M-am bucurat săptămâna tre-cută când am afl at că noul

primar Sorin Apostoliceanu a luat decizia de a desfi ința acel podium jenant pe care stăteau ofi cialitățile la Simfonia Lalelelor de prea mulți ani și aplaudau mecanic sute de copii îmbrăcați sumar, ca într-o prelungire second-hand a defi lărilor din comu-nism. E o schimbare de care Simfo-nia Lalelelor și Piteștiul aveau nevo-ie. E una dintre miile de schimbări pe care mi le doresc în orașul în care m-am născut și în care trăiesc, oraș de care sunt atașat pe termen neli-mitat. Iar Piteștiul merită alt viitor. Pentru că ”orânduirile” din ultime-le două decenii au adus prea puțin progres în oraș. Au adus, în schimb, haos urbanistic, hectare întregi de spații verzi făcute una cu pământul, zeci de magazine second-hand, sute de săli de jocuri de noroc (un Las Vegas de mâna a treia, nu?), ofi ci-ali corupți sau care fac sluj prea des în fața a zeci de oameni de afaceri, funcționari cu proaste maniere în relația cu funcționarii și multe altele.

Da, Piteștiul merită un altfel de viitor. Pentru că deocamdată -

și aici îl parafrazez din nou pe același primar Apostoliceanu - Piteștiul e cu zeci de ani ca dezvoltare în urma

unor orașe precum Brașov, Sibiu, Iași sau Alba-Iulia. De ani de zile, la Pitești nu a mai venit un investitor major și mă refer aici la o investiție de la zero de cel puțin 5 milioane euro.

Nu știu alții ce cred, dar eu, când mă uit la compostoarele

vechi de zeci de ani din autobuzele din Pitești, asociez imaginea asta cu înapoiere urbană și atât.

Îmi place prea puțin ce văd când mă plimb prin Pitești. Nu îmi

plac proiectele cu fonduri europene de zeci de milioane de euro făcute prost cât cuprinde, de la proiectul de regenerare urbană și până la reabili-tarea în bătaie de joc a podului de peste Râul Doamnei.

Să nu credeți însă că sunt cârcotaș 100%. Nu, sunt doar un critic

motivat. Pentru că îmi pasă de orașul meu. De orașul nostru.

Sunt motive de optimism, fără îndoială. Primăria Pitești a de-

pus săptămâna trecută mai multe proiecte ambițioase pentru atragerea de fonduri nerambursabile, de la mo-dernizarea transportului în comun și până la realizarea a două noi parcuri în Lunca Argeșului. Pe hârtie, totul sună foarte bine. Dacă vor fi imple-

mentate fără sincope și favoritisme, va fi un mare plus pentru Pitești.

Îl văd entuziast - și nu e deloc rău - pe noul primar al Piteștiului. Și

îmi permit să îi dau două sfaturi. Pri-mul ar fi ca în proiectele sale să con-sulte și oameni din afara Primăriei, să coopteze în echipe și oameni cu idei din societate. Al doilea sfat: ar fi in-teresant și util ca feedback ca, o dată pe săptămână, fi e și pentru o oră, să meargă prin cartierele Piteștiului în ”civil” și să stea de vorbă cu oamenii, să le asculte nemulțumirile și suges-tiile și să le aplice acolo unde e cazul.

O să închei acest editorial într-o notă optimistă, notă inspira-

tă de o imagine superbă. Am văzut duminica trecută în Parcul Lunca Argeșului mii de oameni care făceau sport. Fie alergau, fi e erau pe role, bi-ciclete sau trotinete. Făceau mișcare. Toată lumea se simțea bine. Și ima-ginea asta dinamică și tonifi antă m-a încărcat cu energie și m-a făcut să mă gândesc la un parc dintr-un oraș din Vest. Și Piteștiul ar putea arăta peste câțiva ani ca un oraș din Vest. Cu tot mai mulți oameni implicați în și pentru comunitate și cu proiecte aplicate. Viitorul a început deja.

Denis Grigorescu

Punctul pe Y Piteştiul merită alt viitor

pag. 20

NR. 1289FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

3 - 9 aprilie 201920 pagini 1 leu

pag. 4

Viceliderul Iordache a vorbit cu doi ziarişti de la „Tamedia”, cel mai puternic grup de presă din Elveţia

„Renault nu a investit nici măcar un euro în noul spital de la Mioveni”

Noua colecţie de mobilier pentrucu până la

Suntem cu toţii diferiţi. Din fericire.

pag. 10

EXCLUSIV. REACŢIA ÎPS CALINIC LA SCANDALUL PROVOCAT DE STAREŢUL IOASAF: „Starea de sminteală ivită în Postul Mare este o durere cumplită pentru mine”

INVOCÂNDU-L PE IISUS, CALINIC E DISPUS SĂ-L IERTE PE IOASAF ”PÂNĂ LA ŞAPTEZECI DE ORI CÂTE ŞAPTE”

pag. 10-11

INTERIMARUL DĂ CU PARUL...

Apostoliceanu: „La multe blocuri terminate în Piteşti, nu sunt nici ghene, nici locuri de parcare”

Raport incendiar! Avocatul Poporului dă de pământ cu arhitectul-şef al Piteştiului

Mutarea stâlpului din mijlocul străzii a costat 50.000 lei

pag. 6

pag. 7

pag. 3pag. 5

Dr. Irimia spune că procesul pe care i l-a intentat dezvoltatorul blocului de 10 etaje e o acţiune de intimidare a sa„Chiar se cred stăpânii oraşului? Au vandalizat un sit urban protejat”

Nr. 1289 (3 - 9 aprilie 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Cornel Ionică se antrenează pentru rolul ”Întoarcerea panterei roz”.

Din Din

Culise...Culise...

Codrin Ștefănescu, gardă de corp, experimentează comprimarea timpului a doua zi după internarea lui Ion Iliescu: „Se simte bine, vorbim săptămânal cu Ion Iliescu”. Cornel Ionică, cetățean cu mult

timp liber, i-a venit mintea primarului, cea de pe urmă: „Dacă îmi spunea și mie cineva: «Ține-ți, domne, mâinile acasă!». Ce bine era!”. Simona Brătulescu, ALDE Argeș,

speriată că PSD fură la vot: „Mi-aș dori ca alegerile să aibă loc pe liste diferite, nu comune - ALDE și PSD - pentru că, în politică, 1+1 nu face niciodată 2”. Cristian Gentea, PSD Pitești, sau

democrația de partid e sublimă, dar nu-mai dacă vrea șeful: „Nu puteam să vin eu la organizaţie și să le spun că l-am pus pe Zidaru că așa am vrut eu. Eu chiar am vrut să mă consult cu ei miercuri seara și

oricum le spuneam că îl propun pe Aposto-liceanu, dar asta este altceva”. Dumitru Voicu, primar Micești,

face un upgrade la orice om îi e teamă de o plângere penală: „Multora le e frică de pușcărie”. Simona Brătulescu, ALDE Argeș,

s-a înscris în statul paralel, paralel cu re-alitatea: „Obiectivul Filialei ALDE Argeș este obținerea la alegerile europarlamenta-re a unui scor de minimum 15%. Credem că este un procent realist, care ține cont de realitățile din județ”. Gabriela Zoană, încă eurodeputat

PSD sau cine știe cunoaște: „Ana Gomez nu este dorită nici măcar în țara ei”. Cornel Ionică, primar pe tușă, feri-

cit că are o meserie la bază: „Eu fac de-mult bocancii în PSD… Dar partidul nu te poate ajuta într-o situaţie ca a mea”.

În perioada 27-31 mar-tie, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, urma să efectueze o vizită ofi cială în Maroc împreu-nă cu o delegație extinsă, din care ar fi făcut parte și Christophe Dridi, directo-rul general de la Dacia. Nu-

mai că vizita a fost anulată la solicitarea părții maroca-ne, și asta după ce premierul Viorica Dăncilă a anunţat duminică, la Washington, că va muta Ambasada Ro-mâniei de la Tel Aviv la Ierusalim. O gafă diplo-matică de proporții ce a

stârnit multă nemulțumire în lumea arabă. Christophe Dridi ar fi trebuit să discute, printre altele, în Maroc cu ofi cialii de acolo și despre uzina de la Tanger, uzină unde a fost relocată o parte importantă din producția Dacia.

Cum a ratat şeful Dacia vizita în Maroc din cauza lui Dăncilă

Îmi ascut sabia! Că și dacă mă întorc la Primărie, pe mulți am să popesc...

Comandante, zi-le ăstora de la presă ceva despre Carmen Dan! Știi că obosesc dacă scot

mai mult de două cuvinte pe an...

Prefectul Emilian Dragnea, un as al comunicării nonverbale.

Am ajuns pe poziția 12, deși nici 69 nu mi-ar fi displăcut...

Gabi Zoană, abținându-se cu greu să nu înghită microfonul.

ELECTRO-CUTARE

Muscelenii dau buluc la Urgenţe

Peste 30.000 de musceleni au ajuns anul trecut la unitatea medicală, 85% dintre aceștia trecând iniţial pe la Comparti-mentul Primiri Urgenţe. Dar din 50-100 de oameni veniţi în grabă la spital într-o zi, doar 10-15 se internează, având pro-bleme urgente. În rest, fără a exagera, a fost vorba și de simple plimbări cu am-bulanţa pentru probleme minore care, potrivit medicului Iordache, ar trebui să determine mai întâi obţinerea unui bi-let de trimitere de la medicul de familie și programare la medicul specialist. Unii dintre cei care vin la CPU o fac și în ideea recoltării de analize care sunt efectuate în mod gratuit, în baza asigurării medicale.

Amenzi de milioane neplătite la Lereşti

Circa două milioane de lei a fost valoa-rea balastului purtat în ultimul timp de bugetul local al comunei Lerești, cauza fi -ind constituită de evidenţierea în buget a contravalorii amenzilor contravenţionale primite de săteni. Iar cum lereștenii, în-deosebi cei din satul de ţigani Pojorâta, nu își achită sancţiunile primite în special pentru contravenţii la regimul silvic, nici banii nu ajung în buget. În asemenea si-tuaţie, administraţia locală întocmește

dosare pentru solicitarea, prin instanţă, a înlocuirii amenzii cu muncă în folosul comunităţii. Numai anul trecut au fost 175 de dosare în lucru, iar primarul Ma-rian Toader (foto) se plânge că de balastul bugetar nu se scapă decât atunci când se obţine acceptul Judecătoriei, iar munca este prestată și dosarul închis prin radi-erea amenzii.

Mamă, ce cuib de viespi cu tăun în coadă! Adică eu...

Președintele Dan Manu, așteptând în zadar un strop de miere de la prefectul Dragnea

și de la șeful Poliției, Tudorel Pieleanu.

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1289 (3 - 9 aprilie 2019)

Comandantul Jandarmeriei Argeș, Gheorghe Lupescu, supranumit de ziariste și „Cartușul de aur”.

Adjunctul Florin Mocanu, tatonând timid resursa umană a poliției argeșene.

Emilian Dragnea și Adrian Bughiu, acești Lady Gaga și Bradley Scooter

ai administrației argeșene.

Dragi ziariști, de Ziua Jandarmeriei e ofertă la muniție! Puteți să vă împușcați între voi, dar să

nu ne nimeriți pe noi...Sărut mâna, țineți post? Că păreți cam fără rost...

După cum vedeți, eu și subprefectul mun-cim de ne spetim! Mai mult pe la trageri

în piept, că ne ajută și vremea...

Adrian StoenescuPompierul argeșean Stoenescu Adrian,

care este și paramedic, a intervenit vo-luntar luni, 1 aprilie, la un accident ruti-er produs între un autoturism și o auto-utilitară, pe Drumul Naţional Centura București, între localităţile Dragomi-rești și Rudeni, judeţul Ilfov. Subofi țerul se afl a în misiune în trafi c și mergea cu ambulanța SMURD la un service au-torizat pentru remedierea defecțiunilor apărute la sistemul acustic, fi ind mar-tor la accident. În urma impactului, cele două persoane care se afl au în au-toturism au rămas blocate. Împreună cu șoferul autoutilitarei, salvatorul argeșean a intervenit și a extras în siguranță victi-mele, acordându-le primul ajutor până la sosirea echipajelor ISU București-Ilfov. Pentru curajul său, Jurnalul de Argeș îl declară pe Adrian Stoenescu Omul Săp-tămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Peste 6.000 mc de arbori tăiaţi ilegal în Argeş între 2016-2018

Potrivit unei operative de control privind ultimii trei ani, respectiv 2016-2018, Garda Forestieră Județeană Argeș a verifi cat 1.036 sesizări și a făcut 1.340 controale privind respectarea regimului silvic și al materialelor lemnoase. Conform aceluiași raport, volu-mul arborilor tăiați ilegal a fost în acești trei ani de 6.054 mc, valoarea prejudiciilor din infracțiuni la regimul silvic fi ind estimată la 1.593.453 lei. S-au întocmit și înaintat or-ganelor competente 24 de sesizări penale, în timp ce valoarea amenzilor aplicate s-a ridicat la 2.937.000 lei. De asemenea, cantitatea de material lemnos confi scat a fost de 570 mc. De la începutul anului 2019 și până acum au fost întocmite două dosare penale și s-au dat amenzi în valoare de 249.000 lei în urma ce-lor 106 controlale. A.C.

Mihai Coteț, tânărul vicepreședinte al PNL Argeș, înscris în competiția in-ternă a partidului pentru Primăria Pitești, și-a lansat recent site-ul https://mi-haicotet.ro/cine-bea-o-cafea-cu-mine/. Ca o declarație de intenție, liberalul vorbește chiar de la început despre primele sale impresii de după intrarea în politică. „Nu toți oamenii care intră în politică sunt competenți sau mânați de bune intenții, la fel cum nu toți cei cu experiență sunt niște corupți sau complici cu un sistem corupt. Gândind altfel, nu facem decât să creăm noi și noi prăpăstii peste o societate în care nu se discută decât în termeni absoluți, iar calea de mijloc a devenit cea mai periculoasă: ești înjurat și de unii, și de alții, în numele unui echilibru pe care ți-l datorezi ție însuți, în primul rând”. Pe noul site, cei interesați pot găsi informații despre tânărul politician, o rubrică de testimoniale în care cei care îl cunosc îi fac portretul, blogul per-sonal, precum și aparițiile sale în media. A.C.

Liberalul Mihai Coteţ şi-a făcut site

Potrivit sintezei rezultatelor acţiunii de audit fi nanciar des-fășurate de Curtea de Conturi la Câmpulung și care a vizat con-tul de execuţie bugetară aferent anului 2017, bugetul local a fost prejudiciat cu 75.175 lei prin plăţi nelegal efectuate, plus ac-cesorii fi scale aferente. Aproape toată suma este legată de lucră-rile de reabilitare și consolidare a străzilor Gruiului și Richard și de cele de relocare a unor stâl-pi din reţeaua electrică. Străzile menţionate sunt cele care în acel an 2017 au apărut în presa locală și naţională cu un stâlp de tensi-

une rămas chiar în locul în care se intersectează. Atunci, pentru mutarea stâlpului, s-au plătit aproape 50.000 de lei...

Potrivit Curţii de Conturi, prejudiciul constatat a fost re-cuperat integral chiar în timpul misiunii de audit desfășurate la Primăria Câmpulung. Dar nu a fost singura abatere! Inspectorii Curţii au constatat că, în 2017, în administraţia locală câmpu-lungeană s-au plătit necuvenit 576.242 lei reprezentând con-travaloarea drepturilor salariale acordate peste nivelul prevăzut de lege. (C.I.B.)

Curtea de Conturi a imputat această sumă Primăriei Câmpulung

Mutarea stâlpului din mijlocul străzii a costat 50.000 lei

Cel mai recent raport al Curții de Con-turi privind fi nanțele publice locale pe 2017 evidențiază că nu au fost trecute în categoria obiectelor de inventar activele fi xe corporale aparținând domeniului privat al U.A.T.M. Pitești, amortizate integral, cu o valoare de inventar mai mică decât limita de 2.500 lei stabilită prin HG nr.72/2014 privind stabilirea valorii de intrare a activelor fi xe la instituțiile publice, în valoare totală de 172.763 lei.

O altă neregulă a fost în legătură cu Școala Gimnazială ”Mircea cel Bătrân”, nefi ind înregistrată în evidența fi nanciar-contabilă a entității și, implicit, nefi ind raportată în situațiile fi nanciare auditate clădirea afe-rentă sălii de sport amplasate în municipiul Pitești, preluată cu titlu gratuit de la Com-

pania Națională de Investiții - C.N.I. S.A. și dată în administrarea unității școlare, sală cu o valoare de 2.518.491 lei, așa cum a fost stabilit în urma recepției fi nale. De asemenea, au fost scăzute din evidența fi -nanciar-contabilă a entității auditate, dar nu au fost raportate în situațiile fi nanciare construcțiile în valoare totală de 1.772.999 lei, trecute din domeniul public în dome-niul privat al Piteștiului, în vederea demo-lării sau dezmembrării și a valorifi cării ma-terialelor rezultate din acestea, în condițiile în care, la fi nalul anului 2017, operațiunile menționate nu erau realizate, activele fi xe corporale existând fi zic în teren, în starea inițială. Șirul neregulilor nu se oprește aici, impresia generală fi ind aceea că în contabi-litatatea Piteștiului e un pic cam varză.

A.C.

Curtea de Conturi Argeş - spaţiu generos alocat neregulilor din contabilitatea Piteştiului

Apă Canal 2000: puteţi transmite consumul de apă prin WhatsApp

SC Apă Canal 2000 SA, operator regional al serviciilor de apă și de canalizare în judeţul Argeș, adu-ce la cunoștinţa benefi ciarilor că, începând cu data de 01.04.2019, este disponibilă o nouă modalitate de transmitere a indexului autoci-tit, respectiv prin utilizarea aplica-ţiei WhatsApp, la nr. de telefon: 0755.147368. Transmiterea indexu-lui autocitit prin această modalitate se poate face în intervalul 20-30 ale lunii în curs, caz în care se impune atașarea unei fotografi i a indexului de pe apometru și transmiterea ur-mătoarelor informaţii: codul de cli-ent, adresa punctului de consum și indexul apometrului. A.C.

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1289 (3 - 9 aprilie 2019)

Pitești, strada Băilor nr. 1, cartier Popa ȘapcăPitești, strada Băilor nr. 1, cartier Popa ȘapcăTelefon: 0721.448.444, 0348.440.666Telefon: 0721.448.444, 0348.440.666

www.www.victoriavictoriaspa.rospa.ro

Zona Mioveni, un Sillicon Valley al industriei auto grație Dacia

Colegul nostru Denis Grigores-cu le-a explicat jurnaliștilor din Elveția evoluția Dacia și cum a schimbat radical privatizarea Da-cia din iulie 1999 evoluția uzinei de la Mioveni. S-au făcut referiri și la rolul crucial în renașterea Dacia al regretatului Constantin Stroe, omul care s-a zbătut ca ni-meni altul pentru ca Renault să vină și să preia Dacia. Iar rezulta-tele spectaculoase se văd nu doar în plan național, ci și în plan internațional, automobilele Da-cia fi ind vândute cu mare succes în câteva zeci de țări de pe glob.

Intervievat de jurnaliștii elvețieni, Denis Grigorescu le-a spus și că datorită Dacia zona Mioveni a devenit un Sillicon Valley al industriei auto din Ro-mânia și nu numai. Asta deoarece în zonă au venit zeci de furnizori de top ai Dacia, care și-au ridi-cat fabrici acolo, angajând mii și mii de oameni. Jurnaliștii străini au afl at și că în România peste 120.000 de oameni au un loc de muncă grație succesului Dacia și, implicit, al furnizorilor săi.

Ziariștii din Elveția au fost

interesați și de nivelul salarial de la Dacia, fi ind informați că aces-ta este unul foarte competitiv.

Ion Iordache: „Dacă s-ar face autostrada Pitești-Sibiu, prețul automobilelor produse de Dacia ar scădea”

Ziariștii de la trustul de presă elvețian „Tamedia” s-au întâlnit apoi în redacția „Jurnalului de Argeș” și cu Ion Iordache, vice-liderul Sindicatului Automo-bile Dacia. Discuțiile începute cu Ion Iordache la „Jurnalul de Argeș” au continuat apoi în fața Prefecturii Argeș, unde ziariștii elevețieni au dorit să fi lmeze și câteva imagini.

„Autostrada Pitești-Sibiu este una extrem de importantă pen-tru Dacia. Dacă s-ar face această autostradă, prețul automobilelor produse de Dacia ar scădea, iar salariile noastre ar crește. Do-rim cumva să forțăm guvernul să înceapă construcția acestei autostrăzi atât de importante. Practic, cea mai mare așteptare a salariaților Dacia este legată de realizarea acestei autostrăzi”, a spus Ion Iordache.

Viceliderul SAD a precizat și că „cei de la Renault și-au declarat intenția de a micșora producția de la Dacia din cauza lipsei in-frastructurii. Există acest risc din 2020”.

Iordache: „Încă suntem considerați o țară marginală. Chiar Renault ne-a împărțit...”

Ion Iordache a avut și mai mul-te nemulțumiri pe care le-a expus jurnaliștilor elvețieni: „Încă sun-tem considerați o țară margina-lă. Chiar Renault ne-a împărțit, noi nu facem parte din gruparea Renault ce ține de Europa, fa-cem parte din zona Euromed. Și, ca atare, salariile noastre nu sunt considerabile. Sunt foarte nemulțumit că Renault nu a in-vestit măcar un euro în noul spi-tal de la Mioveni”.

Noul spital din Mioveni, care va fi cel mai modern din Româ-nia, va fi construit în urma unei investiții publice totale de 68 mi-lioane euro.

Tot Ion Iordache a mai spus și că „în România corupția este profundă în toate structurile. Ca atare, guvernanții nu vor să acce-seze fonduri europene, pentru că acestea sunt foarte controlate”. În încheiere, viceliderul SAD a vor-bit și despre benefi ciile incontes-tabile ale venirii Renault la Da-cia: ”Nivelul de trai al angajaților Dacia a crescut grație investițiilor Renault. S-au făcut investiții și în condițiile de muncă, se fac investiții uriașe pentru mărirea capacității de producție”.

EXCLUSIV! Viceliderul Iordache a vorbit cu doi ziarişti de la „Tamedia”, cel mai puternic grup de presă din Elveţia

„Renault nu a investit nici măcar un euro în noul spital de la Mioveni”

Alain Jourdan și Romain Michaud au vizitat redacția „Jurnalului de Argeș” pentru o documentare despre impactul Daciei în județul nostru, apoi au vorbit cu omul nr. 2 din con-ducerea Sindicatului Dacia, în cadrul unui interviu facilitat de ziarul nostru

Cei doi ziariști elveţieni l-au intervievat pe viceliderul Iordache în Piaţa Prefecturii

Săptămâna trecută, timp de două zile, în Argeș s-au afl at doi jurnaliști din Elveția. Este vorba de Alain Jourdan, de la „Tribune de Geneve”, și Romain Michaud, de la „24 Heures”. Cei doi jurnaliști au venit în România pentru a realiza un amplu reportaj legat de succesul spectaculos al mărcii Dacia pe piaţa eu-ropeană și în plan internațional și de implicaţiile social-economice ale succesului uzinei de la Mioveni. Jurnaliștii din Elveţia au stat în redacția „Jurnalul de Argeș” timp de mai multe ore și i-au intervievat pe Denis Grigorescu, redactor-șef adjunct, și pe Ion Iordache, vicelider SAD. Este pentru a doua oară în mai puțin de un an când ziariști de top din Europa vin să colaboreze cu „Jurnalul de Argeș”. În mai 2018, la „Jurnalul de Argeș” a venit Thomas Saintourens, jurnalist la celebrul ziar „Le Monde” din Paris. Acesta a venit la Pitești pentru a face un reportaj legat de afacerile italianului Nicola Inquieto, cel care este cercetat de Direcția Antimafi a din cadrul Procuraturii Napoli pentru spălare de bani pentru clanul mafi ot Casalese și asociere și participare în scopul comiterii de infracţiuni de tip mafi ot.

ili 2019)

Grupul „Tamedia” cuprinde 60 de publicaţii din Elveţia

Ziarele pentru care lucrează cei doi jurnaliști elvețieni fac parte

din puternicul grup de presă „Tamedia”, ce reunește peste 60 de

publicaţii de top. Printre aceste publicații se numără „Der Bund”,

„Der Landbote”, „Berner Zeitung”, „Basler Zeitung”, „Le Matin”,

„Le Journal de Geneve” sau „Zurichsee-Zeitung”. Înfi ințat în 1893,

grupul de presă „Tamedia” este listat la bursă în Elveția din 2000.

Material realizat de Marian Staicu

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1289 (3 - 9 aprilie 2019)

„Trebuie să ajungem din urmă Sibiul, Brașovul, Oradea sau Alba-Iulia” Există și varianta ca fostul primar Cor-

nel Ionică să se întoarcă în fruntea Primă-riei, dacă instanţa îi va accepta contestaţia. Ce veţi face în acest caz?

- Nu voi face nimic. Ce am făcut până acum voi face și în continuare. O să îmi susțin punctele mele de vedere și modul de soluționare a problemelor. Aţi devenit cunoscut și prin faptul

că răspundeţi constant pe facebook la nemulţumirile cetăţenilor. Care a fost cea mai importantă problemă soluţionată pe facebook?

- Sunt multe probleme care s-au rezolvat pe facebook. Dacă ar fi să nominalizez una, ar fi cea legată de gropile din oraș. Anul trecut, când s-a terminat iarna, am rugat cetățenii să nominalizeze gropile cele mai mari din Pitești, să ne ajute să stabilim locurile urgente unde trebuia să intervenim. Ce viziune și ce direcţii aveţi în plan

ca primar pentru Pitești pe termen scurt și mediu?

- În primul rând, trebuie să ajungem din urmă ca dezvoltare celelalte orașe importante din România cum ar fi Sibiu, Brașov, Ora-dea sau Alba-Iulia, să implementăm toate proiectele pe fonduri europene și să devenim un oraș „smart”. Prin intermediul noilor teh-nologii și al aplicațiilor mobile, problemele și, implicit, feedback-ul pot ajunge mult mai repede la noi. Trebuie neapărat un feedback pentru a ști ce avem de făcut mai departe și dacă oamenii sunt mulțumiți. Pentru că to-tul se face pe banii oamenilor. Trebuie să fi e comunicare cu cetățenii. Vă dau și un exem-plu de feedback. La un moment dat, am făcut un sens unic în zona fostei Fabrici de Bere, au fost foarte multe nemulțumiri și s-a renunțat până la urmă la acel sens unic. Care sunt nemulţumirile legate de

Pitești și de activitatea Primăriei Pitești, de când aţi preluat funcţia de primar?

- Cea mai mare nemulțumire ar fi legată de străzi, unele dintre ele fi ind într-o stare foarte proastă. Un mare of este legat de lipsa locurilor de parcare. Iar aici aș vrea să preci-zez că, începând de luni, 1 aprilie, a intrat în vigoare acel regulament ca, de la ora 9 la ora 16, să poată parca oricine pe un loc de par-care, inclusiv cel care are locul, nu trebuie să își mute mașina. Eu cred că această măsură o să dea rezultate. O problemă importantă este și lipsa curățeniei în unele zone ale orașului. Este o problemă și cu câinii vagabonzi, îi strânsesem la un moment dat, au început să reapară din zonele limitrofe ale orașului. Legat de activitatea din Primărie, orice pă-dure are uscături. Însă oamenii au început să

înțeleagă din ce în ce mai mult că trebuie să își facă treaba. Din fericire, și salariile au mai crescut, sunt destul de mari. Eu zic că avem comunicare și am depășit toate barierele care au fost la un moment dat.

„După ce se termină o construcție, nimeni de la Urbanism nu urmărește dacă respectiva fi rmă a construit conform autorizației” Sunt multe autorizaţii de construcţii

emise de Primăria Pitești și contestate în instanţă de Prefectură. Ce soluţii vedeţi în aceste cazuri?

- Soluții ar fi foarte multe. La un moment dat, chiar mă gândeam că ar fi necesar un audit la Direcția de Urbanism din cadrul Primăriei Pitești. Sunt foarte puțini oameni acolo, s-a tot reorganizat acest compartiment. Cu un audit și o organizare mai strânsă s-ar rezolva problema. Și, de asemenea, la orice hotărâri iau ei, cum ar fi de exemplu legat de un balcon care urâțește spațiul verde, nu tre-buie să ia deciziile doar oamenii de acolo, ar trebui să fi e o comisie mixtă, așa cum era și până acum un an. Ar putea fi făcut un audit de către Inspectoratul de Stat în Construcții la Direcția de Urbanism. Oricum, ei au venit foarte mult în control în ultima perioadă și, din păcate, au găsit destul de multe proble-me.

O problemă importantă pe care am re-marcat-o: după ce se termină o construcție, nimeni de la Urbanism nu urmărește dacă respectiva fi rmă a construit conform

autorizației, nu neapărat ca bloc. Dar acele fi rme, când ridică un bloc, sunt obligate să aibă o anumită suprafață de spații verzi, un anumit număr de locuri de parcare, trebuie să aibă teren de joacă pentru copii - este clar specifi cat în PUZ-uri - trebuie să aibă o ghe-nă de gunoi. Și nu cred că am văzut vreun investitor - sau sunt extrem de puțini - care să respecte aceste cerințe. Fiecare bloc trebuie să aibă o ghenă, iar mulți constructori, aco-lo unde trebuia să amplaseze o ghenă, mai bagă două locuri de parcare, se vinde locul cu 3.000-5.000 de euro și își mai scot niște bani de acolo. Din păcate, colegii mei de la Controlul în Construcții sunt doar patru pe tot orașul. Și oricât ar merge, oricât ar încer-ca, nu pot să parcurgă tot orașul. E volumul imens, se construiește foarte mult în Pitești, se ridică multe construcții legale sau ilegale. În multe cazuri, când se termină blocurile, nu sunt nici ghene, nici locuri de parcare. Este o problemă destul de mare.

Despre construcția a opt blocuri între complexele Argintex și John: „Nu știu dacă a fost făcut un studiu de trafi c, o să mă interesez” Între complexele Argintex și John din

zona Nord, o zonă și așa foarte aglomerată, se ridică opt blocuri. Din informaţiile noas-tre, mai multe apartamente cu două camere au fost transformate în garsoniere, ceea ce ar trebui să însemne și locuri de parcare în plus. Când vor fi gata, va crește mult trafi-cul. S-a făcut vreun studiu de trafic legat

de acele opt blocuri? A fost verificată cum trebuie toată documentaţia?

- Nu știu ce să vă spun. Dacă totul e în re-gulă, trebuie să îi înțelegem și pe acei inves-titori, este o zonă de dezvoltat și trebuie să găsim soluții să fi e bine pentru toată lumea. Legat de studiul de trafi c, nu știu dacă a fost făcut, o să mă interesez.

La un moment dat, o fi rmă a venit cu intenția de a face un complex de șase blocuri în Găvana, pe strada Grigorie Leu. Și am ce-rut un studiu de trafi c de la Poliție să vedem dacă se poate face un asemenea complex aco-lo, am cerut informații și de la Apă Canal, să vedem dacă există presiune la apă acolo.

Din câte știu eu, la complexul la care faceți referire, locurile de parcare erau conform apartamentelor, trebuie să fi e un loc pe apar-tament, plus o diferență de 10%. „Jurnalul de Argeș” a scris săptămâ-

na trecută despre patru case ridicate fără autorizaţii de omul de afaceri Dumitriţă Mohor. Cum ar putea fi soluţionată această problemă? Trebuie dărâmate casele?

- Colegii mei analizează această problemă și investitorul trebuie să găsească o soluție. În lege scrie clar că nu se pot face PUD-uri sau PUZ-uri de intrare în legalitate. Noi i-am chemat pe investitori după ce am descoperit problema, le-am bătut obrazul și ne-au spus că vor încerca să găsească alte soluții, cum ar fi o dezmembrare a terenului. Îi putem da și în judecată, s-a dat deja amendă, li s-a pus în vedere să nu mai continue lucrările. Dacă le vor continua, atunci este deja infracțiune, le putem face dosar penal, iar instanța poate da inclusiv soluția de dărâmare a acelor case. Fostul primar Cornel Ionică spunea

acum patru ani, într-un interviu pentru „Jurnalul de Argeș”, că îi e frică de Dum-nezeu și de DNA. Dumneavoastră de ce vă e frică?

- Și mie mi-e frică de Dumnezeu. Și mi-e teamă de cetățenii orașului, ca să spun așa, și aș vrea ca, atunci când plec din Primărie, să plec cu fruntea sus, știind că am făcut lucruri bune, să fi e condiții în oraș, să avem indus-trie, parc industrial, în așa fel încât oamenii să nu mai fi e nevoiți să plece în alte localități sau peste hotare.

„Funcția de primar al Piteștiului nu e una blestemată” Ultimii doi primari ai Piteștiului au ple-

cat din funcţie înainte de terminarea man-datului, din cauza problemelor cu DNA și ANI. E funcţia de primar al Piteștiului una blestemată?

- Nu, în niciun caz nu e una blestemată. Nu știu ce să vă răspund la această întrebare. Eu nu cred în blesteme. Pe de altă parte, apar probleme juridice. Din câte știu, la niciunul dintre cei doi foști primari nu s-au soluționat încă dosarele. Cât de mult vă tentează să candidaţi la

Primăria Pitești în 2020?- Această hotărâre se va lua la partid. Dom-

nul Gentea este prima opțiune pentru Pri-măria Pitești, iar dacă dânsul nu își va dori, eu mi-aș dori, cu siguranță, să candidez și sunt convins că, în acest caz, și dânsul mă va susține și ceilalți colegi. Însă eu cred că dom-nul Cristian Gentea va fi candidatul PSD la Primăria Pitești în 2020.

INTERIMARUL DĂ CU PARUL...

Apostoliceanu: „La multe blocuri terminate în Piteşti, nu sunt nici ghene, nici locuri de parcare”

Problema podului de peste Râul Doamnei, construit pe banii UE în batjocură, rămâne în coadă de pește. Ce aveţi de gând să faceţi?

- A mai fost săptămâna trecută o întâlnire cu juriștii. Și a rămas ca cei de la Fonduri Europene să facă adresă la Departamentul Juridic pentru a se recupera banii pe care noi îi vom cheltui pentru a aduce podul la o stare normală, la starea la care ar fi trebuit să fi e după aces-te reparații. Înainte de a da în judecată constructorul, vom încerca o mediere, o să îi punem în vedere că avem o expertiză, unde se spune foarte clar că din cauza modului de realizare a podului au apărut toate aceste probleme. Dacă nu vor să dea banii, vom acționa în ju-decată și constructorul și proiectantul, să vedem cine și unde a greșit. Din informaţiile pe care le deţinem, Primăria Pitești are până

acum doar un proiect depus pe Axa 4. De ce așa de puţin? Care sunt cauzele?

- Aici aș vrea să vă contrazic. Am depus absolut toate proiectele, până în ultima zi. Ultimul proiect a fost depus pe 28 martie. Sunt aproximativ 20 de proiecte, pe toate cele cinci axe. Suntem înaintați cu proiectele, putem să ne apucăm de licitații, așteptăm să vedem dacă ne acceptă proiectele.

Și care ar fi cele mai importante proiecte și până când vor fi implementate?

- La proiectele pe fonduri europene, depindem foarte mult de Co-misia Europeană, de modul în care ofi cialii europeni le vor analiza și de perioada în care le vor analiza.

Avem un proiect de 5 milioane euro depus legat de efi ciența ener-getică la Bazinul Olimpic și așteptăm de nouă luni să îl semnăm, pentru că ei nu au experți autorizați. Iar experții autorizați nu se angajează la minister, ci la fi rme, unde câștigă de 15-20 de ori mai mult decât dacă ar fi angajați la stat. Avem un proiect important de câteva milioane de euro legat de iluminatul public. Vom trece la un sistem cu LED-uri, cu efi ciență energetică foarte mare, totul va fi monitorizat. Avem un studiu de trafi c legat de 40 de intersecții din Pitești ce vor fi monitorizate printr-un centru de comandă, de unde se va fl uidiza trafi cul. Autobuzelor le va fi asigurat astfel un traseu cât mai puțin aglomerat pe linia pe care merg. De exemplu, dacă senzorul sau camera video semnalizează că vine un autobuz, semafo-rul rămâne verde mai mult, chiar dacă celelalte vehicule sunt oprite, astfel încât autobuzele să ajungă repede de la o stație la cealaltă.

Interviu realizat de Denis Grigorescu

„Cu Podul Râul Doamnei, înainte de a da în judecată constructorul, vom încerca o mediere”

Despre o eventuală candidatură: „Dacă domnul Gentea nu va candida la Primăria Pitești în 2020, eu mi-aș dori, cu siguranță, să candidez”

dt

gtg

gLgg

f

, p Despre scandalul cu Podul Râul Doamnei: „A mai fost săptămâna

trecută o întâlnire cu juriștii. Și a rămas ca cei de la Fonduri Europene

să facă adresă la Departamentul Juridic pentru a se recupera banii pe

care noi îi vom cheltui pentru a aduce podul la o stare normală”

La două săptămâni după ce a devenit primar al Piteștiului, Sorin Apostoliceanu a acordat un amplu interviu în exclusivi-tate pentru „Jurna-lul de Argeș”, inter-viu în care a vorbit, printre altele, des-pre nemulțumirile și problemele privind Piteștiul, despre pla-nurile de dezvoltare pe termen scurt și mediu, ca și despre planurile sale legate de alegerile locale din 2020. Absolvent al Academiei de Știinţe Economice București și cu un master în Business, Sorin Apostoliceanu (42 de ani) a fost înainte viceprimar al Piteștiului timp de doi ani și nouă luni, începând din iunie 2016.

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1289 (3 - 9 aprilie 2019)

Răspunsul arhitectului-șef „conține date eronate, neactualizate și încalcă legislația...”

Primul caz anchetat de Avocatul Poporului a fost legat de construirea unei clădiri de locuințe colective P+4E-5 în municipiul Pitești, în le-gătură cu care mai mulți cetățeni de pe starda Mircea Eliade (prelungirea Găvana) și-au expri-mat opoziția cu privire la intenția de construire a acestui imobil în imediata vecinătate a casei lor, în baza unei autorizații de construcție și a unui Plan Urbanistic Zonal din 2008. Potrivit raportului Avocatului Poporului, răspunsul ofe-rit însă petenților de către arhitectul-șef “conține date eronate, neactualizate, conform noii situații juridice a terenului” și încalcă legislația privind autorizarea lucrărilor de construcții. „Deși Biro-ul Teritorial Pitești a solicitat domnului primar al municipiului Pitești să reevalueze răspunsul pe care proiectantul construcției - SC Silvo Tera SRL - l-a remis autorității locale în sensul respec-tării întocmai a reglementărilor legale, Direcția Arhitect-Șef a răspuns în aceași notă eronată că «nemulțumirile petenților cu privire la intenția de edifi care a unei construcții noi și argumentele aduse de proiectant au fost analizate și evalua-te în cadrul ședinței Comisiei Tehnice de Ur-banism și Amenajare a Teritoriului din data de 5.03.2018, au fost considerate neîntemeiate și, ca urmare, a fost emis un aviz favorabil de princi-piu al C.T.A.T.U. pentru propunerea urbanisti-că...»”, a menționat Avocatul Poporului.

Un Plan Urbanistic General al Piteștiului neactualizat de 20 de ani. De ce oare?

Au fost solicitate de către Biroul Teritorial Pitești informații despre cea mai recentă ac-tualizare a Planului de Urbanism General al municipiului Pitești. S-a precizat că PUG-ul se analizează în vederea actualizării la cel mult 10 ani, iar termenul de valabilitate al PUG se prelungește o singură dată, pe bază de hotărâre a Consiliului Local, până la intrarea în vigoare a noului Plan Uurbanistic General, dar nu mai mult de zece ani de la data depășirii termenu-lui de valabilitate. De asemenea, Avocatul Po-porului, prin reprezentantul din Argeș, Miha-ela Stănciulescu, a cerut informații cu privire la valabilitatea Planului de Urbanism Zonal aprobat printr-o hotărâre de Consiliu Local în 2008 și a menționat: „Neactualizarea Planului Urbanistic General incumbă difi cultăți pentru elaborarea documentațiilor privind planifi ca-rea dezvoltării urbanistice locale, iar utilizarea unui plan de urbanism general vechi de aproape 20 de ani, care nu mai corespunde nici tehnic și nici juridic realității, poate afecta securitatea juridică a investițiilor pentru care se solicită/s-au solicitat autorizări”. Stupoare, dar opinia expri-

mată de Direcția Arhitect-Șef, printr-o adresă emisă în iulie 2018, la opoziția exprimată de vecinii viitoarei construcții a fost că Planul Ur-banistic Zonal aprobat prin hotărârea dată de Consiliul Local în 2008 nu are termen de va-labilitate și își produce efectele până la emiterea unei documentații de același rang sau superior... Arhitectul- șef este însă contrazis de Avocatul Poporului, care spune: „Conform prevederilor art. 47, pct. 5 din Legea nr. 359/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, se impu-nea analiza prezentului context social, urbanis-tic și arhitectural al zonei, iar pentru regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea admisă, coefi cientul de utilizare a terenului, procentul de ocupare a terenului, retragerea clădirilor față de aliniamentele existente la data autorizării și distanțele față de limitele laterale și posterioa-re ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirii ș.a.m.d se impunea emiterea unui PUZ actualizat”. Conform documentului emis de Avocatul Poporului, nu au fost, de asemenea, oferite argumente în legătură cu emiterea Planu-lui Urbanistic de Detaliu și clarifi cări de legali-tate nici în legătură cu certifi catul de urbanism emis în 2017. Iar construcția nu benefi ciază de acordul exprimat în formă autentică al vecinilor, așa cum se precizează în legea privind autoriza-rea lucrărilor de construcții!

Arhitectul-șef nu a catadicsit să ofere răspunsuri nici petenților, nici Avocatului Poporului în cazul blocului de 10 etaje de pe I.C. Brătianu

Un alt caz afl at în atenția Avocatului Poporului a fost blocul de 10 etaje de pe b-dul I.C. Brătia-nu construit de dezvoltatorul Titi Dan, subiect despre care ”Jurnalul de Argeș” a scris în nenu-mărate rânduri. Mai mulți proprietari care locu-iesc în blocul 56 au depus o petiție, în iulie 2018, prin care semnalau Biroului Teritorial Pitești al Instituției Avocatul Poporului că au reclamat la Cosiliul Local al municipiului Pitești, printr-o plângere, faptul că în imediata vecinătate a fost autorizată construirea unei clădiri cu zece etaje, deși, conform PUZ-ului și PUD-ului, în aceas-tă zonă ar fi impusă o restricție care îngrădește posibilitatea de a fi edifi cate construcții cu mai mult de trei etaje. Oamenii au mai arătat că documentele de autorizare a acestei construcții nu conțin acordul scris al riveranilor, iar clădi-rea va umbri toate proprietățile din zonă, ceea ce înseamnă încălcarea unui ordin al Ministe-rului Sănătății. Au fost reclamate, de aseme-nea, amenajarea parcării și a organizarea de șantier-barăci, toalete mobile și dușuri care ur-mau să fi e instalate la aproximativ 5 m de fe-restrele locuințelor din blocul 56, pe un teren ce aparține domeniului public al municipiului Pitești, închiriat de societatea constructoare conform unui acord emis de Comisia de Urba-

nism a Municipiului Pitești. De asemenea, cu prilejul audiențelor acordate la sediul Biroului Teritorial al Avocatului Poporului, petenții și-au exprimat îngrijorările majore legate de montarea unei macarale de mari dimensiuni în imediata apropiere a blocului și faptul că reprezentanții autorităților locale, atunci când au fost la fața lo-cului, nu au oferit răspunsuri concrete și soluții cu privire la riscul pentru securitatea și integri-tatea fi zică a blocului și locatarilor și nici nu au vrut să ia act de faptul că pe fațada blocului, dar și pe pereții interiori ai apartamentelor de la par-ter au apărut fi suri cauzate de vibrațiile proveni-te de la lucrările de excavare și tasare derulate pe șantier. Critica adresată Direcției Arhiectului-Șef de către Avocatul Poporului în legătură cu acest caz a fost că Direcția Arhitect-Șef nu a for-mulat niciun răspuns locatarilor din blocul 56, deoarece plângerea lor a fost adresată Consiliu-lui Local al municipiului Pitești. Arhitectul-șef nu a oferit răspunsuri nici Avocatului Poporului la întrebările legate de măsurile efective privind securitatea și salubritatea publică la autoriza-rea construcțiilor; care sunt normele elaborate la nivelul autorității locale privind modalitatea de utilizare a terenurilor, defi nirea destinațiilor și gabaritelor clădirilor, inclusiv infrastructura, amenajări și parcări aferente noilor construcții.

Avocatul Poporului a emis mai multe recomandări primarului pentru intrarea în legalitate

La capitolul recomandări, Avocatul Poporului a stabilit că primarul municipiului Pitești va dis-pune măsurile legale pentru respectarea de către autoritatea locală a legislației privind amenajarea teritoriului și urbanismului în vederea asigurării transparenței accesului la informațiile de inte-res public în acest domeniu. Astfel, vor trebui puse la dispoziția publicului toate documentele aprobate, afi șate integral pe pagina proprie, pe internet (cu acces gratuit la acestea pentru des-cărcare și cu obligativitatea menționării sursei la fi ecare utilizare a informațiilor respective). De asemenea, vor trebui furnizare spre consultare, la sediul autorității administrației publice locale sau la punctele de informare, următoarele do-cumente: planșa de reglementări, regulamentul local de urbanism, raportul de consultare pu-blică și raportul arhitectului-șef. O altă măsură instituită este intrarea în legalitate și îndreptarea actelor de administrare defectuoasă de care se face responsabilă Direcția Arhitect- Șef; elabo-rarea unui plan de ordine interioară pentru pre-venirea apariției unor situații similare pe viitor; elaborarea și actualizarea documentațiilor de ur-banism și instituirea măsurilor pentru sănătate și salubritatea publică în construcții; elaborarea unor norme privind modalitățile de utilizare a terenurilor, defi nirea destinațiilor și gabaritelor de clădiri, inclusiv infrastructura, amenajări și plantații conform legislației de amenajare a teri-toriului; elaborare unei strategii de dezvoltare a UAT Pitești în ceea ce privește autorizarea exe-cutării lucrărilor de construcții; instituirea unor măsuri de verifi care și control intern periodic pentru respectarea legii amenajării teritoriului și urbanismului; dispunerea unor măsuri de verifi -care și control a tuturor documentelor de auto-rizare la construcție afl ate în proces de avizare la nivelul Direcției Arhitect-Șef; informarea Con-siliului Local Pitești și a Prefectului județului Argeș în legătură cu prezenta recomandare, pre-cum și informarea Avocatului Poporului despre modul de însușire a recomandării într-un ter-men rezonabil.

Alina Crângeanu

Deputatul liberal Dănuț Bica a susținut o declarație politică în plenul Camerei Deputaților intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești-București, parcursă pe sensul de mers către Capitală!”.

Dănuț Bica: „În ultimii 10 ani, fondurile alo-cate domeniului sănătății s-au mărit de aproa-pe 10 ori, însă calitatea serviciilor medicale a scăzut direct proporțional cu această creștere a fi nanțării. Dispensare comunale nu prea mai există, cabinetele medicale școlare au fost desfi ințate aproape în totalitate, spitalele muni-cipale și cele județene funcționează în condiții precare din cauza dotărilor necorespunzătoare și a defi citului de personal de specialitate. În

Argeș circulă o glumă aproape sinistră, inspi-rată de incapacitatea sistemului de sănătate din județ de a oferi servicii de calitate pacienților. Se spune că cel mai bun spital argeșean îl repre-zintă autostrada Pitești-București, parcursă pe sensul de mers către Capitală, pentru că orice pacient afl at într-o situație ceva mai complica-tă este urcat în ambulanță și transferat la unul dintre spitalele supraaglomerate din București. Astfel de decizii nu au la bază comoditatea sau lipsa de profesionalism a medicilor argeșeni, ci faptul că spitalele din județ nu dispun de echi-pamentele necesare pentru intervențiile medi-cale complexe. În anul 2019 situația sistemului de sănătate nu se va schimba în bine, dacă avem în vedere faptul că parlamentarii PSD și ALDE au respins toate amendamentele formulate de

către deputații și senatorii PNL cu ocazia dez-baterii proiectului Legii bugetului de stat. Noi am propus alocarea sumelor necesare pentru începerea în acest an a construirii spitalelor re-gionale, pentru renovarea spitalelor județene și municipale și pentru dotarea corespunzătoare a secțiilor de urgență, a maternităților și blocuri-lor operatorii, prevederea fondurilor pentru me-dicamentele indispensabile în spitale și pentru bolnavii cronici, asigurarea unei fi nanțări adec-vate pentru medicii de familie și pentru redes-chiderea cabinetelor de medicină în toate școlile din țară. S-a demonstrat astfel că pentru majo-ritatea PSD-ALDE problemele din sistemul de sănătate nu reprezintă o prioritate și că românii bolnavi vor trebui să se trateze ca și până acum”.

M.I.

Dănuţ Bica, deputat PNL de Argeş:„În Argeş se spune că cel mai bun spital este autostrada Piteşti-Bucureşti, parcursă pe sensul către Capitală”

Raport incendiar! Avocatul Poporului dă de pământ cu arhitectul-şef al Piteştiului

Biroul Teritorial Argeș al instituției Avocatul Po-porului a fost sesizat prin mai multe petiții despre încălcarea prevederilor legale privind autorizarea executării unor lucrări de construcții pe raza mu-nicipiului Pitești. Practic, cetățenii au luat cu asalt Biroul Avocatului Pitești, unde au mers în audiență, deoarece făcuseră mai multe demersuri la autori-tatea locală, exprimându-și nemulțumirile legate de au-torizarea unor construcții, iar la plângerile care au fost adresate compartimen-telor de specialitate din aparatul primarului Ionică, fi e au primit răspunsuri nemulțumitoare, fi e s-a tergiversat soluționarea lor. Motiv pentru care experții Biroului Teritorial Pitești al Avocatului Poporului au demarat, în octombrie 2018, o anchetă la Primăria Pitești, respectiv la Direcția Arhitect-Șef, pentru verifi -carea aspectelor de legali-tate ale actelor și faptelor administrative reclamate. Rezultatul a fost un raport complex trimis spre avi-zare instituției centrale, laolaltă cu propunerile de sancționare, iar în 17 martie 2019 a fost emisă o reco-mandare (care se găsește și pe siteul instituției, www.avp.ro) conținând măsu-rile care trebuie dispuse, recomandare trimisă, de această dată, primarului interimar Sorin Apostolicea-nu, care va trebui să o pună în aplicare în cel mai scurt timp.

Un capitol special e rezervat celebrului bloc de 10 etaje din centrul Piteștiului construit de fi rma Titidan și despre cum a ignorat sistematic Pri-măria petițiile cetățenilor afectați

În document se vorbește, punct cu punct, despre ero-rile urbanistice care distrug Piteștiul și despre haosul imobiliar care îi disperă pe cetățeni

Ce recomandări a formu-lat Avocatul Poporului pen-tru intrarea în legalitate a Primăriei Pitești din punct de vedere al amenajării teritoriului

Mihaela Stănciulescu a identifi -cat grave probleme în activitatea arhitectu-lui-șef al Piteștiului.

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1289 (3 - 9 aprilie 2019)

Săptămâna trecută, SC Titidan, dezvol-tatorul imobiliar care ridică în centrul Piteștiului blocul de 10 etaje ale cărui lucrări au fost sistate anul trecut și relu-ate recent printr-o decizie a Tribunalu-lui Argeș, a deschis o acțiune în răspun-dere delictuală împotriva reclamanților - familia de doctori Irimia. Dezvolta-torul cere de la medicii Tiberiu Gabriel Irimia și Victoria Irimia, precum și de la Clinica Dr. Irimia SRL despăgubiri de 2.071.750 lei, pe motiv că demer-surile acestora în instanță i-ar fi creat prejudicii. De precizat că mai există un proces pe fond, la Tribunalul Vâlcea, unde reclamanții - familia Irimia - cer, de asemenea, suspendarea autorizației de construcție și a lucrărilor la blocul de 10 etaje care le umbrește proprieta-tea. Cum Jurnalul de Argeș a urmărit îndeaproape acest subiect de maxim interes public, am dorit să vorbim cu ambele părți. Dacă doctorul Irimia ne-a răspuns, precizând că e o acțiune de in-timidare a sa, reprezentanții SC Titidan n-au răspuns solicitării noastre de a prezenta și punctul lor de vedere.

„Mi-au intentat un proces civil «de intimidare» și cred că și la adresa instanțelor”

Iată ce spune dr. Irimia despre dosarul pe care i l-a deschis dezvoltatorul blocului de 10 etaje.

„Este adevărat. Mi-au intentat un proces civil «de intimidare» la adresa mea și cred că și la adresa instanțelor. L-au publicat și frumos în presă, cu «fundă roșie», gen aviz amatorilor care mai au curaj să ajungă în instanță să-și caute dreptatea în legătură cu vreun bloc nou care le-ar distruge pro-prietatea și chiar viața. Nu cred absolut deloc că pot să aibă succes cu o astfel de acțiune, în contextul în care există un do-sar pe rol, în care care instanța trebuie să se pronunțe dacă autorizația de construire a fost obținută în condiții legale.”

„Ei pot să ceară și luna de pe cer...”„Ei pot să ceară și luna de pe cer... Nu

eu le-am sistat lucrările! Instanța le-a oprit tocmai pentru că s-au descoperit nereguli!

Există 3 aspecte de mare gravitate pe care justiția trebuie să le elucideze:

1. orice nouă clădire poate fi construită doar dacă respectă regulile legale de bună vecinătate (regim de înălțime, distanță, ilu-minare solară, intimitate etc.);

2. proprietarii terenului în cauză au van-dalizat, cu bună-știință, un sit urban prote-jat, fără aprobarea Ministerului Culturii și în absența reprezentanților autorizați;

3. instanța judecătorească ce a dispus sis-tarea lucrărilor de construcție le-a făcut un mare serviciu, pentru a nu ajunge, mai târ-ziu, să demoleze un bloc cu 11 nivele (așa cum se întâmplă zilnic în toată țara).”

„Primăria le-a autorizat proiectul, ea trebuie să-i despăgubească în caz că sunt nereguli...”

„Ei chiar cred că orașul e la picioarele lor? Chiar cred că nu mai există instituții cinsti-te în România?

Chiar cred că justiție nu există? Dacă ei se cred nedreptățiți, poate că erau mai bine îndrumați să deschidă acest proces împo-triva Primăriei Pitești. Primăria le-a auto-rizat proiectul, Primăria trebuie să-i despă-gubească în caz că sunt nereguli. Am citit

că în fi nal s-a sesizat și Parchetul în ceea ce privește diverse autorizații pentru blocuri. Nu le era mai ușor să facă studiul de în-sorire? Nu doresc nimic altceva, decât un studiu de însorire care să ne arate ce regim de înălțime poate avea blocul lor fără ca proprietățile vecine să aibă de suferit. Nu cred că le era greu să ceară altă autorizație de construire, chiar dacă ar fi fost nevoiți să taie câteva etaje”, spune dr. Tiberiu Irimia.

„Ei chiar cred că sunt stăpânii oraşului? (...) Au vandalizat, cu bună-ştiinţă, un sit urban protejat” „Suntem niște oameni cinstiți și cu educație, care știm că nu doar banii contează. Avem deplină încredere în justiție!”, declară dr. Tiberiu Irimia în replică la cele peste 2 milioane lei daune pe care i le cere dezvoltatorul în instanță

Dr. Irimia spune că procesul pe care i l-a intentat dezvoltatorul blocului de 10 etaje e o acţiune de intimidare a sa

19)

„Boala aceasta care a cuprins oraşul este ca un cancer...”

Dr. Tiberiu Irimia încheie cu un mesaj adresat inclusiv autorităților locale.

„Dacă această situație o transpun în me-seria mea, o înțeleg ca pe o boală gravă, un cancer... Boala aceasta care a cuprins orașul este ca un cancer, o tumoră malig-nă care se dezvoltă. Și o să vină ziua în care trebuie operată, să ne însănătoșim... În acel moment, marea problemă va fi că un chirurg, indiferent cât de bun este, poate să nu mai reușească să salveze paci-entul, pentru că e prea târziu când s-a in-tervenit. Orice boală e bine să fi e tratată în stadiu incipient... Și, atunci, totul este mai ușor de rezolvat, și pentru pacient, și pen-tru doctor. Vreau să fi u foarte bine înțeles. Nu am nimic cu dezvoltatorii imobiliari și nici cu proiecte făcute legal! Suntem niște oameni cinstiți și cu educație, care știm că nu doar banii contează. Avem deplină în-credere în justiție!”, spune Tiberiu Irimia.

Am solicitat un punct de vedere și ce-lor de la SC Titidan SRL, dezvoltatorul blocului, însă până la închiderea ediției aceștia nu ne-au răspuns.

Material realizat de Izabela Moiceanu

Partidul unui muscelean are un singur candidat la alegerile europarlamentare

Șapte candidaţi independenţi și 23 de partide s-au înregistrat la Biroul Electoral Central pentru alegerile prin care vor fi desemnaţi reprezentanţii României în Parlamentul European. Dacă partidele mari au listă completă de 43 de candidaţi, există și cazuri în care o formaţiune politică a desemnat doar un singur com-petitor. Spre exemplu, Partidului Naţiunea Română (PNRo), reprezentat doar prin Vasile Chiţea, un in-giner din Rupea, Brașov.

PNRo a fost înfi inţat anul trecut de către un mus-celean stabilit în Statele Unite ale Americii, John I. Banu Muscel, președintele Ligii Româno-Americane din Florida. În vârstă de 65 de ani, Banu Muscel a făcut liceul la Câmpulung și a activat ca inginer până la plecarea din ţară, în anul 1985. C.I.B.

Anul trecut, în vară, a apărut o nouă lege a muntelui prin care legiuitorul a re-alizat și o categorisire zonală. Astfel, jude-ţul Argeș, cu un sfert din suprafaţă relief muntos și care deţine pe teritoriul său cei mai înalţi munţi din ţară, are tangenţă cu două grupe din Carpaţii Meridionali. Grupa Bucegi este compusă din Bucegi, Leaota și Piatra Craiului, ultimele două masive muntoase afl ându-se și în judeţul nostru, iar Grupa Făgăraș este compusă din munţii omonimi, Iezer-Păpușa, Ghi-ţu, Frunţii și Cozia, aproape toţi regăsin-du-se și pe teritoriul Argeșului.

După mai mult de o jumătate de an de la promulgarea legii, au apărut și criteri-

ile de încadrare și lista localităţilor din zona montană, prin ordin al miniștrilor Agriculturii și Dezvoltării Regionale. 27 de judeţe au localităţi montane, totalul acestora fi ind de 948. Argeșul are 41 de localităţi, dintre care două municipii și 39 de comune, fi ind pe locul 11 pe ţară. Cele mai multe localităţi montane au fost constatate în judeţul Hunedoara, 69, iar cele mai puţine în Timiș, 5. Lista a fost aprobată în vederea implementării Pro-gramului de încurajare a activităţilor din zona montană, cu fi nanţare de un miliard de euro pe o perioadă de zece ani.

C.I.B.

41 de localităţi argeşene sunt localităţi montane

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1289 (3 - 9 aprilie 2019)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesSe deschide la Piteşti Institutul de Fete „Karol Buholtzer”

1843. Se deschide, în Pitești, cu ajutorul profesorului Ioan Rădu-lescu, de la Școala Naţională, In-stitutul de Fete „Karol Buholtzer”, mentor, profesorul german amintit, având, în 1846, 13 eleve, limbile română, germană, franceză, greacă, muzică la chitară, dansul, gospodă-ria.

Christian Tell a cuprins Piteştiul în planul de apărare a ţării

La 27 iunie 1848, la propunerea omului politic Cristian Tell, lider al Revoluţiei de la 1848, orașul Pitești a fost cuprins în planul strategic de apărare a ţării pe timpul evenimen-telor revoluţionare de la 1848.

Piteştiul avea la 1859 nu mai puţin de 1.889 de clădiri

Orașul Pitești avea la 1859 nu mai puţin de 1.889 de clădiri, din care 1.400 de case, 7.229 de locuitori, dintre care 65% erau agricultori și liberi profesioniști, 20% meseriași și 15% comercianţi și fabricanţi, Școala Normală în limba română, două școli private, una în limba germană și alta în limba elină, un pension de fete în limbile franceză și germană, zece biserici ortodoxe, una armenească, o sinagogă și un spital cu 30 de paturi.

S-a semnat contractul privind proiectarea căii ferate Bucureşti-Piteşti

La 4 august 1866 Consiliul de Miniștri al României a încheiat, printr-un Jurnal Special, aprobat de principele Carol I (Decretul Nr. 1.193), contractul cu Eugeniu Gavand pentru proiectarea căii fe-rate București-Pitești, termen 31 decembrie 1866.

Hanul Gabroveni a intrat în proprietatea lui Raiciu Vasiliu Cuţitaru

Cel mai important han din Pi-tești, Gabroveni, afl at pe strada Sfânta Vineri a intrat în proprieta-tea lui Raiciu Vasiliu Cuţitaru, clă-dire existentă și astăzi, folosită după naţionalizarea din 1948 pentru bi-rouri și spaţii comerciale de stat.

500 de piteșteni au participat la inaugurarea Transfăgărășanului

1974, septembrie 20. Festivitatea inaugurării Drumului Național 70 Transfăgărășan (86 km, zonă montană, cotă maximă, 2.050 m), Bâlea-Lac în prezența președintelui României, Nicolae Ceaușescu, șef al Guvernului, Manea Mă-nescu. Printre participanți, 500 de piteșteni, coordonator Ion Ripea-nu. Lucrare executată, prioritar, de unități ale Armatei Române, regăsindu-se inclusiv militari din Argeș, 2.200 de zile. Tunelul Mare, pe sub muntele Paltin, lungime 887 de metri, cotele 2.025- 2.042, între județele Argeș și Sibiu.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Artiștii populari reprezintă niște oameni aparte în area-lul românesc. Ei încercă să-și demonstreze măiestria în diverse meșteșuguri. La săr-bătoarea tradiţiilor ei sunt prezenţi ilustrând domenii precum prelucrarea lem-nului, a fi erului, industria casnică, măiestria dovedită în cusut-ţesut, împletituri, cojocărit, olărit, măști, ouă încondeiate, icoane pe lemn și pe sticlă, instrumente muzicale sau podoabe. Sunt oameni simpli, cu un bun-simţ rar întâlnit. Mâinile lor măiestre fac lucruri pe care noi, muritorii de rând, nici nu visăm să le înfăptuim vreodată. Să te afl i în preaj-ma acestor oameni e mai mult decât un privilegiu. La granița Argeșului cu Oltul, pe cursul superior al râului Vedea, s-a statornicit unul dintre cei mai importanți mesageri ai artei populare, Nicolae M. Nica. Născut în 1917, în timpul Primului Răz-boi Mondial, Nicolae M. Nica a fost un român adevărat, care a luptat pentru țara sa în cel de-Al Doilea Război Mondial, fi ind prizonier în trei lagăre rusești. După întoarcerea din război, satul Izvorani din Ștefăneștii Muscelului este locul unde-și găsește liniștea și inspirația.

M.I.

Are un muzeu în propria casă

A dorit să lase ceva urmașilor săi, iar acest lucru s-a împlinit, după multe opreliști, materia-lizându-se printr-un muzeu în propria casă, acolo unde s-a năs-cut. De cum intrăm în Muzeul Satului de la Chilia-Făgețelu, avem impresia că intrăm într-o lume pierdută în negura vre-murilor, atunci când dacii liberi din afara provinciilor romane legitimau statornicia în așezarea și necropola de pe Valea Râului Ciorâca. Pășind către sălile de expunere ale Muzeului Satului „Nicolae M. Nica”, sentimen-tul că ne întoarcem în timp este copleșitor. Cei care au petrecut copilăria și adolescența în satul

tradițional își amintesc cu nos-talgie de felul cum se muncea, de modul în care se construia, de îmbrăcămintea purtată și de interiorul locuinței țăranești. Celor mai tineri li se pare o lume necunoscută, pe care o privesc cu rece interes și curio-zitate. Și totuși, această lume a fost ieri, anii care ne separă de ea abia dacă depășesc viața unui om. Nea Nica spunea că piesele expuse într-un muzeu, defi nit sugestiv ca un scut care apară tradițiile unui popor, fără de care acesta dispare ca națiune, se privesc pe îndelete, pentru a înțelege cursul vieții. Sala des-tinată prezentării ocupațiilor și meșteșugurilor este locul unde se regăsesc uneltele specifi ce, recuperate după multe căutări de nea Nica, de la oamenii din satele zonei. A depășit orice ob-stacol, pentru că și-a urmat cu încăpățânare visul, aducerea sa-tului tradițional în muzeu.

Buduroiul din expoziția de la Chilia este o raritate

Ne vine greu să credem astăzi, dar cu ceva timp în urmă pă-mânturile se arau cu pluguri tra-se de boi sau vaci, terenurile se curățau cu grape din marăcini sau din lemn, se foloseau furci din lemn, seceri, coase, dârmo-nuri pentru vânturatul grâu-lui, pari pentru pus porumbul. Semințele de grâu, orz, secară, boabele de porumb necesare însămânțării din anul viitor se păstrau în coșuri confecționate din nuiele împletite și lipite în interior cu argilă, sau în budu-roaie din trunchiuri de salcie sau plop scobite în interior. Buduro-iul din expoziția de la Chilia este o raritate. Țăranul român lucra din greu și se ajuta de animale-le crescute în gospodărie, după cum putea fi ecare. Spiritul de solidaritate în satele românești era încă viu și munceau pe ajuta-te. Muzeul satului de la Chilia-Făgețelu este întregit de piesele sculptate de Nicolae M. Nica în lemn și os, creația sa afl ân-du-se undeva la granița dintre

arta tradițională, artă cultă și artă naivă. Deși se revendică din tradiție, Nicolae M. Nica a inserat în operele sale simbo-luri și metafore surprinzătoare, dorind să transpună într-o ma-nieră proprie ceea ce a câștigat pe drumul plin de mărăcini. Nicolae M. Nica spunea cândva că piesa intitulată „Poetul”, rea-lizată de el în formă de peniță, are „o linie care simbolizează unda telepatică a gândirii”. S-a aplecat cu nespusă dragoste asu-pra lemnului, pentru că lemnul este o viață traită împreună de când era copil. A simțit căldura lemnului și l-a lăsat să vorbească singur. Din venerație, l-a prelu-crat dintr-o singură bucată. Ni-mic nu este tăiat pentru a fi lipit sau unit ulterior.

A fost unul dintre puținii creatori populari care au descris virtuțile osului

Cu doi ani înainte să treacă la Domnul, în 2012 (avea 96 de ani), când a primit din par-tea Centrului Creației Populare Argeș premiul ”Din Vasiles-cu” pentru sculptură, în cadrul Expoziției Naționale de Artă Naivă, Nicolae Nica spunea că a lucrat mult cu dalta și freza, dar cel mai mult a lucrat la puterea de judecată. O parte din operele în lemn sunt inspirate din viața satului, din jocurile tradiționale, sculptând adevărate compoziții coregrafi ce. Privindu-le, pare că simțim mișcarea, că auzim mu-

zica tarafului din mijlocul horei, că simțim bucuria oamenilor și vraja dansului. A fost unul dintre puținii creatori popu-lari care a descris virtuțile osu-lui, frumusețea și durabilitatea acestuia. A știut ce fel de os să aleagă, cât să-l fi arbă, cum să-l șlefuiască, folosindu-se de unelte pe care și le-a confecționat sin-gur din diferite metale. A prefe-rat subiecte din istorie, oameni și fapte din conștiința poporului, scene de familie, obiceiuri etc. Din lemnul tare de nuc, cireș, păr, stejar a realizat compoziții cu intarsie din os, aluminiu și cupru. Unele dintre acestea in-tră în sfera abstractului și capătă denumiri alegorice: „Lucrare in-fi nită”, „Dor”, „Neant” etc. Arta lui Nicolae M. Nica nu și-a uitat scopul. Ea nu este doar frumoa-să, ea are menirea de a educa, de a responsabiliza, de a îndemna. Acest fi lon tradițional urmărit în spațiul expozițional din inte-riorul muzeului este completat de ansamblul expus în curte. Lucrări mari, cioplite în lemn, și reconstituirea unei gospodă-rii țărănești. Grupurile statuare, numite „Respect”, „Omenie”, „Ospitalitate”, transmit valori-le morale ale familiei țărănești, părinți și copii bucuroși să în-tâmpine oaspeții ce trec poar-ta muzeului. Nicolae M. Nica a plecat în Ceruri să sculpteze frumusețile pe care ni le-a lăsat pe pământ spre bucuria și împli-nirea noastră.

Informaţii preluate dintr-un material semnat de prof. dr.

Sorin Mazilescu

Nicolae Nica, artistul popular din Chilia Făgeţelului

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1289 (3 - 9 aprilie 2019)

„Lectura ne oferă destinaţii unde putem merge, chiar dacă trebuie să rămânem acolo unde suntem” (Mason Cooley).

În acest context, Biblioteca Ju-deţeană „Dinicu Golescu” Argeș vă invită în universul cunoașterii și vine în întâmpinarea dum-neavoastră cu o largă paletă editorială, din care am realizat prezenta selecţie.

Din domeniul dreptului am selectat pentru dumneavoastră următoarele titluri: Liviu Stăn-ciulescu, „Dreptul contractelor civile” (București, Editura Ha-mangiu, 2017); Liviu Stănciu-lescu, „Moștenirea: doctrină și jurisprudenţă” (București, Edi-tura Hamangiu, 2017); Mihaela Tăbârcă, „Drept procesual civil”

(București, Editura Solomon, 2017); Dan Chirică, „Tratat de drept civil. Succesiunile și liber-tăţile” (București, Editura Ha-mangiu, 2017).

Pentru cititorii pasionaţi de isto-rie am selectat titlurile: Robert K. Wittman, David Kinney, „Jurna-lul diavolului: Alfred Rosenberg și secretele celui de-Al Treilea Reich” (București, Editura Rao Distribuţie, 2017); Cristian Teo-dorescu, „Lovitura de stat, trecut și... viitor?” (Galaţi, 2017); Jean

des Cars, „Rudolf de Habsburg și secretele de la Mayerling” (Bu-curești, Editura Corint Books, 2018); Sava Bogasiu, „Abeceda-rul Marii Uniri” (Buzău, Editura Alpha MDN, 2018).

Iubitorii de literatură se pot delecta citind următoarele cărţi: Rosie Walsh, „Bărbatul care n-a mai sunat” (București, Editura Nemira, 2018); Ken Follett, „Co-loana de foc” (București, Editura Rao, 2017); Jay Asher, „Lumina iubirii” (București, Editura Co-

rint, 2017); Kate Morton, „Casa de lângă lac” (București, Editura Humanitas, 2017).

În ideea că titlurile prezentate anterior v-au captivat, vă aș-teptăm la Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș. Și nu uitaţi: „biblioteca este templul învăţăturii, iar învăţătura a eliberat mai mulţi oameni decât toate războaiele din istorie” (Carl Thomas Rowan).

Zina Ionescu, bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Concert caritabil de Ziua Autismului la Filarmonica Piteşti

Luni, 1 aprilie, cu ocazia Zilei Internaționale a Autismului, care se sărbătorește în fi ecare zi pe 2 aprilie, Fi-larmonica Pitești a găzduit un spectacol caritabil. Au participat Lorenna, Oana Tomoiaga, Daniel Trifu, Crinu Spătaru, Gabriel Dumitru, Mirela Radu, Ciprian Silași. De asemenea, au evoluat ansam-blurile Doina Argeșului, Hora, Mlădițe Argeșene și Dorulețul.

Copiii de la ansamblul coral Dorulețul al Școlii Gimnaziale Tudor Vladimires-cu, profesor dirijor Mădălina Barbu, care au dansat și au cântat cu mult talent, având-o ca interpretă pe micuța Maria Sima, au smuls, ca de fi ecare dată, ropote de aplauze. A.C.

Reprezentări de geto-daci în arta romană

Miercuri, 27 martie, Leonard Velcescu, doctor în Istoria Artei și în Arheologie, doctorat obținut la Sorbona, a susținut, la Biblioteca Județeană Argeș, prelegerea cu tema ”Reprezentări de geto-daci în arta romană - studiu iconografi c și icono-logic (semnifi cații)”.

Leonard Velcescu este președintele de onoare al Asociației ”Identitate Culturală Contemporană”, este autor de articole și de cărți de specialitate și deținător al Pre-miului Academiei Române - ”Eudoxiu Hurmuzachi”.

În cadrul prelegerii au fost evidențiate principalele așezăminte culturale ale Ro-mei, unde, după cucerirea Daciei, au fost amplasate statui impresionante, indivi-dualizate de daci. Interesant este că ele nu se afl ă doar pe teritoriul Italiei, ci și în Franța, Rusia și Danemarca.

Vestea cea bună este că asociația al cărei președinte de onoare este Leonard Vel-cescu a fi nalizat realizarea unei statui de dac, aceasta urmând să fi e amplasată pe bulevardul Dacia din București. Prelege-rea susținută miercuri se dorește a fi pri-ma dintr-o serie de comunicări științifi ce în domeniu.

Simona Nagîţ

Primăria Municipiului Pitești, prin Centrul Cultural Pitești, organizează, în perioada 12-16 aprilie (perioadă în care se face și înscrierea participanților), prima ediție a Concursului de Fotogra-fi e sub genericul „Simfonia Lalelelor prin ochii tăi”, în vederea obținerii de imagini artistice de la manifestările culturale care se desfășoară sub egida Simfoniei Lalelelor, eveniment emble-matic al municipalității.

Câștigătorii vor fi premiați cu diplome, daruri cu simbolurile Simfoniei Lalelelor, iar lucrările premiate vor fi postate pe si-te-ul ofi cial al Centrului Cultural Pitești (www.centrul-cultural-pitesti.ro), pe site-ul ofi cial al Simfoniei Lalelelor (www.simfo-nialalelelor-pitesti.ro) și, ulterior, publicate în Albumul „Simfonia Lalelelor prin ochii tăi”, ediția I.

Concursul va avea o singură categorie, aceea de imagini foto digitale. Fiecare con-curent poate participa cu 2 lucrări, în for-mat electronic.

Participarea la concurs și completarea for-mularului de înscriere implică acordul au-torului ca materialele participante în con-curs să poată fi folosite de către Primăria Municipiului Pitești în scopul promovării concursului și al realizării de materiale de prezentare a orașului, cu menţionarea nu-melui autorului; depunerea formularului de înscriere reprezintă consimţământul au-torului cu privire la această formă de utili-zare, nelimitată în timp și spaţiu.

Organizatorul va considera în mod auto-mat că trimiterea unei fotografi i și comple-

tarea formularului reprezintă participarea concurentului la concurs și că acesta este de acord cu regulamentul concursului.

Fotografi ile trimise trebuie să fi e origina-le, realizate de concurenţi. Organizatorul nu își asumă răspunderea pentru nicio fo-tografi e însușită în mod ilegal de către con-curenţi; concurentul este unic responsabil pentru orice consecinţe directe sau indirec-te care pot apărea ca urmare a participării cu fotografi i la acest concurs.

Imaginile care nu respectă prevederile din regulament vor fi excluse din concurs.

Concurenții vor trimite până pe data de 16 aprilie, pe adresa de e-mail a Centrului Cultural Pitești cultcentre@yahoo.com,

următoarele: formularul de înscriere (se descarcă de pe site-ul www.centrul-cultu-ral-pitesti.ro sau de pe site-ul www.simfo-nialalelelor-pitesti.ro); fotografi ile în format digital.

Lucrările înscrise în concurs vor fi apre-ciate după următoarele criterii: creativitate; originalitate; estetica imaginii; realizare tehnică.

Câștigătorii vor fi anunțați public pe data de 17 aprilie, lucrările premiate vor fi pos-tate pe site-ul ofi cial al Centrului Cultural Pitești (www.centrul-cultural-pitesti.ro) și pe site-ul ofi cial al Simfoniei Lalelelor (www.simfonialalelelor.ro).

M.S.

Centrul Cultural Piteşti organizează concursul de fotografi e „Simfonia Lalelelor prin ochii tăi”

Săptămâna trecută, Centrul Europe Direct Argeș, din cadrul Bibliotecii Județene ”Dinicu Golescu” Argeș, a organizat eve-nimentul ”Mistere cu privire la originea omului”.

Conferința, adresată argeșenilor, a fost susținută de lector univ. dr. Sebastian Fitzek, de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, și cercetător în cadrul Academiei Române.

Tematica propusă a reunit în sală atât ti-neri, cât și adulți și seniori interesați de su-biectul prezentării. Descoperirile arheologice recente, viziunea darwinistă, evoluționistă, teoriile geologilor J.D. Whitney, Virginia Ste-en-McIntyre și cea a lui Hapgood despre mo-difi carea geologiei planetei sunt câteva teme discutate, care au pus pe gânduri publicul prezent.

Hărțile antice și arhitectura megalitică a pi-ramidelor arată că o civilizație avansată ar fi

existat acum 12.000 de ani (Atlantida), iar dispariția ei coincide cu prezența unui ca-taclism care a modifi cat geologia planetei. Astfel, apare posibilitatea ca civilizația noas-tră să nu fi e o singularitate în istoria lineară a pământului, iar evoluția sinusoidală pare o ipoteză plauzibilă, datorită căreia observăm că orice civilizație care a atins un nivel superi-or ar putea rapid să dispară complet. Acestea sunt, practic, concluziile desprinse în cadrul întâlnirii avute cu cercetătorul Academiei Ro-mâne.

Materialele puse la dispoziție despre uni-versitatea pe care domnul Sebastian Fitzek, invitatul Centrului Europe Direct Argeș, o reprezintă au fost utile tinerilor care doresc să studieze acolo și să benefi cieze, ulterior, de formare prin programele europene destinate studenților.

Ionela Panait

Conferinţă despre misterele cu privire la originea omului

Alexandru Tomescu şi magia sunetelor lui Saint-Saëns la Filarmonica Piteşti

Filarmonica Pitești organizează joi, 4 aprilie, de la ora 19, la Centrul Mul-tifuncţional, primul concert simfonic extraordinar al anului. Alături de or-chestra simfonică a instituţiei, dirija-tă, în premieră, de Cristopher Petrie (Marea Britanie), revine la Filarmo-nica Pitești violonistul Alexandru Tomescu.

Născut în Essex, dar stabilit la Lon-dra, Christopher Petrie desfășoară o importantă carieră artistică în dublă ipostază, de compozitor și dirijor. Personalitatea sa creatoare se defi nește prin sinteza armonioasă a celor două tipuri de culturi în care a crescut și a evoluat profesional.

Violonist de renume internaţional, Alexandru Tomescu este câștigător al multor premii naționale și internaționale la festivalurile de mu-zică clasică. Din 1985, de la debut, a susţinut sute de concerte și recita-luri în toată lumea. După o carieră fructuoasă pe mapamond, talentatul violonist s-a dedicat organizării unor turnee naţionale de muzică clasică.

Fiind un concert extraordinar, prețul unui bilet este de 50 de lei la categoria A, 40 de lei la categoria B și 30 de lei la categoria C.

M.S.

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1289 (3 - 9 aprilie 2019)

Noua colecţie de mobilier pentrucu până la

Suntem cu toţii diferiţi. Din fericire.

dim. 150x60x69H cmdim. 68x64x69H cmdim. 99x59x37H cm

Mobilier realizat din materiale impermeabile,

3.748 Lei

2.998

3.748 Le

9999888

Aproape 60 de cetățeni (unii chiar de vază) din orașul Ștefănești apar pe un centralizator pe 2018, făcut de SC Apă Canal 2000, ca fi ind racordați la rețeaua de canalizare fără a avea contract cu operatorul. Am luat legătura cu directorul Mihail Marinescu, acesta precizând că societatea pe care o conduce se afl ă într-un proces de recuperare a unui prejudiciu total de 6,5 miliarde lei vechi, adus SC Apă Canal 2000 prin branșamentele ilegale. Acesta a mai menționat că o parte dintre persoanele depistate ca fi ind în neregulă anul trecut s-au pus deja în legalitate. Una dintre acestea este fostul co-mandant al IPJ Argeș, comisar-șef Bogdan Berechet. Alte persoane prinse pe picior greșit anul sunt din rândul funcționarilor Primăriei Ștefănești sau rude ale acestora, dar și oameni de afaceri cunoscuți. Unul dintre aceștia este Iancu Țârcomnicu, patronul hotelului Iaki din Pitești, afl at în litigiu cu SC Apă Canal, după cum ne-a confi rmat chiar directorul Mihai Marinescu.

Prejudiciul de 6,5 miliarde lei vechi pentru „Unii dintre ei își recunosc greșeala”

Iată ce ne-a declarat di-rectorul Mihail Mari-nescu: „Acțiunea continuă, fi ind realizată de către de-partamentul de control din cadrul societății. Lunar se face un program de verifi -care, care se urmărește și se duce la bun sfârșit, după care centralizăm; oameni-lor care sunt identifi cați li se calculează prejudiciul, conform Regulamentului, la paușal, în baza unui nor-mativ aprobat de ADIA. Cei mai mulți dintre ei aleg să își plătească acest prejudiciu, care diferă în funcție de gradul de con-fort al fi ecăruia, numărul de persoane. Suma diferă de la persoană la persoană sau de la persoană fi zică la persoană juridică. Poate ajunge de la 90 de lei și la 150 sau 200 de mii. Pe 2018 avem aproape 6,5 miliarde lei vechi, deci 650.000 lei noi, dintre care peste 75% încasați. Undeva între 10-12% avem încheiate anga-jamente de plată și 10-12% sunt facturi contestate, care urmează calea litigioa-să de recuperare prin inter-mediul instanței. Unii din-

„Starea de sminteală ivită în Postul Mare EXCLUSIV. REACŢIA ÎPS CALINIC LA SCANDALUL

Comentariile cititorilor pe pagina de facebook a Jurnalului

„Ăsta e omul diavolului, nu al lui Dumnezeu!”, scrie Florina Lăptărețu, o cititoare a Jurnalului de Argeș, într-un comentariu. ”Trebuiau să iasă toți din biserică și să-l lase să latre singur”, este de părere și Ioan-Bogdan Farcaș.

„Acum au înnebunit și preoții, nu mai poți merge liniștit în biserică”

Iar mesajele din indignare curg, unul după altul. „Ne mai mirăm de clasa politică și de dezastrul din țărișoara noastră; acum au înnebunit și preoții, nu mai poți merge liniștit în biserică; Doamne, Dumnezeul nostru, nu știu la ce să ne mai așteptăm...”, scrie Florina Dumitru.

Mădălina Badea-Ciupitu, o altă cititoare a ziarului nostru, scrie: ”Tupeu, nu glumă! Mai nou și popii își fac de cap! Rușine!”, iar Aura Herlea-Constantinescu este de părere că „faptul că e încă stareț acolo spune multe”, în timp ce Cristian Mierloi consideră că „trebuia luat la bătaie acolo, în biserică”.

Geta Marc spune că starețul „a confundat biserica cu bodega” iar Claudia Mușoiu îl taxează și mai dur pe Ioa-saf pentru discursul halucinant ținut enoriașilor și spu-ne că ”...de vină sunt gură-cască ce se uită la panarama asta...”

„Am văzut cum i-a dat în cap cu cartea la o femeie. (...) Pe un tânăr l-a alergat să-i dea cu picioru'”

Crinel Sumedrea, un argeșean care a cunoscut live su-dalmele și ieșirile dubioase ale starețului de la Cotmea-na, spune cinic: „Lăsați copiii să vină la mine!!! De ce nu-l lăsați singur în biserică? Am fost și eu odată acolo, am văzut cum i-a dat în cap cu cartea la o femeie, că stătea cam sus și a zis că nu poate citi; toți preoții ceilalți au rămas stană de piatră; pe un tânăr l-a alergat să-i dea cu picioru'”.

O altă cititoare a Jurnalului, care semnează Th ubten Saldron, completează șirul de reacții la adresa lui Ioasaf: „Și când te gândești că este și plătit din banii noștri... Trist... Un bugetar fără vocație. La fel ca unii profe-sori...”, în timp ce Dana Nenu tranșează dur: ”Ăsta nu e preot, un dezaxat!”.

„Ăsta e drac, nu popă”, spune revoltată și Angela Lam-bescu, iar Mariana Doca, o altă cititoare, adaugă: „Mai sunt și în Postul Paștelui! Doamne ferește! Ce mai bise-rică!”. Asta în timp ce Doina Lăzărescu îl cataloghează pe stareț drept „un nesimțit”.

Ioasaf, distins, în 2017, cu un simbol al prețuirii: Crucea Basarabă

Starețul Ioasaf Boiciuc este unul dintre preoții care au primit Crucea Basarabă, o distincție pe care Biserica argeșeană o acordă preoților care au pus umărul la buna desfășurare a vieții bisericești.

„Pe câți bani a oferit lui Ioasaf distincția Crucea Ba-sarabă starețul Caliopie? Caliopie a fost prezent pe 25 martie și are cunoștință de altercația dintre Ioasaf ...”, scrie Cristi Alin într-un alt comment la același articol.

Nu este singurul comentariu în care se afi rmă că ar-himandritul Caliopie ar fi fost de față la slujba în care starețul s-a dezlănțuit asupra enoriașilor. „La slujba ofi -ciată de vicarul arhiepiscopal Caliopie, starețul Ioasaf, starețul de la Trivale au participat 2 autocare de pelerini de la Basilica Travel (aproximativ 120 pelerini), care au părăsit biserica la auzul faimoasei omilii. Să ia Antena 1 și Patriarhia legătura cu vicarul Caliopie, prezent în Sf. Altar, și care nu a luat atitudine, și cu organizato-rii pelerinajului prin Basilică de luni, 25 martie 2019. Aceștia vor confi rma incidentul”, spune și Alberto Iosif Casandrescu.

Cititorii taxează, indirect, și poziția Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, care-l scuză pe starețul Ioasaf, invocând efectele unui tratament pentru niște probleme de sănătate.

„Gașca condusă de starețul Caliopie a slăbit biserica argeșeană în favoarea banilor (...)!”, scrie Cristi Alin pe pagina de facebook a ziarului nostru.

Articolul publicat de ”Jurnalul de Argeș” cu înregistrarea video în care starețul Mănăstirii Cotmeana i-a amenințat pe enoriași că le scoate dinții și apoi îi trimite să se sinucidă a atras, atât pe site-ul ziarului, cât mai ales pe pagina de facebook a publicației noastre, zeci de reacții negative. Evident la adresa lui Ioasaf Boiciuc, însă nici reprezentanții Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului n-au fost cruțați. Într-un comunicat de presă emis săptămâna trecută, Arhiepiscopia a pus reacţia stareţului pe seama consumului de medicamente. Între timp, a fost demarată o anchetă cu privire la predica halucinantă a stareţului și, până una-alta, Ioasaf nu mai are voie să ţină slujbe, însă opinia publică e în continuare indignată după acest episod. Într-un scurt interviu acordat ziarului nostru, ÎPS Calinic încearcă să lămurească lucrurile și spune că starea de sănătate a starețului nu a fost cauza principală a folosirii limbajului necuviincios, deși a reprezentat unul dintre motive.

Calinic îi ţine palma lui Ioasaf: îl apreciază ca gospodar și-l detestă ca fl ecar

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1289 (3 - 9 aprilie 2019)

Apă Canal, prin branşările ilegale tre ei își recunosc greșeala și vin și plătesc, alții se supără, fac scandal. Noi urmăm procedura legală. Îi notifi căm, pentru că așa spune procedura legală, le dăm termen să vină să își plătească... Unii primesc aceste scrisori, alții refuză. Dacă nu avem confi rma-re, trebuie să mergem cu un executor judecătoresc, e o procedură întreagă, dar o urmăm și o respec-tăm conform legii”.

„Domnul Berechet a intrat în legalitate”

Iată ce ne-a mai decla-rat directorul Apă Canal 2000: ”Au fost trimise către toare autoritățile pu-blice locale centralizări, pentru că ne-am anga-jat ca la sfârșitul fi ecărui an, la sfârșitul fi ecărui trimestru, mai nou, să facem centralizarea și să o trimitem către UAT-uri care au dreptul de a sancționa acești utilizatori clandestini, pe care îi pot amenda. Acolo unde am identifi cat utilizatori clan-destini, am trimis către unitățile administrativ-te-ritoriale care fac parte din

ADIA cazurile respec-tive. Ca să vă răspund la întrebările punctuale: Cazul Țârcomnicu este în litigiu, este o locație care nu a fost racordată la canalizare. Este un liti-giu mai vechi cu domnul Țârcomnicu, o situație din 2016. Este deocamda-tă în instanță, nu s-a fi na-lizat. Fiecare utilizator se racordează când conside-ră dumnealui. Nu pot co-menta. Domnul Berechet și-a reglementat situația. A intrat în legalitate. Și-a plătit debitul anterior... Pe aceste liste sunt și utiliza-tori care de-a lungul tim-pului nu au avut relații contractuale cu Apă Ca-nal, dar societatea avea societăți prin care lucra în 2012-2013, precum Eu-ropartener, Europartener Construct, Europartener Instal... Sunt mulți dintre ei ale căror dosare nu au fost închise de societățile respective, oamenii poate au fost de bună-credință, și-au făcut lucrarea cu acele societăți, numai că relația contractuală nu a fost închisă. Este și cazul domnului Berechet. Fir-mele acestea au intrat în faliment și dosarele care

au fost gestionate de aces-tea nu au fost închise la vremea respectivă, omul plătea apă epurată ca și cum cineva le vidanja. Dar suntem în 2018; cine este racordat trebuie să plătească! De aia am și fă-cut acest corp de control, pentru a-i depista pe toți. Nu îi cunosc pe toți, dar, indiferent cine a fost, noi nu ne-am dat la o parte de la aplicarea prevederile re-gulamentului, indiferent despre cine a fost vorba. Au fost identifi cați în teren, li s-a făcut proces-verbal la fața locului prin care s-a constatat că sunt racordați la canalizare, li s-a calculat prejudiciul și cei mai mulți aleg să intre în legalitate”.

N. red. Am încer-cat să luăm legătura cu comisarul-șef Bogdan Berechet în legătură cu acest subiect, însă acesta a preferat să nu comen-teze. În ceea ce îl privește pe omul de afaceri Iancu Țârcomnicu, acesta ne-a închis telefonul când l-am întrebat despre litigiul cu SC Apă Canal 2000.

Alina Crângeanu

Am încercat să afl ăm cum stau lucru-rile chiar de la ÎPS Calinic, arhiepi-scop al Argeșului și Muscelului, care ne-a răspuns punctual la întrebări. Acesta recunoaște că arhimandritul Caliopie a fost la slujba respectivă de la Cotmeana, numai că în momentul furibundei cuvântări a lui Ioasaf nu se afl a în sfântul lăcaș.

1. Conform comentariilor scrise pe pagina de facebook a ziarului nos-

tru, părintele arhimandrit Caliopie Cris-tian Ichim, consilier eparhial și starețul Mănăstirii Curtea de Argeș, ar fi fost de faţă la acea cuvântare. Așa este? Și dacă da, care a fost reacţia Peacuvioșiei Sale la acel moment?

- În ziua de 25 martie, Biserica Străbu-nă prăznuiește Buna Vestire, care este și hramul bisericii Mănăstirii Cotmeana. În acest sens, pentru înfrumusețarea sluj-bei și rostirea unui cuvânt de învățătură despre însemnătatea acestui mare praznic creștin ortodox, a fost delegat din partea Centrului Eparhial părintele arhiman-drit Caliopie Ichim, consilier eparhial și starețul Mănăstirii Curtea de Argeș, care, împreună cu ceilalți clerici din soborul slujitor, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur.

La momentul în care părintele stareț Ioasaf Boiciuc s-a adresat credincioșilor într-un mod necorespunzător, adică la sfârșitul Sfi ntei Liturghii, la momentul miruitului, atât părintele Caliopie, cât și părintele Daniil Niță, starețul Mănăsti-rii Trivale, prezent la Sfânta Liturghie, se afl au în exteriorul lăcașului de cult, nea-vând posibilitatea să ia cunoștință de cele întâmplate în biserică.

2. Stareţul Ioasaf a mai fost anchetat de Arhiepiscopie și în alte rânduri,

date fi ind precedentele derapaje, unele ajunse până în instanţă. Spuneți-ne cu ce consecințe și dacă în respectivele cazuri s-a ajuns la aceeași concluzie, că atitudi-nea părintelui a fost cauzată tot de trata-mentul medicamentos?

- Atitudinea și comportamentul părin-telui stareț Ioasaf Boiciuc, din nefericire, au mai făcut obiectul cercetărilor interne și în trecut, dar din motive pastoral-mi-sionare și administrative și, după mani-festarea regretului și pocăinței din partea părintelui stareț, s-a găsit de cuviință păs-trarea în slujirea care i-a fost încredințată, atât la dorința și evlavia credincioșilor care merg și cercetează Mănăstirea Cot-meana, dar și conducându-ne după pre-ceptul evanghelic: ”Doamne, de câte ori să iert pe fratele meu când va păcătui îm-potriva mea? Până la șapte ori? Iisus i-a zis: Eu nu-ți zic până la șapte ori, ci până la șaptezeci de ori câte șapte” (Matei 18, 21-22).

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului a luat măsuri interne disciplinare tem-porare împotriva părintelui stareț Ioa-saf în trecut, atunci când acest lucru s-a impus, prin împlinirea unor canoane de pocăință și chiar oprirea de la săvârșirea sfi ntelor slujbe.

Dorim să menționăm că starea de să-nătate și suferință a părintelui stareț nu a fost cauza principală a folosirii limbajului nepotrivit și necuviincios din ziua de 25 martie 2019, dar a fost o cauză posibi-lă, care a putut conduce la evenimentul nedorit. Acțiunea părintelui stareț, deși îndreptată spre a atrage atenția că în bise-rică nu se cuvine a purta discuții, fi ind un

spațiu sfânt destinat rugăciunii și întâlnirii cu Dumnezeu, nu justifi că cu nimic com-portamentul regretabil.

3. Înțelegem că stareţul Ioasaf este unul dintre părinții care au primit Crucea

Basarabă. Când s-a întâmplat, mai exact, acest lucru, în ce context și căror merite i se datorează acordarea acestei distincţii?

- În cei 28 de ani de când părintele Ioa-saf Boiciuc a fost numit stareț al Mânăsti-rii Cotmeana, prin multă muncă și efort, atât din partea familiei sale, cât și a bunilor creștini de pretutindeni, pelerini ai mânăs-tirii, a reușit să revigoreze viața monahală la Cotmeana și să rectitorească din temelie acest sfânt lăcaș istoric de închinare. Nu a fost un lucru ușor nicidecum!

Acest lucru îl cunosc foarte bine cei care l-au sprijinit de-a lungul vremii pe părintele stareț în lucrările de fi ecare zi. Dacă astăzi Mânăstirea Cotmeana este un punct im-portant în salba de mânăstiri și schituri din cuprinsul Eparhiei Argeșului și Muscelului, se datorează și conducerii așezământului monahal.

Acesta a fost motivul pentru care, în data de 29 august 2017, delegatul eparhial la sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan

Botezătorul - al doilea hram al mânăstirii - având binecuvântare arhierească, a acordat distincția eparhială intitulată Crucea Basa-rabă.

4. În ce constă ancheta demarată săptă-mâna trecută de Arhiepiscopie, ce anu-

me urmărește și cum comentați incidentul?- Cercetarea orânduită de Arhiepiscopia

Argeșului și Muscelului în data de 29 martie 2019, în aceeași zi cu apariția materialului video în spațiul mass-media, este un lucru normal. Este o cercetare internă, în confor-mitate cu Regulamentul autorităților cano-nice, disciplinare și al instanțelor de judeca-tă și cu Statutul de funcționare și organizare al Bisericii Ortodoxe Române.

În orice instituție, cu atât mai mult într-o instituție bisericească, se cuvine afl area ade-vărului și, desigur, luarea măsurilor care se impun, după fi nalizarea cercetării.

Starea de sminteală ivită chiar în Postul Mare este o durere cumplită pentru mine și pentru întreaga Eparhie a Argeșului și Mus-celului, precum și pentru viața Bisericii în general.

este o durere cumplită pentru mine” PROVOCAT DE STAREŢUL IOASAF:

CE SPUNE PATRIARHIA ROMÂNĂ„Ancheta și rezultatul ei aparțin Arhiepiscopiei Argeșului, care a și oferit un comunicat

ofi cial. Nu am un comentariu în plus”, a declarat, contactat de Jurnalul de Argeș, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Material realizat de Izabela Moiceanu

Invocându-l pe Iisus, Calinic e dispus să-l ierte pe Ioasaf ”până la şaptezeci de ori câte şapte”

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1289 (3 - 9 aprilie 2019)

O piteşteancă are afaceri de 2 milioane de lei cu două cofetării

Natalia Cristina Stan (40 ani), o antrepre-noare din Pitești, a ajuns anul trecut la ve-nituri de 2 milioane de lei cu două cofetării sub brandul Ribana Eve, după trei ani de activitate. Ea a terminat Facultatea de Ști-inţe Economice și a lucrat aproape un an și jumătate în domeniul bancar. Profi tul rea-lizat a fost de aproximativ 200.000 lei. „În 2018, businessul a ajuns la o cifră de afaceri de 2 milioane lei și un profi t de aproxima-tiv 200.000 de lei. Cea mai mare creștere au înregistrat-o minieclerurile, minitartele cu fructe sau cu bezea, miniNegraki-urile, mousse-urile, pop-cakes-urile, macarons și torturile, atât cele aniversare, cât și pentru nunţi sau botezuri“, a declarat Natalia Cris-tina Stan, fondatoarea companiei Cofetăria Ribana Eve SRL. De asemenea, ea a mai spus că „lipsa personalului califi cat repre-zintă o difi cultate reală, care ne limitează posibilităţile de extindere”. F. Silvestru

Auto Cobălcescu şi-a făcut centru BMW în Piteşti

Dealerul Cobălcescu face primul pas în afara Bucureștiului și a ales pentru asta să deschidă un centru BMW în Pitești. Auto Cobălcescu vinde în prezent mărcile BMW, MINI, Renault, Nissan și Dacia și era până acum prezent cu operaţiuni de comerţ auto doar pe piaţa din Capitală. De asemenea, Auto Cobălcescu intenționează ca ulterior să deschidă și un showroom pentru a avea un dealer complet. Potrivit datelor exis-tente, în locaţia în care s-a deschis centrul BMW din Pitești a funcţionat anterior un dealer Honda. F. Silvestru

2011: S-au obţinut 260 de lei majorare salarială

Părțile implicate s-au înţeles pentru o majorare salarială de 260 de lei. Aceasta era mai mică decât cea obţinută în urma negocierilor din februarie 2010, când salariile au crescut cu 300 de lei. Astfel, constructorii de mașini ajungeau în 2011 la salarii cuprinse între un minimum de 1.360 de lei în cazul muncitorilor neca-lifi caţi și 8.760 de lei în cazul anumitor funcţii din managementul producţiei. Salariul mediu la Dacia era atunci, după noua grilă, de aproximativ 2.240 lei.

2012: Mai puţin decât anul precedentSalariații de la Dacia benefi ciau de o

creștere salarială de 210 lei, la care se adă-uga, în afara celor 650 de lei net pe care îi primeau de Paști, o primă pentru realiza-rea obiectivelor fi xate pentru anul 2011, în valoare de 1.240 de lei.

2013: Majorări salariale pe… căprăriiAngajații care lucrau ca operatori, nivele-

le 1-5, benefi ciau de o creștere salarială de 220 de lei. Astfel, salariul mediu al unui muncitor creștea de la 2.300 la 2.520 lei. Personalul TESA, nivelele 5-7, primea sa-larii majorate cu 110 lei, plus o creștere individuală de 5%. Persoanele angajate în funcții de conducere, nivele 7 și 8, benefi -

ciau individual de o majorare salarială cu 6%. În plus, angajații uzinei din Mioveni aveau prevăzută o primă de rezultat în cuantum de 1.680 de lei. De primă bene-fi ciau toți cei care au lucrat minimum trei luni în cursul anului 2012.

2014: Doar 180 de lei în plus la leafăSindicaliștii de la Dacia au obținut o

creștere salarială de 180 de lei și o primă de rezultat de 1.400 de lei brut. În premie-ră, patronatul a introdus voalat în discuții un nou subiect care să pună presiune pe sindicaliști: robotizarea uzinei.

2015: La un pas de greva generalăPentru operatori și funcționari se obținea

o creștere generală la salariu de 150 lei, iar pentru personalul TESA, primul nivel de management, o creștere de 100 lei. De asemenea, se obținea și o primă de rezultat pentru 2014 în valoare de 1.410 lei, care a fost plătită în mai 2015. În plus, valoarea tichetelor cadou (pentru 8 Martie și Cră-ciun) se modifi ca la 70 de lei. Mai trebuie spus că „ostilitățile” au ajuns până foarte aproape de declanșarea grevei generale.

2016: Doar 150 de lei în plus la salariu (5%)

„Părțile au convenit creșterea cu 150 de lei (5%) a salariului de bază brut la nivel

de operatori. În plus, toți angajaţii vor primi o primă pentru rezultatul anului 2015, în valoare de 1.430 lei brut, acor-dată în luna mai. În plus față de salariu, angajații benefi ciază de prime de Paști, de Crăciun și de vacanță (care, în total, re-prezintă încă un salariu mediu realizat pe an), masă caldă, bonuri de masă, tichete cadou, transport subvenționat, asigurare de sănătate, bilete de odihnă și tratament și alte ajutoare”, se arăta în comunicatul companiei referitor la negocierea noului contract colectiv de muncă.

2017: Majorare de 200 de leiAngajații uzinei de la Mioveni primeau

o majorare salarială de 200 de lei, o primă de rezultat de 1.450 lei, o altă primă de 240 lei în luna martie și o creștere a valorii bonurilor de masă, cuantumul acestora fi -ind de 12 lei tichetul începând din martie, iar din luna septembrie de 15 lei.

2018: Cea mai mare creştere din ultimii 8 ani: 300 lei

Se acorda o creștere salarială în sumă fi xă de 250 de lei de la 1 aprilie și 50 de lei de la 1 octombrie, plus o primă de 500 de lei la semnarea contractului și o primă de participare la profi t de 1.500 de lei.

Florin Silvestru

SCURT ISTORIC AL NEGOCIERILOR DE LA DACIA DIN ULTIMII ANI

Negocierea noului contract de muncă bate pasul pe loc. Va fi grevă la Dacia?

Renault Technologie Roumanie, com-pania de inginerie a Group Renault România care se ocupă cu proiectarea și testarea viitoarelor modele din gama entry a Renault la nivel mondi-al, gamă care include toate modelele Dacia, va primi fonduri europene de aproape 20 milioane lei pentru achizi-ţia unor noi echipamente.

Potrivit datelor de la Ministerul Fondu-rilor Europe ne, prin Programul Operaţi-onal Competitivitate, proiec tul Sisteme de Simulare a Realităţii Virtuale și Tes-tare com ponente fi zice în Mediu Simulat Virtual, instrumente de înaltă tehnologie utilizate în dezvoltarea noilor modele de vehicule, va primi 19,5 milioane lei. Pe de altă parte, Grupul Renault spune că Rena-ult Technologie Roumanie a accesat fon-duri europene nerambursabile în valoare de 5.524.826,48 lei în cadrul programului operaţional de competitivitate 2014-2020 pentru un proiect de înaltă tehnologie: Sisteme de Simulare a Realității Virtua-le și Testare componente fi zice în Mediu

Simulat Virtual. Perioada de realizare a acestuia este 2016-2019. Renault Tech-nologie Roumanie va fi naliza în perioa-da imediat următoare proiectul celei de-a treia generaţii a Logan și Sandero, modele așteptate anul viitor pe piaţa europeană. De asemenea, este de așteptat ca viitoarele modele Dacia ce vor fi lansate în urmă-torul deceniu, și la care cel mai probabil inginerii români lucrează deja, vor inclu-de și modele hibrid, cu motoare electrice.

Grupul Renault a lansat în producţie la Mioveni un nou motor pe benzină și a anunţat în decembrie o investi ţie de peste 100 milioane euro în extinderea capacită-ţii de producţie a uzinei. Noile investiţii ar putea duce businessul Automobile Dacia spre 6 miliarde de euro după 2020. Auto-mobile Dacia este cea mai mare companie din România după cifra de afaceri de 5,1 miliarde euro în 2017.

F. Silvestru

RTR accesează fonduri europene pentru proiectarea şi testarea viitoarelor modele Dacia

La Dacia se negociază în această perioadă contractul co-lectiv de muncă pentru anul 2019, dat fi ind că pe 12 aprilie expiră contractul negociat anul trecut, iar negocierile, după cum spun reprezentanții Sindicatului Automobile Dacia (SAD), bat pasul pe loc. „Conducerea societății a venit cu oferta de a crește salariile angajaților cu 150 lei în două tranșe, cu 130 lei în aprilie și cu 20 lei în octombrie, la care se adaugă o primă de rezultat de 1.100 lei tuturor salariaților,

care să se acorde în luna mai. Noi, Sindicatul Automobile Dacia, am solicitat o creștere pentru toți salariații de 700 lei, sumă, bineînțeles, negociabilă. Deocamdată se bate pasul pe loc, în sensul în care administrația nu dă semne că ar fi dispusă la negocieri prea largi. În condițiile acestea, dat fi ind și timpul scurt avut la dispoziție, putem începe să ne gândim la un confl ict de muncă, deși nimeni nu-și dorește o grevă”, a declarat Ion Iordache (foto medalion), viceliderul SAD.

Robert Zisu pleacă din fruntea Electroargeş şi devine preşedinte provizoriu la Braiconf Brăila

Robert Zisu, vicepreședinte în consiliul de administraţie al producătorului de electro-casnice Electroargeș (simbol bursier ELGS), a renunțat la mandatul de director general în cadrul companiei începând cu 28 martie 2019 pentru a asigura supervizarea efi cien-ţei funcţionării unei noi structuri, atribuţiile sale fi ind asigurate în regim de interimat de directorul general adjunct și echipa executi-vă, potrivit unui anunţ la bursă. Mai exact, Robert Zisu, director general al Electroargeș, companie care este acţionarul majoritar al producătorului de confecţii Braiconf Brăila (BRCR), a fost numit administrator provizo-riu și președinte provizoriu al boardului Bra-iconf, după ce Constantin Ștefan a renunţat la această poziţie pentru a ocupa funcţia de reprezentant permanent al companiei, adi-că membru în board, începând cu 1 aprilie 2019, potrivit unui raport la bursă. Societa-tea Electroargeș din Curtea de Argeș are o participaţie la Braiconf Brăila de 60,7%.

F. Silvestru

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1289 (3 - 9 aprilie 2019)

UNGHIURI DE VEDERE

PERFORMANŢĂ! Tânărul fotbalist Andres Mihai Dumitrescu, căpitan al echipei naționale de juniori a României U17, s-a transferat de la FC Pitești 2008 la Padova Calcio, formație care activea-ză în Serie B.

Antrenorul Eduard Augustin, un om fără cuvinte... pentru ziariști.

Eu vorbesc doar la conferințe de presă. În rest am buzele încuiate. Oricum, la cum joacă echipa, nici

nu mai am cuvinte...

Din câte se pare, Ministerul Sportului are în lucru o nouă formă de premiere a foștilor mari sportivi. În această categorie intră și doi piteșteni, și anume Ilie Bărbulescu și Marin Radu II, câștigători ai Cupei Campionilor Europeni cu Steaua. Dacă în trecut au primit doar câteva luni o rentă viageră de la Gigi Be-cali, iată că, în cele din urmă, vor fi remunerați de către stat cu câte 20 milioane de lei vechi pe lună.

Zvonul săptămânii!

Cel mai recent raport al Curții de Conturi Argeș privind fi nanțele publi-ce locale pe anul 2017 alocă un spațiu generos neregulilor întâlnite în contabilitatea munici-piului Pitești. Printre altele, nu au fost scăzute din evidențele fi nanciar-contabile ale Primăriei Pitești acțiunile în valoa-re de 2.800 lei deținute la FC Argeș SA Pitești, afl ată în faliment la data de 31.12.2017. În prezent societatea este radiată din registrul public în care a fost înscrisă, în condițiile în care, în conformita-te cu datele comunicate de fostul lichidator ju-diciar, la data întocmi-rii situațiilor fi nanciare Primăria Pitești nu mai deținea participații la capitalul social al acestei entități.

Nicolae Enoiu (foto), fostul lichidator judici-ar: ”Consiliul municipal a fost acționar la ve-chiul FC Argeș, cel care a intrat în insolvență în 2013. Deci, a avut

acțiuni și, prin sentința de dizolvare și radiere a fi rmei, automat trebuia să scadă și ei aportul re-spectiv la capitalul social al lui FC Argeș. Sigur că la momentul respectiv au plătit acea sumă... Pri-măria nu mai are aport la vechiul FC Argeș... Tre-buie să se facă un referat la Consiliul municipal și să se supună aprobă-

rii pentru că fi rma, fi ind radiată, nu are cine să se opună. Se scade, fi indcă fi rma a fost dizolvată și radiată și, automat, apor-tul acționarilor a rămas în aer, au pierdut aportul respectiv”.

Marius Ionel

Conform unui raport al Curţii de ConturiPrimăria Piteşti nu a scăzut din contabilitate acţiunile deţinute la vechiul FC Argeş

Rezultatele negative din acest înce-put de an sub comanda lui Emil Săn-doi au generat măsuri fără precedent la FC Argeș. Dacă vorbim de prime de joc, acestea au fost, practic, inexis-tente, pentru că principala condiție ca ele să fi e acordate era ca echipa să fi e clasată pe primele trei poziții. Și cum acest lucru nu s-a întâmplat de mult, primele au fost mai mult imagina-re. Referitor la salarii trebuie spus că acestea nu au mai fost acordate de mai bine de două luni, mai exact ultimii bani pe care i-au primit fotbaliștii de la FC Argeș au fost cei aferenți lunii ianuarie. Banii la FC Argeș se acordă până pe 15 ale lunii pentru luna trecu-tă. Așadar, iată că fotbaliștii pregătiți acum de Augustin Eduard nu au pri-mit niciun ban de două luni. Situația se pare că se va remedia, având în ve-

dere că există promisiuni de deblocare a salariilor. Iată în continuare ce spune despre această situație Vasile Popa, di-rector sportiv FC Argeș.

„Conducerea ne-a dat asigurări că salariile vor fi deblocate”

Vasile Popa (foto), director sportiv FC Argeș, ne-a declarat: ”Da. Este adevărat că jucătorii nu au mai primit

bani încă din februarie, bani aferenți lunii ianuarie. Dar vreau să vă spun că în prezent conducerea ne-a dat asi-gurări că salariile vor fi deblocate în această săptămână. Nu știu cum se vor da, dar eu zic că lucrurile sunt pe o direcție bună, atmosfera este mai bună în rândul băieților după victo-ria cu Bacăul. S-au descătușat și cred că totul va fi bine. Vă dați seama că alta era atmosfera când mergeai din eșec în eșec sau, mai bine spus, din semieșec în semieșec. Acum lucruri-le s-au liniștit și sperăm să facem un meci bun la Oradea”.

Primele pentru fotbaliștii de la FC Argeș, stabilite la începutul sezonului, sunt de 200 de lei per punct și numai dacă sunt pe locurile 1-3; în caz con-trar, nu primesc nicio primă.

Marius Ionel

Fotbaliştii alb-violeţi, fără salarii şi prime din ianuarie 2019

„Duminica, lumea venea ca la spectacol pentru Dobrin!”

Iată ce spune Sergiu Mândreanu: „Erau multe talente, dar când ajungeau pe teren mare nu făceau față. Dobrin însă a fost ajutat de tehnica asta... Avea privirea periferică extraor-dinară. El te ridiculiza... Un singur jucător l-a marcat per-fect pe Dobrin și el nu a mișcat în acel meci. Este vorba de unul Năftănăilă, mijlocaș la Brașov. Îl împiedica să intre în posesia mingii, că, dacă punea piciorul pe minge, nu aveai ce-i mai face. Îl ataca înainte să pună piciorul pe minge... Restul, pe Cornel Dinu, spre exemplu, îl ridiculiza... Din câte am văzut eu, Dinu nici nu prea îndrăznea să-l atace... Dobrin nu prea avea timp de școală, doar de fotbal... Lumea venea și nu aveai loc să arunci un ac în tribună, pentru că Dobrin făcea spectacol. Duminica, lumea venea ca la spec-tacol pentru Dobrin! La lovitura de la 16 metri, și cu zid și fără zid, să dai numai la vârful plopilor erai de râs în Ștrand. Dacă loveai mingea așa erai de râs în Ștrand, nici nu se uita la tine, nu jucai... Erau buni de tot. Era unul Cornel Pepene, care ce făcea cu mingea era de vis. La fotbal tre-buie să exersezi, să joci contra unui adversar... Asta făceam noi! Și pe nisip, unde mingea prindea traiectorii ciudate și atunci te obliga să o liniștești. Îmi aduc aminte că, înainte cu câțiva ani înainte să moară, Dobrin juca tenis cu piciorul la stadion cu fotbaliști de pe acolo. Gâscanul râdea de se prăpădea de modul cum loveau ăștia mingea. Când jucam tenis cu el, când era la fi leu nici nu îți dădeai seama cum schimba direcția balonului. Ridica piciorul deasupra fi leu-lui și de acolo o întorcea în diferite direcții... Mircea, fratele lui Dobrin, să știți că a fost și el talentat, dar el a luat-o cu fumatul și băutura de mic și nu s-a mai dezvoltat, a rămas mic. Și Dobrin a avut două metehne, și anume fumatul, care i-a pus capac, și mai scăpa cu băutura. Eu unul nu l-am văzut niciodată pe Dobrin să bea țuică, el era cu șprițul, cu Feteasca de Ștefănești. Singura de care știa de frică era Gica, în rest nu asculta pe nimeni. Explicația mea cu bău-tura este că, toți fi ind săraci pe timpul ăla, Dobrin a dat de niște bani și ce puteai face atunci cu banii decât să bei, să mănânci, să te distrezi... Eu și Gicu am fost orfani de mici, pentru că am crescut fără tată. Ne-au crescut mamele... Pe Ștrand erau numai mingicari și mă refer la Lovin, Stănescu, Jercan, Florescu, Radu I, C. Ionescu, Bebe Barbu, Țurcan, însă modelul era Gicu. Ne uitam la el cum lovește mingea și încercam și noi să lovim așa...”, s spus Mândreanu.

„Nu antrenorii l-au făcut fotbalist pe Dobrin, ci Dobrin s-a născut pentru acest sport”

Mândreanu: „Eu, stând pe lângă el și văzând cum a evo-luat, cred că nu antrenorii l-au făcut fotbalist pe Dobrin, ci Dobrin s-a născut pentru acest sport. Ceva nativ... După părerea mea - și i-am văzut pe toți, și pe Hagi, și pe Balaci - nu am văzut la niciunul ce făcea Dobrin ăsta. Pentru el mingea nu avea niciun secret. Acum vine unul și te depo-sedează, păi, la el venea o haită și ieșea dintre ei. Se zicea că era lent și nu avea viteză. Păi, viteza de reacție cu mingea era extraordinară. Dobrin lovea și cu capul foarte bine... Avea privirea asta periferică extraordinară. Pe Șarpe cine l-a făcut om mare? Dobrin l-a scos în evidență cu pasele per-fecte. Le spunea colegilor pe Maracana că, în momentul în care mingea era la el, să fugă către poarta adversă. O dădea perfect. Îmi amintesc că marele Kempes, când a văzut că Dobrin îl face, îl driblează, s-a întors și a plecat... Când a venit Teașcă la FC Argeș, a început să se cam ia de Dobrin, dar după câteva meciuri le-a spus fotbaliștilor că echipa se va face după el... Nu-l mai certa că a băut, că mai întârzia la antrenamente... Dobrin era un tip libertin. Îmi amintesc că, la un moment dat, băuse până la 5 dimineața și la 11 avea meci. L-au băgat și așa... Îmi spunea că la acel meci nici nu știa pe unde se afl a și ce credeți că s-a întâmplat? S-a lovit mingea de el și a intrat în poarta adversă”.

Amintiri cu Nicolae Dobrin de pe Maracana din Ştrand (II)

Puțini sunt cei care știu că Gicu Dobrin a început fotbalul pe terenul de nisip din Ștrand, teren botezat generic „Maracana”. Acolo a copilărit și omul de afaceri Sergiu Mân-dreanu, cel care a fost coleg de clasă în gimnaziu cu Gâscanul și cel care a rememorat pentru „Jurnal de Argeș” momente unice din viața marelui fotbalist piteștean. În cele ce urmează vă prezentăm a doua parte a unui material inedit.

Marius Ionel

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1289 (3 - 9 aprilie 2019)

LECŢIA DE DREPTÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Ajutorul public judiciar este o formă de asistență acordată de stat în cauze civile, comerciale, administrative, de muncă și asi-gurări sociale, precum și în alte cauze, cu excepția celor pena-le, care are ca scop respectarea dreptului la un proces echitabil și asigurarea accesului la actul de justiție, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară.

În practică există numeroase situații când o persoană dorește să promoveze o acțiune civilă, comercială, administrativă, de muncă și asigurări sociale, însă, din cauza costurilor ridicate (taxe de timbru, onorariul de expert, onorariul avocatului, traducăto-rului, interpretului etc.) este îm-piedicată să facă acest lucru.

Având în vedere că accesul la justiție trebuie să fi e efectiv, iar costurile unei proceduri judiciare nu trebuie să constituie o piedică în încercarea de a apela la justiție

pentru realizarea sau apărarea unui drept, se poate formula o cerere de acordare a ajutorului public judiciar în următoarele forme:

1. plata onorariului pentru asi-gurarea reprezentării, asistenţei juridice și, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu (activitate denumită generic „asistenţă prin avocat”);

2. plata expertului, traducăto-rului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviin-ţarea instanţei sau a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul pu-blic judiciar;

3. plata onorariului executoru-lui judecătoresc;

4. scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judi-ciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.

Benefi ciază de ajutor public ju-diciar în formele prevăzute anteri-or persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul sumei de 300 lei.

În acest caz, sumele care con-stituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.

Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultime-le două luni anterioare formulă-rii cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judici-ar se avansează de către stat în proporție de 50%.

Cererea de acordare a ajutoru-lui public judiciar se adresează instanței competente pentru so-luţionarea cauzei în care se soli-cită ajutorul; în cazul ajutorului public judiciar solicitat pentru punerea în executare a unei ho-tărâri, cererea este de competența instanței de executare.

Cererea se poate formula ori-când în cursul judecății și se menține pe tot parcursul etapei procesuale în care a fost solicitat ajutorul.

Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute, dar nu poate depăși, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 10 salarii minime brute pe țară la nivelul anului în care a fost formulată ce-rerea de acordare.

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Ajutorul public judiciar - benefi ciari, forme, condiţii de acordare

Va așteptăm în parcul nostru din Bulevardul Republicii

nr 290, unde vei găsi mereu vehicule de calitate, testate și verificate de noi și

care vin cu garanţia fiabilităţii și a celui mai bun preţ de pe piaţă.

Telefoane: 0730.43.43.43; 0765.47.18.54; 0723.36.64.77Web. www.abc-auto.ro

E-mail: contact@abc-auto.roFacebook: ABC Auto’S / @ABCAutoStar

VÂNZĂRI AUTODIN STOC ŞI IMPORT

bl

DIN STOC ŞI IMLA COMANDĂ

Luni, 25 martie, la Veneția a avut loc vernisajul expoziţiei personale de pictură „Edifi -cii de arhitectură tradiţională românească” a artistului arge-șean Augustin Lucici. Expozi-ţia aduce în atenţia publicului, în perioada 25 martie-13 apri-lie, 35 de lucrări, executate în acrilic pe carton sau pânză, picturi de dimensiuni varia-bile ce surprind edifi cii repre-zentative pentru arhitectura tradiţională românească din zonele submontane și mon-tane din arealul sudic al Ro-mâniei, respectiv din Argeș-Muscel.

Expoziţia prezintă publicu-lui pitorescul peisajului rural românesc autentic, refl ectat în lucrările artistului argeșean Augustin Lucici, considerat de critica de specialitate unul dintre cei mai talentaţi și in-spiraţi artiști promotori ai picturii plastice în cadrul artei contemporane din România.

A.C.

Augustin Lucici, expoziţie la Veneţia

Buget imens pentru Câmpulung

Fie din cauza faptului că excedentul rămas de la Călin Andrei nu a fost utilizat conform propune-rilor, fi e datorită fonduri-lor extralocale, bugetul Câmpulungului pentru 2019 va fi unul impresio-nant. Cel puţin așa reiese din proiect, cu un nivel al veniturilor estimat la aproape 91 de milioane de lei și o alocare pentru investiţii de peste 41 de milioane. Sunt sume ne-maiîntâlnite în exerciţiul bugetar al municipiului muscelean, cu menţiunea că majoritatea obiectivelor de investiţii au fost prelu-ate, din cauza nerealizării, din an în an.

Proiectul de buget poate fi consultat pe site-ul Pri-măriei, va urma dezbate-rea publică și, în ședinţa ordinară a Consiliului Local, aprobarea actului.

C.I.B.

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1289 (3 - 9 aprilie 2019)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

Maria Bălan - Mata Hari a României

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITESTIZona gară sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Dacă Mata Hari s-ar fi născut în România, iar Maria Bălan în Olanda, titlul ar fi fost Mata Hari - Maria Bălan a Olandei. Tot așa cum, dacă Emi-nescu s-ar fi născut la Metz, în Franța, iar Paul Ver-laine la Botoșani, notorietatea acestuia din urmă ar fi fost alta. Despre Mata Hari s-au scris cărți, s-au făcut fi lme, în timp ce despre Maria Bălan se știu foarte puține lucruri. Acest fapt cred că puteți să-l confi rmați și dumneavoastră. Cu toate acestea, Maria Bălan i-a dat clasă Matei Hari la mai toate capitolele, în special la frumusețe și pragmatism, capitol foarte important, despre care vom discuta la momentul potrivit.

S-a născut în familia preotului român Ioan Bă-lan, în localitatea Vărșeț, Banatul de Sud. Cum era de așteptat, a primit de mică o educație religioa-să plină de rigoare, dar se va vedea în curând că Mariei i-a plăcut mai mult partea cu liberul arbi-tru. La 18 ani intră în rândul acelor femei foarte rare pentru care bărbații sunt în stare să facă orice: să divorțeze, să cheltuiască sume imense care să-i ducă la ruină, să se dueleze sau chiar să se sinuci-dă. Am uitat ceva: să-și trădeze țara, voluntar sau involuntar.

Primul căzut în capcană a fost un sublocotenent de ulani (cavalerie) sosit cu unitatea sa la Vărșeț și încartuit în casa părintelui Bălan. Nu aveai ni-cio șansă să nu te îndrăgostești de fata preotului... S-au căsătorit, Maria urmându-l la Timișoara. Acolo tânărul cavalerist nu a rezistat prea mult, fi ind abandonat de răpitoarea sa soție fără prea multe remușcări. Pe cât era de frumoasă, pe atât era de inteligentă, cu mult peste media ofi țerimii austriece și nu numai din Timișoara. Vorbea fl uent franceza, germana, maghiara și sârbo-croata. Ma-ria mai are o calitate luată în seamă de serviciile se-crete românești: nu are prejudecăți și nu ține cont de vârsta sau gradul militar ale celor cărora le oferă clipe de neuitat. Acest fapt atrage atenția nu numai serviciilor secrete din România, dar și rușilor de la Ohrana , care intră și ei pe fi r. Maria era însă româncă. Pe jumătate, după cum se va vedea, pen-tru că va deveni agent dublu, oferind informații la fel de prețioase și sârbilor. Capii armatei de la București erau uimiți de valoarea informațiilor pri-mite de la B9, numărul de cod primit de Maria Bălan.

După ce a început războiul, cel puțin în luptele cu Armata I austro-ungară, românii erau întotdeauna cu un pas înaintea inamicului. Pe baza datelor pri-mite de la Maria Bălan a fost lichidată o rețea de spioni ce acționa în zona Bran-Rucăr-Dragoslavele, realizată cu multă trudă de germani și austrieci cu câțiva ani buni înainte de război. Unele informații transmise de B9 erau atât de importante încât ajungeau chiar pe biroul lui Ionel Brătianu. Ori-cât s-au străduit nemții și austriecii să o descopere, nu au reușit decât cu ajutorul nemijlocit al celor pentru care își riscase viața: pe timpul retragerii precipitate la Iași din fața trupelor germane, arhiva serviciilor secrete a rămas la București. Indolență, prostie? Eu aș zice și una și alta. Ca urmare, Ma-ria Bălan este arestată și are aceeași soartă ca Mata Hari: condamnarea la moarte prin spânzurare. Aici este însă capitolul despre care aminteam la în-ceput, în care Maria face diferența: în dimineața zilei când trebuia dusă la eșafod, gardienii găsesc celula goală. Nu același lucru s-a întâmplat și în cazul celebrei Mata Hari.

Nici azi nu se cunosc bine împrejurările evadării. Unii o pun pe seama însușirilor sale paranorma-le, inclusiv aceea de a dispărea exact când nu te așteptai. Cum știu că pentru mulți dintre dumnea-voastră este prea mult, mai bine să acceptăm că i-ar fi înlesnit evadarea unul dintre ofi țerii care trecuse prin patul ei. Dar și această ipoteză este greu de acceptat...

Prof. dr. Cornel Carp

Oferta (bonusuri, beneficii):- Salariul de baza + spor vechime;- Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;- Prime de vacanta, Craciun si Paste;- Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;- Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;- Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;- Instruire la locul de munca;- Mediu de lucru motivant;- Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa resur-se.umane@gic.ro. Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200. Vor fi contactate numai persoanele care cores-pund cerintelor postului!

Subansamble Auto S.A., producatoare de repere auto din plastic si spume poliuretanice, cu sediul in Pitesti, str. G. Cosbuc, nr. 59 (langa fosta Textila):

ANGAJEAZA:STIVUITORISTI, MECANICI DE INTRETINERE, ELECTRICIENI,

REGLORI MASINI DE INJECTIE MASE PLASTICE, OPERATORI

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1289 (3 - 9 aprilie 2019)

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp, negociabil. Tel. 0722651895

Intermediere consultanţă şi traduceri

emigrare temporară şi permanentă

CanadaTel: 0721.949.376

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută orice

instalaţie de gaz metan. Revizii instalaţii

gaze, verificări centrale termice. Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

MICA PUBLICITATE Vând mobilă de bucătărie, sufragerie şi dormitor, covoare, state bună, preţ avantajos.telefon 0770/338112. Vând/închiriez apartament 2 camere confort 1, zona Ceair. telefon 0745/182.742. Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând Volkswagen Jeta, 1.9 diesel/2007, Euro 4, full option, consumabile schimbate, stare impecabilă. Relaţii, la telefon 0770/338.340. Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Proprietar, vând Solenza Clima 2004, gri perlat, 134.000 km.reali, stare bună. Relaţii, la telefon 0770/338.340. Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Proprietar, vând Solenza Clima, 2004, pui perlă, 134.000 km reali, RCA, ITP valabil, stare bună. Tel.

0770.338.340. Vând vin natural, ţuică, bijuterii. Relaţii la telefon 0741/621.858, Vând casă+anexe şi 9.300mp teren în sat Golesti, Ştefănesti. Relaţii la telefon 0768/101.320. Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau batrana singura, pentru ramanere in spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucurestu. Telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. telefon 0729/033.987. Trivale. Primesc în gazdă pe termen lung. Tel. 0348.802.539 Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. 0740.004.653

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând casă şi alte construcţii, teren 9.300 mp, 1/2 intravilan, la Goleşti, Strada Râului nr. 91.

Deschidere 44 metri, asfalt, apă curentă. Preţ cu totul: 5 euro/

mp. Telefon: 0768101320.

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Închiriez apartament 3 camere, cartier Craiovei, strada

Bucovineni. Preţ avantajos. Tel: 0749.860.529.

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000

euro. Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

VÂND GOSPODĂRIE ÎN COMUNA TEIU, JUDEŢUL ARGEȘ,

compusă din casă renovată, cu 3 dormitoare, bu-cătărie, baie și hol, 80 de stupi orizontali sănătoși, bucătărie de vară, garaj, magazie 4/4, fântână, gră-dină de 0,90 ha, teren cu peste 80 pomi fructiferi.

Relaţii la telefon 0748/966007.

Primăria comunei Izvoru, cu sediul în comuna Izvoru, strada Principală, nr.138, Judeţul Argeș, tel./fax 0248/695.020,

email primaria_izvoru@yahoo.com, concesionează prin negociere directă suprafața de 110 Ha izlaz comunal din cadrul trupului de pajiște denumit popular „Complex”,

afl ată în domeniul public al comunei Izvoru, judeţul Argeș, în vederea întreţinerii, amenajării, îmbunătăţirii calităţii și folosirii acesteia pentru creșterea animalelor.

Caietul de sarcini se poate obţine personal de la sediul primăriei Izvoru.Data limită pentru solicitarea clarifi cărilor este 10.04.2019, ora 12.00. datta limită de depunere a ofertelor

este de 12.04.2019, ora 10.00. Ofertele se depun la sediul primăriei Izvoru, într-un singur exemplar.Procedura de negociere directă va

începe la data de 12.04.2019, ora 12.00. Se va desemna câștigătoare oferta cu cel la ridicat preţ al redevenţei.

SC ELY CRIS SERVICE PARKING SRL

DECLARĂ PIERDUTĂ Declaraţia de Instalare și Numariul

de Inregistrare Unic al casei de marcat seria 12246387, serie fi scală AG 0140031751, model

DATECS MP55. SE DECLARĂ NUL.

Luna aprilie vine cu cel mai cool eveniment al anului dedicat viitoarelor mămici și copiilor cu vârste între 0 și 7 ani: BABY BOOM SHOW – edi-ţia de primăvară.

Între 4 și 7 aprilie sunteţi așteptaţi în cel mai nou pavilion (B1) al centrului expoziţional Romexpo, București, unde peste 300 de branduri renumite în întreaga lume vin cu lansări exclusive de produse, megareduceri, cursuri gratuite, zeci de premii, su-per oferte la servicii medicale, pachete de naștere și multe, multe altele. Premieră naţională la Baby Boom: ursuleţii inte-

ligenţi myHummy, care au grijă de somnul bebelu-șului tău! Senzorul de somn al ursuleţilor detectea-ză cele mai fi ne mișcări ale copilului și declanșează sunete speciale. Prin conectarea la aplicaţia gratuită myHummy, ursuleţii pot fi controlaţi de la distanţă Super-bona digitală Halo - singurul sistem de

monitorizare audio-video prevăzut cu un carusel muzical, cu sistem integrat de redare a cântecelor de leagăn și poveștilor. Cu Motorola Halo poţi măsura temperatura și umiditatea din camera copilului și poţi afl a date preţioase despre starea de sănătate a bebelușului graţie senzorilor speciali de monitoriza-re a somnului. Chicco Baby Hug 4 in 1 este un produs mul-

tifuncţional unic în România care devine pe rând:

landou co-sleeping, fotoliu, scăunel și scaun de masă. Cele mai cool și mai așteptate modele de că-

rucioare de la Baby Jogger USA, brandul folosit de vedetele Hollywood-ului. Noul model de scaun auto evolutiv Rear-Facing

prelungit, Slim Fit de la American Graco. Baby Brezza Formula Pro este aparatul care îţi

aduce liniștea - cea mai ușoară și simplă modalita-te prin care poţi face biberonul perfect. Totul prin apăsarea unui singur buton. Pijamaua inovatoare cu efect calmant. Difu-

ziunea ingredientelor calmante reduce senzaţia de mâncărime și ajută la îmbunătăţirea calităţii som-nului copilului. Fresco, cel mai înalt scaun de masă din lume,

care “crește” odată cu copilul dumneavoastră și se adaptează rapid nevoilor acestuia. EXCLUSIV pe piaţa din România: cea mai

avansată tehnologie din lume pentru procesarea ce-lulelor stem. Pachete speciale de naștere de la cele mai renu-

mite maternităţi private și de stat din România.

Lista completă a noutăţilor de la Baby Boom Show o găsiţi pe www.babyboomshow.ro.

Vizitatorii vor benefi cia de reduceri de până la 60% și preţuri speciale la mii de produse, pe toată perioada târgului. Toate discounturile sunt afi șate pe www.babyboomshow.ro.

Cele mai renumite maternităţi şi bănci de celule stem, într-un singur loc!

Timp de 4 zile, cele mai renumite maternităţi pri-vate și de stat vin la Baby Boom Show cu pachete speciale de naștere pentru viitoarele mamici: Me-dicover, Medlife, Regina Maria, Sanador, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie “Filantropia”, Spi-talul Clinic “Nicolae Malaxa”, Spitalul Clinic „dr. I. Cantacuzino” și Spitalul Clinic de Obstetrică-Gine-cologie Giulești.

Între 4 si 7 aprilie benefi ciaţi de cele mai avan-tajoase oferte ale principalelor bănci de celule stem din ţară: Baby Stem Cells, Biogenis, Cord Blood Center, Euromedics, Future Health Biobank, Life Solutions, Lifeline, Regina Maria Banca Centrală de Celule Stem, Stem Cells, Stem Sure.

Cadouri de la Baby Boom Cursuri gratuite: “Școala Viitoarelor Mămici” –

curs de puericultură, curs de prim ajutor, workshop Dr. Mit - “Primele 1000 de zile din viaţa copilului

tău”, curs de alăptare, “Gravida ZEN – Mamă rela-xată, bebe sănătos”, curs “Ora Magică a Nou-Năs-cutului” Ateliere gratuite de desen și pictură Evaluări gratuite de logopedie și kinetoterapie Tombole și concursuri cu super premii Photo corner: locul unde prind viaţă cele mai

frumoase amintiri Cel mai cool loc de joacă pentru copiii energici.

Distracţia e gratuită! Spaţiu special de alăptare și schimbat scutece Tunsori gratuite pe toată perioada târgului Porsche Inter Auto Romania vine cu o surpriză

pentru tătici și mămici

LOCAŢIE: Pavilionul B1 Romexpo, BucureștiPROGRAM: 4 - 6 aprilie 2019 - între orele 10:00

și 19:00; 7 aprilie - între orele 10:00 si 18:00TARIF: joi și vineri gratuit, pe baza înregistrării

online; sâmbătă și duminica: 10 lei/bilet.PARCARE VIZITATORI: 5 lei/oră.

Informatii suplimentare, pe www.babyboom-show.roVă așteptăm la Baby Boom Show, ediţia de primăvară!

Megareduceri la Baby Boom Show!

Produse hi-tech la BABY BOOM SHOW

Faceţi cunoştinţă cu super-bona digitală şi ursuleţii inteligenţi!

Prorectorul Universităţii Româno-Germane din Sibiu, profesorul doctor George Bălan a fost premiat recent la ediţia a XVII-a a Salonului In-ternaţional al Cercetării Știinţifi ce, Inovării și Inventicii Pro Invent 2019, desfășurată la fi nalul lunii trecute la Cluj Napoca. Dintre cele 400 de invenţii prezentate, cea iniţiată de George Bălan și dezvoltată în cadrul Asociaţiei Române pentru Tehnologii Alternative din Sibiu, a primit medalia de aur și mai multe premii speciale.

Lucrarea este „Instalaţie pentru verifi carea verti-calităţii puţurilor de mină” și a fost dezvoltată și datorită experienţei în domeniu a profesorului Bă-lan, acesta fi ind pe vremuri inginer, șef de sector și director al fostei Exploatări Miniere Câmpulung.

George Bălan a fost primar al municipiului Câmpulung în perioada guvernării Năstase, având și mai multe mandate de consilier local. C.I.B.

Fost primar al Câmpulungului, premiat la Pro Invent

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1289 (3 - 9 aprilie 2019)

Într-un scurt interviu acordat ziarului „Jurnalul de Argeș”, bătrâna povestește de începuturile urgiei comuniste și anii de te-roare care i-au marcat tinerețea.

„Un frate al mamei adusese acasă, cu ceva vreme în urmă, doi oameni, Voican și Șer-ban, partizani din Capul Piscului. N-au stat la noi decât puțin, vreo două nopți, că schimbau repede locul, să nu fi e prinși. Așa se întâmplase să ajungă pe la mai multe fa-milii, nu doar la noi... Eu eram o copilă pe atunci, la fel și sora mea, mai mare cu pa-tru ani. Nu știam noi prea multe la vremea aia, dar am pătimit de ne-a ajuns apoi, ca și ceilalți din familie. Până la Crăciunul anu-lui 1957, când au venit arestările, nici nu ne imaginam noi ce avea să fi e. Știu că-n iarna aia abia tăiasem porcul. N-avusesem sare și urma să luăm a doua zi, să dăm pe carne... N-am mai apucat și-așa a rămas porcul. Au venit de ne-au ridicat în noaptea de Ajun: pe mine, pe mama, un frate, o soră, vai de noi, pe toți din casă, că tata nu mai era printre noi, se prăpădise, săracu’, în urmă cu vreo trei ani...”, spune Elena Sima.

Bătăi non-stop în arestArestați așa cum i-a găsit Securitatea

noaptea, în hainele de dormit, au fost duși, toți, la interogatorii.

„De la Aninoasa, ne-au dus la Pitești, la Securitate. Loviți, bătuți, chestionați în-continuu. Ce să vă mai spun?! Bătăi au fost o grămadă în arest... Ca să le spunem tot ce știm de oamenii ăia doi, partizanii. Ori-cum spuseseră ei înainte, că fuseseră prinși. Le-am zis și noi ce știam că se întâmplase pe acasă, că mai multe n-aveam de unde ști... Judecata a fost tot acolo, la Pitești... Ne-au trimis, ca pe mai toți ăia arestați atunci, la pușcărie”, povestește femeia.

Nici după condamnare chinurile n-au fost mai ușoare, spune Elena Sima:

„Cel mai greu a fost la Jilava și la Miercu-rea Ciuc. Temniță greu de suportat... Ne scoteau până și noaptea, cum li se năzărea lor, ca să spunem ce mai știm. Și iar bă-tăi... Ce puteam să mai știm, că ce știam spusem?!

Nu mai vorbesc de cum ne pedepseau. Mi-amintesc că o dată, la Jilava, eram bolnavă rău și mi se umfl ase o măsea de simțeam că-mi sfredelește capu'. Eram um-fl ată de nu mai vedeam cu ochii. Se obiș-nuia de ne scoateau afară, la «plimbare». Era obligatoriu să ieși. Și șefa de cameră, care mă văzuse că eram vai de capul meu de chinuri, i-a rugat să mă lase în cameră. Nici n-au vrut s-audă. La Jilava puteai să crăpi de durere, nu le păsa, ba mai rău... Nu m-au lăsat și-am ieșit așa, abia târându-mă prin curtea pușcăriei. Am răbdat, ce era să fac?! Și au fost multe. Ne obișnuisem... Trecea timpul... Ne mai durea stomacul, că mâncarea era slabă, slabă rău: arpacaș, fasole, ciorbă de carofi ... Dar uneori ne dă-deau și cafea”.

Cinci ani și jumătate în pușcăriile comuniste

A trecut nu doar pe la temnițele de la Ji-lava și Miercurea Ciuc, ci și pe la Arad și Oradea. „În total, eu am făcut cinci ani juma’te de pușcărie comunistă, la fel și sora mea, cu care m-am mai nimerit și îm-preună prin câteva locuri, da’ nu mereu... Mama a făcut mai puțin ca noi, trei ani și jumătate, că era bolnavă, biata de ea. Au eliberat-o până la urmă pe caz de boală... Oradea a fost ultimul loc prin care am tre-cut, că de acolo ne-au eliberat. Nici nu ne-au spus că ne dau drumul. Ne-am trezit așa că ne zic să ne îmbrăcăm, apoi ne-au luat și ne-au zis: «Urcați-vă sus!». Ne-au dat mân-care la noi și ne-au trimis care de pe unde ne arestaseră. Sora mea s-a eliberat și ea odată cu mine. Când am ajuns acasă, nici nu mai cunoșteam ce era pe aici. Mama era deja venită, dar bolnavă... A mai trăit 5-6 ani. N-aveam de niciunele. Ne confi scaseră tot: vite, haine, ce aveam și noi prin curte. Cu ce să mai trăiești? A fost greu și după, tare greu”, povestește bătrâna.

Nu s-a căsătorit niciodată și nici nu are co-pii. Familia ei e familia nepoților, marcați și ei de ce a avut de pătimit neamul Sima.

Material realizat de Izabela Moiceanu

„La Jilava, puteai să crăpi de durere, nu le păsa, ba mai rău...”

Ambasadorul Ion Jinga, Reprezentantul Per-manent al României la Organizaţia Naţiuni-lor Unite, a fost ales președinte al comitetului care stabilește câștigătorii Premiului ONU pentru Populaţie în anul 2019. Evenimentul a avut loc cu prilejul primei reuniuni a comi-tetului, la 22 martie 2019, iar ambasadorul României a fost votat în unanimitate de către membrii comitetului. Excelenţa Sa Ion Jinga este câmpulungeanul care a făcut parte din echipa ce a pregătit drumul României spre in-tegrarea în Uniunea Europeană și a fost, de-a lungul timpului, ambasador al ţării noastre în regatele Belgiei și al Marii Britanii.

Premiul ONU pentru Populaţie a fost înfi -inţat în anul 1981, fi ind acordat anual înce-pând cu 1983 pentru persoane și organizaţii. Laureaţii acestui premiu sunt personalităţi, organizaţii și instituţii cu contribuţii excepţio-nale la soluţionarea problemelor din domeniul populaţiei. Printre laureaţi s-au afl at Indira Ghandi, fost prim-ministru al Indiei, Bill și Melinda Gates sau Sir Prince Ramsey (medic din Antigua și Barbuda care a jucat un rol im-portant în combaterea HIV). După selectarea câștigătorilor de către comitetul condus de ambasadorul Ion Jinga, premiul va fi înmânat de către secretarul general al ONU, Antonio Guterres, la 20 iunie 2019. C.I.B.

Musceleanul Ion Jinga, preşedinte pentru desemnarea Premiului ONU

ELENA SIMA, AMINTIRI DIN PERIOADA DE DEŢINUT POLITIC:

Despre partizanii din Rezistenţa formată la Nucșoara, în Muscel, în primăvara anului 1949, unul dintre cele mai longevive grupuri de partizani anticomuniști din Europa răsăriteană, și despre ce au îndurat acești luptători s-a scris mult și, cel puțin în ultimii ani, poveștile lor au tot fost reluate, pentru a aminti de curajul de a se împotrivi regi-mului comunist, cu prețul libertății și vieții lor. Mai puțin s-a scris însă despre curajul altor oameni, eroi și ei, care, deși n-au luptat efectiv împotriva regimului, i-au ajutat pe acești partizani, riscându-și, la rândul lor, viața. Nu mulți români știu că, în comu-na argeșeană Aninoasa, nu mai puțin de 25 de familii au pătimit după ce au adă-postit, pentru scurte perioade de timp, doi dintre partizanii arestați în 1957. Părinți, copii, frați, surori, unchi, mătuși au fost azvârliți cu toții în temnițele comuniste, din care unii n-au mai venit înapoi niciodată, alții s-au întors bolnavi ori mutilați fi zic sau psihic și doar o parte au mai avut puterea s-o ia de la capăt. Pe Elena Sima, 83 de ani, unul dintre localnicii supraviețuitori ai pușcăriilor comuniste, am găsit-o acasă, la Aninoasa, în gospodăria în care locuiește împreună cu familia unui nepot, al cărui tată (decedat la 93 de ani) a fost, de asemenea, deținut politic.

Când am ajuns acasă, nici nu mai cunoșteam ce era pe aici. Mama era deja venită, dar bolnavă... A mai trăit 5-6 ani. N-aveam de niciunele. Ne confi scaseră tot: vite, haine, ce aveam și noi prin curte.

Ccv

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1289 (3 - 9 aprilie 2019)

TBM LIGHT, partener autorizat Electromagnetica, vă oferă soluţia: corpuri de iluminat cu LED, fără emisii ultraviolete,

pornire instantanee, peste 50.000 de ore de funcţionare, fără mentenanţă

Am deschis show-room TBM LIGHT în Piteşti, zona autostradă, unde găsiţi

toată gama de corpuri de iluminat cu LED pentru uz casnic, birouri, sectoarele industrial,

public şi perimetral.

TBM LIGHT vă oferă cele mai bune soluţii de iluminat! Pentru comenzi: www.tbmlight.ro sau 0730 088 705.

VREŢI SĂ ECONOMISIŢI VREŢI SĂ ECONOMISIŢI

CU PÂNĂ LA CU PÂNĂ LA 80% 80% ENERGIE ELECTRICĂ? ENERGIE ELECTRICĂ?

ADI Servsal şi CJ Argeş au organizat un amplu eveniment privind soluţiile de tratare a deşeurilor

Pe lista PRO România la ale-gerile pentru Parlamentul Eu-ropean se afl ă și liderul fi lialei argeșene. Împreună vor să de-monstreze că noua generație de politicieni știe și este capabilă să facă o altfel de politică pen-tru România la cel mai înalt nivel.

„Lista PRO România pentru alegerile pentru Parlamentul European este cea mai bună listă dintre cele ale partidelor politice din țară. Sunt pe listă pe locul 20. Nu sunt pe listă pentru a ajunge în Parlamentul European, este evident. Sunt pe listă pentru că vreau să fi u în mijlocul evenimentelor pre-mergătoare alegerilor europar-lamentare, pentru a le putea transmite argeșenilor cât mai exact mesajul nostru: PRO Ro-mânia se diferențiază de cele-lalte partide prin responsabili-tate și competență profesională și politică, PRO România este singura soluție pentru a opri

PSD-ul să ne scoată afară din Uniunea Europeană. Îmi do-resc, în prezent, să fac politică în România, ținând cont de problemele cu care țara noastră se confruntă”, precizează Bog-dan Ivan, liderul PRO Româ-nia Argeș.

Lista PRO România este des-chisă de Victor Ponta, Corina Crețu și Mihai Tudose.

“Sunt exemple de lideri care și-au pus întreaga experiență în slujba interesului public și care s-au luptat întotdeau-na pentru România și pen-tru români. Sunt lideri care au susținut cu fapte concre-te modernizarea României.Sunt convins că împreună vom demonstra că PRO România este cea mai bună variantă pentru alegerile europarlamen-tare și pentru politica din Ro-mânia”, încheie Bogdan Ivan, liderul PRO România Argeș.

Izabela Moiceanu

Bogdan Ivan: „PRO România este singura soluţie pentru a opri PSD-ul să ne scoată afară din UE”

Potrivit liderului Filialei Argeș, Bogdan Ivan, PRO Ro-mânia a venit în fața românilor cu cea mai bună listă de candidați pentru alegerile europarlamentare: o listă care îmbină experiența și performanțele unui co-misar european - Corina Crețu - și a trei foști premieri - Victor Ponta, Mihai Tudose și Iurie Leancă - cu ambiția și entuziasmul unor tineri precum Geanina Pușcașu, Gabriela Podașcă, Ioana Petrescu, Cristian Cosmin sau Mihai Sturzu.

„Ora Pământului” a fost marcată şi la Mioveni

De la ora 20.30 s-au stins luminile sâmbătă, 30 martie, timp de o oră, în centrul civic al orașului Mioveni, iar în locul lor voluntarii au aprins sute de lumânări și au pregătit și un program artistic.

Corul “Cantabile” al Liceului „Iulia Zamfi rescu” Mioveni, coordonat Ana Bucur, a deschis eveni-mentul cu un spectacol artistic, iar Alexia Niculae a încântat audiența cu vocea sa minunată.

A fost felul în care localnicii au marcat Ziua Pă-mântului și Ora Pământului, o acțiune desfășurată în întreaga lume pentru a atrage atenția asupra importanței reducerii consumului de energie elec-trică. M.S.

Peste 3.000 de spectatori la Luna de Teatru la Mioveni

Luna de Teatru la Mioveni, ediția a VI-a, mar-tie 2019, a ajuns la fi nal, cortina lăsându-se aseară peste acest maraton cultural, cel puțin până anul viitor. Ca și la edițiile precedente, sub amprenta unor renumiți regizori, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor „Dacia” Mioveni și cea a Centrului Cultural Mioveni au urcat actori precum: Clau-diu Bleonț, Horațiu Mălăele, Octavian Strunilă, Paul Ipate, Gheorghe Ifrim, Ecaterina Ladin, Vlad Zamfi rescu, Mihai Călin, Șerban Pavlu, Leonid Doni, Alina Chivulescu și alți actori cunoscuți din teatru sau televiziune.

„La cele cinci piese de teatru și două spectacole interactive pentru copii au participat peste 3.000 de persoane, dintre care aproape 1.000 de copii, fapt care nu poate decât să ne bucure nespus de mult”, spune Ion Georgescu, primarul orașului Mioveni.

Evenimentul a fost organizat de Primăria orașului, Consiliul Local și Centrul Cultural Mio-veni. D.G.

Evenimentul a cuprins, pe lângă expuneri teoretice asupra proble-mei în cauză, susținute de Gabriel Moiceanu - director executiv ADI SERVSAL Argeș, Ion Mînzînă - vi-cepreședinte CJ Argeș și Edmund Piess - director general Geocycle, și o vizită în teren, la Centrul de Ma-nagement Integrat al Deșeurilor de la Depozitul Ecologic Pitești-Albota. Participanţii au putut vi-zita instalaţiile de sortare pentru fracţia uscată (reciclabile), dar și ansamblul utilajelor de tratare me-canică pentru deșeurile reziduale.

Printre invitaţi s-au mai numărat și Nicolae Tudose - secretar de stat în MDRAP, Cosmin Teodoru - di-rectorul Direcţiei Deșeuri din Mi-nisterul Mediului și Mihai Rohan - președinte CIROM.

România și-a asumat, prin trans-punerea în legislația națională (L. 31/2019), să aplice și să implemen-teze legislația europeană privind pachetul de economie circulară pentru gestionarea deșeurilor. De asemenea, România și-a asumat atingerea țintelor privind reutiliza-rea, reciclarea și valorifi carea ener-getică, în vederea reducerii cantită-ţilor eliminate prin depozitare.

Principala preocupare a CJ Argeș și a UAT-urilor membre în ADI SERVSAL este să dezvolte infra-structura de tratare mecanică și biologică, să evite penalităţile apli-cate de AFM prin reducerea can-tităţilor depozitate. În acest sens, s-au aprobat investiţii de peste 3,5 milioane euro pentru completarea și dezvoltarea infrastructurii actu-ale. O parte din aceste investiţii a fost realizată de operatorii care ges-tionează infrastructura de sortare și tratare la Câmpulung și Curtea de Argeș, dar au fost atrași și par-teneri din industria valorifi cării energetice, pentru investiţiile de la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor de la Pitești-Albota.

Aplicarea cu succes a acestor strategii la nivelul județului Argeș presupune asumarea și respectarea unor obligații de către toți actorii implicați în sistem: unități ad-ministrativ-teritoriale (primării), benefi ciari ai serviciului de salu-britate (cetățeni, instituții publice și agenți economici) și operatorii desemnați să efectueze serviciul (colectare și transport).

M.S.

ADI SERVSAL Argeș și Consiliul Județean Argeș au organizat mier-curi, 27 martie, un amplu eveniment intitulat ,,Soluții de tratare a deșeurilor pentru evitarea de la depozitare și atingerea țintelor asumate”.

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1289 (3 - 9 aprilie 2019)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Cristina StancuCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Tel.: 0248/22.23.22

Președintele ALDE Pitești, Robert Tudorache, a participat luni, 1 aprilie, la Palatul Parla-mentului, în calitate de secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, la reuniunea ministe-rială a Inițiativei de Cooperare Regională în Centrul și Sud-Es-tul Europei (CESEC), alături de Anton Anton, ministrul Energi-ei. Aceasta este a doua reuniune ministerială CESEC găzduită de ministerul român al Energiei.

„Evenimentul, organizat de Ministerul Energiei sub egida Președinției României la Con-siliul Uniunii Europene, are ca principal obiectiv îmbunătățirea cooperării regionale între statele Europei Centrale și de Sud-Est în domeniul energiei. În cadrul evenimentului au fost semna-te și granturile pentru energie aferente Mecanismului pentru Interconectarea Europei. Reuni-unea CESEC precede reuniunea informală a tuturor miniștrilor

energiei din statele membre ale Uniunii Europene, care va fi găz-duită tot la Palatul Parlamentului și unde vor fi abordate teme vitale în privința viitorului energetic în spațiul comunitar. La reuniunea care va fi prezidată de ministrul Anton Anton va participa și co-misarul european pentru Energie și Schimbări Climatice Miguel Arias Canete. Reuniunea infor-mală va aborda într-o primă sesi-une de lucru prioritățile viitorului sistem energetic din UE, în per-spectiva asigurării tranziției ener-getice post-2020. Cu această oca-zie vor fi creionate prioritățile, în contextul în care Președinția Ro-mâniei la Consiliul Uniunii Eu-ropene are ca obiectiv adoptarea unui set de concluzii ministeriale pe această temă, cu ocazia Consi-liului Energiei din data de 25 iu-nie 2019”, a precizat președintele ALDE Pitești, Robert Tudorache.

M.S.

Robert Tudorache, prezent la reuniunea ministerială a Iniţiativei de Cooperare Regională în Centrul şi Sud-Estul Europei

Un bătrân din Argeş îi mulţumeşte, cu lacrimi în ochi, celui care i-a salvat viaţa:

„N-a vrut să îmi ia niciun leu. Îi mulţumesc doctorului Blăjan”

Cei cinci copii ai familiei Munteanu s-au născut și au crescut într-un bordei de chirpici fără lumină

Ne-am deplasat la familia Mun-teanu, într-o zi când se îngâna primăvara cu iarna și i-am găsit pe toți membrii ei veseli nevoie mare că le venise în vizită bine-făcătorul, care le dusese câte ceva celor mici - obișnuiți, oricum, să primească de la nașul, pentru că nea Emil Țâroiu a și botezat doi dintre copiii familiei Munteanu. Silviu, cel mai sfi os, are 17 ani, Gabriel, care a moștenit zâmbe-tul generos și ochii verzi ai tată-lui, 16 ani, frumoasele Florentina și Mirela, de 11 și, respectiv, 7 ani, dar și micuța Alina, sugara de doar 1 an și două luni, s-au născut într-o căsuță de chirpici unde locuiau toți cinci împreună cu părinții lor într-o singură ca-meră. Aveau o sobă, tot din pă-mânt, la care se încălzeau iarna sau la care mama, Maria, gătea câte ceva pe plită, și un singur pat, în care se înghesuiau toți șapte...

Acum ne-au arătat mândri noua lor locuință și frigiderul plin ochi cu pachete congelate de carne, dar și alte bunătăți. Apoi s-au

strâns laolaltă, alături de cel care nu vine niciodată cu mâna goa-lă la ei, să se imortalizeze într-o fotografi e. Ieșind afară, am dat cu ochii de o culme plină de ru-fele spălate la mașina de spălat semiautomată, și aceasta un ca-dou, iar în curtea din spate am fost invitați să vedem un colțișor amenajat de Maria, în care câteva fl ori ardeau de nerăbdare să îm-bobocească sub soarele optimist, dar destul de crud al muntelui.

Familia se întreține din alocațiile copiilor

I-am întrebat cu ce se întrețin, iar răspunsul a fost așa cum mă așteptam: alocațiile celor cinci copii. În plus, Nicolae, tatăl voi-nic și pus pe treabă, muncește cu ziua pe la cine îi dă de lucru. Îl mai ajută și băieții, e drept, mai mult Silviu, care a renunțat la școală, dar și ceilalți, în măsura în care timpul le permite. Iar la muncă îi ajută și căluțul din graj-dul încropit și el într-un alt colț al curții. Sunt mândri nevoie mare să ne arate tot ce au primit, dar trebuie să spunem că au muncit și ei, cu toții, atât la construcția casei, cât și la înfrumusețarea ei, chiar dacă au avut muncitori care au grăbit ca totul să fi e gata de

sărbători. Într-adevăr, pe 20 de-cembrie, cu câteva zile înainte de Crăciun, s-a făcut și racordul la energia electrică, tot cu sprijinul vicepreședintelui Organizației de Pensionari PSD Argeș, care a obținut procură de la Nicolae Munteanu să încheie contrac-tul cu furnizorul de energie. Copilele și-au petrecut, de fapt, sărbătorile la Pitești, în casa ini-moasei familii Țâroiu și au pri-mit hăinuțe frumoase, demne de orice prințesă care se respec-tă. Așa că Florentina și Mirela nu ne lasă să plecăm înainte de a ne arăta gecuțele frumoase, pe care le păstrează cu multă grijă în șifonier și pe care le îmbracă doar dimineața, când merg la școală.

Plecăm luându-ne la revedere de la o familie normală, care nu avea nevoie decât de o mână de ajutor pentru a trece de la întuneric la lumină.

În curtea pe care o părăsim se afl ă două case, cea veche, de chirpici, mărturie a trecutului în-tunecat și trist, dar și cea nouă, dovadă a generozității care nu ar trebui să moară din sufl etul nici-unuia dintre noi, indiferent cine suntem și ce am făcut în viață.

Alina Crângeanu

În condițiile în care alții mai procopsiți, cu salarii babane, comisioane din participările prin diferite consilii de administrații sau cine știe ce alte „drepturi” au arici la buzunare, un pensionar cu o pensie care depășește cu puțin 2.000 de lei a reușit, la propriu, să aducă lumină în viața unor amărâți. Este vorba despre Emil Țâroiu, în vârstă de 71 de ani, despre care nu este lipsit de importanță să spunem că este vicepreședintele Organizației de Pensionari a PSD Argeș. Ei bine, nu în această calitate, dar în calitatea de OM, a ales să își folosească pensia, timpul și energia pentru a ajuta cinci copilași din comu-na Nucșoara să iasă din bezna în care s-au născut și au crescut. De Crăciun, familia Munteanu a primit cadou o casă nou construită, cu două camere proaspăt zugrăvite și cu tot ce este nevoie într-o casă de oameni, cu sobe, aragaz, frigider, mobilă, televizor și instalație electrică. Și, ceea ce este important, lumină. Și totul grație unui om care nu că ar avea mai mult, dar are o inimă mai mare și voința de a ajuta și, în plus, a capacitat și câțiva cunoscuți care au donat diferite lucruri, ba alimente, ba obiecte de strictă necesitate.

Ilie Dobre, un bătrân din comuna argeșeană Săpata, a bătut zeci de kilometri până la redacţia „Jurnalului de Argeș”, pentru a-i transmi-te un mesaj de mulţumire cardiologului Daniel Blăjan, doctorul care i-a salvat viaţa.

„Eram bolnav, grav bolnav. Și se complicaseră lucrurile, mai ales că am două accidente vasculare, stenturi montate la București... Eram pe tratament și totuși a apărut o problemă mare. Mi se umfl aseră picioarele atât de tare că erau ca niște butuci, ieșea sân-gele din ele, nu mai puteam mer-ge și toţi cei cu am vorbit atunci mi-au zis că singura soluție e am-putarea. Oi fi eu bătrân, dar de picioare mai am nevoie. Credeam că mor, vă spun sincer, până am ajuns la doctorul Daniel Blăjan. El mi-a salvat viaţa. Sunt alt om!”, a povestit pensionarul re-dactorilor „Jurnalului de Argeș”.

Cu lacrimi în ochi, bătrânul a mărturisit că a simțit nevoia să-i lase medicului, din pensia sa, o sumă de bani, drept mulțumire pentru că i-a salvat viața, dar a fost impresionat de refuzul cate-goric al doctorului.

„S-a interesat de mine cum ni-meni n-a mai făcut vreodată. Ve-nea în salon de câte ori era nevoie și nu doar la mine. Nu mi-a pro-

mis nimic, doar m-a salvat. Dar ce m-a făcut să plâng, practic, a fost atunci când am vrut să-i mul-ţumesc, la externare, cum știam că se face, cu niște bani... N-a vrut, domnule, să-mi ia nimic, nimic. Niciun leu! N-am putut să-i mulțumesc atunci, așa că am venit la ziarul dumneavoastră”, a mai spus Ilie Dobre.

Izabela Moiceanu

Mai există şi social-democraţi generoşi

Un pensionar PSD a construit o casă pentru o familie nevoiaşă din Nucşoara Se numeşte Emil Ţâroiu şi este vicepreședintele Organizației de Pensionari a PSD Argeș

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1289 (3 - 9 aprilie 2019)

Starețul de la Cotmeana, cartoful tot mai fi erbinte din mâna arhiepiscopului Calinic.

Vă stropesc cu puțină aghiasmă, marca Ioasaf, că tot suntem în Postul

Paștelui...

Ion Mânzână și Sorin Apostoliceanu, doi secunzi cu explozie întârziată în PSD.

I-am făcut un scurt instructaj ISU domnului Aposto-liceanu, cu cele mai sigure locuri de sub birou în caz că

se întoarce Ionică la Primărie...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Lucian Mihai Cioacă, unul dintre puținii piloți de avion din Argeș (este pilot la compania Wizz Air), s-a căsătorit săptă-mâna trecută la Pitești cu Ana Medinschi, aleasa inimii sale. La ceremonie, una restrânsă, au participat rudele și prietenii apropiați.

Lucian Cioacă, inițiatorul Festivalul de muzică „Munte-mă frumos” de la Izvorani, a fost și candidat la președinția Consi-liului Județean Argeș, în 2014, din partea Partidului Mișcarea Populară. Lucian Cioacă are peste 3000 de ore de zbor la ac-tiv.

Studiile sale au început pe băncile Facultății de Electronică, Calculatoare și Inginerie Electrică la Universitatea din Pitești. Când și-a dat seama că nu îi place munca la computer, s-a înscris la Academia de Poliție de la Cluj, pe care a terminat-o în 2007. A absolvit și Facultatea de Drept și apoi s-a înscris la Academia Română de Aviație, pe care a terminat-o în 2012. Înainte să lucreze pentru Wizz Air, Lucian a lucrat pentru Blue Air o perioadă, apoi a stat la Chișinău, unde a zburat pentru Air Moldova până ce compania a dat faliment. D.G.

Pilotul argeşean Lucian Cioacă s-a căsătorit

LA MULŢI ANI!Unsprezece personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 3-9 apri-

lie 2019. Primii sărbătoriți, pe 3 aprilie, sunt Aurel Predoi, director tefnic la SC Sa-lubritate 2000 SA și consilierul județean Marius Nicolaescu. Pe 4 aprilie va închina o cupă de șampanie Nicolae Valerică, șeful Poliției Locale Pitești, iar pe 5 aprilie vor primi felicitările cuvenite consilierul județean Valerian Jinga și consilierul local Narcis Sofianu. Pe 7 aprilie se vor afl a în centrul atenției oamenii de afaceri Cătălin Teodorescu și Paul Schiaucu, precum și Lucreţiu Tudor, inspector la Antifraudă. Pe 8 aprilie vor sărbători alături de familie și prieteni avocatul Dan Panţoiu și deputatul Mircea Drăghici. Nu în ultimul rând, pe 9 aprilie va da de băut Lucian Cioran, fostul primar al comunei Mozăceni. Tuturor sărbătoriților ”Jurnalul de Argeș” le urează La Mulți Ani!

Narcis Sofianu Paul Schiaucu Dan Panţoiu

Curtea de Conturi a descoperit la AJPIS ajutoare de la stat acordate unor titulari de depozite bancare

În cel mai recent raport al Curții de Conturi a Ro-mâniei se menționează că au fost identifi cate plăți ne-legale pentru titularii benefi ciarilor de asistență socială la agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, printre care și la AJPIS Argeș. Este vorba despre alocații pentru susținerea familiei (3.361 mii lei) și ajutoare so-ciale (2.814 mii lei) datorate, în principal, nedeclarării de către benefi ciari a unor venituri nete realizate (sala-rii, pensii, activități independente). Sunt, de asemenea, situații în care cei care au intrat în posesia sumelor dețin depozite bancare sau dividende acordate peste limita le-gală. Prin măsurile dispuse de Curtea de Conturi, aceste drepturi acordate ilegal au fost sistate. A.C.

Marian Clipici, noul director de la Spitalul Leordeni

Spitalul de pneumoftiziologie din Leordeni are, din această săptămână, un nou manager. Nu e doctor de profesie, ci eco-nomist. E vorba de consilierul județean Marian Clipici, care va face echipă cu directorul economic Maria Dorobanțu. Clipici a fost anterior angajat la ADI Servsal, iar anul trecut a fost în cărți, la un moment dat, pentru numirea ca director la Registrul Comerțului. A.C.