ale integrării României la Uniunea Europeană. Impactul aderării asupra economiei naţionale
În studiul intitulat “Evalurea costurilor şi beneficiilor aderării României la
Uniunea Europeană”, analizând criteriile de aderare, autorii consideră ca având
implicaţii mai importante, în contextul aderării, două criterii, şi anume cel juridic,
respectiv cel economic. Celelate două criterii impun condiţionalităţi care ar fi
existat şi în absenţa aderării la Uniunea Europeană, fiind indispensabile perioadei
de tranziţie.
Existenţa şi stabilitatea instituţiilor democratice ale statului de drept,
asigurarea premiselor administrative necesare creării unei economii de piaţă
funcţionale, competitive constituie elemente definitorii ale tranziţiei, transformări
induse de urmărirea acestor imperative existând oricum în perioada tranziţiei,
diferenţa constând în orizontul de timp alocat pentru realizarea lor.
Spre deosebire, adoptarea acquis-ului comunitar impus prin criteriul juridic
are un impact direct şi evident, deoarece impune priorităţile, obiectivele,
continutul şi un cadru instituţional uniform de adoptare şi implementare a
politicilor economice naţionale.6 În acest context, este evident că respectarea
criteriilor de aderare şi implicit aderarea României la Uniunea Europeană implică
o serie de transformări la nivel economic şi politic.
1.3. Costuri ale aderării României la Uniunea Europeană
Realitatea arată că este foarte dificil de estimat atât beneficiile cât şi
costurile extinderii Uniunii Europene, acest fapt datorându-se, printre altele, atât
desfăşurării în paralel a procesului de pregatire a aderării cu cel al tranziţiei spre o
economie de piaţă, cât şi complexităţii efectelor integrării şi a implicaţiilor largi
pe care aceasta le are la nivel politico-instituţional, economic, social şi cultural. 7
Costurile sunt generate de transformările în plan instituţional, economic şi
social induse de adoptarea normelor şi politicilor comunitare. Cea mai mare parte
a costurilor legate de îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga a fost concentrată în
perioada anterioară anului 2007, întrucât politicile economice şi toate obiectivele
strategice ale Guvernului României a presupus eforturi susţinute.
6 Ciupagea, Constantin, coord., Evaluarea costurilor şi beneficiilor aderării României la Uniunea Europeană, Institutul European din România, Bucureşti, 2004, p. 187 Diaconescu, Mirela, Asocierea României la Uniunea Europeană. Implicaţii economice şi comerciale, Editura Economică, Bucureşti, 2003, p. 363
8
Mecanisme şi Instituţii ale Uniunii Europene
Prof. univ. drd. Florin Bonciu, în lucrarea „Efecte ale extinderii Uniunii
Europene asupra atragerii investiţiilor străine directe în ţările Europei Centrale şi
de Est”, a identificat trei categorii de costuri ale aderării României la Uniunea
Europeană, în funcţie de cei care le suportă:
- costuri publice, acoperite de la bugetul statului;
- costuri private, acoperite de societăţile comerciale;
- costuri individuale, acoperite de cetăţeni.
Principalele categorii de costuri legate în mod direct de aderarea la Uniunea
Europeană pot fi grupate astfel:8
costuri de adoptare a normelor şi politicilor europene
determinate de preluarea acquis-ului comunitar, de construcţia comunitară, de
participarea la organele şi bugetul comunitar.
În această categorie sunt incluse:
- costurile generate de crearea sau modificarea cadrului
instituţional de aplicare a acestora;
- costurile de formare a resurselor umane din aceste structuri;
- costurile legate de asumarea obiectivelor comunitare de
politică economică.
Cea mai mare parte a acestor costuri a fost concentrată în perioada
anterioară aderării propriu-zise.
costuri legate de respectarea şi implementarea standardelor
definite de normele şi politicile europene care pot apărea atât la nivel
instituţional (al autorităţilor publice), cât şi la nivel microeconomic.
În această categorie se includ costuri în domenii specifice (modernizarea
infrastructurii de transport, standarde de munca şi protecţie socială, protecţia
consumatorilor, standarde de calitate, standarde de mediu etc.), dar şi costuri
derivate din procesele de liberalizare a circulaţiei mărfurilor, serviciilor,
persoanelor şi capitalurilor.
Repartizarea în timp (ante şi post aderare) a acestor costuri este dificil de
realizat, dat fiind faptul că materializarea lor se va produce după adoptarea şi
8 Ciupagea, Constantin, coord., Evaluarea costurilor şi beneficiilor aderării României la Uniunea Europeană, Institutul European din România, Bucureşti, 2004, p. 19
9
Exigenţe ale integrării României la Uniunea Europeană. Impactul aderării asupra economiei naţionale
implementarea propriu-zisă a unui standard european în România şi că
implementarea acestor norme se află în stadii diferite în funcţie de domeniul
analizat.9
costuri legate de asumarea statutului de membru al Uniunii
Europene care includ contribuţiile la bugetul comunitar, participarea la instituţiile
comunitare etc. Aceste costuri se materializează după aderarea la Uniunea
Europeană, însă o mica parte din acestea, ca volum, poate fi evidenţiată şi anterior
aderării propriu-zise şi se compune din contribuţiile României, sub formă de co-
finanţare la programele Uniunii Europene la care participă (programul PHARE,
SAPARD, ISPA etc.).
costuri legate de modernizarea economiei românesti legate direct
de modernizarea capacităţilor de producţie, de creşterea competitivităţii
produselor şi serviciilor româneşti pentru a face faţă presiunilor concurenţiale din
Uniunea Europeană.
Cea mai mare parte a acestor costuri este pozitionată, în timp, anterior
momentului aderării, ele vizând „investiţii obligatorii” pentru dezvoltarea
economică şi socială a României, fiind dificilă evidenţierea distinctă a costurilor
de modernizare legate direct de aderarea la Uniunea Europeană şi cele impuse de
perioada de tranziţie.
În această categorie de costuri se includ costurile strict legate de
modernizarea capacităţilor de producţie din sectoarele economiei (creşterea
nivelului tehnologic, creşterea calităţii produselor şi serviciilor realizate).
costuri legate de formarea personalului, de reorientare şi
recalificare profesională, costuri legate de pierderea locurilor de munca şi alte
costuri sociale care sunt legate de ajustările structurale impuse de procesul de
integrare. Astfel, odată cu integrarea pieţelor, firmele vor fi supuse unei
concurenţe tot mai intense pe piaţa bunurilor şi serviciilor, care va presupune
costuri mai scazute şi o productivitate a muncii mai ridicată.
9 Ciupagea, Constantin, coord., Evaluarea costurilor şi beneficiilor aderării României la Uniunea Europeană, Institutul European din România, Bucureşti, 2004, p. 90
10
Mecanisme şi Instituţii ale Uniunii Europene
Pentru a-şi îmbunătăţi productivitatea, firmele vor trebui să elimine forţa de
muncă în exces, care se va îndrepta spre noi locuri de munca din alte firme şi
sectoare de activitate sau care va trebui chiar să-şi schimbe radical profesia. 10
În concluzie, cea mai mare parte a costurilor derivă din diferenţele care
există între priorităţile, structurile instituţionale şi conţinutul politicilor economice
la nivelul României pe de o parte, şi elementele definitorii ale modelului
comunitar pe de altă parte. Altfel spus, costurile derivă din nivelul redus de
dezvoltare a unor sectoare naţionale, comparativ cu cel al Uniunii Europene, ceea
ce face ca adoptarea acquis-ului comunitar să implice anumite costuri în acest
sens.
1.4. Beneficii ale aderării României la Uniunea Europeană
Pentru a avea o imagine mai amplă asupra implicaţiilor aderării României la
Uniunea Europeană, trebuie să luăm în calcul şi efectele pozitive ale respectării
criteriilor de aderare.
Unul dintre cele mai importante beneficii ale acestui proces de integrare îl
constituie asistenţa financiară şi tehnică acordată de Uniunea Europeană României
în domeniul creării cadrului legal şi instituţional necesar pentru buna funcţionare a
economiei.
Un alt efect benefic al respectării condiţionalităţiilor impuse, îl constituie
accelerarea reformelor economice şi adoptării măsurilor necesare pentru creşterea
economică şi creşterea competitivităţii firmelor româneşti.
10 Diaconescu, Mirela, Asocierea Romaniei la Uniunea Europeană. Implicaţii ecomonice şi comerciale, Editura Econonică, Bucureşti, 2003, p. 364
11
Exigenţe ale integrării României la Uniunea Europeană. Impactul aderării asupra economiei naţionale
Principalele beneficii ale aderării României la Uniunea Europeană pot fi
clasificate astfel:11
suplimentarea şi diversificarea resurselor financiare asigurate de:
- accesul României la fondurile structurale şi la Fondul de
Coeziune ca efect al includerii României la Politica Regională a Uniunii Europene;
- transferul de know-how în ce priveşte elaborarea politicilor de
dezvoltare regională;
- identificarea proiectelor viabile şi administratrea banilor
publici.
Pe termen lung, transferurile financiare împreună cu transferul know-how şi
cu o administrare judicioasă a fondurilor structurale, vor conduce la dezvoltarea
echilibrată a economiei şi la micşorarea decalajelor dintre regiuni. 12
beneficii derivate din statutul de membru care apar după aderarea
la Uniunea Europeană şi implică participarea României la Piaţa Unică, la uniunea
economică şi monetară, o mai bună susţinere a intereselor naţionale prin
participarea la instituţiile Uniunii Europene.
Acestea pot fi grupate în:
- beneficii de natură politică: participarea la procesul decizional
la nivel european şi posibilitatea de a influienţa viitorul Europei, stabilitatea
sistemului democratic, siguranţa cetăţenilor, consolidarea poziţiei statului în
raport cu terţii;
- beneficii de natură economică: accesul liber al produselor,
serviciilor şi capitalurilor autohtone pe Piaţa Unică, accesul la fondurile
structurale, creşterea investiţiilor străine directe;
- beneficii de natură socială: siguranţa sporită la locul de muncă,
îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea nivelului de trai, libertatea
cetăţenilor de a se stabili oriunde în Europa. 13
11 Ciupagea, Constantin, coord., Evaluarea costurilor şi beneficiilor aderării României la Uniunea Europeană, Institutul European din România, Bucureşti, 2004, p. 21-2212 Zamfirescu, Iulia, Costuri şi beneficii ale aderării la Uninunea Europeană pentru ţările candidate din Europa Centrală şi de Est, Institutul European din Romania, Bucureşti, 2001, p. 8113 Zamfirescu, Iulia, Costuri şi beneficii ale aderării la Uninunea Europeană pentru ţările candidate din Europa Centrală şi de Est, Institutul European din Romania, Bucureşti, 2001, p. 82
12
Mecanisme şi Instituţii ale Uniunii Europene
accelerarea reformelor şi susţinerea tranziţiei prin furnizarea
elementelor de bază pentru definirea politicilor economice naţionale
Aceste beneficii sunt dificil de estimat şi pot îmbraca forma scurtării
perioadei de tranziţie, în tot acest timp, până la aderare, Uniunea Europeană
furnizând României un model de elaborare a politicilor sale economice.
Punând în balanţă costurile şi beneficiile aderării României la Uniunea
Europeană, observăm că sunt mai mari costurile actuale ale integrării decât
beneficiile, însă aceşti indicatori reprezintă situaţia României pe termen scurt.
Trebuie avut în vedere, însă, că fără presiunea aderării, aşezarea economiei
şi politicii României pe baze obiective şi transparente ar fi durat mai mult timp şi
ar fi determinat costuri mult mai mari.
Capitolul II: Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra economiei naţionale
13
Exigenţe ale integrării României la Uniunea Europeană. Impactul aderării asupra economiei naţionale
Integrarea în Uniunea Europeană nu garantează, în sine, îmbunătăţirea
performanţelor economice ale unei ţări, deoarece acestea sunt dependente de
calitatea politicilor macroeconomice, microeconomice şi structurale interprinse de
fiecare ţară în parte.
Evidenţa europeană sugerează impactul pozitiv al integrării asupra
stabilităţii macroeconomice, însă acest impact este ambiguu asupra potenţialului
economic pe termen lung. Prin urmare, calitatea de membru al Uniunii Eeropene
nu asigură o rată de creştere economică susţinută la un nivel peste cel înregistrat
înainte de aderare.14
Totuşi integrarea economică contribuie la o mai bună alocare a resurselor,
îmbunătăţirea climatului de afaceri prin liberalizare şi dereglementare.
2.1. Impactul direct al aderării asupra economiei naţionale
Impactul aderării asupra economiei naţionale poate fi direct şi indirect,
fiind determinat de respectarea criteriilor de aderare şi implicit de aderarea
României la Uniunea Europeană.
Impactul direct asupra economiei implică:
eliminarea barierelor din calea schimburilor comerciale prin
accesul pe Piaţa Unică
Cadrul legislativ comun furnizat de Piaţa Unică va creşte eficienţa generală
a economiei româneşti prin îmbunătăţierea alocării resurselor, creşterea gradului
de socializare şi încurajarea concurenţei. 15
În privinţa liberalizării circulaţiei bunurilor, trebuie făcută o diferenţă între
urmatoarele categorii de efecte, care, de fapt, înseamnă şi costuri: 16
efecte determinate de liberalizarea schimburilor comerciale cu
Uniunea Europeană:
- scăderea veniturilor bugetare ca urmare a eliminării sau reducerii taxelor
vamale;
14 Angelescu, Coralia, coord., Ciucur, Dumitru, Economia României şi Uniunea Europeană, Ed. ASE, vol. III, Bucureşti, 2006, p. 21015 http://www.euractiv.ro/content/section%7CreadStory/stID_4/pT_sumare/pID_5340/Care-sunt-avantajele-economice-ale-Romaniei-din-perspectiva-aderarii-la-UE.html16 Idem, p. 364-368
14
Mecanisme şi Instituţii ale Uniunii Europene
- deteriorarea situaţiei balanţei comerciale prin înregistrarea de deficite;
- creşterea ponderii Uniunii Europene în comerţul exterior al României,
astfel încât Uniunea Europeană a devenit principalul partener al acesteia etc.
efecte determinate de preluarea tarifului vamal comun şi a
politicii comerciale comune faţă de terţi
Adoptarea tarifului vamal al Uniunii Europene poate avea efecte
nefavorabile de creştere a deficitului comercial, din cauză că ţările candidate
practică, în general, taxe vamale mai ridicate în medie decât cele practicate de
Uniunea Europeană. Prin participarea la uniunea vamală, ţările candidate vor
trebui să-şi alinieze tarifele la cele ale Uniunii Europene în sensul micşorării
acestora.
Participarea la uniunea vamala impune şi preluarea de către ţările candidate
a schemei de preferinţe tarifare a Uniunii Europene, cunoscută sub denumirea de
„Sistemul Generalizat de Preferinţe” (SGP). 17
efecte determinate de preluarea acquis-ului Pieţei Interne care
implică costuri ce vor trebui să fie suportate în cea mai mare parte de
întreprinderi; acestea, pentru a face faţă presiunilor competitive, vor trebui să-şi
ajusteze standardele tehnice, de calitate, de mediu, de siguranţă la locul de muncă
etc. la standardele Uniunii Europene.
aplicarea prevederilor comunitare în materie de concurenţă cu
efecte evidente asupra mediului de afaceri care devine mai competitiv.
În contextul integrării, interprinderile mici şi mijlocii sunt expuse la
numeroase schimbări provocate de restructurarea economică, impactul fiind diferit
în funcţie de domeniul de activitate şi gradul de pregatire al acestora.
În condiţiile imbunătăţirii mediului de afaceri, România devine o ţintă
atractivă pentru investiţiile străine care vor asigura accesul la un management
eficient, la tehnologii moderne şi la noi segmente de piaţă. 18
implementarea instrumentelor şi a mecanismelor de finanţare
specifice Politicii Agricole Comune în agricultură, având ca obiective:
17 Zamfirescu, Iulia, Costuri şi beneficii ale aderării la Uninunea Europeană pentru ţările candidate din Europa Centrală şi de Est, Institutul European din România, Bucureşti, 2001, p. 7518 Idem.
15
Exigenţe ale integrării României la Uniunea Europeană. Impactul aderării asupra economiei naţionale
dezvoltarea rurală, transparenţa, sustenabilitate economică şi socială, securitate
alimentară, calitatea produselor.
accesul la Fondurile Structurale şi la Fondul de Coeziune
Prin aceste instrumente structurale se implementeaza Politica de Coeziune
Economică şi Socială care urmareşte:19
- reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială între
Romania şi Uniunea Europeană;
- îmbunătăţirea funcţionării Pieţei Unice;
- promovarea dezvoltării stabile şi durabile a Uniunii Europene;
- competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă;
- cooperare teritorială europeană pentru regiuni, judeţe şi zone
transnaţionale.
2.2. Impactul indirect al aderării asupra economiei naţionale
Impactul indirect al aderării asupra economiei României presupune:
reorientarea fluxurilor comerciale prin crearea şi deturnarea de
comerţ, ca efect al eliminării barierelor vamale;
restructurarea agricolă şi industrială în special în industria
alimentară a bunurilor de larg consum şi ratail;
implicaţii în plan regional cu scopul de a antrena dezvoltarea
echilibrată a economiei şi a micşora decalajele dintre regiuni. 20 Aici este inclus
transferul de know-how în ce priveste elaborarea politicilor de dezvoltare
regională.
aderarea la criteriile de convergenţă pentru Uniunea Economică
şi Monetară (adoptarea monedei Euro)
Criteriile de convergenţă stabilite prin Tratatul de la Maastricht se refera
la21:
19 http://www.ugir1903.ro/download/indrumar1.pdf.20 Zamfirescu, Iulia, Costuri şi beneficii ale aderării la Uninunea Europeană pentru ţările candidate din Europa Central şi de Est, Institutul European din România, Bucureşti, 2001, p. 8121 http://www.euromoneda.ro/glosar.asp?submit=Caut%C4%83
16
Mecanisme şi Instituţii ale Uniunii Europene
- inflaţie (nivelul inflaţiei nu trebuie să depăşească cu mai mult de
1,5% nivelul atins în primele trei ţări cele mai bine plasate din punct de vedere al
stabilităţii preţurilor);
- poziţia financiară a Guvernului;
- situaţia finanţelor publice (deficit anual sub 3% din PNB şi
datoria publică sub 60% din PNB);
- stabilitatea ratei de schimb (respectarea benzilor normale de
fluctuaţie din cadrul mecanismului ratei de schimb timp de 2 ani, fără a devaloriza
moneda, comparativ cu moneda altui stat membru al Uniunii Europene, în această
perioadă);
- rata dobânzii pe termen lung (să nu depăşească cu mai mult de 2% rata
din cele trei state membre ale Uniunii Europene în care nivelul inflaţiei este cel
mai scăzut).
pe piata forţei de muncă
- va avea loc o migraţie a personalului către ţări în care se
înregistrează un deficit de forţă de muncă a serviciilor (se preconizează că această
tendinţă se va stabiliza în 2 -3 ani după integrare la un nivel de echilibru); 22
- va avea loc o creştere a pachetelor salariale prin prisma
diversificării beneficiilor ce se vor acorda angajaţilor; 23
- ajustarile structurale impuse de procesul de integrare determină,
în unele domenii, procese de reorientare şi recalificare profesională, de formare a
personalului.
turismul şi transportul vor beneficia de pe urma integrării, atrăgând
investiţii în infrastructură şi beneficiind de o piaţă mult mai largă.
Capitolul III : Concluzii
Aderarea României la Uniunea Europeană a schimbat relaţiile dintre
România şi celelalte state membre ale Uniunii la mai multe nivele, însă mai sunt
multe probleme de rezolvat, cu atât mai mult cu cât mai există scepticism cu
22 http://www.manager.ro/index.php?pag=a&aid=31323 http://www.bizwords.ro/stiri/tendinte/9200/Efecte-asupra-economiei-romanesti-dupa-aderare.html
17
Exigenţe ale integrării României la Uniunea Europeană. Impactul aderării asupra economiei naţionale
privire la valorile şi impactul integrării, mai există oameni care nu îi înţeleg
rostul.
Este evident că România nu se poate apropia de nivelul de bunăstare al
celorlate ţări membre fără a-şi asuma şi costurile acestui proces. Însă, după cum
am mai precizat, fără presiunea aderării, aşezarea economiei şi politicii României
pe baze obiective şi transparente ar fi durat mult mai mult, generând costuri mult
mai mari.
Nu putem evalua impactul aderării la Uniunea Europeană asupra economiei
naţionale decât punând în balanţă costurile şi beneficiile acestui proces, iar analiza
la nivel macroeconomic a acestui raport conduce la ideea că integrarea României
în Uniunea Europeană este un avantaj.
Dacă România nu ar fi aderat la Uniunea Europeană, ar fi trebuit să vorbim
despre costuri de neaderare, care ar fi implicat, printre altele:
- izolarea economică a României, restrângerea posibilităţilor de
acces a produselor româneşti pe piaţa comunitară;
- creşterea vulnerabilităţii produselor româneşti în faţa măsurilor
de apărare comercială şi a obstacolelor tehnice practicate de Uniunea Europeană
faţă de ţarile terţe;
- imposibilitatea de a beneficia de fondurile comunitare de
dezvoltare, scăderea posibilităţilor României de a dezvolta o agricultură
competitivă.24
Aşa cum afirma şi Gabriel Sanda în lucrarea „Integrarea României în
Uniunea Europeană”, integrarea nu aduce lapte şi miere, ea aduce o altă viziune
asupra responsabilităţii cu care fiecare individ îşi asumă riscurile tranziţiei prin
viaţă.25
Bibliografie
ANGELESCU, Coralia, coord., CIUCUR, Dumitru., Economia României
şi Uniunea Europeană, Editura ASE, vol. III, Bucureşti, 2006;
24 www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=7820 25 Sanda, Gabriel, Integrarea economiei României in Uniunea Europeană, Ed. Rhabon, Tg. Jiu, 2003, p. 217
18
Mecanisme şi Instituţii ale Uniunii Europene
BĂRBULESCU, Iordan Gheorghe, Uniunea Europeană: politicile
extinderii, Editura Tritonic,. Bucureşti, 2006;
CIUPAGEA, Constantin, coord., Evaluarea costurilor şi beneficiilor
aderării României la UE, Institutul European din România, Bucureşti, 2004;
DIACONESCU, Mirela, Asocierea Romaniei la Uniunea Europeană.
Implicaţii ecomonice şi comerciale, Editura Economică, Bucureşti, 2003;
SANDA, Gabriel, Integrarea economiei României în Uniunea Europeană,
Editura Rhabon, Tg. Jiu, 2003;
STOICA, Ovidiu, CĂPRARU, Bogdan, FILIPESCU, Dragos - Efecte ale
integrării europene asupra sistemului bancar românesc, Editura Universităţii "Al. I.
Cuza", Iaşi, 2005;
ŞERBAN, Radu, Europa pe care o iubesc: integrare economică
europeană, pragmatism şi demnitate, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2006;
ZAMFIRESCU, Iulia, Costuri şi beneficii ale aderării la Uninunea
Europeană pentru ţările candidate din Europa Centrală şi de Est, Institutul European din
România, Bucureşti, 2001;
www.biblioteca.ase.ro;
www.bizwords.ro/stiri;
www.bnro.ro;
www.ccir.ro;
www.e-scoala.ro;
www.euractiv.ro;
http://europa.acasa.ro;
www.euromoneda.ro;
http://idd.euro.ubbcluj.ro;
www.infoeuropa.ro;
www.manager.ro;
19
Exigenţe ale integrării României la Uniunea Europeană. Impactul aderării asupra economiei naţionale
www.munca.ro;
www.osf.ro.
20