articol de Mihai Eminescu (în presa anilor 1870-1889)

„De când lumea, nu s-a văzut ca un popor să stea politicește sus și economicește jos; amândo-uă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia eco-nomică e muma celei politice.Dacă în timpul când ni se pro-mitea domnia virtuţii, cineva ar fi prezis ceea ce are să se întâm-ple peste câţiva ani, desigur ar fi fost declarat proroc mincinos.Să fi zis cineva că cei ce promiteau economii vor spori bugetul chel-tuielilor cu 40%; că cei ce combat funcţionarismul vor spori numărul posturilor cu sutele; că cei ce sunt pentru independenţa alegătorilor vor face pe funcţionar să atârne atât de mult de autorităţile supreme în-cât aceste mii de oameni să voteze conform comandei din Bucuresti; că se vor da 17 milioane pe dru-mul de fi er Cernavodă-Chiustenge (Constanţa -n.r.), care nu face nici cinci și că patru milioane din pre-ţul de cumpărătură se va împărţi între membrii Adunărilor; că se va constata cum că o seamă de jude-

cători și de administratori în Ro-mânia sunt tovarăși de câștig ca bandiţii de codru. Daca cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi râs de dânsul și totuși nu numai aces-tea, ci multe altele s-au întâmplat și se întâmplă zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita măcar.Nu există alt izvor de avuţie decât munca, fi e actuală, fi e capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără mun-că și fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei a pierdut cineva.Mita e-n stare să pătrunză orișiunde în ţara aceasta, pentru mită cape-tele cele mai de sus ale adminis-traţiei vând sângele și averea unei generaţii. Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocu-pă funcţiuni înalte, în loc de a-și pe-trece viaţa la pușcărie.

Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi, lo-viţi de sentinţe judecătoresti. Acei ce compun grosul acestei armate de fl ibustieri politici sunt bugetofagii, gheșeftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă.

Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune. Spre exemplu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunţă. Acest om este menţinut în funcţie, dirijază însuși cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţiș a-l reabilita, alegându-l în Senat.

Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor și trec, totuși, drept reprezentanţi ai voinţei legale și sincere a ţării. Cauza acestei or-ganizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organiza-re egală cu aceea a partidei ilustre Mafia, care miroase de departe a pușcărie.”

P.S. Acest articol, scris de Mi-hai Eminescu, este încă de mare actualitate. Este motivul pentru care în spaţiul destinat în mod tradiţional editorialului, Jurnalul de Argeș a decis să publice această bijuterie, mai ales că pe 15 ianua-rie este ziua de naștere a poetului naţional.

Punctul pe Y Cei mai frumoşi ani sunt cei ce vor veni...

pag. 20

NR. 1277FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

9 - 15 ianuarie 201920 pagini 1 leu

Fost prefect de Argeş, tăvălit în presa centrală „Inspectorul-şef ITM Argeş sună la Electrica să taie curentul atunci când vrea să închidă calculatorul”

Scandalul ”Podul Râul Doamnei”. Repararea lui costă 1,3 milioane Primăria Piteşti, adică o treime din costul ”modernizării” cu bani de la UE

Vicele Apostoliceanu cere disperat ajutor: „Sunt prea puternici faţă de mine”

Într-un gest fără precedent pentru un politician, vicele Apostoliceanu lansează un SOS disperat pe Facebook, cerând sprijin din partea piteştenilor În replică, omul de afaceri Bobi Marinescu e sigur că Primăria Pitești n-are curaj să-l cheme în instanță: „De ce nu mă dau în judecată? Eu mă dădeam până acum de 100 de ori!”

pag. 10-11

Viceliderul Iordache de la Sindicatul Dacia ameninţă PSD Argeş cu acţiuni de protest în primăvară

pag. 12

pag. 4

Femei atacate de un recidivist, la Muşăteşti Eroina din Ajun de Anul Nou. O campioană la şah i-a sărit în spate tâlharului, punându-l pe fugă Deși e recidivist și a fost condamnat în trecut la închisoare cu suspendare pentru fapte comise tot cu violență, Cristian Mihai Ionescu a fost sancționat la postul de poliție cu amendă de 200 lei

Articolele noastre depăşesc graniţele judeţuluiPatru subiecte din Jurnalul de Argeş - preluate în reţeaua naţională PressHub, cu 22 de publicaţii partenereIoasaf de la Cotmeana a picat la pat şi zice că vorbeşte cu îngeriiBianca Andreescu, noua senzaţie a tenisului feminin mondial, şi-a început cariera la Piteşti

Războiul apeiÎncă un patron acuză SC Apă Canal de abuz de putere şi facturi umfl ate

pag. 5

pag. 6

pag. 7

pag. 2

pag. 13

Nr. 1277 (9 -15 ianuarie 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Reprimit ca un „salvatore della patria” în organizația de Pitești, deputatul Cătălin Rădulescu are „mandat de la Liviu”, de la Liviu Dragnea,

bineînțeles, să dea milităria jos din pod... în partid.

Din Din

Culise...Culise...

Mircea Drăghici, deputat PSD, aproape fost posibil viitor ministru la Transporturi, supărat că istoria i-a trân-tit ușa în nas: „Păcat, domnule președinte Iohannis! Am fi avut amândoi ocazia să intrăm în istorie!” Cornel Ionică, primar Pitești, e ti-

mid, dar se tratează: „Încercăm și soluţii mai îndrăzneţe, cu parcări multietaja-te, dar nu știu dacă putem ţine pasul cu ritmul de dezvoltare al parcului auto din Pitești”. Mircea Drăghici, deputat PSD, sau

nu contează cât de sus ai funcția, con-tează ce și cât ciordești: „Probabil că o să motivați că sunt un penal de rang înalt”. Cătălin Rădulescu, deputat PSD,

strigă la pereți: „Domnule Tudorel Toa-der, sunteți obligat să reparați toate oro-

rile făcute din 2012 și până în prezent în justiție și să eliberați de sub șantajul pro-curorilor DNA și al statului paralel toţi românii și asta nu o puteți face decât prin amnistie și grațiere”. Mircea Diaconu, europarlamentar,

un actor care joacă din ce în ce mai prost pe scena vieții: „Într-o seară, pe la ora 22:00, am plecat de la sediul PNL. Am plecat umilit, jignit. Eram căzut. În timp ce eu eram căzut, aproape că nu vorbeam, nu spuneam aproape nimic. Am fost sin-gur”. Anca Barbu, PNL, tocmai când cre-

dea că a depășit vârsta provocărilor eroti-ce: „Am fost prima dată la Delhi. Încă din drumul făcut cu autocarul până la hotel am văzut tipi care făceau pipi la marginea drumului unul după altul”.

Așteptat cu sufl etul la gură de dreptcredincioși, starețul Ioasaf de la Mănăstirea Cotmeana nu a putut să slujească aghiasma la Boboteaza de anul ăsta. A ieșit doar spre fi nalul liturghiei pentru a-i binecuvânta pe cei prezenți, unii veniți chiar de departe special pentru cel care se pricepea atât de bine în trecut la exorcizări și deschisul cărții. La sfârșitul lui 2018, Ioasaf Boiciuc a suferit o intervenție chirurgicală prin care i-a fost amputat inelarul de la mâna stângă. Din păcate, slujitorul Domnului nu dă semne de însănătoșire, ba, mai mult, a picat la pat de mai multe zile și are perioade când își pierde cunoștința și spune că vorbește cu îngerii. Ioasaf nu vrea să primească însă vizita medicilor și preferă să zacă în chilia sa de la Cotmeana.

Defi cit de zece milioane la CâmpulungLa fel ca și în 2017, exerciţiul bugetar pe anul 2018 s-a în-

cheiat la Câmpulung cu un defi cit aferent secţiunii de dez-voltare, acesta fi ind de aproape zece milioane de lei, nu de 9,2 milioane de lei, ca acum doi ani. Din acest motiv, aleșii locali au fost nevoiţi să acopere minusul din excedentul bugetului local, fi indcă bani în plus au existat până acum trei ani. Și tot din excedentul istoric s-a luat în această lună un milion de lei cu titlu de împrumut pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalajele între veniturile și cheltuielile secţiunii de funcţionare în anul curent, până la aprobarea noului buget.

CEZ opreşte curentul la Ştefăneşti şi primăriţa îşi arată decolteul pe Facebook

De mai multe luni, în anumite zone din orașul Ștefănești se oprește curentul fără preaviz din partea celor de la CEZ, cel puțin o oră pe săptămână. Iar cel mai recent caz de acest gen a fost duminică, 6 ianuarie, între orele 17.30-18.30, când sute de familii din Valea Mare au rămas fără curent și a trebuit să stea la lumina lumânărilor, exact ca pe vremea lui Ceaușescu. Și mai ciudat e faptul că primărița Jenica Dumitru nu a avut până acum vreo reacție, deși știe despre această situație foarte deranjantă. În loc să facă ceva pentru oamenii pe care susține că-i reprezintă, a preferat să-și prezinte decolteul pe Facebook, asta ca și cadou de Bobotează. Cine știe, poate că la vila sa nu se oprește cu-rentul... În orice caz, cei de la CEZ, fi e invizibili, fi e opaci pe partea de comunicare, își permit să își bată joc de con-sumatorii bun-platnici... Se vede treaba că a fost plecată și directoarea Centrului Cultural, Lavinia Năstase, din țară

(undeva în vacanță pe malul Atlanticului), că sigur nu ră-mâneau lucrurile așa. Se oprea și gazul. Iar dacă nu pleca cu Lavinia și consortul, Adrian Maghinici, se oprea și apa.

Ioasaf de la Cotmeana a picat la pat şi zice că vorbeşte cu îngerii

ELECTRO-CUTARE

Toată lumea, comanda la mine! Ca să începem bine

anul la PSD Argeș, am venit cu Botezul Mitralierei...

Nu vă luați după aparențe! Cașcavalul e tot la PSD, noi PRM-iștii am rămas doar

cu pielea, pardon, cu șoriciul...

Subprefectul Adrian Bughiu și vicele Ion Mânzână de la CJ, aceiași băieți

simpatici buni de puși la rana... PSD.

Băi, Duce, ăsta precis e bulz adus de primarul de la Bascov, că prea miroase

brânza a Lorena...

Cumnată-meu, Stelică, îți transmite cele mai penale salutări, Radule! Cartelul de la Mărăcineni te spriji-nă în continuare, dar vezi că ne strici imaginea stând prea mult în compania unui tip mai rău famat până

și decât noi, cum e Armand Chiriloiu...

Prefectul Emilian Dragnea, la o expoziție gastronomică de mare rafi nament culinar și administrativ.

Deputatul Radu Vasilică, brânză bună în burdufuri de câini.

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1277 (9 -15 ianuarie 2019)

Subprefectul Bughiu, într-un acces de modestie, cu viceprima-rul Laurențiu Zidaru, supranumit și ”Marele Mut” al lui Cornel Ionică.

Asta e soarta noastră, a secunzilor! Să fi m mult mai populari ca șefi i noștri...

Senatorul Șerban Valeca, la un parastas cu mult șorici de partid.

Ce avem noi acolo, Gigele? Să nu-mi spui că scheletele ultimilor pesediști

autentici...

Cornel Ionică și Alina Eremia, într-un duet imposibil.

Domnișoară, nu mai zi din astea, că după ANI o să mă

declare și nevasta în confl ict de interese sentimentale!

A fost o nebunie/Să cred că pot să zbor,/Dar, cu tine de mână,/A fost

ușor, ușor, ușor!

Bianca AndreescuOriginară din Pitești, unde a început

tenisul la 6 ani, jucătoarea canadiană Bi-anca Andreescu a uimit lumea tenisului săptămâna trecută, ajungând în fi nala prestigiosului turneu de la Auckland - Noua Zeelandă, după ce le-a învins prin-tre altele pe celebrele Caroline Wozniacki și Venus Williams. Pentru performanța sa de invidiat, ”Jurnalul de Argeș” o declară pe Bianca Andreescu Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Bughea Băi, inclusă în Master Planul de turism balnear

Guvernul vrea să resusciteze un sector cu tra-diţie în România, cel al turismului balnear, întocmind un Master Plan în acest scop, docu-ment care trebuie implementat în comun de că-tre Ministerul Turismului și Ministerul Sănătă-ţii. Deși dintre toate segmentele de turism din România, turismul balnear este singura formă de turism care se bazează pe un potenţial per-manent, de mare complexitate, este inepuizabil și independent de condiţiile atmosferice, acest sector încă nu este dezvoltat pe măsura a ceea ce poate oferi.

Mai ales că staţiunile balneoclimaterice din ţara noastră reprezintă un punct de interes pen-tru turiștii de peste hotare, din ţări în care nu există resursele care pot fi găsite și valorifi cate în România. Potrivit Master Planului, numărul actual al turiștilor români și străini care merg la băi este net inferior numărului de turiști po-tenţiali care ar putea sosi în destinaţii. La acest moment, în România sunt declarate ofi cial 33 de staţiuni balneare și balneoclimaterice, deși studiile au arătat că peste 500 de localităţi ar putea primi acest statut. Printre cele recunos-cute există una și în Argeș, Albeștii de Muscel (Bughea de Sus), ca staţiune de interes local. La Bughea se afl ă un complex care în anii anteriori găzduia pensionari veniţi din întreaga ţară pen-tru apa cu proprietăţi curative deosebite.

C.I.B.

După cum ziarul nostru a tot scris, Spitalul Județean Argeș se confruntă cu o lipsă de personal specializat în ceea ce privește operarea RMN-ului de ultimă generație, adus

cu surle și trâmbițe încă din vara anului 2018. Concret, aici există opt medici radio-logi cu competențe specifi ce, însă doar doi au lucrat efectiv la RMN, Daniela Tudor și

Eugenia Dincă, șefa secției. De precizat că amândouă au lucrat și cu o unitate concu-rentă, respectiv Muntenia Hospital. Drept urmare, Spi-talul Județean Argeș a pro-mis că vor fi făcute demersuri pentru ca ceilalți șase medici care dispun de competențe pe RMN să își completeze și actualizeze cunoștințele pro-fesionale prin cursuri postu-niversitare.

Cursurile vor avea loc în perioada martie-aprilie, ne-a informat managerul Adriana Molfea, cu toate că, inițial, se spunea că vor avea loc din ianuarie: „Aceste cursuri sunt realizate de Ministerul Sănătății și, deocamdată, nu a fost organizată o sesiu-ne de pregătire profesională. Am înțeles că din martie se va organiza. Noi n-avem ni-cio vină. Am vorbit cu ei, am făcut solicitări”. În acest mo-ment, RMN-ul funcționează în fi ecare săptămână cu pro-gram alternativ: dimineața și după-amiaza. Dimineața, programul este de la 8 la 14, iar după-amiaza este de la 14 la 20.

Șefa de la Radiologie a cerut să se suspende un an. I s-au aprobat doar trei luni

După dezvăluirile din zia-rul nostru, cu titlul ”Scanda-lul RMN-ului de la Spitalul Județean”, șefa de la Radiolo-gie, dr. Eugenia Dincă (foto), a cerut să fi e suspendată un an, invocând motive persona-le. Recent, managerul Adria-na Molfea ne-a precizat că i-a aprobat doar cele 90 de zile pe care trebuia să i le acorde conform Codului Muncii. În prezent, RMN-ul de la Spita-lul Județean este operat de doi medici. Mari Tudor

De ce ascunde Chiriloiu primele de sărbători de la Direcţia Silvică?

Intrați în posesia unor informații potrivit cărora Direcția Silvică Argeș a dat pri-me uriașe salariaților de sărbă-tori (pornind de la 4.000 de lei un pădurar și ajungând până la 9.000 de lei un șef de ocol sau o juristă, de exemplu), din păcate după niște criterii subiective ale conducerii, am dorit să afl ăm di-rect de la sursă dacă așa este. Așa că, în temeiul Legii 544/2001, am formulat o solicitare adresată directorului Armand Chiriloiu. Invocând normele privind date-le cu caracter personal, acesta a refuzat să ne pună la dispoziție informațiile solicitate. Motiv pentru care ”Jurnalul de Argeș” analizează posibilitatea unei acțiuni în instanță. A.C.

Se prelungeşte criza de la Radiologia Spitalului Judeţean

Cursuri abia din martie pentru doctorii repartizaţi să lucreze pe RMN

Adriana Molfea, managerul Spitalului Judeţean Argeș

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1277 (9 -15 ianuarie 2019)

Îndrăgitul cantautor Viciu Nistor, care s-a stins din viață luni, 7 ianuarie, la vârsta de 60 de ani, a cântat ultima dată chiar la Rucăr, localitatea sa na-tală. Fondatorul cunoscutei formații „Nistor Band” a fost invitat să cânte la petrecerea de fi nal de an organizată la o pensiune din Sătic, la încheierea manda-

tului rotativ al președintelui CJ Argeș, Dan Manu, la conducerea Regiunii Sud Muntenia. Viciu Nistor a interpretat la un moment dat „Sufl et de român”, melo-die foarte apreciată pe canalul youtube și care i-a încântat pe înalții oaspeți veniți din județele care compun Regiunea Sud Muntenia.

Când unul dintre președinții de județe a întrebat cine a compus melodia care a făcut furori, vicepreședintele CJ, Ion Mânzână, l-a indicat pe Viciu Nistor. A spus: ”Îl aveți în față, este cel care vă cân-tă!”, după care l-a prezentat pe artist ce-lor prezenți, în aplauzele acestora.

A.C.

Cum i-a cucerit regretatul Viciu Nistor pe şefi i de judeţe din Regiunea Sud Muntenia, veniţi la Rucăr

La sfârșitul lunii octombrie 2018, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a orga-nizat concurs de recrutare pentru ocuparea pe perioadă nedeterminată a funcțiilor de inspector general de stat adjunct în dome-niul relaţiilor de muncă și inspector general de stat adjunct în domeniul securităţii și sănătăţii în muncă din cadrul Inspecţiei Muncii. Așadar, un post foarte important la nivel de țară. Surprinzător sau nu, la acest concurs s-a înscris și Mihai Oprescu, actual inspector-șef al ITM Argeș și fost prefect al județului, care l-a picat.

Concursul pe care l-a picat Oprescu s-a ținut pe 27 noiembrie

Dacă presa locală a ignorat subiectul sau n-a avut pur și simplu informația, presa națională a scris despre faptul că Oprescu a trecut de etapa selecției dosarelor, nu și de proba care i-a pus la grea încercare cunoștințele de operare a calcula-torului. Conform informațiilor publicate ofi cial pe site-ul care anunța concursul, o serie de con-diţii specifi ce erau necesare în vederea participă-rii la testare și a ocupării funcţiilor. Printre aces-tea se numără cunoștinţe de operare/programare pe calculator: MS Offi ce, lucrul cu baze de date, internet - nivel mediu. Altfel spus, noțiuni ce țin de alfabetul lucrului cu calculatorul. Până pe 13 noiembrie 2018, cinci doritori și-au depus dosa-rele. Primele probe au avut loc pe 27 noiembrie.

Proba suplimentară de testare a cunoștințelor PC, la ora 9. Mai târziu, la ora 11, a avut loc și proba scrisă.

Ziarul național ”Puterea.ro” a publicat, la scurt timp, un articol despre acest concurs, care a fost preluat imediat și de alt site, ”Astăzi.ro”. Potrivit articolului apărut pe cele două site-uri naționale, șeful ITM Argeș nu a trecut mai departe de pro-ba de testare a cunoștințelor PC.

Articolul în care se făcea bășcălie de șeful ITM Argeș a dispărut de pe site-ul ”Puterea.ro”

„RÂSU-PLÂNSU. Inspectorul-șef ITM Argeș sună la Electrica să taie curentul atunci când vrea să închidă calculatorul”

„Concurs de mai mare hazul, marți, pentru ocuparea funcției de inspector general de stat adjunct la Inspecția Muncii București (ITM central). Din cei cinci candidați care au trecut de etapa selecției dosarelor, numai doi s-au ca-lifi cat pentru proba scrisă, pentru ca, într-un fi -nal, doar unul să se prezinte, dar și acesta sa fi e respins (vezi FACSIMIL). Dar nu ăsta este baiul, ci situația penibilă în care s-au plasat doi din-tre candidați, înalți funcționari publici, care nu au fost în stare să treacă nici măcar de proba de testare a cunoștințelor PC”, se arată în articolul publicat de site-ul ”Astăzi.ro” pe data de 28 no-iembrie și preluat din ”Puterea.ro”.

Fost prefect de Argeş, tăvălit în presa centrală

„Inspectorul-şef ITM Argeş sună la Electrica să taie curentul atunci când vrea să închidă calculatorul”

C i it t

rele. Primele probe au avut loc pe 27 noiembrie. ș p

Mihai Oprescu: ”Nu ştiu la ce vă referiţi.

E problema mea personală”Interesant este faptul că, după o vreme, articolul a fost șters de pe site-ul ”Puterea.ro”, însă au ră-

mas titlul de pomină și o parte din informația inițială, după ce s-a produs preluarea ei de către alte

publicații. Fiind vorba de un director de deconcentrată din Argeș, care a deținut și funcția de pre-

fect, am încercat să afl ăm ce s-a întâmplat, de fapt. Nu e nicio dramă să pici o probă la un concurs,

însă am vrut să afl ăm chiar de la personajul principal ce s-a întâmplat. Mai ales că motivul invocat

de cei din presa centrală, anume că Mihai Oprescu nu știe să lucreze cu calculatorul, nu e tocmai

măgulitor. Surprinzător însă, protagonistul subiectului din presa națională a refuzat să limpezească

lucrurile și să explice printr-un punct de vedere ce s-a întâmplat, de fapt: „Nu știu articolul. Nu știu

la ce vă referiți. Este problema mea personală, nu vreau să comentez”, ne-a răspuns Mihail Oprescu,

inspector-șef ITM Argeș. Mari Tudor

La sfârșitul lunii octombrie 2018 Agenția P b li t ă d t t ti ț l

Șeful ITM Argeș, Mihai Oprescu, a spus că nu știe de articolul respectiv, iar despre

concursul picat a refuzat să vorbească, motivând că este o ”problemă personală”că nu știe de articolul respectiv, iar despre

Deși articolul a fost ulterior șters de pe site, el a rămas în on-line după ce

a fost preluat de alte publicații f t lt i ters de pe site el a rămas în on-line după ce

Ziarul ”Puterea.ro” a scris că Mihai Oprescu a picat un concurs pentru postul de

director adjunct la Inspecția Națională a Muncii deoarece nu a trecut de proba de

testare a cunoștințelor PC

Articolul din Puterea a fost şters după o perioadă

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1277 (9 -15 ianuarie 2019)

Compartimentul Chirurgie Vasculară, unul cu rezultate notabile în cadrul Spitalului Județean, are, încă de la punerea bazelor sale de către medicul Felix Sârboiu, un defi cit de personal pe care nu reușește să-l acopere. Cu doar doi medici cu normă întreagă (în loc de patru) și unul cu un sfert de normă, compartimentul a reușit, totuși, mai multe premiere medicale grație efortu-lui, uneori, supraomenesc, al celor care fac și munca personalului lipsă.

Una dintre cele mai recente reușite a fost realizată de dr. Felix Sârboiu (foto), care, împreună cu dr. Coriolan Panteliom Petcu și dr. Doru Velicu, a efectuat primul bypass aortofemoral realizat în Argeș. O operație complexă, a doua ca anvergură după bypass-ul aortobifemoral. O performanță pentru Spitalul Județean Argeș, pentru că vorbim de o intervenție care nici măcar într-un centru universitar precum Craiova nu s-a realizat. Personalul compartimen-

tului, care, în ciuda difi cultăților aminti-te, face minuni pe bandă rulantă, are însă nevoie de mai mulți specialiști. Pentru re-zolvarea situației defi citului de medici, Spi-talul Județean organizează, la început de an, concurs pentru ocuparea unui post de medic pe specialitatea Chirurgie Vasculară. Înscrierile se fac până vineri, 10 februarie. Deși anunțul nu e chiar recent, până acum, niciun doctor nu s-a înscris la concurs.

Izabela Moiceanu

„Am sunat la 112. Am văzut că avea ceva în mână, un obiect metalic, nu știu dacă topor sau rangă”, declară șahista

„A venit beat în curte. Eu făceam sarmale. Am ieșit și a început să tragă de mine, cerân-du-mi bani. I-am dat cu spray-ul în ochi, dar m-a bruscat și a reușit să îmi smulgă cheia de la mașină din mână. Voiam să asigur mașina”, povestește femeia atacată.

„Eu reparam aragazul electric și m-am dus în spate să iau sculele, când am auzit zgomotul unei altercații. Am venit repede în fața casei, dar era zăpadă pe trepte și am alunecat, nu am putut să îi sar în spate. Am reușit totuși să îl iau prin surprindere și să îl fac să îi dea drumul prietenei mele, dar mi-a șters și mie una peste față. Am sunat la 112. Am văzut că avea ceva în mână, un obiect metalic, nu știu dacă topor sau rangă. A fost tâlhărie!”, adaugă și campioa-na la șah Daniela Rusu, martoră la agresiune.

„Mi-era că ne măcelărește pe toate!”„Ne-am închis în casă, dar s-a întors și a în-

ceput să dea cu un topor sau ceva în ușă. Am încercat să îl calmăm, spunându-i să aibă răb-dare, că tocmai căutăm bani prin casă. Mi-era că ne măcelărește pe toate. S-a dus la mașină cu cheia pe care a reușit să mi-o smulgă din mână, a deschis portbagajul și a luat o pungă cu haine noi, blugi, un trening Adidas... A venit poliția când el pleca având asupra lui hainele luate din mașină. A fost tâlhărie, iar tâlharul este liber! Am luat copiii și am plecat din casă, pentru că mi-era frică. Am fost la poliție să dau declarație și chiar și acolo m-a amenințat. A fost amendat cu 200 de lei, din câte am înțeles”, a continuat Claudia Popa. Aceasta mai spune că în trecut individul i-a mai furat o geantă și i-a înțepat pneurile mașinii unei vizitatoare. Dar cel mai mult se teme pentru viața ei și a copiilor, pen-tru că acesta o amenință constant.

Deși e recidivist și a fost condamnat în trecut la închisoare cu suspendare pentru fapte comise tot cu

violență, Cristian Mihai Ionescu a fost sancționat la postul de poliție cu amendă de 200 lei

Nicio înscriere, până acum, pentru postul de la Chirurgie Vasculară de la Spitalul Judeţean

Dr. Felix Sârboiu

Femei atacate de un recidivist, la Muşăteşti

Eroina din Ajun de Anul Nou. O campioană la şah i-a sărit în spate tâlharului, punându-l pe fugă

Clipe de coșmar, în ajun de Anul Nou, pentru o argeșeancă afl ată la casa de vacanță de la Mușătești împreună cu cei doi copii, mama și două dintre priete-nele ei, printre care multipla campioană la șah Daniela Rusu. De altfel, aceasta din urmă a și fost salvarea Claudiei Popa, agresată, sechestrată și tâlhărită de un localnic, chiar în curtea casei ei. Probabil știind că în casă se afl ă doar femei, Cristian Mihai Ionescu, recidivist și lăsat în libertate după alte infracțiuni cu violență din care s-a ales cu dosar penal și condamnat în trecut de Judecătoria Curtea de Argeș la închisoare cu suspenda-re, a lovit din nou. Potrivit antecedentelor, toporul și ranga sunt armele sale preferate împotriva feme-ilor de individul care, în evidentă stare de ebrietate, a pătruns, pe 30 decembrie, în curtea vilei din Mușătești. După ce a încercat să facă față atacului folosindu-se de un spray paralizant, victima s-a refugiat în casă împreu-nă cu copiii și invitatele sale, dar agresorul s-a năpustit asupra ușii cu un obiect metalic, cel mai probabil un topor sau o rangă, după cum susțin martorele. Apoi s-a îndreptat către mașina proprietarei, de unde a sustras o pungă cu obiecte vestimentare, însă la poartă a dat nas în nas cu polițiștii de la Postul de Poliție Mălu-reni, care fuseseră chemați prin 112 de șahista Daniela Rusu. Aceasta a și încercat să o ajute pe prietena sa, la care era în vizită, în momen-tul atacului repezindu-se asupra bărbatului care, luat prin surprindere, i-a dat drumul femeii. Pentru că era recalcitrant, oamenii legii l-au încătușat pe bărbat, însă acesta nu s-a putut abține nici în sediul poliției să nu adreseze amenințări și injurii victimei sale, chemate pentru declarații la postul de poliție. Și mai surprinzător e faptul că, deși e recidivist, cel acuzat de tâlhărie de către victimele sale a fost lăsat să plece acasă, scăpând doar cu o amendă de 200 lei.

S-a constituit dosar penal în lucru la Parchetul Curtea de Argeş

„Sunt niște date confi dențiale, care fac obiectul unor cercetări într-o cauză pe-nală. Ceea ce vă putem noi asigura este că s-a constituit un dosar penal înregis-trat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș. Deci, este o cauză în lucru, se efectuează cercetări”, ne-a de-clarat șeful Postului de poliție Mușătești, Bogdan Simion.

Material realizat de Alina Crângeanu

Când s-a întâlnit cu poliţiştii la poartă, tâlharul a abandonatlucrurile furate

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1277 (9 -15 ianuarie 2019)

La sfârșitul lunii noiembrie, Dumitru Radu, patronul Ronera Rubber, acuza, într-un articol publicat în „Jurnalul de Argeș”, că cei de la Apă-Canal i-au facturat consum de apă cât jumătate din lacul Bascov. Concret, Dumitru Radu ne declara că a primit o factură de 660.000 de lei de la Apă Canal. „E un apometru în curtea societății. M-au anunțat cei de la Apă Canal că apometrul e defect și că citirea a fost făcută cu două luni în urmă. Am luat un apometru nou, am dat 800 lei pe el. Iar consumul estimat de cei de la Apă Canal în perioada asta, în loc să fi e media consumurilor anterioare, de 270 mc/lună, înmulțite cu doi sau cu trei, cu cât vor ei, s-a ajuns la 66.000 mc”, preciza Dumitru Radu. Am luat legătu-ra zilele trecute cu managerul Ronera Rubber pentru a ne spune dacă a reușit să ajungă la o conciliere cu cei de la Apă Canal.Iar cazului său i se alătură încă unul, semnalat de către Marian Giovlan, președintele Consumcoop Bascov.

„Îi dau în judecată pe cei de la Apă Canal”

Am stat de vorbă mai întâi cu Dumitru Radu, managerul Ronera Rubber, care ne-a declarat: „Legat de acea factură halu-cinantă de 660.000 lei, cei de la Apă Ca-nal ne-au răspuns că este foarte bine făcut calculul... Normal că îi dau în judecată, am demarat deja acțiunea în instanță. Va fi realizată și o expertiză. Voi demonstra că nu pot curge 66.000 mc de apă pe o țeavă de un țol la 2 bari. Atitudinea celor de la Apă Canal nu este una corespunzătoare. Probabil că așa își mai acoperă ei pierderile și furturile de apă... Dar de aici și până la a incrimina o societate precum Ronera Ru-bber este deja o mare problemă, e anormal. Cei de la Apă Canal ar trebui să își facă introspecții, să își analizeze atitudinea pe care o au față de clienți”.

Marian Giovlan, președinte Consumcoop Bascov: „La Apă Canal sunt oameni fără o cultură profesională”

Un alt caz de neînțelegeri cu Apă Canal ne-a fost adus la cunoștință de către Ma-rian Giovlan, președintele Consumcoop Bascov, care îi acuză pe cei de la Apă Canal de abuz de putere, tulburare de posesie și violare de domiciliu. Pentru a afl a de unde au pornit disensiunile, am stat de vorbă cu Marian Giovlan.

„Pe 27 ianuarie 2017, două persoane ce au pretins că sunt de la Apă Canal 2000 SA

au venit la Complexul Supercoop pentru a schimba un contor de apă. După ce am fost informat că au venit acele persoane, le-am cerut să se legitimeze și să îmi prezinte documente justifi cative, însă au refuzat și au început să aibă un comportament nea-decvat și să mă amenințe. Ulterior a venit și poliția. În luna aprilie 2017, din nou s-a prezentat o altă persoană și a ridicat con-torul pe care îl instalase în luna ianuarie. Toate aceste operațiuni nelegale au fost efectuate de persoane care nu au prezen-tat delegație conducerii Consumcoop și nu s-au legitimat. La montare, contorul de apă nu mi-a fost prezentat, pentru a putea observa starea în care se prezintă, iar pro-cesul-verbal de montare/demontare din 26 aprilie 2017 nu s-a întocmit în prezența mea, ca administrator unic, așa cum era normal și legal. Pe procesul-verbal nu este semnătura mea. Aș vrea să mai precizez că,

la ridicarea contorului, sigiliul furnizorului era intact, nu prezenta urme de violare și, conform legislației în vigoare, ridicarea sa trebuia făcută în prezența mea, ca adminis-trator unic”, spune Marian Giovlan, care ne-a mai declarat că „la Apă Canal sunt oameni fără o cultură profesională. Au luat acel contor de apă fără să mă anunțe pe mine; este abuz de putere, plus tulburare de posesie și violare de domiciliu”.

„S-a emis o factură umfl ată”Tot Marian Giovlan, președintele Con-

sumcoop Bascov, ne-a mai declarat că în aprilie 2017 „contorul demontat trebuia introdus într-un ambalaj, în prezența mea, și cu aplicarea unui sigiliu din partea am-belor părți, lucru ce nu s-a întâmplat. Cei de la Apă Canal trebuie să procedeze la fel ca și ceilalți furnizori de utilități, respectiv

CEZ Vânzare și Engie, privind modul de ridicare, constatare și verifi care a aparate-lor de măsură, lucru pe care nu l-au făcut. Ulterior, mi s-a emis o factură de 11.000 de lei pentru șase luni, factură calculată la paușal. Este o factură umfl ată, în condițiile în care înainte facturile medii lunare erau cu mult mai mici comparativ cu această factură. Dacă acel contor montat pe 27 ia-nuarie 2017 era bun, de ce ei calculează pe șase luni o factură? Nu e normal. Mă de-ranjează că nu este o factură corectă”.

Consumcoop Bascov a refuzat să plăteas-că factura emisă de Apă Canal, iar cazul a ajuns în instanță, procesul fi ind și în pre-zent pe rol la Judecătoria Pitești.

La rândul său, Marian Giovlan spune: „Mă gândesc să îi acționez în instanță pe cei de la Apă Canal și să le cer daune mo-rale”.

Războiul apei. Încă un patron acuză SC Apă Canal de abuz de putere şi facturi umfl ate După ce în urmă cu aproape o lună omul de afaceri Dumitru Radu acuza că i s-a emis o factură aberantă de 660.000 lei pentru consumul pe două luni, Marian Giovlan, președintele Consumcoop Bascov, îi acuză pe cei de la Apă Canal de abuz de putere, violare de domiciliu și că au umfl at nejustifi cat o factură estimată. De cealaltă parte, directorul SC Apă Canal, Mihai Marinescu, se ține tare în șa și spune că doar instanța va stabili cine are dreptate

Ce spune directorul Apă Canal: „Am calculat acel prejudiciu conform regulamentului”

Am stat de vorbă și cu Mihail Marinescu, directorul Apă Canal 2000 SA, pentru a comenta cele două sesizări, de la Ronera Rubber și Consumcoop Bascov. Legat de factura de 660.000 lei emisă celor de la Ronera Rubber, Mihail Marinescu spune că „noi suntem îndreptățiți. Am calculat acel prejudiciu, conform regulamentului, în paușal, pe 6 luni de zile. În urma unui control desfășurat, acolo s-au descoperit niște inadvertențe. La contor, sigiliul nu era fi xat corespunzător, iar partea de transmitere la distanță era desprinsă de pe apometru”. Legat de faptul că Ronera Rubber va acționa în instanță Apă Canal, Mihail Marinescu precizează că „instanța va aprecia cine are dreptate, în funcție de probele aduse”.

I-am solicitat directorului Mihail Marinescu să ne precizeze și punctul său de vedere legat de acuzele aduse de către președintele Consumcoop Bascov. „Este aceeași situație și acolo, ca la Ronera. În urma unui control, s-au descoperit mai multe inadvertențe, s-a aplicat regulamentul”.

Legat de faptul că Marian Giovlan spune că angajații Apă Canal au refuzat să se legitimeze și să prezinte documente justifi cative când au schimbat contorul și că nu au respectat prevederile legale la înlocuirea contorului de apă, Mihail Marinescu preci-zează: „Fiecare spune ce vrea. Noi avem o procedură clară, oamenii se prezintă atunci când merg să schimbe un contor. Așa e la noi, la români, când clientul este pus să plătească, vine cu tot felul de argumente”.

Material realizat de Denis Grigorescu

Marian Giovlan, președinteleConsumcoop Bascov, îi acuză pe cei de la Apă Canal şi de tulburare de posesie și violare de domiciliu

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1277 (9 -15 ianuarie 2019)

După cum am anunțat, Jurnalul de Argeș este publicație parteneră în proiectul Freedom House Româ-nia “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Disse-mination”, proiect cofi nanțat de Comisia Europeană prin DG Regio, în care au fost angrenați peste 30 de jurnaliști de la mai multe publicații din țară.De la debutul proiec-tului, în iunie 2018, pe platforma inovatoare de presă PressHub, în secțiunea www.Press-Hub.ro/BaniEuropeni și în publicațiile parte-nere au fost publicate zeci de articole menite să arate publicului ce se întâmplă în Româ-nia cu banii primiți în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Patru dintre aceste articole au fost furnizate de Jurnalul de Argeș și fac referire la proiecte fi nanțate din fonduri de coeziu-ne la nivelul județului Argeș.

Izabela Moiceanu

Ce publicaţii partenere preiau articolele noastre

Și anul acesta, în cadrul proiectului, veți putea citi în rețeaua PressHub articole marca Jurnalul de Argeș. Amintim că partenerii acestui proiect sunt RFI - Radio France Internationale România, Transilvania Reporter (Cluj-Napoca), Gazeta de Sud (Craiova), Viața Liberă (Galați) și Ziarul de Iași. Jurnal de Argeș este, alături de Banatul Azi, Info Sud-Est, Gazeta de Dimineață, Inroman.ro, Liber în Teleorman, Vrancea24, Cluj Today, Obiectiv – Vocea Brăilei, Arad24.net, Jurnalul Văii Jiului, Zi de Zi, Express de Banat, Harghita Nepe, Monitorul de Suceava, Revista 22, Transilvania Business, publicaţie par-teneră în acest proiect.

Articolele noastre depăşesc graniţele judeţului

Patru subiecte din Jurnalul de Argeş - preluate în reţeaua naţională PressHub, cu 22 de publicaţii partenere Pe această platformă inovatoare sunt

publicate exemple de bune și rele practici în accesarea fondurilor structurale de la UE

Eșecul pârtiei de la Molivișu...„Eșecul pârtiei de schi de la Molivișu”, primul dintre materiale, publicat

în septembrie 2011 și preluat de toate publicațiile partenere, abordează problemele controversatului proiect pentru construirea unei pârtii de schi, lansat în urmă cu șase ani și fi nanțat prin Programul Operațional Regio-nal 2007-2013, proiect care a ratat complet termenul de fi nalizare din de-cembrie 2015 și a pierdut integral fi nanțarea europeană, intrând totodată și în atenția procurorilor, pe fondul unor defrișări considerate ilegale și al unor împroprietăriri dubioase.

Salvarea conacului de la Golești...Un alt subiect, de data asta de bună practică, publicat în octombrie de

PressHub, este „Conacul Golești din Argeș, salvat de la prăbușire cu bani europeni”, articol preluat, de asemenea în întreaga rețea, ce face referire la imobilul monument istoric salvat de la prăbușire, restaurat și pus în valoa-re cu fonduri europene, în cadrul unui proiect de 10,9 milioane lei de care a benefi ciat Conacul Golești, prin Consiliul Județean Argeș. După re-staurare, numărul vizitatorilor s-a triplat. Motivul? Atracțiile realizate în cadrul complexului: de la tiroliana ce aduce mii de copii la muzeu, până la plimbările cu ponei și cai destinate deopotrivă celor mari și celor mici.

Cetatea Poienari, urșii și turiștii...„Cetatea lui Vlad Țepeș, urșii și turiștii”, un alt subiect marca Jurnalul

de Argeș preluat de publicațiile din rețeaua PressHub, face referire la un proiect ce vizează fortăreața din Argeș a domnitorului Vlad Țepeș, afl a-tă în patrimoniul național, construcție ce urmează să fi e conservată și consolidată în cadrul unui proiect fi nanțat cu bani europeni, dublat de construirea din fonduri locale a unui lift sau funicular pentru a-i proteja pe turiști de urși.

Scandalul cu podul de pe Râul Doamnei...Ultimul articol al Jurnalului de Argeș publicat anul trecut de PressHub,

„Un pod din Pitești modernizat cu bani europeni necesită reparații de 1,3 milioane lei la doar patru ani de la inaugurare”, tratează actualul scan-dal referitor la modernizarea cu bani europeni a podului de peste Râul Doamnei din Pitești, un proiect în valoare de circa 3,7 milioane lei deru-lat de primărie și încheiat în 2014, care prezintă deja o serie de probleme: fi suri la grinzile prefabricate și infi ltrații multiple, pe lângă faptul că stra-tul de asfalt nu are o grosime corespunzătoare.

Achitați de prima instanță, dar condamnați la apel după ce magistrații au concluzionat că au luat parte la tripla crimă de la Stoeneși, săvârșită în primăvara lui 2016, Doru și Vasile Durleci cer, printre altele, rejudecarea do-sarului, în sensul administrării unor probe care n-au fost admise de completul de trei judecători al Curții de Apel Pitești, complet care i-a condamnat la închisoare pe cei doi, după ce, anterior, a exis-tat complet de divergență (din cei

doi judecători, unul a menținut decizia de achitare pronunțată de instanța de fond, celălalt nu). Avocatul Florentin Sorescu arată Curții Supreme că cei doi nu au avut parte de un proces corect, pentru că în cauză s-ar fi încălcat o serie de dispoziții legale, inclu-siv Convenția Europeană a Drep-turilor Omului și disp. art. 421, pct. 2, lit. a CPP care impune readministrarea declarațiilor pe care instanța de fond și-a înteme-iat soluția de achitare, audierea

în exclusivitate a părților civile și a martorului din familia victi-melor, Tinca Samson, acesta din urmă fi ind singurul audiat, întru-cât celelalte părți civile au refuzat să mai dea declarații. „Martorul audiat nu numai că își schimbă declarația, dar, osebit de celelalte audieri, refuză să depună jură-mântul religios", explică avocatul Florentin Sorescu.

Potrivit avocatului, readminis-trarea declarațiilor era cu atât mai importantă cu cât instanța

de fond și-a întemeiat soluția de achitare și pe depozițiile celorlalți martori, asupra cărora a insistat pe larg, și anume martorii din familia inculpaților: Durleci Mi-rela, Durleci Laurenția Andreea, Garcea Andrei, Furdui Cătălina, Furdui Cătălin și Durleci Dan, cu atât mai mult cu cât aceștia au luat parte la evenimentele care s-au succedat.

Florentin Sorescu spune că instanța de apel a respins fără motivare probele propuse în apă-

rare, inclusiv audierea unui nou martor, Tony Feraru, care deținea informații importante cu privire la momentul declanșării con-fl ictului. În același recurs se mai arată, printre altele, că cei doi inculpați trebuiau audiați înainte de reînceperea dezbaterilor, pen-tru ca al treilea judecător intrat în componența completului de ju-decată să ia act în mod nemijlocit de depoziția acestora.

Izabela Moiceanu

Tripla crimă de la Stoeneşti a ajuns la ÎCCJ. Avocatul Sorescu a făcut recurs în casaţie

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1277 (9 -15 ianuarie 2019)

CALEIDOSCOPDiscovery

Arges

Alexandru Ioan Cuza, votat de argeșeni ca domn al Munteniei

În perioada 22-24 ianuarie 1859, reprezentanţii argeșenilor, Nicolae Golescu, Dumitru C. Brătianu și Ion C. Brătianu, au participat la lucrările Adunării Elective din Bu-curești, votând pentru alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei. Pe 20 iulie 1861, 506 piteșteni i-au solicitat domnitorului Cuza, printr-o scrisoare, elabora-rea noii legi electorale. În toamna anului 1863, doamna Elena Cuza, în drumul său de la București spre Craiova, a vizitat și orașul Pitești.

Piteştiul a devenit oraş independent

Conform legii administraţiei, pe 10 mai 1864, localitatea Pitești a devenit oraș independent. Această nouă titulatură i-a conferit dreptul de a avea primărie, primar, consi-liu propriu format din 11 persoane, buget și sigiliu. În vara aceluiași an, prim-ministrul României, Mihail Kogălniceanu, a vizitat orașul Pi-tești, cu acest prilej fi ind adoptate importante hotărâri privind dezvol-tarea edilitară și urbanistică a loca-lităţii.

Piteştenii au participat la plebiscit

Pe 8 aprilie 1866, piteștenii parti-cipă în număr covârșitor la plebiscit, unde au votat aducerea în România a prinţului Carol de Hohenzollern. În același an, pe 4 august, Consiliul de Miniștri al României a încheiat, printr-un jurnal special, aprobat de principele Carol I, contractul cu Eugenia Gavand, pentru proiecta-rea căii ferate București-Pitești. Pe 13 septembrie 1872 au fost inaugu-rate ofi cial calea ferată Pitești-Bu-curești-Buzău și staţia CFR Pitești.

S-a stins Constantin Căpitănescu, unul dintre primii cartografi ai Argeşului

În ziua de 13 aprilie 1892 se stinge la Pitești Constantin Căpitănescu, iniţiatorul Societăţii Române de Geografi e. Născut la Curtea de Argeș în 1844, el este unul dintre primii cartografi ai Argeșului și constructorul primelor săli meri-diane din ţară. Constantin Căpită-nescu se afl ă înmormântat la Cimi-tirul „Sf. Gheorghe” din Pitești.

Patinoarul din Trivale din 1914

În 1914 negustorul piteștean Ion G. Buţănescu a câștigat licitaţia pentru arendarea lacului amenajat de Primărie în Parcul Trivale. El a comandat mai multe bărcuţe la șantierul de la Turnu Severin. La-cul și patinoarul au fost folosite de piteșteni doar în 1914, contractul fi ind reziliat amiabil în 1915.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Dacă nu au putut merge în munţi, deoarece aveau datoria de a-i păstori pe credincioși, preoţii ortodocși i-au ajutat pe cei care luptau în mișcarea de rezistenţă anticomunistă cu găzduire, medicamente, hrană, diver-se lucruri, dar, poate cel mai important, cu rugăciunea, la spovedanie și împărtășanie. Unul dintre acești preoţi este Gheorghe Cârstoiu, din Sălă-trucelu, județul Argeș.

M.I.

A creat o legătură între grupul de rezistenţă Dumitru Apostol şi cel din munţii Vâlcei

Gheorghe Cârstoiu s-a născut la 23 februarie 1911, într-o fa-milie de agricultori din localita-tea Jiblea, județul Argeș. După absolvirea Facultăţii de Teologie din București, tânărul Cârsto-iu a urmat calea preoţiei, ajun-gând să slujească la Sălătrucelu. Începând cu 1948, alături de alţi localnici și preoţi argeșeni, părintele Cârstoiu i-a ajutat cu găzduire, în mai multe rânduri,

cu hrană și cu medicamente pe cei care luptau în munţi, în gru-pul de rezistenţă anticomunistă condus de avocatul Dumitru Apostol din Șuici. Tot el a fost cel care a creat o legătură între grupul de rezistenţă Dumitru Apostol și cel din munţii Vâlcei. Numai că, în primăvara anului 1949, Securitatea a trecut la o amplă operaţiune de lichidare a grupului de rezistenţă, părintele Cârstoiu fi ind arestat la 9 mai. Câteva zile mai târziu au fost arestaţi și membrii grupului de rezistenţă. Potrivit documen-telor fostei Securităţi, părintele Cârstoiu nu a fost condamnat, ci, după o detenţie prelungită la Securitatea din Pitești, a primit o condamnare administrativă în colonie de muncă pentru 48 de luni. La expirarea pedepsei a pri-mit un alt termen administrativ pentru colonia de muncă, apoi i s-a fi xat un domiciliu obligato-riu în Bărăgan, la Dâlga (1954-1957).

Patriarhul Iustinian a încercat eliberarea preotului Cârstoiu

Cu toate încercările patriarhu-lui Justinian, din 1958, pentru a obţine eliberarea părintelui Cârstoiu, Securitatea i-a dat o altă detenţie administrativă pentru lagăr de muncă, pe o perioadă 36 de luni. În 1961, comisia Ministerului de Interne a propus eliberarea părintelui Cârstoiu, dar generalul Pintilie, șeful Securităţii, a dispus trimi-terea acestuia în lagăr de muncă pentru alte 36 de luni. A pre-stat muncă obligatorie la Valea Neagră (1952), Peninsula (1952-1953), Borzești (1953), Onești (1954), Periprava (1959 și 1963). A fost eliberat la 8 mai 1964 din lagărul de muncă de la Peripra-va. La eliberare, organele de Se-curitate au aprobat reîncadrarea părintelui Cârstoiu în preoţie, cu precizarea că ”nu poate fi pla-sat în comuna unde lucra la data arestării”.

Cine au fost partizanii de la Șuici

Grupul partizanilor de pe va-lea Topologului, între munţii Coziei și munţii Ghiţu, la nord de Sălătruc, a fost constituit de profesorul Dumitru Apostol. Mai este cunoscut și sub denu-mirea de partizanii de la Șuici, de unde erau câţiva dintre com-

ponenţii grupului și unde, de asemenea, aveau bordei pentru ascunzătoare și aprovizionare. Trădător a fost fotbalistul Cio-bănea, infi ltrat în grup. Căpita-nul Cârnu Ion de la Securitatea din Pitești a pornit pe urmele acestor partizani. Au avut loc ciocniri și au murit în luptă: Sâia Nicolae (ţăran), Ghelmeci Ștefan (inspector școlar din co-muna Mozăceni), Ștefănescu Gheorghe (din Miroși), Do-nescu Nicolae (preot din Șuici), Gheorghe Dorobanţu, învăţător ucis în Șuici, Dumitrașcu Gri-gore (învăţător din Șuici, mort în temniţă din cauza torturi-lor). Arestat, Dumitru Apostol a fost torturat îngrozitor de că-lăul Cârnu. În procesul care s-a judecat la Craiova i s-au dat 25 ani muncă silnică și a fost trimis să execute pedeapsa la Pitești. Revoltat că nu l-au condamnat la moarte, Cârnu l-a scos din în-chisoare și l-a dus pe Dumitru Apostol la primăria din comuna Șuici. Seara, pe la ora 22, a fost scos și dus la circa 50 metri de pod, spunându-i că este liber să meargă acasă. De la spate, plu-tonierul de Securitate Ciofrân-geanu Gheorghe a descărcat pis-tolul în el. A fost înmormântat în comună, sub supravegherea Securităţii.

Despre asasinarea șefului partizanilor de la Șuici

Nicolae Diaconescu, grupul Dumitru Apostol: ”Din ’48, din ordinul Comandamentu-lui, am luat legătura cu grupul de la Nucșoara prin colonelul Arsenescu... M-am dus la grup și cine m-a primit?! M-a primit tocmai prietenul meu bun care era de vârstă cu mine, Moldo-

veanu Ion, dar nu mi-a spus niciun cuvânt că eu sunt bănuit că sunt trădător. Nu mi-a trecut prin minte, dar când am ajuns la grup am văzut că toţi sunt puţin cam rezervaţi... Eu, foar-te supărat pentru că am putut fi acuzat de trădare, le-am spus că plec de la grup. M-a oprit nea Mitică Apostol, m-a oprit și mi-a zis: «Hai, băi, păi dacă tu oi pleca, ce se întâmplă?!... în loc să sporim la număr…» Zic: «Da, să sporim la număr, dar nu cu dă-i cu musca pe căciulă care să stea în pădure; noi avem ne-voie de oameni liberi care să ne știe, să ne aprovizioneze și să ne informeze. Asta este, informaţia și alimentele sunt două lucruri absolut necesare!» În discuţii-le astea, în sfârșit, a început, în iunie [1948] cred, a venit ordin de la Comandament - așa ne-a spus nea Mitică, el era omul de legătură cu Comandamen-tul - a zis să ne luăm legătura cu Câmpulungul... Am plecat la Câmpulung cu grupul, am mers acolo, am luat legătura cu Arsenescu, el ne-a spus să nu îi zicem pe nume, să îi zicem Co-mandirul... Eram 16 care eram la pădure... Când am depistat grupul, în mamelonul acesta al Clocoticiului, au concentrat trei divizii de armată și au înconju-rat pe trei cercuri mamelonul ăsta, din Valea Oltului până în Valea Topologului, și pe urmă au tot început să strângă cercu-rile, să le strângă, să se apropie de vârf, adică să limiteze treptat-treptat, toată suprafaţa unde s-ar putea să...

Cu toate astea, printre soldaţi să știţi că au scăpat din cursă... Încercuirea a fost în ’49... În 1950, în iarna lui ’50 spre ’51, Apostol a fost adus în comuna Șuici, la Primărie, cu tot bagajul pe care îl avea. Prima dată eu am fost informat că avea un cucui în frunte, vânăt, și au găsit pe cojoc, cum a fost găsit așa, șase plumbi. Am tras concluzia - fără să știu bine, dar după informa-ţia aceasta - că un glonţ i-a fost tras în ceafă, de aproape, a ajuns până în craniu și nu a mai putut răspunde dincolo, de i-a format cucuiul și celelalte. El, normal, a căzut; căzând pe-o parte a descărcat încă șase cartușe, că atâtea sunt, șapte cartușe, din pistolul Ceska din mână... L-au luat, după ce l-au împușcat, a căzut, l-au luat, este un pod aco-lo, îi zice Podmol la acest pod, l-au rezemat de parapetul... și l-au proptit cu niște uluci, trei-patru uluci, l-au proptit ca să stea în picioare cadavrul și l-au ţinut trei zile. Doi soldaţi au ră-mas, îl păzeau de pe sala Primă-riei... Asta a fost în ’50-’51... pe urmă l-au luat neamurile și l-au îngropat”.

Patriarhul Justinian a încercat eliberarea părintelui Cârstoiu Partizanii de la Șuici

Preotul Gheorghe Cârstoiu şi partizanii de la Şuici

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1277 (9 -15 ianuarie 2019)

În fi ecare săptămână, Bi-blioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș își propune să vă aducă la cunoștință no-utăţile editoriale care există în fondul său de carte, fi e că este vorba despre romane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călătorii, de aventuri sau despre lucrări știinţifi ce.

Pentru cei care doresc să-și lărgească orizonturile cunoașterii, vă sugerăm următoarele titluri de carte: Yuval Noah Harari, „Homo deus: Scurtă istorie a viitorului” (Iași, Editura Polirom, 2018); Dominique Venner, „Istorie și tradiţie la europeni” (București, Editura Orizonturi, 2017); Marin Ioniță, „Dincolo de tăcere. Vol. 1.

Convorbiri esențiale cu personaje neconvenționale” (Pitești, Editu-ra Tiparg, 2016). În domeniul psihologiei, vă

recomandăm: Michael Th omp-son, Catherine O’Neill Grace, „Prieteni buni, dușmani aprigi” (București, Editura Herald, 2018); Alfi e Kohn, „Mitul copi-lului răsfățat: Să punem sub sem-nul întrebării stereotipurile des-pre copii și părinți” (București, Editura Herald, 2017); Shefali

Tsabary, „Familia conștientă: O revoluție în parentaj sau des-pre cum să ne creștem copiii cu atenție și înțelepciune” (Bucu-rești, Editura Herald, 2018). „Secţia pentru Tineret” vă

oferă o gamă variată de noutăţi editoriale, dintre care menţio-năm: Ioana Nicolaie, „Ferbo-nia” (București, Editura Art-hur, 2015); Raina Telgemeier, „Zâmbește!” (București, Edi-tura Arthur, 2017); Madeleine

L’Engle, „Vântul bate la ușă” (București, Editura Arthur, 2018). Pentru cei care vor să cunoas-

că femeia prin prisma cărților, re-comandăm: Marie Ndiaye, „Trei femei puternice” (București, Edi-tura Trei, 2016); Cristina Andrei, „Matriarhat” (București, Editura Nemira, 2018); Michelle Obama, „Povestea mea” (București, Edi-tura Litera, 2018).

Daniela Tudose – bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Copiii văd lumea altfel decât cei mari. Ei sunt cele mai pure creaturi și cu toţii ne-am dori să mai fi m copii, pentru o zi măcar. Deseori ei sunt cu mult mai sinceri și mai loiali și ne pot da chiar lecţii de viaţă. În ochii lor locuiesc tot felul de făpturi - zâne, prinţi și prinţe-se, spiriduși care le păstrează ochii inocenţi și puri. Totul pentru ei este ca o joacă, însă cel mai dureros e atunci când vezi un copil maturi-zat prea devreme din cauza greutăţilor. Lumea văzută prin ochii lor trebuie să fi e o lume în roz , din care răul să nu facă parte. Copiii au felul lor de a vedea lumea și sunt singurii cărora nu le este frică de viitor. Își zidesc fericirea pe visuri, iar poveștile în care binele învinge răul fac parte din realitatea lor.

Pe acest fundal refl exiv, la Biblioteca Județeană “Dinicu Golescu”, a fost organizată ediția a II-a a evenimentului ”Viața prin ochi de copil”, ai cărui protagoniști au fost copiii din centrele de plasament. Activitatea s-a re-alizat în cadrul unui parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Co-pilului Argeș și cu Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului. În holul bibliotecii a avut loc expoziția în cadrul căreia au fost prezentate lucrări de la mai multe centre de plasament din județ, vernisajul ei fi ind urmat, în sala de conferințe, de un spectacol pus în scenă de aceiași copii inimoși.

În deschiderea spectacolului, au luat cuvân-tul mai multe personalități ale vieții publice argeșene - purtătorul de cuvânt al Arhie-piscopiei Argeșului; Ionel Voica, secretarul județului Argeș; gazda evenimentului, Mi-hail-Octavian Sachelarie. După alocuțiuni, s-a derulat spectacolul în care copiii și-au de-monstrat talentul, prin dans și cântec, talent aplaudat și premiat la fi nal.

Întreaga acțiune s-a bucurat de un real suc-ces; concluzia - fi rească - este aceea că se cu-vine să le întindem o mână și să îi ajutăm, să îi ascultăm, să îi privim pe copiii din centrele

de plasament ca pe semenii noștri buni și să le stăm alături, neapărat cu un gând frumos și cu o îmbrățișare.

Oana Turcu

Eveniment special pentru copiii din centrele de plasament

Bijuteriile înseamnă artă, stil, eleganţă, istorie. Acestea sunt, așadar, adevărate izvoare istorice, cu ajutorul cărora s-au descifrat trepte ale dezvoltării umane, s-a afl at modul de viaţă al multor civilizaţii și s-au scris pagini de istorie. Bijuteriile au fost folosite în trecut nu doar ca elemente ce acopereau corpul, dar și ca obiecte de cult menite să protejeze de spi-ritele rele sau ca obiecte religioase mistice. Au rămas, totuși, un simbol al frumuseţii și s-au transformat chiar în veritabile “opere de artă de purtat”.

Pasionați de joacă în toate felurile, nu puteam scăpa din vedere jocul cu mărgelele. De această dată, am propus la Biblioteca Județeană Argeș „Dinicu Golescu”, la Secția Tinerilor, un ateli-er în care copiii au exersat mărgelitul, profi tând din plin de bogăția de culori, forme și mărimi cu care mărgelele le-au stimulat creativitatea.

Înșiratul mărgelelor a fost un prilej de poveste de viață, de aceea au decorat întâlnirea și cu istorioare și pilde legate de aceste podoabe, brodând cu sensibi-

litate gânduri frumoase pentru mărgele cu idei.

Accesul la atelier s-a făcut prin înscri-ere, în limita locurilor și în ordinea solicitărilor, în mod gratuit. Atelierul de mărgelit a durat aproximativ o oră și s-a adresat copiilor cu vârste cuprin-se între 7 – 10 ani, băieţi și fete. În cadrul atelierului, copiii au învățat să împletească mărgele de diferite culori, creând brățări, cercei și coliere. Rezul-tatul a fost unul extraordinar - coliere și felicitări cu mult sufl et.

Cristina Filip

Mărgele cu dichis

Pentru studenţi, pensionari, șomeri, precum și adulţii cu handicap mediu și ușor, tariful biletului se reduce cu 50%.

Elevii benefi ciază de tarife re-duse cu 75% pentru accesul la concerte, cu excepţia celor edu-cative, când este tarif fi x.

Abonamentele sunt valabile la concertele simfonice susținute de orchestra simfonică a Filar-monicii Pitești și la concertele camerale. Accesul la alte specta-cole organizate se face exclusiv pe bază de bilet.

Accesul la spectacolele sus-ţinute de Filarmonica Pitești

în semestrul I al anului 2019 este gratuit pentru: Cetăţenii de onoare ai Municipiului Pi-tești; elevii etnici români din afara graniţelor ţării, bursieri ai statului român; posesorii le-gitimaţiilor eliberate de Guver-nul României în baza H.G. nr. 385/2004 privind accesul gra-tuit la actul de cultură la nivel naţional al pensionarilor care au activat minimum 10 ani în domeniul cultural-artistic; per-soanele cu handicap grav sau accentuat, precum și persoanele care îi însoţesc. M.S.

A apărut Nr. 10 al Buletinului Cultural „Rovine”

Recent a văzut lumina tiparului Nr. 10 al Buleti-nului Cultural „Rovine”. Revista este editată de Asociația Culturală „Ro-vine” din Țuțulești, co-muna Suseni, iar membrii fondatori ai acesteia sunt profesorul Ion Alexandru, gl. bg. dr. ing. Constan-tin Anton și economistul Gheorghe Pană. Din cu-prins menționăm: „Loca-lizarea și datarea luptelor de la Rovine și «de la locul numit Argeș»”, „Doamna Ecaterina Conachi și ve-neticul din Fanar”, „Lup-ta ostașilor transilvăneni în războiul de reîntregi-re”, „Glasul Domnului Român”, „Biserică străve-che, încă vie”, „Speranța unei nații” sau „Părintele Gheorghe Grigore”. M.S.

Noi preţuri la bilete şi abonamente la Filarmonica Piteşti

Filarmonica Pitești pune în vânzare, începând cu 10 ianuarie, ora 8.00, la sediul său din Pitești, Calea București nr. 2, abonamente pentru perioada 17 ianuarie - 27 iunie 2019.

Preţul unui abonament este 700 de lei la categoria A (parter, rândurile G și H și balcon etajul 1 - rândul E), 500 de lei la ca-

tegoria B (parter, rândurile C-F și I-M, balcon etajul 1 - rându-rile F-G, loje etaj 1 - rândurile A și C, balcon etaj 2 - rândul E) și 400 de lei la categoria C (parter, rândurile A-B, balcon etajul 1- rândurile H-I, loje etaj 1 – rândurile B și D, etaj 2 - loje rândurile A, B, C, D și balcon etajul 2 - rândurile F-G), con-form H.C.L. nr. 447/2018.

Preţurile biletelor, pentru cele 40 de concerte și recitaluri, sunt: Preţ bilet concert loc categoria A – 40 lei;Preţ bilet concert loc categoria B – 25 lei;Preţ bilet concert loc categoria C – 20 lei;Preţ bilet concert extraordinar loc categoria A – 50 lei;Preţ bilet concert extraordinar loc categoria B – 40 lei;Preţ bilet concert extraordinar loc categoria C – 30 lei;Tarif unic bilet concert educativ – 5 lei.

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1277 (9 -15 ianuarie 2019)

După ce vicele Apostoliceanu a arătat cu degetul către executant - asoci-erea de fi rme Star Trading Impex și Zeus - și a dat de pământ cu omul de afaceri Bobi Marinescu, afaceris-tul piteștean contraatacă, arătând că amenințările cu instanța la care au recurs autoritățile locale pentru problemele apărute la podul de peste Râul Doamnei sunt doar de fațadă. Bobi Marinescu e sigur că Primăria Pitești nu-l va chema niciodată în instanță tocmai de teamă că va pierde eventualul proces pentru degradarea podului, pe motiv că n-a întreținut corespunzător podul după efectuarea lucrărilor de modernizare, fi nalizate în 2014.

Că autorităţile locale nu îndrăznesc să cheme în judecată executantul o confi rmă și vicele Apostoliceanu, care, într-o recen-tă postare pe Facebook vorbește despre raportul de forţe în acest scandal și trage un semnal de alarmă faţă de situaţia scă-pată parcă de sub controlul autorităţilor. Cert e că disputa Primăriei cu executan-tul nu mai e purtată de vicele Apostolice-anu, cel mai vocal de până acum la adresa constructorului și primul care a îndrăznit să-l „deranjeze” pe omul de afaceri Bobi Marinescu, ci se va desfășura la nivel ceva mai înalt. Dacă la precedentele reacții, patronul fi rmei Star Trading pomenea și de o vină a proiectantului (afl at acum în procedură de insolvență), de data aceasta, Bobi Marinescu arată că problemele ar fi chiar mai vechi, din faza studiului de feza-bilitate realizat pentru proiectul „Moder-nizare pod peste Râul Doamnei – Pitești”, fi nanțat de UE cu 3,7 milioane lei.

Pe scurt, omul de afaceri spune că autoritățile locale n-au avut în vedere construirea fostului Euromall, actual-mente Vivo, care a amplifi cat considerabil trafi cul în zonă, cum de altfel n-au avut în vedere nici amplasarea unor semafoa-re în același perimetru, care, din cauza miilor de mașini oprite zilnic în zonă, au avut ca efect tasarea asfaltului. Una peste alta, constructorul a răspuns notifi cării transmise de Primărie cu privire la efec-tuarea reparațiilor, dar problema rămâne în stand-by, cel puțin până în primăvară.

După ce în toamna acestui an Primăria Pitești a evaluat cheltuielile necesare pen-tru reparațiile de o necesitate stringentă, la doar patru ani de la modernizarea cu bani europeni a podului de peste Râul Doamnei, cheltuieli stabilite la 1,26 mi-lioane lei, și după ce, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Pitești din luna noiembrie a acestui an s-a votat exe-cutarea lucrărilor de reparații pentru pod, a rămas suspendată întrebarea la care se reduce, de fapt, încăierarea dintre Primă-rie și constructor: cine va suporta această cheltuială?

Viceprimarul Sorin Apostoliceanu anunța, într-un număr precedent al zia-rului nostru, că a notifi cat constructorul și că, dacă acesta nu repară de bunăvoie podul, va fi acționat în instanță.

Am încercat să afl ăm de la viceprimar dacă mai e rost de proces.

„Au răspuns acestei adrese, au spus că nu este vina lor, că vor să se întâlnească cu noi, să discutăm tehnic. A rămas ca domnul primar să facă o întâlnire. Tot ce a ținut de mine, ca viceprimar, am făcut”, a explicat, pentru „Jurnalul de Argeș”, vi-ceprimarul Sorin Apostoliceanu.

Vicele Apostoliceanu: „Nici măcar nu i-a dat în judecată Primăria”

Ulterior acestei declaraţii, pe Facebook a apărut și strigătul aproape disperat al vicelui Apostoliceanu care arată cum se tranșează problema la nivelul Primăriei Pitești.

„Eu am făcut absolut tot ce îmi stătea în putinţă, ce atribuţii aveam, nu am cum să mi le depășesc, că fac abuz în serviciu. Este o nenorocire aici. Am vorbit cu pre-sa, am luat cuvântul în Consiliul Local, dar sunt prea puternici faţă de mine. Nici măcar nu i-a dat în judecată Primăria pe constructori sau proiectanţi, diriginte de șantier etc... Eu am făcut adresă către bi-roul juridic. Oricum, ei în primărie nu discută cu mine, pe mine a zis unul dintre patroni că mă tunde... de cap, probabil, că păr nu am. Dacă vreți să mă înjurați, vă stau la dispoziție. Ba chiar încep primul: Apostoliceanu Sorin, huooooo!”, a scris, recent, într-un grup de pe Facebook vice-primarul Sorin Apostoliceanu.

Constructorul Bobi Marinescu: „Le cer și bani, dacă fac pe măgarii cu mine”

Ce a răspuns Bobi Marinescu Primăriei e departe de a descâlci dilema imputării cheltuielilor. Cert e că, deocamdată, Pri-măria nu dă în judecată constructorul, așa cum amenința, și nici constructorul nu-și va asuma, cel puțin deocamdată, reparațiile de aproape 1,3 milioane de lei. Bobi Marinescu e convins că municipali-tatea n-ar avea cu ce să-l forțeze.

„De ce nu mă dau în judecată? Eu mă dădeam până acum de 100 de ori! Sunt pregătit și le cer și bani dacă fac pe măga-rii cu mine, pentru că eu n-am făcut alt-ceva decât să respect proiectul. (...) L-am reparat de fi ecare dată. Nu mai știu exact dacă adresa primită de la Primărie a sosit în timp ce se lucra sau ulterior... Acum nu se mai poate lucra. Hai să vedem ce o să fi e la primăvară. O să vin și eu și o să le zic: «Dați-mi și mie programul de întreținere și după aia să mă dați în judecată!»”, spune omul de afaceri Bobi Marinescu.

Bobi Marinescu: „A luat din fundul șleaului, unde bineînțeles că asfaltul era mai subțire”

Patronul Star Trading îi ia la rost pe edili, arătându-le nu doar că n-au avut nicio obiecție când au recepționat lucra-rea, dar și că la efectuarea studiului de fezabilitate pentru modernizarea podului nu s-ar fi ținut cont de o serie de aspecte, care, dacă ar fi fost luate în calcul, ar fi schimbat cu mult proiectul lucrării într-unul adaptat la trafi cul actual.

„De exemplu, când s-a făcut studiul de fezabilitate pentru refacerea acestui pod - studiu pe care nu l-am făcut eu, l-a făcut Primăria - s-a făcut la nivelul anului 2004 sau 2005. La momentul ăla exista un tra-fi c, un oarecare trafi c. Acum, trafi cul e mult mai mare. (...) Atunci când s-a făcut acel studiu de fezabilitate nu exista mall acolo. Ulterior, când s-a făcut acel Euro-mall, s-au montat niște semafoare. Știți că mașinile vin în viteză, se opresc, frânează pe acel asfalt care nu a fost prevăzut pen-tru această fricțiune... (...) Vara, mașinile,

Vicele Apostoliceanu cere disperat ajutor: „Sunt prea puternici faţă de mine”

Scandalul ”Podul Râul Doamnei”. Repararea lui costă 1,3 milioane Primăria Scandalul Podul Râul Doamnei . Repa a ,Piteşti, adică o treime din costul ”modernizării” cu bani de la UE

Omul de afaceri Bobi Marinescu e sigur că Primăria Pitești n-are curaj să-l cheme în instanță: „De ce nu mă dau în jude-cată? Eu mă dădeam până acum de 100 de ori!”

Podul Râul Doamnei

arată ca după bombardamentele

din Irak, deşi UE a dat 3,7 milioane de lei

pentru modernizarea

lui. Constructorul Bobi Marinescu este

şi el foarte ofensiv,

deşi expertiza spune

că s-a turnat asfalt mai

subţire. Cine e de vină?

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1277 (9 -15 ianuarie 2019)

fi ind grele, tasează asfaltul... Așa apar acele șleauri. Acel domn expert a luat probe din asfalt și a spus că nu s-a turnat grosi-mea asfaltului. Bineînțeles că el a luat din fundul șleaului, unde bineînțeles că asfaltul era mai subțire. Dacă lua mai din stânga sau mai din dreapta, era dublu ca și grosime. Se poate demon-

stra... Eu am făcut expertiza îna-intea lor, dar nu spune nimeni că există și acea expertiză, făcută de mine și plătită de mine, care arată că sunt mai multe greșeli tehnice făcute din proiectare, din cauza unui studiu de fezabi-litate făcut cu 12-15 ani în urmă, când erau alte condiții de trafi c”, mai spune Bobi Marinescu.

Proiectantul lucrării de la pod a intrat în insolvenţă

Războiul pare să-l excludă pe proiectantul lucrării, fi rma Luca

Way. De altfel, compania a intrat în insolvență din primăvara

acestui an atât la cererea debitorului, cât și a creditorilor, din

cauza unor difi cultăți în efectuarea plăților. Avocatul compani-

ei precizează că asupra proiectantului Luca Way n-a fost făcută

nicio sesizare cu privire la vreo problemă legată de proiectul de

modernizare a podului de peste Râul Doamnei.„Nu știu de existența vreunei pretenții formulate la nivel ofi cial,

nici de către constructor, nici de către autoritatea contractantă”,

spune Andrei Toca, avocatul companiei Luca Way, contactat de

„Jurnalul de Argeș”.

N 1277 (9 15 2019)

Expertul zice că grosimea stratului de asfalt e mai mică decât cere proiectul

„Modernizare pod peste Râul Doamnei – Pitești” este un pro-

iect fi nanțat de UE, cu o valoare totală de 3.737.466,53 lei, din

care contribuția proprie a benefi ciarului (Primăria Pitești) este

101.743,02, executat de asocierea de fi rme Star Trading Impex și

Zeus și fi nalizat în iunie 2014. Primăria a făcut recepția lucrării

fără niciun fel de obiecție. La nici trei ani distanță au început să

se vadă bubele, pe care nimeni nu și le asumă. Anul acesta, Pri-

măria a arătat că podul are nevoie de reparații costisitoare, evalu-

ate la peste 1,26 milioane, și-i cere constructorului să le suporte,

imputându-i întreaga vină. Primăria are de partea sa o expertiză

făcută, la cererea sa, de expertul tehnic Diaconu Ion Dumitru,

desemnat prin licitație, care a constatat, printre altele, proble-

me la rosturile podului, fi suri la grinzile prefabricate, infi ltrații

multiple, degradarea protecției anticoroziune, segregarea beto-

nului și porțiuni cu beton degradat. Raportul suplimentar care a

urmat acestei expertize a arătat că „grosimea straturilor turnate

nu respectă pe cea a straturilor din proiect”. De cealaltă parte,

constructorul arată cu degetul spre Primărie, invocând aspectele

enumerate anterior, și precizează că, printre altele, a atras atenția

autorităților locale încă dinaintea demarării lucrării că rosturile

prevăzute în proiect nu vor face față trafi cului rutier evaluat in-

corect la întocmirea studiului de fezabilitate.

Material realizat de Izabela Moiceanu

SOS-ul disperat al vicelui Apostoliceanu

Primăria Piteşti a reabilitat opt locuri de joacă

Pe parcursul anului 2018, Primăria Pitești a re-abilitat opt locuri de joacă. Acestea sunt situate în cartierele Craiovei, Prundu, Banat (2), Găva-na (2), precum și pe străzile Burebista și Eremia Grigorescu. Valoarea investiției se ridică la 2,1 milioane lei. Andreea Giurcă

Evidenţa Persoanelor Piteşti va avea cel mai modern sediu din ţară

Direcția pentru Evidența Persoanelor Pitești se va muta în casă nouă din vara lui 2019. Lucrările la viitorul se-diu, afl at pe strada Victoriei nr. 42, sunt în grafi c și vor fi fi nalizate în iunie 2019. ”Evidența Persoanelor Pitești va avea cel mai modern sediu din țară”, a declarat primarul Cornel Ionică. D.G.

Procedura insolvenţei fostei uzine ARO s-a înche-iat în mai 2017, după 12 ani de instrumentare a ca-zului, în mare parte la Tribunalul Timiș. Și totuși, procesul s-a prelungit și după aceea, în condiţiile în care doi dintre marii creditori, Direcţia Gene-rală Regională a Finanţelor Publice Ploiești prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Argeș (fostă Direcţie Generală a Finanţelor Publice) și Autorita-tea pentru Administrarea Activelor Statului (fosta Autoritate pentru Valorifi carea Activelor Statului)

au atacat cu recurs sentinţa de închidere a procedu-rii. Problemele ridicate de cele două instituţii refe-ritoare la cele incluse în tabloul creditorilor au făcut obiectul unui proces care s-a derulat tot în Timiș, la Curtea de Apel Timișoara, dar nu au fost accep-tate de instanţă. În toamna trecută s-a dat noua hotărâre legată de falimentul lui ARO, atunci când s-a declarat și caracterul irevocabil al sentinţei pro-nunţate în mai 2017 de către tribunalul din Banat.

C.I.B.

Anul 2018 a avut, la Biroul teritorial Pitești al instituției Avocatul Poporului, o activi-tate intensă. Au fost astfel acordate 766 de audiențe, din care au fost reținute 304 petiții și au fost deschise pen-tru soluționare 91 de dosare. S-a răspuns la 218 apeluri telefonice, au fost efectuate 5 anchete și 3 sesizări din ofi ciu.

Anchetele au vizat presupusa în-călcare a art. 34 (dreptul la ocro-tirea sănătății), art. 49 (dreptul la protecție al copiilor și tinerilor), art. 50 (dreptul la protecție al persoanelor cu handicap), art. 52 (dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică) și s-au derulat la Comisia de expertiză medicală din cadrul Casei Județene de Pen-sii Argeș, Autoritatea Națională a Medicamentelor și Dispozi-tivelor Medicale, Inspectoratul Școlar Județean Argeș, Primăria municipiului Pitești, Centrul de asistență medico-socială din co-muna Lădești, județul Vâlcea.

Sesizările din ofi ciu s-au decis cu referire la presupusa încălca-re a art. 22 (dreptul la viață și la integritate fi zică și psihică), art. 35 (dreptul la un mediu sănă-tos), art. 49 (dreptul la protecție al copiilor și tinerilor) și art. 50 (dreptul la protecție al persoa-nelor cu handicap) și s-au referit la comisia de expertiză medica-lă din cadrul Casei Județene de Pensii Argeș, siguranța locurilor de joacă pentru copii pe raza mu-nicipiului Pitești, lipsa marcajelor

pentru trecerea de pietoni în ve-cinătatea unităților școlare de pe raza comunei Băiculești, județul Argeș. O parte dintre aspectele care au făcut obiectul anchetelor

și sesizărilor din ofi ciu se afl ă încă în lucru pentru a fi clarifi cate în concordanță cu reglementările le-gale în vigoare.

A.C.

Activitate intensă la biroul ”Avocatul Poporului”

Fiscul argeşean a făcut recurs în procesul de faliment al lui ARO Câmpulung

Mihaela Stănciulescu, expert coordonator Biroul Pitești al Avocatului Poporului

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1277 (9 -15 ianuarie 2019)

Adriean Asan, Lactag:„În 2019 mizăm pe o creştere de 25-30% a cifrei de afaceri”

Procesatorul de lapte argeșean Lactag SA, care în februarie intră în al treilea an de insolvență, iar în aprilie în al doilea an de reorganizare, a în-cheiat anul 2018 cu rezultate peste așteptări, ceea ce îi îndreptățește pe ofi cialii companiei să aibă așteptări pozitive atât în ceea ce privește evoluția societății în 2019, cât și legat de relansarea totală a afacerii. Legat de toate acestea, Adriean Asan, managerul Lactag SA, ne-a declarat: „E adevărat, 2018 a fost un an bun, un an în care ne-am situat peste standardul impus prin planul de reorganiza-re, a fost, practic, primul an în care ne-am situat peste indicatorii stabiliți prin acest plan. În conti-nuare vom urmări liniile impuse prin acest plan, pentru că nu trebuie să greșim și mizăm în 2019 pe o creștere de 25-30% a cifrei de afaceri, dar și pe o creștere a rentabilității. În plus, din decembrie Lactag fi ind din nou listată la Bursă, nu renunțăm la ideea de a atrage noi investitori alături de noi și chiar de a oferi acțiuni celor către care avem da-torii și sunt interesați să vină alături de noi. Con-siderăm că un astfel de demers este susținut atât de notorietatea brandului nostru și de rezultatele foarte bune de anul trecut, cât și de faptul că piața lactatelor de la noi e în creștere și cei care investesc în acest domeniu au potențial de creștere a acestor investiții”. F. Silvestru

Primii zece constructori argeşeni cumulează afaceri de jumătate de miliard de lei

Bucureștiul și judeţele Cluj și Ilfov sunt singurele din ţară unde primele zece companii din dome-niul construcţiilor după cifra de afaceri au avut un business cumulat de peste un miliard de lei în 2017, ultimul an pentru care există date fi nanci-are complete. Judeţele care urmează înregistrează valori cuprinse între 100 și 800 de milioane de lei cumulat pentru primele zece companii din con-strucţii, potrivit calculelor ZF pe baza datelor soli-citate la Ofi ciul Naţional al Registrului Comerţu-lui. De precizat este că au fost solicitate topurile pe baza companiilor din secţiunea F – Construcţii, care cuprinde și lucrări de instalaţii electrice, con-strucţii hidrotehnice, dezvoltare sau promovare imobiliară, aceste companii fi ind însă puţine în top zece aferent fi ecărui judeţ. În ceea ce privește Argeșul, județul nostru se poziționează pe locul 11 la nivel național, primele zece companii locale din construcții cumulând afaceri de 550 milioane lei.

F. Silvestru

Cristiana Ungureanu predă fi ului său lanţul de farmacii Forte Vita Farm

Farmaciștii independenţi care au creat de-a lun-gul anilor businessuri de câteva zeci de locaţii predau afacerea de familie următoarei generaţii, copiilor care „au crescut în farmacie, printre medi-camente”, așa cum chiar ei afi rmă. Acest fenomen este unul puţin întâlnit în businessurile de familie din alte industrii, analiștii remarcând că procesul de trecere de la o generaţie la alta în antreprenori-atul românesc este deseori evitat de antreprenorii care au fondat companiile. Un exemplu de afacere de familie predate următoarei generaţii în piaţa farma este și cel al farmaciilor Forte Vita Farm, în-fi inţate în urmă cu 20 de ani în Pitești, controlate în prezent de Cristiana Ungureanu, farmacii vor fi preluate de băiatul antreprenoarei, Dan Ungurea-nu, farmacist la rândul său, care a moștenit pasiu-nea pentru această profesie din copilăria petrecută în sediul farmaciei. F. Silvestru

Spre fi nalul anului trecut, Renault își anunța intenția ca, începând din 2019, să mărească producția de la Mioveni, de la 340 000 de mașini, la 400 000 de mașini anual. Aceasta în condițiile în care și în 2018 producția uzinei a fost cu 6,8% mai mare decât în 2017. Intenția este una cel puțin salutară pentru mediul economic și social, local și național. Din păcate, în ultima vreme, puterea politică de la noi duce o campanie intensă și periculoasă de decredibilizare a multinaționalelor prezente în Ro-mânia, context în care am încercat să afl ăm dacă discursul politic și măsurile luate de Guvern în ultima vreme au schimbat cumva planurile Renault pentru Dacia.

„Fără autostrada Pitești-Sibiu, rămânem fi ii ploii”

„Celor care nu iubesc multinaționalele, le amintesc că Dacia asigură pentru sine și pentru cei din prima linie a industriei sale orizontale peste 100.000 de locuri de muncă. Repet, doar pentru sine și cei din prima linie de colaboratori, furnizori, par-teneri și așa mai departe, pentru că mai sunt și alte unități industriale în țara asta care, deși nu se afl ă în prima noastră linie de colaboratori, ele lucrează și pentru Da-cia, așadar Dacia asigură la nivel național un număr imens de locuri de muncă, un număr destul de greu de stabilit cu exac-

titate. Da, noi, la Dacia, vrem să ajungem la o producție de 400.000 de mașini anu-al, dar dacă nu se va construi cât mai re-pede acea autostradă către Sibiu, această intenție va rămâne doar o cifră, o vorbă și atât. În acest context, din primăvară, mai ales că vom avea și alegeri anul acesta, vom încerca să-i sensibilizăm pe politici-enii argeșeni, în special pe cei de la PSD,

că ei sunt la putere, dar nu cu vorbe, ci cu acțiuni concrete. Vom face asta pentru că, vă repet, fără acel drum orice intenție de dezvoltare rămâne doar o vorbă. Fără autostrada Pitești-Sibiu, rămânem fi ii plo-ii”, a declarat pentru Jurnalul de Argeș vi-celiderul Sindicatului Automobile Dacia (SAD), Ion Iordache.

Florin Silvestru

„Dacia asigură pentru sine şi pentru cei din orizontală peste 100.000 de slujbe”

Viceliderul Iordache de la S.A.D către politicienii care urăsc multinaţionalele:

România mai are încă 10 produse ali-mentare care urmează să fi e atestate în Uniunea Europeană, printre care câr-naţii de Pleșcoi, cașcavalul de Săveni și salata de icre de știucă de Tulcea, dar și Ţuica de Argeș, după cum a anunțat la fi nele lui decembrie Petre Daea, minis-trul Agriculturii. Recent, scrumbia de

Dunăre afumată a devenit al cincilea produs românesc recunoscut și protejat în UE, după ce a intrat, începând cu 3 decembrie, pe lista produselor recunos-cute ofi cial la nivel european. Scrumbia de Dunăre afumată se alătură celorlalte 4 produse alimentare românești proteja-te în UE: novac afumat din Ţara Bârsei, telemea de Ibănești, salam de Sibiu și magiun de prune de Topoloveni.

„Sunt puţine și este un obiectiv al nostru în programul de guvernare să mărim acest număr și 10 sunt în pro-ces de autorizare: Pălinca de Satu Mare, Țuica de Zetea, Țuica de Argeș, Pălinca de Cămărzana, Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vas-lui, Vinars Vrancea, Cârnaţii de Pleșcoi, Cașcavalul de Săveni, Telemeaua de Si-biu, Salata cu icre de știucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap, Plă-cinta dobrogeană”, a fost declaraţia fă-cută de Petre Daea. F. Silvestru

Ţuica argeşeană ar putea fi atestată în UE

Când nu ne promit cale ferată spre Vâlcea, guvernanţii ne fac Argeşul navigabil

Amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație, obiectiv cunoscut sub nu-mele de „canalul Dunăre-București”, început pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, este readus pe agenda Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNP), care susține într-un studiu de fundamentare că proiectul se va face în parteneriat public-privat, va costa 1,7 miliar-de de euro cu TVA și va fi realizat în cinci ani. Navigabilizarea râului Argeș, legătura București-Dunăre a fost analizată și în fi nal aprobată în Parlamentul României încă din anul 1929. Proiectul a fost realizat de ingine-rul Dimitrie Leonida. Crizele economice și Al Doilea Război Mondial au amânat, însă, începerea proiectului. Lucrările au demarat în perioada 1984-1989 și au fost realizate în dife-rite stadii, fi ind începute practic pe tot traseul pe râul Argeș și parțial pe râul Dâmbovița. După întreruperea lucrărilor, obiectivul de investiții nefi nalizat a fost transferat pentru conservare la Ministerul Transporturilor. Pentru fi nalizarea acestui obiectiv de investiții s-a realizat un studiu de fezabilitate, fi nalizat în anul 2012. Amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița este inclusă în Master Planul de Transport, respectiv documentul programa-tic MPGT - Modelul de Transport General, document aprobat prin Hotărâre de Guvern. În urma prioritizării efectuate, obiectivul de investiții, deși este realizat în proporție de peste 50%, nu a fost considerat eligibil pentru programul POIM 2014-2020. Potrivit CNP, prin realizarea căii navigabile, municipiul București se va racorda la principala arteră de navigație transeuropeană care va permite le-gătura directă a Capitalei cu alte mari centre orășenești europene, accesul direct la portul maritim Constanța, iar prin canalul Rhin-Main-Dunăre accesul la rețeaua europeană de căi navigabile. F. Silvestru

La începutul anului 2018, România s-a confruntat cu un risc de dezanga-jare de 800 de milioane de euro, a declarat la sfârșitul lui decembrie, pentru Agerpres, comi-sarul european pentru politici regionale Corina Creţu. În ceea ce privește Programul de Infrastruc-tură (POIM), Comisia Europeană a aprobat proiecte retrospective în valoare de 1,3 miliarde de euro și proiecte fazate în valoare de 3,1 miliarde de euro, costuri eligibile. Comisarul a adăugat că știe cazuri în care se lucrează deja pe teren, fără însă ca proiectele sa fi e trimise la Comisia Europeană, cu referire la autostrada Sibiu-Pitești, podul peste Dunăre de la Brăila sau autostrada Pitești-Craiova.

„Ideal ar fi fost să primim proiectele înainte de în-ceperea lucrărilor, dar sper că, odată primite, vor fi proiecte de calitate, care nu vor ridica probleme de eligibilitate și vom putea plăti restrospectiv lucrările care sunt în curs de desfășurare. Îmi doresc să înce-pem o discuţie aplicată și pentru Autostrada Unirii Târgu Mureș - Iași - Ungheni, atât de importantă pentru dezvoltarea economică în primul rând a Mol-dovei și conectarea sa cu Europa. Noi ne-am oferit să realizăm studiul de fezabilitate în actuala perioadă de programare, până în 2020, apoi începerea efectivă a construcţiei, etapizarea lucrărilor, dar nu am primit nicio solicitare ofi cială în acest sens din partea autori-tăţilor”, a adăugat ofi cialul european.

Florin Silvestru

Proiectele pentru Piteşti-Sibiu şi Piteşti-Craiova nu au ajuns la Comisia Europeană până la fi nele lui 2018

Din primăvară, mai ales că vom avea și alegeri anul acesta, vom încerca să-i sensi-bilizăm pe politi-cienii argeșeni, în special pe cei de la PSD, că ei sunt la putere, dar nu cu vorbe, ci cu acțiuni concrete...

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1277 (9 -15 ianuarie 2019)

UNGHIURI DE VEDERE

DEZINTERES! În perioada de pregătire din această iarnă FC Argeș va întâlni echipe mult mai slab cotate. Lăsând la o parte întâlnirea cu cei de la Academica Clinceni, ceilalți adversari sunt de nive-lul ligilor trei și patru. În concluzie, organizarea me-ciurilor de pregătire din această iarnă este cel puțin una cu sincope, ceea ce ne poate duce cu gândul și la un dezinteres din acest punct de vedere.

Bianca Andreescu, o altă sportivă de mare valoare pe care Piteștiul nu a fost în stare să o păstreze.

Vreau să plec, și nu mă nu mă iei...

Cel mai important demers pentru ofi cialii de la FC Argeș continuă să rămână aducerea la echipă a unor oa-meni de afaceri și schimbarea statutului de funcționare pentru ca echipa să poată evolua în Liga I, bineînțeles dacă se va promova. Ei bine, din câte se pare, lăsând la o parte discuțiile numeroase, există câțiva oameni interesați să investească la FC Argeș. Rămâne însă de văzut și dacă se va promova în acest an!

Zvonul săptămânii!

La nivelul Sportului Universitar European, într-un clasament al Eu-ropean University Sports Association în 2018, ală-turi de mari universități din Europa, Universita-tea din Pitești ocupă un important loc 4 în urma rezultatelor obținute de echipele de handbal și baschet, conduse și pre-gătite la handbal de prof. univ. dr. Ion Mihăilă,

conf. univ. dr. Corina Po-pescu și Victor Neagu, iar la baschet de conf. univ. dr. Leonard Fleancu și conf. univ. dr. Florin Co-janu. Iată, așadar, că Uni-versitatea din Pitești, cu sprijinul Federației Spor-tului Școlar și Universi-tar din România, a reușit rezultate excepționale la handbal și baschet în anul 2018.

M.I.

Recunoaştere europeană pentru rezultatele de la handbal şi baschet ale Universităţii Piteşti

În numărul trecut al Jurnalului vă informam despre primele colosale de sărbători de la AJF Argeș. Și anume că președintele Cornel Sorescu a primit 2.500 de lei net, iar secretarul general, Vali Ilinca, nu mai puțin de 2.200 de lei. Nici simpli angajați ai AJF nu au fost săriți din schemă, ei primind câte 1.500 de lei. De asemenea, președinții de comisii și membrii acestora, în calitatea lor de colaboratori, au fost ”premiați” cu câte 400 de lei, în timp ce juristul AJF-ului a primit primă de sărbători în valoare de 700 de lei.

Iată cum comentează fostul observator Marian Mincă această situație: ”Dacă primarii susțineau fi nanciar echipe de fotbal din banii lor niciodată nu se ajun-gea la aceste prime de sărbători de care au benefi ciat cei din Asociația Județeană de Fotbal Argeș. Primarii alocă niște bani din bugetul comunei și nu-i interesează cum se cheltuiesc acești bani. Dacă erau

din buzunarul lor nu cred că erau 5 echi-pe înscrise în campionat. Primarul este plătit să facă, este plătit din banii contri-buabililor și încă bine să își facă datoria de primar. Membrii Comitetului Execu-tiv al AJF Argeș, cei care au aprobat la propunerea cuiva aceste prime, sunt toți vinovați. Dacă lucrați în domeniu privat, nu ați arunca cu banii oamenilor din co-mune pe prime și salarii. Dragi primari, sunteți principalii vinovați pentru acest lucru! De ce nu s-au cumpărat echipa-mente sau mingi? Dacă nu ați reușit să organizați un revelion al arbitrilor, unde sunt banii din cotizațiile anuale ale arbi-trilor? Cum este posibil ca primăriile să plătească la AJF facturi direct? O să aveți o surpriză mare de la Curtea de Conturi și ce o să mai plătiți, dragi primari! Ca să nu mai vorbim că ați pus stăpânire pe microbuzele de transport elevi și le-ați transformat în mașini de transport al echipelor de fotbal...”.

M.I.

„Primarii, că plătesc, şi membrii CE, că au aprobat, sunt vinovaţi de primele enorme de la AJF”

Marian Mincă, fost observator la nivelul fotbalului judeţean, pune degetul pe rană:

A fost câștigătoarea turneelor Australian Open și Roland-Garros la junioare

În vârstă de numai 18 ani, Bianca Andreescu a pier-dut săptămâna trecută fi nala de la Auckland, în faţa Juliei Georges. Venită din califi cări, jucătoarea care reprezinţă Canada a fost învinsă în trei seturi, scor 6-2, 5-7, 1-6, deși a fost la un singur game de victo-rie. Pentru califi carea în fi nală, Bianca Andreescu a primit 21.400 de dolari, ceea ce reprezintă o supli-mentare cu aproximativ 13% a câștigurilor din tenis din toată cariera ei. Jucătoarea care a început tenisul la Pitești reușise să strângă până la turneul din Noua Zeelandă doar 137.507 dolari. A fost prima fi nală WTA din cariera Biancăi, iar în urma acestei perfor-manţe ea a făcut un salt impresionant în clasamen-tul WTA, de pe locul 152, până pe poziţia 107 în lume. Trebuie spus că Bianca s-a născut în Canada, iar apoi s-a mutat în țara natală a părinților ei, Ro-mânia, pe când era copil și a început să joace tenis la vârsta de șase ani la Pitești. Andreescu și familia ei s-au mutat înapoi în Canada, unde s-a antrenat la Ontario Racquet Club în Mississauga. La vârsta de unsprezece ani, ea s-a antrenat la Centrul Național de Antrenament din Toronto pentru sezonul 2011-2012. La vârsta de 14 ani, Andreescu a câștigat Les Petits Ca, unul dintre cele mai prestigioase turnee dedicate celor sub 14 ani din lume. Apoi a câștigat primul ei titlu la junioare în Havana și primul titlu la dublu, cu Maria Tănăsescu, din Nassau. A câștigat cel de-al doilea și al treilea titlu la junioare la Burlin-gton. De asemenea, pe 1 februarie 2016, la junioare, s-a situat pe locul al treilea în clasamentul combinat realizat de Federația Internațională de Tenis (ITF). Andreescu a câștigat la junioare titlurile de dublu ale turneelor Australian Open și Roland-Garros alături de Carson Branstine.

„Cine poate spune despre un copil la 6 ani că poate să o elimine pe Caroline Wozniacki?”

Am stat de vorbă pe această temă și cu antrenorul Gabriel Săn-dulescu: ”Da, este adevărat că Bianca Andreescu s-a pregătit și la Pitești. A fost pe la 6 ani la Gabi Hristache, dar cine poate spune despre un copil de 6 ani că poate la 18 ani să ajungă să o elimine pe Caroline Wozniacki sau pe fostul număr 1 mondial, Venus Williams? Este ceva extraordinar ce a reușit, dar nu știu dacă putem vorbi despre piteșteanca Bianca Andreescu. Putem vorbi despre piteșteanca Ruxandra Dragomir în ceea ce privește rezultatele. Asta este părerea mea!”.

Material realizat de Marius Ionel

Gabriel Hristache: „La noi, în România, din păcate, nu putem creşte...”

Iată ce ne-a declarat Gabriel Hristache: ”Da, eu am antrenat-o primul pe Bianca Andrees-cu. La noi, în România, din păcate, nu putem crește tineri de valoare... Și băiatul meu este campion național și în curând cred că îl natu-ralizez canadian și pe el, că aici, în România, nu pot să fac altceva. În ceea ce o privește pe Bianca Andreescu, da, este o poveste mai lun-gă... dar acum nu pot vorbi că sunt la munca de jos, la balon, lucrez, sunt cu elevii pe te-ren... Vă rog să reveniți...”.

Am revenit la ora stabilită cu telefon, însă profesorul Hristache nu ne-a mai răspuns, iar sms-ul primit a fost unul sec: ”Nu pot vorbi. Scuze! Sunt plecat din oraș”.

Bianca Andreescu, noua senzaţie a tenisului feminin, şi-a început cariera la Piteşti Ce spune Gabriel Hristache, primul antrenor al Biancăi: „Da, eu am antrenat-o primul pe Bianca Andreescu. La noi, în România, din păcate, nu putem crește tineri de valoare”

O nouă sportivă româncă face valuri în tenisul mondi-al! Este vorba despre jucătoarea canadiană de origine română Bianca Andreescu. Aceasta a reușit săptămâna trecută să o elimine pe Caroline Wozniacki, numărul trei mondial, și a jucat fi nala turneului de la Auckland. În urma acestei performanțe ea a făcut un salt impre-sionant în clasamentul WTA, de pe locul 152, până pe poziţia 107 în lume. Demn de precizat că sportiva a în-ceput tenisul la Pitești, cu profesorul Gabriel Hristache, la vârsta de numai 6 ani, iar un an mai târziu s-a mutat cu părinții în Canada. Pentru această performanță a Biancăi, dar și pentru începutul unei povești extraor-dinare în tenis la Pitești, l-am contactat pe primul său antrenor. Este vorba despre Gabriel Hristache, cel care însă ne-a surprins mai puțin plăcut cu o declarație și atitudine cel puțin frustrante. În loc să se bucure de performanța fostei sale eleve și să spună câteva lucruri despre începuturile în tenis ale Biancăi de la Pitești, profesorul Hristache a dat vina pe sistemul din Româ-nia, care în opinia domniei sale este unul neperformant, și a preferat să evite o discuție pe această temă. Iată în continuare câteva aspecte despre Bianca Andreescu, declarația antrenorului său de la Pitești, dar și pe cea a profesorului Gabriel Săndulescu.

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1277 (9 -15 ianuarie 2019)

Cinstiți meseni, dragă adunare, stimați cititori de Jurnal, fraților!

Politica editorială a poporului meu spune că în viață trei lucruri, odată plecate, nu se mai întorc: săgeata pornită din arc, glonțul și cuvântul dat. Cred că pe undeva e un pic altfel, dar ideea principală aceasta este. Am făcut Crăciunul în două țări, în aceeași zi de 25 decembrie dimineață în aeroportul din Oslo, capitala Norvegiei, după amiază în Varșovia, în Polonia, orașul unui compozitor celebru, că era ae-roportul plin cu portretul lui. Caltaboșul, șoriciul, slănina și ceapa, ba chiar toate cele de Crăciun mi le-am desenat pe hârtie. Post greu, post deplin mi-a dat Dumnezeu și tras de urechi și cu mâna pe inimă vă spun că nu am simţit nici durere și nici oftică, niciun fel de frustrare. Mi-am făcut o agendă seri-

oasă în ceea ce priveste jurnalul din acest an. Vom avea ocazia să descoperim și redescoperim oameni și întâmplări, unele dintre ele aproape... incredibile. Peste câteva zile va fi timpul domnului Eminescu. Parcă pe 15 ianuarie. Pe spinarea poetului, pe lacul metaforei eminesciene, patronează și patinează, pe bani grei, fel și fel de intelectuali. Nu știu de ce cred că, dacă azi l-am fi întâlnit pe Mihai, cei mai mulți dintre români i-ar fi dat un șut în fund. S-a dus și marele poet Emil Brumaru, a murit și Petre Tănă-soaică, poet și publicist, ins de mare bun-simț și... vremea trece - vremea vine.

Al dumneavoastră, Florian SilişteanuLuni, 7 ianuarie 2019,

în gară la Potcoava, judeţul Olt

JURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIJURNAL DIN CANA CU PĂSĂRI

Pe spinarea lui Eminescu patronează şi patinează, pe bani grei, fel şi fel de intelectuali

ÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Cunoscutul jurnalist Ovidiu Ohanesian ne-a vizitat la redacție la sfârșitul lui decem-brie 2018, dăruindu-ne două dintre volumele sale apărute în luna noiembrie. Lansate la Târgul Internațional Gaudea-mus, cele două volume inti-tulate ”Afacerea răpirea din Irak” urmează să fi e lansate și în alte orașe din țară, printre care și la Pitești. Cărțile sunt publicate la editura Argonaut din Cluj-Napoca. Mai trebuie menționat că volumul I este intitulat ”Amintiri din portba-gaj”, iar volumul II - ”Anato-mia unei diversiuni”.

Răpirea a trei jurnaliști români, în martie 2005, din Bagdad, ră-mâne una dintre cele mai secre-tizate și controversate operațiuni ale serviciilor de informații au-tohtone după 1989, o premieră în istoria recentă a țării. Deși o importantă parte din dosar a fost ascunsă, date și documente grăitoare, unele cu caracter clasi-fi cat, au ieșit la iveală în ultimii ani. În ciuda acestor scurgeri de informații, autoritățile române

păstrează încă o tăcere stranie cu privire la răpire și la dosarele cola-terale. În dorința de face lumină într-unul dintre cele mai mediati-zate evenimente, soldate cu răpi-rea celor trei cetățeni români, au-torul, Eduard Ovidiu Ohanesian, vă propune spre lectură lucrarea „Afacerea Răpirea din Irak”. Este vorba despre cea mai completă

analiză a operațiunilor derulate de serviciile secrete, prilejuite de răpirea și eliberarea ostaticilor români, francezi, americani, fi li-pinezi și irakieni din “Culcușul leilor”, așa cum a numit locul de detenție colonelul Daniel O’Shea, șeful Hostage Working Group.

M.I.

Cunoscutul ziarist Ovidiu Ohanesian ne-a vizitat la redacţie

Brand al Piteștiului și punct de atracție a câtor-va generații de piteșteni, Cofetăria Magnolia s-a închis. Imediat după Anul Nou, la intrare a fost afi șat anunțul privind închirierea a 400 de mp celor dornici să desfășoare activitate în spațiul de lângă pasajul cu același nume, care benefi -ciază deja de vad comercial format în aproape jumă-tate de secol. În 2017, SC Magnolia, societate care s-a înfi ințat în 1991, avea o cifră de afaceri de 532.646 lei și un profi t de 14.893.

Deci nu de clienți dornici de prăjituri și torturi de ca-litate după rețetare profesi-oniste au dus lipsă cei de la Magnolia, ci de... mână de lucru. „Nu mai am cu cine să lucrez în laborator. Nu mai sunt școli profesionale care să formeze personal califi cat. În plus, noi folo-seam materie primă natu-rală, unt, ouă, ciocolată, iar acum se lucrează cu materie primă la... plic”, spune Ma-rin Tudor, administratorul societății. Spațiul se poate închiria cu 8000 de euro pe lună. A.C.

S-a închis cofetăria Magnolia!

Spre fi nalul anului trecut s-a schimbat directorul Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public și Privat al municipiului Câmpulung, după ce primarul Liviu Ţâroiu a pus presiune pe fostul șef Liviu Popescu. O chestie ciudată, cei doi fi ind buni amici pe vremuri, chiar dacă adepistul este cum-natul fostului primar ţărănist și deputat PD Sorin Buta, deci nu cu relaţii în PSD-ul lui Ţâroiu.

Revenind: a fost concurs, iar în locul lui Popescu a venit Bogdan Pătru, de la Pitești. Și taman când a

dat ninsoarea peste câmpulungeni a fost ocazia lui să se prezinte în faţa Consiliului Local. Și a spus că deszăpezirea e în grafi c: pe calea rutieră se circulă ca vara, iar trotuarele sunt negre. Probabil că Pătru a confundat și culorile, și senzaţiile, fi indcă zile de-a rândul după ce el a văzut negru în faţa ochilor au fost probleme pe trotuare. Numai o vânzătoare din centru a dus la spital trei persoane într-o zi, oameni căzuţi pe gheaţa care a acoperit negrul văzut de Pă-tru pe trotuare. Și asta în centru! M.S.

Noul şef de la ADP Câmpulung a văzut negru în faţa ochilor

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1277 (9 -15 ianuarie 2019)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

Generalul Corneliu Calotescu - cavaler al ordinului „Mihai Viteazul”

Nu cu mult timp în urmă, Muzeul Municipal din Câmpulung în colaborare cu Batalionul 30 Vânători de Munte „Dragoslavele”, a lansat ediția a doua a volumului de memorii ”În luptă cu Regimentul 30 Muscel” al locotenent colonelului, pe atunci, Cor-neliu Calotescu. Evenimentul a avut loc în cadrul manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri și a depășit cu mult prin sinceritate și adevăr multe acțiuni desfășurate în această perioadă. Prima ediție a apărut în 1926. Ulterior nu a mai fost publicată, intrând pe lista lucrărilor interzise de comuniști în-trucât autorul a fost considerat criminal de război pentru perioada cât a fost guvernatorul Bucovinei. Faptul că nu a avut aceeași soartă ca Gheorghe Alexianu, guvernatorul Transnistriei, dovedește că acuzațiile nu erau fondate. Totuși el este și astăzi la index, încât actul celor din Cîmpulung este cu atât mai remarcabil. În continuare, cu modestie încerc să mă înscriu pe aceeași linie, oferindu-vă și alte informații inedite despre Corneliu Calotescu.

S-a născut la 19 noiembrie 1889 într-o familie de militari cu tradiţie, ca fi u al lui Constantin și al Feliciei Calotescu. Tatăl său, colonelul Constantin Calotescu, a fost comandantul Regimentului 30 Dorobanți Muscel în timpul Primului Război Mon-dial. Corneliu Calotescu a urmat tot cariera armelor, absolvind cu rezultate excelente cursurile Școlii Mi-litare de Infanterie în anul 1910. Avansat la gradul de sublocotenent, a fost repartizat la Regimentul 30 Dorobanţi Muscel, o unitate cu mari tradiţii de lup-tă. În marea încleștare din anul 1917, pe frontul din sudul Moldovei luptau alături tatăl lor, Tiberiu, sub-locotenent în rezervă la același regiment, și Corneliu, ofi țer activ.

În carte se povestește cum, la un moment dat, în timpul bătăliei de la Mărăști, colonelul Calotescu a fost chemat într-un anume punct al dispozitivului de apărare. Acolo, așezat într-o căruţă se afl a trupul neînsufl eţit al fi ului său, Tiberiu. Pentru că nu era timp nici măcar pentru lacrimi, tatăl și-a îmbrăţișat fi ul, a salutat și s-a îndreptat în fugă spre punctul de comandă al regimentului. După război, atât tatăl, cât și fi ul rămas în viaţă au fost decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul” în grad de cavaler.

Cariera militară a ofi țerului Corneliu Calotescu a evoluat impetuos: la 1 octombrie 1936 a fost numit șef de Stat Major al Corpului 5 Armată, la 1 octom-brie 1939 comandant al Brigăzii 5 Infanterie, la 25 octombrie același an fi ind avansat la gradul de gene-ral de brigadă.

Cunoscându-l foarte bine din perioada când a fost comandant la Pitești, generalul Antonescu l-a nu-mit guvernator al Bucovinei la 5 septembrie 1941. În 1942 a fost avansat general de divizie și a preluat comanda Diviziei 3 Infanterie din Pitești. Ulterior a mai comandat și Divizia 2 Munte, luptând pentru eliberarea Ardealului.

După război a fost trecut în rezervă și judecat în ipostaza de criminal de război, la 22 mai 1945 fi -ind condamnat la moarte. După o lungă perioadă de timp, în care își aștepta moartea cu fi ecare intrare a gardianului în celulă, pedeapsa i-a fost comutată cu închisoare pe viaţă. Au urmat 12 ani de detenţie la Aiud, într-o celulă de beton, interzicându-i-se orice legătură cu familia. A fost eliberat în anul 1957. Timp de 10 ani i s-au interzis toate drepturile. Omul care fusese decorat cu „Steaua României” cu spade, „Cru-cea de Fier” a Germaniei și „Legiunea de Onoare” a Franţei locuia într-un garaj, supravieţuind din vân-zarea câtorva dintre lucrurile rămase. În aprilie 1968, când a vizitat România, președintele Franţei Charles de Gaulle a întrebat ce mai face fostul său coleg de la Academia Militară „Saint Cyr”, manifestându-și dorința de a-l revedea. În trei zile, Corneliu Calotes-cu a fost reabilitat, a primit pensie și i s-a repartizat un apartament confortabil, complet mobilat. Apoi, în uniformă de general, a fost prezentat fostului său coleg de la „Saint Cyr”. C-așa-i în tenis...

Prof. dr. Cornel Carp

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITESTIZona gară sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1277 (9 -15 ianuarie 2019)

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu

toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti.

Preţ 65.000 euro. Tel. 0729.103.390,

0744.380.731

Tipografi a Editurii Paralela 45

ANGAJEAZĂajutor maşinist şi motostivuitorist

Tel. 0755.13.77.63

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape

de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă. Preţ: 3 euro/mp, negociabil.

Tel. 0722651895

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter,

două balcoane, două băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane, gresie,

faianţă. Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

ANGAJEAZĂSOFER PE SPRINTER 3,5 TONE

PENTRU TRANSPORT IN COMUNITATECV la email: monica@yantrans.ro, ioni.yanis@gmail.com

Telefon: 0759 055 778 sau 0743 767 026

MICA PUBLICITATE Unic proprietar vând apartament decomandat conform 1, cartier Războieni/în A-uri şi cumpăr, apartament 2 camere zona Prundu, Craiovei, Fraţii Goleşti sau Gară Sud. Telefon 0749/484,150, 0348/438.150. Vând 5 uşi stejar şi iepuri, în sat Coteşti, comuna Godeni. Telegon 0744/754.292 Vând 480 mp teren intravilan în Sat Siliştea, Comuna Căteasca, la 14 Km de Piteşti, fântână în curte şi curent electric. Preţ 15 euro/mp., uşor negociabil. Telefon 0752/982646. Vând mobilă de bucătărie, sufragerie şi dormitor, covoare, state bună, preţ avantajos.telefon 0770/338112. Vând/închiriez apartament 2 camere confort 1, zona Ceair. telefon 0745/182.742.

Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Proprietar vând VW Jetta, 1,9 disel, 2007, euro 4, full-option, metalizat, 133.000 km, reali, carte service, cauciucuri iarnă-vară, consumabile schimbate recent + distribuţie. Tel. 0770.338.340. Proprietar, vând Solenza Clima, 2004, pui perlă, 134.000 km reali, RCA, ITP valabil, stare bună. Tel. 0770.338.340. Vând vin natural, tucă, bijuterii, televizor, diverse. Relaţii la telefon 0741/62.858, 0348/805.427. Vând casă+anexe şi 9.300mp teren în sat Golesti, Ştefănesti. Relaţii la telefon 0768/101.320. Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând apartament 3 camere, confort 1, etaj 1/4, super

îmbunătăţit, situat în Mioveni-central (vedere la strada

principală). Relatii la telefon 0799/980110, preţ 55.500

euro negociabil.

Caut peroana pentru ingrijire batran. Telefon 0751/066.565.

Salariu avantajos.Vând 2.800 mp teren intravilan,

cu toate uilităţile, situat în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

VÂND mobilă bucătărie, cabină duş şi alte obiecte de uz casnic,

la preţ redus. Tel. 0729.033.987

Mobexpert Pitesti ANGAJEAZA

personal necalifi cat, califi care la locul de munca in meseria de MONTATOR MOBILIER.

Experienta in montaj mobilier constituie un avantaj.Relatii la tel 0727.333.831

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută orice instalaţie de gaz

metan. Revizii instalaţii gaze, verificări centrale termice.

Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Oferta (bonusuri, beneficii):- Salariul de baza + spor vechime;- Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;- Prime de vacanta, Craciun si Paste;- Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;- Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;- Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;- Instruire la locul de munca;

- Mediu de lucru motivant;- Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa resur-se.umane@gic.ro. Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200. Vor fi contactate numai persoanele care cores-pund cerintelor postului!

Subansamble Auto S.A., producatoare de repere auto din plastic si spume poliuretanice, cu sediul in Pitesti, str. G. Cosbuc, nr. 59 (langa fosta Textila):

ANGAJEAZA:

STIVUITORISTI, MECANICI DE INTRETINERE, ELECTRICIENI, REGLORI MASINI DE INJECTIE MASE PLASTICE, OPERATORI

Inspector, clasa I, grad profesional debutant cu atribuţii în contabilitate.

Condiţii de participare la concurs: candidaţii tre-buie să îndeplinească condiţiile prevăzute de Legea 188/1999 privind Statutul Funcţionarilor Publici, republicată, cu modifi cările și completările ulteri-oare.

Condiţii specifi ce: studii superioare fi nanciar-contabile sau economice absolvite cu diplomă de licenţă și nu necesită vechime în muncă.

Inspector, clasa I, grad profesional debutant cu atribuţii în achiziţii publice.

Condiţii de participare la concurs: candidaţii tre-buie să îndeplinească condiţiile prevăzute de Legea 188/1999 privind Statutul Funcţionarilor Publici,

republicată, cu modifi cările și completările ulteri-oare.

Condiţii specifi ce: studii superioare administraţie publică, de drept, economice absolvite cu diplomă de licenţă și nu necesită vechime în muncă.

Probele de concurs se vor desfășura la sediul Pri-măriei Șuici din comuna Șuici, judeţul Argeș, după cum urmează: 28.01.2019, ora 10.00, proba scrisă și 29.01.2019, ora 10.00, interviul.

Dosarele de înscriere se depun în termen de 20 de zile de la data publicării în M.O., la sediul Primă-riei Șuici, judeţul Argeș.

Relaţii suplimentare se pot obţine la Primăria Șuici, telefon 0248/545155, persoană de contact Iulian Șerban.

PRIMĂRIA ŞUICI ORGANIZEAZĂ CONCURS PENTRU OCUPAREA URMĂTOARELOR FUNCŢII PUBLICE:

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

Centrul Cultural Pitești organizează în perioada 9-17 ia-nuarie și alte manifestări cultural-educative: Miercuri, 9 ianuarie, de la ora 17, în Sala Ars Nova

de la Casa Cărții, prezentarea volumului de proză cu ti-tlul “Dincolo de religie. Etică pentru o lume mai bună”, semnat de Dalai Lama, eveniment editorial organizat în colaborare cu Grupul de Studiu Budist „Tara Albă” al Fundației pentru Păstrarea Tradiției Mahayana, sub în-drumarea promotorului cultural Alexandra Grigorescu; Joi, 10 ianuarie, de la ora 16, în Sala Ars Nova de la

Casa Cărții, colocviul cu tema „Ianuarie, natură și litera-tură” și expoziția de desen cu titlul „Desene cu emisfera stângă”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Armonie și stil de viață”, susținut de dr.ing. Adina Perianu, specia-list în horticultură; Miercuri, 16 ianuarie, de la ora 15, în Sala Simpozion

de la Casa Cărții, Cenaclul „Armonii Argeșene”, organizat în colaborare cu Liga Scriitorilor Români - Filiala Argeș și redacția revistei literare ”Cuvântul Argeșean”, manifesta-re lunară, coordonată de redactorul-șef al revistei literare ”Cuvântul Argeșean”, scriitorul Nicolae Cosmescu; Joi, 17 ianuarie, de la ora 15, în Sala Ars Nova de la

Casa Cărții, prezentarea cărții de eseuri cu titlul „Întâm-plarea ca o viață de om” și a volumului de poezie „Vârstele umbrei”, semnate de Paula Romanescu. D.G.

Expoziţie judeţeană „Păsări şi animale mici” la Casa Cărţii

Preţul de pornire al licitaţiilor este de 691.400 lei. Ofertanţii vor depune garanţie de participare în sumă de 69.140 lei în contul RO95 BREL 0002 0006 3671 0100- deschis la LIBRA BANK -de către B.E.J. Paraschivescu Marius Gabriel- CIF

RO 29940544. Garanţia de participare împreu-nă cu oferta de cumpărare vor fi depuse la sediul B.E.J. Paraschivescu Marius Gabriel, până pe data de 21.01.2019.

Prin prezenta se aduce la cunostinţă publică că în ziua de 22. 01.2019, orele 12.00, va avea loc la sediul B.E.J. Paraschivescu Marius Gabriel, din Pitești, strada Exercitiu

nr. 3, bloc CS 7, scara A, apartament 1P, judeţul Argeș, vânzarea la licitație publică a bunului imobil compus din terel extravilan arabil în suprafată totală de 570.671 mp,

situat în comuna Rătești judetul Argeș, proprietatea debitorului Ivănescu Nicolae, domiciliat în Pitești, strada I.C. Brătianu, nr. 20, bloc A3, scara A, ap. 11, judeţul Argeș,

la cererea creditorului Trană Jan domiciliat în Sibiu, strada Călugăreni nr. 6.

Centrul Cultural Pitești și Asociația Crescăto-rilor de Păsări și Animale Mici „Dealu Viilor” organizează Expoziția județeană ”Păsări și animale mici”, ediția I, la Casa Cărții, în peri-oada 11-13 ianuarie. Evenimentul, coordonat de președintele asociației, Adrian Stanciu, va aduce în atenția celor interesați porumbei, gă-ini de rasă, fazani și iepuri de rasă. Programul de vizitare a expoziției este: vineri, 11 ianu-arie, între orele 14-20, sâmbătă, 12 ianuarie, între orele 9-20, și duminică, 13 ianuarie, între orele 9-13. Deschiderea ofi cială va avea loc vineri, 11 ianuarie, de la ora 18, la Casa Cărții.

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1277 (9 -15 ianuarie 2019)

Situație inedită în peisajul economic și social argeșean după ce tot mai mulți navetiști de pe ruta Pitești-Mioveni au decis ca vineri, 11 ianuarie, să organizeze un protest împotriva operatorului privat care deservește acest traseu. Ținta protes-tului sunt societatea locală de transport persoane Vulturul & Company și patro-nul acesteia, Liviu Poșircă, fost primar al comunei Vulturești. Nemulțumiții acuză tarifele prea mari percepute de societatea de transport, precum și starea nu tocmai bună a mașinilor care circulă pe traseu. De exemplu, un bilet Pitești-Mioveni costă 6 lei, iar un abonament pentru o lună pe ruta Pitești-Mioveni costă 190 lei pentru adulți și 180 pen-tru elevi. De asemenea, un abonament pentru două săptămâni pe aceeași rută, Pitești-Mioveni, costă 95 de lei pentru adulți și 90 de lei pentru elevi. În vede-rea unei participări cât mai consistente la protestul anunțat a fost creat și un eve-

niment pe facebook, eveniment la care și-au anunțat prezența sute de persoane.

„De când ne-au scos din Pitești, suntem pe pierdere”

Legat de toate acestea am discutat cu patronul Vulturul & Company, omul de afaceri Liviu Poșircă: „Ce pot să spun? Nu pot spune că mă afectează acest pro-test, dar eu îi înțeleg pe cei nemulțumiți și consider că au dreptate, dar nu am ce face. De când ne-au scos stația din oraș, oamenii preferă să nu mai meargă cu noi, ci cu piețarii, cu pirații, care îi duc până în centrul Piteștiului. În august 2016, când ne-au scos stația din oraș, am avut peste 3000 de semnături de la oameni care cereau să ni se dea o stație care să ne lege de transportul orășenesc și nu ne-a ascultat nimeni. Acum, că nu mai trecem de Ramada, am pierdut foar-te mulți pasageri, pentru că aceștia pre-feră piețarii, care îi duc până în centru.

De doi ani și jumătate sunt pe pierde-re, iar acum, în decembrie, a fost prima lună când a trebuit să aduc bani în fi rmă de acasă, cum se spune. Eu nu am mai scumpit biletele de peste cinci ani, sunt de opt ani singurul transportator care are case de marcat fi scalizate în toate mașinile, plătesc un miliard de lei vechi pe lună numai cărțile de muncă, plătesc 20 de milioane vechi pe lună tranzitarea orașului, deși eu nu tranzitez orașul, nu am ce să fac, trebuia să majorez prețul la bilete. Cât despre investiții, cu ce să fac investiții, dacă m-au adus pe pierde-re? Soluția este ca autoritățile să elimine piețarii, pentru că, dacă s-ar dori acest lucru, s-ar putea face și tot autoritățile să ne permită o stație undeva în oraș, unde oamenii care vin cu noi să poate avea le-gătură rapidă cu transportul municipal. Legat de protest, eu, repet, îi înțeleg, au dreptate, dar soluția nu e la mine, ci la autorități.” Florin Silvestru

Liviu Poşircă: „Nu am ce face, în decembrie am adus bani de acasă”

Protest împotriva fi rmei de transport Vulturul, care a mărit preţul la bilete

Unde conduce indulgenţa autorităţilor de mediu La Câmpulung au rămas peste o mie de tone de substanţe periculoase

Deși autorităţile locale și jude-ţene tratează subiectul cu indife-renţă, societatea civilă din Mus-cel are reacţie. Astfel că Asociaţia „Salvaţi Câmpulungul și Musce-lul” insistă de mai mulţi ani să prezinte cazul instituţiilor care pot interveni, dar răspunsurile sunt, de regulă, în tonul com-portamentului celor care conduc Câmpulungul și judeţul. Asta deși conţin elemente care pot în-grijora mai mult decât s-a întâm-plat în octombrie 2013, atunci când s-a aprins incendiul la de-pozitul cu deșeuri al lui Tofan.

Pe de o parte, într-un răspuns primit de ASCM la fi nalul anului trecut, cei de la Garda de Mediu susţineau că în depozit mai sunt 1.656,28 tone de deșeuri pericu-loase și nepericuloase, iar ritmul de evacuare era unul slab. În trei luni fuseseră scoase de pe platfor-mă circa 70 de tone de deșeuri și doar atât. Lui Vasile Tofan i se pusese în vedere să refacă împrej-muirea depozitului și să acopere recipientele cu material izolant,

solicitări la care s-a cerut o amâ-nare. Agenţia de Mediu a detali-at aspectul, evidenţiind faptul că din totalul de substanţe rămase în depozitul de pe fosta platfor-mă ARO 1.418,42 de tone este cantitatea de deșeuri periculoase, restul fi ind nepericuloase. Altfel prezentat, de când a fost obligat să neutralizeze și să evacueze de-șeurile, adică din 2014 – și avea termen limită octombrie 2016! - Vasile Tofan a scos din depozit doar 36% din totalul substanţe-lor periculoase și 77,4% din cele nepericuloase. Între timp, fi rma a intrat în insolvenţă și au fost declanșate și procesele penale.

Şi instanţa a cerut situaţia de la depozit

Dacă procesul pentru deșeurile de la Glina se afl ă în faza apelu-lui, pentru cele întâmplate la de-pozitul de la Câmpulung cauza este în faza primei instanţe, la Judecătoria Curtea de Argeș, în urma cererii lui Tofan de strămu-tare de la Câmpulung. Capetele

de acuzare sunt neluarea sau ne-respectarea măsurilor obligatorii în desfășurarea activităţilor de colectare, tratare, transport, va-lorifi care și eliminare a deșeurilor periculoase. La ultimul termen, în decembrie anul trecut, instan-ţa a numit un expert care să clari-fi ce unele lucruri legate de situa-ţia depozitului de la Câmpulung. Astfel, raportul de expertiză are următoarele obiective:

- să precizeze stocul de deșeuri existent în prezent la societatea inculpată (n.r.: Global Eco Cen-ter);

- să stabilească costurile necesa-re pentru valorifi carea și elimina-rea deșeurilor;

- să menţioneze modul în care incendiul din octombrie 2013 a afectat activitatea societăţii in-culpate din punct de vedere eco-nomic;

- să menţioneze dacă au mai fost colectate deșeuri după incen-diu de către societatea inculpată;

- să se stabilească dacă din do-cumentele contabile rezultă dacă apa folosită pentru stingerea in-cendiului a încărcat stocul de de-șeuri al societăţii și care au fost costurile necesare pentru ecolo-gizarea acestei ape;

- să stabilească dacă anterior incendiului din octombrie 2013, începând cu anul 2010 și până la momentul incendiului, au fost respectate termenele pentru de-pozitarea, eliminarea și valorifi -carea deșeurilor de către societa-tea inculpată.

Cătălin Ion Butoiu

Condamnat deja din cauza problemelor create cu deșeurile, Vasile Tofan este judecat acum pentru situaţia de la depozitul pe care îl are prin fi rma Global Eco Center la fosta platformă ARO Câmpulung. În iulie anul trecut, el a primit cinci ani de închisoare pentru infracţiuni la alte legi speciale – Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului – în urma trimiterii în judecată dispuse de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie a României. În plus, societatea a fost amendată cu 600.000 de lei. Tofan a atacat cu apel hotărârea în cauza legată de neregulile comise pe traseul Iași-Câmpulung-Gli-na, procesul afl ându-se pe rol la Curtea de Apel Pitești. Dincolo de toate acestea, problema cea mai importantă încă nu este rezolva-tă: deșeurile încă se mai afl ă la Câmpulung.

Tel.: 0740.096.487, 0753.403.640, 0722.248.855E-mail: spadasiniiargeseni@yahoo.com

Facebook: ACS Spadasinii Argeseni

Pe 11 ianua-rie va fi organizat un protest împotriva fi rmei ce asigură transportul Pitești-Mioveni

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1277 (9 -15 ianuarie 2019)

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN, COMPARTIMEN-TAT PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACEN-

TRAL ÎN PITEȘTI, STRADA CRINULUI NR. 1A, ÎN SUPRAFAȚĂ

DE 220 MP, PRETABIL PENTRU: BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

La Biserica „Sfi ntele Femei Mironosițe” din cartierul Găvana, problemele nu încetează să apară. Dacă în luna oc-tombrie 2018, în cadrul unei conferințe de presă, Narcis Sofi anu, consilier local PNL, îl acuza pe preotul paroh al aces-tei biserici de faptul că a luat teren cu japca din domeniul public, în urmă cu ceva timp, mai mulți enoriași și consi-lieri din Parohia Găvana IV susțineau că același preot paroh, Victor Pleșa, „distruge ce e făcut cu sacrifi cii” în bi-serică, în ciuda împotrivirilor acestora. Nemulțumirile iscate în Casa Domnului au ajuns și la urechile arhiepiscopului Calinic.

Mai mulți enoriași de la Biserica „Sfi ntele Femei Mironosițe” din cartierul Găvana II sunt nemulțumiți de schimbările pe care le aduce preotul paroh bisericii.

Gheorghe Calea (54 ani), consilier pa-rohial, este unul dintre ei. „Îmi doresc să lase biserica așa cum a fost sau să repare ce s-a stricat, dar să nu distrugă ce s-a făcut. Să nu calce în picioare ce e făcut. Acesta e mesajul nostru. Poate să construiască orice, dar să nu distrugă ce e făcut bun”.

Cea mai recentă nemulțumire a acestor oameni este legată de înlocuirea mozaicului din biserică cu plăci ceramice, operațiune executată de curând. Încă de anul trecut se urmărea acest lucru, dar mai mulți enoriași s-au împotrivit. Mozaicul, spune Gheor-ghe Calea, a fost realizat într-un timp în-delungat și este unul valoros, la care s-a trudit mult. Dorința acestor enoriași era ca lucrarea de artă, mozaicul de pe podeaua bisericii, să nu fi e distrusă.

Enoriașii au și alte nemulțumiri: demo-larea scării interioare, înlocuirea instalației electrice și schimbarea gardului inițial cu unul din beton și fi er forjat.

„Banul celui care a depus efort ani de zile e călcat în picioare”

„Am încercat să trimitem un memoriu la Episcopie. La Protoiere a zis că îl trimi-te, dar nu s-a întâmplat așa. Cum a ajuns, așa a rămas. Totul e controlat. Nu poți să faci nimic. N-ai cu ce să te lupți. Banul ce-lui care a depus efort ani de zile e călcat în picioare. (…) Femeile bătrâne plângeau când au auzit că scoate mozaicul. Nu s-a ținut cont de femeile care au lucrat la acel mozaic. Ele îmi spuneau că aveau sânge pe mâini când lucrau până noaptea târziu la realizarea acelui mozaic. E de nedescris is-toricul bisericii, iar acum s-a spoit cu mize-rie pe arhitectura de acolo... Un monument construit atât de bine, cu gust și cu migală și sacrifi ciu (biserica, n.red.)”, mai spune Gheorghe Calea.

Tot consilierul parohial Gheorghe Calea se arată nemulțumit de faptul că gardul vechi al bisericii, un gard viu, a fost schim-bat cu unul din beton și țeavă. „Știu ca s-a inundat biserica pentru ca i-au turnat be-ton gardului. Biserica e pusă într-un suport care acumulează apă, iar apa aceea trebuia să fi e eliminată în exterior, în parc. De ace-ea a fost gard-viu. E pusă pe deal biserica, iar toată acea apă a înecat beciul bisericii, pentru că n-au lăsat drenuri prin gard”, adaugă același enoriaș.

Între timp, mozaicul a fost schimbat cu plăci de granit donate. L-am contactat pe

arhiepiscopul Calinic, care nu a vrut să co-menteze situația bisericii din Gavana, dar ne-a facilitat legătura cu parohul Victor Pleșa.

Preotul paroh Victor Pleșa: „Nu m-am abătut de la aprobarea care mi s-a dat”

„În urma incendiului de la «Colectiv», din 2016, am demarat întreaga procedu-ră pentru autorizarea ISU. Am descoperit două inadvertențe, una era legată de scara interioară și a doua de sistemul electric al bisericii. Când s-a construit biserica și s-a făcut sistemul electric al acesteia, o parte dintre fi re traversau podeaua, pe sub mo-zaic, ceea ce nu este conform. Pentru a nu se sparge pereții, s-a găsit soluția tehnică de a se pune prin spate lambriurile, ca să

putem face partea electrică. Automat, elec-tricul din pardoseală a trebuit desfi nțat. În momentul acela s-a mai degradat o parte din pardoseală, e adevărat, nu foarte mult. Pe lungimea pardoselii exista o crăpătu-ră principală, care a fost cândva, înainte de a veni eu, umplută cu ciment. A venit Înaltpreasfi nțitul, un reprezentant de la Arhiepiscopie, au văzut, au constatat. Mo-zaicul era foarte crăpat, dar aceasta era cră-pătura principală care fusese umplută cu ciment și s-a luat decizia ca peste mozaic să se pardosească cu aceste plăci de granit, de un centimetru grosime. Întreaga lucrare este donația unor familii, făra a afecta bu-getul parohiei, nici nu aveam bani să facem această lucrare.

Pentru a primi avizarea ISU, ni s-a spus că trebuie să scoatem pe afară scara interioară care urcă la cor, să coboare oamenii de la

cor direct în pridvorul bisericii, să nu mai coboare în biserică. În caz de incendiu, să nu se creeze îmbulzeală. Am spart scara, totul a fost făcut cu proiect, cu avizări de la Primărie, cu aviz de la ISU. Când s-a de-molat scara, pardoseala s-a mai degradat, pentru că s-a spart cu picamerul. După aceea s-a refăcut podeaua. Nu puteam face podeaua înainte de a demola scara. Așa stau lucrurile. Am făcut consiliu, s-a discu-tat. Dintre toți consilierii, a fost o majori-tate de 9 pentru și 4 împotrivă. S-a luat în considerare majoritatea, ca în orice consi-liu. Nu se mai puteau reface aceste crăpă-turi, așa că s-a luat decizia să se acopere cu plăci de granit. De la Arhiepiscopie a venit o comisie, s-a constatat ca nu m-am abătut de la aprobarea care mi s-a dat pentru a în-cepe lucrarea”, spune parohul de la Biserica „Sfi ntele Femei Mironosițe”.

Enoriaşi revoltaţi! Parohul unei biserici din Piteşti, acuzat de distrugeri

Duminică, 6 ianuarie, în prezența a numeroși locui-tori din satul Geamăna, dar și invitați de seamă din conduce-rea județului, în frunte cu se-natorul Șerban Valeca și Dan Manu, președintele CJ Argeș, la fostul Camin Cultural din Gea-măna, cu binecuvântarea prea-cucernicilor părinți de la Biseri-ca „Înălțarea Domnului”, a fost inaugurată și sfi nțită cea de-a doua fântână de mare adâncime

din comuna Bradu, după cea din Bradu de Jos. Fântâna are o adâncime de 201 metri, apa a fost testată în laboratorul de spe-cialitate și este potabilă.

Pentru că asemenea proiecte s-au bucurat de o largă apreciere în rândul locuitorilor din Bra-du, Primăria intenționează ca anul acesta să foreze o fântână de mare adâncime și în Bradu de Sus, în dreptul Căminului Cul-tural. D.G.

A fost inaugurată a doua fântână de mare adâncime de la Bradu

Muncitori lucrând în interiorul bisericii

Tot preotul Victor Pleșa face lumină și în cazul controversatului gard, con-struit pe o parte din terenul care nu aparține în mod legal bisericii. În urmă cu 11 ani, Consiliul Local Pitești i-a atribuit Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelu-lui un teren de 800 mp, cu folosință gratuită pe 49 de ani, în vederea construi-rii Bisericii cu hramul „Sfi ntele Femei Mironosițe” din cartierul Găvana, adica biserica păstorită actualmente de Victor Pleșa. Între timp, preotul paroh Victor Pleșa a construit un gard nou, însă o parte din gard nu este pe suprafața atribui-tă de Consiliul Local. În 2018, Victor Pleșa, paroh al Parohiei Găvana IV, a soli-citat darea în folosință a acelui teren, de 350 mp, solicitare care i-a fost respinsă.În luna octombrie, consilierul local PNL Narcis Sofi anu îl acuza pe preotul Pleșa că a construit gardul pe un teren care nu aparținea în mod legal bisericii. Preotul Pleșa spune însă că nu știa de această neregulă.

În octombrie 2018, în cadrul unei ședințe de consiliu local s-a prezentat situația te-renului pe care e construită biserica, iar consilierii locali s-au opus atribuirii suprafeței de 350 mp parohiei, unii dintre ei chiar au cerut demolarea centrului cultural care e construit pe această suprafață.

Părintele Victor Pleșa spune ca ar fi împotrivă dacă s-ar dărâma clădirea din curtea bisericii și ne spune utilitatea acesteia: „Din 2015, în septembrie, aici s-a înfi ințat Centrul Cultural „Sfânta Maria Magdalena”. Avem patru voluntari, profesori de matematică, română, limbi străine (franceză și engleză) și o doamnă profesoară de pictură care acordă meditații gratuite sâmbăta, între 9.30 și 13.30. Anul acesta avem înscriși 27 de copii”, adaugă preotul Victor Pleșa.

Material realizat de Mari Tudor

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1277 (9 -15 ianuarie 2019)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Tel.: 0248/22.23.22

Anul 2018 poate fi catalo-gat drept cel mai bun an al administrației publice a comu-nei Teiu, în special din punct de vedere al proiectelor realizate. Obiectivele realizate în 2018 au fost, astfel: asfaltarea DC 100 Teiu-Mozacu, în lungime de 4,2 km, cu amenajarea șanțurilor și asfaltarea intrărilor laterale; achiziționarea unei autobascu-lante Renault pentru Serviciul de Gospodărire Comunală, proiect derulat cu fi nanțare europeană în valoare de 53.000 euro; reali-zarea unui parc cu loc de joacă în centrul comunei; reabilitarea și pietruirea drumurilor locale; modernizarea iluminatului pu-blic; salubrizarea zonei cimi-tirului prin defrișarea vegetației uscate.

Pe data de 19 octombrie 2018 a avut loc recepția fi nală a lu-crărilor de asfaltare a DC 100 Teiu-Mozacu, investiție derula-tă cu fonduri guvernamentale, prin PNDL 2. Au fost asfaltați 4,2 km de drum comunal, în proiect fi ind incluse și realizarea șanțurilor, amenajarea terasa-mentelor și asfaltarea a 25 metri în lateral la fi ecare intrare, 14 la număr pe acest drum comunal. Este un proiect important pen-tru cetățenii comunei Teiu, care se pot bucura de acum înainte de un drum modernizat, o cale de acces care asigură legătura cu DJ 508. Pe de altă parte, conducerea administrației publice locale s-a ocupat începând din luna octom-brie și de realizarea pregătirilor pentru sezonul rece.

Au fost pietruite ulițele laterale, s-a făcut aprovizionarea cu lemne

și material antiderapant și au fost puse la punct utilajele ce urmează a fi folosite la deszăpezire. La fel de important este și că autoritățile comunei Teiu au reușit să accese-ze fonduri europene pentru do-tarea Serviciului de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei. Astfel, până la sfârșitul anului, pe baza unui proiect fi nanțat cu bani europeni în cadrul GAL, administrația publică locală va achiziționa o autobasculantă des-tinată unei game largi de lucrări de gospodărire locală. Pentru anul viitor, conducerea Primăriei Teiu are în vedere accesarea fon-durilor necesare pentru realizarea proiectului de introducere a ca-nalizării în comună.

Asfaltări prin PNDLNici cultura nu a fost uitată,

mai ales că 2018 a fost anul în care România a celebrat Centena-rul. În luna noiembrie 2018, co-munitatea din Teiu a participat, cu mic, cu mare, la un eveniment memorabil organizat de Primărie și Consiliul Local, împreună cu autoritățile județene. Manifesta-rea a fost dedicată Anului Cente-nar, constituind un prilej de evo-care a celui mai glorios moment din istoria neamului, Marea Uni-re, dar și de comemorare a eroilor Primului Război Mondial. Au participat conducerea Consiliu-lui Județean, a Prefecturii Argeș, a Muzeului Județean și Centrului Cultural Județean. Pentru co-munitatea teiană, această mani-festare a reprezintat un bun prilej de aducere aminte a sacrifi ciului făcut de strămoși pentru neam și țară. „Suntem încrezători că

cetățenii acestei localități sunt demni urmași ai înaintașilor lor, prin faptele de zi cu zi și prin res-pectul pentru valorile noastre, pentru tradiții, pentru păstrarea identității naționale”, a rostit în deschiderea evenimentului pri-marul Florin Dumitru. Slujba religioasă în memoria celor care și-au dat viața pentru idealurile românești i-a emoționat atât pe localnici, cât și pe ofi cialități. Pri-marul din Teiu, Florin Dumitru, alături de președintele Consiliu-lui Județean Argeș, Dan Manu, au aprins fl acăra Centenarului și au depus coroane la Monumentul Eroilor. Cu același prilej, Primă-ria a omagiat și cuplurile care au împlinit anul acesta 50 de ani de căsnicie, iar elevii Școlii “Vladi-mir Streinu”, îmbrăcați în straie populare, au oferit oaspeților și localnicilor un program artistic divers și antrenant, din care nu au lipsit cântece patriotice. A fost, de asemenea, tăiată panglica inaugurală a investiției fi nanțate prin PNDL de asfaltare a DC 100 Teiu-Mozacu. ”Sunt foarte mulțumit de ceea ce am reușit să facem anul acesta. Anul 2018 a fost cel mai roditor, cel mai productiv an. Toate obiectivele propuse au fost realizate. De-sigur, cea mai mare realizare o constituie asfaltarea celor 4,2 km pe DC 100, drumul care face legătura cu DJ 508. Sperăm să primim sprijin din partea Consi-liului Județean pentru asigurarea cofi nanțării la proiectul de asfal-tare”, declară optimist, la început de an, primarul Florin Dumitru.

A.C.

Cu toate obiectivele propuse realizate, primarul Florin Dumitru de la Teiu spune: „Anul 2018 a fost cel mai roditor, cel mai productiv an!”

Centrul Cultural Pitești marchează împlinirea a 169 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu printr-o suită de manifestări cultural-edu-cative, organizate în colaborare cu asociații de profi l și promotori culturali.

Astfel, luni, 14 ianuarie, de la ora 12,00, va avea loc în Sala Ars Nova de la Casa Cărții medalionul cultural sub genericul „Mihai Eminescu - O stea pe cerul poeziei”, eveniment organizat în colaborare cu

Organizația Județeană Argeș „Basarab I” a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere și Cercul Militar Pitești.

Marți, 15 ianuarie, de la ora 15,00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții se va desfășura medalionul literar-muzical sub genericul „Ziua Culturii Naționale”, eveniment organizat în colaborare cu Liga Scriitori-lor Români - Filiala Argeș.

D.G.

Evenimente speciale dedicate lui Mihai Eminescu la Centrul Cultural Piteşti

Contribuabilii din Mioveni tre-buie să știe că impozitele și taxele aferente anului fi scal 2019 se pot plăti în două rate egale, până la 31 martie inclusiv și 30 septem-brie inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului datorat pentru întregul an fi scal 2019 de către persoanele fi zice până la 31 martie inclusiv se acordă o bonifi caţie de 10%, iar pentru persoanele juridice se acordă o bonifi cație de 5%.

Iată programul casieriilor: Luni, miercuri – între 08.00

și 16.00 Marți și joi – între 8.00 și

17.00 Vineri – între 8.00 și 15.45.

Informaţii suplimentare se pot obţine la numărul de telefon 0348/455.666 sau pe e-mail, la adresa taxemioveni@gmail.com.

D.G.

Contribuabilii din Mioveni care îşi achită taxele şi impozitele până pe 31 martie benefi ciază de o reducere de 10%

Plata prestaţiilor sociale pentru persoanele cu dizabilităţi se face de AJPIS din ianuarie

Având în vedere prevederile Ho-tărârii de Guvern nr. 1019 din 28.12.2018 privind aprobarea procedurii de preluare de către agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București, a perso-nalului cu atribuții în efectuarea plăților prestațiilor sociale pen-tru persoanele cu handicap de la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoa-relor municipiului București a procedurii de acordare a plăților, precum și situațiile de suspenda-re, modifi care, încetare a drep-tului la prestațiile sociale pentru persoanele cu handicap, precum și pentru modifi carea statu-tului propriu de organizare și funcționare a Agenției Naționale

pentru Plăți și Inspecție Socială, aprobat prin Hotărârea Guver-nului nr. 151/2012, informăm persoanele cu dizabilități de pe raza județului Argeș că, înce-pând cu luna ianuarie 2019, plata prestațiilor sociale nu va mai fi făcută de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș, competența re-venind Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Argeș.

Prin urmare, în luna ianu-arie 2019, efectuarea plăților prestațiilor sociale pentru per-soanele cu handicap din județul Argeș, aferente lunii decembrie 2018, se va face exclusiv de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Argeș.

M.S.

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1277 (9 -15 ianuarie 2019)

Vicele Apostoliceanu a luat la măsurat bitumul de pe podul peste Râul Doamnei și-i dă cu plus în buzunarul constructorului și cu minus în bugetul Primăriei.

Intrăm sigur în Cartea recordurilor, la cât asfalt lipsește de pe podul peste Râul Doam-nei. Cred că Bobi Marinescu a bătut până

și recordul lui Nenea...

Gabriela Zoană și Radu Vasilică, două dintre speranțele PSD Argeș eșuate în prea mult cash.

Un selfi e de adio, Radule, că am o presimțire rea! Că nu mai prind post de

europarlamentar anul ăsta, iar tu de deputat, la anul...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

LA MULŢI ANI!Opt personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 9-15 ianuarie

2019. Primul sărbătorit, pe 9 ianuarie, este profesorul Mihai Ghiţescu, colonel în re-zervă și veteran de război. Pe 10 ianuarie va închina o cupă de șampanie judecătoarea Aurelia Danciu, iar pe 12 ianuarie va da de băut Aurel Stoian, fostul șef al Gărzii Fi-nanciare Argeș. Pe 13 ianuarie vor primi felicitările cuvenite Ion Sănduloiu, directorul Serviciului Salvamont Argeș, Carmen Salub, directoarea Centrului Cultural Pitești și jurnalistul Edi Vasile. Pe 14 ianuarie se va afl a în centrul atenției avocatul Cătălin Gherzan, iar pe 15 ianuarie Alin Rainea, managerul de la Spider Holding. Tuturor sărbătoriților ”Jurnalul de Argeș” le urează ”La Mulți Ani!”.

Carmen Salub Ion Sănduloiu Cătălin Gherzan

De marți, 8 ianuarie, s-au pus în vânza-re abonamentele pentru a doua ediție a Stonebird, cel mai mare festival rock din mediul rural, ce se va desfășura între 9 și 11 august în comuna Corbi.

După cum ne-a declarat Mihai Capet (foto), unul dintre organizatorii festiva-lului, care a venit la redacția ”Jurnalul de Argeș”, prețul unui abonament pe trei zile pentru cei care îl achiziționează până pe 28 februarie (de pe site-ul ambilet.ro) este de doar 65 de lei. Pentru cei care cumpă-ră abonamente între 1 martie și 15 aprilie, prețul va fi de 85 lei, iar între 16 aprilie și 8 august prețul va fi de 100 lei. Cei care se hotărăsc să cumpere abonamente în ziua festivalului vor plăti 120 lei.

Ca noutăți față de ediția de anul trecut, în acest an la Stonebird vor fi două scene. Va fi și un loc de joacă pentru copii, plus un miniparc de aventuri. Va fi organizat, de asemenea, un cros umanitar, contra unei taxe simbolice.

”Aș vrea să precizez că și în acest an Pri-măria Corbi susține festivalul Stonebird. Am găsit o deschidere fantastică la prima-rul de la Corbi”, mai spune Mihai Capet.

Legat de trupele care vor concerta la Sto-nebird în acest an, trei dintre formațiile ce au cântat în 2018 și au avut mare succes vor reveni la Corbi. Este vorba de Alex Ca-lancea Band, ZOB și Th e Rock - cea mai bună trupă-tribut AC/DC din Europa. Va

fi prezent în premieră la Stonebird îndrăgi-tul Cristi Minculescu, împreună cu trupa ”Bună seara, prieteni”. Tot la Stonebird va concerta și trupa Bucovina.

În săptămânile următoare vor fi anunțate și numele altor trupe de top ce vor concerta la Festivalul Stonebird de la Corbi.

Reamintim că la prima ediție a Stonebird, organizată între 10 și 12 august 2018, au fost prezenți peste 4.000 de fani din țară și de peste hotare, iar capul de afi ș al festi-valului a fost Dave Evans, primul solist al legendarei trupe AC/DC.

Denis Grigorescu

S-au pus în vânzare abonamentele pentru Festivalul rock Stonebird