GAB CiARIEL GARMARq UF"Z

'*-

Scandalul secoluluiTexte apdrute in presiintre anii 1950 qi 1984

wProlog de Jon Lee Anderson

Nota editorului de Crist6bal Pera

Tladucere din limba spaniolS de

TUDoRA $ANDRU MEHEDINTI

-ttl

GABRIEL GARCi{ \4ARqUEZEl

^candah d,l tigb. Textos n prmd) raistu Q950 t984)

O CABR]IL GARCIA T,I,A.RQU EZ.a.d Hein of GABRTEL GARCIA MiRqUEZ

1981, 1982, i983, 1974-1995, l99l-1999Toate drepturile rezer%te

@ RAO Distribuqie, 2018Pentru versiunea h limba romann

2020

ISBN C78-606-006-36 r .2

. RAO DishibulieSli Bergului nr. 9-11, sector I, Bucuresri, Romania

wwwraobooks.com

Deseier€a CIP a Bibliotecii Nalioaa-le a RomalrieiGARCIA A,TTiRqI'Ez, GABRIEL

Scddalul *colului : texte aP]ilute ln presi | (1950-1984),/ Gabriel Garcia Mdrquez ; tad. dn lb. spdioH: Tudora SandruMehedinli. - Bucure$ri ; R-{O Distribu+ie, 2020

ISBN 978-606-006-36 l-2I. Eandru-Nlehedinti, Tudora (had.)821.134.207()

CUPRINS

Prokg, de lon Lee {nderson................... ...... -......... -.7

Nota editnrului, de Crist6bal Pera.............................20

Birbierul pre2idenfiaI............................................25Subiectpentru un subiect.......................................28O gregeali explicabiH............................................3 IAsasinul inimilor so[itare...................... ..................3+Moartea nu este o doamni punctuali. . . .. . ... ... ... ... . .37

Strania idolatrie din La Sierpe..............................40Vine un birbat pe ploaie.......................................52Casa lamiliei 8uendia............................................58Lite raturism.......... ...................61Precursorii........,... ...................63Pogta;ul suni de o mie de ori................................65Tigrul din Aracatatra.............................................72Sanctitatea Sa pleacd in vacanli (fragm ent). ... . ... . .7 +

Sca-ndalul secolului ..................7 9Oare lemeile care dispar din Parissunt in Caracas?.., ................. 1 5 6

,,fi eu am fostin Ungaria" (fragment).................. 161

Cel mai faimos an din Iume................................. I 70Numai douisprezece ore pentru a-l sa1va....,......192

GABRIEL GARCIA MARqUEz

6 iunie 1958: Caracas firi api............................206Necazurile unui scriitor de cirgi.......................-..217Nu-mi vine in minte niciun tidu............--..-...-.....221Lovitura sandinisti. Cronica asaltului,,Casei Porcilor".... ..-...,.......-..232Cubanezii confruntati cu blocada...... .................248Fantoma Premiului Nobel...................................26 ITelepatie fid fir.... ................268Noua meserie cea mai veche.....,........-..--..--..--.-..27 3Da, nostalgia este la fel ca inainte....... ..................27 7

Poveste de groazd pentrunoaptea de Anul Nou..........................................281Caraibe magic...... .................285Poezia, la indemAna copiilor...............................290Fluviul vie9ii.......... ................294Maria sufuhtlui meu .................300Precum sufletele firi odihnl..............................305inci. ceva despre literaturi gi realitate.................3 l0Hemingway al meu.............................................3 15

Fantome pe sosele. .......-...-.....322Bogoti 1947............;.......................... .................327,,Povegti de drum" ............--...332Celila.lt eu al meu -..--..-..-..--..337Biegii traducitori buni........................... -...-.........343Avionul lrumoasei adormite............,....,......,.......348Este nevoie de un scriitor..,...................,..,....,...,..353Obreg6n sau vocatia dezlinfuiti.........................358LiteraturL ldri durere..........."..............................363Din Paris, cu dragoste.........................................368Intoarcerea in Mexic......................................... -.37 3Ei bine, si. vorbim despre literatur5......................378Tabla aceea cu stiri ................383Intoarcerea la obirgie..........................................388Cum se scrie un roman?..,............,.....................,393

6

PROLOG

Lumea il consideri pe Gabriel Garcia M5rquez

drept un romancier extraordinar: indrigitul plismu-itor al colonelului Aureliano Buendia qi al fabulosului

Macondo, al iubirii legendare dintre Fermina Daza si

Florentino Ariza, al mo4ii lui Santiago Nasar ;i al co-

Iosalului dictator solitar din Toamna patriarhului. Penttutoate acestea i s-a conferit in viale recunoalterea cea

mai ina.lti pentru un literat, Premiul Nobel, si intreaga

Americi Hispanici s-a bucurat vizdnduJ pe ,,unul din-

tre cei faisprezece copii ai telegrafisn-rlui din Aracataca"

la ceremonia de decernare, in fala regilor Suediei.

Gabo (numele afectuos sub care a ajuns celebru intoati lumea hispanicd; esre cunoscut si ca prieten 5i con-

fident al lui Fidel Castro, al lui Bill Clinton, precum ;i al

lui Cortazar, al lui Fuentes gi al altor colegi din a;a-nu-

mitul blun, pe lingi faptul ci este soful lui Mercedes

Barcha gi tatdJ a doi fii, Gonzalo ;i Rodrigo.La moartea lui, survenite in 2014, la optzeci ;i ;aPte

de ani, toat6 lumea a asistat la funeralii, care au a\ntloc in frumosul Pa.lacio de Bellas Artes, din capitala

lirii lui de re;edinji, Mexic. CindJuan Manuel Santos,

GABRIEL GARCiA MARQ.-UEZ

generozitate. Mostenirea opereijurnalistice din care aicise prezinti o mostri. este tot mai bogati graie tr'undagiei

Gabriel Garcia M6ryuez pentru NoulJurnalism Iberoa-merican. condusd deJaime Abello. prin atelierele undes-au format ;i specializat sute de ziarlti din intreagalume, ;i care acordi in fiecare an premiul ce poarti nu-mele scriitorului.

in slirgit, gratitudinea mea cea mai prolundi i-o da-torez lui Gabo insqi, pentru increderea pe care mi-aaritat-o in munca mea ;r, mai cu seami, penfu prie-tenia lui.

CRIST6BAIPERA'

BARBIERUL PREZIDENTIAL

in edila unui ziar guvernamenta.l a apirut acum ci-teva zile fotografia Excelenlei Sale pregedintele rePubli-

cii, dl. Mariano Ospina P6rez, la inaugurarea serviciului

telefonic direct intre Bogot6 ;i Medellin. $eful Execu-

tivului, serios, preocupat, apare in pozi inconjurat de

zece sau cincisprezece aparate telefonice, care par a ficauza aerului siu concentrat si atent. Cred ci niciunobiect nu di o impresie mai clari de om extrem de ocu-

pat, ddruit pe de-a-ntregul rezolvirii unor complicateprobleme felurite, ca aceasti turmi de telefoane (;i, inparantezl. fie spus, merit si fiu aplaudat pentru metafo-

ra risuflatd in stil suprarealist) care decoreazi fotograffapreziden,tiali. Dupi aspectul celui care le foloseqte, se

pare ci fiecare receptor se afli in comunicare cu altul,

dezbitAnd nenumi.ratele probleme de stat, ;i ci dom-nul pregedinte se vede nevoit si-gi petreacd ziua intrea-

gi, cu cele douisprezece ore ale sale, striduindu-se sile rezolve prin telefon de la mare distanli, din cabine-

tul siu indepirtat de prim demnitar. Totu,si, in ciuda

acestei senza,tii de om ocupat pAni peste cap, domnul

Ospina P6rez continui si fie, chiar si in lotografia de

)A

GABRIEL GARCiA MARqUEZ

care mA ocup, un berbat imbr;cat corect, cu luvilelede pe creqtetul siu nins pieptinate cu griji, cu birbianetedi proaspit birbieriti, ca o mirturie a frecvenlei cu

care domnul pregedinte recurge la complicitatea intimigi eficace a birbierului. De fapt, asta e intrebarea pe

care mi-am pus-o uitindu-mi Ia ultima pozi a celui mai

bine birbierit demnitar din America: Cine e birbierulpalatului?

Domnul Ospina este un om previzetor, abil, preca-

ut, care pare si-i cunoasci in profunzime pe toli cei care

il slujesc. Mini;trii sii sunt oameni in care are depliniincredere, ;i nu e cu putinli si-gi imaginezi ci ace;tia arpicitui impotriva prieteniei prezidenfiale, nici cu fapta

gi nici cu gAndul. Bucitarul palatului, daci palatul are,

intr-adevir, un bucitar, trebuie sd fie un slujbag cu o

convingere ideologicd de nestremutat, care Pregete;tecu o griji plini de rafinament lelurile de bucate care,

dupi doar c6.teva ceasuri, vor servi drept factor nutritivde cea mai buni calitate pentru prima digestie a Repu-

blicii, care trebuie si fie o digestie buni gi {dri cusur

Pe deasupra, dat fiind ci pini ;i in bucitiria palatu-

lui pot pitrunde, clandestin, calomniile riuvoitoare ale

opoziliei, la masa pregedin$lor nu va lipsi un degustitor

cinstit. Daci a;a stau lucrurile cu mini;trii, cu bucita-rul, cu liftierul, cum si fie oare cu birbierul, singurul

muritor cu drept de vot care isi poate permite liberta-

tea democratici de a mingAia birbia pre;edintelui cu

otelul ascu;it at briciului? Pe de alti parte, cine sd fie

acest domn influent ceruia, in fiecare dimineati, dom-

nul Ospina ii impirti;qte preocupirile de peste noapte,

ciruia ii povesteste, cu o minugiozitate atent;, urzeala

coqmarurilor lui, ;i care este, la urma urmelor, un sfetnic

eficient cum trebuie si fie orice birbier destoinic?

26

ScandaluL secolului

Adesea, soarta unei republici depinde mai curind de

un singur birbier decat de toti demnitarii, tot aga cum, inmajoritatea cazurilor dupi cum spune poetul -, soarta

eeniilor depinde de moaq6. Domnul Ospina o ;tie prea

bine ti poate cd de aceea, inainte de a pleca si inaugu-

reze serviciul telefonic direct intre Bogota ;i Medellin,

primul demnitar, cu ochii inchigi ;i picioareie intinse, s-a

lisat in voia plicerii de a simti foarte aproape de artera

iugular; contactul rece;i ironic al briciului, in timp ce ise perindau prin minte, in rAnduri strAnse, toate proble-

mele complicate pe care trebuia si le rezolve de-a lungul

zilei. E posibil ca pre;edintele si-gi fi inlormat birbierul, j- in dimineata aceca. a\ea si inaugureze un serviciu

telefonic perfect, spre mindria guvernirii lui. ,,Pe cine

si sun Ia Medellin?", trebuie ci se intreba, simfnd cum

ii urci pe gAt lama ascu,titi. $i birbierul, om discret,

rati de familie, cAletor in ceasurile de odihni, trebuie sili pisrat o ticere prudenti, dar semnificativi. Cici inrealitate s-o fi gindit el - daci, in loc si fie ceea ce este,

ar fi pre;edinte, ar fi asistat la inaugurarea serviciului te-

Iefonic, ar fi luat receptorul ;i, vidit preocuPat, ar fi sPus

pe un ton de funclionar eficient: ,,Face1i-mi legitura cu

opinia publici.".

l6 martie 1950, El Henl.da,Barranquilla

27

SUBIECT PENTRU

UN SUBIECT

Sunt unii care transformi lipsa unui subiect in su-

biecnrl propriu-zis pentru o noti jurnalistici. Procede-ul este absurd intr-o lume ca a noastre, unde se petreclucruri de inestimabil interes. Cel care are de gAnd sise apuce si scrie despre nimic nu bebuie decat si resfo-iasci la intAmplare presa din ziua respectivd pentru ca

problema initiali si devind cu desdvArgire alta: si afle ce

subiect e de preferat din multele care se oferi. Vezi, bu-nioari, prima pagini a unui ziar oarecare. ,,Doi copiis-aujucat cu farlurii zburitoare si au ars." Aprinde-1i ogigari. Prive;te, cu mare atentie, alfabetul intortocheatal ma;inii de scris Under-rvood ;i incepe cu litera cea

mai atregitoare. Ginde;te-te - odati cititi informatiala jalnica decidere de care au parte acum farfuriile

zburitoare. Aminte;te-Ji de mulgimea de note care s-au

scris despre ele, de cind au fost vizute pentru primaoari" cu aproape doi a-lri in urmi, pe meleagurile dinArkansas - ;i pAnd astizi, cind au devenit o simpli., darpericuloasi jucirie pentru copii. GAndegte-te la situaliabietelor Ihrfurii zburitoare care, intocmai ca fantomele,

ScandaluL secolului

sunt tratate de omenire cu lipsi de respect, firi nicio

consideragie pentru calitatea lor de element interpla-ne-

tar. Mai aprinde-fi o ligari ;i gandegte-te, in sflr;it, cisubiectul nu-i bun de nimic din exces de vitezi.

Citeqte apoi ;tirile internalionale. ,,Brazilia nu va

avea anul acesta excedent de cafea." intreabi-te: ,,Cuipoate si-i pese de treaba asta?" Citegte mai departe.

,,Problema liranilor din Mares nu e doar un caz legal,"

,,El Carare, o mare surprizi." Citefte editorialele. infiecare adjectiv se vede mina unui cenzor implacabil.

Totul, in realitate, e de un interes evident. insi nu pare

a fi un subiect porivit. Ce-i de ficut? Lucrul cel mai

logic: si te uili la benzile desenate. Pancho nu poate ie$i

din cas5. Tio Barbas asisti la un duel la care nu existidecit un pistol incircat, ;i cei doi trebuie si aleagi fie-

care o armi. Clark Kent trebuie si lupte cu Superman

;i viceversa. Tarzan s-a fEcut negustor de hArci. Avivato

a furat, ca de obicei, o funie de pe;ti. Penny asisti la oori de filosofir.

Ce ingrozitorl $i acum, hai la pagina sociali. Unulse c;sitorefte cu una tocmai cAnd viata e atat de scum-

pi gi clima atat de fierbinte. Fata generalului Franco

se miriti. cu un domn care nu va fi nimic alceva decit.-ginerisimul'' dictatc,rului, Un ins care rnoare gi saple

care se nasc. N{ai aprinde-gi o figare. Gandeste-te cd

se termini ziarul ;i inci nu te-ai hotirit la un subiect.

Amintegte-f de nevasti, de copiii care te asteapte, mortide foame, qi care vor fi mai departe morgi de foame atAt

timp cit nu gdse;ti un subiect potrivit. Ce chestie teri-bili! incepem si devenim sentimentali. Nu! Mai sunt

inci reclamele de filme. A}l, dar am vorbit ieri de filme!

Dupa asta. poropul!

29

cABRTEL GARCIA MAnquEz

Mai aprinde-gi o ligari;i descoperi cu groazi - ciera ultima din pachet. $i ultimul chibrit! Se lasX seara

;i ceasul se invArte, se invArte, in ritmul dansului orelor(Ca1ib6n). $i acum ce-ai de gAnd? Si arunci prosopul ca

boxerii mediocri?Jurnalismul e profesia care sea.mi.ni celmai mult cu boxul, cu avantajul ci intotdeauna cAgtigima;ina ;i dezavantajul ci nu e permis si arunci proso-pul. RimAnem fZrd gLrffii . Cebine, mulli vor fi incAntalide idee. Totu;i, ai auzit odati o zicald care acum pareridicold ;i invechiti de atAta uz ;i abuz: ,,Niciodati nu-iprea tirziu pentru cel care incepe cu dreptul". Adicigreu e si incepi. Si ne apucim, a;ada6 firi ,tigiri, firichibrite, si cdutim un subiect. Si scriem fraza iniliali:,,Sunt unii care transforme hpsa unui subiect in insugi

subiectul unei note jurnalistice". Procedeul e absurd. ,.Dar e foarte simplu, la naiba! Nu-i a;a?

11 aprilie 1950, El HrraU.o, Barranqtilla

lNume dat coloanei pe care scriitorul, lucrind in redacgia ziaruluiEl Heruldo, tebtia s-o scrie mai multe zile pe siptimani, ales pen-tru ci girafa este animalul care se bucuri de cea mai ampliperspectivi, dar;i prin referire ia forma grafici a coloanei. (n.tr)

O GRESEAI,A EXPLICABILA

Era o zi de margi in CaJi. Birbatul, penlru care

slartitul siptimanii fusese o perioadi furtunoasi firitimp - trei zile care nu i-au lisat urme , diduse pe gAt

pahar dupi pahar, cu eleganli gi obstinafie, pAni lunila miezul noptii. Ma+i dimineaga, cdnd a deschis ochii

;i a simlit ce o mare durere de cap ii ocupa pe de-a in-tregul camera, birbatul a crezut ci petrecuse doar cu o

seari inainte ;i ci acum, cAnd se trezise, era duminicd

dimineala. Nu-;i aducea aminte de nimic. Totugi, simlea

o demnd remugcare pentru vreun picat mortal Pe care

I-ar fi putut face, Idri si-;i dea seama exact care anume

din cele fapte capitale corespundea acelei remusciri.Era o remu;care in sine. Doar remu;carea, fird conditii,furios de independenti 9i neclintit de anarhisti.

Tot ce ;tia cu precizie birbatul era ci se afla in Cali.

Cel pugin trebuie si se fi gindit - atita vreme cAt edi-

ficiul care se vedea in faga ferestrei lui era hotelul AlferezReal ;i cineva nu-i demonstra matematic ci acesta fluse-

se mutat in alt oraf in noaptea de sAmbiti, putea fi sigur

ci se afla in Cali. CAnd a deschis de-a binelea ochii,

durerea de cap care umplea inciperea a venit lAngi

30

GABRIEL GARCiA MARA.'UEZ

patul lui. Cineva l-a chemat pe nume, dar birbatul nus-a intors si vadi cine. A crezut doar ci cineva, dincamera vecin6, striga o persoane care ii era cu totulnecunoscut;.. Malul sting al lacunei incepea in seara de

simbitd. Celi.lalt mal, in acest risirit anost. Asta eratot. A incercat si se intrebe cine era el, in realitate. $idoar atunci cind si-a amintit de numele siu si-a dat sea-

ma ci pe el il strigau din camera de ali.turi. insi eraprea ocupat cu remuqcarea pentru a-Ei face griji din pri-cina unei chemiri lEri imporranli.

Pe neasteptate, ceva merunt si Iucios ca oglindaa pitruns prin fereastri si s-a lovit de podea, la micidistanli de pat. Birbatul trebuie si" fi crezut ci era ofrunzi adusi de vint ;i a stat mai departe cu ochii-ntavanul care devenise miscitor, plutind inviluit in ceata

durerii lui de cap. Dar ceva bitea ritmic in podea, IAngL

patul lui. Birbatul s-a sculat in capul oaselor, s-a uitatdincolo de perni si a vizut in mijlocul camerei un pest€

micut. A zAmbit amuzat;;i-a luat privirea de acolo ;is-a inrorc spre pcrere. .,Ce chesdei i-a trecut prin cap.

Un pette in carnera mea, la etajul trei, ;i cu marea lamulti kilometri de Cali." $i a rAs mai departe amuzat.insi dintr-odati a sirit din pat. ,,Un pettel - a strigat.Un pe;te, un peste Ia mine in cameri!" Si s-a repezitgifiind, exasperat, spre colpl camerei. Remu;carea i-avenit in intAmpinare. intotdeauna iqi bitusejoc de scor-

pionii cu umbreli, de elelangii roz. Dar acum nu inc5.-

pea nici cea mai mici indoiald. Ceea ce sdrea, se zbitea,lucind ca oglinda in mijlocul camerei lui, em un pe$te!

Birbatul inchise ochii, scrAgni din dinti si misuri.distanp. Apoi a fost v€rtijul, neantul nesflrs,it al strizii.Se aruncase pe fereastri.

32

Scandalul seco lului

A.doua zi, cAnd birbatul a deschis ochii, se giseaintr-o cameri de spital. igi amintea totul, dar acum se

simlea bine, Nici micar nu-l durea ceea ce se afla sub

bandaje. Avea la indemAni un ziar din ziua aceea. Bir-batul voia si I'aci oricum ceva. A luat ziarul si a citit:

Cali. Aprilie 18. Azi-dimineali, un necunoscut s-a

aruncat pe fereasra apartamentL ui siu situat la etajultrei al unei clidiri din ora;. Se pare cd hotirArea lui s-a

datorat excitirii nervoase produse de alcool. Rinitulse afli la spital qi se pare ci starea lui nu cste gravi.

Birbatul s-a recunoscut in aceasti qtire, insi acum

"e simtea prea linisrir. prea senin. ca sA <e preorupede cogmarul de ieri. Intoarse pagina ;i citi mai depar-te qtirile despre oragul siu. A dat de alta. $i birbatul,simgind iar durerea de cap ca-re didea tArcoale patului,a citit urmitoarea informatie:

Ca.Li. ApriJie 18. Locuitorii din capitala depar-

tamentului Valle del Cauca s-au pomenit astizi cu osurprizi extraordinari- vizAnd pe str;zile din centrulora;ului sute de pqtiSori argintii, Iungi cam de douidegere. imprdsriari prerurindeni.

20 aprilie 1950, El Heraldt,Barranquilla

33