exemplu fisa de analiza dezvoltare durabila (1)

8/17/2019 Exemplu Fisa de Analiza Dezvoltare Durabila (1)

1/12

1

Din perspectivă istorică, condiţiile economice au avut unimpact major aspura evoluţiei umane. Astfel, dezvoltarea durabilă

reprezintă cea mai recentă exprimare a unei etici foarte vechi, care

implică relaţiile oamenilor cu mediul înconjurător. În anul 1987

apare “ Raportul Brundtland” al Comisiei Mondiale pentru Mediu

şi Dezvoltare (WCED), intitulat “ Viitorul nostru comun” în care

dezvoltarea economică durabilă este privită ca o modalitate de a

crea o stransă legatură între om şi natură care să redea echilibrul şi

armonia necesara între cele două părţi. Raportul propunea “o nouă

cale de dezvoltare, care să susţină progresul uman nu numai în

câteva locuri şi pentru câţiva ani, ci pentru întreaga planetă şi

pentru un viitor mai îndelungat”.

Dezvoltarea durabilă se defineşte ca fiind o formă de

dezvoltare economică în cadrul căreia se urmăresc nevoile

prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de

a-şi satisface nevoile lor. Aceasta se prezintă ca un conceptmultidimensional fiind o necesitate obiectivă , având o încărcătură

morală puternică deoarece este de datoria generaţiilor actuale să

ofere acelaşi număr de şanse generaţiilor viitoare.

Conceptul de dezvoltare durabilă poate fi abordat şi

înţeles în mod diferit şi pe mai multe nivele , fiind un concept

mondial. Dezvoltarea durabilă este formată din patru sisteme:

economic, uman, tehnologic şi ambiental,obiectivul general al

1. Descriere generală

1. Descriere generală

2. Libertatea economică

3. Măsurarea dezvolt ării durabile

4.D ezvoltarea durabilă în Uniunea

Europeană

5.Concluzie

http://ec.europa.eu/environment/eussd/

Cea mai nobila preocupare a

omului e omul.

( G. E. Lessing )

Dezvoltarea durabilă în Uniunea

Europeană

Realizat de: Antici Liviu, Buhac Ioana, Lucaci Ana-Maria, Scrivăţ Geanina, grupa 5

http://ec.europa.eu/environment/eussd/http://ec.europa.eu/environment/eussd/http://ec.europa.eu/environment/eussd/


2/12

Dezvoltarea durabil ă în Uniunea Europeană

acesteia fiind optimizarea relaţiei de interacţiune între acestea. “Pornind de la ipoteza falsă a inepuizabilităţii

resurselor, s-a inregistrat şi o diminuare a grijii faţă de generaţiile viitoare într -o perioadă de timp, iar

acţiunea de a obţine un profit cât mai mare a condus la exploatarea şi consumul iraţional de resurse.” Pentru

a ieşi din impas s-a propus o soluţie utopică numită “creşterea zero”. Soluţia a venit din partea Clubului de laRoma, mai exact din partea soţilor Meadows. Având în vedere situaţia anilor 1970 (creştere excesivă a

populaţiei, degradarea solului, asfixierea oraşelor poluate, epuizarea resurselor de materii prime

nereproductibile etc.) s-a dedus că cea mai bună soluţie ar fi stoparea creşterii economice. Totuşi soluţia

creşterii zero a grăbit “apariţia soluţiei creşterii durabile”. Ideea creşterii zero a fost elaborată fără a lua în

considerare perspectiva ideologică, însă “nu s-a reuşit o demonstraţie a faptului că dezvoltarea poate fi

desprinsă de textura socio- politică”. Studiul a fost construit însă fără a avea în vedere situaţia ţărilor

subdezvoltate asupra cărora creşterea zero ar avea un efect destructibil. Astfel s-au construit soluţii realiste şi

de perspectivă desprinse din critica teoriei creşterii zero (noul mod de producţie trebuia sa fie raţional, omul

ca element central al creşterii economice trebuia sa fie privit ca om multidimensional, calitatea vieţii

desemnând mai mult decât satisfacerea consumului de bunuri – “la ea concură puritatea aerului, a apei,

calitatea educaţiei, etc.”). Principala contribuţie pe care a avut-o creşterea zero a fost conştientizarea faptului

că resursele sunt limitate şi că trebuie conservate şi utilizate într -un mod cât mai eficient.

Libertatea economică se poate defini ca fiind lipsa constrângerilor statale şi se află la baza

dezvoltării durabile fiind caracterizată prin proprietate privată şi libertate contractuală. Pentru a creşte

nivelul de dezvoltare economică se cere maximizarea libertăţii şi minimizarea coerciţiei, prin sprijinirea

proprietăţii private, domnia legii şi competiţia, deoarece libertatea reprezintă o prelungire a drepturilor de

proprietate. James Gwartney şi Robert Lawson afirmă că “ indivizii au libertate economică când proprietatea

pe care o dobândesc fără utilizarea forţei, fraudei sau al furtului, este protejată de încălcarea fizică a

celorlalţi şi au libertatea să folosească, schimbe sau să dăruiască proprietatea, atâta timp cât acţiunile lor nu

violează drepturile identice ale celorlalţi”. Se poate deduce că pe măsură ce organismul guvernamental vine

în conflict cu alegerile personale ale membrilor societăţii, cu schimburile voluntare şi coordonarea resurselor

pe piaţă, gradul de libertate economică scade. Peter Bauer susţinea că “de pe urma dezvoltării vor beneficia

atât cei bogaţi, cât şi cei săraci. Când legea va întări şi va ocroti drepturile de proprietate privată, procesul de

piaţă va înflori, iar schimburile voluntare vor determina avantaje mutuale.”

Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial creşterea economică se baza pe credinţa în proprietatea

publică asupra anumitor ramuri economice şi în programe de investiţii publice în domeniile strategice.

Reglementarea sporită a vieţii economice promitea eliminarea eşecurilor aferente pieţei, în timp ce prin

programele de securitate socială se urmărea o mai mare siguranţă socială pentru individ şi aşezarea păcii

sociale. După cel de-al Doilea Război Mondial, în ţări precum Uniunea Sovietică s-au înregistrat

performanţe economice concomitent cu creşterea mărimii guvernului. S-a dovedit că creşterea economică


3/12


ridicată nu a rezultat din intervenţia guvernamentală în economie. În concepţia lui Leszek Balcerowicz ,

“colapsul socialismului de tip sovietic nu a eliminat nevoia de a apăra libertatea individuală şi mai

ales libertatea economică. În orice ţară independentă şi democratică există numeroşi indivizi şi grupuri

de indivizi care demonizează piaţa şi care cer tot mai apăsat intervenţia statului. Dacă ar avea câştig de cauză, şi libertatea, şi dezvoltarea economică ar avea de suferit.”


4/12


Libertatea economică

Milton Friedman era convins că în ciuda naturiicomplexe şi multidimensionale a libertăţii economice, ea putea

fi măsurată.

Pentru ca o ţară să obţină un nivel de libertate economică

crescut , este important ca instituţiile legale ale ţării să protejeze dreptul la proprietate şi să ofere condiţii

pentru o aplicare echivalentă a contractelor. Ca şi drepturile de proprietate slab definite, la fel şi corupţia

încetineşte schimbul voluntar şi totodată exercitarea libertăţii economice. Când cheltuielile guvernamentale,

taxele şi reglementările restricţionează schimbul, limitează intrarea pe piaţă şi înlocuiesc reglementările

pentru contracte private, guvernele limitează libertatea economică a cetăţenilor lor. Friedman susţinea că

„Dovezile istorice vorbesc cu o singură voce despre libertate politică şi piaţă liberă. Nu cunosc nici un

exemplu, în timp sau spaţiu, despre o societate care a avut parte de o largă libertate politică şi care nu a

folosit ceva comparabil cu o piaţă liberă pentru a organiza volumul de activitate economică”.

Studii empirice au arătat ca libertatea economică îmbunătăţeşte calitatea vieţii, reduce sărăcia şi face

posibilă realizarea strategiei dezvoltarii durabile, prin urmare a conservării resurselor pentru generaţiile

viitoare. Unul dintre indicii de măsurare a dezvoltării economice este “Economic Freedom of the World”

care îşi propune să măsoare, să analizeze şi să comunice rezultatele pieţelor competitive şi a intervenţiilorguvernamentale în binefacerea indivizilor. “Economic Freedom of the World” are la bază 5 domenii:

- accesul la monedă sănătoasă

- gradul de liberalizare a comerţului exterior şi regimul investiţiilor străine

- reglementarea pieţei creditului, a pieţei muncii şi a afacerilor.

- mărimea Guvernului

- structura legală şi apărarea drepturilor de proprietate

Un indice pe care noi l-am considerat relevant în măsurarea libertăţii economice este Indicele

Libertăţii Economice varianta Heritage. Autorii indicelui au studiat 50 de variabile economice independente

care au fost grupate în 10 categorii: politica comercială, presiunea fiscală, intervenţia guvernului în

economie, politica monetară, fluxurile de capital, investiţiile străine, sistemul financiar -bancar, regimul

salariilor şi al preţurilor, drepturile de proprietate, reglementarea, activitatea pieţei subterane.


5/12


Măsurarea dezvolt ării durabile

Dorind să asigure un echilibru între aspectele

sociale, economice şi ecologice şi elementele

capitalului natural, dezvoltarea durabilă

poate fi definită ca totalitatea formelor şi

metodelor de dezvoltare socio-economică.

Dezvoltarea durabilă este constituită din

punct de vedere tehnic pe baza unorobiective prezente în Raportul Brundtland

cum ar fi “asigurarea în continuare a creşterii

economice cu respectarea condiţiei de bază a

conservării resurselor naturale, eliminarea sărăciei şi asigurarea condiţiilor satisfacerii nevoilor esenţiale de

muncă, hrană, energie, apă, locuinţă şi sănătate, orientarea proceselor de creştere economică spre o nouă

calitate”, etc. “Angajând eforturile pe o paletă atât de variată, dezvoltarea nu poate fi abordată decât aşa cum

se deschide ea studiului – multidimensional şi multidisciplinar”. Un progres al dezvoltării durabile poate fi

realizat doar prin evoluţia a celor trei dimensiuni ale sale: creştere economică, protecţia mediului şi

dezvoltarea socială.

Agenda 21 aduce în prim plan problemele sociale şi legate de mediu precum poluarea aerului, apei şi

solului, sărăcia, consumul de energie, pierderea biodiversităţii, tendinţe demografice şi probleme le gate de

producţia si transportul deşeurilor. Pentru măsurarea dezvoltării durabile, mai multe organizaţii au răspuns

provocării Agendei 21 de a crea indicatori care să măsoare cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile,

elaborând un număr semnificativ de indicatori într-o perioada scurtă de timp. Tabelul 1 prezintă tocmai

aceste iniţiative:

Tabel1. Mai mulţi indicatori ai dezvoltării durabile Indicatori ai dezvoltării durabile Numărul de indicatori

Human Development Index 3Social Indicators of Development 94Enviromental Sustainability Index 21Enviromental Performance Index 16

Sustainable Society Index 21Sursă: Adaptată dupa Geurt van de Kerk, Arthur R. Manuel, “A comprehensive index for a sustainable

society: The SSI – the Sustainable Society Index”, p. 5-7.


6/12


În tabelul următor ne-am propus să prezentăm situaţia actuală a celor trei dimensiuni ale dezvoltării

durabile în câteva ţări ale Uniunii Europene:

Tabel2. Indici ai dezvoltării durabile în UE

Human Well-being Enviromental Well-being Economic Well-being

Franţa 8,97 3,54 4,68

Germania 8,97 3,36 5,8

Polonia 8,5 3,37 6,11

Slovenia 8,7 3,79 7,42

Romania 7,37 3,99 5,66

Bulgaria 8,14 3,41 4,74Sursă: Date preluate de pe site-ul Fundaţiei Societăţii Durabile ( www.ssfindex.com )

Cele trei valori de bază, bunăstarea economică, a mediului şi socială sunt corelate. Ele nu sunt

independente, ci dimpotrivă sunt interdependente. Există un număr mare de schimburi intre cele trei valori.

Acestea nu sunt egale, bunăstarea socială şi a mediului sunt obiective ce se doresc a fi îndeplinite, pe când bunăstarea economică este un mijloc de a atinge dezvoltarea durabilă şi de a o menţine de-a lungul timpului.

Din analiza datelor se poate observa că ţările dezvoltate precum Franţa şi Germania au nivelul cel mai

ridicat al indicilor dezvoltării sociale, însă ţările în curs de dezvoltare precum România şi Slovenia prezintă

o situaţie favorabilă faţă de celelate ţări în ceea ce priveşte bunăstarea mediului. Din punct de vedere

economic, dintre ţările analizate, în topul clasamentului se află Slovenia care prezintă o valoare de 7,42.

http://www.ssfindex.com/http://www.ssfindex.com/http://www.ssfindex.com/http://www.ssfindex.com/


7/12


Dez voltarea durabilă în UE

Gwartney, Lawson şi Holcombe consideră că „Există o legătură puternică între creşterea libertăţii

economice şi creşterea economică. Această relaţie de cauzalitate rămâne valabilă şi după ce a fost luat în

considerare capitalul fizic şi uman”. De-a lungul timpului acest lucru a fost dovedit, dacă este să analizăm

situaţia ţărilor cu un regim democratic şi a ţărilor care au avut o economie comunistă . Cercetări empirice au

arătat că libertatea economică, a alegerilor personale, a schimburilor a condus la o creştere economică

accentuată, în timp ce intervenţia guvernului şi coerciţia statală au dus la scăderea gradului de libertate

economică.

În continuare, vom încerca să analizăm empiric situaţia a câtorva ţări membre UE, înainte şi după

aderarea la Uniune, din perspectiva libertăţii economice şi a produsului intern brut pe locuitor. Interpretarea

rezultatelor permite evidenţierea discrepanţei între nivelul de dezvoltare economică şi evoluţia acestuia din

mai multe ţări. Vom avea în vedere evoluţia libertăţii economice şi a PIB -ului/loc din perioada 1995-2013,

pe un eşantion de analiză care va cuprinde


8/12


doi membri fondatori ai UE respectiv, Franţa si Germania, membri ca Slovenia şi Polonia care, la fel ca

România au cunoscut regimul comunist, confruntându-se cu situaţii similare ţării noastre, si două ţări care au

aderat la UE în 2007 respectiv, România şi Bulgaria. Pentru realizarea acestei analize ne propunem să utilizăm Indicele Libertăţii Economice (ILE)

publicat de Heritage Foundation. Cele 50 de variabile economice au fost grupate în 10 categorii: politica

comercială, presiunea fiscală, intervenţia guvernului în economie, politica monetară, fluxurile de capital,

investiţiile străine, sistemul financiar - bancar, regimul salariilor şi al preţurilor, drepturile de proprietate,

reglementarea, activitatea pieţei subterane.

Nivelul dezvoltării durabile îl vom evidenţia pe baza indicatorilor cuprinşi în componentele regăsite

în Indexul Societăţii Durabile, grupate pe cele teri categorii prezentate, de asemenea, în Tabelul 2:

Dezvoltare Personală (o viaţă sănătoasă, hrană suficientă, apă potabilă suficientă, servicii de salubrizare

corespunzătoare, oportunităţi de educaţie, egalitatea între sexe), Un mediu curat (calitatea aerului, calitatea

apelor de suprafaţă, calitatea pământului), O societate echilibrată (o guvernare bună, populaţia ocupată,

creşterea populaţiei, distribuţia veniturilor, datoria publică), Utilizarea durabilă a resurselor (reciclarea

deşeurilor, utilizarea resurselor regenerabile – apa, consumul de energie regenerabilă), O lume durabilă

(păduri, conservarea biodiversităţii, emisie de gaze cu efect de seră, amprente ecologice şi cooperare

internaţională). De asemenea am ales şi un indicator suplimentar pe care îl considerăm relevant pentru

analiza evoluţiei durabile: PIB/loc.

Tabel3. Evoluţia libertăţii economice în ţările UE 1995 2000 2004 2007 2010 2011 2012 2013

Franţa 64,4 57,4 60,9 62,1 64,2 64,6 63,2 64,1

Germania 69,8 65,7 69,5 70,8 71,1 71,8 71 72,8

Polonia 50,7 60 58,7 58,1 63,2 64,1 64,2 66

Slovenia - 58,1 59,2 60,1 64,7 64,6 62,9 61,7

România 42,9 52,1 50 61,2 64,2 64,7 64,4 65,1

Bulgaria 50 47,3 59,6 62,7 62,3 64,9 64,7 65

Sursa: tabel creat de autori , datele fiind preluate din Indicele Libertăţii Economice, publicat pe site-ul

www.heritage.org

http://www.heritage.org/http://www.heritage.org/http://www.heritage.org/


9/12


Pentru a desprinde concluziile într-un mod facil , am recurs la reprezentarea grafică a datelor,

reprezentare ce poate fi observată în Figura 1:

Fig 1. Evoluţia libertăţii economice în ţările UE Sursa: construcţia autorului

Din analiza graficului reiese ca ţările membre fondatoare UE, au un nivel foarte ridicat al valorii

libertăţii economice de-a lungul timpului, chiar dacă acesta este aproximativ constant în fiecare an. După

anul 1995, Polonia a înregistrat o creştere masivă a valorii libertăţii economice, de la 50,7 la 60, în decursul

a 5 ani, acest lucru având loc datorită căderii regimului comunist şi a trecerii la economia de piaţă şi la

schimburile libere. Putem deduce din tabelul 3 că în România a avut loc o creştere semnificativă a libertăţii

economice după aderarea la UE ajungând în prezent la o valoare de 65,1. Se poate observa că Germania se

află în topul clasamentului libertăţii economice în anul 2013 cu o valoare de 72,8, ea deţinând de asemenea

una dintre cele mai mari valori ale indicelui bunăstării umane conform tabelului 2.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

1995 2000 2004 2007 2010 2011 2012 2013

Franţa

Germania

Polonia

Slovenia

România

Bulgaria


10/12


Ne propunem să scoatem în evidenţă legătura dintre libertatea economică şi dezvoltarea durabilă

prin intermediului PIB-ului/loc în ţările prezente în eşantion. La fel ca în situaţia anterioară, am creat ungrafic care să reprezinte cât mai bine rezultatele analizei. Acest lucru se poate observa în Figura 2

Fig 2. Evoluţia PIB-ului/loc în ţările UE. Sursa: date preluate de pe site-ul www.tradingeconomics.com

În urma analizei graficului, putem spune că Franţa şi Germania ocupă primele poziţii în ierarhizarea

propusă. Pe următoarele locuri se află Slovenia, urmată de Polonia. Ţările cu un nivel scăzut al PIB-ului sunt

România şi Bulgaria care au înregistrat o evoluţie aproximativ similară pe parcursul anilor. Se poate observa

că a existat o creştere a PIB-ului prezentă în toate ţările după aderarea la UE în funcţie de valul de aderare.

Astfel membrii fondatori, care sunt incluşi în categoria ţărilor cu un grad crescut de libertate, prezintă un

nivel superior al PIB-ului faţă de ţările care au aderat în ultimul val a căror valori sunt mult mai scăzute.

Legătura dintre libertatea economică şi dezvoltarea durabilă este evidentă. Pe măsură ce creşte

libertatea economică, creşte şi venitul pe locuitor, iar un nivel ridicat al bunăstării umane duce la o

preocupare crescută faţă de mediul înconjurător şi la o conservare a resurselor mai eficientă . Este

neîndoielnic că aderarea la Uniunea Europeană a jucat unul dintre cele mai importante roluri în crearea unuicadru economic, social şi politic favorabil dezvoltării durabile şi libertăţii economice.

1995 2000 2004 2006 2008 2010 2011 2012

Franta 19121.9 21194.2 22157.4 22797.2 23584.6 22667.8 22884.9 23016.8

Germania 20714.1 22428.9 23115.4 23564.3 25297.3 24368.2 25329.3 26080.5

Polonia 3190.97 4249.8 4780.65 5223.68 5832.47 6331.61 6575.14 6854.46

Slovenia 7794.99 9595.5 11013.4 11930.4 13377.9 12613.6 12705.7 12688.6

Romania 1621.72 1615.93 1991.65 2260.22 2595.6 2606.87 2636.29 2633.02

Bulgaria 1514.14 1456.37 1896.77 2176.64 2493.74 2527.32 2546.41 2618.23

0

5000

1000015000

20000

25000

30000

http://www.tradingeconomics.com/http://www.tradingeconomics.com/http://www.tradingeconomics.com/http://www.tradingeconomics.com/


11/12


Concluzie

În concluzie putem afirma că libertatea alegerilor, a schimburilor voluntare influenţează direct

nivelul libertăţii economice care este strâns legat de gradul performanţelor economice. Rezultatele

cercetărilor au subliniat existenţa unei legaturi semnificative între nivelul de libertate economică şi nivelul

de dezvoltare durabilă al unei ţări. Conservarea eficientă a resurselor pentru a oferi generaţiilor viitoare

şanse egale în utilizarea lor, reprezintă obiectivul principal al dezvoltării durabile. Acesta nu se poate realiza

fără manifestarea interesului de către oameni faţă de mediul înconjurător.Interes ce poate fi “hrănit” numai

în condiţia unui grad ridicat al bunăstării umane, oferit de un venit consistent care creşte odată cu nivelul de

libertate economică.

Dezvoltarea durabilă nu este un scop în sine, ci un mijloc pentru a stimula progresul tehnic şi economic, prin

distribuirea mai echitabilă a efectelor sale asupra generaţiilor prezente şi viitoare. Problematica dezvoltăriidurabile a rămas şi va rămâne în actualitatea preocupărilor mondiale mai ales datorită discrepanţei care

există între recunoaşterea teoretică a importanţei acesteia şi rezultatele concrete înregistrate până în prezent,

subsumate ideii de progres social.


12/12


Bibliografie

1. Balcerowicz, L. (1995) “Socialism, Capitalism, Transformation”, Oxford University Press, USA

2.

Bauer, P. (1957) “Economic Analysis Policy in Underdeveloped Countries”, Duke University

Press

3.

Bauer, P. (1984) “Market Order and State Planning”

4.

Fraser Institute (2003) “Increasing economic freedom leads to greater democracy and prosperity

according to new report”. Date disponibile pe: www.freetheworld.com

5. Friedman, M. (1962) “Capitalism and Freedom”, University of Chicago Press, Chicago

6. Georgescu, G. (1995) “Reforma economică şi dezvoltarea durabilă” Editura Economică,

Bucureşti

7.

Heritage Foundation (2008) “Index of Economic Freedom”. Date disponibile pe:

http://www.heritage.org/Index/Explore.aspx

8. Lawson, R.; Gwartney, J.D. (1996) “Economic Freedom of the World”, Annual Report

9. Platon, V. (1997) “Protecţia mediului şi dezvoltarea economică”, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti

10. Pohoaţă, I. (2005) “Dezvoltarea durabilă şi politica de mediu în UE”, Editura Universităţii

Alexandru Ioan Cuza, Iaşi

11. Pohoaţă, I. (2012) “Strategii şi politici europene de dezvoltare durabilă”, Centrul de Studii

Europene, Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi

12.

Popescu, I.; Bondrea, A.; Constantinescu, M.; (2005) “Dezvoltarea Durabilă: O perspectivăromânească”, Editura Economică, Bucureşti

13. Sen, A. (2004) “Libertatea ca dezvoltare”, Editura Economică, Iaşi

14. Sustainable Society Foundation (2012) Sustainable Society Index SSI – 2012. Date disponibile

pe: http://www.sustainablesocietyindex.com/Datasheet_SSI_2012.xls

15. Ştefănescu, F. (2007) “Dezvoltarea durabilă şi calitatea vieţii”, Editura Universităţii, Oradea
http://www.freetheworld.com/http://www.freetheworld.com/http://www.freetheworld.com/http://www.heritage.org/Index/Explore.aspxhttp://www.heritage.org/Index/Explore.aspxhttp://www.sustainablesocietyindex.com/Datasheet_SSI_2012.xlshttp://www.sustainablesocietyindex.com/Datasheet_SSI_2012.xlshttp://www.sustainablesocietyindex.com/Datasheet_SSI_2012.xlshttp://www.sustainablesocietyindex.com/Datasheet_SSI_2012.xlshttp://www.heritage.org/Index/Explore.aspxhttp://www.freetheworld.com/

exemplu fisa de analiza dezvoltare durabila (1)

Documents