evolutia sistemului vizual

5/24/2018 Evolutia sistemului vizual

1/6

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOVFacultatea de Design de Produs i Mediu

Master: Sisteme Mecatronice pentru Industrie i Medicin

EVOLUIA ANATOMIC A SISTEMULUI VIZUAL PNLA APTE ANI

Masterand: Petric Dana

Grupa: 171222


2/6

2

Evoluia anatomic a sistemului vizual pn la apte ani

Vederea contribuie foarte mult la percepia unui copil despre lume. Copilul trebuie sfie capabil s vad, 85% din procesul de nvare al unui copil fiind determinat de abilitatealui de a vedea. Capacitatea de a vedea bine lumea nconjuratoare este foarte importanta

pentru copil. Cel mai important lucru pentru cel mic este ca sistemul vizual s evolueze nmod corect.

n perioada intrauterin ochii ncep s se dezvolte nca de la dou sptamani. nurmatoarele patru sptamani se formeaz structura majora a ochiului. n acest timp ochiulfatului este deosebit de vulnerabil. De exemplu, dac mama consum droguri sau devineinfectatcu pojar, ochiul poate suferi malformaii sau deteriorare. Pe parcursul ultimelorapte luni de sarcin ochiul continu s creasc i s se maturizeze, i se formeaz legaturanervoas, ochi-creier,ceea ce nseamn c se dezvoltnervul optic.

Dezvolterea globului ocular ncepe cu ziua 22 prin apariia a dou anturi la nivelulprozencefalului. Acestea se adncesc i apar veziculele optice care intr n contact cuectodermul. Vezicula optic sufer un proces de invaginare rezultnd o structur numit cupa

optic. Aceasta prezint un perete intern i unul extern separate prin spaiul intraretinian. npartea inferioar invaginaia cupei optice formeaza fisura coroidiana prin care ptrunde arterahialoidian. Ulterior aceast fisur dispare astfelncat marginea continu a cupei opticecontureazlocul viitoarei pupile. Dac aceast fisur persistapare colobomul irian subforma unei fante ce se poate extinde prin corpul ciliar i coroid pnla nervul optic.Contactul veziculei optice cu ectodermul induce o ngroare a acestuia numitplacodacristalunului care prin invaginare se transform n vezicula cristalinului. Celulele peretelui

posterior al acesteia se alungesc spre anterior formnd fibrele cristaliniene, care ajung laperetele anterior al veziculei. Apariia granulelor pigmentare n peretele extern al cupei opticeva da natere epiteliului pigmentar retinian. Spaiul intraretinian dispare i n peretele intern

al cupei optice se difereniazstratul celuleleor fotorecept

oare i stratul celulelor neuronale.

Axonii acestora formeazun strat fibros din care se diferntiazfibrele nervului optic carestrbat pediculul optic ce leaga cupa optic de prozencefal. Pediculul conine o parte a arterei


3/6

3

hialoidiene care devine artera central retinian. n spaiul dintre ectodermul de suprafa icupa opticcelulele mezenchimale se difereniaz n muchii pupilei, muchiul ciliar izonula lui Zinn.

Mezenchimul care nconjoar vezica optic evoluaz n doustraturi: unul intern dincare apare coroida i unul extern din care de formeazsclera. Mezenchimul care participla

formarea polului anterior al ochiului este clivat prin vacuolizare. Acest spaiu va devenicamera anterioara ochiului. Stratul mezenchimal situat n exteriorul viitoarei camereanterioare se difereniaz n stroma cornean acoperitla exterior de celule ectodermale (dincare apar celulele epiteliului cornean). Stratul mezenchimal situat profund de cameraantarioar formeaz membrana irido-pupilar care centralsufer un proces de apoptoz ce vada natere orificiului pupilar. Din mezenchimul interiorului cupei optice apar vaselehialoidiene i corpul vitros.

La natere ochii unui copil par foarte mari, ei avnd deja 75% din dimensiuneaochiului unui adult. Nou-nascutul trebuie examinat pentru excluderea prezenei uneieventuale cateracte congenitale sau a altor afeciuni neonatale. Dei rare, acestea necesitinvestigaii, depistarea i tratarea lor precoce ducnd la minimizarea impactului asupra

dezvoltrii vederii nou-nscutului.Conjunctivitele neonatale determinate de o infecie bacterian sau viral, determinate

de germeni aflai n tractul genital al mamei pot fi foarte grave, ele trebuind sa fierecunoscute si tratate prompt. Cei mai frecventi agenti bacterieni intalniti, care pot producegrave afectri ale ochilor, sunt gonococul i clamidiile. Profilaxia lor se face prinadministrarea, n primele minute dup natere, a picturilor cu nitrat de argint.

La natere, bebeluul nu poate percepe culorile, datorit dezvoltrii incomplete acilor nervoase ce transmit informaia vizual. Vederea nou-nascutului este doar n alb, negrui nuane de gri. De asemeni, nounascutul nu poate acomoda, nu poate focaliza pe obiecteapropiate, incluznd faa prinilor.

n prima luna de viaochii nou-nscutului nu sunt foarte sensibili la lumin.Cantitatea de lumina necesar pentru a deveni vizibilochilor unui nou-nascut este de 50 deori mai mare dect cea necesar ochiului adult. Faptul c bebeluul nu reacioneaz laaprinderea unei lumini n camera la aceast vrstnu este anormal.

Nou-nascutul este capabil s recunoascchipul mamei pe baza contrastului dintrelinia feei i mediul. S-a dovedit c aceast preferchipul mamei, celui al altor persoane, nspecial asociat pstrarii modului de aranjare a parului, schimbarea coafurii ducnd la anulareaacestei preferine.

Tot n prima lun de via, mai exact, chiar la o sptamana dup natere, nou-nscutulncepe s perceap culorile rou, portocaliu, galben, verde. Culorile albastru i violet sunt

achiziii vizuale mai tardive, culoarea albastr avnd lungimea de und mai sczut i maipuin fotoreceproti n retina uman.Aliniamentul axelor oculare este destul de instabil la natere, devierea unui ochi fiind

frecventa la nou-nascui n primele 3 luni de viaa. n jurul vrstei de 4 luni totui aceasta sestabilizeaz, persistena deviaiei dup aceast vrst necesitnd un consult oftalmologic frntarziere.

n lunile 2 si 3 de viasistemul vizual al nou-nscutului se dezvolt major. Acuitatevizual crete iar coordonarea micrilor binoculare se mbunatete. Ochii bebeluuluincep s urmareasc obiectele n micare i scaute lucrurile pe care le vede. Recunoaterea

persoanelor cunoscute devine posibil, nou-nscutul percepnd acum trsaturile feeiforma

nasului, gurii. O camer luminoas, vesel, decorata cu multe culori i forme, stimuleazdezvoltarea vederii.


4/6

4

n acest stadiu de dezvoltare micarile conjugate ale ochilor pentru fixarea unei tintei crete sensibilitatea retiniana la luminla varsta de 3 luni pargul de detacie al luminiiscade la o valoare de doar 10 ori cea a adultului, astfel nct pentru orele de somn devinenecesarstingerea becului.

n lunile 4-6 de viata dezvoltarea este foarte rapid, acuitatea vizual crescnd de la0,05 la natere la 0,8 la ase luni. Percepia culorilor devine similar celei a adultului,cuprinznd ntreaga paleta de culori. Percepia spaiala- aprecierea distanei la care un obiecteste situat precum i coordonarea ochi-mini se mbunatesc, permitnd localizarea iridicarea rapid a unui obiect precum i ducerea acestuia la gur. La vrsta de 6 luni esteindicat primul consult oftalmologic n vederea testrii acuitaii vizuale, alinierii corecte aaxelor oculare sau a depistrii unei eventuale cataracte sau a altor afeciuni congenitale.


5/6

5

Lunile 7-12 reprezint o perioada important a dezvoltrii, sugarul nvatnd s-icoordoneze vederea cu micarile corpului.Apreciaz mai exact distanele, fiind mai abil n aapuca i ridica obiecte. Fiind perioada n care ncepe sexploreze spatiul este i momentul n

care o serie de acceidente se pot ntampla, cu posibila implicare ocular. Tot acum irisulncepe s-i schimbe culoarea; culoarea albastr a acestuia, prezent la natere se datoreazfaptului c, iniial, pigmenii irieni bruni sunt incompleti dezvoltai. Treptat, irisul producemai mult pigment brun care va schimba culoarea ochilor din albastru in maron, verde sau gri.

La optsprezece luni, funciile vizuale sunt dezvoltate chiar dac lipsete nca o parte aacuitii vizuale (0,4 la 0,6). Culorile puterniceumbrele ncnu pot fi bine distinse.

ntre 3 i 6 ani, copiii deja i-au atins funciile vizuale depline.

Semnele care ar trebui sa ngrijoreze- pupila albpoate indica prezenta unei cataracte congenitale sau a unei alte

formatiuni ce obstructioneaza axul vizual; risc crescut de ambliopie, necesita

prezentare de urgenta;- sensibilitate crescut la luminsemn al unei presiuni intraoculare crescute;- lacrimare excesivcanal lacrimal obstructionat;- unul sau ambii ochi continu s devieze chiar dup vrsta de 4 lunistrabism, risc de

ambliopie;- ochi rou, cu secreiisemn de infectie oculara;

Apariia oricruia dintre aceste simptome indica necesitatea prezentarii imediate la unconsult oftalmologic pediatric.

n timpul primilor doi ani de viata, nervul optic, functia vizuala si structurile internecontinua sa se dezvolte.

Dezvoltarea progresiv a ochiului i a tuturor funciilor vizuale (incluzand

coordonarea creierului si chilor) are loc in primii 6 ani de viata.Vederea se formeaza in primii 8-10 ani de viata. In aceasta perioada, exista din pacare

pericolul dezvoltarii diferitelor tulburari de vedere, pe care e bine sa le depistezi din timp.

Cele mai frecvente tulburri de vedere sunt:Strabismul apare atunci cand axele globilor oculari nu sunt paralele intre ele, astfel

incat ochii (unul sau ambii) sunt deviati fie spre nas (strabism convergent), fie spre ureche(strabism divergent).

Cel mai adesea apare in copilarie, mai este numit si ochi incrucisati. Copiii care austrabism pot fi usor diagnosticati doar prin simpla observare a pozitiei globilor oculari.

Strabismul poate apare in primele luni dupa nastere (congenital) sau in jurul varstei de 3ani(datorat hipermetropiei). Este posibil ca strabismul sa se datoreze si altor cauze cum sunt:cataracta, prezenta unei tumori oculare. In aceste cazuri tratamentul chirurgical trebuie sa fiefacut de urgenta.

Copiii cu strabism se pot plange de urmatoarele simptome:- vedere incetosata;- oboseala ochilor;- sensibilitate la lumina puternica;- vedere dubla (aceasta apare de obicei la debutul strabismului).

Ambliopia numita si ochiul lenes, debuteaza de obicei cand un ochi nu este folosit

suficient pentru ca sistemul vizual din creier sa se dezvolte corespunzator. Practic, apareca urmare a unui strabism sau a valorilor inegale de refractie la ambii ochi. Creierul


6/6

6

ignora imaginile de la nivelul ochiului strabic si foloseste numai cele formate in ochiulsanatos, ceea ce determina o vedere nesatisfacatoare. Ambliopia de obicei afecteazanumai un ochi, dar poate apare si la ambii ochi. Copiii pot dezvolta ambliopie de lanastere pana in jurul varstei de 7 ani. Un copil cu ambliopie poate sa nu realizeze cafoloseste un singur ochi. Ignorarea imaginii din ochiul afectat este o reactie inconstienta

pe care copilul nu o poate controla.Semnele care pot indica ambliopia sau o afectiune care creste riscul pentru ambliopie

sunt:- ochii nu se misca simultan in aceeasi directie;- ochii nu fixeaza acelasi punct;- plans sau durere cand un ochi este acoperit;- o leziune opaca la nivelul corneei;- o pleoapa care cade si acopera ochiul aproape in totalitate.

Parintii pot sa nu observe daca copilul prezinta tulburari de vedere. Deseori pot sa uapara semne ingrijoratoare si copiii sa nu se planga de o vedere slaba. Esterecomandat consultul oftalmologic al copiilor inaite de inceperea scolii.

HipermetropiaCopilul vede bine la distanta, dar cu efort de acomodare pentru aproape.Simptome:

- dureri de cap;- ochi rosii;- oboseala anormala;- hiperactivitate.

Miopia

Copilul vede prost la distanta, se plange ca nu vede la televizor, nu vede mingea, sautabla, la scoala. Prefera activitatiile la care utilizeaza vederea de aproape.

AstigmatismulEste o boala oftalmologica manifestata printr-o deformare de cornee care atrage dupa

sine o refractie defectuoasa a razei de lumina in globul ocular. Practic, vederea copilului esteneclara, contrastul intre directiile verticale, orizontale si oblice nefiind clar perceputa. Incazul astigmatismului razele de lumina alba care sosesc la ochi sub forma de raze paralele vorsuferi un proces intens si inegal de refractie, cu cat aceasta refractie diferetiata va fi mai mare,cu atat se considera astigmatismul mai grav. La om ochiul cu un astigmatism de pana la 0.50dioptrii este considerat normal.

ConcluziiCu ct mai devreme se ncepe soluionarea problemelor de vedere, cu att mai multe

anse apar pentru a obine un rezultat mai bun n tratament. Sistemul vizual n copilrie estefoarte flexibil i mai uor de influenat, este mult mai susceptibil dect la aduli. n copilarieeste cel mai uor de a trata conservativ majoritatea patologiilor oculare fr a recurge laintervenii chirurgicale. Cu toate acestea, acest lucru necesit un diagnostic i tratamenttimpuriu.

evolutia sistemului vizual

Documents