evolutia coop de consum

7/21/2019 Evolutia Coop de Consum

http://slidepdf.com/reader/full/evolutia-coop-de-consum 1/5

359

ANALIZA REGLEMENTĂRILOR PRIVIND NATURA JURIDICĂ A

COOPERATIVELOR DE CONSUM

Furtuna Daniela, drd., asist. univ.,

Universitatea de Stat din Moldova

Lazur Maria, drd., asist. univ.,

Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova

This article is about cooperative values, which are self-help, self-responsability, democracy

and equality, equity and solidarity,and the types of cooperatives: Consumer cooperative, Produc-

tion cooperative, Business cooperative.Also this article reect judicial regulation of cooperatives

in the R.Moldova.

Key words: Cooperative, Consumer Cooperative, Production cooperative, Business coope-

rative, low, legislation.

Istoria apariţiei şi dezvoltării societăţilor cooperatiste este bogată şi interesantă, dar puţincercetată atît în plan teoretic, cît şi practic. Lucrarea dată vine să acopere acest gol, întrucît acesteaau adus o contribuţie însemnată la îmbunătaţirea vieţii materiale a întregii societăţi.

Scopul acestei lucrări este de a studia aspectele teoretico-legale ale cooperativelor de con-

sum ca forme de organizare juridică a activităţii de întreprinzător.Societăţile cooperatiste reprezintă o forţa motrice capabilă să introducă în organizarea eco-

nomică a societăţii un regim nou şi o ordine nouă în circulaţia mărfurilor, care are ca scop sati-sfacerea necesităţilor consumatorilor. Aîndu-se în plină restructurare, societăţile cooperatiste dinRepublica Moldova se confruntă cu multiple dicultăţi atît de ordin economic, cît şi organizaţional.Pentru depăşirea acestora se elaborează noi modalităţi de gospodărire, de organizare şi dirijare.

Forma respectivă de asociere s-a nascut încă în secolul trecut. Prima cooperativă a fost în-inţată, în anul 1844, în Anglia, după care s-au creat şi altele. În Franţa s-au fondat cooperativele de

producţie, care îţi propuneau să efectuieze în comun lucrări de construcţie sau să achiziţioneze dife-

rite tipuri de produse pe care urmau să le vîndă, iar beneciile rezultate să e împărţite între asoci-aţi.1

4 În Germania, pe la mijlocul sec. al XIX-lea, meşteşugarii şi gospodăriile ţărăneşti se asociau încooperative pentru a obţine o serie de priorităţi asemenea întreprinderilor mari.2 5 Scopul constituiriiacestora erau diverse, tendinţa de autoajutorare şi autogestiune poate identicată cu un carac-ter specic tuturor cooperativelor, date ind conlucrarea şi colaborarea responsabilă a membriloracestora. Determinarea în lege a principalului scop a cooperativei ca sprijin al membrilor săi este ogaranţie a faptului că ea nu va urmări propriul scop, ci va acţiona numai în interesul acestora.36

Prima cooperativă apărută în Chişinău datează cu circa 150 de ani în urmă, care reprezentavoinţa cetăţenilor orientată spre soluţionarea problemelor aprovizionării cu mărfuri.

1 Vonica Romul Petru. Dreptul societăţilor comerciale. Bucureşti Lumina Lex, 2000, p.483.2 Braun Martin Основы немецкого торгового и хозяйственного права. Издательство ВЕК, Москва, 1995, p.543 Nicolae Roşca. Sergiu Baieş. Dreptul afacerilor. Ediţia 3. Chişinău 2011, p.435.



360

Apariţia şi dezvoltarea cooperativelor de consum în R.Moldova poate analizată prin evi-denţierea următoarelor etape4

7: prima etapă demarează cu fondarea în 1868 în or.Chişinău a primei societăţi de consum şi1.se încheie concomitent cu apariţia în 1898 a primei cooperative săteşti;a doua etapă include anii 1898-1917, caracterizându-se prin constituirea în masa a coopera-2.

tivelor de consum în tot ţinutul Basarabiei;a treia etapă începe din martie 1918 şi se caracterizează prin creşterea continua a coopera-3.tivelor atât în Basarabia, cît şi în stânga Nistrului. Ea se încheie în 1940;a patra perioadă cuprinde anii de război 1941-1944.4.a cincia etapă cuprinde anii 1944-1990, caracterizîndu-se prin restabilirea reţelei sistemului5.cooperatist şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale.a şasea etapă începe cu anii 1990 şi durează până în prezent.6.Aşadar, la apariţia cooperativelor un rol important l-a avut munca în comun. În trecut, în

ţările sistemului socialist erau răspîndite cooperativele agricole, în care ţăranii îşi aduceau în coo- perativă pămîntul, munca o prestau în comun, iar cîştigurile (recoltele de ceriale, fructele, legumele

etc.) le împărţeau între ei.Potrivit unor opinii, cooperativa de consum din Republica Moldova este una din cele mai

nerentabile structuri economice, o moştenire a fostului sistem sovietic. Cea mai răspîndită coopera-tivă de consum ind „MOOLDCOOP”. Ea se ocupă cu colectarea şi vînzarea produselor agricole,iar veniturile sunt mici5

8.În legătura cu aceasta, este întîlnită şi opinia potrivit căreia adevăratele cooperative sunt

numai cele de întreprinzător, pe cînd celelalte cooperative nu se deosebesc cu nimic de societăţilecomerciale, indcă la fel urmăresc obţinerea de prot şi împărţirii lui între membri6

9.Reglementarea juridică a cooperativelor o găsim în Codul Civil7

10, la art.55-105, 171-178, de

Legea nr.1252-XIV/2000 privind Cooperaţia de consum8

11

, Legea nr.73/2001 privind cooperativelede întreprinzător 9 12, Legea nr.107/2002 privind cooperativele de producţie10. 13

Potrivit legislaţiei civile, Codul Civil al R.M., art. 171, cooperativa este o asociaţie benevolăde persoane zice şi juridice, organizată pe principii corporative în scopul favorizării şi garantării,

prin acţiunile comune ale membrilor săi, intereselor lor economice şi altor interese legale.Legea Cooperaţiei de consum nr.1252/2000 deneşte cooperativa de consum ca ind

persoana juridică, formată prin voinţa a cel puţin şapte persoane zice, exprimată în statut, în careaceştia convin să desfăşoare în comun activităţi economice pentru satisfacerea intereselor şi nece-sităţii lor de de consum. Din deniţia legală rezultă că cooperativa de consum corespunde caracte-risticilor unei persoane juridice fără scop lucrativ, prin urmare, este o organizaţie necomercială.

Doctrina juridică autohtonă nu deneşte cooperativa de consum, dar în baza prevederilorlegale putem deni cooperativa de consum ca acea formă de organizare juridică a activităţii deîntreprinzător constituită pe baza deplinei încrederi de cel puţin şapte persoane zice, care pun încomun anumite bunuri pentru a desfăşura o activitate comercială în vederea satisfacerii intereselorşi necesităţilor membrilor săi.4 P.Dubalari, Anatolie Dudnic şi alţii „Cooperaţia de consum din R. Moldova”, trecut, prezent şi viitor. Chişinău 1999, p.3.5 Alexandru Cuzneţov. Iurie Mihalache şi alţii. Dreptul afacerilor. Chişinău 2011, p. 223.6 Nicolae Roşca. Sergiu Baieş. Dreptul afacerilor. Ediţia 3. Chişinău 2011, p.436.7 Monitorul ocial al Republicii Moldova, 2002, nr.82-86.8 Idem, 2000, nr. 154 -156.9 Idem, 2001, nr.49 – 50.10 Idem, 2002, nr.71-73.



361

În R.Moldova cooperativa de consum este una dintre puţinele asocieri de persoanele zice,care are ca scop principal nu obţinerea protului maxim, ci satisfacerea necesităţilor materiale şispirituale ale asociaţilor săi, cu condiţia restituirii cheltuielilor suportate.

Pornind de la deniţia dată, putem evidenţia următoarele particularităţi ale cooperativei deconsum:

este o persoană juridică cu scop nelucrativ – persoanele care au fondat cooperativa au ca scop-

acordarea unui ajutor reciproc la desfăşurarea activităţii de întreprinzător;se constituie şi activează cu cel puţin 7 membri, persoane zice, numiţi membri cooperatori, ne--

ind stabilit un număr maxim de membri. Această cerinţă este prevăzută de Legea cooperaţieide consum nr. 1252 din 2000. Daca numărul membrilor se întîmplă să scadă, atunci cooperativatrebuie cît mai urgent să găsească alţi membri sau să se lichideze. Vîrsta minimă a persoaneizice este de 16 ani.;membrii cooperativei răspund pentru obligaţiile acesteia în limita părţilor sociale subscrise şi-

depuse;

capitalul social este variabil ind divizat în părţi sociale;-

are un patrimoniu propriu, care poate alcătuit din mijloace băneşti, bunuri transmise de mem--

brii fondatori, venituri, donaţii, credite, împrumuturi şi alte valori materiale; poate practica orice activitate de întreprinzător, cu excepţia celor interzise de lege, sau a celor-

care sunt monopol de stat. Cooperativele pot activa în toate ramurile economiei naţionale,domeniul de activitate ind diferit: a)comerţul cu amănuntul; b)alimentaţia publică; c)achi-ziţionarea produselor agricole şi de altă natură; d)producerea mărfurilor de larg consum, e)activitatea de asigurare hotelieră, turism intern şi extern, prestarea de alte servicii; f)activitateainvestiţională; g)îninţarea de instituţii medicale, balnio-climaterice; h)acţiuni cultural-educa-

tive, sportive, ştiinţice, tehnice; i)promovarea relaţiilor economice cu cooperativele din altestate, j)exportul şi importul de mărfuri, produse şi servicii ş.a.

Cooperativele de producţie şi întreprinzător, ca instituţie juridică, au scopul de a obţine prot sau de a realiza economii de către membrii săi, un element determinant ind contribuţiacooperativei la ecientizarea activităţii economice a tuturor membrilor, pe cînd scopul primordialal cooperativei de consum nu este obţinerea protului şi împărţirea lui, ci satisfacerea intereselormembrilor cooperatori.

Cooperativa de consum poate atribuită organizaţiilor care sunt controlate sau gestionateîn totalitate de membrii săi, deosebidu-se de societăţile de capitaluri în care vericarea se face de

obicei de către investitori şi în care toate normele ce reglementatează activitatea sînt orientate spreatragerea şi protejarea capitalului lor şi asigurarea dreptului la control. În cooperativele de consumdrepturile şi obligaţiile membrilor cooperatori sunt orientate la personalitatea de membru, dar nu la

partea sa subscrisă în capitalul social.Esenţa cooperativei de consum constă în faptul că, îndeplinind funcţii economice, furnizînd

mărfuri şi prestînd servicii membrilor săi, realizînd produsele acestora etc., cooperativa garanteazăşi asigură un statut special ecărui membru. Înainte de toate, membrul cooperator se prezintă ca

proprietarul cooperativei, ceia ce înseamnă că persoana care a participat la constituirea cooperstiveieste şi proprietarul ei, şi anume de acesta depinde existenţa de mai departe a cooperativei. Fiecare

membru trebuie să e cointeresat în activitatea prosperă a cooperativei exprimată în participareanemijlocită în activitatea acesteia, drept urmare bucurîndu-se de anumite avantaje.



362

Principiile ce stau la baza activităţii cooperativei de consum pot următoarele:Satisfacerea intereselor membrilor cooperativei- activitatea cooperativei trebuie sa mulţumeas-că membrii acesteia, în caz contrar membrii nu vor cointeresaţi a continua lucru în coopera-tivă şi ea se va destrăma.

Libera asociere membrul cooperativei poate intra şi ieşi benevol în/din cooperativă făra a

inuenţaţi de cineva. Intrarea în cooperativă se va efectua prin depunerea unei cereri, în care săindice numele şi prenumele, domiciliul, locul de muncă şi bunurile pe care le depune ca cotă de

participare în capitalul social al cooperativei. Calitatea de membru al cooperativei încetează încaz de : a) retragere din cooperativă; b)înstrăinare a cotei de participare; c)excludere din coo-

perativă; d) deces; e) reorganizare sau lichidare a cooperativei.Colaborării- membrii cooperativei se susţin reciproc şi colaborează între ei, cu parteneri econo-mici din ţară şi de peste hotare, realizîndu-se o dezvoltare continuă.

Publicităţii- membrii cooperativei pot dispune de orice informaţie în legătură cu activitatea co-operativei. Totuşi, in anumite situaţii organul de conducere poate hotărî ca unele informaţii sa

e ţinute în secret.Cooperativele de consum, ca subiecte a activităţii de întreprinzător, persoane juridice dis-

pun de următoarele elemente constitutive:Organizare proprie, care presupune structurarea din punct de vedere intern a cooperativei

astfel încît ea sa se prezinte în cadrul raporturilor juridice ca una singura. Pentru a exista, ea trebuie sa dispuna de structura internă proprie şi să aibă: atît organul său suprem, cît şi cel şi executiv.Potrivit art.33, alin.3 al Legii, cu privire la Cooperţia de Consum pentru cooperativa de consum,cu pînă la 300 de membri inclusiv, atributiile consiliului de administratie pot exercitate atît deadunarea generală, cît şi de biroul executiv, dacă prevederile statutare nu stipulează altceva.

Patrimoniul prin care se înţelege totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu caracter economic(Cod Civil, art.284, alin.1), pe care cooperativa de consum le are în mod distinct şi independent decele ale altor subiecte de drept, precum şi de cele ale membrilor cooperatori. Partrimoniul coope-rativei de consum este format din toatalitatea cotelor-parţi depuse de către membrii cooperatori laîninţarea acesteia.

Scopul propriu, este o parte componentă a voinţei, ce exprimă interesul ecărui membru,indicînd raţiunea de a participa la fondarea cooperativei de consum, acesta ind unul nelucrativorientat spre satisfacerea necesităţilor membrilor săi.

Răspunderea juridică proprie reprezintă un complex de drepturi şi obligaţii, care se nasc

din săvîrşirea de fapte ilicite, care duc la aplicarea forţei coercitive a statului, în scopul respectăriiordinii de drept. Formele răspunderii juridice sînt prevăzute de către legislaţia precum în vigoare,şi de literatura de specialitate sunt: raspunderea juridică civilă, penală, contravenţională, care larîndul lor vor aplicate şi în cazul încălcării normelor de drept de către cooperativele de consum.Cooperativa poartă răspundere pentru obligaţiile sale privind patrimoniul ce-i aparţine în modul şicondiţiile, prevăzute de lege, de alte acte legislative şi de statut. Statul nu poartă răspundere pentruobligaţiile cooperativei, iar cooperativa nu poartă răspundere pentru obligaţiile statului şi a mem-

brilor săi (organelor sale).Totodată, este necesar de menţionat că, potivit dispoziţiilor Legii cu privire la Cooperaţia de

consum, cooperativa răspunde pentru obligaţiile sale faţă de patrimoniul său, iar membrii coopera-tori poartă răspunere în limita părţilor sociale subscrise şi depuse (art.26, alin.3, al legii cu privirela Cooperaţia de consum). Membrii cooperativei poartă răspundere pentru obligaţiile acesteia în



363

limitele cotelor-părţi ale acestora în capitalul cooperativei, inclusiv partea nedepusă, iar în cazulcînd acestea nu sînt suciente, membrii cooperativei poartă răspundere pentru mărimea venituluisău anual în cooperativă.

Aceste elemente evidenţiază personalitatea juridică a cooperativei de consum, personalitatedobîndită o dată cu înregistrarea de stat11

14 la Camera Înregistrării de Stat în baza statutului, prin

aceasta se conferă cooperativelor posibilitatea de a titulare de drepturi şi obligaţii.Cooperativa de consum se deosebeşte de ceilalţi participanţi la circuitul civil prin elemente

proprii de individualizare: denumire, sediul, naţionalitate, emblemă, marcă, număr de identitate, poştă electronică, căsuţă poştală etc. Potrivit dispoziţiilor legale, cooperativa de consum poate aveao singură denumire, care să e scrisă în limba de stat, cu caractere latine, să nu conţină sintagmecare contravin prevederilor legale, morale, care ar induce în eroare cu privi-re la forma sa. Astfel,denumirea va conţine abreviata „CC” (adică „cooperativă de consum”) exemplu Cooperativa deconsum Consumcoop Targu Lapus, iar pe scurt CC Targu Lapus.

Modul de constituire, funcţionare şi lichidare a cooperativei de întreprinzător este regle-

mentat prin Legea nr.1252-XIV/2000 privind Cooperaţia de consum.Cooperativele dintr-o anumită localitate se pot asocia şi forma Uniuni Teritoriale. Dacă nu-

mărul cooperativelor ce exprimă dorinţa de a asocia este mai mare şi fac parte din localităţi diferite,atunci legea permite asocierea lor în Uniuni Centrale.

La etapa actuală cooperativele de consum se confruntă cu un şir de probleme de ordinorganizatoric, cît şi juridic rezolvarea acestora depinde de felul cum vor depăşite următoarelesarcini:

a) satisfacerea intereselor si necesitatilor membrilor cooperatori; b) crearea si dezvoltarea infrastructurii, extinderea cooperaţiei deconsum;

c) protecţia consumatorului; d) exercitarea de inuenţă asupra politicii de consum; e) alte sarcini, conform legislaţiei şi statutului ei.

În concluzie putem menţiona că paralel cu redresarea stării economice a cooperativelor vaspori şi dezvoltarea socială a membrilor săi, ce va contribui la conştientizarea menirii sociale aacestora, care la rândul lor vor duce la prosperarea societăţii.

Bibliografe:

1. Vonica Romul Petru. Dreptul societăţilor comerciale. Bucureşti , Lumina Lex, 2000.2. Braun Martin. Основынемецкоготоргового и хозяйственного права. Издательство ВЕК,Москва, 1995.3. NicolaeRoşca. SergiuBaieş. Dreptulafacerilor. Ediţia 3. Chişinău 2011.4. P.Dubalari, Anatolie Dudnic şi alţii „Cooperaţia de consum din R. Moldova”, trecut, prezent şiviitor. Chişinău 1999.5. Alexandru Cuzneţov. Iurie Mihalache şi alţii. Dreptul afacerilor. Chişinău 2011.

11 Procedura de înregistrare es efectuiază potrivit Legii cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi aîntreprinzătorilor individuali nr.220/2007

evolutia coop de consum

Documents