MANUAL DE POLITICI CONTABILE

CUPRINSCUPRINS1CAPITOLUL I. INFORMAII GENERALE31.1. OBIECTIV31.2. POLITICI CONTABILE31.3. CADRUL GENERAL DE RAPORTARE51.3.1. Organizarea si conducerea contabilitati51.3.2. Registrele de contabilitate51.3.3. Situatiile financiare anuale61.4. PRINCIPII CONTABILE71.5. REGULI GENERALE DE EVALUARE81.5.1. Evaluarea la data intrrii n societate81.5.2. Evaluarea cu ocazia inventarierii81.5.3. Evaluarea la ncheierea exercitiului financiar81.5.4. Evaluarea la data ie irii din entitate91.6. EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI BILANULUI91.7. CORECTAREA ERORILOR CONTABILE101.8. PRILE AFILIATE10CAPITOLUL II. POLITICI CONTABILE PRIVIND ACTIVELE IMOBILIZATE112.1. GENERALITI112.2. POLITICI CONTABILE PRIVIND IMOBILIZRILE NECORPORALE122.2.1. Clasificri, definitii122.2.2. Recunoasterea si evaluarea initial132.2.3. Evaluarea ulterioar recunoasterii initiale142.2.4. Amortizarea imobilizrilor necorporale142.2.5. Cedarea142.2.6. Evaluarea la data bilantului152.2.7. Prezentarea informatiilor152.3. POLITICI CONTABILE PRIVIND IMOBILIZRILE CORPORALE152.3.1. Definitii, clasificri152.3.2. Recunoasterea initial152.3.3. Evaluarea initial162.3.4. Cheltuieli ulterioare162.3.5. Evaluarea ulterioar recunoasterii initiale172.3.6. Amortizarea172.3.7. Cedarea si casarea182.3.8. Deprecierea182.3.9. CompensaTii de la terti192.3.10. Evaluarea la data bilantului192.3.11. Prezentarea n situatiile financiare192.3.12. Situatii statistice192.4. POLITICI CONTABILE PRIVIND IMOBILIZRILE FINANCIARE202.4.1. Definitie, clasificri202.4.2. Evaluarea initial202.4.3. Evaluarea la data bilantului202.5. POLITICI CONTABILE PRIVIND LEASING UL202.5.1. Definitii, concepte-cheie20CAPITOLUL III. POLITICI CONTABILE PRIVIND ACTIVELE CIRCULANTE213.1. GENERALITI213.2. POLITICI CONTABILE PRIVIND STOCURILE223.2.1. Definitie, clasificri223.2.2. Evaluarea stocurilor243.2.3. Costul stocurilor243.2.4. Valoarea realizabil net26MANUAL DE POLITICI CONTABILE

3.2.5. Recunoasterea drept cheltuial263.2.6 Prevederi privind calculatia costurilor273.2.7. Prezentarea informatiilor283.3. POLITICI CONTABILE PRIVIND CREANELE283.3.1. Definitii si clasificri283.3.2. Evaluarea creantelor293.3.3. Garantarea, cesionarea si factoringul293.4. CASA si CONTURI LA BNCI303.5. INVESTIII PE TERMEN SCURT30CAPITOLUL IV. POLITICI CONTABILE PRIVIND DATORIILE PE TERMEN SCURT304.1. Definitii, clasificri304.2. Evaluare32CAPITOLUL V. POLITICI CONTABILE PRIVIND DATORIILE PE TERMEN LUNG325.1. Definitii, clasificri325.2. Evaluare32CAPITOLUL VI. POLITICI CONTABILE PRIVIND PROVIZIOANELE336.1. Definitii, concepte-cheie336.2. Recunoastere336.3. Estimare346.4. Prezentare si descriere34CAPITOLUL VII. POLITICI CONTABILE PRIVIND SUBVENIILE347.1. Definitii si concepte-cheie347.2. Subventii aferente activelor357.3. Subventii aferente veniturilor35CAPITOLUL VIII. POLITICI CONTABILE PRIVIND CAPITALUL si REZERVELE358.1.CAPITAL358.2. REZERVE DIN REEVALUARE368.3. ALTE REZERVE36CAPITOLUL IX. POLITICI CONTABILE PRIVIND VENITURILE, CHELTUIELI, REZULTAT369.1. VENITURI369.1.1. Definitii, clasificri369.1.2. Recunoasterea veniturilor379.1.3. Evaluarea veniturilor389.2. CHELTUIELI389.3. REZULTAT39CAPITOLUL X. POLITICI CONTABILE PRIVIND PRILE AFILIATE3910.1. Definitii, concepte-cheie3910.2. Necesitatea prezentrii informatiilor referitoare la tranzactiile cu partile afiliate4010.3. Prezentare si descriere40CAPITOLUL XI. ANGAJAMENTE si ALTE ELEMENTE EXTRABILANIERE4111.1. Definitii, generalitTi4111.2. Prezentarea informatiilor42CAPITOLUL XII. MONOGRAFIE CONTABILA PRIVIND PRINCIPALELE OPERATIUNI EC.4212.1.Imobilizari necorporale ...4212.2 Imobilizari corporale ...43 12.3 Imobilizari financiare ..45 12.4 Active circulante..45 12.4.1.Stocuri.....45 12.4.2 Creante...46 12.4.3 Investitii pe termen scurt ..47 12.4.4 Casa si conturi la banci .............47 12.5 Datorii.48 12.6 Provizioane.51 12.7 Capital si reserve.51 12.8 Venituri si cheltuieli51 MANUAL DE POLITICI CONTABILE

CAPITOLUL I. INFORMAII GENERALE1.1. OBIECTIVObiectivul acestui manual de politici contabile este de a stabili politicile, principiile si tratamentele contabileaplicate SC cu sediul in ., nregistrat la ONRC sub nr.

J , CUI ...,numit n prezentul manual entitate, n scopul sporirii gradului de relevant

si ncredere al situatiilor financiare, precum si gradului de comparabilitate a acestor situatii financiare n timp, dar si cu situatiile financiare ale altor societti.1.2. POLITICI CONTABILEPoliticile contabile reprezint principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la ntocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.Conducerea entitatii a stabilit politicile contabile pentru operatiunile derulate, descrise n prezentul manual. Aceste politici au fost elaborate avnd n vedere specificul activitatii si strategia adoptat de entitate.Politicile contabile au fost elaborate astfel nct s se asigure furnizarea, prin situatiile financiare anuale, a unor informatii:a) relevante pentru nevoile utilizatorilor n luarea deciziilor economice; b) credibile, n sensul c: reprezint fidel activele, datoriile, pozitia financiar si profitul sau pierderea societtii; sunt neutre, lipsite de influente; sunt prudente; sunt complete sub toate aspectele semnificative. O dat ce politicile contabile ale entitatii au fost stabilite n mod adecvat, este important ca acestea s nu fie modificate n timp. Astfel, se asigur o baz consecvent, de la un an la altul, de raportare a rezultatelor, care vor putea fi comparate cu u urinT de ctre utilizatori. Aceasta nseamn c orice variatie a rezultatelor, de la un an la altul, reflect fluctuatii reale ale activitatii societtii, si nu reprezint doar influenta modificrilor contabile. Utilizatorii vor putea, prin urmare, s detecteze tendinTe pe termen lung ale rezultatelor si fluxurilor de numerar ale societtii.De aceea, dac exist modificri aduse politicilor contabile, este necesar ca ele s fie evidentiate n notele explicative, pentru ca utilizatorii s poat analiza: corectitudinea si necesitatea noii politici contabile; influenta politicii asupra rezultatelor raportate, aferente perioadei; si tendinta real a rezultatelor activitatii ntreprinderii. Politicile contabile ale entitatii cuprind, dar nu se limiteaz la urmtoarele aspecte: recunoasterea veniturilor; principiile de consolidare; combinrile de ntreprinderi; asocierile n participatie; recunoasterea si amortizarea activelor corporale si necorporale; capitalizarea costurilor ndatorrii si a altor cheltuieli; contractele de constructii; investitiile n bunuri imobiliare; instrumentele si investitiile financiare; operatiunile de leasing; costurile de cercetare si dezvoltare; stocurile; impozitele, inclusiv impozitele amnate; provizioanele; conversia valutar si acoperirea riscului valutar; definirea segmentelor de activitate si a zonelor geografice si baza de alocare a costurilor pe segmente; definirea numerarului si a echivalentelor de numerar; subventiile guvernamentale. A. Modificri n politicile contabile MANUAL DE POLITICI CONTABILE

Modificarea politicilor contabile este permis doar dac este cerut de lege sau are ca rezultat informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile entitatii.Entitatea trebuie s mentioneze n notele explicative orice modificri ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii s poat aprecia dac noua politic contabil a fost aleas n mod adecvat, efectul modificrii asupra rezultatelor raportate ale perioadei si tendinta real a rezultatelor activitatii societtii.Nu se consider modificri ale politicilor contabile:a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii care difer ca fond de evenimentele sau tranzactiile produse anterior;b) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative.Dac societatea se afl ntr-una din situatiile urmtoare:- modificarea voluntar ntr-o politic contabil are un efect asupra perioadei curente sau asupra oricrei alte perioade anterioare,- ar fi avut un efect asupra acelei perioade cu exceptia faptului c este imposibil de determinat valoarea ajustrii, sau- ar putea avea un efect asupra acelei perioade cu exceptia faptului c este imposibil de determinat valoarea ajustrii, sau- ar putea avea un efect asupra perioadelor viitoare, atunci, ea va prezenta:a) natura modificrii n politica de contabilitate; b) motivele pentru care aplicarea noii politici contabile ofer informatii credibile si mai relevante; c) pentru perioada curent si pentru fiecare perioad anterioar prezentat, n msura n care este posibil, valoarea ajustrii: pentru fiecare element afectat al situatiei financiare; pentru rezultatele de baz si diluate pe actiune (acolo unde e cazul). d) suma ajustrilor aferente perioadelor de dinaintea celor prezentate n msura n care este posibil; e) dac aplicarea retroactiv este imposibil pentru o anume perioad anterioar, sau pentru perioade de dinaintea celor prezentate, circumstantele care au condus la existenta acelei conditi si o descriere a modului si a momentului n care modificarea politicii contabile a fost aplicat. B. Modificri n estimrile contabile Ca rezultat al incertitudinilor inerente n desf urarea activitatilor, multe elemente ale situatiilor financiare ntocmite de entitate nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Procesul de estimare implic rationamente bazate pe cele mai recente informatii credibile pe care societatea le are la dispozitie.Se pot solicita, de exemplu, estimri ale: clientilor incerti; uzurii morale a stocurilor; valorii juste a activelor si datoriilor financiare; duratei de viat utile, precum si a modului preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare ncorporate n activele amortizabile; obligatiilor privind garantiile. Utilizarea unor estimri rezonabile reprezint o parte esenTial a ntocmirii situatiilor financiare si nu submineaz credibilitatea acestora.O estimare poate necesita o revizuire dac au loc schimbri privind circumstantele pe care s-a bazat aceast estimare sau ca urmare a unor noi informatii sau experiente ulterioare. Prin natura ei, revizuirea estimrii nu are legtur cu perioadele anterioare si nu reprezint corectarea unei erori.O modificare n baza de evaluare aplicat reprezint o modificare n politica de contabilitate si nu reprezint o modificare n estimrile contabile. Cnd este dificil s se disting ntre o modificare a politicii contabile si o modificare a unei estimri contabile, modificarea este tratat ca o modificare a estimrii contabile.Efectul unei modificri a unei estimri contabile se va recunoa te prospectiv prin includerea ei n profitul sau pierderea:a) perioadei n care are loc modificarea, dac aceasta afecteaz numai respectiva perioad; sau b) perioadei n care are loc modificarea si a perioadelor viitoare, dac modificarea are efect si asupra acestora. n msura n care o modificare n estimrile contabile d na tere la modificri ale activelor si datoriilor, sau elementelor legate de capitaluri proprii, se va recunoa te prin ajustarea valorilor contabile a elementelor conexe de active, datorii sau capitaluri proprii n perioada modificrii.MANUAL DE POLITICI CONTABILE

1.3. CADRUL GENERAL DE RAPORTARE1.3.1. Organizarea si conducerea contabilitatiEntitatea are obligatia s organizeze si s conduc contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiar, potrivit Legii contabilitati 82/1991 republicate, si contabilitatea de gestiune adaptat la specificul activitatii.Contabilitatea, ca activitate specializat n msurarea, evaluarea, cunoa terea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor juridice si fizice trebuie s asigure nregistrarea cronologic si sistematic, prelucrarea, publicarea si pstrarea informatiilor cu privire la pozitia financiar, performanta financiar si fluxurile de trezorerie, att pentru cerinTele interne ale acestora, ct si n relaTiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile publice si alTi utilizatori.Contabilitatea se tine n limba romn si n moneda national.Contabilitatea operatiunilor efectuate n valut se tine att n moneda national, ct si n valut, potrivit reglementrilor elaborate n acest sens.Orice operatiune economico-financiar efectuat se consemneaz n momentul efecturii ei ntr-un document care st la baza nregistrrilor n contabilitate, dobndind astfel calitatea de document justificativ.Documentele justificative care stau la baza nregistrrilor n contabilitate angajeaz rspunderea persoanelor care le-au ntocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au nregistrat n contabilitate, dup caz.Entitatea are obligatia s efectueze inventarierea general a elementelor de activ si de pasiv deTinute la nceputul activitatii, cel putin o dat pe an pe parcursul functionrii lor, n cazul fuziunii sau ncetrii activitatii, precum si n alte situatii prevzute de lege.Rezultatul inventarierii se nregistreaz n contabilitate potrivit reglementrilor contabile aplicabile.Documentele oficiale de prezentare a situatiei economico-financiare a entitatii sunt situatiile financiare anuale, stabilite potrivit legii, care trebuie s ofere o imagine fidel a pozitiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desf urat.Rspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitati entitatii revine administratorului.Entitatea organizeaz si conduce contabilitatea n compartimente distincte, conduse de ctre directorul economic, care are studii economice superioare si care rspunde mpreun cu personalul din subordine de organizarea si conducerea contabilitati, n conditile legii. Contabilitatea imobilizrilor se tine pe categorii si pe fiecare obiect de evident. Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric, n conditile stabilite de reglementrile legale. nregistrarea n contabilitate a elementelor de activ se face la costul de achizitie, de productie sau la valoarea just pentru alte intrri dect cele prin achizitie sau productie, dup caz. Creantele si datoriile se nregistreaz n contabilitate la valoarea nominal. Valoarea actiunilor emise sau a altor titluri, precum si vrsmintele efectuate n contul capitalului subscris se reflect distinct n contabilitate. Contabilitatea clientilor si furnizorilor, a celorlalte creante si obligatii se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoan fizic sau juridic. Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dup natura sau destinatia lor, dup caz. Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dup natura sau sursa lor, dup caz. n contabilitate, profitul sau pierderea se stabile te cumulat de la nceputul exercitiul ui financiar. nchiderea conturilor de venituri si cheltuieli se efectueaz, de regul, la sfr itul exercitiului financiar. Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la nchiderea acestuia. Repartizarea profitului se nregistreaz n contabilitate pe destinatii, dup aprobarea situatiilor financiare anuale. Pierderea contabil reportat se acoper din profitul exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve si capital social, potrivit hotrrii adunrii generale a actionarilor sau asociatilor.1.3.2. Registrele de contabilitateRegistrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare. ntocmirea, editarea si pstrarea registrelor de contabilitate ale entitatii se efectueaz conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice. Registrele de contabilitate se utilizeaz n strict concordanT cu destinatia acestora si se prezint n mod ordonat si astfel completate nct s permit, n orice moment, identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate.Pentru verificarea nregistrrii corecte n contabilitate a operatiunilor efectuate se ntocme te balanta de verificare lunar.MANUAL DE POLITICI CONTABILE

ntruct societatea utilizeaz sisteme informatice de prelucrare automat a datelor, are obligatia s asigure prelucrarea datelor nregistrate n contabilitate n conformitate cu normele contabile aplicate, controlul si pstrarea acestora pe suporturi tehnice.nregistrarea n contabilitate a operatiunilor determinate de fuziunea, divizarea sau ncetarea, potrivit legii, a activitatii entitatii se face pe baza documentelor corespunztoare ntocmite n asemenea situatii.Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare, precum si documentele justificative care stau la baza nregistrrilor n contabilitatea financiar se pstreaz n arhiva societtii timp de 10 ani, cu ncepere de la data ncheierii exercitiului financiar n cursul cruia au fost ntocmite, cu exceptia statelor de salarii, care se pstreaz timp de 50 de ani.n caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua msuri de reconstituire a acestora n termen de maximum 30 de zile de la constatare, potrivit reglementrilor emise n acest scop.1.3.3. Situatiile financiare anualeDocumentele oficiale de prezentare a situatiei economico-financiare a entitatii sunt situatiile financiare anuale, stabilite potrivit legii, care trebuie s ofere o imagine fidel a pozitiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desf urat de societate.ExerciTiul financiar reprezint perioada pentru care trebuie ntocmite situatiile financiare anuale si coincide cu anul calendaristic. Durata exercitiului financiar este de 12 luni si coincide cu anul calendaristic.Entitatea aplic Reglementrile contabile conforme cu Directiva a IV-a a ComunitTilor Economice Europene. Intrucat la data bilantului, entitatea a depsit dou dintre urmtoarele trei criterii, denumite criterii de mrime: total active: 3 650 000 EUR cifra de afaceri net: 7 300 000 EUR numr mediu de salariati n cursul exercitiului financiar: 50, ntocme te situatii financiare anuale care cuprind : bilant; cont de profit si pierdere; situatia modificrilor capitalului propriu; situatia fluxurilor de trezorerie; note explicative la situatiile financiare anuale Notele contin informatii n plus fat de cele prezentate n bilant, contul de profit si pierdere, situatia modificrilor capitalului propriu si situatia fluxurilor de trezorerie. n note se prezint descrieri narative sau mpartiri ale elementelor prezentate n situatiile financiare si informatii legate de elemente care nu sunt recunoscute n situatiile financiare.Pentru situatiile financiare ntocmite potrivit Reglementrilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a ComunitTilor Economice Europene, ncadrarea n criteriile de mrime mentionate mai sus, se efectueaz pe baza indicatorilor determinaTi din situatiile financiare ale anului anterior celui pentru care se efectueaza inchiderea exercitiului.ntruct, pe baza indicatorilor determinaTi din situatiile financiare ale anului 2005, entitatea se ncadreaz n criteriile de mrime mentionate mai sus, entitatea ntocme te situatii financiare anualecare cuprind: bilant; cont de profit si pierdere; situatia modificrilor capitalului propriu; situatia fluxurilor de trezorerie. Situatiile financiare anuale constituie un tot unitar si trebuie nsoTite de o declaratie scris a conducerii entitatii prin care si asum rspunderea pentru ntocmirea situatiilor financiare anuale si confirm c:a) politicile contabile utilizate la ntocmirea situatiilor financiare anuale sunt n conformitate cu reglementrile contabile aplicabile;b) situatiile financiare anuale ofer o imagine fidel a pozitiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desf urat;c) persoana juridic si desf oar activitatea n condit de continuitate.Situatiile financiare anuale sunt supuse auditului financiar, care se efectueaz de ctre auditori financiari, persoane fizice sau juridice autorizate, potrivit legii.Sunt supuse, de asemenea, auditului financiar situatiile financiare ntocmite cu ocazia fuziunii, divizrii sau ncetrii activitatii.Deoarece societatea organizeaz contabilitatea n partid dubl, ea trebuie s publice situatiile financiare anuale. Fac obiectul publicrii situatiile financiare anuale, raportul administratorilor si raportul de audit.actionarii si angajatii entitatii au dreptul s se informeze n legtur cu situatiile financiare anuale la sediul social al societtii, fr nici o discriminare.MANUAL DE POLITICI CONTABILE

Situatiile financiare anuale se pstreaz timp de 50 de ani.n caz de ncetare a activitatii societtii, situatiile financiare anuale, precum si registrele si celelalte documente se predau la arhivele statului, n conformitate cu prevederile legale n materie.Pentru asigurarea informatiilor destinate sistemului institutional al statului, un exemplar al situatiilor financiare anuale se depune la Oficiul Registrului Comertului, astfel: societatea care aplic reglementri contabile conforme cu directivele europene, n termen de 120 de zile de la ncheierea exercitiului financiar;Situatiile financiare anuale ntocmite sunt auditate potrivit legii..1.4. PRINCIPII CONTABILEElementele prezentate n situatiile financiare anuale ale entitatii se evalueaz n conformitate cu principiile contabile generale, conform contabilitati de angajamente. Astfel, efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cnd tranzactiile si evenimentele se produc ( si nu pe msur ce trezoreria sau echivalentul su este ncasat sau pltit) si sunt nregistrate n contabilitate si raportate n situatiile financiare ale perioadelor aferente.1. Principiul continuittii activitatii. Trebuie s se prezume c societatea si desf oar activitatea pe baza principiului continuittii activitatii. Acest principiu presupune c societatea si continu n mod normal functionarea, fr a intra n stare de lichidare sau reducere semnificativ a activitatii. Dac administratorii societtii au luat cuno tinT de unele elemente de nesiguranT legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a- si continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate n notele explicative. n cazul n care situatiile financiare anuale nu sunt ntocmite pe baza principiului continuittii, aceast informatie trebuie prezentat, mpreun cu explicatii privind modul de ntocmire a acestora si motivele care au stat la baza deciziei conform creia societatea nu si mai poate continua activitatea.2. Principiul permanentei metodelor. Metodele de evaluare trebuie aplicate n mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul.3. Principiul prudentei. Evaluarea trebuie fcut pe o baz prudent i, n special: poate fi inclus numai profitul realizat la data bilantului; trebuie s se tin cont de toate datoriile aprute n cursul exercitiul financiar curent sau al unui exercitiu precedent, chiar dac acestea devin evidente numai ntre data bilantului si data ntocmirii acestuia; trebuie s se tin cont de toate datoriile previzibile si pierderile potentiale aprute n cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu financiar precedent, chiar dac acestea devin evidente numai ntre data bilantului si data ntocmirii acestuia; trebuie s se tin cont de toate deprecierile, indiferent dac rezultatul exercitiului financiar este pierdere sau profit. 4. Principiul independentei exercitiului. Trebuie s se tin cont de veniturile si cheltuielile aferente exercitiului financiar, indiferent de data ncasrii sau pltii acestor venituri si cheltuieli.5. Principiul evalurii separate a elementelor de activ si de datorii. Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.6. Principiul intangibilittii. Bilantul de deschidere pentru fiecare exercitiu financiar trebuie s corespund cu bilantul de nchidere al exercitiului financiar precedent.7. Principiul necompensrii. Orice compensare ntre elementele de activ si de datorii sau ntre elementele de venituri si cheltuieli este interzis. Eventualele compensri ntre creante si datorii ale societtii fat de acela si agent economic pot fi afectate cu respectarea prevederilor legale, numai dup nregistrarea n contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea integral.8. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si contul de profit si pierdere se face Tinnd seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate si nu numai de forma juridic a acestora.9. Principiul pragului de semnificatie. Elementele de bilant si de cont de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe pot fi combinate dac: acestea reprezint o sum nesemnificativ sau o astfel de combinare ofer un nivel mai mare de claritate, cu condita ca elementele astfel combinate s fie prezentate separat n notele explicative.Abateri de la principiile contabile generale pot fi efectuate n cazuri exceptionale. Orice astfel de abateri trebuie prezentate n notele explicative, precum si motivele care le-au determinat, mpreun cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau pierderii.MANUAL DE POLITICI CONTABILE

1.5. REGULI GENERALE DE EVALUAREElementele prezentate n situatiile financiare anuale se evalueaz, n general, pe baza principiului costului de achizitie sau al costului de productie.1.5.1. Evaluarea la data intrrii n societateLa data intrrii n societate, bunurile se evalueaz si se nregistreaz n contabilitate la valoarea de intrare, care se stabile te astfel:c) la cost de achizitie pentru bunurile procurate cu titlu oneros; d) la cost de productie pentru bunurile produse n entitate; e) la valoarea de aport, stabilit n urma evalurii pentru bunurile reprezentnd aport la capitalul social; f) la valoarea just pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit. n ultimele dou cazuri, valoarea de aport i, respectiv, valoarea just, se substituie costului de achizitie.Prin valoare just seintelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunvoie ntre parti aflate n cuno tinT de cauz, n cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumprare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridic le poate recupera de la autorittile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective.Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie.Costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizrilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei si anume: materiale directe, energie consumat n scopuri tehnologice, manoper direct si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocat n mod rational ca fiind legat de fabricatia acestora.n costul de productie poate fi inclus o proporTie rezonabil din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, n msura n care acestea sunt legate de perioada de productie.Urmtoarele reprezint exemple de costuri care nu trebuie incluse n costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei n care au survenit, astfel: pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie nregistrate peste limitele normal admise; cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor n care aceste costuri sunt necesare n procesul de productie, anterior trecerii ntr-o nou faz de fabricatie; regiile (cheltuielile) generale de administraTie care nu particip la aducerea stocurilor n forma si locul final; costurile de desfacere. Dobnda la capitalul mprumutat pentru finanTarea achizitiei, constructiei sau productiei de active cu ciclu lung de fabricatie poate fi inclus n costurile de productie, n msura n care aceasta este legat de perioada de productie. n cazul includerii dobnzii n valoarea activelor, aceasta trebuie prezentat n notele explicative. Prin activ cu ciclu lung de fabricatie seintelege un activ care solicit n mod necesar o perioad substanTial de timp pentru a fi gata n vederea utilizrii sau pentru vnzare.1.5.2. Evaluarea cu ocazia inventarieriiEvaluarea elementelor de activ si de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit reglementrilor legale si normelor emise n acest sens de Ministerul Finantelor Publice.1.5.3. Evaluarea la ncheierea exercitiului financiarLa ncheierea exercitiului financiar, elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evalueaz si se reflect n situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, pus de acord cu rezultatele inventarierii.n acest scop, valoarea de intrare se compar cu valoarea stabilit pe baza inventarierii, denumit valoare de inventar. n acest caz, se vor avea n vedere, printre altele:a) pentru elementele de activ, diferentele constatate n minus ntre valoarea de inventar si valoarea contabil net a elementelor de activ se nregistreaz n contabilitate pe seama unei amortizri suplimentare, n cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibil sau se efectueaz o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci cnd deprecierea este reversibil, aceste elemente mentinndu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferentele constatate n plus ntre valoarea de inventar si valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se nregistreaz n contabilitate, pe seama elementelor corespunztoare de datorii.MANUAL DE POLITICI CONTABILE

La fiecare dat a bilantului:a) elementele monetare exprimate n valut (disponibilitti si alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele bancare, creante si datorii n valut) trebuie evaluate si raportate utiliznd cursul de schimb comunicat de Banca national a Romniei si valabil la data ncheierii exercitiului financiar. Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, ntre cursul de la data nregistrrii creantelor sau datoriilor n valut sau cursul la care au fost raportate n situatiile financiare anterioare si cursul de schimb de la data ncheierii exercitiului financiar, se nregistreaz la venituri sau cheltuieli financiare, dup caz.b) pentru creantele si datoriile exprimate n lei, a cror decontare se face n functie de cursul unei valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezult din evaluarea acestora se nregistreaz la venituri sau cheltuieli financiare, dup caz.c) elementele nemonetare achizitionate cu plata n valut si nregistrate la cost istoric (imobilizri, stocuri) trebuie raportate utiliznd cursul de schimb de la data efecturii tranzactiei.d) elementele nemonetare achizitionate cu plata n valut si nregistrate la valoarea just trebuie raportate utiliznd cursul de schimb existent la data determinrii valorilor respective.Prin elemente monetare seintelege disponibilittile bne ti si activele / datoriile de primit / de pltit n sume fixe sau determinabile.Evenimentele care apar dup data bilantului pot furniza informatii suplimentare referitoare la perioada raportat fat de cele cunoscute la data bilantului. Dac situatiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta si informatiile suplimentare.1.5.4. Evaluarea la data ie irii din entitateLa data ie irii din entitate sau la darea n consum, bunurile se evalueaz si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.1.6. EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI BILANULUIDefinitieEvenimentele ulterioare datei bilantului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile care au loc ntre data bilantului si data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare.Pot fi identificate dou situatii:a) entitatea obtine informatii suplimentare fat de cele existente la data bilantului, pentru evenimente care avuseser deja loc la data bilantului. Dac informatiile suplimentare conduc la necesitatea nregistrrii n contabilitate a unor venituri sau cheltuieli, pentru prezentarea unei imagini fidele, trebuie efectuate aceste nregistrri;b) entitatea obtine informatii pentru evenimente petrecute ulterior datei situatiilor financiare, dar a cror prezentare este necesar pentru utilizatorii de informatii. n aceast situatie, informatiile respective se prezint n notele explicative, fr efectuarea unor nregistrri n contabilitate.Exemple de evenimente ulterioare datei bilantului, care trebuie reflectate n situatiile financiare anuale pot fi urmtoarele: rezolvarea unui litigiu ulterior datei bilantului impune ajustarea unui provizion deja recunoscut sau recunoa terea unui nou provizion; insolvenTa unui client, nregistrat ulterior datei bilantului, confirm c la data bilantului exista o pierdere aferent unei creante comerciale i, n consecinT, societatea trebuie s ajusteze valoarea contabil a creantei comerciale; primirea de informatii dup data bilantului, care semnaleaz c un activ a fost depreciat sau c o pierdere anterioar din depreciere trebuie ajustat.( ex. Falimentul unui client care intervine ulterior datei bilantului, confirm, de obicei, existenTa unei pierderi la data bilantului, iar cedarea stocurilor dup data bilantului ofer dovezi (chiar dac nu ntotdeauna concludente ) privind valoarea lor net realizabil la data bilantului; determinarea, dup data bilantului, a costului activelor achizitionate sau determinarea ncasrilor din activele cedate la data bilantului; descoperirea fraudelor sau erorilor, dup data bilantului, care arat c situatiile financiare au fost incorecte la sfr itul anului , nainte de ajustare.Un exemplu de eveniment ulterior datei bilantului pentru care nu se fac ajustri ale situatiilor financiare anuale este diminuarea valorii de piata a valorilor mobiliare, n intervalul de timp dintre data bilantului si data la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare.MANUAL DE POLITICI CONTABILE

Entitatea trebuie s prezinte data la care situatiile financiare au fost autorizate pentru publicare, precum si cine a dat aceast autorizare. Comunicarea acestei date este foarte important pentru utilizatorii situatiilor financiare, pentru c ea indic si faptul c evenimentele ulterioare acestei date nu sunt reflectate n respectivele situatii financiare.n cazul n care entitatea prime te, dup data bilantului, informatii despre circumstante care existau la data bilantului, va trebui s actualizeze prezentarea acestor circumstante n situatiile financiare conform noilor informatii.n cazul n care evenimentele ulterioare datei bilantului, care nu necesit ajustare, au o importanT semnificativ, neprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizatorilor situatiilor financiare de a face evaluri si de a lua decizii corecte pe baza acestor situatii.Exemple de evenimente ulterioare datei bilantului care nu necesit ajustare, ce pot avea o asemenea importanT nct neprezentarea lor ar afecta capacitatea utilizatorilor de situatii financiare de a face evaluri sau de a lua decizii sunt:modificri neobi nuit de mari n preturile activelor sau n cursurile de schimb valutar; modificri ale ratelor de impozitare sau ale legislaTiei fiscale care au un impact semnificativ asupra creantelor sau datoriilor privind impozitul amnat sau pe cel curent (IAS 12); emiterea de garantii semnificative; combinarea de societti (fuziuni/achizitii) sau nstrinarea unei filiale importante; anunTarea unui plan de ntrerupere a unei activitati; achizitionri sau cedri majore de active sau exproprierea de ctre guvern a unor active importante; distrugerea unei secTii de productie n urma unui incendiu / cutremur survenit ulterior datei bilantului; anunTarea sau nceperea implementrii unei restructurri majore (IAS 37); tranzactii importante sau potentiale cu actiunile entitatii; nceperea unui litigiu major generat n exclusivitate de evenimentele ulterioare datei bilantului. Atunci cnd evenimentele au o asemenea importanT nct neprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizatorilor situatiilor financiare de a face evaluri si de a lua decizii corecte, societatea trebuie s prezinte urmtoarele informatii pentru fiecare categorie semnificativ de astfel de evenimente: natura evenimentului; o estimare a efectului financiar sau o menTiune conform creia o astfel de estimare nu poate fi fcut. 1.7. CORECTAREA ERORILOR CONTABILE DefinitieErorile sunt definite ca omisiuni si alte interpretri gre ite ale situatiilor financiare ale societtii pentru una sau mai multe perioade, care au fost descoperite n perioada curent si care se refer la informatiile credibile care:(1) au fost disponibile atunci cnd s-au ntocmit situatiile financiare din perioade anterioare; si (2) ar putea n mod rezonabil s fi fost obtinute si luate n considerare la ntocmirea si prezentarea acestor situatii financiare. Este necesar a se face o demarcaTie clar ntre erori si modificrile estimrilor contabile. Dup natura lor, estimrile sunt aproximaTii care pot avea nevoie de revizuire pe msur ce informatiile suplimentare devin cunoscute. O eroare necesit ca informatiile disponibile, care ar fi trebuit s fie luate n considerare, s fi fost interpretate gre it sau ignorate. Corectarea erorilor constatate n contabilitate se efectueaz pe seama rezultatului reportat. n cazul corectrii de erori care genereaz pierdere contabil reportat, aceasta trebuie acoperit nainte de efectuarea oricrei repartizri de profit. n notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile constatate. Astfel de erori includ efectele gre elilor matematice, gre elilor de aplicare a politicilor contabile, ignorrii sau interpretrii gre ite a evenimentelor si fraudelor. n cazul corectrii de erori care genereaz pierdere contabil reportat, aceasta trebuie acoperit nainte de efectuarea oricrei repartizri de profit. 1.8. PRILE AFILIATEO relaTie cu partile afiliate (legate) poate avea un efect asupra pozitiei financiare si a rezultatelor societtii. Din acest motiv, entitatea trebuie s si defineasc relaTiile si tranzactiile cu partile afiliate (legate) si s detalieze prezentarea informatiilor n situatiile financiare, acest fapt fiind obligatoriu.Situatiile financiare ale societtii trebuie s conTin prezentarea informatiilor necesare pentru a atrage atenTia asupra posibilitTii ca pozitia financiar si profitul sau pierderea s fi fost afectate de existenTa partilor afiliate (legate), precum si de tranzactiile si soldurile cu acestea.Partile se consider c sunt afiliate (legate) dac una dintre parti are capacitatea fie de a controla cealalt parte, fie de a exercita o influent semnificativ asupra celeilalte parti n luarea deciziilor financiare si operationale, fie este o asociaTie n participatiune la care cealalt este asociat, fie opereaz n calitate de personal-cheie de conducere al celeilalte parti.MANUAL DE POLITICI CONTABILE

CAPITOLUL II. POLITICI CONTABILE PRIVIND ACTIVELE IMOBILIZATE2.1. GENERALITTIActivele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice pentru entitate pe o perioad mai mare dect cea acoperit de situatiile financiare din anul curent.Beneficiile economice viitoare reprezint potentialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie ctre entitate.Aceste active trebuie capitalizate, iar costurile lor trebuie s fie alocate pe parcursul perioadelor cu beneficii pentru entitate (durata de viat util).Activele imobilizate sunt clasificate n dou categorii :a) Imobilizri nefinanciare; b) Imobilizri financiare. a) Imobilizrile nefinanciare sunt active functionale prin natura lor si pot fi clasificate n dou tipuri de baz: Imobilizrile corporale sunt acele active ce au consistenT fizic si care sunt deTinute pentru a fi utilizate n productia de bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nchiriate sau pentru alte scopuri si care se a teapt s se utilizeze pe parcursul mai multor perioade ; Imobilizri necorporale sunt acele active fr consistenT fizic si care sunt deTinute pentru a fi utilizate n productia de bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nchiriate sau n scopuri administrative, care sunt identificabile si sunt controlate de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute si de pe urma crora se a teapt beneficii economice viitoare. b) Imobilizrile financiare cuprind actiunile deTinute la entitatile afiliate, mprumuturile acordate entitatilor afiliate, interesele de participare, mprumuturile acordate entitatilor cu care societatea este legat n virtutea intereselor de participare, alte investitii deTinute ca imobilizri, alte mprumuturi. n vedereaintelegerii politicilor contabile privind activele imobilizate, trebuie avute n vedere urmtoarele concepte-cheie: Durata de viat util. Perioada n care un activ va fi angajat n entitate, fiind msurat fie prin timpul n care se preconizeaz a fi folosit, fie prin numrul de unitTi de productie sau al unor unitTi similare ce se preconizeaz c vor fi obtinute de entitate prin folosirea activului respectiv.Costul. Suma pltit n numerar sau echivalente de numerar sau valoarea just a oricrei contraprestatii efectuate pentru a achizitiona sau construi un activ.Valoarea just. Suma pentru care un activa ar putea fi schimbat de bunvoie ntre parti aflate n cuno tinT de cauz, n cadrul unei tranzactii desf urate n condit obiective.Valoarea contabil. Valoarea la care un activ este recunoscut dup scderea amortizrii cumulate si a oricror pierderi cumulate din depreciereAmortizarea. Alocarea sistematic a valorii amortizabile a unui activ pe durata sa de viat util.Valoarea rezidual. Valoarea estimat pe care o entitate o va obtine din cedarea unui active, dup scderea costurilor de cedare estimate (presupunnd c activul are deja vechimea si se gse te n starea preconizat la sfr itul duratei sale de viat util).Valoarea amortizabil. Costul unui activ sau alt valoare care a fost substituit costului, minus valoarea rezidual a activului.Unitate generatoare de numerar. Cel mai mic grup identificabil de active, care genereaz intrri de fluxuri de numerar n urma functionrii continue, n mare msur independente de intrrile de fluxuri de numerar generate de alte active sau grupuri de active.Costuri aferente cedrilor. Costuri legate n mod direct de cedarea unui activ ; acestea nu includ costurile de finanTare sau cheltuielile cu impozitul pe profit aferente.Costuri cu scoaterea din uz. Costuri aferente dezmembrrii unui active si reamenajrii terenului pe care acesta era amplasat si readucerii oricror alte active efectate la starea lor initial.Pierderea din depreciere. Valoarea cu care valoarea contabil a unui active dep e te valoarea sa recuperabil. Valoarea recuperabil. Valoarea cea mai mare dintre pretul net de vnzare al activului si valoarea sa de utilizare. Valoarea de utilizare. Valoarea actualizat a fluxurilor viitoare de numerar estimate ce se a teapt s fie generate din utilizarea unui activ.Pret net de vnzare. Suma obtinut din vnzarea unui activ printr-o tranzactie desf urat n conditi obiective, minus costurile de cedare.MANUAL DE POLITICI CONTABILE

2.2. POLITICI CONTABILE PRIVIND IMOBILIZRILE NECORPORALE2.2.1. Clasificri, definitiin cadrul imobilizrilor necorporale se cuprind:cheltuielile de constituire; cheltuielile de dezvoltare; concesiunile, brevetele, licentele, mrcile comerciale, drepturile si activele similare, cu exceptia celor create intern de entitate; fondul comercial: alte imobilizri necorporale; avansuri acordate pentru imobilizri necorporale; imobilizrile necorporale n curs de executie. Active de natura cheltuielilor de constituireCheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de nfiinTarea sau dezvoltarea unei entitati (taxe si alte cheltuieli de nscriere si nmatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vnzarea de actiuni si obligatiuni, precum si alte cheltuieli de aceast natur, legate de nfiinTarea si extinderea activitatii entitatii).Cheltuielile de constituire trebuie amortizate n cadrul unei perioade de maximum cinci ani.n situatia n care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu exceptia cazului n care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egal cu cea a cheltuielilor neamortizate.Sumele nregistrate la "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate n note.Active de natura cheltuielilor de dezvoltareImobilizrile de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetrii sau a altor cuno tinTe, n scopul realizrii de produse sau servicii noi sau mbuntTite substanTial, naintea stabilirii productiei de serie sau utilizrii. Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaz pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dup caz.n cazul n care durata contractului sau durata de utilizare dep e te cinci ani, aceasta trebuie prezentat n notele explicative, mpreun cu motivele care au determinat-o.n situatia n care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu exceptia cazului n care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egal cu cea a cheltuielilor neamortizate.Exemple de activitati de dezvoltare sunt:a) proiectarea, constructia si testarea productiei intermediare sau folosirea intermediar a prototipurilor si modelelor; b) proiectarea uneltelor si matriTelor care implic tehnologie nou; c) proiectarea, constructia si operarea unei uzine pilot care nu este fezabil din punct de vedere economic pentru productia pe scar larg; d) proiectarea, constructia si testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau mbuntTite. Concesiuni, brevete, licente, mrci comerciale, drepturi si active similareConcesiunile, brevetele, licentele, mrcile comerciale, drepturile si activele similare reprezentnd aport, achizitionate sau dobndite pe alte ci, se nregistreaz n conturile de imobilizri necorporale la valoarea de aport sau costul de achizitie, dup caz. n aceasta situatie valoarea de aport se asimileaz valorii juste.Concesiunile primite se reflect ca imobilizri necorporale atunci cnd contractul de concesiune stabile te o durat si o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmeaz a fi nregistrat pe durata de folosire a acesteia, stabilit potrivit contractului. n cazul n care contractul prevede plata unei chirii, si nu o valoare amortizabil, n contabilitatea entitatii care prime te concesiunea, se reflect cheltuiala reprezentnd chiria, fr recunoa terea unei imobilizri necorporale.Concesiunea este conventia unor persoane fizice sau juridice prin care statul cedeaz, conditonat si pe un timp determinat, dreptul de exploatare a unor servicii publice sau anumitor bunuri, n schimbul unor redevenTe.Fondul comercialFondul comercial apare, de regul, la consolidare si reprezint diferenta dintre costul de achizitie si valoarea la data tranzactiei, a partii din activele nete achizitionate de ctre o entitate.MANUAL DE POLITICI CONTABILE

n cazul n care fondul comercial este tratat ca un activ - ca urmare a achizitiei de ctre o entitate a actiunilor altei entitati - se au n vedere urmtoarele prevederi:a) fondul comercial se amortizeaz, de regul, n cadrul unei perioade de maximum cinci ani; b) totu i, entitatile pot s amortizeze fondul comercial n mod sistematic ntr-o perioad de peste cinci ani, cu condita ca aceast perioad s nu dep easc durata de utilizare economic a activului si s fie prezentat si justificat n notele explicative. Avansuri si alte imobilizri necorporalen cadrul avansurilor si altor imobilizri necorporale se nregistreaz avansurile acordate furnizorilor de imobilizri necorporale, programele informatice create de entitate sau achizitionate de la terti, pentru necesitTile proprii de utilizare, precum si alte imobilizri necorporale.Imobilizrile necorporale n curs de executieImobilizrile necorporale n curs de executie reprezint imobilizrile necorporale neterminate pn la sfr itul perioadei, evaluate la costul de productie sau costul de achizitie, dup caz.2.2.2. Recunoasterea si evaluarea initialUn activ necorporal trebuie recunoscut dac si numai dac:a) se estimeaz c beneficiile economice viitoare care sunt atribuibile activului vor fi obtinute de ctre entitate; si b) costul activului poate fi evaluat n mod fidel. Un activ necorporal se nregistreaz initial la costul de achizitie sau de productie.Activele necorporale sunt msurate si evaluate initial la costul lor, cost care este diferentiat si are un conTinut diferit n raport cu modalitatea de procurare: achizitie individual separat; achizitie n cadrul proceselor de combinare a ntreprinderilor; obtinere ca subventie guvernamental; alte intrri neoneroase, productie proprie. Achizitiile separate Dac un activ necorporal este achizitionat separat, costul acestuia poate fi evaluat cu fidelitate. Costul unei imobilizri necorporale achizitionate separat este alctuit din: pretul su de achizitie, inclusiv impozitele si accizele aferente si nereturnabile; orice cost atribuibil direct pregtirii imobilizrii pentru utilizarea prevzut. (exemple de costuri ce pot fi atribuite direct: costurile cu beneficiile angajatilor care reies direct din aducerea imobilizrii la condita sa de lucru; onorariile profesionale ce decurg direct din aducerea imobilizrii la condita sa de lucru, si costurile testrii functionrii corespunztoare a imobilizrii). Orice sconturi comerciale si rabaturi sunt deduse pentru a ajunge la valoarea de cost.Dac plata pentru imobilizarea necorporal este amnat peste termenul normal de creditare, costul su este echivalentul pretului n numerar. Diferenta dintre aceast sum si pltile totale este recunoscut ca o cheltuial cu dobnda pe perioada creditului.Achizitia ca parte a combinrilor de ntreprinderiCostul unui activ necorporal achizitionat ntr-o combinare de ntreprinderi de tipul achizitiei se bazeaz pe valoarea sa just la data achizitiei.Achizitia prin intermediul unei subventii guvernamentaleUn activ necorporal poate fi achizitionat avnd ca surs de finanTare subventie guvernamental. Aceast situatie poate aprea atunci cnd exist un transfer sau o alocaTie guvernamental de active necorporale ctre o societate, care se poate referi la:drepturi de aterizare pe aeroport;: licente pentru operarea statiilor de radio sau a statiilor de televiziune; licente de import; cotatii sau drepturi de acces la alte resurse restricTionate. Entitatea recunoa te initial activul la valoarea nominal, la care se adaug orice cheltuial care este direct atribuibil pregtirii activului n vederea utilizrii sale, iar subventia se recunoa te ca un venit amnat.Recunoa terea unei cheltuieliMANUAL DE POLITICI CONTABILE

Cheltuiala cu un element necorporal trebuie s fie recunoscut direct n contul de profit si pierdere atunci cnd este efectuat, cu exceptia cazului n care:face parte din costul unui activ necorporal care ntrune te criteriile de recunoa tere; elementul este achizitionat n combinri de ntreprinderi de tipul unei achizitii si nu poate fi recunoscut ca un activ necorporal. n acest caz, cheltuiala trebuie s fac parte din suma atribuit fondului comercial negativ la achizitie. Cheltuieli anterioare care nu vor fi recunoscute ca activCheltuiala n cazul unui element necorporal care a fost initial recunoscut ca o cheltuial de entitate, n situatiile financiare ale anului precedent sau n raportrile financiare interimare, nu trebuie recunoscut, la o dat ulterioar, ca parte din costul unui activ necorporal.2.2.3. Evaluarea ulterioar recunoasterii initialeCheltuielile ulterioare cu un activ necorporal dup cumprare sau finalizarea sa trebuie recunoscute n contul de profit si pierderi atunci cnd sunt efectuate, cu exceptia cazului n care:este probabil c aceast cheltuial s permit activului s genereze beneficii economice viitoare suplimentare fat de cele estimate initial; si aceast cheltuial poate fi evaluat cu fidelitate si atribuit activului. Dac aceste conditi sunt ntrunite, cheltuielile ulterioare trebuie adugate la costul activului necorporal.2.2.4. Amortizarea imobilizrilor necorporaleNoTiuni generaleValoarea amortizabil a unui activ necorporal trebuie s fie alocat pe o baz sistematic de-a lungul celei mai bune estimri a duratei sale de viat.Durata de viata stabilita de conducerea societatii pentru imobilizarile necorporale este de 3 ani.Dac este realizat un control asupra beneficiilor economice viitoare dintr-un activ necorporal prin dreptul de proprietate care a fost garantat pentru o perioad definit, durat de viat util a activului necorporal nu trebuie s fie mai mare dect perioada garantat de dreptul de proprietate, cu exceptia cazului n care:drepturile de proprietate pot fi rennoite; si rennoirea este aproape sigur. Metoda de amortizare trebuie s reflecte modul n care activul aduce beneficii economice.Revizuirea perioadei de amortizare si a metodei de amortizare trebuie efectuat cel putin la sfr itul fiecrui exercitiu financiar.Cheltuielile de constituireEntitatea poate include cheltuielile de constituire la Active, caz n care poate imobiliza cheltuielile de constituire. n aceast situatie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate n cadrul unei perioade de maximum cinci ani.n situatia n care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu exceptia cazului n care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egal cu cea a cheltuielilor neamortizate.Cheltuieli de dezvoltareCheltuielile de dezvoltare se amortizeaz pe perioada contractului sau durata de utilizare, dup caz.n cazul n care durata contractului sau durata de utilizare dep e te cinci ani, aceasta trebuie prezentat n notele explicative, mpreun cu motivele care au determinat-o.n situatia n care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu exceptia cazului n care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egal cu cea a cheltuielilor neamortizate.2.2.5. CedareaUn activ necorporal trebuie scos din evident la cedare sau atunci cnd nici un beneficiu economic viitor nu mai este a teptat din utilizarea sa ulterioar.C tigurile sau pierderile care apar o dat cu ncetarea utilizrii sau iesirea unui activ necorporal se determin ca diferent ntre veniturile generate de ie irea activului si valoarea sa neamortizat, inclusiv cheltuielile ocazionate din cedarea acestuia, si trebuie prezentate ca venit sau cheltuial, dup caz, n contul de profit si pierdere.MANUAL DE POLITICI CONTABILE

2.2.6. Evaluarea la data bilantuluiUn activ necorporal trebuie prezentat n bilant la valoarea de intrare, mai putin amortizarea cumulat si ajustrile cumulate de valoare.2.2.7. Prezentarea informatiilorEntitatea va prezenta n situatiile financiare urmtoarele informatii pentru fiecare clas de imobilizri necorporale:duratele de viat utile si ratele de amortizare utilizate; metodele de amortizare utilizate; valoarea contabil brut si orice amortizri acumulate la nceputul si sfr itul perioadei; o reconciliere a valorii contabile de la nceputul si sfr itul perioadei, artnd intrrile si cedrile, indicndu-le separat pe cele din dezvoltarea intern, pe cele achizitionate separat si pe cele achizitionate prin combinri de ntreprinderi.n cazul n care imobilizrile necorporale prezentate n bilant cuprind cheltuieli de dezvoltare, n notele explicative trebuie prezentate urmtoarele informatii: perioada pe parcursul creia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmeaz s fie amortizat; si motivele care au determinat recunoa terea acestora ca active (beneficii economice viitoare) valoarea imobilizrilor necorporale n curs; fondul comercial achizitionat de entitate este prezentat n bilant la imobilizri necorporale, trebuie precizat n notele explicative perioada de amortizare si motivele pentru care s-a ales acea perioad. 2.3. POLITICI CONTABILE PRIVIND IMOBILIZRILE CORPORALE2.3.1. Definitii, clasificriImobilizrile corporale sunt elemente corporale care sunt deTinute pentru a fi utilizate n productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi nchiriate altora sau pentru alte scopuri ; si se a teapt s se utilizeze pe parcursul mai multor perioade. Imobilizrile corporale cuprind : terenuri; constructii ; instalaTii tehnice, mijloace de transport, animale si plantaTii ; mobilier, aparatur birotic, echipamente de protecTie a valorilor ; avansuri acordate pentru imobilizri corporale ; imobilizri corporale n curs de executie. Contabilitatea terenurilor se tine pe dou categorii : terenuri ; amenajri de terenuri. n contabilitatea analitic, terenurile se evidentiaz pe grupe : terenuri agricole, terenuri silvice, terenuri fr constructii, terenuri cu zcminte, terenuri cu constructii, etc.InstalaTiile tehnice, mijloacele de transport, animalele si plantaTiile se prezint pe urmtoarele categorii distincte : echipamente tehnologice ; aparate si instalaTii de msurare, control si reglare ; mijloace de transport ; animale si plantaTii. Evidenta operativ a imobilizrilor corporale se tine cu ajutorul programului informatic n Registrul mijloacelor fixe, care se reconciliaz lunar cu evidenta contabil.2.3.2. Recunoasterea initialCostul unui element de imobilizri corporale va fi recunoscut ca activ dac si numai daca) este posibil generarea ctre entitate de beneficii economice viitoare aferente activului ; b) costul activului poate fi evaluat n mod credibil. Partile separate si echipamentul de service sunt nregistrate ca stocuri si recunoscute n contul de profit si pierderi atunci cnd sunt consumate.MANUAL DE POLITICI CONTABILE

Entitatea evalueaz, conform principiului recunoa terii, toate costurile imobilizrilor corporale atunci cnd apar. Aceste costuri includ costurile initiale pentru achizitionarea sau constructia unor elemente de imobilizri corporale, precum si costurile care apar ulterior pentru adugarea, mbuntTirea, nlocuirea sau ntreTinerea acestora.Entitatea trebuie: s capitalizeze costurile aferente nlocuirii sau rennoirii componentelor si costurile aferente verificrilor majore ; s nregistreze pe costuri (s amortizeze total) componentele nlocuite sau rennoite aferente unei verificri precedente; s nregistreze drept cheltuial costurile zilnice aferente service-ului. Activele care sporesc gradul de siguranT sau de protecTie a mediului pot fi recunoscute ca imobilizri corporale dac permit entitatii s creasc beneficiile economice viitoare peste beneficiile ce ar fi putut deriva dac ele nu ar fi fost achizitionate.2.3.3. Evaluarea initialUn element al imobilizrilor corporale care este recunoscut va fi evaluat initial la costul su.Costul unei imobilizri corporale este format din : pretul de cumprare, incluznd taxele vamale si taxele nerecuperabile, dup deducerea reducerilor comerciale si a rabaturilor; orice costuri direct atribuibile aducerii activului la locaTia si condita necesare pentru ca acesta s poat opera n modul dorit de conducerea entitatii; materialele, manopera si alte costuri direct atribuibile pentru activele construite n regie proprie. Exemple de costuri direct atribuibile: costurile cu beneficiile angajatilor care rezult direct din constructia sau achizitionarea elementului de imobilizri corporale ; costuri initiale de livrare si manipulare ; costurile de instalare si asamblare ; costurile de testare a functionrii corecte a activului, dup deducerea ncasrilor nete provenite din vnzarea elementelor produse n timpul testrii ; onorariile profesionale. Exemple de costuri care nu se includ n costul unei imobilizri corporale: costurile de deschidere a unei noi instalaTii ; costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (costuri cu publicitatea, activitati promoTionale) ; costuri de dirijare a activitatii ntr-un nou amplasament ; costurile administrative si alte costuri de supraveghere general ; pierderile initiale de exploatare, angajate nainte ca bunul s ajung la performanta prevzut; n cazul unui activ construit n regie proprie, nu se includ n costul de productie profiturile interne si costurile anormale generate de risipa de materii prime si folosirea ineficient a forTei de munc.Recunoa terea costurilor n valoarea contabil a unui element de imobilizri corporale nceteaz cnd elementul se afl n amplasamentul si n condita necesare functionrii n maniera dorit de conducere.Urmtoarele costuri nu sunt incluse n valoarea contabil a elementelor de imobilizri corporale : costurile nregistrate cnd un element care functioneaz n maniera dorit de conducere este exploatat sub capacitate ; pierderile initiale de operare ; costurile reamplasrii sau reorganizrii partiale sau totale a activitatii entitatii. Costurile ndatorrii trebuie nregistrate ca o cheltuial n perioada n care au aprut. (consecinTe la nivelul contului de profit si pierdere : mic orarea rezultatului n exercitiul n care este obtinut imobilizarea si majorarea rezultatului n exercitiile urmtoare, datorit unei cheltuieli cu amortizarea mai mic).2.3.4. Cheltuieli ulterioareCosturile care sunt realizate ulterior achizitiei se adaug valorii contabile a activului respectiv doar atunci cnd este probabil ca beneficii economice viitoare, dincolo de cele anticipate initial, s fie primite de ctre entitate.De exemplu, modificrile la activ au determinat extinderea duratei de viat util a acestuia sau cre terea capacitTii acestuia ; de asemenea, dac cheltuielile au drept rezultat o calitate mbuntTit a produsului sau permit reducerea altor costuri (economii la nivelul forTei de munc), acestea trebuie capitalizate.Atunci cnd o modificare atrage dup sine schimbarea unei parti din activ (de exemplu, nlocuirea unei surse de energie electric cu una mai puternic), costul partii ce a fost nlocuit trebuie s fie tratat ca o cedare.MANUAL DE POLITICI CONTABILE

Dac scopul cheltuielilor este fie de menTinere a capacitTii de productie anticipate cnd activul este achizitionat sau construit, fie de readucere a acestuia la acel nivel, costurile nu sunt supuse capitalizrii (reparaTiile si cheltuielile de ntreTinere care nu permit dect atingerea nivelului de performant a teptat initial).Exceptie : atunci cnd un activ este achizitionat ntr-o stare ce necesit anumite cheltuieli pentru a-l aduce n starea corespunztoare utilizrii dorite, aceste cheltuieli se capitalizeaz, cu condita ca activul s nu fie prezentat la o valoare care s dep easc valoarea recuperabil a acestuia. Dup finalizarea restaurrii, cheltuielile ulterioarede acela si tip vor fi tratate ca fiind cheltuieli cu reparaTiile si ntreTinerea obi nuite si vor fi imputate pe costuri pe msur ce sunt realizate.2.3.5. Evaluarea ulterioar recunoasterii initialeUlterior recunoa terii initiale, un element de imobilizri corporale va fi nregistrat la costul su minus orice amortizare cumulat si orice pierderi din depreciere.2.3.6. AmortizareaAmortizarea unui activ corporal este recunoscut ca o cheltuial, cu exceptia cazului n care ea este inclus n valoarea contabil a unui activ construit n regie proprie.Se aplic urmtoarele principii: valoarea amortizabil este alocat sistematic de-a lungul duratei de viat util ; metoda de amortizare reflect modul de consumare preconizat a beneficiilor ; fiecare parte a unui element de imobilizri corporale care are un cost semnificativ n raport cu costul total al elementului trebuie amortizat separat, folosindu-se ratele de amortizare diferite corespunztoare ; partile componente sunt tratate ca elemente separate dac activele aferente au durate de viat util diferite sau furnizeaz beneficii economice ntr-un mod diferit (de exemplu, o nav si motoarele sale).Metoda de amortizare utilizat reflect modelul dup care beneficiile economice viitoare ale unui activ vor fi consumate de ctre entitate si trebuie aplicat cu consecvenT de la o perioad la alta.Metoda si durata de amortizare trebuie revizuite periodic. Atunci cnd previziunile initiale nu mai exprim realitatea, cheltuielile cu amortizrile exercitiului n curs, precum si cele referitoare la exercitiile urmtoare trebuie s fie ajustate.Aceste modificri sunt considerate schimbri de estimri Ti nu schimbri de metode, astfel nct nu este necesar o retratare a amortizrilor exercitiilor anterioare.Metoda de amortizare trebuie revizuit cel putin la sfr itul fiecrui an financiar i, dac se constat o modificare semnificativ n modelul de consumare a beneficiilor economice viitoare, atunci metoda va fi schimbat pentru a reflecta acea modificare.Amortizarea ncepe atunci cnd activul este pregtit pentru utilizare si se ncheie cnd activul este fie derecunoscut, fie reclasificat ca fiind deTinut n vederea vnzrii.Beneficiile economice viitoare nglobate ntr-un activ se consum de ctre entitate n special prin utilizare. Totu i, alTi factori (uzura moral tehnic sau comercial si uzura fizic pn la scoaterea din uz a activului) au adesea drept rezultat diminuarea beneficiilor economice viitoare ce ar putea fi obtinute de la activul respectiv. De aceea, la stabilirea duratei de viat util a unui activ trebuie luaTi n considerare urmtorii factori : utilizarea preconizat a unui activ. Utilizarea este evaluat la capacitatea sau produsul fizic al anui active; uzura fizic preconizat; uzura moral preconizat care rezult din modificrile si mbuntTirile din productie sau dintr-o modificare de pe piata pentru produsul sau serviciul furnizat de active; limitele legale sau similare privind utilizarea activului (ex. Datele de expirare ale contractelor de leasing aferente). Managementul entitatii poate decide ca un activ s fie cedat dup o perioad specificat de timp, prin urmare durata de viat util a unui activ poate fi stabilit ca fiind mai scurt dect durata sa economic. Entitatea aplic ca metod de amortizare : metoda liniar are ca rezultat o cheltuial constant de-a lungul duratei de viat util. Duratele de utilizare pentru activele corporale sunt satabilite de catre conducerea entitatii astfel : pentru autoturisme o durata de utilizare de 5 ani ; pentru calculatoare si echipamente periferice o durata de utilizare de 3 ani ; alte imobilizari corporale durata minima de utilizare prevazuta de legislatia in vigoare. Metoda de amortizare accelerat este folosit n scopuri fiscale, n conformitate cu prevederile legale n vigoare.Atunci cnd managementul entitatii decide utilizarea amortizrii accelerate n scopuri fiscale sau stabile te durate de viat utile diferite de cele stabilite prin lege (catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe), evidenta operativ a mijloacelor fixe trebuie Tinut distinct pentru necesitTi contabile si fiscale. n acest caz, se stabilescMANUAL DE POLITICI CONTABILE

diferentele temporare dintre valoarea contabil a mijloacelor fixe si baza fiscal a acestora si se determin oportunitatea constituirii de provizioane pentru impozite amnate.Amortizarea imobilizrilor corporale concesionate, nchiriate sau n locaTie de gestiune se calculeaz si se nregistreaz n contabilitate de ctre entitatea care le are n proprietate.Terenurile nu se amortizeaz.Investitiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, blTilor, terenurilor si pentru alte lucrri similare se amortizeaz pe perioada stabilit de conducerea entitatii.2.3.7. Cedarea si casareaValoarea contabil a unui element de imobilizri corporale va fi derecunoscut:a) la cedare; sau b) cnd nu se mai a teapt beneficii economice viitoare din utilizarea sa. C tigul sau pierderea care rezult din derecunoa terea unui element de imobilizri corporale va fi inclus() n profit sau pierdere. C tigul sau pierderea se determin ca fiind diferenta dintre ncasrile nete la cedare, dac exist, si valoarea contabil a elementului cedat sau casat.Cedarea poate avea loc n mai multe moduri: prin vnzare; prin donaTie. 2.3.8. Deprecierea Valoarea contabil a unei imobilizri corporale trebuie comparat cu valoarea sa recuperabil ori de cte ori exist un indiciu de depreciere.Dac valoarea recuperabil este mai mic dect valoarea contabil, elementul de imobilizri corporale respectiv trebuie depreciat, respectiv valoarea sa contabil trebuie redus la valoarea recuperabil. Aceast reducere este recunoscut ca o pierdere din depreciere. Pierderea din depreciere se contabilizeaz ca o cheltuial.Dup recunoa terea unei pierderi din depreciere, cheltuiala cu amortizarea aferent activului respectiv va fi ajustat n perioadele viitoare, n vederea repartizrii valorii contabile revizuite a activului, n mod sistematic pe toat durata de viat util rmas.Dup recunoa terea unei pierderi din depreciere, se determin creantele si datoriile privind impozitul amnat, conexe acestei pierderi, prin compararea valorii contabile a activului cu baza sa fiscal. n acest scop, entitatea va urmri mijloacele sale fixe n evidenta operativ att din punct de vedere contabil, ct si din punct de vedere fiscal.Entitatea nu trebuie s calculeze n fiecare an valoarea recuperabil a activelor sale pentru a determina dac acestea trebuie s fie depreciate. Testul de depreciere se efectueaz atunci cnd exist indicii care sugereaz o posibil pierdere de valoare. Aceste indicii pot fi: scderea semnificativ a valorii de piata a activului; schimbri semnificative n mediul tehnologic, comercial si juridic al entitatii; cre terea semnificativ a ratei dobnzii; activul net al entitatii este mai mare dect capitalizarea bursier. De asemenea, o posibil pierdere de valoare pentru o imobilizare corporal poate fi indicat de: deterioararea si uzura moral a acesteia; schimbri semnificative n utilizarea actual sau prevzut (plan de restructurare sau abandonul activitatii); performante economice inferioare celor previzionate. Valoarea recuperabil reprezint valoarea maxim ce se poate obtine din activul respectiv: fie prin exploatarea sa pn la sfr itul duratei de utizare (valoare de utilitate); fie prin cedarea sa (valoarea just diminuat cu cheltuielile de cedare). Valoarea de utilitate se obtine prin actualizarea fluxurilor de trezorerie viitoare ce se a teapt s se obtin din utilizarea imobilizrii corporale si vnzarea sa la sfr itul perioadei de utilizare. Aceste fluxuri de trezorerie trebuie s se bazeze pe cele mai recente bugete sau previziuni aprobate de conducerea entitatii. Orizontul acestor previziuni nu trebuie s fie mai mare de cinci ani.n fiecare an, entitatea trebuie s stabileasc dac este necesar s reduc sau s anuleze deprecierea activelor contabilizat n exercitiile precedente. Indicatorii ce trebuie luaTi n calcul sunt aceea si cu cei utilizaTi atunci cnd s-a constatat necesitatea contabilizrii deprecierii.n cazul cre terii valorii recuperabile, deprecierea se diminueaz sau se anuleaz, astfel nct valoarea contabil a activului s fie adus la nivelul valorii recuperabile. Totu i, reluarea deprecierii nu trebuie s conduc la o valoare mai mare dect aceea pe care acesta ar fi avut-o dac nu ar fi fost depreciat. Diminuarea deprecierii unui activ constituie un venit.MANUAL DE POLITICI CONTABILE

Dup recunoa terea relurii unei pierderi din depreciere, cheltuiala cu amortizarea aferent acelui activ va fi ajustat ulterior pentru a aloca, pe o baz sistematic pe parcursul duratei de viat util ramas, valoarea contabil revizuit a activului.2.3.9. CompensaTii de la tertiCompensarea de la terti pentru elementele de imobilizri corporale depreciate, pierdute sau cedate este inclus n determinarea profitului sau pierderii cnd aceasta devine creant.Asemenea compensaTii pot fi nregistrate n urmtoarele situatii: sume pltite/de pltit de ctre companiile de asigurri pentru deprecierea sau pierderea unor imobilizri corporale cauzate de dezastre naturale, furt, etc. sume acordate de guvern, n schimbul unor imobilizri corporale (ex. terenuri care au fost expropriate). Costul elementelor de imobilizri corporale restaurate, cumprate sau construite ca nlocuitori este determinat n conformitate cu principiile evalurii initiale.2.3.10. Evaluarea la data bilantuluiO imobilizare corporal trebuie prezentat n bilant la valoarea de intrare, mai putin ajustrile cumulate de valoare,2.3.11. Prezentarea n situatiile financiareSituatiile financiare vor prezenta urmtoarele informatii, pentru fiecare clas de imobilizri corporale: bazele de evaluare folosite n determinarea valorii contabile brute; metodele de amortizare folosite; duratele de viat util; valoarea contabil brut si amortizarea cumulat (mpreun cu pierderile acumulate din depreciere) la nceputul si sfr itul perioadei ; reconciliere a valorii contabile la nceputul si sfr itul perioadei, mentionndu-se : intrrile ; cedrile ; cre terile sau diminurile din timpul perioadei rezultate din reevaluri si din pierderi din depreciere recunoscute sau reluate direct n capitalurile proprii ; pierderile din depreciere recunoscute n profit sau pierdere ; pierderile din depreciere reluate n contul de profit si pierdere ; amortizarea ; De asemenea, vor fi prezentate urmtoarele informatii : existenTa si valoarea imobilizrilor corporale gajate sau ipotecate sau acordate drept garantie pentru anumite datorii ale entitatii ; valoarea cheltuielilor recunoscute n valoarea contabil a unui element de corporale n cursul constructiei sale ; valoarea compensaTiei de la terti pentru elemente de imobilizri corporale depreciate, pierdute sau cedate care sunt incluse in contul de profit si pierdere.n situatiile financiare se vor prezenta si urmtoarele informatii: valoarea contabil a imobilizrilor corporale aflate temporar n conservare; valoarea contabil brut a oricror active integral amortizate si care sunt nc n folosinta. 2.3.12. Situatii statisticePentru cldirile aflate n patrimoniu, entitatea va ntocmi si va actualiza n permanenT o situatie statistic, pe fiecare cldire n parte, cuprinznd urmtoarele elemente: Titlul de proprietate ; Anul constructiei ; Anul achizitiei ; SuprafaTa construit ; Anul efecturii ultimei reparaTii capitale ; Anul efecturii ultimei modernizri ; Valoarea contabil la cost istoric ; Valoarea contabil reevaluat (dac este cazul) ; MANUAL DE POLITICI CONTABILE

2.4. POLITICI CONTABILE PRIVIND IMOBILIZRILE FINANCIARE2.4.1. Definitie, clasificriImobilizrile financiare cuprind actiunile deTinute la entitatile afiliate, mprumuturile acordate entitatilor afiliate, interesele de participare, mprumuturile acordate entitatilor de care entitatea este legat n virtutea intereselor de participare, alte investitii deTinute ca imobilizri, alte mprumuturi.n conturile de creante reprezentnd mprumuturi acordate se nregistreaz sumele acordate tertilor n baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobnzi, potrivit legii.La alte mprumuturi acordate se cuprind garantiile, depozitele si cauTiunile depuse de entitate la terti.Dac sunt evidentiate n contul de creante imobilizate creantele aferente contractelor de leasing financiar, precum si alte creante imobilizate cu scadenta mai mare de 1 an, entitatea va prezenta n bilant, la imobilizri financiare, numai partea cu scadenT mai mare de 12 luni, diferenta urmnd a fi reflectat la creante.2.4.2. Evaluarea initialImobilizrile financiare recunoscute ca activ se evalueaz la costul de achizitie sau valoarea determinat prin contractul de dobndire a acestora.2.4.3. Evaluarea la data bilantuluiImobilizrile financiare se prezint n bilant la valoarea de intrare mai putin ajustrile cumulate pentru pierdere de valoare.2.5. POLITICI CONTABILE PRIVIND LEASING UL2.5.1. Definitii, concepte-cheieContractul de leasing este un acord prin care locatorul (societatea de leasing) transfer locatarului (utilizatorului) dreptul de a utiliza un activ pentru o durat de timp convenit ntre cele dou parti, contra unei plti periodice, denumit rat de leasing, iar la sfr itul perioadei de leasing locatorul se oblig s respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a achizitiona activul, de a prelungi durata contractului de leasing sau de a nceta raporturile contractuale.Utilizatorul poate opta pentru cumprarea bunului nainte de sfr itul perioadei de leasing, dac partile convin astfel si dac utilizatorul achit toate obligatiile asumate prin contract.Valoarea de intrare reprezint valoarea la care a fost achizitionat bunul de ctre finanTator, respectiv costul de achizitie. Valoarea total reprezint valoarea total a ratelor de leasing la care se adaug valoarea rezidual.Valoarea rezidual reprezint valoarea la care, dup achitarea de ctre utilizator a tuturor ratelor de leasing prevzute n contract, precum si a tuturor celorlalte sume datorate conform contractului se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului ctrelocatar/ utilizator si este stabilitSe disting dou tipuri de contracte de leasing:Contract de leasing financiar Contract de leasing operational. Rata de leasing reprezint: n cazul leasingului financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului si a dobnzii de leasing. care se stabile te pe baza ratei dobnzii convenite prin acordul partilor; n cazul leasingului operational, cota de amortizare calculat n conformitate cu actele normative n vigoare si un beneficiu stabilit de partile contractante. Leasingul financiar are ca scop principal facilitarea procurrii activului de ctre locatar, constituind mai degrab o form de finanTare dect o form de cesiune temporar a unui drept de folosinta.Leasingul financiar este operatiunea de leasing care ndepline te una sau mai multe dintre urmtoarele conditi:1. riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care fac obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte; 2. partile au prevzut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfer utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului; 3. utilizatorul poate opta pentru cumprarea bunului, iar pretul de cumprare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piaTa) pe care acesta o are la data la care optiunea poate fi exprimat; MANUAL DE POLITICI CONTABILE

4. perioada de folosire a bunului n sistem de leasing acoper cel putin 75% din durata normat de utilizare a bunului, chiar dac n final dreptul de proprietate nu este transferat. Contractul de leasing financiar trebuie s cuprind urmtoarele elemente:Partile contractante (locatorul si utilizatorul); Aspecte legate de descriere a bunului care face obiectul contractului de leasing; Valoarea initial a bunului; Valoarea ratelor de leasing, precum si tratamentul de achitare a acestora; Valoarea total a contractului format din totalitatea ratelor de leasing la care se adaug valoarea rezidual; Perioada de utilizare n sistem de leasing a bunului; Clauza de obligativitate a asigurrii bunului; Clauza privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumprarea bunului si la conditile n care acesta poate fi exercitat. Exemple de situatii n care o operatiune se ncadreaz n categoria leasingului financiar: Leasingul transfer locatarului titlul de proprietate asupra bunului pn la sfr itul termenului de leasing ; Locatarul are optiunea de a cumpra bunul la un pret estimat a fi suficient de mic fat de valoarea just la data la care optiunea devine exercitabil, astfel nct la nceputul leasingului exist n mod rezonabil certitudinea c optiunea va fi exercitat ; Termenul de leasing acoper n cea mai mare parte durata de viat economic a bunului, chiar dac titlul de proprietate nu este transferat; La nceputul leasingului, valoarea actualizat a pltilor minime de leasing este cel putin egal cu aproape ntreaga valoare justa a bunului n regim de leasing; Bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natur special, astfel nct numai locatarul le poate utiliza fr efectuarea de modificri majore.Prezentarea informatiilorn cazul leasingului financiar trebuie prezentate urmtoarele informatii: pentru fiecare clas de active, valoarea contabil net la data bilantului; totalul pltilor minime de leasing clasificate n functie de exigibilitate. Leasingul operational are ca scop principal cesiunea temporar a dreptului de folosinta a bunului care face obiectul contractului de leasing ctre locatar.Contractul de leasing operational reprezint orice tip de alt contract de leasing dect cel financiar. n cazul leasingului operational:locatorul este tratat din punct de vedere financiar ca proprietar; utilizatorul deduce chiria (rata de leasing); optiunea de cumprare la sfr itul contractului nu este implicit; locatorul amortizeaz bunul care face obiectul contractului de leasing. CAPITOLUL III. POLITICI CONTABILE PRIVIND ACTIVELE CIRCULANTE3.1. GENERALITIUn activ se clasific ca activ circulant atunci cnd:a. este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau n scopul comercializrii si se a teapt s fie realizat n termen de 12 luni de la data bilantului; b. este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare; c. este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a cror utilizare nu este restricTionat. Ciclul de exploatare al entitatii reprezint perioada de timp dintre achizitionarea materiilor prime care intr ntr-un proces de transformare si finalizarea acestora n trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie.Echivalentele de trezorerie reprezint investitiile financiare pe termen scurt extrem de lichide care sunt u or convertibile n numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.n categoria activelor circulante sunt cuprinse: stocuri, inclusiv valoarea serviciilor pentru care nu a fost ntocmit factura; creante; investitii pe termen scurt; casa si conturi la bnci. MANUAL DE POLITICI CONTABILE

Activele circulante se evalueaz la cost de achizitie sau la cost de productie, mai putin ajustrile de valoare. Ajustrile de valoare se fac n vederea prezentrii activelor circulante la cea mai mic valoare de piata. Dac motivele pentru care s-au fcut ajustrile de valoare nu mai sunt aplicabile, ajustarea devine fr obiect si trebuie reluat corespunztor la venituri.Dac activele circulante fac obiectul ajustrilor de valoare exclusiv n scop fiscal, suma ajustrilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate n notele explicative la situatiile financiare.3.2. POLITICI CONTABILE PRIVIND STOCURILE3.2.1. Definitie, clasificriStocurile reprezint active:a) care sunt deTinute pentru a fi vndute pe parcursul desf urrii normale a activitatii; b) n curs de productie n vederea unei vnzri pe parcursul desf urrii normale a activitatii; c) sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaz a fi folosite n procesul de productie sau prestarea de servicii. n cadrul stocurilor se cuprind:a) mrfurile, si anume bunurile pe care entitatea le cumpr n vederea revnzrii ; b) materiile prime care particip direct la fabricarea produselor si se regsesc n produdul finit integral sau partial, fie n starea lor initial, fie transformat; c) materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat si alte materiale consumabile) care particip sau ajut la procesul de fabricatie sau exploatare fr a se regsi, de regul, n produsul finit; d) materiale de natura obiectelor de inventar; e) produsele: semifabricatele, prin care seintelege produsele al cror proces tehnologic a fost terminat ntr-o secTie (faze de fabricatie) si care trec n continuare n procesul tehnologic al altei secTii (faze de fabricatie) sau se livreaz tertilor; produsele finite, adic produsele care au parcurs n ntregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de alte prelucrri ulterioare n cadrul entitatii, putnd fi depozitate n vederea livrrii sau expediate direct clientilor; rebuturile, materialele recuperabile si de eurile. f) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate produselor vndute si care n mod temporar pot fi pstrate de terti, cu obligatia restituirii n conditile prevzute n contracte; g) productia n curs de executie, reprezentnd productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevzute n procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si recepTiei tehnice sau necompletate n ntregime. n cadrul productiei n curs de executie se cuprind, de asemenea, lucrrile si serviciile, precum si studiile n curs de executie sau neterminate; h) bunurile aflate n custodie, pentru prelucrare sau n pastrare la terti, care de nregistreaz distinct pe categorii de stocuri. DeTinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de operatiuni economice, fr s fie nregistrate n contabilitate, sunt interzise. n aplicarea celor mentionate anterior este necesar s se asigure: recepTionarea tuturor bunurilor materiale intrate n entitate si nregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, n custodie sau n consignaTie se recepTioneaz si se nregistreaz distinct ca intrri n gestiune. n contabilitate, valoarea acestor bunuri se nregistreaz n conturi n afara bilantului. n situatia unor decalaje ntre aprovizionarea si recepTia bunurilor care se dovedesc a fi n mod cert n proprietatea entitatii, se procedeaz astfel bunurile sosite fr factur se nregistreaz ca intrri n gestiune att la locul de depozitare ct si n contabilitate, pe baza recpTiei si a documentelor nsoTitioare; bunurile sosite si nerecepTionate se nregistreaz distinct n contabilitate ca intrare n gestiune. n cazul unor decalaje ntre vnzarea si livrarea bunurilor, acestea se nregistreaz ca ie iri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel: bunurile vndute si nelivrate se nregistreaz distinct n gestiune, iar n contabilitate n conturi n afara bilantului; bunurile livrate, dar nefacturate, se nregistreaz ca ie iri din gestiune att la locurile de depozitare ct si n contabilitate, pe baza documentelor care confirm ie irea din gestiune; MANUAL DE POLITICI CONTABILE

bunurile aprovizionate sau vndute cu clauze privind dreptul de proprietate se nregistrez la intrri si respectiv, la ie iri, att n gestiune, ct si n contabilitate, potrivit contractelor ncheiate. Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric prin folosirea inventarului permanent.n conditile folosirii inventarului permanent, n contabilitate se nregistreaz toate operatiunile de intrare si ie ire, ceea ce permite stabilirea si cunoa terea n orice moment a stocurilor, att cantitativ, ct si valoric. Inventarul permanent const n evidentierea n debitul conturilor de stocuri a valorii stocurilor intrate, la pret de nregistrate, iar n creditul acestora reflectndu-se ie irile din gestiune a stocurilor. Soldul conturilor de stocuri reflect valoarea bunurilor existente n gestiune, la pret de nregistrare.n vedereaintelegerii politicilor contabile privind stocurile, trebuie avute n vedere urmtoarele concepte-cheie: Materii prime. Materialele care sunt la dispozitia entitatii a teptnd intrarea n procesul de productie.Bunuri finite. Produse finalizate realizate de entitate, dar nevndute.Produse secundare. Bunuri care rezult ca produse conexe din productia unui bun primar; au de obicei o valoare minor n comparaTie cu valoarea produsului principal.Produse cuplate. Unul sau mai multe produse care sunt produse mpreun, nici unul dintre ele nefiind considerate a fi mai important; n anumite situatii sunt aplicati mai multi pa si de productie unuia sau mai multor produse comune la un anumit punct de despartire.Productie n curs de executie. Stocurile de produse partial finite.Primul intrat - primul ie it (FIFO). Metod de stabilire a costurilor stocurilor conform creia primele bunuri cumprate sau produse se presupune a fi si primele bunuri vndute (consumate).Ultimul intrat - primul ie it ( LIFO). Metod de stabilire a costurilor stocurilor conform creia ultimele bunuri cumprate se presupune a fi primele bunurile vndute (consumate).Costul mediu ponderat (CMP). Metod de stabilire periodic a costurilor stocurilor conform creia costul fiecrui element de stoc se calculeaz pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate n stoc la nceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumprate n timpul perioadei.Metoda pretului cu amnuntul. Metod de stabilire a costurilor stocurilor prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vnzare al stocurilor.Valoarea realizabil net. Pretul de vnzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desf urrii normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si a costurilor estimate necesare vnzrii.Bunuri n tranzit. Bunuri care sunt trimise de la vnztor la cumprtor la ncheierea anului.Dreptul de proprietate asupra bunurilorPentru a obtine o evaluare corect a cantitTii de stocuri si a reprezentrilor monetare conexe ale stocurilor si ale costului bunurilor vndute, n situatiile financiare, este necesar determinarea momentului transferului de titlu legal.Exist trei situatii care pot ridica semne de ntrebare asupra dreptului de proprietate efectiv:a) Bunurile n tranzit b) Vnzri n care este implicat un tert expeditor c) Vnzri efectuate n care cumprtorul deTine drept de retur. a) La sfr itul anului, orice bunuri n tranzit, de la vnztor la cumprtor, pot fi incluse numai ntr-unul din stocurile partilor pe baza conditilor de vnzare. Conform interpretrilor legale si contabile tradiTionale astfel de bunuri sunt incluse n stocurile firmei care este responsabil din punct de vedere financiar pentru costurile de transport. Aceast responsabilitate poate fi indicat, n termenii legilor transportului ca fiind: FOB termen folosit n contracte de transport intercontinentale. FAS, CIF, C&F si ex-nav care sunt termeni folosiTi n contractele cu transport maritim. Termenul FOB nseamn liber la bord. Dac bunurile sunt expediate cu destinatie FOB, costurile de transport sunt pltite de ctre vnztor iar titlul nu este transferat pn cnd compania de transport nu livreaz bunurile cumprtorului.