H O T Ă R Î R Ecu privire la aprobarea Programului Naţional

"Satul Moldovenesc" (2005-2015)

nr. 242 din 01.03.2005

Monitorul Oficial al R.Moldova, Ediţie specială din 17.05.2005

* * * Întru realizarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.2044-III din 15 octombrie

2004 "Privind declararea anului 2005 Anul Colectivităţilor Locale din Republica Moldova", orientat spre dezvoltarea social-economică a localităţilor din ţară, intensificarea activităţii obşteşti a populaţiei şi soluţionarea problemelor de importanţă vitală la nivel local, Guvernul

HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Programul Naţional "Satul Moldovenesc" 2005-2015 (se anexează). 2. Se numeşte Ministerul Economiei în calitate de coordonator al Programului Naţional

"Satul Moldovenesc" (2005-2015). 3. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale: vor elabora şi aproba planuri proprii de acţiuni pe termen mediu şi lung; vor prezenta Ministerului Economiei anual, pînă la 20 ianuarie, rapoarte anuale privind

mersul realizării Programului sus-menţionat. 4. Ministerul Economiei va prezenta anual, pînă la 1 februarie, informaţia generalizată

privind executarea Programului Naţional "Satul Moldovenesc" (2005-2015). 5. Autorităţile administraţie publice locale: vor prevedea în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale mijloace financiare pentru

realizarea Programului în cauză; vor colabora cu asociaţiile şi formaţiunile obşteşti la desfăşurarea acţiunilor de

implementare a Programului Naţional "Satul Moldovenesc" (2005-2015). 6. Controlul asupra realizării prezentei hotărîri se pune în sarcina ministrului economiei. PRIM-MINISTRU Vasile TARLEV

Contrasemnează: Ministrul economiei Marian LUPU Ministrul finanţelor Zinaida GRECIANÎI

Chişinău, 1 martie 2005. Nr.242.

C U P R I N S I. INTRODUCERE1.1. Necesitatea elaborării Programului Naţional „Satul Moldovenesc” (2005-2015) 1.2. Principiile elaborării şi implementării Programului Naţional „Satul Moldovenesc” 1.3. Caracteristica teritoriului naţional

II. OBIECTIVELE ŞI PRIORITĂŢILE PROGRAMULUI NAŢIONAL „SATUL MOLDOVENESC” (2005-2015)

III. POLITICI DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI A INFRASTRUCTURII RURALE 3.1. Agricultura 3.2. Silvicultura 3.3. Industria 3.4. Energetica 3.5. Transporturi şi comunicaţii 3.6. Infrastructura informaţională 3.7. Turismul rural. Diversificarea serviciilor turistice 3.8. Dezvoltarea antreprenoriatului. Întreprinderile mici şi mijlocii 3.9. Intensificarea proceselor investiţionale 3.10. Dezvoltarea comerţului. Cooperaţia de consum 3.11. Aprovizionarea cu apă potabilă şi canalizarea 3.12. Construcţia locuinţelor . 3.13. Dezvoltarea cercetărilor statistice în agricultură şi mediul rural 3.14. Suportul ştiinţific şi inovaţional al implementării Programului Naţional „Satul Moldovenesc”

(2005-2015) IV. DEZVOLTAREA SOCIALĂ 4.1. Piaţa muncii şi migraţiunea forţei de muncă 4.2. Politica salarială 4.3. Asigurarea şi asistenţa socială 4.4. Protecţia familiei şi copilului. Asigurarea egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi 4.5. Ocrotirea sănătăţii 4.6. Educaţia 4.7. Cultura, accesibilitatea la cultură, protejarea patrimoniului cultural 4.8. Politica de tineret, promovarea culturii fizice şi a sportului V. PROTECŢIA ŞI AMELIORAREA MEDIULUI, UTILIZAREA DURABILĂ A

RESURSELOR NATURALE VI. FORMAREA PROFESIONALĂ A CADRELOR DIN SERVICIUL PUBLIC VII. COSTURILE ESTIMATIVE ŞI REZULTATELE PRINCIPALE ALE IMPLEMENTĂRII

PROGRAMULUI NAŢIONAL „SATUL MOLDOVENESC” (2005-2015) VIII. PLANUL DE ACŢIUNI PENTRU IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI NAŢIONAL

„SATUL MOLDOVENESC” (2005-2015) IX. ANEXE. Anexa nr.1. Indicatorii principali social-economici de monitorizare a implementării Programului

Naţional „Satul Moldovenesc” Anexa nr.2. Dinamica suprafeţelor plantaţiilor viticole de producţie-marfă şi a producerii vinurilor

materie-primă Anexa nr.3. Extinderea infrastructurii de dezvoltare a antreprenoriatului Anexa nr.4. Diversificarea produsului turistic în localităţile rurale Anexa nr.5. Crearea şi dezvoltarea întreprinderilor de prelucrare a materiei prime agricole Anexa nr.6. Crearea oficiilor locale complexe pentru prestarea serviciilor zooveterinare (însămînţarea

artificială, deservirea zooveterinară, colectarea laptelui) Anexa nr.7. Crearea şi dezvoltarea centrelor de achiziţie a producţiei agricole Anexa nr.8. Crearea staţiunilor tehnologice de maşini Anexa nr.9. Crearea şi dezvoltarea întreprinderilor de profil non-agricol

Anexa nr.10. Reparaţia drumurilor de acces la localităţile rurale, finanţate din Fondul Rutier Anexa nr.11. Construcţia, modernizarea şi repararea sistemelor de asigurare cu apă şi a reţelelor de

canalizare Anexa nr.12. Construcţia reţelelor de distribuţie a gazelor naturale Anexa nr.13. Dezvoltarea şi fortificarea spitalelor, instituţiilor medicale, primare şi urgenţă Anexa nr.14. Construcţia şi reparaţia stadioanelor, terenurilor sportive şi zonelor de recreaţie Anexa nr.15. Construcţia şi reparaţia băilor Anexa nr.16. Dezvoltarea şi fortificarea şcolilor şi grădiniţelor Anexa nr.17. Dezvoltarea şi fortificarea caselor de cultură, bibliotecilor, muzeelor Anexa nr.18. Dezvoltarea reţelelor telefonice Anexa nr.19. Crearea azilurilor pentru bătrîni Anexa nr.20. Crearea centrelor pentru acordarea asistenţei sociale pentru copii orfani şi/sau cu

disabilităţi Anexa nr.21. Protecţia şi dezvoltarea unui mediu ambiant sănătos Anexa nr.22. Lucrări antierozionale de protecţie a solurilor .

I. INTRODUCERE 1.1. Necesitatea elaborării Programului Naţional

„Satul Moldovenesc” (2005-2015) 1. Programul Naţional „Satul Moldovenesc” reprezintă cadrul politic suprem pentru

dezvoltarea rurală durabilă a Republicii Moldova pentru anii 2005-2015. Acest document este elaborat întru implementarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS) şi va servi drept bază pentru realizarea obiectivelor prioritare ale acesteia în mediul rural.

2. Abordarea problemei dezvoltării rurale este condiţionată de starea grea a satului. Volumul producţiei agricole globale a scăzut cu circa 35% în prima jumătate a anilor 90 şi cu 20% în a doua jumătate, constituind actualmente mai puţin de jumătate din nivelul anilor 1989-1991. Productivitatea muncii în agricultură este de 3,6 ori mai joasă decît în industrie. Se atestă creşterea importurilor de produse agroalimentare.

3. În procesul privatizării, în multe cazuri, s-a produs o puternică fărîmiţare a exploataţiilor agricole. Actualmente doar circa jumătate din suprafeţele agricole sînt cultivate de întreprinderi medii şi mari, deseori aparţinînd unui număr mic de proprietari, care consolidează terenurile micilor proprietari prin contracte de arendă de diferit tip, iar a doua jumătate din suprafeţe se află în proprietatea micilor fermieri independenţi, fapt care, în majoritatea cazurilor, nu permite utilizarea tehnologiilor moderne avansate la cultivarea plantelor agricole.

4. În primii zece ani de tranziţie a avut loc o puternică degradare a bazei tehnico-materiale a ramurii, a sistemelor de management, financiare, de resurse umane şi a celor de integrare orizontală şi verticală între verigile complexului agroalimentar. O problemă importantă este insuficienţa cunoştinţelor şi gradul scăzut de pregătire în domeniile economic, agronomic, zootehnic, juridic etc. a multor fermieri individuali şi a conducătorilor noilor exploataţii agricole formate în urma privatizării şi reorganizării întreprinderilor colective.

5. Insuficienţa resurselor financiare reprezintă unul din principalele obstacole în dezvoltare pentru majoritatea întreprinderilor agricole. Programele de asistenţă financiară pentru agricultură în Moldova, comparativ cu alte ţări, sînt foarte modeste, subvenţiile bugetare pentru agricultură nedepăşind nivelul de 3% din totalul cheltuielilor bugetare ale statului.

6. În mediul rural există probleme acute ce ţin de: (i) accesul limitat la echipament şi mijloace de producţie; (ii) rata înaltă a dobînzii la credite şi accesul limitat al acestora pe termen lung; (iii) lipsa experienţei de planificare a afacerilor; (iv) insuficienţa canalelor de comercializare, precum şi a serviciilor de păstrare şi transportare a produselor; (v) insuficienţele considerabile ale sistemului de transfer tehnologic, implementare a tehnologiilor moderne şi a realizărilor ştiinţei, de extensiune a cunoştinţelor, precum şi a serviciilor de marketing, informaţionale şi de consultanţă.

7. Infrastructura la sate este la un nivel critic. Peste 40 de localităţi nu au drumuri cu îmbrăcăminte care le-ar permite accesul la reţeaua publică de transporturi şi în condiţii atmosferice dificile devin, practic, izolate. Numai 17% din locuitorii rurali dispun de sisteme centralizate de aprovizionare cu apă, majoritatea apeductelor necorespunzînd cerinţelor igienice. Instalaţiile de epurare a apelor reziduale din localităţile rurale nu funcţionează din cauza deconectării lor de la sistemul de aprovizionare cu energie electrică, a distrugerii sau sustragerii echipamentului. În mediul rural nivelul de acces la reţeaua telefonică constituie doar 12,6%.

8. În sate criza socială este mult mai profundă şi mai dramatică decît cea economică. În urma reducerii locurilor de muncă, precum şi din cauza inflaţiei înalte şi a micşorării în termeni reali a volumului cheltuielilor de stat pentru nevoile sociale, s-au redus atît sursele de venit ale populaţiei rurale, capacitatea acesteia de cumpărare, cît şi posibilităţile de obţinere a ajutorului social din partea statului sub formă de prestaţii şi servicii sociale fără plată. Se observă tendinţa îmbătrînirii populaţiei, iar procesul migraţional a determinat într-o oarecare măsură depopularea satelor. În multe zone rurale sporul natural este mai redus în comparaţie cu rata emigrărilor. Se estimează că în unele sate circa 40% din populaţia activă a plecat peste hotare sau în localităţile urbane. A continuat să crească numărul populaţiei inactive. Peste jumătate din populaţia rurală se află sub pragul absolut al sărăciei, patru din zece copii sub vîrsta de zece ani trăiesc în sărăcie extremă.

9. Mediul natural din arealul rural este într-o degradare continuă, din cauza utilizării neraţionale a resurselor naturale, exploatării intensive a terenurilor agricole, utilizării în agricultură a tehnologiilor nocive din punct de vedere ecologic, poluării apei şi a aerului. În rezultat s-a redus productivitatea potenţialului natural şi au avut de suferit resursele acvatice, solurile şi biodiversitatea. Peste jumătate din populaţia rurală consumă apă ce nu corespunde standardelor, ceea ce conduce la un nivel înalt de morbiditate. Continuă, în ritm accelerat, procesul de degradare a solurilor, ceea ce diminuează considerabil oportunităţile de dezvoltare a agriculturii, deoarece bonitatea terenurilor agricole este în descreştere.

10. În anii 2001 - 2004 au fost înregistrate îmbunătăţiri substanţiale ale indicatorilor economici şi sociali. În această perioadă, în termeni reali, Produsul Intern Brut a crescut anual cu 6-7%, volumul producţiei agricole, comparativ cu cel al anului 2000, a crescut cu 14,6%. Aceasta a permis soluţionarea multor probleme sociale, inclusiv în domeniile prioritare, cum ar fi gazificarea (în ultimii 4 ani au fost gazificate 256 localităţi, comparativ cu 127 gazificate în perioada 1991-2000), aprovizionarea cu apă potabilă, reparaţia şi construcţia drumurilor, reparaţia şi construcţia şcolilor, spitalelor, caselor de cultură etc.

11. Ameliorarea situaţiei social-economice în mediul rural are loc în urma adoptării şi implementării programelor guvernamentale respective: de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei, de gazificare, de alimentare cu apă şi canalizare etc., dar aceste programe sînt insuficient de corelate între ele. Programul Naţional „Satul Moldovenesc” va asigura coordonarea între toate programele existente, dar şi cele viitoare, în domeniul dezvoltării agriculturii şi mediului rural, asigurînd astfel eficienţa acestora.

12. Starea dificilă a sectorului rural implică necesitatea acordării unei atenţii primordiale aplicării noilor forme şi metode de planificare strategică, de management, de monitorizare şi evaluare a implementării prezentului Program Naţional şi a programelor sectoriale în domeniul agriculturii şi mediului rural, schimbări esenţiale în politica de stat la sate, de schimbări profunde în acest domeniu a cadrului legislativ şi instituţional.

13. Agricultura are o mare însemnătate pentru economia Republicii Moldova, deoarece: (i) actualmente şi în viitorul previzibil sectorul productiv al economiei naţionale va avea un caracter preponderent agroalimentar, iar pentru o bună parte din populaţia ţării activitatea agricolă reprezintă principala sursă de existenţă, majoritatea locuitorilor fiind amplasaţi în mediul rural; (ii) ponderea agriculturii împreună cu industria prelucrătoare de materie primă agricolă constituie circa 33% din PIB şi 65% din volumul total al exporturilor; (iii) în mediul rural sînt peisaje naturale şi cultural-istorice atractive, favorabile unui agroturism modern, ce ar putea fi dezvoltat pînă la proporţiile unei importante ramuri economice.

14. Promovarea unei politici realiste de modernizare a agriculturii şi mediului rural, de redobîndire a importanţei sociale cuvenite a populaţiei de la sate, de creştere autentică a prestigiului agricultorului este absolut necesară şi constituie un factor puternic pentru redresarea social-economică şi culturală a Moldovei, pentru accelerarea proceselor de integrare europeană.

15. Necesitatea elaborării şi implementării Programului Naţional „Satul Moldovenesc” este condiţionată şi de considerentul consolidării societăţii în vederea implementării acţiunilor preconizate prin participarea la acestea a comunităţilor locale, a cercurilor de afaceri, a structurilor administraţiei publice centrale şi locale, a ţărilor donatoare şi a organizaţiilor financiare internaţionale.

16. Programul Naţional „Satul Moldovenesc” reprezintă un instrument de planificare strategică continuă, inclusiv financiară, armonizată cu obiectivele şi priorităţile expuse în SCERS, cu principiile dezvoltării durabile şi parametrii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.

1.2. Principiile elaborării şi implementării Programului Naţional

„Satul Moldovenesc” (2005-2015) 17. Guvernul Moldovei consideră că: (i) elaborarea şi implementarea Programului Naţional

„Satul Moldovenesc” constituie o prioritate fundamentală a dezvoltării ţării pe termen lung (pînă în anul 2015); (ii) soluţionarea problemelor sociale în mediul rural şi reducerea sărăciei la sat sînt posibile doar în condiţiile unei creşteri economice durabile în sfera agroalimentară şi în domeniile economice nonagricole cu şanse înalte de dezvoltare în spaţiul rural; (iii) revitalizarea satelor urmează să fie efectuată în conformitate cu principiile dezvoltării durabile şi luînd în considerare cerinţele de integrare europeană.

18. Programul Naţional „Satul Moldovenesc” a fost elaborat cu respectarea următoarelor etape:

(i) elaborarea programelor pentru fiecare localitate rurală şi aprobarea acestora de către consiliile locale;

(ii) elaborarea, în baza programelor locale, a programelor raionale şi aprobarea lor de către consiliile raionale;

(iii) elaborarea Programului Naţional în baza programelor raionale şi a programelor elaborate de ministerele şi departamentele responsabile de domeniile sectoriale de dezvoltare.

19. Astfel, elaborarea prezentului program a parcurs: (a) dimensiunea verticală, asigurînd integrarea dintre nivelul localităţilor rurale, al raioanelor şi cel naţional; (b) dimensiunea orizontală, asigurînd integrarea şi coordonarea dintre politicile organelor centrale de administrare publică în ceea ce ţine de dezvoltarea rurală şi cea agroalimentară. O asemenea abordare a permis: (a) luarea în considerare a iniţiativelor locale, (b) coordonarea dintre planurile de acţiuni locale de dezvoltare şi planurile respective de nivel naţional şi (c) corelarea acestora cu tendinţele europene şi globale de dezvoltare.

20. Esenţa Programului Naţional „Satul Moldovenesc” impune următoarele principii în procesul de elaborare şi implementare a acestuia:

(i) direcţionarea dezvoltării spaţiului rural spre ameliorarea calităţii vieţii şi reducerea sărăciei - sporirea accesului la serviciile de sănătate şi instruire, majorarea salariilor, pensiilor şi altor venituri ale populaţiei;

(ii) corelarea obiectivelor, priorităţilor şi politicilor de dezvoltare cu standardele internaţionale şi ale Uniunii Europene;

(iii) concentrarea resurselor financiare ale ţării, care actualmente sînt extrem de limitate, a potenţialului uman, a mijloacelor materiale şi informaţionale asupra soluţionării problemelor primordiale de ordin social, economic şi ecologic;

(iv) respectarea principiului echităţii sociale - indiferent de poziţia în societate şi amplasarea în teritoriu, interesele tuturor participanţilor la Program, precum şi ale beneficiarilor sînt considerate egale;

(v) elaborarea şi promovarea politicilor de dezvoltare pentru oameni şi prin oameni, ca proces unitar al creşterii economice, al investiţiilor în capitalul uman şi al asigurării securităţii ecologice;

(vi) promovarea unui nou concept de securitate a populaţiei rurale - alimentară, economică, socială, ecologică;

(vii) susţinerea participării localităţilor rurale în alianţele regionale şi subregionale, în cooperarea transfrontalieră, inclusiv în cadrul Euroregiunilor;

(viii) reducerea discrepanţelor în nivelul de bunăstare a diferitelor categorii de populaţie, indiferent de locul de trai (sat sau oraş), şi asigurarea accesului egal al acestora la bunurile economice, sociale şi culturale;

(ix) asigurarea subsidiarităţii - în cazurile în care dezvoltarea rurală nu poate fi asigurată eficient la nivelurile locale de administrare publică, puterea centrală întreprinde acţiuni de susţinere a dezvoltării rurale;

(x) coordonarea proceselor de planificare strategică - măsurile de susţinere a dezvoltării rurale se efectuează în coordonare cu cele de dezvoltare naţională şi regională şi au obiective, priorităţi, mecanisme bine definite şi armonizate;

(xi) asigurarea transparenţei procesului de distribuire, alocare şi utilizare a resurselor pentru implementarea strategiei, programelor şi proiectelor de dezvoltare rurală;

(xii) focalizarea acţiunilor prioritare ale Programului spre soluţionarea problemelor locale.

1.3. Caracteristica teritoriului naţional 21. Aşezată în partea de sud-est a Europei Centrale (în partea de nord-est a Mării Negre,

între România şi Ucraina, în bazinul rîurilor Prut şi Nistru), Republica Moldova are o suprafaţă de 33,8 mii km2, o populaţie de 4,21 mil. locuitori. Densitatea populaţiei constituie 124,3 locuitori/km2 fiind cea mai mare dintre toate ţările foste republici ale URSS. Populaţia rurală constituie 54,7% din totalul populaţiei ţării.

22. Din punct de vedere teritorial-administrativ, Republica Moldova este divizată în 32 de raioane, unitatea teritorială autonomă Găgăuzia şi localităţile din stînga Nistrului, avînd 5 oraşe cu statut de municipiu (Chişinău, Bălţi, Comrat, Bender şi Tiraspol), 60 de localităţi urbane fără statut de municipiu, 1575 de localităţi rurale organizate administrativ în 917 comune.

23. Republica Moldova reprezintă un teritoriu cu un grad excesiv de valorificare antropogenă a spaţiului natural. Circa 10% din teritoriul naţional este ocupat de aşezări umane. În comparaţie cu statele vecine, densitatea acestei reţele este mai mare: 5 localităţi la 100 km2.

24. Condiţiile climaterice variază considerabil de la zonă la zonă şi depind în mare măsură de relief. Relieful ţării în cea mai mare parte este deluros. Altitudinea medie este de 147 m, iar cel mai înalt punct în raport cu nivelul mării este situat la 429 m. Suprafaţa totală a resurselor funciare constituie 3,385 mil. ha, dintre care 1,951 mil. ha - terenuri cu destinaţie agricolă, inclusiv 1,659 mil. ha suprafeţe arabile, 242 mii ha - plantaţii multianuale, 335 ha fîneţe şi 9807 ha - păşune. Suprafaţa pădurilor şi a celorlalte terenuri cu vegetaţie forestieră constituie 433 mii ha.

25. Republica Moldova nu dispune de resurse acvatice de suprafaţă bogate, suprafaţa apelor fiind doar de 76 mii ha. Clima se caracterizează printr-un număr mare de zile însorite (2600 ore de lumină pe an în regiunea de nord şi 2350 ore de lumină pe an în regiunea de sud), temperatura medie anuală a aerului este relativ înaltă şi constituie 8,6-10,30, precipitaţiile anuale deseori nu sînt suficiente pentru activităţile agricole şi scad din intensitate de la nord-vest la sud-est, respectiv, de la 618 mm pînă la 307 mm.

26. Deşi teritoriul ţării este relativ mic, în cadrul acestuia se evidenţiază trei zone agroclimaterice, astfel încît, spre sud, creşte durata perioadei calde şi descreşte cantitatea medie anuală a precipitaţiilor. Durata perioadei calde variază de la 160 pînă la 190 de zile. O trăsătură negativă a climei este variabilitatea mare a ei în timp, mai ales primăvara. În perioada de vegetaţie sînt frecvente secetele.

27. Solurile fertile sînt bogăţia naturală principală a Moldovei. Cernoziomurile acoperă circa 80% din teritoriul ţării (2,5 mil. ha). Solurile Moldovei de tip cernoziomic fac parte din categoria celor mai bune din lume.

28. Ponderea relativ mare a suprafeţelor prelucrate în scopuri agricole (terenurile cu destinaţie agricolă constituind aproape 60% din teritoriu), relieful complicat (circa 70% din teritoriu îl ocupă povîrnişurile), deficitul permanent de apă, condiţiile geologice şi hidrologice specifice, amplasarea, în multe cazuri nereuşită, a comunităţilor umane - toate acestea condiţionează în complex un şir de fenomene negative de ordin social, economic şi ecologic.

29. În funcţie de condiţiile naturale, actualmente s-a statornicit următoarea specializare zonală a agriculturii:

(i) zona de nord - cultivarea cerealelor, culturilor tehnice, pomicultura, zootehnia; (ii) zona centrală - viticultura, pomicultura, culturile furajere, legumicultura; (iii) zona de sud - viticultura, pomicultura, floarea-soarelui, cerealele, legumicultura,

zootehnia; (iv) zona nistreană - legumicultura, pomicultura, cultivarea cerealelor, culturilor furajere,

zootehnia.

II. Obiectivele şi priorităţile Programului Naţional„Satul Moldovenesc”

30. Obiectivele şi priorităţile Programului Naţional „Satul Moldovenesc” derivă din prevederile Constituţiei Republicii Moldova, Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei şi ale Planului de Acţiuni „Republica Moldova - Uniunea Europeană”.

31. Obiectivele de dezvoltare a ţării pe termen lung corespund standardelor şi practicilor general acceptate pe plan internaţional, european şi naţional şi sînt următoarele:

(i) dezvoltarea durabilă şi social orientată; (ii) reintegrarea ţării; (iii) integrarea europeană. 32. Aceste obiective, precum şi existenţa pe pieţele agroalimentare mondiale a unei

concurenţe economice dure, gravitatea problemelor sociale şi ecologice din mediul rural, necesitatea asigurării securităţii alimentare a populaţiei Republicii Moldova impun o modernizare rapidă a economiei şi a comunităţilor rurale.

33. Implementarea unor modele europene de dezvoltare a localităţilor săteşti va asigura accelerarea creşterii economice în sfera agroalimentară şi în domeniile nonagricole în spaţiul rural, sporirea competitivităţii produselor şi serviciilor agroalimentare moldoveneşti pe pieţele externe şi interne, atingînd, pe această cale, un nivel înalt al calităţii vieţii populaţiei rurale, un grad sporit de ocupare în cîmpul muncii şi satisfăcînd, concomitent, exigenţele utilizării raţionale a resurselor naturale, protecţiei mediului, conservării biodiversităţii şi dezvoltării umane durabile a localităţilor rurale.

34. Crearea în spaţiul rural a unei economii moderne (competitive, nondiscriminatorii, cu o concurenţă loială, bazate pe echitate socială) va necesita: (i) consolidarea şi conştientizarea drepturilor de proprietate; (ii) dezvoltarea iniţiativei şi spiritului antreprenorial; (iii) reformarea organelor publice locale în conformitate cu standardele europene; (iv) dezvoltarea, în cadrul comunităţilor rurale, a dialogului şi parteneriatului social cu grupurile importante de interese (patronat, sindicate, asociaţii profesionale, ONG-uri etc.); (v) asigurarea coeziunii şi solidarităţii sociale, evitarea fenomenelor de sărăcie şi excludere socială; (vi) formarea unei numeroase clase mijlocii, condiţie absolut necesară pentru stabilitatea socială.

35. Prin semnarea Declaraţiei Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro (iunie 1992), Republica Moldova, alături de 140 de state ale lumii, şi-a exprimat voinţa de a se integra în procesul global de tranziţie la modelul de dezvoltare durabilă. Esenţa dezvoltării durabile constă în asigurarea bunăstării, sănătăţii şi educaţiei societăţii în corelare cu cerinţele de conservare şi regenerare a resurselor naturale, precum şi cu garanţiile pentru generaţiile viitoare. Dat fiind faptul că sfera agroalimentară, comparativ cu celelalte

activităţi economice, exercită cel mai puternic impact asupra mediului ambiant, incluzînd cea mai considerabilă parte a populaţiei economic active, principiile dezvoltării durabile constituie una dintre bazele metodologice principale utilizate la identificarea obiectivelor şi priorităţilor Programului Naţional „Satul Moldovenesc”.

36. Faptul că fenomenele sărăciei şi deprivării sînt mult mai pronunţate în sate decît în oraşe, iar populaţia rurală este mai numeroasă decît cea urbană imprimă o importanţă deosebită realizării, în mediul rural, a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (orizontul de timp - 2015) care au fost formulate la Summit-ul Naţiunilor Unite de la New-York, în luna septembrie 2000. Republica Moldova face parte din cele 191 state ale lumii care au semnat la acest for Declaraţia Milenară, angajîndu-se să lupte împreună împotriva sărăciei, foametei, maladiilor şi degradării mediului.

37. O atenţie deosebită trebuie acordată localităţilor şi comunelor situate în zona de securitate (fiind zone limitrofe cu regiunea transnistreană) din motivul situării periferice a acestora faţă de procesele social-economice care au loc în restul teritoriului ţării. Aceste localităţi situate pe ambele maluri ale Nistrului se deosebesc considerabil în dezvoltarea lor social-economică de localităţile situate în restul ţării şi reprezintă o zonă defavorizată, iar raionul Dubăsari - deosebit de defavorizată, cu un grad înalt de deprivare.

38. Pentru soluţionarea acestor dificultăţi în dezvoltarea mediului rural al ţării, agravate de conflictul transnistrean, este necesară acordarea unei atenţii prioritare din partea statului şi a donatorilor internaţionali orientate anume spre această zonă în scopul consolidării substanţiale a suportului din partea statului pentru aceste localităţi defavorizate, creării condiţiilor pentru atragerea prioritară a investiţiilor în scopul amplificării dezvoltării economice şi reabilitării infrastructurii, pregătirii şi perfecţionării prioritare a personalului din administraţia publică locală din zona de securitate, stimulării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, coordonării şi direcţionării asistenţei tehnice din partea organismelor financiare internaţionale şi a ţărilor donatoare.

[Pct.38 modificat prin Hot.Guv. nr.56 din 22.01.2007, în vigoare 02.02.2007] 39. Reieşind din specificul condiţiilor create în localităţile rurale din zona de securitate şi

de pe malul stîng al Nistrului, pentru asigurarea dezvoltării social-economice echilibrate şi durabile a acestor localităţi, afectate de acţiunile autorităţilor transnistrene ilegale, o atenţie deosebită trebuie acordată în primul rînd următoarelor domenii: (i) asigurarea securităţii energetice, căilor de acces, comunicaţiilor şi infrastructurii; (ii) acordarea unui sprijin metodologic sporit organelor administraţiilor publice locale în dezvoltarea economică a teritoriilor; (iii) introducerea în legislaţia în vigoare a noţiunii de localitate defavorizată şi deosebit de defavorizată prin prisma riscurilor sporite la care sînt expuse localităţile din zona de securitate, precum şi a suportului pe care urmează să-l obţină aceste localităţi din partea statului; (iv) integrarea mai eficientă a acestor localităţi în complexul agroalimentar al Moldovei; (v) includerea prioritară a acestor localităţi în strategiile, programele şi planurile de ajutoare şi asistenţă acordate Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare.

40. Analiza situaţiei social-economice actuale în mediul rural şi a tendinţelor de dezvoltare pe plan european şi mondial impun următoarele obiective fundamentale, care urmează a fi realizate în cadrul Programului Naţional „Satul Moldovenesc”:

(i) asigurarea creşterii economice durabile atît în sectorul agroalimentar, cît şi în sferele economice nonagricole, astfel încît de această creştere să beneficieze toate categoriile de populaţie rurală;

(ii) reducerea sărăciei, inechităţii şi a excluziunii sociale la sat, extinderea participării celor săraci la activităţile economice;

(iii) restabilirea şi dezvoltarea infrastructurii (gazificarea, ameliorarea şi extinderea reţelelor de aprovizionare cu apă, reparaţia şi construirea drumurilor, dezvoltarea telecomunicaţiilor etc.);

(iv) asigurarea dezvoltării umane şi protecţiei sociale (sporirea accesului la serviciile medicale şi educaţionale, îmbunătăţirea calităţii acestora şi eficientizarea sistemului de protecţie socială);

(v) continuarea proceselor de reformare a sectorului agroalimentar. Scopul acestor activităţi va consta în crearea întreprinderilor agricole de dimensiuni optime, implementarea tehnologiilor avansate, realizărilor ştiinţific, a sistemelor de conexiuni între diferite componente ale sferei agroalimentare, necesare pentru asigurarea creşterii productivităţii şi competitivităţii produsele agricole pe plan internaţional, realizîndu-se astfel o trecere de la cantitate la calitate şi valoare adăugată sporită;

(vi) edificarea unui cadru comercial şi instituţional durabil conform principiilor economiei de piaţă. Accentul principal, în context, va fi pus pe implementarea standardelor internaţionale de calitate, eficienţă şi sortiment al produselor agroalimentare, precum şi a întregului spectru de servicii necesare pentru lanţul de la producere pînă la comercializarea acestora;

(vii) asigurarea şi direcţionarea preponderent în mediul rural a suportului tehnic şi financiar din partea donatorilor internaţionali;

(viii) protecţia şi ameliorarea mediului, menţinerea peisajului rural, a valorilor cultural-istorice şi utilizarea raţională a resurselor naturale;

(ix) eficientizarea managementului resurselor financiare, umane şi materiale la nivelul administraţiei publice locale (inclusiv la sat).

41. Luînd în considerare austeritatea resurselor financiare ale ţării şi primatul dezvoltării economice ca condiţie fundamentală pentru soluţionarea problemelor sociale, precum şi faptul că drepturile de proprietate asupra pămîntului şi mijloacelor de producţie aparţin absolutei majorităţi a populaţiei de la sate, acţiunile Programului Naţional „Satul Moldovenesc” sînt focalizate pe următoarele domenii prioritare:

(i) sectorul privat şi capacităţile de informare a populaţiei privind drepturile sale de proprietate;

(ii) administraţia publică şi capacităţile de promovare a valorilor democratice; (iii) protecţia socială (sistemul de asistenţă socială şi sistemul de asigurare socială, inclusiv

sistemul de asigurare cu pensii); (iv) ocrotirea sănătăţii (puncte medicale, spitale etc.) şi educaţia (grădiniţe, şcoli, instituţii

de învăţămînt superior etc.); (v) infrastructura (reţelele de gaze, de aprovizionare cu apă, drumuri, linii de legătură

telefonică etc.); (vi) localităţile dezavantajate şi deprivate; (vii) mediul ambiant şi valorile cultural-istorice. 42. Atît obiectivul de modernizare a economiei şi societăţii rurale, cît cel de integrare

europeană impun concentrarea eforturilor prioritare în direcţiile de activitate ce ţin de: (i) crearea de sisteme şi structuri economice competitive (forme organizaţional-juridice

adaptate la condiţiile economice de piaţă, dar şi la exigenţele protecţiei mediului), prin stabilirea unor modalităţi de asociere, cooperare şi gestionare a întreprinderilor agroalimentare moderne, receptive la aplicarea tehnologiilor eficiente din punct de vedere economic, energetic şi ecologic;

(ii) elaborarea şi implementarea sistemelor, mecanismelor juridice şi economic-financiare, a cadrului instituţional, normativ şi legislativ, potrivit cerinţelor de competitivitate internă şi externă, de compatibilitate cu standardele Uniunii Europene;

(iii) consolidarea şi extinderea prezenţei pe pieţele externe tradiţionale şi pe pieţele europene şi mondiale a produselor şi serviciilor agroalimentare moldoveneşti, asigurînd aprofundarea racordării politicilor şi mecanismelor economice, juridice şi organizaţionale la cerinţele OMC şi la prevederile Planului de Acţiuni „Republica Moldova - Uniunea Europeană”;

(iv) implementarea metodelor, instrumentelor şi mecanismelor de stimulare a dezvoltării întreprinderilor agroalimentare şi de restructurare a acestora sub aspect financiar, managerial şi de marketing;

(v) perfecţionarea sistemelor fiscal, creditar, de subvenţionare, de stimulare şi protecţie a investiţiilor interne şi externe;

(vi) crearea şi asigurarea bunei funcţionări a sistemului de protecţie a drepturilor de proprietate, inclusiv a celei intelectuale;

(vii) crearea unui sistem economico-financiar de asigurare împotriva riscurilor legate de calamităţile naturale, care sînt foarte frecvente în Republica Moldova;

43. Pornind de la existenţa condiţiilor pedoclimatice favorabile şi de la necesitatea majorării veniturilor băneşti de la o unitate de suprafaţă de teren agricol, a gradului de ocupare în cîmpul muncii, prelucrării maxime a materiei prime produse la întreprinderile autohtone, vor fi stimulate prioritar următoarele subcomplexe agroalimentare bazate pe culturile intensive:

(i) viticultura şi vinificaţia; (ii) pomicultura şi legumicultura şi produsele din legume şi fructe (conservele, sucurile

etc.); (iii) tutunăritul şi industria tutunului; (iv) culturile furajere, complexul zootehnic, în special producerea cărnii de bovină, de

porcină şi de pasăre şi industria de prelucrare a produselor animaliere; (v) producerea plantelor medicinale şi eterooleaginoase şi industria de prelucrare a

acestora; (vi) pepinieritul vinicol şi pomicol şi producerea seminţelor cu calităţi sporite. Dezvoltarea şi modernizarea prioritară a subcomplexelor enumerate va aduce beneficii

considerabile tuturor participanţilor la proces: pentru populaţie va fi asigurată creşterea numărului locurilor de muncă şi majorarea continuă a salariilor; pentru antreprenori va deveni posibilă o creştere reală a profiturilor şi sporirea competitivităţii pe pieţele externe; statul va avea venituri crescînde în bugetele de stat şi locale, astfel aparînd posibilităţi sporite de soluţionare a problemelor sociale.

44. Se va pune accent deosebit pe dezvoltarea în mediile rurale a activităţilor economice nonagricole, îndeosebi a celor care necesită un volum sporit de forţă de muncă, ca mijloc de combatere a şomajului rural, inclusiv: producerea materialelor de construcţie în baza materiei prime locale, dezvoltarea turismului, a activităţilor de prestare a serviciilor, de administrare publică, instruire, ocrotire a sănătăţii, cultural-sportive, construcţie a drumurilor şi locuinţelor, meşteşugurilor (inclusiv popular-artistice), transporturi în comun etc.

45. Utilizarea raţională a resurselor naturale şi a energiei. Fiind direct dependentă de condiţiile pedoclimatice, sfera agroalimentară a ţării poate avea o dezvoltare durabilă doar în condiţiile soluţionării problemelor considerate în economiile şi societăţile moderne drept probleme de importanţă primordială, şi anume a celor ce ţin de utilizarea, protecţia şi ameliorarea resurselor naturale: solurilor, apelor, aerului, biodiversităţii.

46. Solurile, pe de o parte, constituie cea mai importantă bogăţie naturală a ţării (suprafaţa cernoziomurilor, categorie dintre cele mai fertile soluri pe plan mondial, raportată la întreg teritoriul statului, plasează Republica Moldova pe unul din primele locuri în lume), iar pe de altă parte, sînt supuse unor extrem de pronunţate procese de degradare, în special celor de eroziune (actualmente intensitatea proceselor erozionale, care afectează grav solurile moldoveneşti, este una dintre cele mai mari din Europa din cauza reliefului accidentat, ploilor torenţiale, ponderii excesive a culturilor prăşitoare în asolamente, cotelor excesiv de mari a terenurilor exploatate în raport cu întreaga suprafaţă a ţării).

47. O deosebită amploare au luat în ultimii ani alunecările de teren, cauzate de tăierea excesivă a pădurilor şi fîşiilor forestiere (una dintre consecinţele crizei energetice). Fiind sub impactul unei excesive şi neraţionale exploatări agricole, pe parcursul multor zeci de ani, solurile sînt afectate şi de alte fenomene cum ar fi: salinizarea, umectarea excesivă (înmlăştinirea), compactarea excesivă, scăderea aeraţiei, spălarea humusului în straturile neaccesibile pentru plante etc. Reabilitarea suprafeţelor considerabile supuse impactelor nominalizate necesită investiţii considerabile, un înalt nivel de instruire a personalului implicat, ample activităţi ştiinţifice şi de inovare.

48. Pentru dezvoltarea durabilă a economiei şi localităţilor rurale aceste eforturi sînt inevitabile, deoarece fără păstrarea şi ameliorarea fertilităţii solurilor nu poate fi menţinută structura fizico-chimică a acestora, conţinutul lor sporit de substanţe biofile, care permit producerea producţiei ecologic pure cu calităţi gustative excepţionale, ceea ce creează un mare avantaj pentru produsele agroalimentare moldoveneşti, asigurîndu-le competitivitatea pe pieţele europene şi mondiale.

49. În condiţiile Moldovei, care are soluri fertile şi resurse termice suficiente pentru procesele de creştere şi dezvoltare a absolutei majorităţi a culturilor cultivate, factorul decisiv îl constituie umiditatea. În mediu, pe teritoriul ţării, cantitatea precipitaţiilor atmosferice este depăşită de două ori de cantitatea evaporărilor. Sînt foarte frecvente fenomenele de secetă: fiecare al treilea an este secetos, iar frecvenţa secetelor este în creştere, îndeosebi din cauza fenomenului global de încălzire a climei, dar şi din cauza despăduririi teritoriului, deteriorării regimurilor hidrologice ale ecosistemelor locale etc. Practic, fără aplicarea irigaţiei şi a metodelor avansate de combatere a fenomenelor de secetă, în Republica Moldova este imposibilă garantarea productivităţii înalte a culturilor agricole şi a stabilităţii acesteia.

50. Procesele de producere din agricultura contemporană necesită tot mai multe resurse energetice (benzină, motorină, gaz, păcură, energie electrică etc.), de care Republica Moldova nu dispune, importînd 99% din resursele energetice consumate şi cheltuind la o unitate de teren agricol de 2-3 ori mai multă energie decît în ţările Uniunii Europene, cu care intră într-o competiţie dură pe pieţele agroalimentare. Ţinînd cont de: a) faptul că în ultimul deceniu preţurile la agenţii energetici au crescut de zeci de ori; b) experienţa mondială din ultimii 25-30 ani, care a demonstrat că competitivitatea economiilor contemporane depinde în măsură decisivă de intensitatea cu care se reduc pe plan naţional consumurile de energie la o unitate de producţie, este necesar de a implementa procedee şi tehnologii care au ca efect reducerea substanţială a consumului de energie, mai ales că tehnica şi tehnologiile utilizate actualmente sînt extrem de uzate din punct de vedere moral şi fizic.

51. Reieşind din necesitatea majorării producţiei pure din punct de vedere ecologic, utilizării durabile a resurselor naturale şi a energiei, se impune focalizarea eforturilor asupra următoarelor activităţi:

(i) protecţia antierozională a solurilor, ameliorarea solurilor deteriorate şi cu fertilitate redusă, folosirea raţională a păşunatului;

(ii) implementarea tehnologiilor de prelucrare minimă a solului şi de administrare în sol a resturilor vegetale şi îngrăşămintelor organice, îmbinarea a cît mai multe operaţiuni la o singură trecere a maşinilor şi agregatelor pe terenul agricol;

(iii) aplicarea sistemelor şi tehnologiilor de irigaţie economicoase din punct de vedere energetic şi ţinînd cont de necesitatea excluderii salinităţii şi soloneţizării secundare;

(iv) elaborarea şi implementarea sistemelor de prognozare a proceselor pedoclimatice, a celor de creştere şi dezvoltare a plantelor, precum şi a bolilor şi vătămătorilor acestora;

(v) minimizarea consumului de energie la procesele de păstrare şi transportare a produselor alimentare, îndeosebi a celor în stare proaspătă;

(vi) utilizarea resurselor energetice netradiţionale (energia solară, biogazul, energia vîntului, obţinerea din biomasa vegetală cu menire nealimentară, cum ar fi sorgul saharat, rapiţa etc., a agenţilor energetici sub formă de etanol, biomotorină şi gaz) pentru necesităţi de ordin social, precum şi la procesele de producere şi prelucrare a materiei prime agricole, inclusiv a producţiei obţinute în condiţii de seră;

(vii) optimizarea raţioanelor animalelor agricole, după criteriul minimizării produselor furajere consumate la o unitate de producţie, energiei termice, de iluminare şi altor categorii de energie pentru întreţinerea animalelor agricole etc.;

(viii) optimizarea fluxurilor energetice şi materiale, precum şi dirijarea eficientă a acestora în agroecosisteme în scopul creării unei sfere agroalimentare care ar satisface următoarele criterii compatibile cu principiile dezvoltării durabile: a) utilizarea eficientă de către mijloacele biologice de producţie (fitocenoze şi zoocenoze, soiuri şi hibrizi de plante agricole, rase de

animale) a resurselor materiale şi energetice de origine atît naturală, cît şi antropogenă şi b) protecţia şi ameliorarea mediului ambiant (solului, apelor, aerului), păstrarea biodiversităţii, menţinerea calităţii produselor agricole în limitele ce asigură securitatea sănătăţii oamenilor.

III. POLITICI DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ

ŞI A INFRASTRUCTURII RURALE

3.1. Agricultura Analiza situaţiei 52. Structura producţiei agricole. Conform estimărilor preliminare, volumul producţiei

agricole (în preţuri comparabile) a atins în anul 2004 nivelul de 12601 mil. lei, ceea ce constituie o creştere cu 20,4% faţă de anul precedent (inclusiv producţia vegetală - cu 28,7% şi cea animală - cu 4%), iar faţă de anul 2002 - cu 4%.

53. Poziţia dominantă în structura producţiei agricole îi revine producţiei vegetale, cota căreia în volumul total al producţiei agricole constituie circa două treimi. Aproximativ o treime din volumul producţiei agricole îi revine producţiei de cereale şi leguminoase.

54. Întru redresarea şi ameliorarea situaţiei în fitotehnie, pe parcursul anilor 2001-2004 s-a îmbunătăţit organizarea şi asigurarea producerii seminţelor şi materialului săditor, a culturilor de cîmp, s-a efectuat un control riguros asupra respectării tehnologiilor de producere şi comercializare a seminţelor în gospodăriile semincere şi agenţilor economici autorizaţi în acest domeniu. Succese vizibile au fost atinse în viticultură. Un şir de măsuri de ordin organizatoric şi instituţional au fost întreprinse şi pentru ameliorarea situaţiei în sectorul zootehnic.

55. Totodată, dezvoltarea durabilă a agriculturii se confruntă cu unele constrîngeri de natură economică, managerială, tehnologică, informaţională, educaţională şi altele: productivitatea şi randamentul scăzute ale exploataţiilor agricole; tehnica şi tehnologiile agricole învechite cu consum înalt de energie şi materiale, precum şi necorespunzătoare cerinţelor ecologice; insuficienţa structurilor de informare şi consultanţă; absenţa cunoştinţelor, aptitudinilor şi experienţei managementului modern; posibilităţile reduse de creditare (rata înaltă a dobînzilor la creditele bancare şi acces insuficient la creditele pe termen lung); îmbătrînirea demografică şi ponderea înaltă a pensionarilor în populaţia rurală.

Obiectivele prioritare de dezvoltare 56. Pentru a depăşi criza în care se află agricultura şi a asigura modernizarea şi creşterea

competitivităţii în această ramură de importanţă majoră, se impune realizarea următoarelor obiective:

(i) continuarea reformelor în sectorul agricol prin dezvoltarea sectorului privat; (ii) edificarea unui cadru antreprenorial, investiţional şi financiar modern, conform

principiilor economiei de piaţă; (iii) eficientizarea utilizării resurselor funciare şi a mijloacelor de producere prin

elaborarea şi implementarea tehnologiilor avansate şi a realizărilor ştiinţifice; (iv) utilizarea terenurilor agricole după principiile ecologice, implementarea şi respectarea

asolamentelor ştiinţific fundamentate; (v) sporirea potenţialului de productivitate a culturilor agricole şi a rezistenţei acestora

împotriva bolilor, vătămătorilor şi condiţiilor climatice nefavorabile; (vi) restabilirea şi dezvoltarea viticulturii, pomiculturii, legumiculturii, tutunăritului,

culturilor medicinale şi eterooleaginoase, producerii seminţelor şi materialului săditor, sectorului zootehnic;

(vii) asigurarea suportului tehnic şi financiar din partea donatorilor internaţionali; (viii) protecţia, ameliorarea şi utilizarea raţională a resurselor naturale. Acţiuni prioritare

57. Eficientizarea şi optimizarea dimensiunilor exploataţiilor agricole va fi efectuată prin consolidarea juridică şi managerială a acestora în baza principiilor economiei de piaţă şi respectării drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor agricole şi mijloacelor de producţie. Această raţionalizare şi reconfigurare, menită să sporească viabilitatea şi competitivitatea întreprinderilor agricole, va avea loc prin: (i) stimularea prin pîrghii comunicative a asocierii proprietarilor agricoli în exploataţii eficiente atît în bază de arendă, cît şi prin operaţiuni de vînzare-cumpărare; (ii) înlesnirea circulaţiei drepturilor patrimoniale asupra resurselor agricole; (iii) fortificarea protecţiei intereselor patrimoniale ale deţinătorilor de resurse, în special a celor funciare; (iv) studierea experienţei internaţionale din domeniu. Se vor amplifica motivaţiile de transmitere a pămîntului în arendă pe termen lung, îndeosebi pentru crearea plantaţiilor pomiviticole, inclusiv prin acordarea dreptului preferenţial arendaşului de a cumpăra pămîntul luat în arendă. Infrastructura de susţinere a dezvoltării pieţei funciare va fi sprijinită de instituţii private, care vor activa ca centre-focare de publicitate, vînzări şi licitaţii.

58. Va fi stimulată asocierea şi integrarea pe orizontală şi verticală a fermierilor şi întreprinzătorilor agricoli în diverse organizaţii, inclusiv cooperative, în scopul cultivării, prelucrării şi comercializării produselor agroalimentare, pentru a asigura un acces mai eficient la informaţii, mijloace de producere şi comercializare pe pieţele interne şi externe. Asocierile de acest gen vor asigura scăderea preţurilor la mijloacele de producţie şi reducerea costurilor la efectuarea tranzacţiilor. În acest context va fi practicată crearea grupurilor de producători, a asociaţiilor şi cooperativelor pentru procurarea mijloacelor de producţie, a companiilor de distribuire organizată de producători, acorduri de procurări angro. Vor fi create asociaţii ale sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi incubatoarelor de afaceri în zona rurală.

[Pct.58 modificat prin Hot.Guv. nr.56 din 22.01.2007, în vigoare 02.02.2007] 59. Vor fi create centre informaţionale şi de consultanţă, întreprinderi demonstraţionale

prin care vor fi promovate tehnologiile avansate cu consum redus de energie şi nonpoluante, soiurile şi hibrizii de plante, rasele de animale cu productivitate înaltă, rezistente la boli şi vătămători. În scopul utilizării optime a capitalului natural al ţării, în special a energiei solare, resurselor pedologice, acvatice şi termice, depunerilor atmosferice, va fi utilizată raionarea agroecologică în scopul recomandărilor privind amplasarea fiecărei culturi în condiţiile pedoclimatice care să corespundă pe deplin necesităţilor ecologice ale acesteia şi să asigure randamentul economic maxim. Va fi stimulată reamenajarea terenurilor agricole după principiile ecologice, în special după criteriul minimizării proceselor de eroziune a solurilor şi implementării asolamentelor ştiinţific argumentate. În context, vor fi intensificate: (i) activităţile de transfer tehnologic şi crearea în cadrul instituţiilor ştiinţifice şi de inovare a serviciilor de extensiune (consultanţă, documentare şi informare), orientate preponderent spre creşterea competitivităţii producţiei şi serviciilor agroalimentare, conservarea resurselor energetice, fabricarea produselor ecologic pure şi protecţia mediului; (ii) procesele de reformare a sistemului de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică a sectorului agroalimentar şi stimularea activităţilor inovaţionale în domeniu, reformarea şi adaptarea la condiţiile economiei de piaţă a educaţiei şi sistemului de perfecţionare continuă a personalului.

60. Va fi încurajată, inclusiv prin elaborarea şi implementarea programelor speciale de stat, dezvoltarea prioritară a sferelor de producere cu randament economic maxim, care asigură sporirea considerabilă a numărului locurilor de muncă şi anume: viticultura, pomicultura, legumicultura, tutunăritul, cultivarea plantelor medicinale şi eterooleaginoase, producerea seminţelor şi materialului săditor, sectorul zootehnic, înzestrarea tehnică şi tehnologică a sectorului agrar; prestarea serviciilor (zooveterinare, de mecanizare, fertilizare, irigare, protecţie a plantelor etc.), de pregătire a cadrelor şi de asigurare ştiinţifică; (ii) de consultanţă, diseminare a cunoştinţelor şi perfecţionare profesională a agricultorilor.

61. Colaborarea cu organizaţiile şi ţările donatoare, precum şi cu organismele financiare internaţionale va fi continuată şi dezvoltată, inclusiv prin Proiectul de Investiţii şi Servicii Rurale (RISP), Proiectul de Asistenţă Fermierilor Privaţi, activităţile de ordin agroalimentar din cadrul

euroregiunilor „Prutul de Sus”, „Dunărea de Jos” şi „Siret-Prut-Nistru”, deschiderea noilor linii de creditare internaţionale şi menţinerea şi extinderea celor existente. În scopul îmbunătăţirii finanţării rurale, va fi acordat sprijinul necesar pentru dezvoltarea asociaţiilor de economii şi împrumut în garantarea gajului, în fortificarea capacităţii Corporaţiei de Finanţare Rurală. Vor fi continuate activităţile în cadrul proiectelor Fondului de Investiţii Sociale în Moldova (FISM). Se vor disemina pe larg informaţiile privind creditarea şi se vor acorda servicii de consultanţă în acest domeniu. Vor fi implementate programe speciale în baza fondurilor de susţinere a producerii, din care va avea loc compensarea unei părţi a ratei dobînzii la împrumuturile contractate de fermieri în băncile comerciale.

62. Obţinerea în perspectiva de termen mediu de către Moldova a calităţii de membru asociat al Uniunii Europene va deschide posibilităţi majore de dezvoltare a agriculturii, inclusiv în cadrul Programului SAPARD, pe care Guvernul intenţionează să le utilizeze cu maximă eficienţă.

63. Extinderea exporturilor agroalimentare va fi realizată prin: (i) creşterea semnificativă a calităţii şi competitivităţii produselor; (ii) respectarea regulilor sistemului mondial de comerţ şi cerinţelor consumatorilor; (iii) aducerea în concordanţă a documentelor normative de standardizare naţionale cu cerinţele actelor normative în vigoare în Comunitatea Europeană; (iv) implementarea în producere a sistemelor de management al calităţii ISO-9000; (v) organizarea producerii şi comercializării producţiei ecologice; (vi) implementarea la întreprinderile industriei alimentare a sistemului de securitate şi igienă alimentară HACCP.

64. În vederea acordării sprijinului pentru întreprinderile agricole la etapa de postprivatizare vor fi întreprinse următoarele măsuri: (i) elaborarea şi implementarea unui şir de programe de asistenţă pentru fermieri; (ii) crearea asociaţiilor profesionale şi organizaţiilor noi ale fermierilor, precum şi consolidarea celor existente (spre exemplu, a celor din sectorul producerii grîului, strugurilor, pepinieritului, laptelui), crearea punctelor de însămînţare artificială a animalelor, crearea unui sistem de colectare, desfacere şi prelucrare primară a producţiei agricole, precum şi încurajarea implicării active a fermierilor în elaborarea politicii agrare; (iii) acordarea serviciilor de informare în domeniul comercializării în conformitate cu standardele din ţările occidentale; (iv) crearea unui sistem coordonat de informare şi consultanţă la nivel naţional, pornindu-se de la realizările Agenţiei de Consultanţă şi Şcolarizare în Agricultură (ACSA), care va activa pentru comunităţile din zona rurală; (v) crearea unei reţele de pieţe regionale agricole pentru vînzări angro, în vederea asigurării oportunităţilor locale de comercializare pentru fermieri.

65. Vor fi elaborate şi implementate mecanisme de diminuare a riscului şi de remediere a daunelor cauzate de devieri climaterice prin promovarea serviciilor de extensiune, care ar permite transferul de cunoştinţe privind modalităţile de aplicare a asolamentelor antierozionale şi a sistemelor speciale de prelucrare a solului şi de combatere a secetei. Se va încuraja plantarea pădurilor pe terenurile vulnerabile. Vor fi îmbunătăţite prognozele meteorologice şi va fi dezvoltat sistemul antigrindină. Se vor efectua investiţii în sistemele de irigaţie, inclusiv în dezvoltarea unor sisteme la scară mică. Se vor elabora şi promova scheme de asigurare a culturilor agricole.

66. Vor fi perfecţionate şi implementate tehnologiile agricole şi modalităţile de amplasare şi organizare a exploataţiilor agricole, cu luarea în considerare a exigenţelor privind utilizarea raţională, ameliorarea şi regenerarea resurselor naturale, protecţia mediului de poluare şi distrugere, conservarea resurselor genetice şi a biodiversităţii. Vor fi desfăşurate activităţi de implementare a agriculturii ecologice, în primul rînd în localităţile amplasate în zonele protejate de stat, în cadrul cărora există restricţii privind intensificarea agriculturii. Urmărind obiectivul protejării resurselor naturale, va avea loc integrarea considerentelor ecologice în planificarea dezvoltării rurale, concomitent fiind sensibilizată şi opinia publică. În acest context, se vor efectua: (i) planificarea coordonată a protecţiei resurselor de apă şi solurilor neutilizate; (ii) integrarea planului naţional de activităţi în domeniul biodiversităţii cu planurile locale de

dezvoltare rurală; (iii) elaborarea procedurilor naţionale de acreditare pentru produsele organice (ecologice).

67. Ţinînd cont de obiectivul integrării europene, în procesele de planificare a dezvoltării localităţilor rurale la nivel regional şi local se va ţine cont de metodele Uniunii Europene de acordare a asistenţei pentru dezvoltarea rurală naţională, prin elaborarea unor planuri, care conţin şi dimensiuni regionale, după cum se indică în Regulamentele Consiliului Uniunii Europene (EC) nr.1257/1999 şi în programul recent de susţinere a ţărilor în proces de declin economic (SAPARD). Această asistenţă financiară se acordă prin intermediul mecanismului menit să acopere cheltuielile unei game de măsuri economice, sociale şi de protecţie a mediului ambiant, preponderent prin intermediul unei abordări de cofinanţare prin completarea fondurilor acordate de UE, prin contribuţii din partea statului şi a sectorului privat.

3.2. Silvicultura

68. Pădurea necesită o gospodărire complexă şi unitară în strînsă legătură cu alte resurse naturale. În condiţiile unei gestionări prudente şi raţionale, pădurea poate oferi beneficii economice şi sociale constante, fără a diminua funcţionalitatea ei ecologică. Conform Cadastrului funciar general, la 1 ianuarie 2003 fondul forestier naţional ocupa suprafaţa de 393,1 mii ha (11,6% din teritoriul ţării), inclusiv suprafaţa acoperită cu pădure - 355,1 mii ha (sau 10,5% din teritoriul ţării). Concomitent, Moldova mai dispune de 48,7 mii ha vegetaţie forestieră din afara fondului forestier (30,7 mii ha perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole şi 18,0 mii ha plantaţii de arbori şi arbuşti), care de asemenea contribuie esenţial la menţinerea echilibrului ecologic.

69. Practicile agroforestiere, în special fîşiile de pădure pe terenurile agricole, sînt modalităţi tradiţionale şi eficiente de combatere a proceselor de eroziune, precum şi de protecţie a roadei culturilor agricole. În unele sate veniturile de la meşteşugărit devin considerabile prin confecţionarea împletiturilor din răchită, producerea butoaielor, altor vase pentru vinificaţie şi a tarei din lemn, colectarea plantelor medicinale, tehnice şi aromatice, a florilor, a fructelor de pădure şi a ciupercilor.

70. Cele peste 5000 de trupuri de pădure, cu suprafeţe între 1 ha şi 15000 ha, sînt dispersate neuniform pe teritoriul ţării. În zona de nord gradul de împădurire constituie 7,2%, pădurile fiind foarte dispersate. Unele raioane din această zonă au cei mai mici indici de împădurire: Drochia - 0,6%, Floreşti -1,7%, Rîşcani - 3,5%, Soroca - 6,0%. În zona de centru gradul de împădurire constituie 13,5% şi pădurile sînt reprezentate prin trupuri de pădure mai compacte, comparabile cu tipul pădurilor de foioase din partea centrală a Europei de Vest. În zona de sud gradul de împădurire este de 6,7% şi aceasta se caracterizează printr-o vegetaţie forestieră formată îndeosebi pe culmile înălţimilor, care pornesc din centrul Moldovei şi din Podişul Tigheciului. Pădurile sînt foarte fragmentate şi dispersate. Raionul Taraclia are doar 3,3% de suprafeţe acoperite cu vegetaţie forestieră, raionul Vulcăneşti - 3,9 %, iar unitatea teritorială autonomă Găgăuzia - 7,5%.

71. Problemele cu care se confruntă pădurea şi sectorul forestier naţional ţin de domeniul conservării biodiversităţii forestiere, conversiunea pădurilor natural fundamentale de la regimul crîng la regimul codru şi gospodărirea în continuare a acestora în regimul codru, creşterea stabilităţii pădurilor la schimbările climatico-edafice, sporirea productivităţii arboretelor şi utilizarea la un grad cît mai înalt a produselor pădurilor. Se constată declinul permanent al pădurilor, care se exprimă prin: (i) reducerea diversităţii biologice a ecosistemelor forestiere şi speciilor din biocenoze, degradarea fondului genetic al biotei spontane; (ii) înrăutăţirea stării de vitalitate şi sănătate a pădurilor, care se exprimă prin prezenţa anuală a focarelor de defoliatori şi dăunători de trunchi pe o suprafaţă de circa 50-60 mii ha; (iii) răspîndirea speciilor adventive şi invazibile.

72. Insuficienţa atît cantitativă, cît şi calitativă a resurselor forestiere influenţează starea altor resurse naturale (solurile, calitatea apelor, microclimatul, peisajul naţional şi mai ales cel rural), precum şi sînt factori limitativi ai dezvoltării economice a sectorului forestier şi a

economiei, îndeosebi celei rurale. Deficitul de vegetaţie forestieră, îndeosebi în zonele de nord şi de sud a intensificat impactul negativ asupra agriculturii prin amplificarea proceselor de eroziune mecanică şi eoliană a solurilor, aridizarea, reducerea diversităţii biologice, scăderea productivităţii muncii în agricultură. În condiţiile de criză economică şi energetică din perioada de tranziţie, deosebit de acută a devenit problema asigurării populaţiei cu combustibil de foc, în special în localităţile rurale, fapt care a provocat tăieri de pădure masive, inclusiv ilicite. Din aceste considerente, gestionarea durabilă a pădurilor şi vegetaţiei forestiere este o prioritate a Guvernului.

73. În scopul dezvoltării durabile a ţării, în special a mediului rural, precum şi asigurării condiţiilor de mediu şi trai corespunzătoare pentru populaţie (pentru generaţiile actuale şi cele viitoare), au fost elaborate şi aprobate un şir de acte legislative şi normative cu referire directă sau tangenţială la sectorul forestier. Prin Hotărîrea Parlamentului nr.350-XV din 12 iulie 2001 a fost aprobată Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova, iar Planul general de acţiuni de realizare a strategiei în cauză a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.739 din 17 iunie 2003.

Obiectivele principale de dezvoltare 74. Dezvoltarea silviculturii reprezintă o componentă indispensabilă a Programului

Naţional „Satul Moldovenesc” şi impune realizarea următoarelor obiective: (i) sporirea potenţialului ecoproductiv şi bioproductiv al pădurilor naturale; (ii) conservarea diversităţii biologice a pădurilor, inclusiv a faunei care combate dăunătorii

plantelor agricole; (iii) extinderea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră, inclusiv a fîşiilor forestiere

protectoare a terenurilor agricole; (iv) sporirea eficienţei activităţilor de pază şi protecţie a fondului forestier; (v) sporirea aportului sectorului forestier la soluţionarea problemelor social-economice

rurale; (vi) conservarea peisajului rural naţional. Acţiuni prioritare 75. Dat fiind faptul că pădurile naturale constituie nucleul fondului forestier, în mod

prioritar vor fi întreprinse următoarele acţiuni: (i) formarea şi menţinerea structurii optime a arboretelor; (ii) protejarea ecosistemelor forestiere rare (făgete, stejărete şi gorunete petrofite, păduri de stejar pufos); (iii) menţinerea şi ameliorarea bonităţii staţiunilor forestiere; (iv) efectuarea lucrărilor de regenerare şi reconstrucţie a pădurilor, în special prin implementarea biotipurilor rezistente la secetă şi la alţi factori negativi; (v) crearea coridoarelor de interconexiune între masivele împădurite, care vor spori vitalitatea trupurilor de pădure.

76. Conservarea diversităţii biologice va fi asigurată prin: (i) constituirea unei reţele ecologice de păduri cu o protecţie mai sigură şi păduri de interes deosebit pentru conservarea şi restabilirea ecosistemelor forestiere reprezentative; (ii) conservarea şi consolidarea formelor de relief prin împădurirea, pe baze staţional-tipologice, a terenurilor supuse alunecărilor şi erodate pluvial; (iii) interzicerea substituirii pădurilor autohtone prin introducenţi şi specii exotice fără o testare prealabilă profundă; (iv) renunţarea treptată la combaterea chimică a dăunătorilor forestieri şi aplicarea prudentă a metodelor biologice de combatere, care pot diminua diversitatea biologică şi distruge echilibrul natural al pădurilor; (v) interzicerea defrişării nejustificate a pădurilor şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier; (vi) asigurarea conservării speciilor de importanţă mondială; (vii) elaborarea şi realizarea unor programe de iniţiere a publicului larg şi a factorilor de decizie în ceea ce priveşte importanţa conservării diversităţii biologice, stimularea antrenării organizaţiilor nonguvernamentale în aceste activităţi; (viii) pregătirea personalului ingineresc capabil să realizeze obiectivele menţionate.

77. Funcţiile ecoprotective ale pădurii se manifestă mai pronunţat numai în cazul în care gradul de împădurire a teritoriilor depăşeşte 15%. Pentru aceasta se vor acoperi cu vegetaţie

forestieră cel puţin 130 mii ha şi se vor crea: (i) trupuri noi de pădure, extinzînd suprafeţele celor existente, în special prin împădurirea terenurilor degradate, a celor din zonele de protecţie a apelor; (ii) insule verzi de arbori şi arbuşti; (iii) perdele de protecţie de-a lungul rîurilor, drumurilor şi în jurul obiectivelor industriale.

3.3. Industria

Analiza situaţiei 78. Sectorul industrial joacă un rol important în economia Moldovei, avînd o pondere de

circa 18% în PIB, de circa 80% în volumul total al exporturilor şi o capacitate ridicată de creare a noilor locuri de muncă.

79. Republica Moldova dispune de un important potenţial de dezvoltare a industriei, inclusiv în spaţiul rural, avînd:

(i) diverse resurse vegetale şi animale, de materie primă pentru industria alimentară, a tutunului şi a băuturilor, textilă şi a confecţiilor (lînă, mătase, cînepă), de pielărie, farmaceutică şi cosmetică;

(ii) resurse minerale ce ar putea asigura activitatea industrială timp îndelungat pentru producerea cimentului, varului, ipsosului, sticlei, cărămizii şi a pietrei de construcţie;

(iii) resurse minerale ce pot alimenta pe termen limitat o industrie energetică locală - zăcămintele de hidrocarburi din sudul ţării (petrol, gaze, cărbuni);

(iv) ape minerale, resursele cărora prezintă un potenţial economic important, dar sînt valorificate insuficient.

80. Resursele forestiere ale ţării dispun de rezerve limitate de materie primă pentru industrie, în special pentru industria mobilei, aceasta valorificînd în prezent materie primă preponderent de import. Totuşi, pădurile sau plantaţiile agrosilvice ar putea furniza mai multă materie primă pentru mobila împletită, producerea articolelor de artizanat, care în prezent se efectuează în cantităţi nesemnificative.

81. O dată cu dezintegrarea spaţiului economic al fostei URSS, un număr considerabil de întreprinderi industriale cu producţie competitivă, din cauza că şi-au pierdut pieţele de desfacere, au suferit o degradare rapidă, personalul acestora trecînd în alte sfere de activitate sau emigrînd peste hotarele ţării.

82. Activitatea întreprinderilor privatizate contra bonuri patrimoniale a demonstrat, în majoritatea cazurilor, ineficienţa şi incompetitivitatea lor, precum şi nereceptivitatea la metodele performante de management, tehnologiile avansate, atragerea investiţiilor, din cauza controlului slab asupra activităţii societăţilor pe acţiuni, a numărului imens de coproprietari (acţionari) foarte dispersaţi. Criza din economie a condus la disponibilizarea unui număr impunător de muncitori şi specialişti, inclusiv din unităţile industriale, adesea de înaltă calificare, care au trecut în alte sectoare ale economiei, iar mulţi au emigrat. Este îngrijorător faptul că sfera de producţie industrială îşi pierde atractivitatea pentru cadrele tinere, actualmente resimţindu-se o reducere esenţială a numărului de tineri specialişti.

83. Uzinele existente au fost proiectate la mari capacităţi, ţinîndu-se cont de imensa piaţă sovietică. Piaţa internă nu poate absorbi volumul mărfurilor produse de întreprinderi la capacitatea de proiect. Astfel, este necesar ca o mare parte din mărfuri să fie comercializată pe pieţele externe. Pentru a ieşi pe alte pieţe şi a înfrunta concurenţa existentă, mărfurile produse de întreprinderile industriale trebuie să fie competitive. Pînă în prezent economia naţională în ansamblu, precum şi sectorul ei industrial rămîn afectate de un pronunţat decalaj dintre cerere şi ofertă, de insuficienţa investiţiilor interne şi externe, ceea ce duce la ruinarea potenţialului de producţie. În multe cazuri mărfurile (produsele) industriei autohtone nu sînt competitive şi cu greu îşi găsesc solicitanţi pe pieţele interne şi externe. Mărfurile autohtone sînt slab competitive la compartimentul calitate, preţuri, design, marketing.

84. Pe parcursul perioadei de tranziţie economia naţională, inclusiv industria, a fost afectată de mai multe discrepanţe structurale şi probleme grave, legate de scăderea substanţială a nivelului de trai (capacităţii de cumpărare) al populaţiei şi pierderea pieţei tradiţionale.

85. Pe viitor se conturează o modificare esenţială a structurii componentelor PIB prin revitalizarea şi stimularea dezvoltării accelerate a industriei bazate pe dezvoltarea primordială a ramurilor industriale scientointensive şi neenergointensive, cu ponderea valorii adăugate majoră în produsul finit şi cu un grad înalt de utilizare a forţei de muncă, ţinînd cont de procesele şi tendinţele globalizării producerii şi poziţionării ei pe piaţă.

86. Întreprinderi industriale cu genuri de activitate care nu sînt legate de prelucrarea materiei prime agricole există în 24 unităţi administrative din cele 32 raioane şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. În 9 raioane astfel de întreprinderi lipsesc completamente, în trei raioane volumul producţiei respective constituie mai puţin de 1,0 mil.lei, iar în alte 10 raioane - variază de la 1,0 pînă la 10,0 mil. lei. În spaţiul rural ponderea populaţiei ocupate în această industrie (circa 70 mii persoane) constituie 6% din numărul populaţiei economic active.

Obiectivele prioritare de dezvoltare 87. Necesitatea asigurării unor ritmuri înalte şi stabile de creştere economică, diminuarea

dependenţei economiei naţionale de variabilitatea puternică a condiţiilor naturale, precum şi cerinţele de aderare la Uniunea Europeană impun următoarele obiective de dezvoltare a sectorului industrial, inclusiv în localităţile rurale:

(i) creşterea durabilă a producţiei industriale şi sporirea contribuţiei industriei la creşterea economică, precum şi crearea noilor locuri de muncă;

(ii) diversificarea producţiei industriale; (iii) îmbunătăţirea tuturor caracteristicilor calitative ale producţiei industriale; (iv) accelerarea dezvoltării producţiei industriale în localităţile rurale; (v) ajustarea politicii industriale la cerinţele Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi ale

Uniunii Europene; (vi) dezvoltarea şi stimularea industriilor şi serviciilor bazate pe tehnologii avansate,

scientointensive, nepoluante şi cu un consum redus de materii prime şi energie, orientate spre producerea mărfurilor competitive prin implementarea sistemului de dirijare a calităţii (TQM);

(vii) crearea condiţiilor pentru eficientizarea sectorului producător prin finalizarea procesului de privatizare, restructurarea sistemului de management, financiar, de marketing şi de personal;

(viii) facilitarea procesului de cooperare regională, asociere cu producătorii străini în cadrul euroregiunilor şi promovarea specializării internaţionale.

Acţiuni prioritare 88. Vor fi favorizate ramurile industriale care au o însemnătate deosebită pentru asigurarea

securităţii alimentare a ţării şi care asigură competitivitatea economică a produselor moldoveneşti pe pieţele externe: vinificaţia, prelucrarea produselor pomicole şi legumicole, prelucrarea produselor animaliere, a tutunului, prelucrarea plantelor medicinale şi eterooleaginoase. Va fi stimulată integrarea pe verticală a unităţilor prelucrătoare cu cele agricole, asigurîndu-se echilibrarea intereselor social-economice ale participanţilor la integrare, în special cele ale agricultorilor.

89. În scopul sporirii competitivităţii întreprinderilor industriale vor fi întreprinse următoarele măsuri: (i) implementarea standardelor internaţionale ISO, seriilor 9000 şi 14000, a sistemului total de dirijare a calităţii (TQM), a sistemului de securitate şi igienă alimentară (HACCP) etc., atît în procesul de producere, cît şi de distribuire şi comercializare; (ii) facilitarea cooperării regionale, inclusiv în cadrul euroregiunilor şi promovarea specializării internaţionale; (iii) dezvoltarea abilităţilor manageriale prin programe locale şi internaţionale de instruire a managerilor, restructurarea managerială, financiară şi de marketing; iv) stimularea cooperării întreprinderilor cu instituţiile de învăţămînt şi de cercetare-dezvoltare, crearea parcurilor ştiinţifico-tehnologice, inovaţionale şi industriale.

90. Pentru a dezvolta noi activităţi industriale: (i) se vor elabora şi implementa strategii şi programe de atragere a investiţiilor în regiuni; (ii) se vor forma parteneriate strategice de

dezvoltare industrială (cu ţările UE şi din alte ţări, regiuni) în funcţie de ramura prioritară şi accesul la pieţe (de resurse sau de comercializare).

91. Vor fi înlăturate barierele tehnice în calea comerţului, asigurate inofensibilitatea şi fiabilitatea produselor autohtone, va fi ridicată competitivitatea produselor autohtone, majorată credibilitatea faţă de calitatea produselor autohtone prin: (i) realizarea Programului de dezvoltare a Sistemului Naţional de Etaloane pe anii 2003-2008; (ii) perfecţionarea sistemului relaţiilor de cooperare între întreprinderile ţării, extinderea colaborării cu alte ţări, în special cu ţările Uniunii Europene.

92. Vor fi elaborate şi implementate programe investiţionale ramurale şi interramurale, proiecte investiţionale, valorificate în acest scop linii creditare externe şi credite comerciale, create zone economice libere de producţie, parcuri şi incubatoare industriale în localităţile rurale.

3.4. Energetica

Analiza situaţiei 93. Sectorul energetic al Republicii Moldova este una din ramurile de bază ale economiei

naţionale, de nivelul dezvoltării căreia depinde stabilitatea macroeconomică a ţării, aprovizionarea fiabilă şi calitativă a economiei şi populaţiei cu energie şi combustibili.

94. Analiza activităţii întreprinderilor energetice pe parcursul anilor 2001-2004 confirmă intensificarea tendinţei generale de îmbunătăţire a indicatorilor economico-financiari la agenţii economici din sector. Toţi indicatorii economici principali în sectorul energetic sînt în creştere şi caracterizează pozitiv situaţia economică în ramură.

95. În scopul dezvoltării capacităţilor de producere a energiei şi pentru întărirea reţelelor de transport şi de interconexiune cu ţările vecine, s-au activizat negocierile cu companiile străine şi lucrările privind implementarea Proiectului Energetic II. Ca rezultat al negocierilor purtate cu investitorii străini au fost semnate memorandumuri de înţelegere între Ministerul Energeticii şi companiile RWE Trading (Germania) şi „Itera” (Rusia) privind colaborarea în construcţia centralelor electrice private în apropierea mun.Bălţi şi în apropierea satului Burlăceni, raionul Cahul, fiecare cu o putere de circa 450 MW.

96. Întrucît dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova este strîns legată de aprovizionarea fiabilă cu gaze naturale a consumatorilor, care şi constituie obiectivul principal în activitatea sistemului de aprovizionare cu gaze a localităţilor rurale, acestui sector i se acordă o atenţie deosebită.

Obiectivele prioritare de dezvoltare 97. Obiectivele de dezvoltare în domeniu sînt următoarele: (i) gazificarea accelerată a ţării, elaborarea şi implementarea politicii energetice a ţării în

corespundere cu obiectivele politicilor energetice ale Uniunii Europene; (ii) elaborarea programului de liberalizare a pieţei energetice în corespundere cu principiile

pieţei energetice a Uniunii Europene; (iii) dezvoltarea durabilă a complexului energetic prin atragerea investiţiilor private; (iv) elaborarea Concepţiei privind sistemul electroenergetic interconectat cu ţările vecine; (v) promovarea politicii descentralizării sistemelor de alimentare cu căldură în localităţile

cu intensitatea sarcinii termice insuficiente; (vi) implementarea proiectelor pilot de conservare a energiei şi de eficienţă energetică; (vii) atragerea investitorilor strategici la privatizarea şi crearea întreprinderilor mixte în

sectorul energetic; (viii) implementarea Proiectului Energetic II. Acţiuni prioritare 98. Vor fi urgentate lucrările de implementare a componentei termice a Proiectului

Energetic - II. Vor fi continuate negocierile cu potenţialii investitori privind modernizarea CET-urilor şi construcţia mini-CET-urilor, în conformitate cu Programul Naţional de renovare şi

descentralizare a sistemelor de alimentare cu căldură a localităţilor Republicii Moldova şi a Concepţiei de dezvoltare a centralelor electrice în Republica Moldova pînă în anul 2010.

99. Vor fi construite şi date în exploatare centrale electrice cu termoficare în mai multe raioane ale ţării, care vor majora producţia energiei electrice şi vor mări gradul de utilizare a capacităţilor medii anuale, care în 2007 va atinge 60%, în 2010 - 64,8%, în 2015 - 68,6%, micşorînd importul acesteia. După finisarea construcţiei centralelor electrice cu termoficare, incluse în Concepţia sus menţionată, producerea energiei termice se va majora în 2010 pînă la 2000 mii Gcal, iar în 2015 pînă la 2250 mii Gcal.

100. În sectorul termoenergetic activităţile vor fi îndreptate spre: (i) realizarea principiilor de bază ale Concepţiei privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură; (ii) implementarea Programului Naţional de renovare şi descentralizare a sistemelor de alimentare cu căldură a localităţilor din Republica Moldova şi perfectarea actelor legislative şi normative întru sporirea eficienţei sistemelor de alimentare cu energie termică; (iii) combinarea sistemelor centralizat şi descentralizat de alimentare cu căldură, instalarea utilajului modern la noile surse de căldură şi la cele existente, reutilarea sistemelor de alimentare cu căldură în baza gazelor naturale, finalizarea lucrărilor de organizare a evidenţei energiei termice şi a apei calde prin instalarea contoarelor.

101. Vor fi construite gazoducte magistrale, conducte-branşamente, gazoducte interurbane, staţii de distribuţie a gazelor, staţii şi puncte de măsurare a gazelor.

3.5. Transporturi şi comunicaţii

Analiza situaţiei 102. Transporturile contribuie la dezvoltarea social-economică a localităţilor rurale prin

îmbunătăţirea accesului populaţiei la locurile de muncă, la educaţie, la ocrotirea sănătăţii şi la alte servicii şi prin facilitarea comerţului, atît naţional cît şi internaţional. Un transport eficient asigură o mobilitate mai mare, reduce costurile şi generează beneficii economice substanţiale.

103. Actualmente Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor administrează drumurile publice, cu o lungime totală de 9311 km, inclusiv 3346 km (35,9%) - drumuri naţionale şi 5965 km (64,1%) - drumuri locale, densitatea reţelei de drumuri publice constituie 0,315 km/ km2

teritoriu. În structura reţelei de drumuri 56% sînt modernizate, 38% - au îmbrăcăminte asfaltică uşoară şi pietruite şi 6% sînt drumuri din pămînt.

104. Drumurile locale în lungime de 6813 km prezintă o structură foarte eterogenă. Astfel, 46,0 % (3134 km) sînt drumuri pietruite, 8,6% (588 km) sînt din pămînt, iar din drumurile cu îmbrăcăminte modernă ce reprezintă 37,6% (2560km) peste 88% (2065 km) au o durată de exploatare depăşită, din care peste 2000 km fiind în stare rea.

105. Reţeaua de transport de pasageri în prezent este constituită din 1299 de rute regulate cu un număr total de 3374 curse, inclusiv: (i) interurbane 433 (826 curse); (ii) suburbane 646 (2188 curse); (iii) internaţionale 220 (360 curse).

106. La momentul actual în Republica Moldova reţeaua de căi ferate publice constituie 2,6 km la 10 mii locuitori, densitatea medie a acesteia fiind de circa 33 km la 1 mie km2. Lungimea desfăşurată a liniilor de cale ferată este de 2172 km, cea în exploatare este de 1121 km, inclusiv 1107 km cu ecartament larg (1520 mm). Majoritatea staţiilor de cale ferată sînt deschise, atît pentru traficul de marfă cît şi pentru cel de călători, diferenţiindu-se prin nivelul executării operaţiunilor comerciale.

107. S.A. "Moldtelecom" este Operatorul Naţional de telecomunicaţii din Republica Moldova şi gestionează o reţea de telefonie fixă de 676,6 mii linii prin intermediul a 39 filiale, situate în unităţile administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova. Densitatea telefonică (numărul de telefoane la 100 locuitori) este de 17,5, inclusiv în localităţile rurale - 8,6.

108. Pe parcursul anilor '90 rata penetrării telefoniei fixe aproape s-a dublat, iar în perioada 2000-2003 acest indice, raportat la 100 de locuitori, a crescut anual cu circa 2%. La finele anului 2003 rata de penetrare a numărului total de linii telefonice a constituit 21,7%. Densitatea telefoanelor variază esenţial în mediul rural şi urban. Astfel, în localităţile rurale la 100 locuitori

revin circa 12,7 linii de telefon, iar în cele urbane - 34,3. În 2003 volumul total al investiţiilor în telefonia fixă a constituit aproximativ 452 mil.lei (circa 28,7 mil. Euro), fiind mai mic, în comparaţie cu anul 2002, cu circa 19%.

109. La momentul actual, majoritatea absolută a serviciilor de telefonie mobilă sînt prestate de doi operatori, care asigură o acoperire de circa 75% din teritoriul ţării, numărul abonaţilor constituind 13,2% din numărul total al locuitorilor Republicii Moldova. Din cauza preţurilor relativ înalte la serviciile de telefonie mobilă şi acoperirea teritorială insuficientă, în special, în cazul zonelor rurale, rata de penetrare a telefoniei mobile în Republica Moldova este cu mult mai mică decît media europeană (43,5%), România (24,0%) şi alte ţări din Europa.

110. Actualmente comunicaţiile poştale reprezintă un sistem tehnologic unic de întreprinderi şi mijloace de transport, care asigură recepţionarea, transportul şi distribuirea trimiterilor poştale pe întreg teritoriul ţării, în toate localităţile, în fiecare zi lucrătoare. Reţeaua logistică a întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei" permite tuturor locuitorilor, atît din zonele urbane cît şi din cele rurale, să beneficieze de serviciile poştale de aceeaşi calitate la aceleaşi tarife.

111. Reţeaua poştală în prezent este constituită din 34 de centre de poştă raionale, care dispun de 1138 oficii poştale, dintre care 1001 în localităţile rurale, 106 automobile, 5180 salariaţi. Transportarea poştei se efectuează zilnic pe 96 rute cu o lungime de 16595 km. De serviciile poştale beneficiază 1533 localităţi (cu o populaţie de 3644,1 mii persoane), din care 1478 rurale, care sînt deservite de 2250 factori poştali (1812 în localităţile rurale).

Obiectivele prioritare de dezvoltare 112. Obiectivele prioritare de dezvoltare în domeniu sînt următoarele: (i) ridicarea nivelului de trai şi cultural al populaţiei prin satisfacerea ofertelor de transport

şi călătorii, reducerea costului mărfurilor şi serviciilor prin reducerea cheltuielilor de transport a utilizatorilor drumurilor, reducerea timpului de aflare a pasagerilor în drum;

(ii) ameliorarea accesului la servicii economice şi sociale prin reabilitarea drumurilor şi căilor ferate, precum şi extinderea reţelei de drumuri naţionale şi locale;

(iv) asigurarea populaţiei cu un set minim de servicii de poştă şi telecomunicaţii calitative şi la preţuri accesibile, avînd la bază principiile serviciului universal;

(v) ameliorarea calităţii şi extinderea accesului consumatorilor la serviciile informaţionale, poştale şi de telecomunicaţii;

(vi) sporirea densităţii telefonice în reţelele de telefonie fixă, astfel încît către finele anului 2005 să se atingă nivelul de 25 telefoane la 100 de locuitori şi de 35 telefoane la 100 locuitori către finele anului 2010.

Acţiuni prioritare 113. Va fi elaborat şi implementat un program de lucrări pentru stoparea procesului de

degradare a reţelei de drumuri, ce va prevedea, luînd în considerare starea actuală de austeritate financiară, creşterea volumului de lucrări periodice de întreţinere a drumurilor de tip uşor. Vor fi realizate un şir de proiecte regionale, inclusiv prin contractarea creditelor externe, granturi, în vederea îmbunătăţirii accesului la pieţele de desfacere şi serviciile sociale pentru populaţia rurală. Va fi dezvoltată reţeaua de rute după schema sat - centru raional, centru raional - capitală. O dată cu darea în exploatare a noii autogări „Gara NORD” din Chişinău va fi creată posibilitatea deschiderii rutelor regulate de autobuz între satele cu flux mare de călători şi capitala ţării. În perioada realizării programului (cu folosirea tehnologiilor puţin costisitoare şi cu eficienţă ridicată) vor fi îmbunătăţite condiţiile de circulaţie pe drumurile de acces spre toate satele republicii. Lucrările vor fi finanţate, atît din fondul rutier cît şi din bugetele locale. Numai din contul mijloacelor fondului rutier (peste 100 mil. lei) vor fi reparate peste 900 km drumuri de acces.

114. Vor fi optimizate şi extinse rutele regulate de transport auto de pasageri şi îmbunătăţite condiţiile de circulaţie şi confort, precum şi extinse zonele de influenţă a

transportului feroviar de călători prin dezvoltarea reţelei căilor ferate şi majorată calitatea deservirii pasagerilor care beneficiază de căi ferate. În viitorul apropiat vor fi realizate lucrările de construcţie a sectorului de cale ferată Revaca - Căinari, cu o lungime totală de 43,6 km şi costul de 20 mil. dolari SUA.

115. Vor fi majorate capacităţile comunicaţionale ale localităţilor rurale prin: (i) majorarea densităţii telefonice şi a numărului de posturi telefonice în reţelele de telefonie fixă: (ii) realizarea unui Plan de acţiuni privind implementarea pachetului minim de servicii accesibil tuturor categoriilor de consumatori - Serviciul Poştal Universal; (iii) extinderea serviciilor prin implementarea serviciului „Mandate băneşti electronice internaţionale" şi a serviciului „Prestarea serviciilor bancare prin intermediul oficiilor poştale; (iv) implementarea proiectului pentru crearea punctelor de acces la Internet în baza oficiilor poştale; (v) implementarea Programului de reparaţii şi modernizare a oficiilor poştale în vederea menţinerii lor într-o stare de exploatare cuvenită, instalării sistemelor de încălzire, stabilirii unui aspect distinct şi atrăgător, dotării cu sisteme informaţionale; (vi) elaborarea unei game largi de servicii care vor constitui pachetul minim al Serviciului poştal universal şi normele lui de calitate, precum şi mecanismul de compensaţie financiară pentru prestarea acestui serviciu.

116. Circulaţia mijloacelor financiare ale populaţiei rurale va fi facilitată prin: (i) încheierea de acorduri cu administraţiile poştale, în primul rînd ale ţărilor în care cetăţenii Republicii Moldova sînt plecaţi la lucru, pentru a implementa serviciul „Mandate băneşti electronice internaţionale”, (ii) elaborarea cadrului legal, normativ şi tehnologic pentru a presta servicii bancare prin intermediul oficiilor poştale, serviciu ce va permite cetăţenilor de la sate să beneficieze de posibilitatea de a deschide conturi bancare, efectua plăţi şi folosi alte servicii prin intermediul oficiilor poştale şi în localităţile în care nu sînt filiale ale băncilor.

117. Vor fi efectuate reparaţii capitale şi curente în 626 oficii poştale, conectate la reţeaua de gaze naturale şi instalate sisteme de încălzire în 324 de oficii poştale. Vor fi dotate cu computere şi instalate sisteme de conectare la Internet în 314 oficii poştale. Vor fi instalate în diferite localităţi 25 de chioşcuri.

3.6. Infrastructura informaţională

Analiza situaţiei 118. Infrastructura informaţională formează suportul material necesar pentru edificarea şi

dezvoltarea societăţii informaţionale. Principalele componente ale infrastructurii internaţionale sînt mijloacele de comutaţie şi de dirijare a fluxurilor informaţionale, liniile de comunicaţii, reţelele şi canalele de transport date, calculatoarele (hardware) şi produsele program (software).

119. Volumul serviciilor de telecomunicaţii şi informatică, calculat în baza veniturilor pe servicii aparte, a crescut în 2003 cu 39,4%, în raport cu 2002, atingînd cifra de 1,98 miliarde lei. Aceste date demonstrează că ritmul de creştere în sectorul de telecomunicaţii şi informatică este de 6,3 ori mai înalt decît ritmul de creştere a PIB.

Ponderea volumului serviciilor de comunicaţii în PIB în 2003 a fost de 7,2%, în comparaţie cu 6,3% în 2002. Ponderea serviciilor de telecomunicaţii în valoarea adăugată brută a serviciilor constituie 14,3%, în comparaţie cu valoarea de 12,3%, înregistrată în 2002. Investiţiile efectuate în sectorul telecomunicaţiilor şi informaticii au constituit în 2003 peste 710 milioane lei.

120. Serviciile de transport date şi acces la Internet reprezintă 5,3% din valoarea totală a serviciilor de telecomunicaţii din Republica Moldova. În 2003 volumul acestor servicii a înregistrat, comparativ cu 2002, o creştere de 122%. În ultimul timp numărul utilizatorilor Internet a crescut substanţial şi, conform sondajelor de la jumătatea anului 2004, ponderea utilizatorilor Internet constituie 17,4%. Totuşi, rata de penetrare a Internetului în Republica Moldova rămîne relativ joasă, media pe Europa fiind de 25 de utilizatori la 100 de locuitori. Estimările arată că la 100 de persoane revin aproximativ 3,42 calculatoare.

121. Studiile privind gospodăriile casnice, efectuate pe parcursul anului 2004 au demonstrat că doar 29% din gospodării au acces la calculator, iar ponderea gospodăriilor în care se utilizează calculatorul este şi mai mică, fiind doar de 23%. Dacă în localităţile urbane circa

12,7% din gospodării dispun de cel puţin un calculator la domiciliu, în cazul localităţilor rurale acest indicator este de 7,4 ori mai mic, constituind doar 1,7%. Decalajul digital persistă nu numai între localităţile urbane şi cele rurale, dar şi între regiunile ţării. Astfel, ponderea gospodăriilor care dispun de un calculator la domiciliu în raioanele centrale este de 9,8%, pe cînd în cele de nord - 2,8%, iar în cele de sud - 3,3%. O situaţie similară se atestă şi în cazul Internetului, ponderea gospodăriilor casnice care au acces la această facilitate fiind de 19,7%.

122. Nivelul de informatizare a sistemului educaţional este determinat, în primul rînd, de dotarea instituţiilor de învăţămînt cu tehnică de calcul şi accesul la Internet. Astfel, ponderea instituţiilor de învăţămînt secundar general, dotate cu calculatoare, este doar de 55,8%, iar acces la Internet au doar 6,5% instituţii. Toate instituţiile de învăţămînt secundar profesional, învăţămînt mediu de specialitate şi superior au laboratoare dotate cu calculatoare, însă ponderea şcolilor profesionale şi a colegiilor care au acces la Internet este joasă - respectiv 9,9% şi 31,0%.

123. Procesul de implementare a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii în sistemul de ocrotire a sănătăţii în Republica Moldova este în desfăşurare, direcţiile principale de activitate, fiind dotarea instituţiilor medicale cu tehnică de calcul, conectarea la reţeaua globală Internet, procurarea produselor de program, instruirea personalului. În scopul îmbunătăţirii stării de sănătate a comunităţii, creşterii calităţii asistenţei medicale a fost elaborată şi adoptată Concepţia Sistemului Informaţional Medical Integrat.

124. Informatizarea instituţiilor de cultură a început cu cele din sistemul bibliotecar, procurîndu-se în acest scop echipamentele şi produsele de program dedicate, numărul staţiilor de lucru în biblioteci atingînd în prezent circa 150. De asemenea, au fost realizate anumite proiecte-pilot în domeniul asigurării prezenţei în Internet a principalelor muzee ale ţării, galeriilor de artă, teatrelor şi cinematografelor, celor mai renumite opere de artă şi monumente ale naturii. Oamenii de cultură sînt printre primii care au conştientizat importanţa noilor tehnologii, chiar dacă aportul statului în ceea ce constă alocaţiile pentru calculatoare şi Internet a fost mai mult decît modestă. Spre exemplu, în cadrul bibliotecii publice Crihana Veche, Cahul, cu suportul financiar al Fundaţiei SOROS - Moldova în anul 2002 a fost creat Centrul de Acces la Informaţie şi Industrie, care este implicat permanent în viaţa comunităţii, oferind beneficiarilor posibilitatea utilizării tehnologiilor informaţionale şi accesul la Internet.

Obiectivele prioritare de dezvoltare 125. Imperativul edificării societăţii informaţionale, inclusiv în localităţile rurale, impune

realizarea următoarelor obiective: (i) consolidarea democraţiei şi a instituţiilor statului de drept prin participarea activă a

cetăţenilor la viaţa politică, facilitarea accesului la informaţia publică, îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice;

(ii) atingerea unui asemenea grad de dezvoltare a infrastructurii societăţii informaţionale care ar asigura accesul nediscriminatoriu la resursele informaţionale a tuturor categoriilor de cetăţeni, diminuarea decalajului tehnologic dintre categoriile de beneficiari, în special dintre populaţia urbană şi cea rurală.

(iii) dezvoltarea industriei tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii ca una din ramurile strategice, prioritare pentru dezvoltarea economică a ţării şi modernizarea localităţilor rurale.

(iv) dezvoltarea cooperării internaţionale în domeniul telecomunicaţiilor şi tehnologiilor informaţionale;

(v) atingerea indicilor medii europeni de dezvoltare în domeniu (telefonia fixă - 35% din locuitori, telefonia mobilă - 45% din locuitori, Internet la domiciliu - 20% din gospodării casnice, serviciu universal - 100% din localităţi).

Acţiuni prioritare 126. Cadrul instituţional şi organizatoric al infrastructurii, inclusiv în spaţiul rural, va fi

dezvoltat prin: (i) racordarea legislaţiei şi actelor normative privind tehnologiile informaţionale

la rigorile Uniunii Europene; (ii) dezvoltarea sistemului de portaluri ale autorităţilor administraţiei publice locale care să permită interacţiunea cu instituţiile guvernamentale; (iii) crearea centrelor publice de acces la Internet pe întreg teritoriul ţării.

127. În procesele de informatizare va fi implicat un număr cît mai mare de populaţie şi agenţi economici, prin: (i) asigurarea accesului nediscriminatoriu la informaţia publică şi respectarea principiilor confidenţialităţii datelor personale; (ii) stabilirea unui sistem de stimulente şi facilităţi pentru agenţii economici în domeniul tehnologiilor informaţionale, care depun eforturi pentru extinderea serviciilor în localităţile rurale; (iii) crearea sistemelor şi aplicaţiilor informatice menite să susţină procesele de reformă politică, socială şi economică din ţară.

3.7. Turismul rural.

Diversificarea serviciilor turistice Analiza situaţiei 128. Turismul reprezintă un sector al economiei naţionale cu posibilităţi de generare a

beneficiilor socio-economice şi culturale pentru tară şi comunităţile acesteia, inclusiv cele rurale, servind, totodată, drept catalizator pentru dezvoltarea altor sectoare ale economiei naţionale.

129. Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova pentru anii 2003-2015 şi Planul de acţiuni, parte integrală a strategiei nominalizate, adoptată prin Hotărîrea Guvernului nr.1065 din 2 septembrie 2003, precum şi Programul Naţional în domeniul turismului „Drumul Vinului în Moldova", aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.554 din 24 mai 2004, sînt în deplină concordanţă cu obiectivele ce urmează a fi realizate în cadrul Programului Naţional "Satul Moldovenesc".

130. Republica Moldova, ca destinaţie turistică, dispune de un bogat potenţial pentru o dezvoltare durabilă a turismului. Produsul turistic al ţării reprezintă un ansamblu complex de mediu, atît natural (rezervaţii naturale şi peisagistice, monumente ale naturii, elemente de floră şi faună etc.), cît şi antropic (monumente şi situri arheologice, muzee, elemente de folclor şi artă populară etc.).

131. Activitatea turistică în ultimii ani atestă o creştere vizibilă a tuturor indicatorilor în comparaţie cu anii precedenţi (tabelul 1).

Tabelul 1. Dinamica indicatorilor de dezvoltare a turismului

în Republica Moldova în anii 2000-2004

Indicatorii de monitorizare Anii2000 2001 2002 2003 2004

estimativNumărul vizitatorilor încadraţi în turismul intern 26705 35668 44138 62541 64542Numărul vizitatorilor încadraţi în turismul internaţional 51400 45900 71700 90900 93836Încasările din activitatea de turism, lei 45828,9 60630,8 98573,9 145608,5 150268Numărul mediu scriptic al angajaţilor în sfera turismului 1538 1904 1972 1927 2045

132. Actualmente industria turistică se extinde tot mai pronunţat pe întreg teritoriul tării,

creînd produse noi în cadrul diverselor forme de turism, precum: turismul rural, ecologic, viti-vinicol, cultural etc. Mediul rural cu comunităţile sale, cu o bogată cultură şi tradiţii populare, desfaşurînd activităţi agricole specifice, reprezintă elemente esenţiale pentru dezvoltarea turismului rural. În Republica Moldova practicarea acestei forme de turism va aduce beneficii directe comunităţilor rurale, creînd noi locuri de muncă şi venituri suplimentare pentru populaţia de la sate.

133. Pe plan social în cadrul acestui program, turismul va asigura accesul oamenilor la tezaurul de civilizaţie a societăţii, va contribui la formarea intelectuală şi la o colaborare fructuoasă şi bună înţelegere în cadrul programelor de vecinătate şi cooperare cu alte localităţi şi regiuni. Pe plan economic turismul rural urmează a fi un factor pozitiv al progresului economic

în localităţile respective, prin crearea pensiunilor agroturistice, dezvoltarea infrastructurii turistice la sate, crearea centrelor de meşteşuguri şi artizanat.

Obiective prioritare de dezvoltare 134. Principalele obiective în domeniu sînt următoarele: (i) dezvoltarea turismului rural într-un mod durabil, astfel ca acesta să genereze beneficii

economice considerabile pentru ţară şi comunităţile ei locale, care vor consta din venituri directe, locuri noi de muncă, extinderea mediului de afaceri în localităţile respective, precum şi dezvoltarea altor sectoare ale economiei locale;

(ii) crearea noilor locuri de muncă şi ameliorarea mediului de afaceri în localităţile rurale; (iii) renovarea şi conservarea patrimoniului naţional de valoare turistică, amplasat pe

teritoriul localităţilor respective, pentru a fi inclus în circuitul turistic; (iv) perfecţionarea managementului turistic în contextul promovării turismului rural pe

plan internaţional; (v) ridicarea nivelului calităţii serviciilor turistice prestate în localităţile rurale. Acţiuni prioritare 135. Atractivitatea turistică a mediului rural va fi amplificată prin: (i) îmbunătăţirea

infrastructurii turistice; (ii) ajustarea şi menţinerea nivelului calităţii serviciilor turistice prestate vizitatorilor străini; (iii) promovarea caracteristicilor existente ale fiecărei regiuni viti-vinicole, incluse în Programul Naţional „Drumul Vinului în Moldova", tradiţiilor, gospodăriilor ţărăneşti, arhitecturii tradiţionale etc.; (iv) încurajarea unui parteneriat între sectorul public, cel privat şi ONG; (v) încurajarea fluxului investiţiilor în întreprinderile turistice existente şi cele noi; (vi) ridicarea calităţii instruirii şi diversificării domeniilor de specializare, conform cerinţelor sectorului turistic, conformate la standardele internaţionale; (vii) menţinerea calităţii mediului, atît pentru vizitatori cît şi pentru comunitatea receptoare.

136. Pentru a dezvolta infrastructura turistică vor fi întreprinse următoarele măsuri: (i) crearea în teritoriu a serviciilor de specialitate; (ii) elaborarea şi implementarea unor proiecte - pilot de dezvoltare a turismului rural; (iii) elaborarea şi aprobarea mecanismelor de stimulare economică a întreprinzătorilor din domeniul turismului rural şi a participanţilor la implementarea Programului Naţional „Drumul vinului în Moldova”; (iv) includerea gospodăriilor ţărăneşti în circuitul turistic, prin dezvoltarea acestora ca pensiuni agroturistice; (v) asigurarea necesităţilor de dezvoltare a obiectivelor turistice incluse în Programul Naţional „Drumul vinului în Moldova”; (vi) revitalizarea meşteşugurilor ca componentă importantă a produsului turistic rural naţional; (vii) dezvoltarea turismului ecologic prin crearea şi dezvoltarea unor parcuri naţionale; (viii) conştientizarea importanţei dezvoltării turismului (formele de turism specifice: rural, ecologic, viti-vinicol, cultural, balneo-sanatorial, de interes special etc.) pentru dezvoltarea locală; (ix) dezvoltarea, promovarea şi ajustarea la standardele internaţionale a serviciilor balneo-sanatoriale; (x) crearea condiţiilor de instruire continuă a personalului încadrat în turismul rural; (xi) instalarea indicatoarelor-standard turistice şi a panourilor informaţionale; (xii) elaborarea şi promovarea proiectelor investiţionale pentru crearea, repararea şi modernizarea infrastructurii generale şi a celei turistice; (xiii) dezvoltarea gospodăriilor cinegetice care vor organiza itinerare specializate de vînătoare şi pescuit; (xiv) lansarea unor acţiuni eficiente de promovare a produsului turistic rural naţional.

3.8. Dezvoltarea antreprenoriatului.

Întreprinderile mici şi mijlocii Analiza situaţiei 137. Dezvoltarea activităţii de întreprinzător şi crearea relaţiilor de piaţă sînt orientate spre

stimularea populaţiei pentru activitatea antreprenorială şi extinderea libertăţii economice, asigurînd motivaţia şi posibilităţile organizatorice a autorităţilor administraţiei publice, în

vederea realizării principiilor reglementării echilibrate şi optimale de către stat a acestei activităţi.

138. Deşi pe parcursul ultimilor cinci ani în Republica Moldova s-a consolidat sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) şi a crescut importanţa acestuia, deocamdată lipseşte o abordare strategică clară şi atotcuprinzătoare a problemelor de dezvoltare a acestui sector la nivel de raion. Astfel, dacă la nivel central se acordă o atenţie crescîndă sectorului în cauză atunci la nivel local lipseşte o abordare conceptuală clară a sectorului ÎMM, a rolului acestuia în dezvoltarea regională, a structurilor de susţinere a dezvoltării sectorului. Însă fără o abordare locală a problemelor nominalizate nu este posibilă atingerea unor rezultate durabile şi de proporţii.

139. Mediul de afaceri local continuă să rămînă nefavorabil din cauza: (i) reglementărilor imperfecte; (ii) prezenţei barierelor administrative în calea activităţii antreprenoriale (presiunea fiscală, sistem complicat de raportare, proces complicat de intrare în afaceri (înregistrarea, licenţierea), ieşirea din afaceri, sistem ineficient de controale şi inspecţii, corupţia persistentă); (iii) lipsei unor strategii şi programe locale de susţinere a dezvoltării ÎMM; (iv) lipsei mecanismelor de atragere a cercurilor largi antreprenoriale la soluţionarea problemelor de dezvoltare locală; (v) pregătirii insuficiente a cadrelor autorităţilor administraţiei publice locale la subiectele ce ţin de dezvoltarea ÎMM; (vi) lipsei reţelelor informaţionale şi de comunicare între asociaţiile antreprenorilor, APL şi prestatorii serviciilor de business; (vii) lipsei mecanismelor de colaborare a întreprinderilor cu instituţiile de ştiinţă şi inovare; (viii) gradului insuficient de dezvoltare a infrastructurii de asistenţă informaţional-consultativă şi de dezvoltare a abilităţilor de antreprenoriat; (ix) calificarea insuficientă a personalului şi nivelul redus de pregătire şi de cultură antreprenorială a fermierilor şi conducătorilor întreprinderilor din mediul rural; (x) ritmurile joase de implementare a tehnologiilor avansate, a soiurilor, hibrizilor de plante şi raselor de animale agricole înalt productive şi rezistente la boli, vătămători şi condiţii climatice nefavorabile; (xi) procesul lent de introducere a standardelor europene de calitate şi producere şi posibilităţi reduse de promovare a exporturilor.

140. Un obstacol considerabil în calea dezvoltării întreprinderilor din mediul rural îl constituie accesul limitat la resursele-cheie: (i) informaţionale, statistice şi legislative; (ii) financiare (inclusiv din cauza atractivităţii investiţionale slabe şi a posibilităţilor reduse de asigurare a împrumuturilor cu gaj, precum şi ratelor înalte ale dobînzii la creditele oferite de către băncile comerciale); (iii) spaţii de producere şi pentru oficii.

141. Necesităţile ameliorării mediului de afaceri, sporirii accesului la resurse, creşterii competitivităţii întreprinderilor din mediul rural impun realizarea următoarelor obiective:

(i) optimizarea legislaţiei şi reglementărilor, inclusiv a cadrului fiscal; (ii) dezvoltarea capacităţilor instituţionale de sprijin a ÎMM, inclusiv a infrastructurii de

consultanţă şi celei informaţionale; (iii) dezvoltarea unei reprezentări puternice şi eficiente la nivel naţional a intereselor

întreprinderilor din mediul rural; (iv) facilitarea accesului la resurse financiare şi sporirea atractivităţii investiţionale; (v) dezvoltarea capacităţilor de educaţie şi instruire antreprenorială şi de sporire a

abilităţilor angajaţilor; (vi) sporirea competitivităţii întreprinderilor rurale prin implementarea tehnologiilor

avansate şi extensiunea cunoştinţelor; (vii) promovarea exporturilor. Acţiuni prioritare 142. Dat fiind faptul că întreprinderile mici şi mijlocii se caracterizează printr-o

vulnerabilitate sporită faţă de barierele ce afectează mediul de afaceri, Guvernul va asigura ca acestea să beneficieze, în primul rînd, de reforma cadrului regulatoriu, ce preconizează simplificarea procedurilor de obţinere a avizelor, autorizaţiilor, certificatelor şi licenţelor de

funcţionare, precum şi introducerea principiului ghişeului unic în activitatea organelor responsabile de eliberarea acestora.

143. Se vor întreprinde măsuri de facilitare a procesului de lansare a afacerii prin reducerea timpului şi costurilor respective, precum şi prin facilitarea accesului la informaţie cu privire la lansarea afacerii. Va fi perfecţionat sistemul de licenţiere, raportare şi ieşire din afaceri. Totodată, în activitatea instituţiilor publice cu funcţii regulatorii accentul va fi pus pe consultarea acestora, întru evitarea încălcărilor, şi nu pe persecutarea agenţilor economici.

144. Atît la nivel central cît şi local, se vor întreprinde măsuri de optimizare a presiunii fiscale asupra agenţilor economici ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi stimularea lor de lansare a noi afaceri, precum şi de extindere a afacerilor existente. Totodată, cadrul fiscal va juca un rol central în stimularea agenţilor economici spre ieşirea din economia tenebră. Acţiunile în domeniul respectiv vor viza dezvoltarea cadrului instituţional de susţinere a dezvoltării întreprinderilor rurale şi reprezentanţelor regionale ale acestuia, constituirea consiliilor raionale şi regionale pentru problemele ÎMM, formarea consiliilor şi asociaţiilor profesionale ramurale.

[Pct.144 modificat prin Hot.Guv. nr.56 din 22.01.2007, în vigoare 02.02.2007] 145. Vor fi promovate mecanisme de colaborare şi coordonare a acţiunilor instituţiilor

publice în implementarea politicilor de dezvoltare a sectorului ÎMM, precum şi de susţinere şi cooperare cu organizaţiile de reprezentare a intereselor ÎMM la nivel naţional şi local. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor promova continuu dialogul public-privat şi practica de consultare a mediului antreprenorial în vederea evaluării activităţii sale, identificării problemelor ce nu permit dezvoltarea ÎMM, precum şi modalităţile de soluţionare a acestora.

146. Accesul la finanţare pentru ÎMM va fi facilitat prin acţiuni specifice, cum ar fi: dezvoltarea organizaţiilor de microfinanţare pentru majorarea ofertei de microcredite cu o rată accesibilă a dobînzii; asigurarea folosirii eficiente a resurselor financiare alocate din bugetul de stat şi locale, inclusiv a suportului financiar din partea instituţiilor financiare internaţionale şi a altor donatori. Pentru facilitarea accesului întreprinderilor la finanţare pe termen lung, se vor crea condiţii necesare pentru dezvoltarea fondurilor de garantare a creditelor, prin intermediul cărora vor fi implementate programe de creditare şi microcreditare.

147. Vor fi dezvoltate serviciile de informare şi consultanţă, iniţiativa antreprenorială şi promovarea schimbului de experienţă, prin crearea la nivel local a centrelor informaţional-consultative, business-incubatoarelor, dezvoltarea parcurilor industriale, care vor coordona activităţile sale în cadrul unei reţele unice.

148. Competitivitatea întreprinderilor din mediul rural va fi consolidată prin: (i) implementarea programelor de pregătire a personalului calificat în corespundere cu cererea de pe piaţa forţei de muncă; (ii) sporirea capacităţilor manageriale, de producere şi prestare a serviciilor pentru afacerile în derulare, acordînd atenţie sporită producătorilor autohtoni de mărfuri substituibile a importurilor, la întreprinderile ce creează/introduc noi tehnologii de producere, lansează pe piaţă noi produse competitive, precum şi sectorului prestatorilor de servicii; (iii) implementarea la ÎMM a noilor standarde de management, de calitate şi de producere, a noilor tehnologii; (iv) elaborarea şi prezentarea informaţiilor şi studiilor de piaţă, efectuarea trainingurilor pentru creşterea abilităţilor profesionale în marketing, activităţi financiare şi management, implementarea programelor pentru ameliorarea calităţii produselor şi serviciilor.

3.9. Intensificarea proceselor investiţionale

Analiza situaţiei 149. Situaţia social-economică actuală în mediul rural este de aşa natură că doar o majorare

esenţială a investiţiilor interne şi externe ar putea garanta pe viitor restabilirea factorilor de bază ai creşterii economice prin înnoirea cardinală a fondurilor fixe, implementarea realizărilor ştiinţei şi tehnologiilor avansate, deschiderea masivă a locurilor de muncă, ameliorarea calităţii

potenţialului uman prin sporirea accesului la educaţie, contribuind astfel la menţinerea şi accelerarea ritmurilor de creştere economică, care s-a prefigurat în ultimii 4 ani, şi realizarea unui salt al productivităţii muncii.

150. În anii 2001-2004 volumul total de investiţii în capital fix, în total pe economie, au sporit de trei ori, stocul investiţiilor străine directe, la 1 octombrie 2004 a atins nivelul de 839,1 mil. dolari SUA. Ponderea majoră a investiţiilor este direcţionată spre industria alimentară şi vinicolă, spre sectoarele energetic şi de comunicaţii, adică spre acele domenii economice şi ale infrastructurii care ţin de dezvoltarea sferei agroalimentare şi a dezvoltării infrastructurii sociale, inclusiv din mediul rural. Totuşi Moldova, după nivelul atragerii capitalului străin, rămîne în urma ţărilor din regiune, îndeosebi a celor ce avansează rapid în procesul integrării în Uniunea Europeană.

151. În scopul intensificării proceselor investiţionale prin Hotărîrea Guvernului nr.234 din 27 februarie 2002 a fost adoptată Strategia Investiţională a Republicii Moldova, obiectivul fundamental al căreia constă în edificarea unui sistem economic modern, inovaţional şi competitiv, compatibil cu principiile, normele, mecanismele şi instituţiile economiilor moderne, crearea condiţiilor pentru dezvoltarea regională, inclusiv a mediului rural şi protecţia mediului ambiant. Strategia în cauză prevede că investiţiile vor fi stimulate în mod prioritar în următoarele domenii (prioritare şi pentru Programul Naţional „Satul Moldovenesc”):

(i) relansarea economică a regiunilor defavorizate, adică cu o calitate deosebit de proastă a drumurilor şi a infrastructurii, precum şi cu o rată a şomajului ce depăşeşte nivelul critic (de regulă, acestea sînt localităţile rurale);

(ii) soluţionarea problemelor sociale şi ecologice, ameliorarea condiţiilor de trai de primă necesitate, precum apa potabilă şi sistemele de evacuare şi neutralizare a deşeurilor reziduale, resursele energetice, spaţiul locativ, protecţia de calamităţile naturale, ocrotirea sănătăţii, protecţia şi ameliorarea mediului ambiant;

(iii) crearea noilor locuri de muncă, inclusiv pentru cei săraci, dezvoltarea activităţilor de producere şi de prestare a serviciilor orientate spre export;

(iv) elaborarea, implementarea şi dezvoltarea tehnologiilor avansate, inclusiv a celor informaţionale, inovaţiilor, „know-how”-lor (domenii care actualmente sînt în deplină reformare şi modernizare în conformitate cu prevederile Codului cu privire la ştiinţă şi inovare nr.259-XV din 15 iulie 2004).

152. Mediul rural are un şir de avantaje pentru atragerea investiţilor, atît autohtone cît şi externe, principalele dintre care sînt următoarele: (i) amplasarea geografică favorabilă a ţării; (ii) gradul destul de înalt de instruire a generaţiei tinere; (iii) potenţialul ştiinţifico-tehnologic în domeniul agroalimentar relativ avansat; (iv) calitatea excepţională a solurilor (circa 80% din suprafaţa ţării o ocupă solurile negre (cernoziomurile) cu cea mai înaltă productivitate naturală, care determină componenţe chimice şi calităţi gustative excepţionale ale plantelor agricole (îndeosebi, a fructelor, legumelor, poamei, plantelor medicinale şi eterooleaginoase) şi oportunităţi sporite de a produce producţie ecologic pură; (v) o situaţie macroeconomică stabilă; (vi) existenţa forţei de muncă calificată cu costuri mult mai joase decît în ţările membre ale Uniunii Europene. Acest factor determină în mare măsură o rată relativ înaltă a profitului în unele ramuri, cum ar fi: întreprinderile de prelucrare a materiei prime agricole, industria uşoară (textile, marochinerie), producerea mobilei, materialelor de construcţii; (vii) existenţa în mediul rural a unor peisaje naturale şi obiecte cultural-istorice atractive, precum şi a mîncărurilor şi băuturilor irepetabile, caracterul primitor şi paşnic al populaţiei, favorabile unui agroturism modern, ce ar putea fi dezvoltat pînă la proporţiile unei importante ramuri economice.

Obiectivele prioritare de dezvoltare 153. Necesitatea accelerării dezvoltării economice în mediul rural şi cea a atingerii unui

nivel înalt al calităţii vieţii populaţiei, inclusiv prin asigurarea unui grad sporit de ocupare în cîmpul muncii impune următoarele obiective în domeniu:

(i) creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă şi dezvoltării ramurilor prioritare ale sferei agroalimentare, în special prin perfecţionarea cadrului legislativ normativ şi consolidarea drepturilor de proprietate;

(ii) focalizarea investiţiilor (inclusiv a celora care provin din granturi, credite şi asistenţă tehnică externă) spre localităţile rurale care, în cea mai mare măsură, necesită susţinere în dezvoltarea lor social - economică (localităţi dezavantajate şi defavorizate);

(iii) creşterea investiţiilor destinate inovării tehnologice, cercetării ştiinţifice şi educaţiei, diseminării cunoştinţelor manageriale şi organizaţionale, care vor ameliora mediul de afaceri al economiei rurale şi vor spori competitivitatea ei;

(iv) extinderea investiţiilor menite pentru protecţia mediului ambiant al satelor, pentru ameliorarea utilizării resurselor naturale, în special al solurilor şi apelor şi pentru reducerea presiunii asupra mediului, cauzate de activităţile economice agroalimentare;

(v) orientarea factorilor de producere din mediul rural spre atragerea în ţară a potenţialului productiv din exterior şi producerea în Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe;

(vi) consolidarea capacităţilor tuturor instituţiilor implicate în procesul investiţional, atît la nivel naţional cît şi local.

Acţiuni prioritare 154. Pentru stimularea proceselor investiţionale vor fi realizate următoarele măsuri de

ordin legislativ, instituţional şi organizaţional: (i) continuarea activităţilor de armonizare a legislaţiei în domeniu cu cea a Uniunii Europene, în special a celei ce ţine de protecţia şi exercitarea drepturilor de proprietate, dreptului corporativ, drepturilor de proprietate intelectuală, activitatea de evaluare a obiectelor imobiliare, mijloacelor de producţie, obiectelor de proprietate intelectuală, hîrtiilor de valoare, întreprinderilor şi resurselor naturale etc.; (ii) continuarea privatizării întreprinderilor de prelucrare a materiei prime agricole şi a altor întreprinderi din mediul rural, care actualmente se află în proprietate publică; (iii) perfecţionarea procedurilor de administrare publică, eliminarea barierelor artificiale la lansarea activităţilor de afaceri şi optimizarea sistemului de controale economice; (iv) prestarea serviciilor pre- şi postinvestiţionale investitorilor potenţiali şi celor actuali; (v) asigurarea informaţională a participanţilor la procesul investiţional, inclusiv prin crearea şi/sau dezvoltarea unei reţele de centre informaţionale şi analitice, în funcţia cărora va fi monitorizarea desfăşurării şi publicarea informaţiei referitoare la activitatea investiţională pe teritoriul Republicii Moldova; (vi) monitorizarea implementării proiectelor investiţionale, cu evaluarea concomitentă a eficienţei lor; (vii) reducerea presiunii fiscale şi crearea condiţiilor în vederea diminuării ratelor dobînzilor la creditele acordate de către sistemul bancar, crearea condiţiilor pentru sporirea creditării pe termen lung a sectorului real al economiei; (viii) atragerea capitalului străin în domeniul bancar; (ix) dezvoltarea în continuare a sistemului de împrumut prin gaj şi a activităţilor de leasing; (x) dezvoltarea infrastructurii financiare nebancare (reţelelor de microfinanţare, companiilor de asigurări, pieţei hîrtiilor de valoare, fondurilor de pensionare etc.) şi atragerea resurselor respective în procesul investiţional; (xi) atragerea veniturilor cetăţenilor, obţinute din munca peste hotare (a remitenţelor), în sectorul real al economiei; (xii) elaborarea noilor mecanisme şi perfecţionarea celor existente de finanţare parţială din bugetul de stat a unor programe investiţionale în domeniile prioritare de dezvoltare a sferei agroalimentare.

155. Promovarea unei imagini investiţionale favorabile a mediului rural va fi efectuată prin: (i) editarea literaturii promoţionale (pliante şi broşuri informaţionale, care conţin informaţie specializată pe domenii prioritare de dezvoltare economică şi socială), precum şi plasarea acestor informaţii pe INTERNET; (ii) distribuirea literaturii promoţionale prin intermediul a) ambasadelor Republicii Moldova în străinătate, a reprezentanţelor comercial-economice şi consulatelor Republicii Moldova; b) ambasadelor statelor străine acreditate în Republica Moldova, reprezentanţelor economice şi consulatelor străine; c) oficiile Camerei de Comerţ şi Industrie; d) misiunilor de serviciu ale factorilor de decizie, ale persoanelor oficiale şi ale oamenilor de afaceri din Republica Moldova în străinătate; e) misiunilor oficiale şi particulare

ale persoanelor străine în Republica Moldova; f) plasarea materialului promoţional pe diferite standuri informaţionale în străinătate g) plasarea în rutele aeriene ce deservesc Republica Moldova a materialelor promoţionale, precum şi în ghiduri turistice internaţionale etc.; (iv) organizarea de misiuni ale oamenilor de afaceri din mediul rural în străinătate; (v) crearea unei baze de date informaţionale privind potenţialul agricol şi industrial atractiv pentru investitori (în aspect raional şi pe comune).

3.10. Dezvoltarea comerţului.

Cooperaţia de consum

Comerţul exterior Analiza situaţiei 156. Structura resurselor naturale ale Moldovei condiţionează dependenţa economiei ţării

de importurile de resurse energetice, de produse chimice, ale industriei metalelor feroase şi neferoase etc. Pentru a asigura o balanţă comercială pozitivă trebuie ca aceste importuri să fie acoperite prin exporturi, volumul cărora ar fi mai mare decît cel al importurilor. Produsele agroalimentare de toate categoriile formează în prezent circa două treimi din exportul ţării. În următorii ani factorul agroalimentar va continua să joace un rol covîrşitor în capacitatea de export a economiei naţionale. În afară de aceasta, trebuie să se ţină cont de faptul că piaţa internă a Moldovei este destul de restrînsă, atît datorită limitelor sale demografice cît şi datorită puterii de cumpărare scăzute. Astfel, dezvoltarea economică a ţării pe viitor depinde de refacerea poziţiilor pe pieţele tradiţionale şi penetrarea pe noi pieţe, mai sigure, dar şi mai exigente.

157. Fără conştientizarea dependenţei vitale a economiei naţionale de un export eficient, nu poate fi realizată concepţia de bunăstare socială, inclusiv cea de securitate alimentară. Extinderea exporturilor urmează să genereze principalele acumulări de capital destinate modernizării bazei tehnologice a agriculturii şi industriei prelucrătoare în vederea îmbunătăţirii considerabile a calităţii mărfurilor agroalimentare şi a reducerii costurilor de producere.

158. Din mai 2001, Republica Moldova este membru cu drepturi depline a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), ceea ce asigură ţării un acces preferenţial, bazat pe principiul naţiunii celei mai favorizate (MFN), pe pieţele ţărilor membre ale OMC. Principiile sistemului de comerţ, promovate de OMC, sînt bazate pe crearea unui sistem deschis, competitiv, fără discriminări şi benefic pentru toţi membrii lui.

159. Domeniile cele mai importante, acoperite de acordurile OMC, sînt: circulaţia mărfurilor (cu condiţia reducerii graduale a taxelor vamale de import si abţinerii de la utilizarea unor măsuri netarifare pentru protecţia industriilor naţionale); circulaţia serviciilor; ocrotirea drepturilor de proprietate intelectuală; reglementarea aspectelor comerciale legate de investiţii; protecţia mediului înconjurător; concurenţa loială; măsuri sanitare şi fitosanitare; măsuri de apărare comercială (antidumping, măsuri de retorsiune şi măsuri de salvgardare); procedurile de reglementare a diferendelor, precum şi acordurile care definesc sfera de cuprindere a reglementărilor multilaterale, angajamentele asumate şi modalităţile de contracarare a practicilor comerciale neloiale: acordurile privind agricultura; protocolul privind comerţul cu servicii financiare şi cel cu telecomunicaţii de bază.

160. Comerţul exterior al ţării în ultimii ani reprezintă un sector care se află în permanentă şi continuă ascendenţă. Pe parcursul perioadei ianuarie-octombrie 2004 volumul comerţului exterior a atins suma de 2169,4 mil.dolari SUA, înregistrînd o creştere cu 28,0% (+474,4 mil.dolari) faţă de aceeaşi perioada a anului precedent. Exportul efectuat de către agenţii economici în perioada vizată a constituit 788,5 mil.dolari, fiind în creştere cu 26,2% (+163,5 mil.dolari) în raport cu anul precedent. Concomitent, însă, pe parcursul întregii perioade de independenţă, balanţa comercială a Moldovei se caracterizează prin persistenţa unui deficit considerabil. În perioada 1995 - 2003, deficitul comercial a crescut de la 6,6 % pînă la 31,3 % în raport cu PIB. Această tendinţă negativă, impune o reformare a strategiei de promovare a

intereselor comerciale ale ţării în domeniul agroalimentar prin diversificarea partenerilor comerciali şi stimularea exporturilor cu valoare adăugată înaltă.

Obiectivele prioritare de dezvoltare 161. Promovarea comerţului exterior se va efectua prin realizarea următoarelor obiective: (i) ameliorarea cadrului legislativ şi normativ în scopul eficientizării operaţiunilor

comerciale şi optimizarea procedurilor regulatorii respective; (ii) intensificarea proceselor de penetrare pe pieţele externe a produselor agroalimentare,

îndeosebi a celor cu valoare adăugată înaltă; (iii) sporirea competitivităţii produselor agroalimentare moldoveneşti pe pieţele externe şi

dezvoltarea potenţialului de export al sectorului agricol privat. Acţiuni prioritare 162. Vor fi elaborate şi implementate măsuri stimulatorii în vederea creării cooperativelor

de întreprinzători, întreprinderilor (mici şi medii) de prelucrare a producţiei agricole, centrelor de colectare, sortare, prelucrare şi ambalare a producţiei agricole cu scopul de a consolida eforturile întreprinzătorilor din zona rurală şi de a facilita accesul lor pe pieţele externe.

163. Exporturile vor fi stimulate prin: (i) formarea aptitudinilor întreprinzătorilor din zona rurală în domeniul operaţiunilor de export şi dezvoltării afacerilor; (ii) dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de consultanţă în teritoriu şi asigurarea exportatorilor cu informaţie în privinţa capacităţilor de absorbţie a pieţelor externe; (iii) monitorizarea pieţelor potenţiale; (iv) identificarea pieţelor-ţintă (prioritare) pentru produsele agricole moldoveneşti; (v) promovarea politică şi informaţională a produselor de origine autohtonă pe pieţele-ţintă; (vi) sprijinirea financiară, administrativă şi comunicativă a producătorilor autohtoni care exportă produsele proprii; (vii) organizarea meselor rotunde şi a seminarelor, pentru familiarizarea întreprinderilor din zona rurală cu oportunităţile existente pe pieţele externe, precum şi încurajarea acestora pentru formarea alianţelor de export; (viii) implementarea programelor de instruire specializate pentru întreprinzătorii din zona rurală în domeniul exportului; (ix) dezvoltarea instrumentelor moderne de acces a întreprinderilor exportatoare la informaţii privind piaţa externă.

164. În scopul dinamizării comerţului exterior vor fi valorificate oportunităţile oferite de intensificarea proceselor de integrare europeană şi cooperare economică internaţională prin: (i) eficientizarea participării Republicii Moldova la negocierile multilaterale din cadrul OMC; (ii) negocierea cu UE a unui regim comercial preferenţial în cadrul implementării Planului de Acţiuni „Republica Moldova - Uniunea Europeană”; (iii) participarea activă a ţării în zona regională de liber schimb cu ţările beneficiare ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est şi intensificarea relaţiilor de comerţ liber cu România şi Federaţia Rusă; (iv) obţinerea de la instituţiile financiare internaţionale a liniilor de creditare pentru finanţarea, inclusiv prin intermediul băncilor locale, a operaţiunilor de export efectuate de către întreprinzători din zona rurală.

Comerţul interior

Analiza situaţiei 165. În perioada anilor 2001-2004 la dezvoltarea comerţului cu amănuntul o influenţă

considerabilă au avut un şir de factori ce au condiţionat majorarea volumului vînzărilor de mărfuri cu amănuntul prin toate căile de realizare de la 7,6 mlrd.lei în 2001 pînă la 17,4 mlrd.lei în 2004, precum şi îmbunătăţirea calitativă a structurii acestuia, inclusiv prin: (i) creşterea ponderii veniturilor băneşti în formarea veniturilor totale ale populaţiei, care a contribuit la sporirea capacităţii de cumpărare a populaţiei; (ii) creşterea vînzărilor de mărfuri nealimentare în structura volumului de mărfuri în comerţul cu amănuntul, ceea ce confirmă mărirea ponderii mărfurilor nealimenare în volumul total în circuitul mărfurilor cu amănuntul de la 55,1% în 2001 pînă la 60% în 2004 (estimativ); (iii) creşterea ratei vînzărilor mărfurilor cu amănuntul a

întreprinderilor private de comerţ, precum şi a celor mixte (cu participarea capitalului străin) de la 82% pînă la 92% în 2004 (estimativ).

166. În urma acţiunilor întreprinse în scopul soluţionării problemei aprovizionării stabile a populaţiei cu produse de panificaţie, preţurile de comercializare a pîinii au fost reduse, pe parcursul anului 2004, practic cu 10-25% în toate raioanele ţării. Astfel, datorită reducerii preţurilor de comercializare a produselor de panificaţie, economia fondului de consum al populaţiei constituie circa 6 mil. lei lunar, fapt ce a permis sporirea cheltuielilor pentru cumpărarea altor mărfuri de primă necesitate.

Obiective prioritare de dezvoltare 167. Dezvoltarea comerţului interior va fi axată pe următoarele obiective: (i) modernizarea designului unităţilor de comerţ potrivit criteriilor de performanţă; (ii) extinderea spectrului sortimentului şi serviciilor oferite prin reţeaua comercială,

aplicarea formelor şi metodelor moderne de vînzări şi de deservire a clientelei comerciale; (iii) extinderea ariei de acoperire cu activităţi comerciale a localităţilor din ţară; (iv) elaborarea şi implementarea mecanismelor de stimulare a vînzărilor; (v) promovarea cercetărilor de marketing, studierea permanentă a pieţei de consum pentru

a răspunde oportun la schimbările ei; (vi) crearea sistemului informaţional distributiv şi lansarea comerţului electronic. Acţiuni prioritare de dezvoltare 168. Va fi elaborată şi implementată Schema generală de amplasare (pînă în anul 2015) a

întreprinderilor de comerţ cu ridicata şi a pieţelor alimentare angro pe teritoriul Republicii Moldova, creîndu-se condiţii favorabile pentru atragerea investiţiilor pentru construcţia, reconstrucţia şi dotarea cu utilaj tehnic a întreprinderilor de comerţ cu ridicata.

169. În scopul eficientizării activităţilor comerciale va fi elaborat şi implementat Regulamentul privind statutul distribuitor al mărfurilor autohtone, întru raţionalizarea procesului circulaţiei mărfurilor pe teritoriul ţării, diminuarea numărului excesiv de intermediari, în deosebi în mediul rural. Activităţile bazelor angro ale Uniunii Centrale ale Cooperaţiei de Consum “Moldcoop” vor fi revigorate, inclusiv prin acordarea “Moldcoop” a statutului de reprezentant sau distribuitor oficial al producătorilor autohtoni.

Cooperaţia de consum

Analiza situaţiei 170. Cooperaţia de consum din Republica Moldova, înscriind o istorie de peste 135 ani,

este autonomă în activităţile sale, cu o structură managerială diversificată şi cu un profund caracter social, constituind un important element în sistemul economic al ţării, avînd drept scop acoperirea necesarului şi aspiraţiilor economice şi sociale ale comunităţii prin intermediul proprietăţii din posesie, administrate în mod democratic. Membrii cooperatori constituie axa de reper a sistemului cooperaţiei de consum, care actualmente înregistrează circa 400 mii persoane, reprezentînd preponderent populaţia rurală.

171. Cooperaţia de consum, potrivit concepţiei şi motivaţiei social-economice, este implicată în problematica localităţilor şi populaţiei. Ca subsistem social-economic cu anumite repere în evoluţie şi adresabilitate, în special mediului rural, acest sector nu poate să lipsească din dezvoltarea social-economică a localităţilor. Dispunînd de structuri organizatorice penetrate în profil teritorial sistemul cooperatist poate produce mutaţii favorabile, atît în sens evolutiv cît şi structural, asupra localităţilor rurale. Accelerarea dezvoltării social-economice în mediul rural necesită susţinerea bazei tehnico-materiale a cooperaţiei de consum pentru activităţi de comerţ, achiziţionare - procesare, prestări servicii etc.

172. Acţiunile derivate din punerea în aplicare a Programului Naţional de revigorare a cooperaţiei de consum au contribuit la stoparea declinului în care s-a situat cooperaţia de consum în anii "90 ai secolului trecut, iar drept urmare s-au conturat tendinţe de creştere economică în

toate sferele de activitate cooperatistă. Activitatea cooperaţiei de consum în ultimii ani se caracterizează prin creşterea indicatorilor economici (tabelul 2).

Tabelul 2. Dinamica indicilor economici de dezvoltare a cooperaţiei de consum

în Republica Moldova în perioada 2001-2004

Nr.d/o

Indici Unităţi de măsură 2001 2002 2003 2004 2004/2002%

1. Vînzări cu amănuntul mil.lei 222,2 270,6 355,5 458,0 169,32. Vînzări în alimentaţia publică mil.lei 23,9 26,3 31,0 32,8 124,73. Producţia industrială mil.lei 28,7 30,4 51,0 57,3 188,54. Achiziţii ale producţiei agricole mil.lei 8,7 7,7 31,9 61,7 de 8,0 ori

173. Graţie susţinerii cooperaţiei de consum de către conducerea ţării şi autorităţile

administraţiei publice centrale şi locale, pe parcursul ultimilor doi ani au crescut vînzările cu 69,3%, producţia industrială cu 88,5%, iar achiziţionarea produselor agricole de 8,0 ori. Reanimarea şi dezvoltarea activităţilor cooperatiste contribuie la ocuparea forţei de muncă în acest sector economic. Numărul angajaţilor actualmente depăşeşte 9300 persoane.

Obiective prioritare de dezvoltare 174. Principalele obiective în domeniu sînt următoarele: (i) sporirea rolului cooperaţiei de consum în societate şi consolidarea relaţiilor cu membrii

cooperatori, atragerea de noi membri; (ii) remedierea activităţii de achiziţionare, procesare şi comercializare a produselor

agricole, materiei prime zootehnice şi de altă natură; (iii) dezvoltarea infrastructurii comerciale, sporirea calităţii deservirii consumatorilor şi

orientarea spre satisfacerea amplă a necesităţilor de consum; (iv) extinderea ariei de activitate în aspect geografic şi în spectrul activităţilor şi serviciilor

oferite; (v) formarea şi dezvoltarea profesională continuă a cadrelor antrenate în activitatea

cooperatistă şi alte domenii economice.

Acţiuni prioritare 175. Întru realizarea obiectivelor enumerate vor fi întreprinse următoarele acţiuni: (i)

promovarea principiilor şi valorilor internaţionale cooperatiste, orientarea spre acţiuni de cooperare, ajutorare reciprocă în scopul realizării obiectivelor comunitare; (ii) extinderea activităţilor de achiziţionare a produselor agricole, materiilor prime zootehnice şi de altă natură, cuprinderea maximală cu aceste activităţi a localităţilor rurale; (iii) orientarea spre crearea conturului închis în producerea pîinii şi produselor de panificaţie, care va include achiziţionarea şi prelucrarea cerealelor, fabricarea şi comercializarea acestor produse prin reţeaua de comerţ cooperatistă.

176. Va fi încurajată interconexiunea dintre sistemul cooperatist şi sectorul agroalimentar, dar şi alte activităţi nonagricole de la sat. În orizontul de timp preconizat prezentul Program va avea loc: (i) diversificarea serviciilor oferite antreprenorilor agricoli; (ii) extinderea reţelei comerciale, a ofertei de mărfuri şi servicii, modernizarea designului unităţilor de comerţ şi a tehnologiei comerciale, diversificarea formelor şi metodelor de vînzare a mărfurilor; (iii) promovarea inovaţiilor, orientarea spre priorităţile de dezvoltare, pregătirea şi perfecţionarea profesională a angajaţilor, dezvoltarea abilităţilor profesionale.

3.11. Aprovizionarea cu apă potabilă şi canalizarea

Analiza situaţiei 177. În Republica Moldova de serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare centralizate

beneficiază 81% din populaţia urbană şi doar 17% din locuitorii mediului rural. Sistemele

comunale de alimentare cu apă funcţionează în 57 localităţi urbane şi 77 localităţi rurale. Ceilalţi consumatori utilizează apa în scopuri potabile şi menajere din fîntîni de mină în număr de circa 150 mii. În majoritatea cazurilor calitatea apei din aceste surse nu corespunde cerinţelor Standardului de Stat 2874-82 „Apă potabilă” în privinţa durităţii, conţinutului de fluor, a reziduului fix etc. Analizele efectuate de către organele sanitare indică numeroase depăşiri ale limitelor compuşilor apei, stabilite de standardul de calitate a apei, fapt care a contribuit la apariţia unor boli hidrice.

178. Lungimea totală a aducţiunilor şi reţelelor de distribuţie a apei constituie 6,7 mii km cu capacitatea de proiect de 792,2 m3/zi. Apeductele magistrale (circa 350 km) şi reţelele de distribuţie au un nivel de uzură mai mare de 50%. În prezent 250 km de reţele se află în stare avariată şi necesită o înlocuire urgentă, în primul rînd a celor sub presiune, din oţel. Sînt depăşite şi necesită o reconstrucţie completă staţiile de tratare a apei.

179. Într-o situaţie şi mai deplorabilă se află gospodăria de canalizare. De sisteme de canalizare dispun 55 localităţi. Lungimea totală a colectoarelor de evacuare şi reţelelor de canalizare constituie 2,6 mii km. În anii ”90 gospodăria de canalizare dispunea de 580 staţii de epurare a apelor uzate. La data 1 ianuarie 2005 funcţionau doar 103 din acestea, eficienţa lor fiind de circa 40%. În multe localităţi staţiile de epurare sînt avariate şi asigură epurarea apelor uzate conform normativelor stabilite.

Obiectivele prioritare de dezvoltare 180. Pentru a asigura securitatea sănătăţii populaţiei şi viabilitatea economică a sistemelor

de aprovizionare cu apă se impun următoarele obiective: (i) sporirea accesului populaţiei la sursele de apă potabilă calitativă şi la canalizare şi

ameliorarea calităţii serviciilor aferente; (ii) asigurarea protecţiei de poluare şi secătuire a surselor de alimentare cu apă; (iii) conservarea resurselor acvatice şi energetice; (iv) optimizarea tarifelor la serviciile de alimentare cu apă şi canalizare. Acţiuni prioritare 181. Sporirea accesului populaţiei la resursele de apă potabilă calitativă va fi asigurată

prin: (i) dezvoltarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în 156 localităţi; (ii) amenajarea şi restabilirea a 93300 de fîntîni în mediul rural; (iii) implementarea metodelor biologice de tratare a surselor de ape freatice cu eliminarea hidrogenului sulfurat şi a azotului amoniacal; (iv) implementarea metodelor mecanice şi biologice de epurare a apelor reziduale.

182. În scopul economisirii resurselor de apă, precum şi reducerii costurilor de aprovizionare cu apă vor fi întreprinse următoarele măsuri: (i) asigurarea consumatorilor cu aparate de contorizare a apei; (ii) asigurarea transparenţei la formarea tarifelor prin intermediul campaniilor informaţionale; (iii) perfecţionarea cadrului legal şi normativ în domeniul relaţiilor consumatorilor şi furnizorilor privind aprovizionarea cu apă şi înăsprirea cerinţelor faţă de debitori, creşterea nivelului de achitare pentru apa consumată.

183. Modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apă va avea loc prin: (i) implementarea serviciilor de audit tehnologic al sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare; (ii) ajustarea legislaţiei, normelor şi regulamentelor privind aprovizionarea cu apă şi canalizare la standardele europene şi internaţionale; (iii) perfecţionarea bazei legislative pentru atragerea capitalului privat în sector sub formă de concesii, arendă, administrare fiduciară, întreprinderi mixte, inclusiv privatizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare.

3.12. Construcţia locuinţelor

Analiza situaţiei 184. Conform datelor statistice, la 1 ianuarie 2004 fondul locativ rural constituia 48,3 mil.

metri pătraţi sau 62,9% din volumul total al fondului locativ din ţară. În localităţile rurale unei

persoane îi revine în mediu 22,9 m2 de suprafaţă totală, ceea ce este cu 3,8 m2 mai mult decît în localităţile urbane. Însă, în localităţile rurale, o problemă serioasă constituie dotarea la un nivel foarte jos a locuinţelor cu apeduct (10,4%), canalizare (5,5%), încălzire centrală (1,9%), baie (3,9%), sisteme de alimentare cu apă caldă (0,4%). În anul 2003 au fost date în exploatare 76 mii m2 de locuinţe aflate în proprietate privată, ceea ce constituie numai 52% din volumul dat în exploatare în 1997, cu toate că faţă de anul 2002 creşterea suprafeţelor a constituit 110%.

185. Luînd în considerare importanţa soluţionării problemelor locative Guvernul a aprobat în ultimii ani un şir de documente, cum ar fi: Concepţia Naţională Locativă, Strategia pieţei spaţiului locativ şi a altor bunuri imobiliare, hotărîri cu privire la protecţia localităţilor din Republica Moldova împotriva proceselor geologice periculoase, cu privire la renovarea şi reabilitarea termică a blocurilor de locuit construite etc. A fost creată Agenţia Naţională Locuinţă, care are drept obiective principale dezvoltarea pieţei construcţiei de locuinţe şi perfecţionarea relaţiilor financiare în acest domeniu.

186. La etapa actuală problemele principale ale dezvoltării sectorului locativ sînt următoarele: (i) creşterea bruscă a costului lucrărilor de construcţii şi reparaţii şi a materialelor utilizate; (ii) insuficienţa resurselor financiare ale populaţiei, inclusiv ale celei rurale; (iii) lipsa cadrului legal în sfera creditării ipotecare în domeniul locuinţelor; (iv) lipsa cadrului legal în domeniul locuinţelor sociale; (v) necesitatea cheltuielilor suplimentare pentru sporirea gradului de siguranţă a edificiilor şi asigurarea măsurilor de securitate contra impactului proceselor geologice periculoase, ceea ce complică situaţia din sectorul locuinţelor, în special cel de la sate. În prezent numărul construcţiilor, în special al celor locative, ameninţate de revărsări şi inundaţii constituie mai mult de 130 mii unităţi, de alunecări de teren - mai mult de 150 mii unităţi. În urma activităţii seismice din anii 1976-1992 a scăzut considerabil rezistenţa construcţiilor.

Obiectivele prioritare de dezvoltare 187. Soluţionarea problemelor locative în mediul rural va avea loc prin realizarea

următoarelor obiective: (i) sporirea accesibilităţii populaţiei, în special a grupurilor social vulnerabile, la locuinţe; (ii) creşterea gradului de siguranţă şi confort ale construcţiilor existente. Acţiuni prioritare 188. Realizarea acestor obiective se va produce prin: (i) elaborarea şi implementarea unei

politici de stat în domeniul locuinţelor sociale, care să nu distorsioneze funcţionarea eficientă a pieţei imobiliare; (ii) perfecţionarea cadrului legal şi normativ şi formarea infrastructurii pentru atragerea mijloacelor în sfera creditării ipotecare pentru construcţia, reconstrucţia şi procurarea locuinţelor; (iii) perfecţionarea cadrului regulatoriu, a mecanismelor şi practicii aplicării lui în domeniul condominiului şi al formării asociaţiilor de proprietari; (iv) aprobarea şi realizarea Programului de stat „Încheierea lucrărilor de construcţie la blocurile de locuit nefinalizate”; (v) modernizarea şi reabilitarea locuinţelor existente.

3.13. Dezvoltarea cercetărilor statistice în agricultură şi mediul rural

Analiza situaţiei 189. Informaţia statistică constituie baza monitorizării şi evaluării proceselor de

implementare a prezentului Program. Acest fapt impune necesitatea perfecţionării continue a statisticii naţionale, implementării noilor tehnologii informaţionale, sporirii credibilităţii societăţii în informaţia statistică.

190. Actualmente funcţionează un sistem integru de cercetări statistice asupra activităţii agricole în sectorul individual (gospodăriile populaţiei şi cele ţărăneşti de fermier). Cercetările în cauză permit obţinerea informaţiei vizînd suprafeţele însămînţate, recolta medie şi globală, productivitatea animalelor, date necesare pentru calcularea volumului şi dinamicii producţiei agricole obţinute, atît de producătorii mici nominalizaţi cît şi în ansamblu pe ţară.

191. Un rol deosebit aparţine statisticii nivelului de trai al populaţiei care include şi sectorul rural, în baza anchetelor bugetelor gospodăriilor casnice, care se efectuează conform metodologiei Băncii Mondiale. Principalele rezultate ale cercetării în cauză sînt prezentate trimestrial şi anual în buletinul statistic „Veniturile, cheltuielile şi diferenţierea social - economică a populaţiei”, inclusiv sectorul rural.

192. Ancheta Forţei de muncă (AFM) din cadrul actualului sistem statistic reprezintă o sursă de informaţii privind evoluţia numărului şi structurii populaţiei active şi inactive, a populaţiei ocupate şi a şomajului, inclusiv în mediul rural.

193. În octombrie 2004 a fost efectuat recensămîntul populaţiei, rezultatele căruia, fiind actualmente în curs de prelucrare, vor ilustra situaţia demografică atît în întregime pe ţară, cît şi în mediul rural.

194. Pentru monitorizarea dezvoltării sectorului rural se efectuează 116 cercetări statistice cu periodicitate lunară, trimestrială şi anuală, inclusiv în agricultură şi mediul înconjurător - 28, transport şi comunicaţii - 11, industrie şi energetică - 17, comerţ şi servicii - 9, investiţii şi construcţii -12, sfera socială şi demografie - 22.

Obiectivele prioritare de dezvoltare 195. Obiectivul major de perfecţionare a statisticii, inclusiv a celei ce ţine de spaţiul rural,

în anii 2005-2015 îl constituie reformarea complexă a statisticii oficiale în conformitate cu standardele europene.

Acţiuni prioritare 196. Necesităţile managementului implementării prezentului Program, care va fi bazat pe

monitorizarea şi evaluarea realizării lui, impun efectuarea următoarelor acţiuni: (i) perfecţionarea sistemului de indicatori statistici privind dezvoltarea rurală în conformitate cu standardele Uniunii Europene; (ii) perfecţionarea metodelor de colectare a datelor în baza perfecţionării sistemului de cercetări statistice şi de sondaj, utilizării pe scară largă a surselor administrative de informaţie, colectării informaţiei prin Internet, perfecţionării registrului naţional al unităţilor statistice (RENUS), perfecţionării instrumentarului statistic (anchetelor, chestionarelor) în corespundere cu Sistemul Conturilor Naţionale; (iii) elaborarea şi lansarea noilor cercetări statistice în legătură cu schimbările şi fenomenele din mediul rural (crearea staţiunilor de maşini tehnologice, crearea centrelor de consultanţă, agromagazinelor etc.); (iv) dezvoltarea colaborării internaţionale în domeniul statisticii privind dezvoltarea sectorului rural; (v) perfecţionarea statisticii migrării populaţiei rurale.

197. În scopul asigurării transparenţei proceselor de implementare a Programului Naţional „Satul Moldovenesc”: (i) va fi perfecţionat sistemul de diseminare a informaţiei statistice; (ii) va fi dezvoltată infrastructura statistică în baza utilizării tehnologiilor informaţionale, perfecţionării sistemului clasificărilor statistice şi implementării lor în sistemul informaţional statistic.

3.14. Suportul ştiinţific şi inovaţional al implementării

Programului Naţional „Satul Moldovenesc” (2005-2015) Analiza situaţiei 198. Transformările social-economice, care au demarat la începutul anilor ”90, au afectat

substanţial sistemul de cercetare şi inovare atît din punct de vedere cantitativ, cît şi calitativ. Cota parte a cheltuielilor din buget pentru ştiinţă raportată la PIB s-a redus de la 0,76% în 1991 pînă la 0,2% în 2002. Acest nivel este cu mult mai jos nu numai faţă de nivelul de finanţare în ţările dezvoltate (Japonia - 3,6%; SUA - 2,8%; Germania - 2,3%), dar şi faţă de ţările postsocialiste (Cehia - 1,3%; Ungaria - 1,1%; Ucraina - 1,1%; Rusia - 0,85%).

199. Degradarea bazei tehnico-materiale, precum şi reducerea numărului de cercetători ştiinţifici au avut drept efect diminuarea numărului de elaborări tehnico-ştiinţifice. Numai în perioada 2000-2001 ponderea lucrărilor de proiectare, construcţie, de producere a mostrelor a scăzut de la 36,6% pînă la 20,1% din volumul total al lucrărilor de cercetare şi inovare. Totuşi,

ştiinţa, în special cea agroalimentară, continuă să creeze noi soiuri şi hibrizi de plante, să adapteze tehnologiile agricole existente la noile condiţii de gospodărire etc.

200. Dată fiind importanţa sferei de cercetare şi inovare în dezvoltarea economiei, inclusiv a agriculturii, a fost adoptat „Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova”, care determină politica de stat în sfera de cercetare şi inovare şi care prevede sporirea rolului ştiinţei, inclusiv în soluţionarea problemelor spaţiului rural.

Obiectivele prioritare de dezvoltare 201. Scientizarea dezvoltării mediului rural, modernizarea economică şi socială a satului

vor avea loc prin realizarea următoarelor obiective: (i) dezvoltarea ştiinţei agricole ca sursă de creare şi implementare a noilor soiuri, hibrizi de

plante, rase şi crosuri de animale, tehnologii avansate nonpoluante; (ii) elaborarea şi perfecţionarea tehnologiilor de prelucrare a materiei prime, ceea ce ar

spori satisfacerea preferinţelor alimentare ale consumatorilor şi ar reduce preţurile de cost ale produselor finite;

(iii) modernizarea utilajului întreprinderilor de prelucrare a materiei prime agricole, ceea ce ar permite ridicarea producerii la nivelul standardelor şi cerinţelor internaţionale;

(iv) argumentarea, din punct de vedere organizaţional, managerial, financiar şi de marketing, a restructurării postprivaţionale a întreprinderilor agroalimentare, specializării şi integrării lor pe verticală (a producătorilor cu întreprinderi de prelucrare şi comercializare) şi pe orizontală (între producători-proprietari de pămînt), în scopul stabilirii mărimii optime a suprafeţelor de terenuri agricole diferenţiat folosite şi suficiente pentru implementarea tehnologiilor moderne de cultivare a plantelor, utilizării suficiente a tehnicii agricole şi obţinerii produselor competitive pe piaţa internă şi externă;

(v) elaborarea măsurilor de diminuare a consecinţelor negative ale calamităţilor naturale asupra agriculturii;

(vi) elaborarea bazelor ştiinţifice ale agrosistemelor ce ar asigura utilizarea raţională a resurselor naturale, o productivitate înaltă şi stabilă a agrocenozelor, menţinerea fertilităţii solului şi echilibrului ecologic;

(vii) crearea mecanismelor de intensificare a transferului tehnologic, a serviciilor de extensiune a cunoştinţelor şi de comercializare a rezultatelor activităţii de cercetare şi inovare.

Acţiuni prioritare 202. Necesitatea asigurării unei dezvoltări durabile a spaţiului rural şi sporirii

competitivităţii produselor şi serviciilor agroalimentare impune îndeplinirea următoarelor acţiuni: (i) crearea şi implementarea noilor soiuri şi hibrizi de plante, precum şi rase de animale agricole, cu o productivitate şi rezistenţă mai înaltă decît cele existente; (ii) elaborarea metodelor de sporire a productivităţii plantelor şi animalelor, de economisire a energiei şi protejare a mediului; perfecţionarea tehnologiilor de producere a materialului seminal, semincer şi săditor, a soiurilor şi hibrizilor valoroşi ai principalelor culturi.

203. Vor fi perfecţionate tehnologiile de producere, păstrare şi prelucrare industrială a producţiei agricole, ceea ce ar asigura reducerea consumului de energie, sporirea eficienţei economice şi reducerea deşeurilor. Sistemul de asigurare a calităţii şi inofensivităţii produselor alimentare va fi modernizat pe baze ştiinţifice şi în conformitate cu standardele europene. Va fi elaborat un sistem ştiinţific argumentat optimal al circuitului alimentar „Producere-prelucrare-comercializare”, bazat pe principii de parteneriat reciproc avantajos, ajustat la condiţiile pedoclimatice şi social-economice ale ţării.

204. În cadrul activităţilor de protecţie şi ameliorare a mediului ambiant şi de creare a condiţiilor de fabricare a produselor agroalimentare ecologic pure: (i) va fi elaborat conceptul creării carcasei forestiere unice pe teritoriul ţării, în scopul stopării deşertificării şi protejării terenurilor agricole de acţiunea factorilor naturali nefavorabili; (ii) va fi perfecţionat sistemul de protecţie a plantelor şi animalelor, în special prin elaborarea şi implementarea metodelor de

protecţie biologică; (iii) vor fi elaborate recomandări ştiinţifice şi perfecţionate actele normative şi legislative în vederea cointeresării populaţiei rurale în renaşterea satului; (iv) va fi elaborat un regim special de impozitare a întreprinderilor mici nonagricole rurale, inclusiv a celora în care vor fi investite mijloacele băneşti ale remitenţilor (persoanelor care se află la muncă peste hotare).

IV. DEZVOLTAREA SOCIALĂ

4.1. Piaţa muncii şi migraţiunea forţei de muncă

Analiza situaţiei 205. Declinul economic din sectorul agroalimentar a provocat reducerea considerabilă a

locurilor de muncă, şomajul în masă şi migraţiunea forţei de muncă din spaţiul rural peste hotare. Reducerea locurilor de muncă a condus la creşterea poverii din partea persoanelor întreţinute asupra părţii active a populaţiei şi diminuarea rolului veniturilor din muncă în formarea veniturilor populaţiei rurale.

206. Actualmente, promovarea şi realizarea politicii de stat în domeniul ocupării forţei de muncă se efectuează în baza Strategiei ocupării forţei de muncă în Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.611 din 15 mai 2002, Legii nr.102-XV din 13 martie 2003 privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi Programului naţional de ocupare a forţei de muncă pentru anii 2003-2005, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.224 din 1 martie 2003. Realizarea în practică a prevederilor actelor legislative şi normative menţionate contribuie la prevenirea şomajului, ameliorarea situaţiei pe piaţa muncii şi sporirea gradului de ocupare a forţei de muncă, inclusiv la sate.

207. Rata şomajului, conform Biroului Internaţional al Muncii (BIM), în trimestrul III 2004, la nivel de ţară, a constituit 6,3%, iar a celui înregistrat oficial - 2%. Persistă disparităţi semnificative între rata şomajului la bărbaţi - 8,5% şi la femei - 4,8%. Pe parcursul a 9 luni ale anului 2004, la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă s-au adresat cu solicitarea de a fi susţinuţi la angajarea în cîmpul muncii 48,6 mii şomeri, inclusiv 21,6 mii locuitori rurali.

208. În baza programelor locale de dezvoltare a lucrărilor publice remunerate, pentru persoanele aflate în şomaj, care nu deţin o profesie, au fost organizate lucrări publice remunerate, fiind ocupaţi la astfel de lucrări 2,1 mii persoane, inclusiv 1,6 mii locuitori rurali. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, precum şi agenţiile teritoriale ale acesteia acordă un şir de servicii ce ţin de ocuparea forţei de muncă, cum ar fi: (i) medierea muncii; (ii) informarea şi consilierea profesională; (iii) consultanţa şi asistenţa pentru iniţierea unei activităţi de întreprinzător; (iv) subvenţionarea costurilor forţei de muncă; (v) stimularea mobilităţii forţei de muncă; (vi) orientarea şi formarea profesională.

209. O măsură importantă pe piaţa forţei de muncă o constituie crearea locurilor noi de muncă, care prevede concomitent şi subvenţionarea de către stat a creării locurilor noi de muncă în ramurile economiei naţionale, şi, anume, în sectorul real, în domeniul turismului, meşteşugăritului, sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, la lucrările publice remunerate, în activităţi în baza patentei de întreprinzător.

[Pct.209 modificat prin Hot.Guv. nr.56 din 22.01.2007, în vigoare 02.02.2007] 210. Totodată, nivelul înalt al şomajului şi nivelul scăzut al salariilor au condus la o

emigrare masivă a populaţiei economic active, îndeosebi a celei tinere, peste hotare. Actualmente, Republica Moldova, deopotrivă cu alte ţări, se confruntă cu diminuarea potenţialului economic (de muncă şi de cercetare ştiinţifică şi inovare), ceea ce înseamnă, totodată, cheltuieli bugetare considerabile legate de instruirea forţei de muncă şi formarea potenţialului uman de înaltă calificare fără ca aceasta să aibă eficienţă şi finalitate pe plan naţional.

Obiectivele principale de dezvoltare

211. Necesitatea combaterii şomajului şi reducerii fluxurilor migraţionale ale forţei de muncă impun următoarele obiective:

(i) facilitarea formării noilor locuri de muncă şi sporirea accesului la acestea; (ii) majorarea cererii de forţă de muncă calificată ca premisă necesară pentru sporirea

eficienţei muncii, ridicarea calităţii produselor şi a serviciilor; (iii) modernizarea programelor de învăţămînt şi adaptarea continuă a acestora la cerinţele

pieţei muncii; (iv) dezvoltarea spiritului antreprenorial al populaţiei, inclusiv drept condiţie de creare a

posibilităţilor de autoangajare în cîmpul muncii; (v) asigurarea protecţiei intereselor cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi la muncă peste

hotare; (vi) facilitarea revenirii în patrie a emigranţilor de muncă şi crearea posibilităţilor de

utilizare eficientă a veniturilor acestora, obţinute peste hotare, în interesele dezvoltării economice a ţării.

Acţiuni prioritare 212. Ameliorarea situaţiei pe piaţa muncii din spaţiul rural se va efectua prin: (i)

promovarea reformelor structurale în domeniul muncii, producerii şi capitalului; (ii) susţinerea creării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, intensificarea proceselor investiţionale; (iii) susţinerea ocupării şi pregătirii profesionale a tineretului, şomerilor şi categoriilor defavorizate de cetăţeni (persoanelor cu disabilităţi); (iv) reformarea sistemului de alocări sociale în vederea stimulării ocupării şi creării noilor locuri de muncă; (v) organizarea pregătirii profesionale neîntrerupte; (vi) punerea în aplicare a unor instrumente de stimulare a ocupării şomerilor în locurile vacante sau care devin vacante, inclusiv de încurajare şi pregătire a şomerilor, pentru a se lansa în activităţi pe cont propriu.

213. Schimbările structurale din economia rurală vor avea loc cu utilizarea instrumentelor de monitorizare, previziune şi planificare a dezvoltării pieţei muncii prin: (i) calcularea şi supravegherea sistematică a ratei şomajului, efectiv şi potenţial, indemnizat şi neindemnizat, la nivel local şi statal; (ii) anticiparea efectelor restructurării şi retehnologizării asupra ocupării forţei de muncă şi organizarea din timp a procesului de recalificare şi redistribuire a forţei de muncă disponibilizate.

214. În perspectiva pe termen lung (anii 2005-2015) politicile de ocupare a forţei de muncă vor fi orientate spre: (i) reînnoirea potenţialului de cadre din contul angajării în cîmpul muncii a tineretului pregătit corespunzător din punct de vedere profesional; (ii) modificarea radicală a motivaţiei muncii; (iii) optimizarea sistemului de orientare profesională şi recalificare a cetăţenilor economic activi, în primul rînd a celor ce formează rezerva mobilă a forţei de muncă, luîndu-se în considerare cererea adecvată a economiei naţionale în ceea ce priveşte forţa de muncă, pentru a asigura interesele ei de competitivitate.

215. În perioada vizată de prezentul Program vor fi întreprinse următoarele măsuri primordiale: (i) modernizarea şi îmbunătăţirea serviciilor de mediere a muncii pentru persoanele din domeniul rural aflate în căutarea unui loc de muncă; (ii) diversificarea şi eficientizarea serviciilor de informare şi consilierea profesională; (iii) stimularea antrenării la lucrări de interes public a şomerilor; (iv) încurajarea mobilităţii teritoriale a forţei de muncă prin acordarea unor stimulente materiale; (v) organizarea pregătirii profesionale a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, conform cerinţelor pe piaţa muncii; (vi) stimularea angajatorilor la încadrarea în muncă a absolvenţilor; (vii) creditarea agenţilor economici în condiţii avantajoase pentru crearea locurilor de muncă; (viii) efectuarea cercetărilor de marketing şi de prognoză pe piaţa muncii; (ix) crearea unui centru de marketing al pieţei muncii; (x) crearea a 3 centre-pilot de integrare pe piaţa muncii a persoanelor cu handicap; (xi) elaborarea şi implementarea mecanismului de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea persoanelor defavorizate pe piaţa muncii; (xii) crearea centrelor de informare şi integrare profesională a tineretului, inclusiv în cadrul agenţiilor pentru

ocuparea forţei de muncă; (xiii) prestarea serviciilor de consulting şi asistenţă financiară tinerilor privind oportunităţile în domeniul antreprenoriatului.

216. În perspectiva pe termen scurt (anii 2005-2006) direcţiile de evoluţie a pieţei muncii în spaţiul rural vor fi axate pe: (i) crearea, întreţinerea şi dezvoltarea sistemelor informaţionale locale ale pieţei muncii şi diversificarea căilor de acces la locurile de muncă libere al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; (ii) crearea în cadrul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă a posturilor automatizate de informare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi a „liniilor fierbinţi” respective; (iii) elaborarea, editarea şi difuzarea buletinului informativ „Piaţa muncii”, a pliantelor destinate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; (iv) dezvoltarea unui sistem de standarde profesionale şi de calificare potrivit cerinţelor europene; (v) perfecţionarea condiţiilor de pregătire profesională a studenţilor, eficientizarea însuşirii profesiilor în instituţiile de învăţămînt special şi superior; (vi) includerea în programele de învăţămînt a bazelor antreprenoriatului, inclusiv a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, dezvoltarea spiritului antreprenorial la elevii din şcolile medii, instituţiile polivalente speciale şi tehnico-profesionale; (vii) implementarea sistemului modern şi flexibil de asigurări contra şomajului; (viii) intensificarea activităţilor privind dezvoltarea regională a pieţei forţei de muncă şi a măsurilor active de combatere a şomajului la nivel local.

[Pct.216 modificat prin Hot.Guv. nr.56 din 22.01.2007, în vigoare 02.02.2007] 217. Baza politicii migraţionale pe viitor o va constitui reglementarea celor trei faze ale

ciclului de migrare: plecarea lucrătorilor din ţară, aflarea acestora peste hotare şi revenirea lor în patrie. În acest context, va fi elaborat şi implementat un program de atragere a remitenţelor în soluţionarea problemelor de dezvoltare a satului. Conform acestui program, în sarcina fiecărei primării se va pune identificarea domeniilor de activitate în care pot fi atrase mijloacele cîştigate de către locuitorii satului peste hotare, inclusiv prin crearea întreprinderilor mici şi mijlocii care, sub controlul şi garanţiile autorităţilor administraţiei publice locale şi cu coparticiparea acestora, vor profita de facilităţi la procedura de înregistrare a întreprinderii, de un regim preferenţial faţă de cel general de scutire de controale şi impozite pentru o perioadă bine definită. Acţiunile enumerate vor fi menite să sporească credibilitatea agenţilor economici faţă de intenţiile statului şi să creeze un aflux de remitenţe în sectorul real al economiei din localităţile rurale şi în obiectele de menire socială, ceea ce va permite crearea noilor locuri de muncă, creşterea veniturilor, reintegrarea cetăţenilor care se întorc de peste hotare, crearea unui climat investiţional favorabil pentru dezvoltarea economică a satului.

218. Programul de atragere a remitenţelor în localităţile rurale va prevedea: (i) dreptul primăriei de a decide asupra fondării, cu acordarea facilităţilor expuse în paragraful precedent, a întreprinderilor de menire social-culturală, agricolă, industrială, sau din alt domeniu, din mijloacele cîştigate de către locuitorii satului peste hotare; (ii) elaborarea unui mecanism de simplificare a înregistrării întreprinderilor mici şi mijlocii fondate din remitenţe; (iii) elaborarea şi implementarea unui mecanism de acordare a scutirilor de impozit pentru o perioadă de 3-5 ani pentru întreprinderile mici şi mijlocii fondate cu remitenţe; (iv) elaborarea şi implementarea, cu monitorizarea de către Departamentul Migraţiune şi Ministerul Economiei, a unui proiect-pilot de fondare a unei întreprinderi mici sau mijlocii din mijloacele cîştigate de către persoanele aflate în migraţiune de muncă peste hotare.

219. În scopul protejării eficiente a intereselor cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare, facilitării întoarcerii acestora în patrie, utilizării optime a veniturilor obţinute de către ei de la munca din străinătate, precum şi diminuării efectelor negative ale aflării lor în alte ţări, vor fi întreprinse următoarele măsuri: (i) semnarea acordurilor bilaterale privind protecţia socială a persoanelor aflate în migraţie de muncă cu toate ţările în care se află cetăţeni ai Republicii Moldova; (ii) efectuarea unui studiu de evaluare a numărului de copii ai căror părinţi se află peste hotare şi a necesităţilor acestora, precum şi elaborarea programelor de suport pentru copii aflaţi în situaţii dificile în legătură cu lipsa în ţară a părinţilor; (iii) efectuarea unui studiu de evaluare a numărului persoanelor aflate în migraţie de muncă, la nivelul primăriilor, raioanelor şi

la nivel naţional; (iv) identificarea localităţilor care au condiţii favorabile pentru integrarea celor întorşi în patrie, precum şi a refugiaţilor din localităţile din stînga Nistrului, care să fie compatibile cu şansele de angajare, chiria spaţiului locativ şi altele; (v) stabilirea relaţiilor cu originarii din diferite localităţi ale ţării ce se află peste hotare, în scopul fondării unor comunităţi moldoveneşti în străinătate, care ar acorda sprijin în protecţia drepturilor acestora şi i-ar informa despre evenimentele importante ce au loc în Moldova.

4.2. Politica salarială

Analiza situaţiei 220. Republica Moldova promovează o politică salarială unică pe întreg teritoriul ţării,

indiferent de localitate (urbană sau rurală), tipul de proprietate, forma de organizare juridică a unităţii economice şi domeniul de activitate. Cadrul juridic de reglementare a salarizării este asigurat de Codul muncii, Legea, nr.1432-XIV din 28 decembrie 2000 privind modul de stabilire şi reexaminare a salariului minim, Legea salarizării nr.847-XV din 14 februarie 2002 şi un şir de hotărîri ale Guvernului, prin care sînt reglementate condiţiile de salarizare specifice pentru angajaţii diferitelor ramuri din sectorul bugetar. În sectorul bugetar, salarizarea se efectuează în baza Reţelei tarifare unice, nivelul salariilor fiind în raport direct cu posibilităţile financiare ale statului.

221. Pentru unităţile economice cu autonomie financiară, care constituie sectorul real al economiei, statul reglementează mărimea salariului minim, salariului tarifar pentru categoria I de calificare, reţeaua tarifară pentru muncitori, tarifele de stat pentru categorii aparte de angajaţi (funcţionari, specialişti, personal de conducere), sporurile de compensare pentru condiţiile nefavorabile. Mărimile concrete ale salariilor şi condiţiile de salarizare se stabilesc de către unităţile economice de sine stătător. Conform situaţiei de la 1 ianuarie 2005, salarizarea angajaţilor în Republica Moldova se caracterizează prin salariul minim stabilit pe ţară, în mărime de 200 lei pe lună; precum şi salariul tarifar pentru categoria I de calificare în microîntreprinderi - 360 lei, iar în celelalte unităţi economice, inclusiv în agricultură - 440 lei.

222. Salariul mediu lunar în domeniul agriculturii, economiei vînatului şi silvicultură în perioada ianuarie-noiembrie 2004 a constituit 573 lei (53,4% din salariul mediu lunar pe economia naţională) şi s-a mărit faţă de perioada similară a anului 2003 cu 26,3%.

223. Actualmente, problemele principale în domeniul salarizării sînt următoarele: (i) restanţele esenţiale ale agenţilor economici şi sociali pentru remunerarea muncii (datorii cu termenul de achitare expirat), care în agricultură, economia vînatului şi silvicultură, la 1 decembrie 2004, însumau 76,7 mil.lei, constituind 48,6% din suma tuturor datoriilor salariale; (ii) discrepanţele regionale, apărute ca rezultat al restructurării multor întreprinderi şi tergiversării reformelor în sectorul agrar; (iii) existenţa unui număr mare de acte normative ce reglementează remunerarea muncii în ramurile economiei naţionale; (iv) imperfecţiunea sistemului de salarizare, care deocamdată nu asigură corelarea optimală dintre costul muncii şi nivelul de salarizare; (v) lipsa unui standard social care ar sta la baza argumentării ştiinţifice a mărimii salariului minim pe ţară, precum şi determinării salariului tarifar pentru I categorie în diferite ramuri ale economiei naţionale; (vi) lipsa metodologiilor şi a capacităţilor ştiinţifice pentru evaluarea argumentată a preţului forţei de muncă în diferite ramuri ale economiei naţionale, inclusiv la nivel naţional şi rural; (vii) lipsa bazei juridice pentru indexarea salariilor angajaţilor, în funcţie de ritmul inflaţiei; (viii) lipsa cadrului legislativ-normativ unic privind salarizarea angajaţilor în sectorul bugetar.

Obiectivele prioritare de dezvoltare 224. Pornind de la faptul că îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei prin majorarea

salariului, care constituie sursa principală a veniturilor, reprezintă una din preocupările de bază ale Guvernului, promovarea politicii salariale în mediul rural va fi orientată spre realizarea următoarelor obiective:

(i) asigurarea protecţiei angajaţilor cu nivel scăzut de venituri;

(ii) sporirea nivelului garanţiilor minime de stat în domeniul salarizării; (iii) perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ pentru remunerarea muncii lucrătorilor

din sectorul bugetar; (iv) depăşirea treptată a diferenţierii în remunerarea muncii angajaţilor din sfera bugetară şi

sectorul real al economiei. Acţiuni prioritare 225. În perspectiva pe termen mediu obiectivele stabilite se vor realiza prin: (i)

monitorizarea impactului sistemelor de salarizare în diferite ramuri ale economiei naţionale; (ii) crearea cadrului legal privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică; (iii) perfecţionarea condiţiilor de salarizare specifice pentru angajaţii diferitelor ramuri ale sectorului bugetar (la nivel naţional şi local); (iv) asigurarea creşterii salariului real al angajaţilor prin majorarea periodică a cuantumului salariului tarifar pentru categoria I de calificare a angajaţilor din diferite ramuri ale economiei naţionale, inclusiv sectorul agroalimentar.

226. În condiţiile unice de salarizare specificul întreprinderilor agricole care, în temei, activează în localităţile rurale este evidenţiat ca măsură pe termen mediu prin aplicarea unei reţele tarifare pentru muncitori cu coeficienţii tarifari 1,0 - 2,0 faţă de 1,0 - 2,36 pentru celelalte ramuri ale sectorului real şi prin stabilirea în convenţiile colective privind salarizarea a unor perioade mai îndelungate de implementare a noului cuantum al salariului tarifar pentru categoria I de calificare.

227. În perspectiva pe termen lung vor fi întreprinse următoarele măsuri: (i) consolidarea parteneriatului dintre autorităţile administraţiei publice, societatea civilă şi patronate, în scopul extinderii oportunităţilor oferite agenţilor economici în domeniul aplicării sistemelor flexibile de salarizare; (ii) revizuirea, consolidarea şi perfecţionarea bazei normativ-juridice ce reglementează salarizarea în diferite ramuri ale economiei; (iii) implementarea unui nou sistem de salarizare în sectorul bugetar, bazat pe performanţele individuale ale angajaţilor, inclusiv ale funcţionarilor din sectorul rural al ţării, precum şi a sistemului de remunerare a muncii în funcţie de costul forţei de muncă în sectorul real al economiei, inclusiv al angajaţilor din sectorul rural al ţării.

4.3. Asigurarea şi asistenţa socială

Analiza situaţiei 228. Actualmente, ameliorarea sistemului de protecţie socială, inclusiv în mediul rural, are

loc prin implementarea prevederilor Strategiei de reformare a sistemului de asistenţă socială, inclusiv prin extinderea şi perfecţionarea cadrului legislativ-normativ.

229. În ţară funcţionează 24 centre de reabilitare, 13 aziluri şi un pensionat, în care sînt deservite 1311 persoane. Pînă în prezent astfel de instituţii nu au fost deschise în 11 raioane (Anenii Noi, Basarabeasca, Cantemir, Cimişlia, Dubăsari, Ocniţa, Orhei, Rezina, Ungheni, Vulcăneşti). În 19 raioane sînt elaborate 14 proiecte de aziluri şi 5 de centre de reabilitare socio-medicală. În scopul eficientizării activităţii acestor instituţii, Guvernul a aprobat Hotărîrea nr.1500 din 31 decembrie 2004 „Pentru aprobarea Regulamentului - tip cu privire la funcţionarea azilului pentru persoane în vîrstă şi persoane cu disabilităţi” şi Hotărîrea nr.1018 din 13 septembrie 2004 „Cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru al Centrului de plasament temporar al copilului”.

230. Cantine de ajutor social. Un rol important în acordarea serviciilor sociale îl are organizarea meselor de binefacere pentru anumite categorii de cetăţeni. În ţară funcţionează 73 cantine sociale, care prestează servicii alimentare pentru 4325 de persoane vîrstnice şi cu disabilităţi. În organizarea, deschiderea şi funcţionarea acestui tip de instituţii publice se resimte lipsa de iniţiativă în raioanele Cantemir, Basarabeasca, Floreşti, Orhei, Călăraşi, Teleneşti, Comrat şi Ceadîr-Lunga.

231. În scopul renovării activităţii acestor instituţii, a fost adoptată Legea nr.81-XV din 28 februarie 2003 privind cantinele de ajutor social şi Regulamentul-tip cu privire la funcţionarea cantinelor de ajutor social, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1246 din 16 octombrie 2003.

232. Deservirea socială la domiciliu. În vederea intensificării protecţiei sociale a persoanelor socialmente vulnerabile şi acordării ajutorului social la domiciliu persoanelor solitare şi inapte de muncă, în ţară activează 107 secţii de deservire socială la domiciliu, care întrunesc 2105 lucrători sociali ce deservesc 21390 persoane solitare şi inapte de muncă, iar circa 16271 persoane nu beneficiază de ajutor social la domiciliu.

Obiectivele prioritare de dezvoltare: (i) reformarea sistemului de asistenţă socială prin direcţionarea resurselor financiare către

cei mai săraci şi focalizarea acestora pe grupuri sociale aflate în situaţii de risc; (ii) dezvoltarea sistemului de servicii sociale prin diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii

serviciilor sociale specializate; (iii) creşterea consecventă a nivelului şi calităţii vieţii populaţiei, în special a celor săraci; (iv) depăşirea cît mai rapidă a diferenţierii sociale nejustificate, inclusiv eradicarea sărăciei

extreme şi a foametei. Acţiunile prioritare 233. Se vor întreprinde acţiuni în vederea extinderii reţelei de servicii sociale profesioniste

prin: (i) coordonarea şi monitorizarea activităţii serviciului de deservire socială la domiciliu; (ii) reformarea sistemului de deservire socială la domiciliu; (iii) crearea azilurilor, cantinelor de ajutor social, centrelor de plasament, centrelor de reabilitare socio-medicală; (iv) monitorizarea impactului programelor de asistenţă socială asupra bunăstării populaţiei; (v) elaborarea şi implementarea programelor de ameliorare a calităţii serviciilor sociale, acordate celor săraci; (vi) elaborarea şi implementarea bazei de date unice a beneficiarilor de asistenţă socială.

4.4. Protecţia familiei şi copilului.

Asigurarea egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi

Protecţia familiei şi copilului Analiza situaţiei 234. În mediul rural serviciile sociale destinate familiei şi copilului sînt slab dezvoltate şi

continuă a fi centralizate, ceea ce nu permite evaluarea necesităţilor reale ale comunităţilor şi a problemelor specifice ale acestora. În instituţiile de asistenţă socială se resimte insuficienţa cadrelor profesioniste. Dată fiind situaţia social-economică actuală, multe familii nu pot asigura condiţii favorabile pentru creşterea si educarea copiilor. Pentru crearea unor asemenea condiţii, este necesară alocarea din partea statului a unor resurse financiare în vederea sprijinirii acestor familii.

235. În Republica Moldova reducerea sărăciei în rîndurile copiilor constituie una dintre cele mai stringente probleme. Astfel, din numărul total al populaţiei aflate în sărăcie extremă, copiii constituie 21%, iar cuplurile căsătorite cu copii formează o categorie dominantă între familiile sărace, atingînd o cotă de peste 33,1%.

Obiectivele prioritare de dezvoltare 236. Obiectivele prioritare de dezvoltare în domeniu sînt: (i) elaborarea şi implementarea standardelor minime de calitate a serviciilor sociale în

instituţiile rezidenţiale şi centrele comunitare, a standardelor profesionale pentru toate tipurile de specialişti angajaţi în serviciile de protecţie a copilului, precum şi a ghidului metodologic cu privire la adopţie.

(ii) ridicarea nivelului profesional al angajaţilor din sistemul de protecţie a copilului;

(iii) dezvoltarea şi acordarea unor servicii sociale profesioniste familiei, servicii menite să prevină şi s-o ajute în depăşirea situaţiilor de criză.

Asigurarea egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi

Analiza situaţiei 237. În Republica Moldova circa 48% din populaţie sînt bărbaţi şi 52% - femei. Acest

coraport se menţine în timp, dar se produc modificări la categoriile de vîrstă. În categoria de vîrstă de pînă la 15 ani prevalează persoanele de gen masculin, în cea de la 16 pînă la 31 de ani diferenţa este neesenţială, iar în categoria de vîrstă de peste 30 de ani femeile alcătuiesc mai mult de 50 la sută din componenţa numerică. La categoria populaţiei economic active femeile constituie 50,4 la sută din numărul total al acesteia.

238. Cadrul juridic naţional, în linii generale, corespunde exigenţelor internaţionale în materie gender, dar nu este definit suficient mecanismul legal de protecţie a femeilor împotriva discriminării. În acest context, a fost elaborat proiectul de lege cu privire la asigurarea egalităţii între femei şi bărbaţi.

239. Domeniul educaţional reprezintă o direcţie strategică importantă în promovarea politicilor de egalitate a genurilor în societate. Legea învăţămîntului stipulează drepturi egale fetelor şi băieţilor privind accesul la educaţie. La începutul anului de studii 2003/2004 în sistemul de învăţămînt universitar şi superior de scurtă durată (colegii) femeile - studente constituiau 57% din numărul total de studenţi.

240. În anul 1994, Republica Moldova a ratificat Convenţia cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei (CEDAW). Sînt în vigoare acte normative care conţin prevederi speciale ce ţin de promovarea egalităţii genurilor, cum ar fi: (i) Planul Naţional „Promovarea egalităţii genurilor umane în societate pentru perioada 2003-2005”; (ii) Panul Naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului, care include şi compartimentul asigurării drepturilor femeii.

241. La nivel naţional, funcţionează Comisia guvernamentală pentru problemele femeii, Departamentul oportunităţi egale şi politici familiale al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, unităţile gender în cadrul ministerelor şi departamentelor. Drept realizare importantă trebuie menţionată stabilirea dialogului structurilor de stat şi organizaţiilor neguvernamentale din domeniu.

Obiectivele prioritare de dezvoltare 242. Obiectivele prioritare de dezvoltare în domeniu sînt următoarele: (i) integrarea principiilor egalităţii între femei şi bărbaţi în toate politicile şi programele la

nivel raional şi local; (ii) crearea şi dezvoltarea unui sistem, la nivel local, de monitorizare şi evaluare a situaţiei

în domeniul gender; (iii) asigurarea unor şanse egale pentru femei şi bărbaţi în realizarea drepturilor lor umane

la viaţa fără violenţă; (iv) asigurarea unei reprezentări echilibrate a femeilor şi bărbaţilor în funcţiile de decizie la

nivel raional şi local; (v) asigurarea unor şanse egale pentru femei şi bărbaţi pe piaţa muncii; (vi) sensibilizarea comunităţii asupra importanţei problematicii gender. Acţiuni prioritare 243. Întru realizarea obiectivelor menţionate, vor fi întreprinse următoarele acţiuni: (i)

adoptarea de acte normative cu privire la asigurarea şanselor egale pentru femei şi bărbaţi şi la prevenirea şi combaterea violenţei în familie; (ii) elaborarea şi implementarea planurilor locale de promovare a egalităţii genurilor; (iii) crearea comisiilor raionale pentru egalitatea genurilor, precum şi a centrelor psiho-sociale de reabilitare a victimelor violenţei; (iv) dezvoltarea statisticii

dezagregate pe gen; (v) eficientizarea procesului de colaborare dintre structurile de stat şi organizaţiile neguvernamentale din domeniu.

4.5. Ocrotirea sănătăţii

Analiza situaţiei 244. Asistenţa medicală mamei şi copilului reprezintă preocuparea de bază în activitatea

sistemului sănătăţii. Astfel, în ultimii 3 ani, mortalitatea maternă s-a micşorat cu 50% şi în 2003 a constituit 21,9 la 100000 copii născuţi vii, indicele respectiv fiind cel mai mic în ultimii 8 ani, iar mortalitatea infantilă şi a copiilor sub 5 ani s-a redus, respectiv, cu 12,3% şi 14,2%.

245. În acest răstimp, a fost creat Serviciul centralizat Asistenţă Medicală Urgentă, iar în toate raioanele au fost constituite substaţiile de asistenţă medicală urgentă cu puncte de asistenţă medicală urgentă dislocate în localităţile rurale. Astfel, infrastructura serviciului prespitalicesc de asistenţă medicală urgentă asigură deservirea urgenţelor medico-chirurgicale conform normelor internaţionale de acordare a asistenţei medicale urgente, în cazurile urgenţelor medico-chirurgicale şi transportării medicale asistate.

246. În scopul sporirii accesului populaţiei din localităţile rurale la medicamente, în anii 2003-2004 a fost extinsă reţeaua farmaceutică de stat de ambulator în 852 localităţi. Urmează ca în localităţile rurale, în care activează instituţii medico-sanitare, să se organizeze filiale ale secţiilor farmaciei spitaliceşti pentru deservirea bolnavilor ambulator.

247. Activităţile relatate sînt insuficiente pentru rezolvarea problemelor existente în sectorul ocrotirii sănătăţii din zonele rurale. Reparaţia instituţiilor medicale, aprovizionarea cu apă, canalizare, linii telefonice, energie termică, crearea şi îmbunătăţirea căilor de acces al populaţiei la instituţiile medicale, dotarea cu echipament şi utilaj medical, transport constituie probleme majore care influenţează accesul populaţiei la asistenţă medicală de o bună calitate. Starea tehnică a utilajului medical este deplorabilă, uzura constituind: în raioanele Briceni, Donduşeni, Floreşti, Rîşcani, Vulcăneşti - 90-100%, Edineţ, Rezina, Leova, Nisporeni, Sîngerei, Şoldăneşti - 80-85%, iar în restul raioanelor - 60-70%.

Obiectivele prioritare de dezvoltare 248. Obiectivele prioritare de dezvoltare în domeniu sînt: (i) asigurarea accesului universal şi echitabil, în special al populaţiei socialmente

vulnerabile, la serviciile calitative de sănătate prin dezvoltarea sectorului medicinii primare, de urgenţă şi spitalicească;

(ii) eficientizarea utilizării resurselor, asigurînd echilibrul asistenţei medicale la nivel de localităţi săteşti şi restul nivelurilor de asistenţă medicală;

(iii) reducerea ratei mortalităţii infantile şi copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani; (iv) ameliorarea sănătăţii materne şi reducerea mortalităţii materne; (v) diminuarea răspîndirii maladiilor infecţioase şi eliminarea treptată a bolilor social

determinate, în special, a tuberculozei, HIV/SIDA, narcomaniei şi alcoolismului.

Acţiuni prioritare 249. Va fi asigurat accesul tuturor cetăţenilor la asistenţă medicală primară, specializată de

ambulator, de urgenţă prespitalicească şi spitalicească calitativă, precum şi în timp operativ, în conformitate cu necesităţile fiecărei localităţi rurale prin dezvoltarea eficientă a mecanismelor sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

250. Se va extinde accesul în toate localităţile ţării la asigurare cu medicamente de primă necesitate prin reţeaua farmaceutică de stat. Vor fi perfectate standardele medico-economice şi a celor ce ţin de calitatea asistenţei medicale, prin modernizarea protocoalelor clinice în instituţiile de asistenţă medicală primară, ridicarea nivelului de calificare a personalului, extinderea procesului de acreditare a instituţiilor medicale în localităţile rurale.

251. Vor fi implementate programele naţionale: (i) de asistenţă în planificarea şi protejarea sănătăţii reproductive, conduitei integrale a maladiilor; (ii) de ameliorare a asistenţei medicale

perinatale şi de imunizare a populaţiei; de reducere a numărului de naşteri ai copiilor cu greutate foarte mică şi de creare a condiţiilor de supravieţuire a acestora.

252. Va fi regionalizată asistenţa medicală specializată prin alocarea de fonduri, necesare pentru reabilitarea şi restructurarea maternităţilor din toate centrele raionale şi oraşele mici. Se va redresa serviciul de colectare a sîngelui, pentru a satisface necesităţile maternităţilor în plasmă proaspăt congelată şi alte preparate sangvine. Se vor extinde capacităţile de spitalizare a gravidelor în centrele specializate ale ţării, în special în secţiile patologie obstetricală, în mod planic, conform criteriilor de referinţă a maternităţilor.

253. Va fi perfecţionat managementul sanitar, în scopul eficientizării activităţilor de ameliorare a sănătăţii materne: cuprinderea în evidenţă a femeilor gravide în termenele stabilite, coordonarea activităţilor medicilor de familie şi ale consultanţilor specializaţi.

254. Se vor extinde capacităţile serviciilor de supraveghere epidemiologică, se vor consolida instituţiile ce asigură monitorizarea infecţiilor tuberculozei, HIV/SIDA şi a bolilor sexual transmisibile.

255. Se va fortifica baza tehnico-materială a sistemului de sănătate, se va îmbunătăţi dotarea instituţiilor medico-sanitare cu echipament şi tehnologii medicale moderne, în conformitate cu necesităţile fiecărei comunităţi.

256. Va fi creată reţeaua informaţională unică a sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi a ocrotirii sănătăţii prin conectare la reţeaua informaţională a tuturor instituţiilor medico-sanitare din ţară.

4.6. Educaţia Analiza situaţiei 257. Realizarea opţiunii strategice a Republicii Moldova de integrare europeană este de

neconceput fără atingerea unor criterii social-economice şi standardelor de viaţă comunitară, conform cărora educaţia are un rol primordial pe termen mediu şi lung. Ţinînd cont de faptul că majoritatea populaţiei ţării locuieşte în mediul rural, este important de a întreprinde măsuri eficiente pentru asigurarea dezvoltării durabile în domeniu.

258. Actualmente, în învăţămîntul preşcolar funcţionează 1345 instituţii din 1428 existente, care sînt frecventate de 97987 copii de vîrstă preşcolară sau circa 50% din numărul total al acestora. De pregătire obligatorie pentru şcoală beneficiază doar 80% din copiii de 5-7 ani. O parte din grădiniţe funcţionează în regim sezonier, există o insuficienţă a cadrelor didactice, a materialelor didactice, mobilei şi echipamentului. Costurile educaţiei şi îngrijirii copiilor sînt înalte în raport cu veniturile populaţiei. Părinţii contribuie la alimentaţia copiilor cu 50 la sută din norma de alimentaţie, restul fiind acoperit din buget.

259. În învăţămîntul preuniversitar funcţionează 115 şcoli primare cu 16172 elevi, 661 gimnazii (125712 elevi), 380 şcoli medii de cultură generală (161929 elevi) şi 335 licee cu 227504 elevi. Continuă procesul de reorganizare a şcolilor medii de cultură generală în gimnazii şi licee. Avînd în vedere tendinţele demografice de reducere a numărului de elevi, în localităţile rurale, pe de o parte, este dificil de a asigura accesul la învăţămîntul liceal, iar, pe de altă parte, şcolile mici sînt ineficiente din punct de vedere pedagogic şi financiar. Şcolile din mediul rural duc lipsă de cadre didactice (peste 2250 de unităţi), de bază tehnico-materială, echipament şi utilaj didactic, computere şi acces la Internet. O parte din şcoli necesită reparaţii capitale, inclusiv a acoperişurilor, sistemelor de termoficare, apeductelor, sistemelor de canalizare, sălilor de sport, atelierelor pentru educaţia tehnologică etc. Actualmente, 459 de instituţii de învăţămînt, sau 31% din numărul lor total al acestora, funcţionează în clădiri adaptate. În circa 270 de sate de reşedinţă lipseşte un sistem eficient de transport şcolar pentru elevii din satele care nu au instituţii de învăţămînt.

260. În estivalul 2004 a fost asigurată funcţionarea a 78 tabere de odihnă cu un contingent de 52,5 mii copii şi 304 tabere, cu sejur de zi, cu 48 mii copii, care au permis odihna a circa 25% din copiii de vîrstă şcolară obligatorie. În perspectivă, este prevăzută revitalizarea a 40 tabere de tip staţionar şi construirea a încă 15 unităţi noi.

261. Este lansat Programul Prezidenţial „SALT”, care prevede conectarea la Internet a tuturor instituţiilor de învăţămînt preuniversitar. Acesta prevede, în primul rînd, asigurarea şcolilor cu tehnică de calcul şi perfecţionarea cadrelor didactice şi manageriale pentru utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare în procesul de învăţămînt, comunicare şi management educaţional. În prezent, 885 de instituţii de învăţămînt preuniversitar din ţară dispun de clase cu computere, din care 206 au semnat contracte cu S.A. „Moldtelecom” pentru prestarea serviciilor Internet. Funcţionează 920 de linii telefonice pentru conectare prin modem, din care 600 sînt testate pentru conectare.

262. În prezent, aproape 60% din cadrele didactice au o vechime în muncă de peste 18 ani, se observă o tendinţă de îmbătrînire a corpului didactic. În acelaşi timp, tinerii specialişti (fiecare al doilea) nu preferă să lucreze, mai ales, în localităţile rurale. Pentru redresarea situaţiei, este necesară o contribuţie substanţială a autorităţilor administraţiei publice locale în vederea asigurării cadrelor tinere cu locuinţe, indemnizaţii şi facilităţi, conform legislaţiei în vigoare.

263. În ţară funcţionează 19 gimnazii de tip internat pentru copii orfani şi rămaşi fără îngrijirea părinţilor cu un contingent de 5305 copii şi 3 case de copii cu un contingent de 126 copii. Din numărul total de copii aflaţi în aceste instituţii circa 35% sînt copii orfani şi rămaşi fără îngrijirea părinţilor, inclusiv 292 de copii orfani de ambii părinţi, 595 sînt abandonaţi de părinţi, ceilalţi, prin judecată, sînt privaţi de drepturile părinteşti, sînt copii ai părinţilor lipsiţi de libertate şi ai părinţilor bolnavi psihic ori inapţi de a-şi îndeplini funcţia de părinte. Din numărul total, 65% sînt copii din familii socialmente vulnerabile - familii cu trei şi mai mulţi copii, mame solitare, părinţi neîncadraţi în cîmpul muncii, care nu dispun de cele mai elementare condiţii de întreţinere şi educaţie a copiilor. Obiectivul prioritar al acestor instituţii este pregătirea copiilor pentru integrarea socială şi reintegrarea lor în familie.

264. În sistem activează: 2 şcoli speciale pentru copii cu disabilităţi locomotorii cu un contingent de 367 elevi, care au drept obiectiv prioritar recuperarea deficienţelor fizice şi pregătirea copiilor pentru integrare în societate; 5 şcoli speciale şi o casă de copii pentru copiii cu disabilităţi de auz cu un contingent de 612 elevi, care au drept obiectiv prioritar dezvoltarea percepţiei auditive, formarea şi dezvoltarea vorbirii şi integrarea copiilor în societate; 2 şcoli pentru copii cu deficienţe de văz cu un contingent de 259 elevi, care au drept obiectiv prioritar recuperarea deficienţelor de văz, formarea deprinderilor de orientare în spaţiu şi pregătirea elevilor pentru integrarea socială; 28 şcoli auxiliare pentru copii cu disabilităţi mintale cu un contingent de 3544 elevi, care au drept obiectiv prioritar recuperarea deficienţelor psihofizice, pregătirea elevilor pentru activitatea de muncă şi integrarea în comunitate; 3 şcoli sanatoriale (două - pentru copii cu boli neuropsihice şi una - pentru copii cu boli cardiovasculare cu un contingent de 670 elevi), care au drept obiectiv prioritar tratamentul maladiilor şi o şcoală pentru minorii cu devieri de comportament cu un contingent de 35 elevi, care are drept obiectiv corecţia comportamentului şi reintegrarea minorilor în familie şi comunitate.

265. Învăţămîntul secundar profesional constituie o parte integrantă a sistemului educaţional şi este orientat spre formarea şi dezvoltarea unor abilităţi, competenţe şi atitudini profesionale. Actualmente, în ţară funcţionează 77 unităţi de învăţămînt secundar profesional: 52 şcoli profesionale, 19 şcoli de meserii şi 6 şcoli de meserii pe lîngă instituţiile penitenciare. În aceste instituţii îşi fac studiile peste 19 mii de elevi la circa 83 profesii. Obiectivele învăţămîntului secundar profesional prevăd: asigurarea compatibilităţii conţinutului instruirii şi calificărilor cu cele ale ţărilor europene pentru facilitarea mobilităţii forţei de muncă; asigurarea accesului la servicii educaţionale pentru tinerii care, din anumite motive, au părăsit sistemul de învăţămînt fără nici o calificare profesională; prestarea de servicii educaţionale diverselor categorii de beneficiari în vederea sporirii competitivităţii forţei de muncă pe piaţa internă şi cea externă.

Obiective prioritare de dezvoltare 266. Obiectivele prioritare de dezvoltare în domeniu sînt următoarele: (i) asigurarea accesului la educaţia preşcolară pentru toţi copiii;

(ii) asigurarea şcolarizării tuturor elevilor din mediul rural; (iii) asigurarea didactico-materială şi cu echipament didactic a instituţiilor de învăţămînt

din mediul rural; (iv) crearea condiţiilor fizice şi sanitaro-igienice pentru buna funcţionare a instituţiilor de

învăţămînt; (v) asigurarea accesului la informare şi comunicare; (vi) promovarea activităţilor ce ţin de dezvoltarea aptitudinilor individuale ale elevilor sub

aspectul promovării principiului studierii istoriei, tradiţiilor şi culturii de la local spre universal; (vii) asigurarea instituţiilor de învăţămînt preuniversitar din mediul rural cu cadre

competente; (viii) crearea condiţiilor pentru promovarea unui parteneriat cu autorităţile administraţiei

publice locale şi societatea civilă. Acţiunile prioritare 267. Întru realizarea obiectivelor menţionate, vor fi întreprinse următoarele măsuri: (i)

crearea serviciilor educaţionale de calitate înaltă pentru copii şi familii: serviciul psihologic, prestări cu plată în sferele: dezvoltarea fizică, dans, tehnologii informaţionale, confecţii, limbi străine etc.; (ii) crearea alternativele educaţionale pentru satisfacerea necesităţilor individuale ale populaţiei din mediul rural; (iii) raţionalizarea reţelei instituţiilor de învăţămînt; (iv) implementarea sistemului de transport şcolar; (v) crearea serviciilor de asistenţă a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în instituţiile de învăţămînt secundar general, dezvoltarea serviciilor comunitare de asistenţă şi de sprijin al acestora; (vi) conectarea la reţeaua Internet a fiecărei şcoli; (vii) crearea, pe lîngă universităţi, a şcolilor duminicale pentru elevii de la sate, cu susţinerea financiară a autorităţilor administraţiei publice locale pentru deplasarea elevilor; (viii) formarea centrelor de dezvoltare a meşteşugurilor populare în baza cabinetelor de educaţie tehnologică.

4.7. Cultura, accesibilitatea la cultură, protejarea patrimoniului cultural

Analiza situaţiei 268. Transformările social-economice care au demarat la începutul anilor 90 au afectat

substanţial infrastructura culturală din mediul rural, atît din punctul de vedere al stării tehnico-materiale, cît şi din punctul de vedere al gestionării. Descentralizarea a impus un nou mod de dezvoltare a instituţiilor de cultură de la sate, care se bazează pe finanţarea locală. Degradarea întreprinderilor agricole şi industriale locale a afectat reţelele instituţiilor de cultură care aparţineau fostelor colhozuri, sovhozuri şi sindicatelor de ramură. Aceste lăcaşe de cultură au fost, practic, desfiinţate. A fost redusă reţeaua instituţiilor de cultură de stat. Actualmente, reţeaua instituţiilor de cultură din teritoriu constituie 1204 case şi cămine de cultură, 1302 biblioteci, 70 de librării, 112 instituţii de învăţămînt artistic şi 64 de muzee.

269. Este dificilă situaţia în care se află casele de cultură, construite special pentru activităţi culturale, cu săli de concert de la 200 pînă la 1000 de locuri, în funcţie de mărimea localităţii, şi încăperi pentru repetiţii ale colectivelor artistice, în marea lor majoritate de amatori, în unele din care sînt amplasate bibliotecile publice. Din numărul total al căminelor de cultură, 646 (53%) de unităţi necesită reparaţie capitală, iar 139 (11%) de lăcaşe se află în stare avariată. În ultimii 10 ani s-a micşorat cu 181 unităţi reţeaua bibliotecilor publice. În prezent, peste 366 (27%) de localuri în care sînt amplasare bibliotecile necesită reparaţii capitale, iar 62 sînt avariate. Este învechit moral fondul de carte, în localităţile mici reţeaua nu corespunde noilor tehnologii informaţionale.

270. În sistem funcţionează 112 şcoli de învăţămînt artistic sau 56% în raport cu anul 1990, cu un contingent de 16510 elevi. Aceste instituţii pun baza şi asigură continuitatea în instruirea artistică, contribuind la educaţia tinerei generaţii.

271. Instalaţiile de cinema şi cinematografe de care dispunea Republica Moldova în anii 1990, în marea lor majoritate, au dispărut, iar cele rămase, din lipsa mijloacelor financiare, se

află într-o stare critică, sînt frecventate de un număr foarte redus de spectatori, se demonstrează filme vechi, iar din lipsa încălzirii, în perioada lunilor de iarnă, nu funcţionează. Situaţia creată impune întreprinderea unor acţiuni concrete pentru restabilirea pe etape a cinematografelor şi instalaţiilor de cinema din centrele raionale şi sate, reparaţia edificiilor şi dotarea cu tehnică modernă a instituţiilor cinematografice.

272. În casele şi căminele de cultură sînt angajaţi 3569 specialişti, dintre care doar 538 de persoane (23,7%) au studii universitare şi 1145 de persoane (50,4 %) - studii medii de specialitate. În biblioteci activează 2491 de salariaţi, din care 1138 persoane (45 %) - studii universitare şi 951 de persoane (38%) - studii medii de specialitate. Specialiştii din instituţiile de cultură din teritoriu sînt cel mai slab salarizaţi dintre toate categoriile de bugetari. Acest fapt generează părăsirea domeniului de către specialiştii calificaţi. Starea de permanentă schimbare, fluctuaţia cadrelor, implementarea noilor tehnologii informaţionale impun noi exigenţe activităţii de formare profesională şi instruirii continue, acest aspect fiind în continuare una dintre problemele vulnerabile ale profesiei de bibliotecar, iar continuitatea profesiei în zonele rurale poate fi asigurată doar prin majorarea salariilor la nivelul pedagogilor, avînd în vedere conţinutul educativ al activităţii de bibliotecar.

273. Pe teritoriul Republicii Moldova sînt identificate peste 15000 de monumente de istorie şi cultură, din diverse epoci istorice, care acoperă întreg palmaresul de civilizaţii care s-au constituit şi s-au perindat pe aceste meleaguri de-a lungul secolelor, o jumătate din ele fiind reprezentate de monumente de arheologie. Dintre acestea, doar 5309 monumente sînt incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat şi beneficiază oficial de statut de monument protejat, 4239 sînt de importanţă naţională şi 1070 - de importanţă locală. Din categoria monumentelor mai relevante fac parte 891 de edificii ecleziastice, 3 cetăţi medievale (Tighina, Soroca, Palanca), 17 conacuri cu parc, circa 700 de monumente de arhitectură urbană şi populară, 2543 de monumente arheologice, 1284 de monumente comemorative ridicate în memoria celor căzuţi în cel de-al doilea război mondial.

274. În ultimele cîteva decenii, au fost distruse irecuperabil circa 1500 de monumente de valoare ştiinţifică şi culturală incontestabilă şi procesul de distrugere a monumentelor continuă.

275. Meşteşugurile populare întrunesc o categorie specifică de locuitori ai satelor, care, la moment, nu au un statut juridico-economic bine definit, nefiind apreciat nici potenţialul lor social-economic. Conform datelor statistice, în prezent peste 15500 persoane ar putea profesa un meşteşug, din care, în temeiul investigaţiilor efectuate, doar 2,8% activează anul întreg, 2,4% practică meşteşugul sezonier, iar 3,1% - ocazional.

Obiectivele prioritare de dezvoltare 276. Obiectivele prioritare de dezvoltare în domeniu sînt: (i) protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural naţional; (ii) crearea condiţiilor egale de acces al cetăţenilor la valorile culturale şi la procesul

cultural. Acţiunile prioritare 277. Obiectivele menţionate vor fi atinse prin: (i) protejarea şi valorificarea patrimoniului

cultural, impulsionarea activităţii muzeelor; (ii) revitalizarea reţelei instituţiilor de cultură şi crearea unor condiţii egale de acces la valorile culturale şi la procesul cultural; (iii) ameliorarea situaţiei în domeniul bibliotecilor; (iv) dezvoltarea reţelei instituţiilor de învăţămînt artistic extraşcolar; (v) coordonarea acţiunilor de construcţie şi reparaţie a instituţiilor de cultură şi reanimarea activităţii culturale în localităţile rurale; (vi) dezvoltarea şi revigorarea meşteşugurilor artistice populare.

4.8. Politica de tineret, promovarea culturii fizice şi a sportului

Analiza situaţiei

278. În prezent, tinerii reprezintă cea mai numeroasă categorie socială, persoanele cu vîrsta între 15 şi 29 ani constituind aproape un sfert din populaţia ţării. Acest fapt plasează Republica Moldova în grupul ţărilor cu cea mai tînără populaţie din Europa, realizarea integrală a potenţialului celor tineri reprezentînd o sarcină prioritară. Din populaţia totală, circa 26,5% constituie tineri în vîrstă de 16-29 ani. În localităţile rurale locuiesc circa 546,9 mii tineri sau 60,2% din numărul total al acestora.

279. Reformarea sistemului educaţional, consolidarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învăţămînt, în special a universităţilor, au deschis noi posibilităţi pentru cei tineri, numărul studenţilor din învăţămîntul superior atingînd în anul 2004 circa 110 mii. Extinderea reţelei de licee, restructurarea instituţiilor de învăţămînt mediu de specialitate le oferă tinerilor, în special celor din localităţile rurale, accesul la studii generale şi profesionale de calitate.

280. Dificultăţile perioadei de tranziţie au afectat mai mulţi tineri, care s-au confruntat şi se confruntă cu multiple probleme, cum ar fi şomajul, migraţiunea ilegală, traficul de fiinţe umane, delicvenţa juvenilă, marginalizarea anumitor grupuri de persoane tinere.

281. Pe parcursul anilor 2001-2004, reieşind din priorităţile stabilite în domeniul politicii de tineret, au fost realizate mai multe acţiuni ce prevăd o participare mai largă a tinerilor la transformările economico-sociale şi realizarea măsurilor de combatere a marginalizării şi excluderii sociale a tinerilor.

282. Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale şi-au structurat activităţile conform priorităţilor Strategiei pentru tineret, desfăşurînd acţiuni în diferite domenii. Au fost întreprinse acţiuni de binefacere, editate un şir de pachete informaţionale cu diverse teme: “Instruirea pentru angajare”, “Spune NU traficului de fiinţe umane”, “Protejînd natura, protejăm viitorul”, “Protejează-te”, “Tinerii împotriva drogurilor şi SIDA”, organizate seminare în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale de tineret, creat un WEB-site pentru tineri, deschise cîteva şcoli de vară pentru dezvoltarea capacităţilor tinerilor producători de filme şi promovarea turismului în Republica Moldova, săptămînal s-a realizat rubrica “TRAFIC-STOP” în cadrul emisiunilor pentru tineret la Radio-Moldova.

283. La desfăşurarea tîrgurilor republicane ale locurilor de muncă pentru tineri au participat tinerii din toate raioanele ţării, în domeniul angajării în cîmpul muncii au fost pregătiţi circa 4000 tineri din raioane, beneficiind de informaţii şi instruire pentru angajare în cîmpul muncii prin intermediul centrelor regionale de resurse din Bălţi şi Orhei.

284. În ultimul deceniu, practic, a fost distrus modelul teritorial de funcţionare a culturii fizice şi sportului, reprezentat prin mai multe asociaţii şi cluburi sportive din mediul rural. O mare parte din structurile sportive de la sate şi-a pierdut esenţial finanţarea de la bugetul local, de la bugetul sindicatelor şi din sursele extrabugetare. Începînd cu anul 1991, pe parcursul unui deceniu, s-a redus cu 30% numărul obiectelor sportive din localităţile rurale, micşorîndu-se de la 6,5 mii la circa 4,0 mii. Sub pretextul neraţionalităţii economice, multe întreprinderi şi instituţii s-au eschivat de la întreţinerea bazelor sportive, acestea parţial fiind comercializate, altele - devastate.

285. Au fost create peste 70 de consilii locale pentru tineret şi reţeaua naţională a consiliilor locale, precum şi centre regionale de resurse pentru localităţile Basarabeasca, Bălţi, Ungheni, Soroca şi Făleşti. A fost instituită reţeaua educatorului de la egal la egal, instruiţi peste 1000 de tineri în calitate de educatori de la egal la egal, în urma acestui stagiu beneficiind 36000 de tineri.

286. În scopul soluţionării problemelor existente, politica de tineret, promovarea culturii fizice şi sportului în mediul rural se vor axa pe implementarea stipulărilor Legii cu privire la tineret, Strategiei pentru tineret şi Legii cu privire la cultura fizică şi sport. Aceste acte legislative şi normative stabilesc direcţiile principale în domeniu şi identifică priorităţile specifice.

Obiectivele prioritare de dezvoltare 287. Obiectivele prioritare de dezvoltare în domeniu sînt: (i) sporirea şanselor de angajare a tinerilor prin crearea noilor locuri de muncă;

(ii) susţinerea mediului de afaceri în rîndurile tinerilor, promovarea diverselor forme de antreprenoriat;

(iii) acordarea şi susţinerea activităţilor de construcţie a spaţiului locativ pentru tineri şi familiile tinere;

(iv) crearea centrelor de tineret în localităţile rurale cu prestarea serviciilor de informare şi consultanţă;

(v) organizarea timpului liber, sporirea oportunităţilor de practicare a culturii fizice şi sportului în rîndurile tinerilor, altor pături sociale din mediul rural;

(vi) stimularea dezvoltării sectorului asociativ şi susţinerea participării tinerilor la procesul de luare a deciziilor, sporirea gradului de conlucrare a autorităţilor administraţiei publice locale şi tinerilor din localităţi;

(vii) cultivarea în rîndurile tinerei generaţii a patriotismului, respectului faţă de valorile naţionale, tradiţiile şi obiceiurile comunităţilor locale;

(viii) restabilirea şi buna funcţionare a modelelor teritoriale de organizare a mişcării sportive, atragerea tuturor păturilor sociale în practicarea exerciţiilor fizice.

Acţiuni prioritare288. În scopul promovării politicii de stat în domeniul tineretului din localităţile rurale, vor

fi efectuate următoarele acţiuni: (i) elaborarea şi implementarea strategiilor (agendelor) locale pentru tineret în baza Strategiei pentru tineret, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1541 din 22 decembrie 2003; (ii) sporirea accesului tinerilor la serviciile publice de educaţie, formare profesională, programe de sănătate şi ocuparea forţei de muncă; (iii) intensificarea procesului de integrare socială a tinerilor cu comportament deviant: tineri vagabonzi, persoane aflate în instituţiile de corecţie, tineri aflaţi în conflict cu legea; (iv) implementarea Cartei europene privind participarea tinerilor la viaţa comunităţilor locale şi regionale; (v) extinderea colaborării organizaţiilor de tineret cu alte organizaţii ale societăţii civile; (vi) impulsionarea dialogului şi a parteneriatului social în relaţiile cu tinerii.

289. Întru promovarea unui mod de viaţă sănătos, pentru fiecare localitate rurală va fi elaborat şi implementat un program de dezvoltare a culturii fizice şi sportului. Se va reanima activitatea structurilor sportive asociative la locul de trai, fiind organizate cu regularitate competiţii sportive locale şi regionale. În fiecare localitate va fi implementat programul de renovare şi construcţie a obiectelor sportive: stadioane, terenuri şi săli de sport.

V. PROTECŢIA ŞI AMELIORAREA MEDIULUI, UTILIZAREA DURABILĂ A RESURSELOR NATURALE

Analiza situaţiei 290. Starea mediului ambiant şi utilizarea eficientă a resurselor naturale influenţează

condiţiile de creştere economică, nivelul şi calitatea vieţii populaţiei. Utilizarea iraţională, în ultimele decenii, a resurselor naturale, în primul rînd, exploatarea intensivă a terenurilor agricole, utilizarea în agricultură şi în industrie a tehnologiilor nocive din punct de vedere ecologic, poluarea apei şi a aerului au condus la reducerea productivităţii potenţialului natural şi au avut un impact distructiv asupra mediului ambiant, în special, asupra resurselor acvatice, aerului, solurilor şi biodiversităţii.

291. Protecţia resurselor de sol constituie o problemă ecologică majoră. Solurile reprezintă acea resursă naturală de a cărei utilizare depinde cea mai mare parte a populaţiei. În prezent, bonitatea terenurilor agricole este în descreştere. Calităţile naturale ale solurilor Moldovei pot servi drept bază pentru dezvoltarea unei agriculturi înalt productive, inclusiv de fabricare a producţiei ecologic pure şi a unei industrii alimentare orientate spre export. Însă procesul accelerat de degradare a resurselor funciare diminuează considerabil oportunităţile de dezvoltare a sectorului agroindustrial şi a economiei naţionale în ansamblu.

292. Un pericol considerabil îl constituie procesele de eroziune a solurilor. Suprafaţa terenurilor erodate creşte anual cu 0,9%, iar de pe terenurile agricole se pierd 26 mil. tone de sol

fertil. Pagubele anuale aduse economiei naţionale ca urmare a degradării solurilor se estimează la circa 3,1 mlrd.lei, inclusiv: 1,5 mlrd. - pierderi provocate de eroziune; 0,2 mlrd.lei - de alunecări de teren şi rîpi; 1,4 mlrd.lei - valoarea estimativă a producţiei agricole, care nu a fost obţinută în urma diminuării productivităţii terenurilor. Nivelul cel mai înalt de erodare a terenurilor agricole s-a înregistrat în raioanele Călăraşi (57,6%), Ungheni (46,3%), Cahul (42,5%) şi Hînceşti (42,1%).

293. Cauzele principale ale degradării resurselor de sol sînt: (i) utilizarea tehnologiilor imperfecte de prelucrare a solului; (ii) atribuirea terenurilor agricole cu luarea insuficientă în considerare a necesităţilor de conservare a solului; (iii) aplicarea insuficientă a asolamentelor ştiinţific argumentate; (iv) lipsa resurselor financiare la nivel naţional şi local, precum şi la noii proprietari de pămînt; (v) accesul limitat al populaţiei rurale la informaţia cu privire la exploatarea eficientă a pămîntului; (vi) tăierile ilicite ale fîşiilor forestiere de protecţie a terenurilor agricole; (vii) insuficienţa perdelelor de protecţie forestieră.

294. Protecţia resurselor acvatice. În principalele rîuri ale ţării calitatea apei variază de la „moderat poluată” (Nistru, Prut) pînă la „poluată” (Răut, Bîc). Majoritatea resurselor de ape subterane nu corespund standardelor şi cerinţelor de calitate a apei potabile, avînd o concentraţie excesivă de substanţe chimice nocive (fluor, fier, hidrogen sulfurat, cloruri, sulfaţi, mineralizare excesivă). Deosebit de nefavorabilă este situaţia în mediul rural, unde, în mare parte, populaţia utilizează apă din pînza freatică (132 mii fîntîni, captaje, izvoare) şi numai 17% din familii se alimentează din surse centralizate.

295. Actualmente, calitatea apelor este afectată de următorii factori: (i) deversarea apelor reziduale insuficient purificate din lipsa sau deteriorarea staţiilor de epurare a apelor reziduale; (ii) scurgerea îngrăşămintelor minerale, a pesticidelor şi altor substanţe poluante din depozite şi gunoişti neamenajate; (iii) utilizarea în scopuri agricole a terenurilor în zonele şi fîşiile de protecţie şi lipsa unor zone sanitare amenajate; (iv) depozitarea deşeurilor animaliere şi menajere în perimetrul gospodăriilor şi localităţilor; (v) deversările accidentale de la întreprinderi; (vi) ineficienţa sistemului de monitoring, evaluare şi compensare a pagubelor cauzate resurselor acvatice.

296. Pe parcursul ultimilor doi ani, din motivele menţionate, au fost înregistrate poluări excesive în apele rîurilor mici (Bîc, Răut, Ichel, Botna, Cubolta, Lunga). De asemenea, o situaţie critică s-a creat şi pe cursul rîului Nistru în aval de localităţile Soroca, Rezina, unde, începînd cu anul 2000, au loc evacuări ale apelor uzate fără epurare cu un caracter permanent în timp de 5-6 ore/zi şi în cantităţi mari - 300-1500 m3.

297. Impactul negativ pe care îl produce calitatea nesatisfăcătoare a resurselor de apă este demonstrat de nivelul înalt de morbiditate a populaţiei. Mediul rural este deosebit de afectat, deoarece peste de 80% din populaţie consumă apă din surse locale (ape freatice, subterane) ce nu corespund cerinţelor standardelor în vigoare.

298. O altă problemă esenţială o constituie poluarea aerului, cauzată de unităţile de transport auto, centralele termoelectrice şi cazangerii. Cauzele principale ale poluării atmosferice sînt: (i) utilizarea excesivă a unităţilor de transport uzate; (ii) folosirea carburanţilor de calitate inferioară; (iii) utilizarea cărbunilor şi a păcurei în lipsa instalaţiilor performante de purificare; (iv) utilizarea în producţie a tehnologiilor învechite; (v) insuficienţa monitoringului emisiilor, evaluării şi compensării pentru pagubele aduse medului.

299. Pînă în prezent rămîne nesoluţionată problema acumulării şi păstrării deşeurilor industriale şi menajere. Actualmente, în ţară sînt acumulate mai mult de 30 mil. tone de deşeuri, inclusiv peste 6 mil. tone de deşeuri industriale provenite din prelucrarea materialelor de construcţie, produselor alimentare şi a băuturilor. Rampele existente de depozitare a deşeurilor (cu o suprafaţă totală de circa 1000 ha) nu pot asigura securitatea ecologică. În majoritatea localităţilor rurale şi a oraşelor mici asemenea rampe de depozitare de fapt nici nu există. În consecinţă, o parte considerabilă a gospodăriilor casnice şi a agenţilor economici depozitează ilegal deşeurile menajere şi industriale pe terenuri neamenajate (pe marginea drumurilor, malurile rîurilor, în rîpi). Practic, lucrări de neutralizare a deşeurilor acumulate nu se efectuează.

300. Un pericol major de poluare a mediului ambiant îl reprezintă substanţele şi deşeurile toxice, inclusiv pesticidele inutilizabile. Cantitatea acestora este de 1712 tone, stocate în 340 de depozite, 80% din care sînt în stare nesatisfăcătoare. Adiţional, 23920 tone de uleiuri contaminate şi posibil contaminate cu bifenili policloruraţi (BPC), utilizate în sectorul energetic, reprezintă un pericol major pentru mediu.

301. Cauzele principale ale apariţiei problemei pesticidelor neutilizabile şi a poluării mediului sînt următoarele: (i) lipsa uzinelor de sortare şi prelucrare a deşeurilor; (ii) insuficienţele mecanismelor de prevenire, evaluare şi compensare a prejudiciului adus mediului ambiant şi resurselor naturale în urma activităţilor umane; (iii) insuficienţa resurselor financiare necesare, la nivel naţional şi local; (iv) nivelul scăzut al cunoştinţelor şi culturii ecologice a populaţiei şi agenţilor economici; (v) utilizarea şi păstrarea incorectă a substanţelor chimice şi pesticidelor.

302. Resursele forestiere ale Republicii Moldova sînt constituite din resursele fondului forestier şi ale vegetaţiei forestiere de pe terenurile din afara acestuia. Funcţia principală a resurselor forestiere, în prezent şi în perspectiva pe termen lung, trebuie să fie menţinerea echilibrului ecologic. Însă cota suprafeţei împădurite (mai puţin de 10% din teritoriu) este insuficientă pentru asigurarea eficientă a acestei funcţii de protecţie a mediului. Gradul mic de împădurire provoacă un înalt nivel de erodare a solului, alunecări de teren, degradarea resurselor acvatice, intensifică secetele. Pe parcursul ultimului deceniu suprafaţa împădurită a ţării s-a micşorat ca urmare a tăierilor atît autorizate, cît şi ale celor ilicite.

303. Cauzele principale ale degradării resurselor forestiere sînt: (i) creşterea numărului de tăieri ilicite, cauzate de majorarea preţurilor la materialul lemnos şi la carburanţi; (ii) lipsa unui control eficient din partea autorităţilor administraţiei publice locale; (iii) nivelul scăzut al cunoştinţelor şi culturii ecologice; (iv) păşunatul excesiv şi lipsa unui management adecvat al resurselor forestiere; (v) aplicarea îndelungată a regenerării din lăstari şi necorespunderea condiţiilor pentru creşterea unor tipuri de arboreturi.

304. Suprafaţa rezervaţiilor naturale protejate de stat constituie doar 1,96% din teritoriul ţării (pentru comparaţie: în Ucraina - 3%, în Franţa - 7%, în Germania - 13%, în Austria - 25%), fiind insuficientă pentru asigurarea protecţiei diversităţii biologice. Moldova este o ţară specifică în ceea ce priveşte situaţia geografică, clima şi condiţiile geologice, relieful şi structura solurilor. De asemenea, ţara noastră este frecvent afectată de calamităţi naturale, cum ar fi: inundaţiile, ploile torenţiale, grindina, vînturile puternice, alunecările de teren, secetele, îngheţurile, cutremurele de pămînt. Vulnerabilitatea economiei naţionale şi a populaţiei faţă de calamităţile naturale este agravată de predominarea sectorului agroalimentar în economia naţională, specificul istoric în amplasarea localităţilor şi densitatea mare a populaţiei.

Obiectivele prioritare de dezvoltare 305. Obiectivele prioritare de activitate privind soluţionarea celor mai stringente probleme

ecologice actuale şi crearea premiselor pentru realizarea acţiunilor concrete în domeniul protecţiei mediului şi utilizării durabile a resurselor naturale sînt:

(i) diminuarea poluării componentelor mediului înconjurător (apă, aer, sol); (ii) perfecţionarea sistemului de gestionare a deşeurilor, reducerea impactului şi cantităţilor

de substanţe şi deşeuri toxice; (iii) protecţia biodiversităţii şi extinderea fondului forestier; (iv) protecţia şi extinderea ariilor naturale protejate de stat; (v) diminuarea eroziunii şi reducerea ritmurilor altor genuri de degradare a solurilor; (vi) perfecţionarea sistemului de monitoring al proceselor şi fenomenelor

hidrometeorologice periculoase, informarea şi instruirea populaţiei în domeniu; (vii) perfecţionarea mecanismelor administrative, economice şi financiare de protecţie a

mediului ambiant şi de gestionare durabilă a resurselor naturale;

(viii) sporirea nivelului de conştientizare ecologică a populaţiei, a accesului liber al publicului larg la informaţia de mediu şi participarea societăţii civile la luarea deciziilor privind managementul utilizării resurselor naturale.

Acţiuni prioritare 306. Diminuarea poluării componentelor mediului înconjurător (apă, aer, sol) implică

următoarele acţiuni: (i) armonizarea bazei legislative şi normative în domeniul protecţiei mediului şi utilizării durabile a resurselor naturale cu prevederile celor 225 Directive de mediu ale Uniunii Europene, în conformitate cu cele 18 Convenţii internaţionale de mediu ratificate de Republica Moldova; (ii) inventarierea resurselor acvatice ale Republicii Moldova şi determinarea calităţii lor, monitorizarea surselor de poluare şi participarea la cofinanţarea proiectelor privind îmbunătăţirea calităţii surselor de apă potabilă (pentru perioada 2005-2006 vor fi alocate din sursele Fondului Ecologic Naţional 5 mil.lei în vederea creării sistemelor centralizate de aprovizionare cu apă în circa 50 de localităţi; pentru perioada 2006-2015 - cofinanţarea proiectelor în sumă de 5 - 6 mil.lei anual); (iii) cofinanţarea proiectelor de construcţie, reconstrucţie şi reutilare a instalaţiilor de purificare a apelor reziduale, sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în toate raioanele ţării pînă în anul 2015; (iv) inventarierea stării celor circa 6000 de sonde arteziene, fîntînilor de mină, izvoarelor şi atragerea investiţiilor necesare pentru cofinanţarea proiectelor de amenajare, reparare şi protecţie a surselor de apă potabilă în toate raioanele (din cele 737 fîntîni şi izvoare amplasate pe traseele naţionale vor fi reparate în anul 2005 circa 70, iar în perioada 2006-2015 - celelalte); (v) monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă, inclusiv celor transfrontaliere - în 50 secţiuni amplasate pe 16 rîuri mari şi mici, 6 bazine acvatice, 1 liman, în conformitate cu 49 indici hidrochimici şi 5 grupe de elemente hidrobiologice - permanent, potrivit planului aprobat; (vi) monitorizarea calităţii aerului atmosferic, la 17 posturi staţionare repartizate în teritoriu - permanent.

307. Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice se va efectua prin implementarea Programului Naţional de valorificare a deşeurilor menajere şi de producţie, aprobat în anul 2000; Strategiei Naţionale cu privire la reducerea şi eliminarea poluanţilor organici persistenţi şi Planului Naţional de implementare a Convenţiei de la Stockholm, aprobat în 2004, care prevăd: (i) susţinerea acţiunilor de reambalare, depozitare centralizată şi distrugere, în perioada 2005-2007, a 1712 tone de pesticide, inclusiv din clasa poluanţilor organici persistenţi (POP) şi negocierea cu donatorii internaţionali (BM, GEF etc.) în scopul atragerii investiţiilor pentru inventarierea POP şi BPC, neutralizarea şi decontaminarea uleiurilor şi utilajului contaminat cu bifenili policloruraţi (BPC) în perioada indicată; (ii) promovarea şi participarea la cofinanţarea proiectelor de reconstrucţie şi lichidare treptată a depozitelor de deşeuri toxice, inclusiv a depozitului din s. Cişmichioi (4 mii tone) în perioada 2005-2009; (iii) cofinanţarea proiectelor privind crearea întreprinderilor pentru utilizarea şi prelucrarea deşeurilor, construcţia şi amenajarea poligoanelor pentru depozitarea deşeurilor. În perioada 2005 - 2015, din sursele Fondului Ecologic Naţional, vor fi alocate anual circa 5 mil.lei pentru amenajarea a circa 30 de gunoişti autorizate şi lichidarea a circa 60 de gunoişti neautorizate, cu recultivarea respectivă a terenurilor; (iv) efectuarea unui studiu de fezabilitate şi de evaluare a eficienţei cost-beneficiu pentru modernizarea rampelor de depozitare a deşeurilor, primii paşi fiind trecerea la colectarea separată a deşeurilor şi iniţierea construcţiei unor unităţi de valorificare a deşeurilor, iniţial pentru municipiul Chişinău, în perioada 2005 - 2007, cu susţinere financiară externă; (v) elaborarea şi participarea la implementarea proiectelor-pilot de valorificare a deşeurilor în zonele rurale în cele 32 raioane prin parteneriat cu Centrul Regional de Mediu, Fondul de Investiţii Sociale din Moldova, Proiectul „Controlul poluării din agricultură” finanţat de GEF, Banca Mondială etc.

308. Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat vor fi asigurate prin implementarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier, Strategiei Naţionale şi Planului de acţiuni în domeniul conservării diversităţii biologice, care prevăd: (i) promovarea şi cofinanţarea proiectelor respective şi atragerea investiţiilor străine ce vor conduce

la creşterea ponderii suprafeţelor acoperite cu păduri de la 10,4% în anul 2005 pînă la 11,0% în anul 2006 şi majorarea continuă a acestora în perioada 2007-2015; (ii) extinderea suprafeţelor ariilor naturale protejate de stat şi zonelor umede pentru 2005 - pînă la 70000 ha, în 2010 - pînă la 75000 ha şi în 2015 - pînă la 80000 ha, inclusiv rezervaţiile naturale „Moleşti-Rezeni, Selişte-Leu şi rezervaţiilor peisagistice „Căpriana” şi „Rudi-Arioneşti”; (iii) organizarea şi desfăşurarea anuală a concursului republican „Cea mai verde, mai salubră şi amenajată localitate” în baza surselor financiare ale Fondului Ecologic Naţional: în 2005 - 300 mii lei; în 2006 - 500 mii lei; în perioada 2007-2015 - 500 - 700 mii lei; (iv) cofinanţarea măsurilor privind amenajarea şi crearea parcurilor, fîşiilor de protecţie a bazinelor acvatice, perdelelor de protecţie a cîmpurilor agricole etc. anual, în conformitate cu solicitările de proiect, 4-5 mil.lei anual din sursele Fondului Ecologic Naţional şi fondurilor ecologice locale şi atragerea investiţiilor străine în acest scop; (v) promovarea acţiunilor de conservare a diversităţii biologice şi dezvoltarea silviculturii localităţilor prin cofinanţarea proiectelor din Fondul Ecologic Naţional în 2005 - 100 mii lei; în 2006 - 150 mii lei, inclusiv cu suportul financiar extern al GEF, Băncii Mondiale.

309. Diminuarea eroziunii şi reducerea ritmurilor de degradare a solurilor va avea loc prin: (i) participarea la elaborarea şi realizarea măsurilor de protecţie antierozională a solurilor şi reabilitarea terenurilor degradate prin cofinanţarea proiectelor de împădurire din sursele FEN, conform solicitărilor de proiecte; (ii) elaborarea şi implementarea proiectelor-pilot privind utilizarea raţională a resurselor de sol în colaborare cu organele abilitate pentru protecţia solului şi participarea la cofinanţarea proiectelor de acest gen din mijloacele fondurilor ecologice; (iii) monitorizarea calităţii solului în baza a 11 gospodării agricole din 10 raioane de pe 52 cîmpuri agricole pentru determinarea concentraţiei de fond a pesticidelor şi metalelor grele, calcularea normelor de introducere a îngrăşămintelor în sol, conform indicilor agrochimici - permanent, potrivit unui grafic aprobat.

310. Perfecţionarea sistemului de monitoring al proceselor şi fenomenelor hidrometeorologice periculoase, informarea şi instruirea populaţiei în domeniu impun următoarele acţiuni: (i) perfecţionarea sistemului de previziune a proceselor şi fenomenelor hidrometeorologice periculoase şi îmbunătăţirea sistemului de avertizare a populaţiei; (ii) sporirea gradului de instruire a populaţiei privind impactul proceselor şi fenomenelor hidrometeorologice periculoase; (iii) modernizarea echipamentului şi tehnologiilor sistemului de monitoring al proceselor şi fenomenelor hidrometeorologice periculoase.

311. Perfecţionarea mecanismelor administrative, economice şi financiare de protecţie a mediului ambiant şi de gestionare durabilă a resurselor naturale va avea loc prin: (i) elaborarea proiectului de hotărîre a Guvernului „Cu privire la crearea secţiei de evidenţă şi control a Fondului Ecologic Naţional”, în scopul gestionării mai eficiente a surselor Fondului; (ii) negocierea cu guvernele Belgiei, Cehiei, Danemarcei, Japoniei, Franţei, Poloniei, României, Turciei şi Italiei privind atragerea investiţiilor pentru soluţionarea problemelor de protecţie a mediului şi utilizare durabilă a resurselor naturale.

312. Sporirea nivelului de conştientizare ecologică a populaţiei, accesul liber al publicului la informaţia de mediu şi participarea la luarea deciziilor privind managementul utilizării resurselor naturale prevăd: (i) elaborarea şi desfăşurarea „Orelor ecologice” (anii 2005 - 2015 - cîte 4 teme anual şi ţinerea a circa 1000 lecţii în faţa publicului); (ii) participarea la elaborarea planurilor locale de acţiuni în domeniul protecţiei mediului; (iii) publicarea materialelor informative privind starea mediului, buletinelor, rapoartelor ecologice şi altor publicaţii; (iv) consolidarea capacităţilor autorităţilor administraţiei organelor publice centrale şi locale privind informarea şi abordările participative în domeniul protecţiei mediului; instruirea privind utilizarea durabilă a resurselor naturale; (v) susţinerea financiară din sursele fondurilor ecologice locale pentru crearea centrelor locale de informare cu privire la starea mediului şi consultanţă ecologică.

VI. FORMAREA PROFESIONALĂ A CADRELOR DIN SERVICIUL PUBLIC Analiza situaţiei

313. Din punct de vedere funcţional şi instituţional, autorităţile administraţiei publice locale încă nu s-au adaptat suficient la condiţiile economiei de piaţă şi ale unei societăţi democratice. Principiile şi metodele de selectare, instruire şi perfecţionare continuă a funcţionarilor publici din mediul rural nu corespund pe deplin obiectivelor de asigurare a unei administrări eficiente, de elaborare şi promovare a unor politici de calitate înaltă. Nivelul de pregătire a cadrelor din serviciul public este insuficient pentru utilizarea metodelor moderne de management financiar, informaţional, educaţional etc.

314. Un rol deosebit în realizarea Programului Naţional „Satul Moldovenesc” îi revine Academiei de Administrare Publică (AAP) pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, care îşi desfăşoară activitatea în calitate de centru naţional de promovare a politicii statului în domeniul formării şi perfecţionării cadrelor din serviciul public şi asigurării metodico-ştiinţifice a activităţii autorităţilor administraţiei publice.

Obiective prioritare de dezvoltare 315. Obiectivele prioritare de dezvoltare în domeniu sînt: (i) satisfacerea integrală a necesitaţilor Republicii Moldova în vederea formării şi

perfecţionării continue a funcţionarilor publici din mediul rural; (ii) ameliorarea calităţii procesului de instruire şi ajustarea sistemului de studii din AAP pe

lîngă Preşedintele Republicii Moldova la standardele şi tradiţiile europene; (iii) crearea sistemului de selectare şi pregătire a rezervei cadrelor de conducere în

domeniul administrării publice locale; (iv) asigurarea ştiinţifică şi ştiinţifico-metodică a activităţii autorităţilor administraţiei

publice locale; (v) studierea obligatorie a sistemelor şi tehnologiilor informaţionale, precum şi a bazelor

managementului modern de către funcţionarii din localităţile rurale; (vi) implementarea tehnologiilor noi manageriale şi informaţionale în activitatea

autorităţilor administraţiei publice locale; (vii) promovarea responsabilităţii, patriotismului, valorilor democratice şi culturale în

activitatea personalului din administraţia publică; (viii) crearea în cadrul atestării funcţionarilor publici a sistemului electronic de evaluare a

nivelului de pregătire a acestora. Acţiuni prioritare 316. În scopul consolidării capacităţilor de instruire şi formare continuă a cadrelor din

autorităţile administraţiei publice locale vor fi întreprinse următoarele acţiuni: (i) restructurarea, modernizarea şi ajustarea la standardele şi tradiţiile europene a structurii strategiilor, concepţiilor şi planurilor de studii ale AAP; (ii) elaborarea şi implementarea curricumului nou în vederea pregătirii funcţionarilor publici din sectorul rural atît în cadrul studiilor universitare, cît şi în cadrul studiilor liceale; (iii) crearea specialităţilor noi în domeniul administrării publice; (iv) elaborarea şi implementarea sistemului studiilor la distanţă pentru funcţionarii publici din sectorul rural; organizarea filialelor teritoriale ale AAP la Bălţi, Comrat şi Cahul.

317. Pe plan naţional, necesitatea ameliorării proceselor de instruire şi formare continuă a cadrelor din autorităţile administraţiei publice locale impune următoarele acţiuni: (i) reorganizarea sistemului în cauză conform standardelor europene; (ii) elaborarea şi implementarea sistemului de studiere aprofundată a tehnologiilor informaţionale şi telecomunicaţionale avansate, a utilizării tehnicii computaţionale şi limbilor moderne de către funcţionarii publici din sectorul rural; (iii) intensificarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul administrării publice şi crearea condiţiilor favorabile pentru cercetătorii din autorităţile administraţiei publice locale; (iv) sporirea accesului funcţionarilor publici din autorităţile administraţiei publice locale la studii postuniversitare specializate (masterat) şi doctorat; (v) elaborarea şi implementarea sistemului de selectare, pregătire şi promovare a rezervei cadrelor de conducere din sectorul administraţiei publice locale; (vi) elaborarea şi implementarea

sistemului computaţional de evaluare a nivelului de pregătire a funcţionarilor publici în cadrul atestării acestora.

VII. COSTURILE ESTIMATIVE ŞI REZULTATELE PRINCIPALE ALE

IMPLEMENTĂRIIPROGRAMULUI NAŢIONAL „SATUL MOLDOVENESC” (2005-2015)

318. Costul estimativ total al implementării Programului Naţional „Satul Moldovenesc” în anii 2005-2015 constituie circa 45 mlrd.lei, inclusiv în anii 2005-2006 - 7 mlrd.lei. Pentru dezvoltarea infrastructurii sociale pe parcursul întregii perioade prevăzute de program vor fi necesare investiţii în construcţii, lucrări de modernizare şi reparaţii, în sumă de 2 mlrd.lei. Anual, pentru construcţia, modernizarea şi repararea sistemelor de asigurare cu apă şi a reţelelor de canalizare vor fi necesare mijloace financiare de circa 160 mil.lei; pentru dezvoltarea reţelelor de distribuire a gazelor naturale - 200-220 mil.lei; pentru protecţia şi dezvoltarea mediului ambiant - 500 mil.lei.

319. Acţiunile ce vor fi implementate în anii 2005-2015 vor oferi posibilitatea de majorare esenţială a nivelului calităţii vieţii populaţiei rurale, în comparaţie cu anii precedenţi. Către anul 2015 ponderea localităţilor în care reţeaua de apă potabilă funcţionează va constitui circa 84%, vor fi gazificate 93% din numărul total de apartamente şi case de locuit, densitatea telefonică în reţelele de telefonie fixă la 100 de locuitori va constitui 43%, inclusiv în mediul rural - 37%.

VIII. PLANUL DE ACŢIUNI PENTRU IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI

NAŢIONAL „SATUL MOLDOVENESC” (2005-2015)

Nr. d/o

Denumirea sectorului, domeniului

politicii

Denumirea obiectivelor

Denumirea acţiunilor (numărul de ordine nu

indică prioritatea)

Executorii Perioada de implementare

1 2 3 4 5 6I. Economia rurală

1.1. Agricultura1. Sectorul agro-

alimentarContinuarea reformelor în sectorul agricol

1. Acordarea asistenţei metodologice şi practice la organizarea şi amenajarea (consolidarea) terenurilor agricole, crearea unor formaţiuni agricole optime şi eficiente prin consolidarea terenurilor în fiecare localitate din republică

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

2005-2015

Edificarea unui cadru comercial şi instituţional modern conform principiilor economice de piaţă

2. Implementarea tehnologiilor noi progresiste de producere, îndeosebi a sistemelor performante de prelucrare a solului, de utilizare raţională a îngrăşămintelor, a noilor soiuri şi hibrizi mai productivi

2005-2015

3. Revitalizarea sistemelor de irigare a plantaţiilor de legume şi cartof

2005-2015

4. Crearea în fiecare raion a cîte 2-3 cooperative agricole pilot de producţie

2005-2015

Utilizarea raţională a fondului funciar, a

5. Organizarea loturilor demonstrative şi a

2005-2015

mijloacelor fixe şi a celor circulante

schimbului de experienţă între raioanele învecinate şi unităţile agricole cu o înaltă cultură agrotehnică 6. Modificarea structurii sortimentale de producere a materialului săditor pomicol şi bacifer şi înfiinţarea unor plantaţii pomicole intensive pentru producţia de fructe în sortimentul solicitat de consumatori

2005-2015

Respectarea asolamentelor ştiinţific fundamentate

7. Elaborarea şi înaintarea spre examinare Guvernului a Schemei complexe de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor Republicii Moldova pînă în anul 2015

Concernul „Apele Moldovei”

2005

8. Selectarea gospodăriilor agricole care vor produce şi comercializa produse conform tehnologiilor ecologice şi susţinerea acestora

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

2005-2015

9. Extinderea suprafeţelor de cultivare a tutunului şi a sfeclei de zahăr pentru asigurarea întreprinderilor de prelucrare cu materie primă

2005-2015

Sporirea potenţialului de productivitate a culturilor agricole, restabilirea şi dezvoltarea viticulturii şi pomiculturii

10. Reutilarea şi crearea unei baze tehnico-materiale de sortare şi ambalare a frunzelor de tutun

2005-2015

11. Asigurarea ştiinţifică a procesului de revitalizare a ramurii tutunului

Academia de Ştiinţe a Moldovei

2005-2015

12. Renovarea parcului de tractoare, combine şi maşini agricole prin crearea a cca 30 staţiuni de maşini şi tractoare anual. Completarea cu unităţi tehnice a subdiviziunilor existente

2005-2015

13. Crearea noilor locuri de muncă în sectorul agroalimentar prin fondarea întreprinderilor mici şi a filialelor întreprinderilor de prelucrare a materiei prime agricole în sectorul rural

2005-2015

Redresarea situaţiei în sectorul zootehnic prin sporirea productivităţii şi efectivului de animale

14. Implementarea tehnologiilor avansate de creştere şi exploatare a animalelor prin:

2005-2015

atragerea investiţiilor întru revitalizarea complexelor zootehnice industriale

conştientizarea deţinătorilor de animale despre inadmisibilitatea sacrificării animalelor tinere cu greutate mică, care provoacă prejudicii economice, atît a deţinătorului de animale cît şi a societăţii în ansamblu 15. Acordarea suportului metodologic în vederea implementării tehnologiilor avansate de creştere şi exploatare a animalelor. Contribuirea prin intermediul programelor investiţionale la crearea fermelor mici, de familie

2005-2015

16. Ameliorarea potenţialului genetic al animalelor, prin asigurarea creării unei reţele noi de oficii locale (în fiecare comună) pentru prestarea serviciilor zooveterinare (însămînţarea artificială, deservirea veterinară, colectarea laptelui)

2005-2015

17. Deschiderea punctelor de colectare a laptelui în localităţile rurale şi dotarea acestora cu utilajul necesar, cu suportul întreprinderilor de profil, conform Programului-grafic de fondare a oficiilor complexe pentru prestarea serviciilor zooveterinare

2005-2015

Majorarea volumului de producere, comercializare şi prelucrare a producţiei agricole

18. Participarea la seminarele raionale cu primarii pe tema elaborării Programului de dezvoltare social-economică a satelor (consultaţii la capitolul-sectorul zootehnic)

2005-2015

19. Elaborarea măsurilor de ameliorare a pajiştilor naturale, de consolidare a bazei furajere în sectorul particular

2005-2015

Trasarea principalelor indicatori economici şi setul de măsuri orientate spre o activitate eficientă a complexului agroalimentar

20. Reorganizarea Serviciului Sanitar Veterinar de Stat în scopul perfecţionării sistemului de control sanitar veterinar al materiei prime şi produselor de origine animală, în conformitate cu cerinţele sanitare veterinare ale Comunităţii Europene

2005-2015

21. Armonizarea legislaţiei sanitare veterinare a

2005-2015

Republicii Moldova cu legislaţia sanitară veterinară a Comunităţii Europene 22. Optimizarea pregătirii cadrelor de specialităţi necesare la sate

2005-2015

23. Elaborarea mecanismelor financiare privind asigurarea specialiştilor tineri cu salarii corespunzătoare, crearea pentru ei a condiţiilor necesare de trai

2005-2015

Dezvoltarea activităţilor neagricole în spaţiul rural

24. Organizarea, desfăşurarea şi monitorizarea campaniei de contractare a materiei prime agricole de către întreprinderile din industria alimentară

2005-2015

25. Organizarea bazei proprii de materie primă, prin crearea fermelor de lapte-marfă în baza obiectivelor zootehnice ce s-au păstrat, cu participarea întreprinderilor de procesare a laptelui

2005-2015

Asigurarea suportului tehnic şi financiar din partea donatorilor internaţionali

26. Formarea în raioane şi în unele localităţi mari a centrelor de informare a producătorilor şi consumatorilor cu cerinţele actelor legislative şi normativ-tehnice în vigoare naţionale şi internaţionale, în scopul intensificării exportului producţiei agricole şi alimentare, asigurării calităţii şi inofensivităţii producţiei din complexul agroalimentar, precum şi în scopul conformării acesteia legislaţiei internaţionale şi Comunităţii Europene

2005-2015

27. Extinderea pieţelor de desfacere a producţiei pomicole şi legumicole prin:

2005-2015

revitalizarea sistemului de colectare şi achiziţionare a producţiei; crearea pieţelor angro de desfacere a producţiei agricole; stabilirea unor relaţii economice reciproc avantajoase între producătorii şi prelucrătorii de materie primă 28. Promovarea experienţei înaintate a agenţilor

2005-2015

economici, care activează cu profit şi prin organizarea unor expoziţii, simpozioane, concursuri şi prin intermediul mass-media 29. Dezvoltarea reţelei de instituţii profesionale în domeniul agroalimentar în sectorul rural

2005-2015

2. Pepinieritul viticol Ameliorarea valorii biologice a materialului săditor viticol autohton

1. Operarea de amendamente la actele legislative şi normative în scopul asigurării producerii materialului săditor viticol liber de boli virotice şi cancer bacterian

Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”, Academia de Ştiinţe a Moldovei

Semestrul I 2005

2. Interzicerea importului materialului săditor viticol netestat la prezenţa Agrobacterium tumefaciens vitis, începînd cu 1 ianuarie 2006

Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”, Inspectoratul de Stat pentru Seminţe

Semestrul II 2005

3. Direcţionarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul elaborării de clone, libere de boli virotice şi cancer bacterian, pentru toate soiurile omologate

Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie

2005-2010

Asigurarea completă a necesităţilor interne în material săditor viticol autohton

Implementarea tehnologiilor avansate în pepinieritul viticol, care ar asigura randamentul în şcoala de viţe la nivel de cel puţin 60%

Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”, pepinierele viticole autorizate, Academia de Ştiinţe a Moldovei

2005-2008

3. Viticultura Înfiinţarea plantaţiilor viticole noi cu soiuri care asigură o calitate înaltă a produselor vinicole

Ameliorarea sortimentului viticol existent cu revederea Registrului soiurilor de plante

Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”, Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie, Comisia de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Plante

2005-2006

Minimalizarea afectării plantaţiilor viticole de cancerul bacterian

Înfiinţarea plantaţiilor viticole noi cu material săditor viticol testat la cancerul bacterian şi îngrijirea plantaţiilor în strictă conformitate cu recomandările în vigoare

Agenţii economici 2005-2015

4. Vinificaţia Ameliorarea calităţii producţiei vinicole

1. Elaborarea, aprobarea şi implementarea actelor legislative şi normative în scopul asigurării producerii produselor vinicole de calitate înaltă

Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”

2005-2010

2. Promovarea implementării la întreprinderile vinicole a sistemelor internaţionale ISOO seria 9000 versiunea

Departamentul Standardizare şi Metrologie, agenţii economici licenţiaţi

2005-2015

2000Dezvoltarea şi majorarea volumelor de producere a divinului

1. Elaborarea, aprobarea şi implementarea Programului de dezvoltare a producerii divinului

Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”, Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie

2005

2. Elaborarea şi aprobarea documentaţiei normative şi tehnologice privind producerea divinului cu denumire de origine

2005-2008

Majorarea producerii vinurilor VDO şi VDOC.

Elaborarea, aprobarea şi implementarea Programului de producere a vinurilor de origine (VDO şi VDOC)

Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”, Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie

2005-2015

Majorarea producerii vinurilor peliculare

1. Elaborarea, aprobarea şi implementarea Programului de fabricare a vinurilor peliculare

Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”, Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie

2005-2015

2. Asigurarea activităţii normale a S.A. “Vinuri-Ialoveni”

Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”, S.A. “Vinuri-Ialoveni”

2006-2010

Asigurarea complexului viti-vinicol cu specialişti şi muncitori calificaţi

1. Fortificarea activităţii Institutului Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie în domeniul pregătirii specialiştilor calificaţi, inclusiv în domeniul ştiinţific

Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”, Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie

2005 - 2015

2. În cadrul Colegiului Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău şi în cadrul instituţiilor superioare de învăţămînt (de profil) de organizat pregătirea tinerilor specialişti pe specialitatea „Viticultură şi vinificaţie”

Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”, Universitatea Agrară de Stat a Moldovei, Universitatea Tehnică a Moldovei, Colegiul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie

2005 - 2006

1.2. Industria5. Industria Creşterea durabilă a

producţiei industriale şi sporirea contribuţiei industriei la creşterea economică, precum şi crearea noilor locuri de muncă

1. Înlăturarea barierelor tehnice în calea comerţului, asigurarea inofensivităţii şi fiabilităţii produselor autohtone, ridicarea competitivităţii produselor autohtone, majorarea credibilităţii faţă de calitatea produselor autohtone prin:

Ministerul Economiei, ministerele din sectorul real al economiei

realizarea Programului de dezvoltare a Sistemului Naţional de Etaloane pe anii 2003-2008

2005-2008

Semnarea Acordul de recunoaştere mutuală a etaloanelor de referinţă

2005

2. Promovarea implementării la întreprinderile complexului agro-alimentar a sistemelor de management a calităţii conform standardului internaţional ISO 9001 şi sistemelor de management a securităţii produselor alimentare în baza principiilor HACCP

Departamentul Standardizare şi Metrologie

Permanent

Diversificarea producţiei industriale în baza dezvoltării şi majorării ponderii ramurilor ce nu sînt legate de prelucrarea materiei prime agricole

1. Protejarea şi susţinerea producătorilor autohtoni

Ministerul Economiei, ministerele de ramură

2005

2. Perfecţionarea sistemului relaţiilor de cooperare între întreprinderile republicii, extinderea colaborării cu CSI, alte ţări

Ministerul Industriei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Economiei

2005-2015

3. Elaborarea şi implementarea programelor investiţionale ramurale şi interramurale, proiectelor investiţionale, valorificarea în acest scop a liniilor creditare externe şi creditelor comerciale

Ministerele de ramură, Ministerul Economiei, Organizaţia de Promovare a Exporturilor din Moldova (MEPO), autorităţile administraţiei publice locale

2005-2015

Îmbunătăţirea tuturor caracteristicilor calitative ale producţiei industriale

1. Implementarea standardelor internaţionale în domeniul calităţii, managementului mediului şi evaluării conformităţii (ISO 9000, ISO 14000, EN 45000)

Departamentul Standardizare şi Metrologie, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Industriei

2005-2009

2. Armonizarea standardelor naţionale cu cele regionale şi internaţionale, conform angajamentelor Moldovei asumate în procesul de aderare la OMC

Departamentul Standardizare şi Metrologie, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Industriei

2005-2009

Accelerarea dezvoltării producţiei industriale în regiuni

1. Crearea zonelor economice libere de producţie, a parcurilor industriale în raioanele republicii

Ministerul Economiei, autorităţile publice locale, ministerele de ramură

2005-2009

1.3. Energetică6. Electroenergetica Asigurarea securităţii

energetice a ţării 1. Reabilitarea reţelelor electrice de transport şi de distribuţie

Ministerul Energeticii, Î.S. „Moldelectrica”, RED Nord, RED Nord-Vest, CET-1,CET-2, CET-Nord, S.A.”Termocom”, Unitatea consolidată pentru implementarea proiectelor energetice,

Permanent

Liberalizarea pieţei energetice

2. Construcţia LEA-35-110 kV pentru serviciile de transport în interiorul ţării:

2006 -2010

LEA-35 kV Copanca, raionul Căuşeni, 12.5 km; LEA-110 kV Oclanda-Bădiceni, 12 km; LEA-110 kV Brinzenii noi-

Săngerei, 10 km;

autorităţile administraţiei publice locale

LEA-110 kV Bobeica-Cărpineni, 27 km; LEA-110 kV Leova-Sarata Răzeşti, 20 km; LEA-110 kV Leova-Cantemir-Goteşti, 24 km.LEA-110 kV Dişcovo-Cecolteni - 5 km

Fortificarea interconexiunilor energetice

Interconexiuni:3. Utilizarea liniei de interconexiune 400 kV Vulcăneşti-Dobruja (Bulgaria), cu racordul de intrare-ieşire în staţia Isaccea (România)

2005-2015

4. Obţinerea investiţiilor pentru construcţia a două linii 110 kV de interconexiune cu sistemul Energetic al României, Burlăneşti-Mitoc şi Falciu-Cantemir

2005-2007

5. Construcţia LEA - 400 kV Suceava - Bălţi, cu atragerea investiţiilor

2007-2010

6. Dezvoltarea reţelelor de distribuţie 0,4-10 kV

2005-2015

S.A. “RED Nord-Vest” Construcţia de linii noi 10 kV, 38 km Construcţia de linii noi 0,4 kV, 162 km Reconstrucţia posturilor de transformare, 37 unităţi S.A. “RED Nord” Construcţia de linii noi 10 kV, 631 km Construcţia de linii noi 0,4 kV, 1500 km 7. Reconstrucţia posturilor de transformare, 271 unităţi 8. Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de evidenţă prin implementarea eficientă a Proiectului Energetic-II

2005-2008

9. Construcţia centralelor electrice private în apropierea satului Burlăceni, raionul Cahul, şi în apropierea mun.Bălţi, fiecare cu o putere de circa 450 MW

ITERA (Rusia)RWE Traiding (Germania)

2005-2015

7. Termoenergetica Majorarea eficienţei energetice

1. Promovarea Concepţiei privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.189 din 20 februarie 2002

Ministerul Energeticii, autorităţile administraţiei publice locale, CET-Nord, S.A. Termocom

2005-2015

Promovarea politicii descentralizării sistemelor de alimentare cu căldură

2. Implementarea Programului Naţional de renovare şi descentralizare a sistemelor de alimentare cu căldură a localităţilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1059 din 29 august 2003

Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Energeticii

2005-2010

3. Concomitent cu gazificarea localităţilor se va efectua reutilarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu căldură în baza gazelor naturale

2005-2010

4. Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu căldură prin implementarea eficientă a Proiectului Energetic-II

UCIPE, Ministerul Energeticii, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2007

5. Atragerea investitorilor potenţiali pentru modernizarea CET-1, CET-2, CET-Nord, centralelor termice de Vest şi Sud ale mun. Chişinău, prin instalarea utilajului eficient modern cu ciclu combinat de producere a energiei electrice şi termice

Permanent, 2005-2007

8. Gazificarea Gazificarea accelerată a ţării

1. Construcţia gazoductelor magistrale - 186 km, inclusiv:

Ministerul Energeticii

Căuşeni - Chişinău - 77 km 2005-2010 Drochia-Ungheni-Iaşi - 95 km

2005-2010

Asigurarea securităţii energeticii a ţării şi crearea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea eficientă şi stabilă a localităţilor din republică

2. Construcţia conductelor - branşamente -365 km, inclusiv:

Ministerul Energeticii

spre oraşul Soroca - 30 km 2005 Cunicea-Japca-Sănătăuca-Napadova - 20 km

2005-2006

SDG Gura-Galbenei Prorumbria-Schinoşica-Munteni-Sagaidac-Cighirleni-Gangura-Rezeni-Carbuna-Alexandrovca-Misovca-Hamuteanovca - 34 km

2005-2006

3. Construcţia gazoductelor interurbane - 6265 km

Ministerul Energeticii, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2015

4. Construcţia staţiilor de distribuţie a gazelor - 20 unităţi

2005-2015

5. Construcţia staţiilor şi punctelor de măsurare a gazelor - 7 unităţi

Ministerul Energeticii, S.A.”Moldovagaz”

2005-2015

1.4. Transporturile şi comunicaţiile9. Infrastructura de

transporturi şi Ridicarea nivelului de trai şi cultural al

1. Elaborarea şi implementarea unui program

Ministerul Transporturilor şi

2005-2015

comunicaţii populaţiei prin satisfacerea ofertelor de transport şi călătorii, reducerea costului mărfurilor şi serviciilor prin reducerea cheltuielilor de transport a utilizatorilor drumurilor, reducerea timpului de aflare a pasagerilor în drum

de lucrări pentru stoparea procesului de degradare a reţelei de drumuri, ce va prevedea (luînd în considerare starea actuală de austeritate financiară) creşterea volumului de lucrări de întreţinere periodică de tip uşor

Comunicaţiilor

2. Realizarea unor proiecte regionale, inclusiv prin contractarea creditelor externe, granturi, în vederea îmbunătăţirii accesului la pieţele de desfacere şi serviciile sociale pentru populaţia rurală

Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor

2005-2015

3. Optimizarea şi extinderea rutelor regulate de transport auto de pasageri şi îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie şi confort

Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor

2005-2015

4. Extinderea zonelor de influenţă a transportului feroviar de călători prin dezvoltarea reţelei de căi ferate

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”

2005-2015

5. Majorarea densităţii telefonice în reţelele de telefonie fixă

Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor

2005-2015

Ameliorarea accesului la servicii economice şi sociale prin reabilitarea drumurilor şi căilor ferate, precum şi extinderea reţelei de drumuri naţionale şi locale

6. Realizarea unui Plan de acţiuni privind implementarea pachetului minim de servicii accesibil tuturor categoriilor de consumatori - Serviciul Poştal Universal

Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor

2005-2015

7. Extinderea serviciilor prin implementarea serviciului „Mandate băneşti electronice internaţionale” şi a serviciului „Prestarea serviciilor bancare prin intermediul oficiilor poştale”

Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor

2005-2015

8. Implementarea proiectului pentru crearea punctelor de acces la Internet în baza oficiilor poştale

Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor

2005-2010

9. Implementarea Programului de reparaţii şi modernizare a oficiilor poştale în vederea menţinerii lor într-o stare de exploatare cuvenită, instalării sistemelor de încălzire, stabilirii unui aspect distinct şi atrăgător, dotării cu sisteme

Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor

2005-2010

informaţionale Eficientizarea serviciilor de transport şi sporirea calităţii acestora prin dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transporturi

10. Majorarea calităţii deservirii pasagerilor care beneficiază de căi ferate

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”

2005-2009

Asigurarea populaţiei cu un set minim de servicii de poştă şi telecomunicaţii calitative şi la preţuri accesibile, avînd la bază principiile serviciului universal

11. Dezvoltarea reţelei de rute după schema sat - centru raional, centru raional - capitala

Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor

2005-2009

12. Sporirea numărului de posturi telefonice şi densitatea telefonică

Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor

2005-2009

13. Elaborarea unei game largi de servicii care vor constitui pachetul minim al Serviciului poştal universal şi normele lui de calitate, precum şi mecanismul de compensaţie financiară pentru prestarea acestui serviciu

Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor

2005-2009

14. Încheierea de acorduri cu administraţiile poştale în primul rînd ale ţărilor în care cetăţenii Republicii Moldova sînt plecaţi la lucru pentru a implementa serviciul „Mandate băneşti electronice internaţionale”

Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor

2005-2009

15. Elaborarea cadrului legal, normativ şi tehnologic pentru a presta servicii bancare prin intermediul oficiilor poştale, serviciu ce va permite cetăţenilor de la sate să beneficieze de posibilitatea de a deschide conturi bancare, efectua plăţi şi altele prin intermediul oficiilor poştale şi în localităţile în care nu sînt filiale ale băncilor

Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor

2005-2009

Ameliorarea calităţii şi extinderea accesului consumatorilor la serviciile informaţionale de poştă şi de telecomunicaţii

16. Efectuarea de reparaţii capitale şi curente în 626 oficii poştale, conectate la reţeaua de gaze naturale şi instalate sisteme de încălzire în 324 de oficii poştale. Vor fi dotate cu computere şi instalate sisteme de conectare la Internet în 314 oficii poştale. Vor fi instalate în diferite localităţi 25 de chioşcuri

Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor

2005-2009

1.5. Telecomunicaţiile şi tehnologiilor informaţionale10. Telecomunicaţiile

şi tehnologiile Consolidarea democraţiei şi a

1. Dezvoltarea cadrului legislativ-normativ privind

Departamentul Tehnologii

2005-2010

informaţionale instituţiilor statului de drept prin participarea activă a cetăţenilor la viaţa politică, facilitarea accesului la informaţia publică, îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice

tehnologiile informaţionale şi racordarea lui la rigorile Uniunii Europene;

Informaţionale, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, ministerele şi departamentele, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale

2. Implementarea unui sistem de “Ghişee electronice de informare” în spaţii publice furnizând informaţii privind legislaţia, manifestările culturale locale, starea mediului etc.;

2005-2009

la prima etapă în toate centrele raionale, şi la etapa a doua - în toate localităţile rurale

2010-2015

3. Dezvoltarea sistemului de portaluri a autorităţilor administraţiei publice locale care să permită interacţiunea cu instituţiile guvernamentale

2005-2009

4. Crearea centrelor publice de acces la Internet pe întreg teritoriul ţării

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, Departamentul Tehnologii Informaţionale

2005-2009

Atingerea gradului de dezvoltare a infrastructurii societăţii informaţionale ce asigură accesul nediscriminatoriu la resursele informaţionale ale tuturor categoriilor de cetăţeni, diminuarea decalajului tehnologic dintre categoriile de beneficiari

5. Atingerea indicilor medii europeni de dezvoltare în domeniu, (telefonia fixă - 35% din locuitori, telefonia mobilă - 45% din locuitori, Internet la domiciliu - 20% din gospodăriile casnice, serviciu universal - 100% din localităţi)

Operatorii, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor

2005-2015

6. Implementarea Sistemului informaţional geografic în raionul Ialoveni

Operatorii, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, Departamentul Tehnologii Informaţionale, Ministerul Economiei

2005-2009

Dezvoltarea industriei tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii ca una din ramurile strategice, prioritare pentru dezvoltarea economică a ţării

7. Organizarea cursurilor de perfecţionare în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii a angajaţilor din localităţile rurale

Ministerul Educaţiei, Departamentul Tehnologii Informaţionale, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2009

Crearea condiţiilor pentru funcţionarii publici din autorităţile administraţiei publice centrale şi locale să cunoască şi să aplice tehnologiile informaţionale

8. Crearea sistemelor şi aplicaţiilor informatice menite să susţină procesele de reformă politică, socială şi economică din ţară

Ministerele, departamentele

2005-2015

Informatizarea tuturor instituţiilor de cultură din Republica

9. Extinderea proiectului Sistemul Informaţional al Bibliotecilor Moldovei

Ministerul Culturii, autorităţile administraţiei publice

2005-2010

Moldova (SIBIMOL) în toate bibliotecile ţării

locale

Implementarea serviciilor de telemedicină, apropierea serviciilor medicale de locul de trai al pacientului

10. Crearea şi dezvoltarea sistemului informaţional de servicii telemedicale

Ministerul Sănătăţii, Departamentul Tehnologii Informaţionale

2005-2010

1.6. Turismul11. Turismul rural Dezvoltarea turismului

rural, într-un mod durabil, astfel ca acesta să genereze beneficii economice considerabile pentru ţară şi comunităţile ei locale, care vor consta din venituri directe, locuri noi de muncă, extinderea mediului de afaceri în localităţile respective, precum şi dezvoltarea altor sectoare ale economiei locale

1. Crearea în teritoriu a serviciilor de specialitate

Departamentul Dezvoltarea Turismului, autorităţile administraţiei publice locale

2005

2. Elaborarea şi implementarea unor proiecte-pilot de dezvoltare a turismului rural

Departamentul Dezvoltarea Turismului, Ministerul Economiei, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2008

3. Elaborarea şi aprobarea mecanismelor de stimulare economică a întreprinzătorilor din domeniul turismului rural şi a participanţilor la implementarea Programului Naţional „Drumul vinului în Moldova”

Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Departamentul Agroindustrial „Moldova-Vin”, Departamentul Dezvoltarea Turismului, autorităţile administraţiei publice locale

2005

Crearea noilor locuri de muncă şi a unui mediu de afaceri în localităţile rurale

4. Includerea gospodăriilor ţărăneşti în circuitul turistic, prin dezvoltarea acestora ca pensiuni agroturistice

Departamentul Dezvoltarea Turismului, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2008

Renovarea patrimoniului naţional de valoare turistică amplasat pe teritoriul localităţilor respective, pentru includerea acestora în circuitul turistic

5. Asigurarea necesităţilor de dezvoltare a obiectivelor incluse în Programul Naţional „Drumul vinului în Moldova”

Autorităţile administraţiei publice locale, Departamentul Dezvoltarea Turismului, Departamentul Agroindustrial „Moldova-Vin”, Academia de Ştiinţe a Moldovei

2005-2007

6. Revitalizarea meşteşugurilor ca componentă importantă a produsului turistic rural naţional

Ministerul Culturii, Departamentul Dezvoltarea Turismului, Academia de Ştiinţe a Moldovei, autorităţile administraţiei publice

2005-2007

locale 7. Dezvoltarea turismului ecologic prin crearea şi dezvoltarea unor parcuri naţionale.

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, A.S. „Moldsilva”, Departamentul Dezvoltarea Turismului, Academia de Ştiinţe a Moldovei

2005-2007

Dezvoltarea managementului turistic în localităţile rurale

8. Conştientizarea importanţei dezvoltării turismului (formele de turism specifice: rural, ecologic, viti-vinicol, cultural, balneosanatorial, de interes special, etc.) pentru dezvoltarea locală

Departamentul Dezvoltarea Turismului, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2006

9. Dezvoltarea, promovarea şi ajustarea la standardele internaţionale a serviciilor balneosanatoriale

Ministerul Sănătăţii, Departamentul Dezvoltarea Turismului, sindicatele, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2006

Ridicarea nivelului calităţii serviciilor turistice prestate în localităţile rurale

10. Crearea condiţiilor de instruire continuă a personalului încadrat în turismul rural

Departamentul Dezvoltarea Turismului, Ministerul Educaţiei

Permanent

11. Instalarea indicatoarelor-standard turistice şi a panourilor informaţionale

Departamentul Dezvoltarea Turismului, Ministerul Afacerilor Interne, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2008

12. Elaborarea şi promovarea proiectelor investiţionale pentru crearea, repararea şi modernizarea infrastructurii, inclusiv a celei turistice

Departamentul Dezvoltarea Turismului, Ministerul Economiei, MEPO

Permanent

13. Dezvoltarea gospodăriilor cinegetice care vor organiza itinerare specializate de vînătoare şi pescuit

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, A.S. „Moldsilva”, Departamentul Dezvoltarea Turismului, autorităţile administraţiei publice locale

2006-2008

14. Lansarea unor acţiuni eficiente de promovare a produsului turistic rural naţional

Departamentul Dezvoltarea Turismului, autorităţile administraţiei publice locale

Permanent

1.7. Dezvoltarea antreprenoriatului.Întreprinderile mici şi mijlocii

12. Antreprenoriatul. Întreprinderile mici şi mijlocii

Majorarea aportului întreprinderilor mici şi mijlocii la creşterea economică

1. Implementarea programelor de pregătire a personalului calificat pentru întreprinderile mici şi mijlocii în corespundere cu cererea de pe piaţa forţei de muncă

Ministerul Economiei 2005-2015

Consolidarea rolului întreprinderilor mici şi mijlocii în soluţionarea problemelor social-economice

2. Sporirea capacităţilor manageriale, de producere şi prestare a serviciilor afacerilor în derulare3. Introducerea la întreprinderile naţionale mici şi mijlocii a noilor standarde de management, de calitate şi de producţie, a noilor tehnologii4. Elaborarea şi prezentarea informaţiilor şi studiilor de piaţă, training-uri pentru creşterea abilităţilor profesionale în marketing, implementarea programelor pentru dezvoltarea calităţii produselor

1.8. Intensificarea proceselor investiţionale13. Mediul

investiţionalAccelerarea dezvoltării economice a ţării prin creşterea fluxului de investiţii

1. Dezvoltarea infrastructurii regionale, în scopul ameliorării activităţii investiţionale la nivel regional

Ministerul Economiei 2005-2015

Crearea unor condiţii favorabile pentru desfăşurarea activităţii investiţionale şi menţinerea unui regim de securitate şi protecţie deplină pentru toate genurile de investiţii

2. Susţinerea dezvoltării pieţei financiare sub aspect instituţional şi de infrastructură pentru consolidarea rolului sectorului financiar în mobilizarea şi circulaţia resurselor investiţionale, precum şi reducerea riscurilor investiţionale

Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor

2005-2015

Elaborarea şi realizarea programelor de stat de atragere a investiţiilor

3. Continuarea dialogului cu reprezentanţii comunităţii investitorilor şi ai oamenilor de afaceri, în scopul optimizării soluţionării problemelor ce ţin de ameliorarea mediului investiţional

Ministerul Economiei 2005-2015

Elaborarea şi aprobarea standardelor (normelor, regulilor) de stat referitoare la activitatea antreprenorială şi investiţională

4. Elaborarea instrumentelor şi mecanismelor de stimulare a băncilor pentru acordarea creditelor pe termen lung, precum şi pentru atragerea în activitatea investiţională a economiilor populaţiei, inclusiv a transferurilor angajaţilor de peste hotare

Ministerul Economiei, Banca Naţională a Moldovei

2005-2015

Crearea şi/sau dezvoltarea unei reţele de centre

5. Formarea unui sistem eficient de diseminare a informaţiei, destinate atît

Ministerul Economiei, ministerele interesate

2005-2015

informaţionale şi analitice

investitorilor străini, cît şi celor locali, privind oportunităţile de investire în Moldova

1.9. Dezvoltarea comerţului14. Comerţul Dezvoltarea

potenţialului de export al sectorului agricol privat

1. Elaborarea măsurilor stimulatorii în vederea creării cooperativelor de întreprinzători, întreprinderilor (mici şi medii) de prelucrare a producţiei agricole, centrelor de sortare, prelucrare şi ambalare a producţiei agricole proaspete etc., cu scopul de a consolida eforturile întreprinzătorilor din zona rurală şi de a facilita accesul lor pe pieţele externe

Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

2005-2009

Facilitarea accesului întreprinzătorilor din zona rurală la mijloace financiare necesare pentru a se lansa în afaceri

2. Elaborarea măsurilor stimulatorii pentru sectorul bancar din republică, cu scopul de a facilita accesul întreprinzătorilor din zona rurală şi a gospodăriilor ţărăneşti la împrumuturi bancare pe termen lung cu dobînzi avantajoase

Ministerul Economiei, Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Finanţelor

2005-2009

Formarea unor aptitudini necesare întreprinzătorilor din zona rurală în desfăşurarea operaţiunilor de export şi dezvoltare a unor afaceri

3. Obţinerea de la instituţii financiare internaţionale a liniilor de creditare pentru finanţarea, inclusiv prin intermediul băncilor locale, a operaţiunilor de export efectuate de către întreprinzătorii din zona rurală

Ministerul Economiei, Departamentul Comerţului Organizaţia de promovare a exporturilor din Moldova, ONG de profil

2005-2009

Dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de consultanţă în teritoriu

4. Facilitarea creării şi dezvoltării centrelor de consultanţă şi informare în domeniul operaţiunilor comerciale externe în Edineţ, Bălţi, Orhei, Hînceşti, Comrat şi Cahul

Departamentul Comerţului, Organizaţia de promovare a exporturilor din Moldova, Camera de Comerţ şi Industrie

2005-2015

5. Organizarea meselor rotunde şi seminarelor pentru familiarizarea întreprinderilor din zona rurală cu oportunităţile existente pe pieţele externe, precum şi pentru încurajarea acestora în vederea formării alianţelor de export

Departamentul Comerţului, Organizaţia de promovare a exporturilor din Moldova, Camera de Comerţ şi Industrie

2005-2009

6. Implementarea programelor de instruire specializate pentru întreprinderile din zona rurală în domeniul exportului

Departamentul Comerţului, Organizaţia de promovare a exporturilor din Moldova, Camera de Comerţ şi Industrie,

2005-2015

Departamentul Tehnologii Informaţionale

7. Dezvoltarea instrumentelor moderne de acces al întreprinderilor exportatoare la informaţii privind piaţa externă

Departamentul Comerţului, Organizaţia de promovare a exporturilor din Moldova, Camera de Comerţ şi Industrie

2005-2009

8. Organizarea participării întreprinderilor din zona rurală la expoziţii şi tîrguri internaţionale

Departamentul Comerţului, Organizaţia de promovare a exporturilor din Moldova, Camera de Comerţ şi Industrie

2005-2015

9. Organizarea misiunilor de afaceri ale întreprinderilor din zona rurală pe pieţele externe de interes

Departamentul Comerţului, Organizaţia de promovare a exporturilor din Moldova, Camera de Comerţ şi Industrie

2005-2009

10. Editarea şi distribuirea materialelor promoţionale cu prezentarea sectorului rural al Republicii Moldova

Autorităţile administraţiei publice locale

2005-2015

11. Obţinerea şi canalizarea asistenţei tehnice şi financiare din partea donatorilor străini în vederea implementării activităţilor descrise anterior

Departamentul Comerţului, Organizaţia de promovare a exporturilor din Moldova, Camera de Comerţ şi Industrie, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2015

12. Participarea producătorilor din sectorul rural la desfăşurarea Zilelor Moldovei în cadrul ambasadelor Republicii Moldova din străinătate cu prezentarea produselor agroalimentare ecologic pure

Departamentul Comerţului, Organizaţia de promovare a exporturilor din Moldova, Camera de Comerţ şi Industrie, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2015

15. Cooperaţia de consum

Sporirea rolului cooperaţiei de consum în societate, consolidarea relaţiilor cu membrii cooperatori, atragerea de noi membri

1. Promovarea principiilor şi valorilor cooperatiste internaţionale, orientarea spre acţiuni de cooperare, ajutorare reciprocă, în scopul realizării obiectivelor comunitare

Uniunea Centrală „Moldcoop”

2005-2015

2. Extinderea comunităţii de cooperatori, dezvoltarea valorilor de aderare a populaţiei la cooperaţia de consum

Uniunea Centrală „Moldcoop”

2005-2015

Remedierea activităţii 3. Dezvoltarea infrastructurii Uniunea Centrală 2005-2009

de achiziţionare, procesare şi comercializare a produselor agricole, materiei prime zootehnice şi de altă natură

şi activităţilor de achiziţionare a produselor agricole, materiilor prime zootehnice şi de altă natură, cuprinderea maximală cu aceste activităţi a localităţilor republicii

„Moldcoop”

4. Atragerea asistenţei tehnice şi financiare din partea donatorilor străini pentru realizarea iniţiativelor şi proiectelor de dezvoltare

Uniunea Centrală „Moldcoop”, Ministerul Economiei

2005-2015

5. Orientarea spre crearea ciclului închis în producerea pîinii şi produselor de panificaţie, care va include achiziţionarea şi prelucrarea cerealelor, fabricarea şi comercializarea acestor produse prin reţeaua de comerţ cooperatistă

Uniunea Centrală „Moldcoop”

2005-2009

Extinderea ariei de activitate în aspect geografic şi în spectrul activităţilor şi serviciilor prestate

6. Dezvoltarea sectorului mic industrial (mini-brutării, secţii de extragere a uleiului şi altor secţii de prelucrare a produselor agroalimentare şi materiei prime zootehnice etc.)

Uniunea Centrală „Moldcoop”

2005-2015

7. Extinderea sortimentului, sporirea calităţii şi competitivităţii produselor fabricate, cooperarea cu întreprinderile de achiziţionare, în scopul industrializării produselor agricole şi a materiei prime zootehnice, precum şi cu cele comerciale, pentru promovarea exportului de bunuri produse de cooperaţia de consum

Uniunea Centrală „Moldcoop”

2005-2015

Dezvoltarea infrastructurii comerciale, sporirea calităţii deservirii consumatorilor şi orientarea spre satisfacerea amplă a necesităţilor de consum

8. Extinderea reţelei comerciale, a ofertei de mărfuri şi servicii, modernizarea designului unităţilor de comerţ şi a tehnologiei comerciale, diversificarea formelor şi metodelor de vînzare a mărfurilor

Uniunea Centrală „Moldcoop”, autorităţile administraţiei publice centrale

2005-2015

9. Dezvoltarea structurilor integraţioniste în cadrul cooperaţiei de consum

Uniunea Centrală „Moldcoop”

2005-2015

Formarea şi dezvoltarea profesională continuă a cadrelor antrenate în activitatea cooperatistă şi în alte domenii economice

10. Promovarea reingineringului industrial şi comercial prin implementarea tehnologiilor, utilajelor şi echipamentelor moderne

Uniunea Centrală „Moldcoop”

2005-2015

11. Perfecţionarea Uniunea Centrală 2005-2015

sistemului de distribuţie a mărfurilor

„Moldcoop”

12. Cooperarea cu sectorul agrar şi susţinerea iniţiativelor de dezvoltare a acestuia, prin diversificarea serviciilor prestate antreprenorilor agricoli

Uniunea Centrală „Moldcoop”, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

2005-2015

13. Consolidarea şi dezvoltarea pieţelor agricole cooperatiste, în scopul susţinerii producătorilor agricoli şi facilitării comercializării produselor agroalimentare

Uniunea Centrală „Moldcoop”, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2015

14. Promovarea inovaţiilor, pregătirea şi perfecţionarea profesională a angajaţilor, dezvoltarea abilităţilor profesionale, orientarea spre priorităţile de dezvoltare

Uniunea Centrală „Moldcoop”

2005-2015

1.10. Dezvoltarea teritorială16. Amenajarea

teritoriuluiDezvoltarea durabilă şi armonioasă a localităţilor

Dotarea localităţilor rurale cu planuri urbanistice generale pe etape, în funcţie de rolul satului în reţeaua de localităţi, capacităţile şi perspectivele de dezvoltare

Institutele de proiectare de profil, firme de proiectare private, licenţiate în domeniu, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2015

17. Locuinţele şi construcţiile locative

Sporirea accesibilităţii populaţiei, în special a grupurilor socialmente vulnerabile, la locuinţe

1. Perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ şi formarea infrastructurii pentru atragerea mijloacelor în sfera creditării ipotecare pentru construcţia, reconstrucţia şi procurarea locuinţelor la sate, precum şi facilitarea procedurilor ce ţin de construcţia locuinţelor proprietate privată

Departamentul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului

2005-2006

Creşterea gradului de siguranţă şi confort al construcţiilor existente

2. Aprobarea Planului de acţiuni privind urbanizarea localităţilor rurale, dotarea acestora cu apeducte şi sisteme de canalizare

2005

3. Elaborarea proiectului-tip (pilot) pentru staţia compactă de epurare pentru localităţile rurale

2005-2006

4. Elaborarea proiectelor-pilot pentru cea mai ieftină locuinţă în mediul rural

2005

18. Aprovizionare cu apă şi canalizare

Sporirea accesului populaţiei la sursele de apă potabilă şi ameliorarea calităţii serviciilor

Acces şi calitate1. Dezvoltarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în 156 localităţi

Departamentul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, autorităţile administraţiei publice locale

2004-2006

2. Amenajarea şi restabilirea a 93300 de fîntîni în mediul rural.

2004-2006

Ameliorarea protecţiei mediului ambiant şi protecţia de poluare şi secătuire a surselor de alimentare cu apă

3. Implementarea proiectelor-pilot pentru tratarea surselor de ape freatice cu eliminarea hidrogenului sulfurat şi a azotului amoniacal prin metoda biologică

2005-2006

4. Elaborarea şi implementarea proiectului-pilot privind metodele mecanice şi biologice de epurare a apelor reziduale

2005-2006

5. Iniţierea negocierilor cu Fondul Kuweitean pentru Dezvoltarea Economică Arabă privind acordarea tranşei a II-a pentru construcţia şi reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă a localităţilor rurale în care a fost efectuat studiul de fezabilitate

Autorităţile administraţiei publice locale

2005-2006

Conservarea resurselor acvatice şi energetice

Politica tarifară 1. Asigurarea consumatorilor cu aparate de contorizare a apei

Departamentul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului

2005-2006

2. Asigurarea transparenţei la formarea tarifelor prin intermediul campaniilor informaţionale

2005-2006

3. Perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ în relaţiile consumatorilor şi furnizorilor privind aprovizionarea cu apă şi înăsprirea cerinţelor faţă de debitori, creşterea nivelului de achitare pentru apa consumată

2005-2006

Raţionalizarea tarifelor la serviciile de alimentare cu apă şi canalizare

Perfecţionarea bazei legislative şi normative

1. Implementarea serviciilor de audit tehnologic al sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare 2. Ajustarea legislaţiei, normelor şi regulamentelor privind aprovizionarea cu apă şi canalizare la standardele europene şi internaţionale 3. Perfecţionarea bazei legislative pentru atragerea capitalului privat în sector sub formă de concesii, arendă, administrare fiduciară, întreprinderi mixte, inclusiv privatizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare

1.11. Dezvoltarea cercetărilor statistice în agricultură şi mediul rural19. Dezvoltarea

statisticii ruralePerfecţionarea asigurării autorităţilor administraţiei publice, societăţii civile cu informaţie statistică de calitate şi relevantă

1. Calcularea produsului intern brut în profil teritorial

Departamentul Statistică şi Sociologie

2005-2015

2. Efectuarea primului recensămînt general agricol

Departamentul Statistică şi Sociologie

2005-2009

3. Efectuarea recensămîntului populaţiei, conform ONU, runda 2010

Departamentul Statistică şi Sociologie

2010-2015

4. Ajustarea reţelei de cercetare a sectorului individual în agricultură întru obţinerea datelor reprezentative privind producţia agricolă în profil pe unitatea administrativ-teritorială de nivelul II

Departamentul Statistică şi Sociologie

2005-2015

5. Efectuarea cercetărilor selective privind cheltuielile şi veniturile din activitatea agricolă în gospodăriile ţărăneşti

Departamentul Statistică şi Sociologie

2005-2009

6. Elaborarea conturilor economice în agricultură şi silvicultură, în conformitate cu recomandările UE (EAA-97)

Departamentul Statistică şi Sociologie

2005-2009

7. Perfecţionarea cercetărilor statistice vizînd activitatea în întreprinderile de prestare a serviciilor în agricultură, în special la staţiile de maşini tehnologice

Departamentul Statistică şi Sociologie

2005-2015

8. Crearea Registrului producătorilor agricoli

Departamentul Statistică şi Sociologie

2005-2009

9. Elaborarea şi implementarea anchetelor statistice privind activitatea investiţională a întreprinderilor şi organizaţiilor, inclusiv în sectorul rural

Departamentul Statistică şi Sociologie

2005-2009

10. Lansarea cercetării statistice-pilot în gospodăriile populaţiei vizînd cererea turistică

Departamentul Statistică şi Sociologie

2005-2009

11. Efectuarea sondajului pentru estimarea dimensiunilor şi cauzelor migraţiei, inclusiv a migraţiei rurale

Departamentul Statistică şi Sociologie

2005-2009

12. Elaborarea sistemului de pronostic demografic de lungă durată

Departamentul Statistică şi Sociologie

2010-2015

13. Constituirea unei noi reţele de sondaj pentru Ancheta Forţei de Muncă şi

Departamentul Statistică şi Sociologie

2005-2009

cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice 14. Estimarea indicatorilor pieţei muncii (rata de activitate, de ocupare şi rata şomajului în profil teritorial)

Departamentul Statistică şi Sociologie

2005-2009

15. Lansarea anchetei privind starea sănătăţii populaţiei, inclusiv în mediul rural

Departamentul Statistică şi Sociologie

2005-2009

16. Ancheta utilizării timpului

Departamentul Statistică şi Sociologie

2010-2015

17. Perfecţionarea statisticii regionale (teritoriale) şi adaptarea acesteia la noile condiţii social-economice ale ţării în conformitate cu standardele internaţionale

Departamentul Statistică şi Sociologie

2005-2015

1.13. Suportul ştiinţific şi inovaţional20. Suportul ştiinţific

şi inovaţionalOrientarea ştiinţei spre rezolvarea problemelor existente în agricultură

1. Crearea şi implementarea noilor soiuri, hibrizi de plante, crosuri de animale cu o productivitate şi rezistenţă înaltă

Institutele ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

2005-2015

2. Elaborarea metodelor şi măsurilor de sporire a productivităţii plantelor şi animalelor

Institutele ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

2005-2015

3. Elaborarea metodelor de economisire a energiei în fitotehnie şi de protejare a mediului

Institutele ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

2005-2015

Elaborarea şi perfecţionarea tehnologiilor de prelucrare a materiei prime agricole

1. Utilizarea deşeurilor din industria vinicolă pentru obţinerea produselor noi

Universitatea de Stat din Moldova, institutele ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei

2005-2015

2. Elaborarea tehnologiei de producere a surselor energetice regenerabile în baza materiei prime şi a deşeurilor agricole

Institutul de Cercetări „Mecagro” al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare

2005-2015

3. Elaborarea tehnologiei de procesare a materiei prime agricole în scop de fabricare a produselor alimentare cu o varietate şi funcţionalitate extinsă

Institutul de Cercetări şi Proiectări Tehnologice în Industria Alimentară, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

2005-2015

4. Elaborarea tehnologiei şi organizarea producerii de fructe şi legume uscate pentru întreprinderile mici şi mijlocii

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

2005-2015

5. Obţinerea substanţelor Institutul de Chimie, 2005-2015

biologic active din materie primă agricolă şi deşeuri agricole

Institutul de Genetică, Institutul de Fiziologie a Plantelor ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei

6. Elaborarea tehnologiilor şi instalaţiilor pentru utilizarea electroplasmolizei la prelucrarea legumelor şi fructelor

Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

2005-2015

Modernizarea utilajului întreprinderilor de prelucrare a materiei prime agricole

1. Elaborarea şi implementarea instalaţiilor combustibilo-solare pentru uscarea produselor vegetale

Institutul de Energetică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

2005-2015

2. Elaborarea metodelor de recondiţionare şi durificare a utilajului agricol

Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

2005-2015

3. Elaborarea şi producerea maşinilor pentru protecţia plantelor cu consum redus de energie

Institutul de Cercetări „Mecagro” al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare

2005-2015

Suportul ştiinţific al restructurării postprivatizaţionale a întreprinderilor agroalimentare

1. Elaborarea principiilor consolidării structural-organizaţionale a terenurilor agricole în bază de landşaft

Institutele ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei

2005-2007

2. Stabilirea structurii orientative a suprafeţelor însămînţate în funcţie de specializarea zonală, particularităţile landşaftelor şi posibilitatea utilizării tehnologiilor avansate

Institutul de Pedologie şi Agrochimie „N.Dimo", Institutul Culturilor de Cîmp ale Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Institutul de Geografie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

2005-2007

3. Elaborarea mecanismelor de funcţionare a sistemului unic al circuitului agroalimentar „Producere-Prelucrare-Comercializare”

Institutele ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei

2005-2008

Elaborarea măsurilor de diminuare a consecinţelor negative ale calamităţilor naturale asupra agriculturii şi de protecţie a plantelor

1. Elaborarea procedeelor tehnologice de diminuare a consecinţelor calamităţilor naturale

Institutul de Fiziologie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

2005-2015

2. Implementarea biotehnologiilor de producere şi aplicare a preparatelor biologice în sistemele de protecţie integrată a plantelor

Institutul de Protecţie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

2005-2015

3. Elaborarea concepţiei privind crearea carcasei forestiere unice pe teritoriul republicii

Institutele ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei

2005-2006

4. Implementarea Institutul de Protecţie 2005-2015

tehnologiilor de producere şi aplicare a insectelor utile pentru protecţia biologică a plantelor

a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

5. Elaborarea tehnologiei de sinteză a substanţelor biologic active şi aplicarea lor în sistemele integrate ecologic inofensive de protecţie a principalelor culturi agricole

Institutul de Protecţie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

2005-2015

Elaborarea bazelor ştiinţifice de utilizare raţională a agrosistemelor

1. Elaborarea bazelor pedo-ecologo-fiziologice de utilizare raţională a resurselor naturale, reieşind din cerinţele agrobiologice ale plantelor cultivate

Institutul de Fiziologie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

2005-2015

2. Crearea la nivel de comună a sistemului informaţional al calităţii solului pentru administrarea, protecţia şi utilizarea durabilă a resurselor funciare

Institutul de Pedologie şi Agrochimie „N.Dimo" al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare

2005-2015

3. Elaborarea modelului regional de asigurare a dezvoltării durabile a localităţilor rurale

Institutul de Geografie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

2005-2015

4. Implementarea sistemului de diminuare a eroziunii pe terenurile arabile situate în pantă pentru protecţia solului şi sporirea productivităţii culturilor agricole

Institutul de Pedologie şi Agrochimie „N.Dimo" al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare

2005-2015

5. Elaborarea bazelor ştiinţifice a utilizării terenurilor agricole în conformitate cu cerinţele agrotehnice şi principiile ecologice

Institutele Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare

2005-2015

Elaborarea măsurilor de cointeresare a producătorului agricol

1. Perfecţionarea sistemului de impozitare şi creditare

Institutele ştiinţifice cu profil economic şi de drept ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei

2005-2015

2. Elaborarea mecanismelor de creare şi funcţionare a fondurilor de asigurare şi susţinere financiară directă de către stat a produselor agricole

Institutele ştiinţifice cu profil economic şi de drept ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei

2005-2015

3. Elaborarea instrumentelor de stabilire a preţurilor minime şi a modului de achiziţionare de către stat a produselor agricole

Institutele ştiinţifice cu profil economic şi de drept ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei

2005-2015

4. Elaborarea principiilor de realizare a echităţii sociale a tuturor participanţilor la sistemul unic al circuitului

Institutele ştiinţifice cu profil economic şi de drept ale Academiei de Ştiinţe

2005-2015

alimentar cu drepturi şi obligaţiuni egale

a Moldovei

5. Elaborarea unui sistem distinct de asigurări sociale pentru lucrătorii agroindustriali

Institutele ştiinţifice cu profil economic şi de drept ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei

2005-2008

Scientizarea populaţiei rurale

1. Acordarea de asistenţă în domeniul informării, consultanţei, instruirii şi perfecţionării în centrele zonale de informare pentru fermieri

Institutele ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei

2005-2015

2. Instruirea şi reciclarea specialiştilor cu studii universitare în bază inovaţională

Institutele ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei

2005-2015

II. Sfera socială21. Piaţa muncii.

ŞomajulSporirea accesului şi a calităţii la serviciile prestate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă din domeniu

1. Crearea, întreţinerea şi dezvoltarea sistemului informaţional al pieţei muncii şi diversificarea căilor de acces la locurile de muncă libere a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

2005 -2010

2. Crearea în cadrul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă a posturilor automatizate de informare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi a «liniilor fierbinţi»

2005 -2008

3. Elaborarea, editarea şi difuzarea buletinului informativ «Piaţa muncii», a pliantelor destinate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

2005-2015

4. Modernizarea şi îmbunătăţirea serviciilor de mediere a muncii pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă din domeniul rural

2005- 2010

5. Diversificarea şi eficientizarea serviciilor de informare şi consilierea profesională

2005- 2015

6. Stimularea antrenării la lucrări de interes public a şomerilor

2005- 2010

7. Încurajarea mobilităţii teritoriale a forţei de muncă prin acordarea unor stimulente materiale

2005-2010

8. Organizarea pregătirii profesionale a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, conform

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea

2005-2015

cerinţelor pe piaţa muncii Forţei de Muncă9. Stimularea angajatorilor la încadrarea în muncă a absolvenţilor

2005-2015

10. Creditarea agenţilor economici în condiţii avantajoase pentru crearea locurilor de muncă

2005-2010

11. Acordarea ajutorului de şomaj

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

2005-2015

12. Acordarea alocaţiei de integrare sau reintegrare pe piaţa muncii

2005-2015

13. Acordarea bursei în perioada de instruire

2005-2015

14. Efectuarea cercetărilor de marketing şi de prognoză pe piaţa muncii

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

2005-2015

15. Crearea unui centru de marketing al pieţei muncii

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

2006-2015

16. Evaluarea programelor implementate pe piaţa muncii

2005-2015

Promovarea incluziunii sociale a persoanelor socialmente vulnerabile

1. Efectuarea studiilor privind situaţia persoanelor dezavantajate, inclusiv migraţia populaţiei pe piaţa muncii

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

2005-2010

2. Crearea a 3 centre-pilot de integrare pe piaţa muncii a persoanelor socialmente vulnerabile

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

2006-2008

3. Elaborarea şi implementarea mecanismului de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea persoanelor defavorizate pe piaţa muncii

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

2005-2015

Prevenirea şomajului în rîndurile tinerilor

1. Promovarea concepţiei de creare a unei reţele de centre de informare şi integrare profesională a tineretului, inclusiv în cadrul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Ministerul Educaţiei, Departamentul Tineret şi Sport

2005-2009

2. Consultanţă şi asistenţă financiară tinerilor privind oportunităţile în domeniul antreprenoriatului

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

2005-2015

22. Politica salarială Protecţia angajaţilor cu un nivel scăzut de venituri

Majorarea periodică a cuantumului salariului minim şi stabilirea lui în corelaţie cu minimul de existenţă

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei

2005-2015

Asigurarea creşterii salariului real al

Negocierea anuală a mărimii salariului tarifar pentru

Comisia republicană pentru negocieri

2005-2015

angajaţilor şi sporirea nivelului garanţiilor minime de stat în domeniul salarizării

categoria I de calificare a angajaţilor unităţilor cu autonomie financiară, cu asigurarea stabilirii acestuia către anul 2010 la nivelul minimului de existenţă

colective, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Economiei

Implementarea în anii 2005-2010 a unui nou sistem de salarizare în sectorul bugetar, bazat pe performanţele individuale ale angajaţilor

1. Crearea cadrului legal - promovarea în Parlament a Legii privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei

2005

2. Perfecţionarea, în temei legal, a condiţiilor de salarizare specifice pentru angajaţii diferitelor ramuri ale sectorului bugetar

2005-2007

3. Punerea în aplicare a etapelor de implementare a noului sistem de salarizare

2005-2010

23. Asigurarea socială Consolidarea stabilităţii financiare a sistemului de asigurare socială

1. Armonizarea şi eficientizarea sistemului de asigurări sociale

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale

Permanent

2. Finalizarea evidenţei individuale a persoanelor asigurate şi a contribuţiilor corespunzătoare pentru asigurarea socială

Casa Naţională de Asigurări Sociale

2005-2006

Asigurarea coraportului între riscurile asigurate, contribuţii şi beneficii

3. Implementarea practicii de prognozare pe termen mediu a veniturilor şi cheltuielilor fondului de asigurare socială obligatorie

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Casa Naţională de Asigurări Sociale

2005 - 2006

4. Reformarea sistemului de pensionare pentru autoangajaţi, în special în agricultură

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale

2005 - 2006

Perfecţionarea metodologiei de calculare şi revizuire a cuantumului plăţilor

5. Definirea principiilor şi a metodelor de calculare a contribuţiilor

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale

2006-2007

6. Unificarea normelor de pensionare (judecători, procurori)

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale

2008- 2009

7. Sporirea mărimii prestaţiilor de asigurări sociale prin indexare

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale

2007-2008

24. Asistenţa socială Îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea serviciilor sociale specializate

1. Crearea reţelei de servicii sociale profesioniste:

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Departamentul asistenţă socială

2005-2015

Coordonarea şi monitorizarea activităţii serviciului de deservire socială la domiciliu pe lîngă 35 secţii raionale de asistenţă socială şi protecţie a familiei, inclusiv din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri) privind

Permanent

prestarea serviciilor la nivel comunitar Reforma sistemului de deservire socială la domiciliu:a) elaborarea Regulamentului - tip privind deservirea socio-medicală la domiciliu a persoanelor în vîrstă şi cu disabilităţi;

2005-2006

b) organizarea seminarelor pentru angajaţii serviciului de deservire socio-medicală la domiciliu, în scopul implementării reformei în domeniu

Permanent

Acordarea asistenţei metodologice în vederea dezvoltării serviciilor sociale alternative la nivel comunitar

Autorităţile administraţiei publice locale

Permanent

Crearea de către autorităţile administraţiei publice locale a centrelor de reabilitare socială:

- 102; 2005-2009 - 10; 2010-2015

azilurilor: - 32; 2005-2009 - 6; 2010-2015

cantinelor de ajutor social - 219; 2005-2009 - 193 2010-2015

Monitorizarea dezvoltării reţelei de asistenţi sociali la nivel comunitar

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale

Permanent

Elaborarea standardelor minime de calitate pentru instituţiile prestatoare de servicii sociale

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale

2005-2007

Reformarea sistemului actual al prestaţiilor sociale (în primul rînd al compensaţiilor nominative) ce se va produce prin implementarea treptată a principiului de evaluare a mijloacelor beneficiarilor

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, autorităţile administraţiei publice locale

2005

Crearea unui mecanism eficient şi implementarea procedurii clare de planificare şi gestionare a resurselor financiare pentru asistenţa socială

2006

Implementarea bazei de date unice a beneficiarilor şi a prestaţiilor de asistenţă socială

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Casa Naţională de Asigurări Sociale

2005-2006

Introducerea monitoringului Ministerul Muncii şi

asupra impactului programelor de asistenţă socială

Protecţiei Sociale

25. Protecţia familiei şi a copilului

Consolidarea şi dezvoltarea capacităţilor instituţionale pentru implementarea reformei în domeniu la nivel local

1. Elaborarea strategiilor locale de protecţie a familiei şi a copilului

Autorităţile administraţiei publice locale

2005-2009

2. Dezvoltarea unor programe comunitare ce vor prevedea acordarea de locuinţe sociale pentru copiii orfani şi rămaşi fără îngrijirea părintească, precum şi pentru familiile aflate în dificultate

2010-2015

3. Crearea sistemului informaţional computerizat

2009

Dezvoltarea serviciilor de protecţie a familiei şi copilului

4. Promovarea proiectului de lege privind protecţia copilului aflat în dificultate

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2006

5. Crearea centrelor de protecţie, în funcţie de nevoile comunităţii

Permanent

6. Adaptarea serviciilor comunitare la specificul activităţii de integrare/reintegrare (centre de zi, centre de consiliere, centre de resurse, centre de recuperare pentru copilul cu disabilităţi etc.)

Dezvoltarea şi consolidarea resurselor umane încadrate în ser-viciile de protecţie a copilului şi a familiei

7. Formarea şi dezvoltarea personalului încadrat

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, autorităţile administraţiei publice locale

Permanent

Crearea şi dezvoltarea, la nivel local, a unui sistem de monitorizare şi evaluare a situaţiei copilului şi familiei

8. Implicarea asistentului social, de la nivelul primăriei, în evaluarea socioeconomică a persoanei aflate în dificultate

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, autorităţile administraţiei publice locale

Permanent

9. Acordarea de servicii comunitare copilului şi familiei aflate în dificultate în baza analizei detaliate a nevoilor acestora

Dezvoltarea capacităţii familiei şi comunităţii de a asigura asistenţă copiilor şi de a preveni riscul instituţionalizării şi intrării copilului în dificultate

10. Angajarea asistentului social la nivel de primărie

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, autorităţile administraţiei publice locale

Permanent

11. Dezvoltarea serviciilor de consiliere şi sprijin pentru părinţi 12. Completarea statelor de personal conform standardelor de calitate şi în baza de concurs

Sensibilizarea societăţii şi formarea opiniei publice vis-a-vis de problemele copilului şi familiei

13. Derularea de programe de informare la nivel comunitar

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, autorităţile administraţiei publice locale

Permanent

14. Derularea de companii de sensibilizare a

comunităţii cu privire la integrarea/reintegrarea copilului aflat în dificultate

26. Asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi

Integrarea principiilor egalităţii între femei şi bărbaţi în toate politicile şi programele şi la nivel raional şi local

1. Promovarea proiectului de lege cu privire la asigurarea şanselor egale pentru femeii şi bărbaţi

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Autorităţile administraţiei publice locale

2006

2. Elaborarea planurilor locale de promovare a egalităţii genurilor

2005-2009 2010-2015

3. Crearea comisiilor raionale pentru egalitatea genurilor

2005-2009

Crearea şi dezvoltarea, la nivel local, a unui sistem de monitorizare şi evaluare a situaţiei în domeniul gender

4. Restabilirea specialiştilor în gender la nivel local

Autorităţile administraţiei publice locale

2006 - 2009

5. Dezvoltarea statisticii dezagregate pe gen

Asigurarea unor şanse egale pentru femeii şi bărbaţi în realizarea drepturilor lor umane la viaţa fără violenţă

6. Promovarea proiectului de lege cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale

2006-2009

7. Crearea comisiilor pentru probleme sociale în vizorul cărora se vor afla problemele ce ţin de prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, violenţei domestice, asistenţa victimelor

Autorităţile administraţiei publice locale

2007

8. Crearea centrelor psiho-sociale de reabilitare a victimelor violenţei

Autorităţile administraţiei publice locale

2006-2015

9. Dezvoltarea serviciilor de consiliere a victimelor violenţei şi, după caz, a abuzatorilor

Autorităţile administraţiei publice locale

Permanent

Asigurarea unei reprezentări echilibrate a femeilor şi bărbaţilor în funcţiile de decizie la nivel raional şi local

10. Crearea mecanismelor de asigurare a reprezentării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor în funcţiile de decizie

Autorităţile administraţiei publice locale

2006-2015

Asigurarea de şanse egale pe piaţa muncii

11. Elaborarea cadrului legislativ în vederea acordării de credite preferenţiale, în scopul promovării femeii în activităţi de antreprenoriat, în special cel mic şi mijlociu

Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

2006-2008

Sensibilizarea comunităţii asupra importanţei problematicii gender

12. Campanii informaţionale cu scop de sensibilizare a comunităţii asupra importanţei problematicii gender

Autorităţile administraţiei publice locale

2006-2009

13. Dezvoltarea colaborării între structurile de stat şi organizaţiile neguvernamentale din domeniu

27. Ocrotirea sănătăţii Asigurarea accesului universal la servicii şi a receptivităţii la necesităţile şi aspiraţiile populaţiei

1. Asigurarea accesului locuitorilor tuturor localităţilor republicii la serviciul asistenţei medicale de urgenţă prespitalicesc, ajustat la necesităţile comunităţii, în timp optim de calitate:

Ministerul Sănătăţii

Asigurarea cu ambulanţe a tuturor punctelor de asistenţă medicală urgentă din localităţile rurale şi substaţiilor raionale de asistenţă medicală urgentă

2005-2009

Aprovizionarea cu apă, apeduct şi canalizare a punctelor de asistenţă medicală urgentă

2005-2009

Aprovizionarea cu energie termică prin gazificarea tuturor punctelor de asistenţă medicală urgentă

2010-2015

Amenajarea teritoriului tuturor punctelor de asistenţă medicală urgentă

2005-2009

Reparaţia curentă a tuturor punctelor de asistenţă medicală urgentă

2005-2009

Reparaţia capitală, reamplasarea punctelor de asistenţă medicală urgentă, în funcţie de necesitate

2010-2015

Sistemul Sănătăţii va presta servicii efective şi eficiente utilizînd în mod optimal resursele financiare, umane şi mijloacele fixe disponibile, asigurînd balanţa dintre teritorii şi între diferite niveluri de asistenţă medicală

2. Asigurarea accesului locuitorilor tuturor localităţilor republicii, conform necesităţilor comunităţii, la serviciile asistenţei medicale primare, specializate de ambulator şi spitaliceşti în instituţiile medico-sanitare publice din subordine

Ministerul Sănătăţii

Telefonizarea tuturor instituţiilor medicale primare

2005-2009

Conectarea la energia electrică a tuturor instituţiilor medicale primare

2005-2009

Aprovizionarea cu apă, apeduct şi canalizare a tuturor instituţiilor medicale primare

2010-2015

Aprovizionarea cu energie termică prin gazificarea tuturor instituţiilor medicale

2010-2015

Amenajarea teritoriului tuturor instituţiilor medicale

2005-2009

Crearea căilor de acces (drumurilor) la toate

2010-2015

instituţiile medicale Reparaţia curentă a tuturor instituţiilor medicale primare

2005-2009

Reparaţia capitală, reamplasarea sau construcţia instituţiilor medicale primare

2010-2015

Înzestrarea cu aparataj medical şi echipament medical pentru secţiile de internare şi sălile de operaţie a tuturor spitalelor raionale

2005-2009

Efectuarea lucrărilor civile în centrele de sănătate: Pohrebeni, Cucuruzeni (r-nul Orhei), Cruglic (r-nul Criuleni), Ustia (r-nul Dubăsari), Pripiceni-Rezeşi (r-nul Rezina), Chiştelniţa, Sărătenii Vechi (r-nul Teleneşti), Vadul-Raşcov (Şoldăneşti), Sîngerei (r-nul Sîngerei), Corlăteni (r-nul Rîşcani), Hîşdieni; Sturzovca (r-nul Glodeni), Ciolacu-Nou (r-nul Făleşti), Vorniceni (r-nul Străşeni), Bravicea, Pîrjolteni (r-nul Călăraşi), Valea Mare (r-nul Ungheni), Mileşti, Boldureşti (r-nul Nisporeni), Ghindeşti (r-nul Floreşti), Bădiceni (r-nul Soroca), Sofia (r-nul Soroca), Brătuşeni (r-nul Edineţ), Larga; Corjeuţi (r-nul Briceni), Dănceni, Lipnic (r-nul Ocniţa), Tîrnova (r-nul Donduşeni), Puhoi (r-nul Ialoveni), Sărata-Galbenă (r-nul Hînceşti), Selemet (r-nul Cimişlia), Sărata Nouă, Filipeni (r-nul Leova), Cociulia, Baimaclia (r-nul Cantemir), Colibaş, Văleni (r-nul Cahul), Abaclia, Başcalia (r-nul Basarabeasca), Musait (r-nul Taraclia), Cazaclia; Cişmichioi (unitatea teritorială autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri), Puhăceni; Geamăna (Anenii Noi), Hagimus; Cîrnăţeni (r-nul Căuşeni), Ermoclia; Volontiri (r-nul Ştefan Vodă)

Ministerul Sănătăţii prin intermediul Fondului de investiţii sociale

2005-2009

Prestarea de asistenţă 3. Asigurarea accesului Ministerul Sănătăţii, 2005-2009

de calitate bazată pe evidenţe şi pe tehnologii medicale moderne

locuitorilor tuturor localităţilor republicii la asistenţa cu medicamente de primă necesitate prin reţeaua farmaceutică de stat

instituţiile medico-sanitare publice, spitalele raionale

4. Stabilirea unui sistem informaţional unic pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală şi ocrotirea sănătăţii (toate instituţiile medicale primare rurale)

Ministerul Sănătăţii, Centrul Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, instituţiile medico-sanitare publice, spitalele raionale

2010-2015

5. Asigurarea integrală a depistării, tratamentului specific şi profilaxiei tuberculozei, diabetului zaharat, infecţiei HIV/SIDA, maladiilor cu transmitere sexuală, hepatitelor virale, cancerului, maladiilor psihice endogene, narcomaniei şi alcoolismului

Ministerul Sănătăţii, instituţiile medico-sanitare publice

2005-2015

28. Educaţia Asigurarea accesului la educaţia timpurie pentru toţi copiii

1. Asigurarea condiţiilor de funcţionare a instituţiilor de educaţie timpurie în fiecare localitate rurală şi, în caz de necesitate, construirea/reconstruirea acestora

Autorităţile administraţiei publice locale

2005-2010

2. Consolidarea bazei tehnico-materiale şi didactice (mobilă, echipament, utilaj, jucării, materiale didactice, rechizite, instrumente muzicale, TIC etc.)

Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Educaţiei, Ministerul Industriei

2005-2010

3. Asigurarea respectării normelor sanitaro-igienice (temperatură, umiditate, luminozitate, spaţiu per copil etc.)

Ministerul Educaţiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii

2005-2010

4. Organizarea alimentaţiei copiilor în conformitate cu normele naturale

Autorităţile administraţiei publice locale

2005-2015

5. Crearea mecanismelor de participare la dezvoltarea educaţiei timpurii a autorităţilor administraţiei publice locale şi a comunităţii

Autorităţile administraţiei publice locale

2005-2008

6. Crearea cadrului normativ privind prestarea serviciilor educaţionale de calitate înaltă, inclusiv cu plată supra orelor stabilite

Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2007

de planul de studii - standard pentru copii şi familii: serviciul psihologic, dezvoltarea fizică, dans, computer, confecţii, limbi străine etc. 7. Crearea alternativelor educaţionale pentru satisfacerea nevoilor individuale ale populaţiei din mediul rural (asistenţă specializată părinţilor, grupe cu regim flexibil, grupe speciale etc.)

Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2010

8. Instituirea unui sistem de cursuri de formare continuă a educatorilor din instituţiile preşcolare rurale

Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2007

Asigurarea accesului la studii preuniversitare pentru toţi copiii de vîrstă şcolară din mediul rural

1. Optimizarea reţelei instituţiilor de învăţămînt în conformitate cu nevoile comunităţii şi tendinţele demografice

Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Educaţiei

2005-2010

2. Implementarea sistemului de transport şcolar

Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor

2005-2010

3. Organizarea serviciilor de asistenţă a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în instituţiile de învăţămînt secundar general, dezvoltarea serviciilor comunitare de asistenţă şi de sprijin a acestora

Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2010

4. Crearea cadrului normativ-legislativ pentru organizarea, în baza şcolilor, a instruirii profesionale iniţiale (grupe de meserii) şi asigurarea conexiunii cu piaţa locală a muncii (cu sprijinul şcolilor de meserii şi şcolilor profesionale)

Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale

2006

Asigurarea calităţii educaţiei din instituţiile de învăţămînt din mediul rural prin consolidarea bazei tehnico-materiale şi didactice

1. Elaborarea şi implementarea proiectului „Relansarea învăţămîntului din mediul rural”a) fortificarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învăţămînt din mediul rural prin:

Ministerul Educaţiei, Ministerul Industriei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Culturii, Departamentul Tineret şi Sport, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2010

- dotarea instituţiilor cu mobilier şcolar;- dotarea laboratoarelor cu utilaj şi echipament;- dotarea cu utilaj şi echipament sportiv a

terenurilor şi sălilor de sport; - dotarea atelierelor de educaţie tehnologică cu utilaj, echipament şi materiale;- asigurarea instituţiilor cu instrumente muzicale şi echipament pentru activităţi cultural-artistice;- dotarea instituţiilor cu mijloace tehnice de instruire (proiectoare, copiatoare, aparataj video şi TV, echipament lingofonic pentru studierea limbilor etc.); - completarea fondului de carte şi ediţiilor periodice al bibliotecilor şcolare din mediul rural;- crearea punctelor medicale în cadrul şcolilor şi dotarea acestora cu echipamentul necesar; - asigurarea cantinelor şcolare cu mobilier, utilaj, echipament, veselă etc. 2. Dotarea instituţiilor de învăţămînt din mediul rural cu materiale didactice - suport pentru fiecare treaptă de şcolaritate:

Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, Ministerul Industriei, Departamentul Tineret şi Sport, editurile

2005-2007

- limbă şi comunicare (dicţionare, planşe, tabele, enciclopedii etc.); - matematică şi ştiinţe (seturi de corpuri geometrice, dispozitive pentru măsurări lineare şi unghiulare, seturi de tabele, colecţii de minerale şi roci, ustensile şi aparate pentru experimente, ierbare, mulaje, planşe etc.); - educaţia socio-umană (atlase, hărţi, copii ale documentelor istorice, crestomaţii, albume cu reproducţii etc.); - arte (albume, mulaje, reproducţii, fonoteci etc.); - tehnologii (modele, colecţii de fibre, lemn, ţesături etc.); - sport (seturi de planşe, ghiduri etc.). 3. Evaluarea integrală a curriculumului şi reeditarea acestuia în contextul

Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice

2005-2007

pregătirii elevilor pentru viaţa activă (formarea deprinderilor de viaţă, educaţia patriotică, instruirea antreprenorială, educaţia ecologică etc.)

locale

Crearea condiţiilor fizice şi sanitaro-igienice pentru buna funcţionare a instituţiilor de învăţămînt

1. Efectuarea reparaţiilor capitale ale instituţiilor de învăţămînt preuniversitar (reconstrucţii, acoperişuri, căi de acces, săli de sport, terenuri sportive, apeducte, sisteme de canalizare, ateliere de educaţie tehnologică, loturi experimentale etc.)

Autorităţile administraţiei publice locale

2005-2015

2. Asigurarea efectuării la timp a reparaţiilor curente ale instituţiilor de învăţămînt, în special pregătirea pentru sezonul rece

Autorităţile administraţiei publice locale

Permanent

3. Modernizarea sistemelor de termificare a instituţiilor de învăţămînt şi de conservare a energiei

Autorităţile administraţiei publice locale

2005-2010

4. Asigurarea instituţiilor de învăţămînt cu carburanţi în funcţie sistemul de termificare

Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Energeticii

Permanent

5. Reparaţia reţelelor de iluminare a instituţiilor şi asigurarea unui regim continuu de funcţionare a acestora

2005-2006

Asigurarea accesului la informare şi comunicare

1. Implementarea Programului Pezidenţial „SALT”:

a) asigurarea instituţiilor de învăţămînt din mediul rural cu tehnică de calcul;

Ministerul Finanţelor, Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale

2005

b) conectarea gratuită a fiecărei şcoli la reţeaua Internet şi informatizarea învăţămîntului;

Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor

2005

c) perfecţionarea cadrelor didactice şi manageriale în utilizarea TIC în procesul de învăţămînt, comunicare şi management educaţional;

Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2015

d) crearea şi implementarea Sistemului Informaţional pentru Managementul Educaţiei din mediul rural

Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2010

e) crearea bibliotecilor electronice pentru localităţile rurale şi plasarea acestora pe situl (portalul)

Ministerul Educaţiei 2005-2010

educaţional al ministerului f) crearea, în cadrul Centrului „Tehnologii Informaţionale în Educaţie”, a unui serviciu de consultanţă în domeniul TIC pentru cadrele didactice şi elevii din localităţile rurale

Ministerul Educaţiei 2005-2010

2. Completarea cu fonduri de carte şi consolidarea tehnico-materiale a bibliotecilor şcolare

Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Educaţiei

2005-2010

Dezvoltarea aptitudinilor individuale ale elevilor şi formarea culturii civice

1. Crearea unui sistem de identificare şi promovare a copiilor dotaţi

Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2010

2. Crearea centrelor de instruire a copiilor care au dificultăţi la însuşirea curriculumului şcolar

Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2010

3. Reinstituirea grupelor cu regim semiintern (pentru copiii fără părinţi sau ai căror părinţi sînt plecaţi în străinătate)

Autorităţile administraţiei publice locale

2005-2010

4. Crearea centrelor de agrement în incinta şcolii (activităţi pe interese din contul orelor extraşcolare ale instituţiilor respective, formaţii-pilot ale instituţiilor extraşcolare din raion, antrenarea în activităţi extraşcolare educative a pedagogilor pensionari, a meşterilor populari)

Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2010

5. Crearea centrelor culturale (muzeul şcolii, muzeul satului etc.) în vederea educării elevilor în baza tradiţiilor şi valorilor culturale ale localităţii

Autorităţile administraţiei publice locale

2005-2010

6. Formarea centrelor de dezvoltare a meşteşugurilor populare

Autorităţile administraţiei publice locale

2005- 2010

7. Fondarea unui centru lingvistic raional pe lîngă DGITS care ar avea drept obiectiv de activitate promovarea ideii de bilingvism armonios şi studierea limbilor de circulaţie în Uniunea Europeană

Ministerul Educaţiei 2005- 2010

Asigurarea cu cadre a instituţiilor de învăţămînt preuniversitar din mediul rural

1. Aplicarea imediată a modificărilor la Legea învăţămîntului cu referinţă la facilităţile pentru tinerii specialişti, angajaţi conform repartizării în instituţiile de

Autorităţile administraţiei publice locale

învăţămînt din mediul rural: acordarea gratuită a locuinţei;

2005

acordarea unei indemnizaţii unice în mărime de 30 mii lei pentru tinerii specialişti absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt superior universitar şi 24 mii lei pentru absolvenţii instituţiilor medii de specialitate;

2005

compensarea lunară a costului a 30 Kwt de energie electrică, 1m3 de lemne şi 1t de cărbune

2005

2. Formarea continuă a managerilor şcolari pe module

Ministerul Educaţiei 2005-2010

3. Elaborarea şi implementarea cadrului normativ privind lărgirea autonomiei şcolare în vederea prestării serviciilor contra plată

Ministerul Educaţiei 2005-2010

4. Asigurarea gratuită a cadrelor didactice cu setul de materiale didactico-metodice şi manuale şcolare

Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Educaţiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei

2005-2010

Crearea condiţiilor pentru promovarea unui parteneriat al şcolii cu autorităţile administraţiei publice locale şi societatea civilă

1. Crearea mecanismelor pentru instituirea unui sistem de învăţămînt participativ

Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2010

2. Crearea cadrului legislativ-normativ privind organizarea asociaţiilor de părinţi în fiecare instituţie de învăţămînt

Ministerul Educaţiei, Ministerul Justiţiei

2005-2010

3. Promovarea proiectelor locale de dezvoltare a învăţămîntului cu participarea comunităţii şi de dezvoltare a comunităţii cu sprijinul învăţămîntului

Autorităţile administraţiei publice locale

2005-2010

29. Cultura Protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural naţional ca factor esenţial al dezvoltării culturii

1. Organizarea conferinţei practico-ştiinţifice „Valorificarea patrimoniului cultural şi natural - o şansă pentru revitalizarea localităţilor ţării” (cu prezentarea proiectelor deja realizate)

Ministerul Culturii, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, Departamentul Dezvoltarea Turismului, autorităţile administraţiile publice locale

Iunie 2005

2. Restaurarea, conservarea şi includerea în circuitul turistic naţional şi internaţional a unor

Ministerul Culturii, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale

2005-2007

obiective din patrimoniul cultural naţional: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căuşeni; obiectivele antice şi medievale din cadrul Complexului muzeal „Orheiul Vechi”; Complexul monastic rupestru „Ţîpova”; Casa-muzeu „C. Stamati”, r-nul Ocniţa; Parcul conacului familiei Ralli, satul Dolna, r-nul Străşeni; Vila cu parc Mîndîc, r-nul Donduşeni; Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Complexul „Casa- muzeu „A.Donici”, s.Donici, r-nul Orhei;Complexul monastic „Căpriana” 3. Participarea la acţiunile de implementare a proiectelor de turism rural şi a „Rutelor vinului”

Ministerul Culturii, în comun cu Departamentul Dezvoltarea Turismului şi autorităţile administraţiei publice locale

2005-2007

4. Coordonarea activităţilor de amplasare a monumentelor consacrate unor mari evenimente din istoria ţării sau unor personalităţi marcante

Ministerul Culturii, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale

2005-2007

5. Desfăşurarea în toate localităţile ţării a Zilelor Europene ale Patrimoniului cu genericul „Apa - sursă de viaţă şi civilizaţie” şi a Festivalului Internaţional de Muzică „Mărţişor”

Ministerul Culturii, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale

2005

6. Acordarea asistenţei de specialitate autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în problemele ce ţin de protecţia şi valorificarea patrimoniului cultural

Ministerul Culturii, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale

2005-2015

7. Lansarea concursului pentru cel mai bine restaurat monument

Ministerul Culturii, autorităţile administraţiei publice locale

2005

Perfecţionarea reţelei instituţiilor de cultură şi crearea condiţiilor egale de acces al cetăţenilor la valorile

1. Coordonarea acţiunilor de revitalizare a instituţiilor de cultură şi dotarea lor cu costume, instrumente muzicale, aparatajul necesar

Ministerul Culturii, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale

2005-2015

culturale şi la procesul cultural

2. Efectuarea unor turnee în teritoriu ale colectivelor profesioniste

Ministerul Culturii Permanent

3. Organizarea seminarelor şi workshop-urilor pentru instituţiile subordonate şi secţiile raionale cultură privind participarea la proiectele culturale europene şi colaborarea culturală cu ţările Uniunii Europene, inclusiv cu invitarea experţilor din străinătate

Ministerul Culturii Permanent

4. Acordarea asistenţei instituţiilor de cultură la elaborarea unor proiecte de colaborare transfrontalieră

Ministerul Culturii 2005-2007

5. Renovarea şi dezvoltarea infrastructurii instituţiilor de cultură, inclusiv a celor amplasate în spaţiul rural

Ministerul Culturii, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2010

6. Modernizarea şi informatizarea instituţiilor de cultură şi transformarea lor în centre atractive pentru cetăţenii comunităţii

Ministerul Culturii, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, Departamentul Tehnologii Informaţionale, autorităţile administraţiei publice locale

2005- 2007

7. Facilitarea accesului la Internet pentru instituţiile de cultură

Ministerul Culturii, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, Departamentul Tehnologii Informaţionale, autorităţile administraţiei publice locale

Permanent

8. Extinderea serviciilor culturale oferite de instituţiile de cultură în zona rurală

Ministerul Culturii, autorităţile administraţiei publice locale

Permanent

9. Plasarea pe Internet a informaţiei despre cultura şi programele culturale ale Republicii Moldova în limbile de circulaţie internaţională

Ministerul Culturii Permanent

Ameliorarea situaţiei în domeniul bibliotecilor

1. Implementarea Programului naţional de revitalizare a bibliotecilor publice

Ministerul Culturii şi autorităţile administraţiei publice locale

2005-2010

2. Redeschiderea şi revitalizarea „Luminiţelor”

Ministerul Culturii, autorităţile

2005-2015

din localităţile rurale administraţiei publice locale

3. Realizarea Proiectului SIBIMOL (sistemului informaţional integrat al bibliotecilor din Moldova)

Ministerul Culturii, alte ministere şi departamente care au în subordine biblioteci, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2007

Menţinerea şi dezvoltarea instituţiilor de învăţămînt

1. Susţinerea, dezvoltarea şi promovarea instituţiilor de învăţămînt artistic, şcolilor de muzică, arte şi arte plastice din teritoriu, în scopul depistării copiilor talentaţi şi asigurării instruirii acestor

Ministerul Culturii, autorităţile administraţiei publice locale

Permanent

2. Asigurarea elaborării şi editării materialelor didactice, programelor de instruire pentru instituţiile de învăţămînt artistic preuniversitar - profil muzică, arte plastice, coregrafie

Ministerul Culturii 2006-2007

3. Acordarea asistenţei metodice instituţiilor de învăţămînt artistic extraşcolar, în scopul asigurării calităţii în instruire şi orientării profesionale

Ministerul Culturii Permanent

Impulsionarea activităţii muzeelor

1. Desfăşurarea taberelor de creaţie la Ungheni, Cimişlia etc.

Ministerul Culturii în comun cu autorităţile publice locale

2005-2007

2. Organizarea în localităţile ţării a unor expoziţii itinerante din colecţiile muzeelor naţionale

Ministerul Culturii în comun cu autorităţile publice locale

2005-2007

3. Acordarea asistenţei de specialitate instituţiilor muzeale şi altor instituţii culturale din teritoriu

Ministerul Culturii Permanent

4. Organizarea concursului naţional pentru instituţiile muzeistice din teritoriu „Cel mai bun muzeu al anului”

Ministerul Culturii, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2007

Dezvoltarea şi reanimarea meşteşugurilor populare

1. Organizarea Concursului republican „Cel mai bun centru de meşteşuguri”

Ministerul Culturii, Centrul naţional de creaţie populară, autorităţile administraţiei publice locale

2005

2. Acordarea asistenţei de specialitate în scopul creării de către autorităţile administraţiei publice locale a locurilor noi de muncă, inclusiv la domiciliu

Ministerul Culturii, autorităţile administraţiei publice locale

Permanent

30. Politica de tineret, Facilitarea accesului la 1. Crearea centrelor pentru Departamentul 2005-2010

promovarea culturii fizice şi a sportului

informaţie şi la serviciile pentru tineri, precum şi la timpul liber calitativ

tineret în comunităţile din ţară

Tineret şi Sport

2. Dezvoltarea reţelei de servicii sociale comunitare adresate tinerilor, inclusiv în cadrul instituţiilor existente (de consultanţă şi consiliere, de educaţie, servicii medicale)

Departamentul Tineret şi Sport

2005-2015

3. Implementarea prevederilor Cartei Europene a Participării Tinerilor la Viaţa Comunităţilor Locale şi Regionale în comunităţile Republicii Moldova

Departamentul Tineret şi Sport

2005-2006

4. Susţinerea unui dialog permanent al tinerilor cu factorii de decizie guvernamentali centrali şi locali; organizarea întrunirilor, meselor rotunde etc.

Departamentul Tineret şi Sport

2005-2015

Stimularea participării tinerilor la procesele de luare a deciziilor

5. Promovarea activităţii consiliilor locale ale copiilor şi tinerilor în comunităţile rurale

Departamentul Tineret şi Sport

2005-2006

6. Organizarea periodică a tîrgurilor locurilor de muncă la nivel local şi regional; crearea şi actualizarea permanentă a bazei de date pentru angajarea tinerilor

Departamentul Tineret şi Sport

2005-2015

Sporirea şanselor de angajare a tinerilor

7. Restabilirea funcţiei de specialist în problemele tineretului şi sportului

Departamentul Tineret şi Sport

2005

Dezvoltarea unui sector profesional şi calitativ al tineretului

8. Sporirea alocaţiilor financiare pentru implementarea politicii de tineret

Departamentul Tineret şi Sport

2005-2015

9. Construcţia şi renovarea edificiilor sportive (stadioane, terenuri şi sălii sportive, bazine etc.)

Departamentul Tineret şi Sport

2005-2015

Practicarea culturii fizice şi sportului în rîndurile:- copiilor;- adolescenţilor;- juniorilor;- tineretului; - seniorilor; - persoanelor de vîrstă înaintată;- persoanelor cu disabilităţi fizice

10. Dotarea zonelor de recreaţie cu inventar sportiv de agrement

Autorităţile administraţiei publice locale

2005-2015

11. Dotarea edificiilor sportive cu utilaj, inventar şi echipament sportiv

Autorităţile administraţiei publice locale

2005-2015

12. Procurarea echipamentului sportiv pentru echipele sportive din sate şi comune

Autorităţile administraţiei publice locale

2005-2015

13. Organizarea seminarelor de instruire cu specialiştii din teritoriu

Departamentul Tineret şi Sport

2005-2015

14. Organizarea bienalei jocurilor sportive ale elevilor şi lucrătorilor din

Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul

2005-2015

localităţile rurale Educaţiei, Departamentul Tineret şi Sport

Acordarea de consultaţii şi sprijin metodic în organizarea şi desfăşurarea acţiunilor sportive în teritoriu

15. Susţinerea metodică şi organizatorică a creării asociaţiilor, cluburilor şi centrelor sportive pentru copii şi tineret

Departamentul Tineret şi Sport, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2010

16. Restabilirea şi susţinerea activităţii taberelor de odihnă pentru copii cu profil sportiv

Ministerul Educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale, Departamentul Tineret şi Sport

2005-2015

17. Extinderea reţelei de şcoli sportive în comunităţile rurale, inclusiv a filialelor şcolilor sportive specializate, dotarea cu echipament şi utilaj

Autorităţile administraţiei publice locale, Departamentul Tineret şi Sport

2005-2015

III. Protecţia şi ameliorarea mediului, utilizarea durabilă a resurselor naturale31. Prevenirea şi

reducerea poluării resurselor acvatice

Prevenirea şi reducerea degradării resurselor naturale şi utilizarea eficientă a acestora

1. Elaborarea Planului de acţiuni privind armonizarea bazei legislative şi normative din domeniul apelor de suprafaţă şi subterane cu directivele Uniunii Europene

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale

2005-2015

2. Inventarierea surselor de poluare în scopul prevenirii poluării resurselor de apă

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale

2005-2006

Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant ca factor ce asigură sănătatea populaţiei

3. Elaborarea şi implementarea măsurilor de lichidare a surselor de poluare

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2015

Monitoringul calităţii componentelor de mediu

4. Participarea la cofinanţarea măsurilor de protecţie a resurselor acvatice, construcţia şi reconstrucţia staţiilor de epurare a apelor, apeductelor, amenajarea fîntînilor şi izvoarelor

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, autorităţile administraţiei publice locale

2005-2015

32. Gestionarea deşeurilor, reducerea cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Cofinanţarea lucrărilor de reambalare, depozitare centralizată şi distrugere a 1712 tone de pesticide, inclusiv din clasa poluanţilor organici persistenţi (POP)

Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale

2005-2006

2. Elaborarea şi implementarea proiectelor-pilot de valorificare a deşeurilor în localităţile rurale

Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, Ministerul Sănătăţii

2005-2015

3. Lichidarea gunoiştilor neautorizate şi recultivarea terenurilor respective

Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Ecologiei şi

2005-2015

Resurselor Naturale33. Protecţia şi

extinderea fondului forestier

1. Extinderea fondului forestier, inclusiv din contul terenurilor degradate

Autorităţile administraţiei publice locale, Agenţia de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva”, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale

2005-2015

2. Cofinanţarea proiectelor de înverzire a terenurilor

Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale

2005-2015

3. Crearea fîşiilor de protecţie a apelor rîurilor şi rîuleţelor

Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale

2005-2015

4. Exercitarea controlului de stat în scopul neadmiterii tăierilor ilicite a fondului forestier

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale

2005-2015

34. Prevenirea şi reducerea degradării solurilor

1. Elaborarea şi implementarea proiectelor-pilot privind utilizarea raţională şi irigarea solurilor

Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale

2005-2015

2. Plantarea fîşiilor forestiere de protecţie a terenurilor agricole

Autorităţile administraţiei publice locale, fermierii

2005-2015

3. Reabilitarea, ameliorarea şi perfecţionarea managementului păşunilor comunale

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, autorităţile administraţiei publice locale,

2005-2015

4. Efectuarea lucrărilor antierozionale şi de îmbunătăţiri funciare

Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru

2005-2015

35. Instruirea populaţiei în domeniul protecţiei mediului

1. Instruirea populaţiei privind utilizarea durabilă a resurselor naturale

Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale

2005-2015

2. Elaborarea şi desfăşurarea “Orelor ecologice

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, Ministerul Educaţiei

2005-2015

3. Elaborarea cadrului legislativ şi instituţional pentru implementarea Convenţiilor - internaţionale de mediu la care Moldova

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale

2005-2015

este parte

IX. ANEXE

Anexa nr.1. Indicatorii principali social-economici de monitorizare a implementăriiProgramului Naţional "Satul Moldovenesc"

Nr.d/o

INDICATORI 2004 estimativ

Prognozat2005 2010 2015

1 2 3 4 5 6Agricultura

1. Volumul producţiei agricole în gospodăriile de toatecategoriile (în preţuri comparabile), mii lei

9860972 10548950 13716760 16805983

Anenii Noi 378900 410900 599500 712000Basarabeasca 97900 104500 144100 190300Briceni 358800 390300 513100 655200Cahul 408500 434700 567300 612723Cantemir 271100 284800 330900 424600Călăraşi 218500 225200 240200 311000Căuşeni 386400 422900 583300 672000Cimişlia 256000 262900 313300 412300Criuleni 359600 400900 514300 672700Donduşeni 215400 228600 282400 329600Drochia 435200 462400 560200 716300Dubăsari 104900 113600 139100 162700Edineţ 384700 422800 533400 685700Făleşti 347600 362800 484500 601000Floreşti 307000 339600 416600 550000Glodeni 272400 285800 371000 446900Hînceşti 376800 395100 475600 586400Ialoveni 242900 254800 295400 387800Leova 188100 196600 257800 325300Nisporeni 261900 285000 383100 468200Ocniţa 196700 212100 277500 340200Orhei 406400 438500 560300 674400Rezina 168500 190800 265300 316600Rîşcani 361600 384300 498900 581400Sîngerei 306700 334800 450100 344400Soroca 370600 404400 515800 697000Străşeni 257400 271700 444900 581300Şoldăneşti 189000 198200 243200 303600Ştefan Vodă 320300 338600 475700 559000Taraclia 217600 227600 298800 365200Teleneşti 236100 260000 417700 531600Ungheni 276000 292100 375100 475500UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) 485700 505800 609800 767100Mun.Chişinău (localităţi rurale) 194600 204600 277000 344100Mun.Bălţi (localităţi rurale) 1172 1250 1560 1860

Industria2. Volumul producţiei industriale, inclusiv industria

alimentară (în preţuri comparabile), mii lei6030174 6638581 11047725 11975513

Anenii Noi 40110 42762 54129 68506Basarabeasca 29540 36900 41950 50980Briceni 22430 25810 28050 33500

Cahul 722510 790380 853600 2003747Cantemir 154620 178410 192000 234440Călăraşi 114500 184000 2474000 286000Căuşeni 70717 77800 125300 138900Cimişlia 53156 79350 82750 85000Criuleni 121817 120293 198600 276000Donduşeni 44000 88000 145000 140000Drochia 151080 163000 187900 234500Dubăsari 45359 10600 173000 232000Edineţ 213000 240000 300000 320000Făleşti 37519 48130 76000 105000Floreşti 264300 361300 559160 721500Glodeni 106770 122007 132000 143000Hînceşti 133280 153272 176263 199920Ialoveni 376000 377000 419240 534480Leova 362200 39200 55300 72100Nisporeni 42100 72660 127900 136300Ocniţa 15028 27524 31000 32124Orhei 335904 443783 650940 863400Rezina 209844 279792 349740 419688Rîşcani 35120 37227 48200 51700Sîngerei 96142 105700 116300 128000Soroca 239294 251258 276383 304021Străşeni 188676 225000 270000 300893Şoldăneşti 10946 15500 18220 21310Ştefan Vodă 78900 131680 189290 230440Taraclia 123100 129255 161568 184650Teleneşti 82919 125608 132657 149700Ungheni 137893 177380 318285 453714UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) 653000 688000 1063000 1570000Mun.Chişinău (localităţi rurale) 718400 790000 1020000 1250000Mun.Bălţi (localităţi rurale) - - - -

Investiţii3. Volumul investiţiilor în capitalul fix din contul

tuturor surselor de finanţare (în preţuri curente),mii lei

1294572 1494434 4684328 8505543

Anenii Noi 20158 22170 64920 107662Basarabeasca 13150 14704 24465 30635Briceni 28009 29150 30070 36900Cahul 60600 64842 79030 119074Cantemir 22000 26910 28720 30900Călăraşi 20225 28000 32000 38000Căuşeni 34500 37800 45000 70000Cimişlia 6872 7265 8485 10500Criuleni 18500 17881 20850 25000Donduşeni 16000 16500 17500 18000Drochia 38600 44200 49370 54000Dubăsari 16325 26300 12325 12760Edineţ 15500 25500 32500 35000Făleşti 37171 39029 50000 60240Floreşti 177000 187820 200500 221250Glodeni 15000 17665 17000 21000Hînceşti 45600 54720 75664 107360Ialoveni 22394 22460 26900 32300

Leova 45600 51200 55700 57800Nisporeni 12908 14456 16046 17971Ocniţa 8082 11500 68980 120000Orhei 53400 55600 69100 79000Rezina 29943 39924 49905 56886Rîşcani 19760 20945 27400 69640Sîngerei 23690 32000 75000 120000Soroca 69870 117300 550437 491420Străşeni 35543 36250 39000 41639Şoldăneşti 10070 12588 19485 21434Ştefan Vodă 47800 49220 75560 86000Taraclia 20230 21505 27955 33000Teleneşti 52280 67300 82310 93800Ungheni 39392 40030 2335151 5630272UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) 135000 150000 240000 350000Mun.Chişinău (localităţi rurale) 83400 91700 132500 196300Mun.Bălţi (localităţi rurale) - - 4500 9800

Construcţii4. Investiţii în construcţia locuinţelor, mii lei 269762 597003,3 1289445 869347,4

Anenii Noi 1811 1900 2400 2900Basarabeasca 452 543 650 780Briceni 2076 3104 3008 3421Cahul 1214 2850 7890 14506,4Cantemir 12628 12820 13630 14902Călăraşi 205000 500000 900000 120000Căuşeni - 1400 2500 2800Cimişlia 170 175 175 180Criuleni 600 248,3 560 900Donduşeni - 600 700 900Drochia 8750 8800 9200 10500Dubăsari 390 420 995 2475Edineţ 5000 6000 8000 10000Făleşti 4780 5019 6000 7000Floreşti 2000 3000 3300 3500Glodeni - 2000 5000 2000Hînceşti 1958 2700 15400 26400Ialoveni 5102 5115 5900 6800Leova 2620 2800 3800 5000Nisporeni - 6800 7500 9000Ocniţa 1760 1920 2890 4115Orhei 1760 1920 2890 4115Rezina 780 900 1030 1190Rîşcani - 800 900 1100Sîngerei 566 650 4500 10000Soroca 1950 3800 32000 42200Străşeni 1082 11123 13000 1534Şoldăneşti 1310 2338 3118 3429Ştefan Vodă 800 1140 2300 2300Taraclia - 480 515 600Teleneşti 1146 1200 1165 1179Ungheni 557 638 223729 546821UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) 3500 3800 4800 6800Mun.Chişinău (localităţi rurale) - - - -

Mun.Bălţi (localităţi rurale) - - - -Aprovizionarea cu apă potabilă

5. Ponderea localităţilor în care reţeaua de apăpotabilă funcţionează, %

38,71 45,60 63,10 83,71

Anenii Noi 82 84 94 100Basarabeasca 60 60 100 100Briceni 43,2 47,4 53,5 80Cahul 41,8 50,5 65 97Cantemir 19 28 42 75Călăraşi 28 35 45 65Căuşeni 72 75 90 100Cimişlia 38,4 46,1 70 91Criuleni 80 82 90 95Donduşeni 10 10 40 60Drochia 37 48 67 90Dubăsari 13,3 26,6 35 65Edineţ 36 40 50 60Făleşti 46 54 75 100Floreşti 56,5 65 80 100Glodeni 45 69 72 82Hînceşti 50 53 65 80Ialoveni 10 15 40 100Leova 13 15 40 65Nisporeni 22 34 60 90Ocniţa 21 30 45 60Orhei 70 80 90 100Rezina 15 45 70 80Rîşcani 14 16 35 65Sîngerei 27 30 41 75Soroca 1,8 2 50 80Străşeni 36 36 45 65Şoldăneşti 5 24 35 65Ştefan Vodă 81 81 92 100Taraclia 35 40 80 100Teleneşti 27,8 29 33 65Ungheni 9 12 60 100UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) 93 94 97 100Mun. Chişinău (localităţi rurale) 76,2 79,3 92 100Mun. Bălţi (localităţi rurale) 40 60 70 80

Gazificarea6. Ponderea apartamentelor (caselor)

gazificate centralizat, %29,02 41,59 72,85 93,29

Anenii Noi 82,0 84,0 89,0 92,0Basarabeasca 57,4 59,0 65,0 80,0Briceni 43,2 48,5 68,7 100Cahul 33,0 45,0 65,0 100Cantemir 7,0 22,0 75,0 100Călăraşi 16,0 25,0 50,0 80,0Căuşeni 23,0 40,0 60,0 80,0Cimişlia 1,3 25,6 74,2 90,0Criuleni 40,0 80,0 100 100Donduşeni 10,0 43,0 90,0 93,0Drochia 30,0 51,0 73,0 100Dubăsari 80,0 86,6 100 100

Edineţ 8,3 60,0 90,0 100Făleşti 6,6 12,0 100,0 100,0Floreşti 20,3 55,0 70,0 90,0Glodeni 15,0 21,0 45,0 90,0Hînceşti 0,0 10,0 65,0 100Ialoveni 6,0 9,0 30,0 90,0Leova - 4,0 40,0 85,0Nisporeni - 10,0 85,0 95,0Ocniţa 57,6 80,0 85,0 95,0Orhei 18,7 50,0 70,0 100Rezina 30,0 40,0 70,0 85,0Rîşcani 18,0 23,0 39,0 100Sîngerei 2,0 11,0 65,0 85,0Soroca 1,3 2,0 81,0 95,0Străşeni 31,7 40,0 70,0 90,0Şoldăneşti 15,0 30,0 60,0 80,0Ştefan Vodă 54,0 73,0 100 100Taraclia 73,0 100 100 100Teleneşti 3,0 18,0 65,0 85,0Ungheni 4,4 5,0 65,0 100UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) 73,0 85,0 100 100Mun.Chişinău (localităţi rurale) 76,0 78,0 85,0 100Mun.Bălţi (localităţi rurale) 21,0 30,0 60,0 85,0

Transportul7. Mărfuri transportate de întreprinderile

specializate de transport, mii tone862,1 973,7 1421,0 1890,5

Anenii Noi 177 187 235 283Basarabeasca - - 6 9Briceni 8,8 9 9,2 11Cahul 3,5 3,8 5 6,2Cantemir 0,1 1,2 3,4 5,6Călăraşi 6,7 8 15,6 18,2Căuşeni 16 17,6 21 25Cimişlia 19,1 19,5 21 25Criuleni 4,8 6 31,2 57,8Donduşeni 13,5 14 17,1 19Drochia 20 25 38 42Dubăsari - - 6 9Edineţ 20 40 50Făleşti - - 8 10Floreşti 2 5 8 10Glodeni 89,6 94 112 134,4Hînceşti 1,4 1,9 6 10Ialoveni 105 107 130 155Leova - - 80 150Nisporeni 7,5 8,2 10,9 13,7Ocniţa 10,2 10,3 12,8 15,8Orhei 145 160 185 210Rezina 0,5 1,2 2 2,5Rîşcani 0,3 0,5 0,6 0,7Sîngerei 7,3 9,2 29,2 55,6Soroca 8 12 19 32Străşeni 5,2 12,1 13 15

Şoldăneşti - - 10 14Ştefan Vodă 15 16 22 27Taraclia 82 100 123 150Teleneşti 2,1 2,5 3,8 8Ungheni 0,35 0,38 0,44 0,51UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) 110 121 195 313Mun.Chişinău (localităţi rurale) - - - -Mun.Bălţi (localităţi rurale) 1,1 1,3 1,8 2,5

Comerţul interior8. Volumul vînzărilor de mărfuri cu amănuntul,

mii lei3112566,5 3443590 4144978,3 5090011

Anenii Noi 137400 144270 177035 209800Basarabeasca 33200 35500 39700 46800Briceni 61700 69443 74255 82500Cahul 159888 172680 284780 351755Cantemir 28862 29910 30860 32902Călăraşi 82812 89436 95000 107000Căuşeni 95853 105438 115980 127580Cimişlia 43500 45000 48500 51000Criuleni 57640 58757,7 65820 75390Donduşeni 31000 32000 33200 34000Drochia 135500 150100 165200 176800Dubăsari 7828 8610 9480 10420Edineţ 105000 120000 135000 145000Făleşti 82000 86000 106000 126000Floreşti 140500 188865 220000 275125Glodeni 53000 58300 64130 70540Hînceşti 150000 161000 210000 267000Ialoveni 105970 107975 125000 150000Leova 41965 46100 66000 85400Nisporeni 65650 70900 75800 82620Ocniţa 47658 50000 60125 70238Orhei 265687 290100 390520 531300Rezina 70367,5 93823,3 103804,3 140735Rîşcani 91687 94200 99852 137680Sîngerei 73536 85600 100000 145000Soroca 112306 119040 126182 138800Străşeni 69967 79389 100000 130566Şoldăneşti 31500 32800 37800 41580Ştefan Vodă 34800 39500 42500 47000Taraclia 60180 66198 72820 80100Teleneşti 180000 200000 262800 380000Ungheni 220600 253690 313410 409130UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) 220200 242000 266400 293100Mun.Chişinău (localităţi rurale) 14500 16600 26500 36500Mun.Bălţi (localităţi rurale) 310 365 525 650

9. Volumul serviciilor cu plată prestatepopulaţiei, mii lei

1571930,3 1753556,5 2302724,6 3033171,2

Anenii Noi 59930 62925 79400 95880Basarabeasca 18400 18900 20200 23300Briceni 46480 49650 54000 61200Cahul 101738 109950 205500 305214Cantemir 18414 19900 20000 20992Călăraşi 57000 65500 80000 95000

Căuşeni 46948 54773 62598 70422Cimişlia 35875 38950 39275 40000Criuleni 33697 35301 40232 45750Donduşeni 27191 27500 31400 32500Drochia 52500 57500 62700 67600Dubăsari 5000 5500 7500 9000Edineţ 42000 43000 48000 51000Făleşti 34000 36600 50000 60000Floreşti 45500 49195 100000 150000Glodeni 32144 33700 48210 64282Hînceşti 64608 81000 130000 206745Ialoveni 40600 41000 45700 60000Leova 25250 27700 36000 45000Nisporeni 22292 24298 25998 28338Ocniţa 28800 30000 42116 80000Orhei 88500 95125 141200 177000Rezina 70368 93823 103804 140735Rîşcani 37994 38600 40916 59250Sîngerei 26831 35800 65000 100000Soroca 54510 57870 63150 70700Străşeni 46318 51234 70000 87349Şoldăneşti 16500 19000 22500 24800Ştefan Vodă 35000 40000 43000 47500Taraclia 27730 30700 34112 48364Teleneşti 100000 130000 160720 250000Ungheni 74900 83289 125325 167229UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) 152900 163000 201000 244000Mun.Chişinău (localităţi rurale) 2000 2260 3150 4000Mun.Bălţi (localităţi rurale) 12,3 13,5 18,6 21,2

Întreprinderi mici şi mijlocii10. Numărul întreprinderilor mici şi mijlocii,

(unităţi)26991 28327 29726 31174

Anenii Noi 394 413 433 454Basarabeasca 90 94 98 102Briceni 315 330 346 363Cahul 384 403 423 444Cantemir 48 50 52 54Călăraşi 191 200 210 220Căuşeni 231 242 254 266Cimişlia 157 164 172 180Criuleni 204 214 224 235Donduşeni 140 147 154 161Drochia 209 219 229 240Dubăsari 85 89 93 97Edineţ 306 321 337 353Făleşti 183 192 201 211Floreşti 201 211 221 232Glodeni 163 171 179 187Hînceşti 358 375 393 412Ialoveni 356 373 391 410Leova 80 84 88 92Nisporeni 187 196 205 215Ocniţa 235 246 258 270

Orhei 560 588 617 647Rezina 206 216 226 237Rîşcani 194 203 213 223Sîngerei 163 171 179 187Soroca 361 379 397 416Străşeni 345 362 380 400Şoldăneşti 104 109 114 120Ştefan Vodă 133 139 145 152Taraclia 218 228 240 250Teleneşti 122 128 134 140Ungheni 372 390 410 430UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) 728 764 802 842Mun.Chişinău (localităţi rurale) 17980 18879 19822 20813Mun.Bălţi (localităţi rurale) 988 1037 1088 1122

11. Numărul de angajaţi în întreprinderile micişi mijlocii, (persoane)

170154 184812 203283 227602

Anenii Noi 2510 2635 2900 3245Basarabeasca 853 895 984 1100Briceni 2182 2291 2520 2820Cahul 3810 4000 4400 4928Cantemir 550 577 634 710Călăraşi 1379 1447 1591 1781Căuşeni 3223 3384 3722 4168Cimişlia 1673 1756 1931 2162Criuleni 1600 1680 1848 2070Donduşeni 889 993 1092 1223Drochia 1711 1796 1975 2212Dubăsari 646 6783 7460 8356Edineţ 2688 2822 3104 3476Făleşti 1562 1640 1804 2020Floreşti 1749 1836 2019 2260Glodeni 1376 1444 1588 1778Hînceşti 2765 2903 3193 3576Ialoveni 2240 2352 2587 2837Leova 1248 1310 1441 1613Nisporeni 1011 1061 1167 1307Ocniţa 1958 2055 2260 2530Orhei 3228 3390 3730 4180Rezina 1608 1688 1856 2078Rîşcani 1582 1660 1827 2046Sîngerei 2044 2146 2360 2643Soroca 2744 2880 3169 3549Străşeni 2467 2590 2850 3190Şoldăneşti 813 853 938 1050Ştefan Vodă 1127 1183 1301 1457Taraclia 1511 1586 1744 1953Teleneşti 1311 1376 1513 1694Ungheni 2677 2810 3091 3460UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) 5771 6059 6664 7463Mun.Chişinău (localităţi rurale) 97305 102170 112387 125873Mun.Bălţi (localităţi rurale) 8343 8760 9636 10792

Anexa nr.2. Dinamica suprafeţelor plantaţiilor viticole de producţie-marfăşi a producerii vinurilor materie primă

Nr.

d/o

Denumirea unităţi

administrativ-teritoriale

Suprafeţele plantaţiilor viticole de producţie-marfă, ha Costuri total

pentru plantare, mil.lei

2004 2005-2009 2010-1015 2005-2015la

1.01.2004

plan-tat

defri-şat

la 1.01.2005

plan-tat

defri-şat

la 1.01.2010

plan-tat

defri-şat

la 1.01.2015

plan-tat

defri-şat

1. Anenii Noi 2544 408,3 38,6 2914 1800 630 4084 2500 1030 5554 4300 1660 602,02. Basarabeasca 2567 50,7 0 2618 520 220 2918 1000 500 3418 1520 720 212,83. Cahul 12928 540,7 0 13465 2270 500 15235 2900 1200 16933 5170 1700 723,84. Cantemir 5438 339,5 70,42 5707 1830 460 7077 2500 1100 8477 4330 1560 606,25. Călăraşi 5939 21 0 5960 380 360 5980 500 300 6180 880 660 123,26. Căuşeni 4018 202,9 38,31 4183 1060 500 4743 1550 700 5593 2610 1200 365,47. Cimişlia 6459 129 0 6588 1040 380 7248 1400 600 8048 2440 980 341,68. Criuleni 1383 52,9 0 1436 470 200 1706 700 350 2056 1170 550 163,89. Dubăsari 54 25,6 0 80 270 70 280 500 210 570 770 280 107,810. Făleşti 370 16 0 386 125 125 386 200 150 436 325 275 45,511. Glodeni 250 0 0 250 0 0 250 0 0 250 0 0 012. Hînceşti 10460 240,5 0 10700 1480 600 11580 1800 850 12530 3280 1450 459,213. Ialoveni 6659 120 0 6779 1090 400 7469 1400 900 7969 2490 1300 348,614. Leova 4424 250 0 4674 1350 550 5474 1700 1050 6124 3050 1600 427,015. Nisporeni 4642 20 0 4662 380 280 4762 600 350 5012 980 630 137,216. Orhei 2954 0 89,1 2865 600 300 3165 900 650 3515 1500 950 210,017. Rezina 48 0 0 48 0 0 48 0 0 48 0 0 018. Rîşcani 28 0 0 28 0 0 28 0 0 28 0 0 019. Sîngerei 383 0 0 383 0 0 383 0 0 383 0 0 020. Soroca 196 0 0 196 145 145 196 200 100 296 345 245 34,321. Străşeni 5712 101 0 5813 550 440 5923 800 500 6223 1350 940 189,022. Ştefan Vodă 4618 228 65,08 4781 1230 430 5581 1600 900 6281 2830 1330 396,223. Taraclia 5799 358 286,04 5871 1400 450 6821 1800 1100 7521 3200 1550 448,024. Teleneşti 2131 17,5 15,63 2133 280 80 2333 450 260 2523 730 340 102,225. Ungheni 1439 41 - 1480 400 500 1380 650 450 1580 1050 950 147,026. UTA Găgăuzia

(Gagauz-Yeri)12836 550,9 129,06 13258 2200 750 14708 3050 1500 16258 5250 2250 735,0

27. Mun.Chişinău (localităţi rurale)

2671 37,6 14,55 2694 230 130 2794 400 250 2944 630 380 67,2

28. Total 106950 3752 750 109952 21100 8500 122552 29100 15000 136750 50200 23500 6993

Dinamica producerii vinurilor materie-primă

Nr. d/o

Denumirea unităţii

administrativ-teritoriale

2004 2005-2009 2010-1015 2005-2015 Produ-cerea

globală, mii dal

supra-faţa la 1.01.04 ha

preluc-rarea, tone

produ-cerea

vinurilor, mii dal

supra-faţa la

1.01.05 ha

preluc-rarea, tone

produ-cerea

vinurilor, mii dal

supra-faţa la

1.01.10 ha

preluc-rarea, tone

produ-cerea

vinurilor, mii dal

supra-faţa la

1.01.15 ha

preluc-rarea, tone

produ-cerea

vinurilor, mii dal

1. Anenii Noi 2544 10805 734,7 2914 68850 4681,8 4084 122760 8347,6 5554 191610 13029,4 25442. Basarabeasca 2567 7788 529,6 2618 63750 4335,0 2918 93000 6324,0 3418 156750 10659,0 25673. Cahul 12928 67668 4601,4 13465 254900 17333,2 15235 520800 35414,4 16933 775700 52747,6 129284. Cantemir 5438 30500 2074,0 5707 135150 9190,2 7077 230640 15683,5 8477 365790 24873,7 54385. Călăraşi 5939 19000 1292,0 5960 149175 10143,9 5980 208320 14165,7 6180 357495 24309,6 59396. Căuşeni 4018 8631 586,9 4183 89250 6069,0 4743 157839 10733,0 5593 156750 16802,0 4018

7. Cimişlia 6459 14256 969,4 6588 163200 11097,6 7248 241800 16442,4 8048 405000 27540,0 64598. Criuleni 1383 1410 95,9 1436 33150 2254,2 1706 52080 3541,4 2056 85230 5795,6 13839. Dubăsari 54 0 0 80 0 0 280 0 0 570 0 0 5410. Făleşti 370 342 23,2 386 8925 606,9 386 14136 961,2 436 23061 1568,1 37011. Glodeni 250 474 32,2 250 6250 425,0 250 9300 632,4 250 15550 1057,4 25012. Hînceşti 10460 29680 2018,2 10700 267750 18207,0 11580 390600 26560,8 12530 658350 44767,8 1046013. Ialoveni 6659 34420 2340,5 6779 165750 11271,0 7469 245520 16695,3 7969 411270 27966,3 665914. Leova 4424 12187 828,7 4674 107100 7282,8 5474 178560 12148,2 6124 285660 19431,0 442415. Nisporeni 4642 22100 1502,8 4662 116025 7889,7 4762 167400 11383,2 5012 283425 19272,9 464216. Orhei 2954 9760 663,7 2865 71400 4855,2 3165 107880 7335,8 3515 179280 12191,0 295417. Rezina 48 30 2,0 48 1124 76,4 48 1785 121,3 48 2909 197,7 4818. Rîşcani 28 0 0 28 0 0 28 0 0 28 0 0 2819. Sîngerei 383 1219 82,9 383 9766 664,0 383 14136 961,2 383 23902 1625,2 38320. Soroca 196 0 0 196 0 0 196 0 0 296 0 0 19621. Străşeni 5712 30973 2106,2 5813 140250 9537,0 5923 208320 14165,7 6223 348570 23702,7 571222. Ştefan Vodă 4618 9857 670,3 4781 109650 7456,2 5581 178560 12142,0 6281 288210 19598,2 461823. Taraclia 5799 25517 1735,1 5871 137700 9363,6 6821 215760 14671,6 7521 353460 24035,2 579924. Teleneşti 2131 8820 599,7 2133 53550 3641,4 2333 79200 5385,6 2523 132750 9027,0 213125. Ungheni 1439 2310 157,1 1480 35700 2427,6 1380 48360 3288,4 1580 84060 5716,0 143926. UTAGăgăuzia

(Gagauz-Yeri)12836 54827 3728,2 13258 323850 22021,8 14708 502200 34149,6 16258 826050 56171,4 12836

27. Mun.Chişinău (localităţi rurale)

2671 12065 820,4 2694 66300 4508,4 2794 96720 6576,9 2944 163020 11085,3 2671

28. Total 106950 413887 28195,1 109952 2578515 175338,9 122552 4085676 277831,2 136750 6664191 453170,1 106950

Anexa nr.3. Extinderea infrastructurii de dezvoltare a antreprenoriatului

(unităţi)Nr. d/o

Denumirea unităţii

administrativ-teritoriale

Perioada Asigurareafinanciară (sursa

de finanţare),mii lei

2001-2004 2005-2009 2010-2015 buge-tul

local

proiecte investiţionale

centre de con-sul-ting

centre infor-maţi-onale

incu- batoa-re ale micu-

lui busi-ness

parcuri indus-

triale şi teh-nolo- gice

centre de

con-sul-ting

centre infor-maţio-nale

incu-batoa-re ale micu-

lui busi-ness

par-curi

indus-triale

şi tehno-logice

centre de

con-sul-ting

centre infor-maţio-nale

incu-ba-

toare ale

micu-lui

busi-ness

par-curi

indus- triale

şi tehno-logice

gran-turi

cre-dite

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 171. Anenii Noi 1 10 3 2 1 1 2 3 1 1 140 350 2102. Basarabeasca 1 1 1 1 2 1 60 150 903. Briceni 1 1 1 1 3 2 90 225 1354. Cahul 1 1 1 4 1 3 1 1 100 250 1505. Cantemir 1 1 1 1 2 50 125 756. Călăraşi 3 2 5 2 1 1 110 275 1657. Căuşeni 1 2 3 1 2 1 1 80 200 1208. Cimişlia 3 1 3 1 80 200 1209. Criuleni 1 2 1 3 2 1 90 225 13510. Donduşeni 1 3 1 2 5 120 300 180

11. Drochia 2 1 1 1 1 3 70 175 10512. Dubăsari 1 1 3 1 5 1 110 275 16513. Edineţ 3 2 1 2 1 1 70 175 10514. Făleşti 2 4 3 2 4 2 1 160 400 24015. Floreşti 9 2 3 1 2 4 1 1 140 350 21016. Glodeni 3 3 1 1 80 200 12017. Hînceşti 3 1 3 3 2 4 1 1 140 350 21018. Ialoveni 1 3 2 2 4 1 120 300 18019. Leova 2 1 1 1 1 2 2 1 1 90 225 13520. Nisporeni 4 3 2 1 1 3 3 1 140 350 21021. Ocniţa 3 1 1 1 2 2 1 70 175 10522. Orhei 2 2 2 1 3 3 1 1 130 325 19523. Rezina 2 2 1 1 60 150 9024. Rîşcani 2 3 3 2 4 1 130 325 19525. Sîngerei 3 1 6 1 2 8 1 190 475 28526. Soroca 1 3 4 3 6 1 1 180 450 27027. Străşeni 2 2 2 3 1 2 1 2 130 325 19528. Şoldăneşti 2 1 1 1 1 1 50 125 7529. Ştefan Vodă 2 1 1 2 1 1 60 150 9030. Taraclia 2 1 2 2 2 1 1 2 80 200 12031. Teleneşti 1 2 1 1 2 1 70 175 10532. Ungheni 1 1 1 1 3 4 4 6 1 2 200 500 30033. UTA Găgăuzia

(Gagauz-Yeri)12 1 5 3 1 2 5 3 1 3 230 575 345

34. Mun.Chişinău (localităţi rurale)

6 4 2 1 2 1 2 3 1 90 225 135

35. Mun.Bălţi (localităţi rurale)

2 2 1 1 2 1 2 1 70 175 105

Total 70 28 7 6 75 66 19 11 80 85 26 16 3780 9450 5670

Anexa nr.4. Diversificarea produsului turistic în localităţile rurale

Nr.

d/o

Denumirea unităţii

administrativ-teritoriale

Perioada Asigurarea financiară (sursa de finanţare),

mii lei2001-2004 2005-2009 2010-2015 buge-

tul de stat

buge-tul

local

proiecte investiţionale

Obie-ctive turis-tice

reno-vate, dez-vol- tate

Struc-turi de

pri-mire turis-tice nou

cre-ate

Cen-tre de

arti-za-nat

Cen-tre de infor-mare turis-tică

Acţi-uni de ame-najare turis-tică

terito-rială

imple-men-tate

Obie-ctive turis-tice

reno-vate, dez-vol- tate

Struc-turi de

pri-mire turis-tice nou

cre-ate

Cen-tre de

arti-za-nat

Cen-tre de infor-mare turis-tică

Acţi-uni de ame-najare turis-tică

terito-rială

imple-men-tate

Obie-ctive turis-tice

reno-vate, dez-vol- tate

Struc-turi de

pri-mire turis-tice nou

cre-ate

Cen-tre de

arti-za-nat

Cen-tre de infor-mare turis-tică

Acţi-uni de ame-najare turis-tică

terito-rială

imple-men-tate

gran-turi

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 201. Anenii Noi 1 1 3 5 1 1 5 1 5 1 3 580 1164 29102. Basarabeasca 1 2 1 4 1 3 1 1 310 636 15903. Briceni 2 6 1 1 4 1 4 1 2 630 1264 3160

4. Cahul 1 1 6 12 2 1 12 4 6 2 8 940 2706 67655. Cantemir 4 3 1 1 6 1 2 1 3 580 1164 29106. Călăraşi 2 1 9 10 3 1 12 2 6 2 4 900 3815 9537,57. Căuşeni 3 2 1 1 3 1 2 1 2 800 2862 71558. Cimişlia 3 2 1 4 1 2 1 2 400 1034 25859. Criuleni 6 4 1 1 8 1 2 1 4 800 1756 439010. Donduşeni 4 2 1 1 4 1 2 1 2 630 1272 318011. Drochia 2 2 1 3 1 1 1 2 700 2192 548012. Dubăsari 1 1 5 10 1 12 4 1 6 770 2226 556513. Edineţ 4 4 1 6 1 2 1 3 640 1288 322014. Făleşti 1 2 1 2 1 1 1 1 270 552 138015. Floreşti 2 5 1 7 1 2 1 2 500 2800 700016. Glodeni 2 6 1 1 7 1 6 1 4 510 1018 254517. Hînceşti 5 4 1 1 7 2 4 1 3 900 3090 772518. Ialoveni 7 6 1 1 10 2 2 1 4 870 2500 625019. Leova 1 1 1 3 1 1 1 3 200 610 152520. Nisporeni 5 2 1 6 1 2 1 2 500 1354 338521. Ocniţa 4 3 1 1 8 2 2 1 2 700 1464 366022. Orhei 4 3 1 2 5 6 1 10 3 4 1 6 900 4776 1194023. Rezina 1 1 3 4 1 6 1 2 1 3 700 1838 459524. Rîşcani 1 1 1 3 1 1 1 2 200 600 150025. Sîngerei 1 1 1 1 1 1 1 1 280 570 142526. Soroca 4 4 1 1 7 2 2 1 2 800 2516 629027. Străşeni 5 12 1 18 2 6 1 6 900 2482 620528. Şoldăneşti 4 4 1 6 2 2 1 4 980 1978 494529. Ştefan Vodă 1 1 6 8 1 1 12 2 2 1 6 850 2064 516030. Taraclia 1 1 3 2 1 2 1 1 1 2 300 1002 250531. Teleneşti 1 2 1 2 1 1 1 1 300 592 148032. Ungheni 1 4 1 1 6 1 1 1 2 300 604 151033. UTA Găgăuzia

(Gagauz-Yeri)1 1 9 10 2 1 12 3 4 1 6 900 2845 7112,5

34. Mun.Chişinău (localităţi rurale)

15 2 40 76 190

35. Mun.Bălţi(localităţi rurale)

2 1 20 38 95

Total 10 23 0 1 10 122 151 37 19 218 51 84 35 0 104 20600 58748 146870

Anexa nr.5. Crearea şi dezvoltarea întreprinderilor de prelucrarea materiei prime agricole

(unităţi)Nr.d/o

Denumirea unităţiiadministrativ-teritoriale

Perioada Asigurarea financiară(sursa de finanţare), mii lei

2001-2004 2005-2009 2010-2015 bugetul local proiecte investiţionalegranturi credite

1 2 3 4 5 6 7 81. Anenii Noi 8 10 12 6600 16500 99002. Basarabeasca 14 2 3 1500 3750 22503. Briceni 3 4 2100 5250 31504. Cahul 13 13 7800 19500 117005. Cantemir 8 9 10 5700 14250 85506. Călăraşi 1 4 4 2400 6000 36007. Căuşeni 8 4 8 3600 9000 54008. Cimişlia 8 7 7 4200 10500 6300

9. Criuleni 4 7 3300 8250 495010. Donduşeni 2 2 1200 3000 180011. Drochia 5 5 3000 7500 450012. Dubăsari 7 7 4200 10500 630013. Edineţ 8 10 5400 13500 810014. Făleşti 14 7 10 5100 12750 765015. Floreşti 9 10 5700 14250 855016. Glodeni 2 2 1200 3000 180017. Hînceşti 21 3 4 2100 5250 315018. Ialoveni 3 2 3 1500 3750 225019. Leova 1 2 900 2250 135020. Nisporeni 2 2 4 1800 4500 270021. Ocniţa 12 7 8 4500 11250 675022. Orhei 10 10 6000 15000 900023. Rezina 5 8 3900 9750 585024. Rîşcani 4 6 3000 7500 450025. Sîngerei 8 9 5100 12750 765026. Soroca 9 9 5400 13500 810027. Străşeni 1 5 1800 4500 270028. Şoldăneşti 4 4 2400 6000 360029. Ştefan Vodă 9 9 5400 13500 810030. Taraclia 10 7 8 4500 11250 675031. Teleneşti 4 8 8 4800 12000 720032. Ungheni 4 6 3000 7500 450033. UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) 4 4 6 3000 7500 450034. Mun.Chişinău (localităţi rurale) 5 6 3300 8250 495035. Mun.Bălţi (localităţi rurale) 1 1 600 1500 900Total 117 190 230 126000 315000 189000

Anexa nr.6. Crearea oficiilor locale complexe pentru prestarea serviciilor zooveterinare (însămînţarea artificială, deservirea zooveterinară, colectarea laptelui)

(unităţi)

Nr.d/o

Denumirea unităţiiadministrativ-teritoriale

Număruloficiilor

complexeîn 2004

2005-2009 * Asigurarea financiară(sursa de finanţare), mii lei

înregistrareaoficiilorexistente

creareaoficiilor

noi

bugetullocal

suportulîntreprinderilor

de procesarea laptelui

suportul Programului

"Food SecurityProgram" (proiect)

1 2 3 4 5 6 7 81. Anenii Noi 11 8 7 455 231 2682. Basarabeasca 2 1 5 325 165 1923. Briceni 3 19 6 390 198 2304. Cahul 22 14 910 462 5365. Cantemir 2 11 13 845 429 4986. Călăraşi 2 11 14 910 462 5367. Căuşeni 3 20 7 455 231 2688. Cimişlia 4 6 12 780 396 4609. Criuleni 4 15 6 390 198 23010. Donduşeni 7 11 4 260 132 15311. Drochia 8 14 6 390 198 23012. Dubăsari 1 1 9 585 297 34513. Edineţ 17 11 4 260 132 153

14. Făleşti 6 17 10 650 330 38315. Floreşti 2 25 13 845 429 49816. Glodeni 1 15 3 195 99 11517. Hînceşti 7 21 11 715 363 42118. Ialoveni 3 13 9 585 297 34519. Leova 2 18 5 325 165 19220. Nisporeni 2 17 4 260 132 15321. Ocniţa 5 8 8 520 264 30622. Orhei 7 20 11 715 363 42123. Rezina 5 7 13 845 429 49824. Rîşcani 12 12 4 260 132 15325. Sîngerei 5 17 4 260 132 15326. Soroca 3 12 16 1040 528 61327. Străşeni 2 20 5 325 165 19228. Şoldăneşti 2 7 14 910 462 53629. Ştefan Vodă 8 9 6 390 198 23030. Taraclia 3 9 3 195 99 11531. Teleneşti 4 18 9 585 297 34532. Ungheni 3 21 9 585 297 34533. UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) 3 14 9 585 297 34534. Mun.Chişinău (localităţi rurale) 1 13 3 195 99 11535. Mun.Bălţi (localităţi rurale) 2 130 66 77

Total 150 463 278 18070 9174 10647 * Pînă în anul 2009 se planifică crearea unui număr de oficii locale complexe pentru fiecare raion.

Anexa nr.7. Crearea şi dezvoltarea centrelor de achiziţie a producţiei agricole

(unităţi)Nr.d/o

Denumirea unităţiiadministrativ-teritoriale

Perioada Asigurarea financiară(sursa de finanţare), mii lei

2001-2004 2005-2009 2010-2015 bugetul local proiecte investiţionalegranturi credite

1 2 3 4 5 6 7 81. Anenii Noi 15 10 2250 3750 15002. Basarabeasca 3 2 1 270 450 1803. Briceni 11 10 1890 3150 12604. Cahul 8 9 6 1350 2250 9005. Cantemir 13 15 2520 4200 16806. Călăraşi 2 12 6 1620 2700 10807. Căuşeni 12 8 9 1530 2550 10208. Cimişlia 10 8 1620 2700 10809. Criuleni 6 15 1890 3150 126010. Donduşeni 2 10 4 1260 2100 84011. Drochia 36 1 1 180 300 12012. Dubăsari 2 6 720 1200 48013. Edineţ 13 4 1530 2550 102014. Făleşti 19 12 2790 4650 186015. Floreşti 15 12 2430 4050 162016. Glodeni 8 7 1350 2250 90017. Hînceşti 5 13 10 2070 3450 138018. Ialoveni 2 8 7 1350 2250 90019. Leova 12 6 1620 2700 1080

20. Nisporeni 11 7 1 720 1200 48021. Ocniţa 11 6 4 900 1500 60022. Orhei 18 8 2340 3900 156023. Rezina 15 7 1980 3300 132024. Rîşcani 17 8 2250 3750 150025. Sîngerei 15 12 2430 4050 162026. Soroca 22 10 2880 4800 192027. Străşeni 12 8 1800 3000 120028. Şoldăneşti 10 9 1710 2850 114029. Ştefan Vodă 12 6 1620 2700 108030. Taraclia 2 6 8 1260 2100 84031. Teleneşti 3 17 12 2610 4350 174032. Ungheni 20 13 2970 4950 198033. UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) 13 8 1890 3150 126034. Mun.Chişinău (localităţi rurale) 5 2 630 1050 42035. Mun.Bălţi (localităţi rurale) 2 180 300 120Total 97 382 267 58410 97350 38940

Anexa nr.8. Crearea staţiunilor tehnologice de maşini(unităţi)

Nr. d/o

Denumirea unităţiiadministrativ-teritoriale

Perioada Asigurarea financiară*(sursa de finanţare), mii lei

2001-2004 2005-2009 2010-2015 bugetul local proiecte investiţionalegranturi credite

1 2 3 4 5 6 7 81. Anenii Noi 4 10 15 1250 6250 50002. Basarabeasca 1 4 5 450 2250 18003. Briceni 1 9 10 950 4750 38004. Cahul 1 10 12 1100 5500 44005. Cantemir 5 9 11 1000 5000 40006. Călăraşi 1 12 12 1200 6000 48007. Căuşeni 4 13 14 1350 6750 54008. Cimişlia 1 8 11 950 4750 38009. Criuleni 1 9 12 1050 5250 420010. Donduşeni 2 8 7 750 3750 300011. Drochia 1 9 11 1000 5000 400012. Dubăsari 2 5 6 550 2750 220013. Edineţ 1 10 12 1100 5500 440014. Făleşti 1 15 18 1650 8250 660015. Floreşti 2 15 18 1650 8250 660016. Glodeni 1 8 10 900 4500 360017. Hînceşti 1 14 16 1500 7500 600018. Ialoveni 1 8 9 850 4250 340019. Leova 2 8 10 900 4500 360020. Nisporeni 1 8 10 900 4500 360021. Ocniţa 2 7 10 850 4250 340022. Orhei 3 12 16 1400 7000 560023. Rezina 2 8 10 900 4500 360024. Rîşcani 6 10 11 1050 5250 420025. Sîngerei 1 12 14 1300 6500 520026. Soroca 2 12 14 1300 6500 520027. Străşeni 3 7 8 750 3750 3000

28. Şoldăneşti 2 6 7 650 3250 260029. Ştefan Vodă 4 6 7 650 3250 260030. Taraclia 6 7 650 3250 260031. Teleneşti 1 9 11 1000 5000 400032. Ungheni 11 18 1450 7250 580033. UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) 4 5 5 500 2500 200034. Mun.Chişinău (localităţi rurale) 7 8 750 3750 300035. Mun.Bălţi (localităţi rurale) 1 1 100 500 400

Total 64 311 376 34350 171750 137400 * Mijloacele financiare includ numai sumele necesare pentru construcţia staţiunilor tehnologice de maşini.

Anexa nr.9. Crearea şi dezvoltarea întreprinderilor de profil nonagricol

(unităţi)Denumirea

unităţii administrativ-

teritoriale

Perioada Asigurarea financiară (sursa de finanţare), mii lei

2001-2004 2005-2009 2010-2015 buge-tul

local

proiecte investiţionale

Între-prin-deri de

pro-du-cere

a mate-riale-lor de

con-stru-cţie

Între-prin-deri de

con-struc-

ţie

Între-prin-deri de

meş-teşu-guri şi

arti-zanat

Între-prin-deri de

tran-sport

Între-prin-

deri de pro-

duce-re a con-

fecţii-lor

textile

Între-prin-deri de

pres-tare a servi-ciilor

Între-prin-deri de

pro-duce-re a

mate-riale-lor de con-struc-

ţie

Între-prin-deri de

con-struc-

ţie

Între-prin-deri de

meş-teşu-guri şi

arti-zanat

Între-prin-deri de

tran-sport

Între-prin-

deri de pro-

duce-re a con-

fecţii-lor

textile

Între-prin-deri de

pres-tare a servi-ciilor

Între-prin-deri de

pro-duce-re a

mate-riale-lor de con-struc-

ţie

Între-prin-deri de

con-struc-

ţie

Între-prin-deri de

meş-teşu-guri şi

arti-zanat

Între-prin-deri de

tran-sport

Între-prin-

deri de pro-

duce-re a con-

fecţii-lor

textile

Între-prin-deri de

pres-tare a ser-

vicii-lor

gran-turi

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22Anenii Noi 1 2 2 5 3 4 2 5 3 5 5 3 2 7 1840 7360Basarabeasca 2 3 1 2 3 1 2 3 2 1 2 1 2 3 1 2 3 920 3680Briceni 1 4 3 5 2 4 2 4 5 4 3 4 1640 6560Cahul 3 63 10 103 3 3 7 8 6 3 7 4 7 8 5 2 8 2720 10880Cantemir 1 2 1 2 1 5 5 6 2 6 2 4 6 5 3 7 2080 8320Călăraşi 1 1 2 4 3 4 2 5 2 5 5 3 3 6 1760 7040Căuşeni 5 13 13 126 3 6 6 6 2 6 3 5 7 4 2 8 2320 9280Cimişlia 2 5 1 3 5 1 4 3 4 2 8 2 5 5 3 3 9 1960 7840Criuleni 3 1 2 4 3 4 2 7 2 4 5 3 2 8 1840 7360Donduşeni 1 4 2 3 2 5 2 4 5 3 3 6 1600 6400Drochia 2 4 3 4 2 6 2 4 5 3 3 8 1840 7360Dubăsari 1 1 2 2 2 1 2 1 3 5 1 2 5 1080 4320Edineţ 2 5 6 5 2 5 2 3 8 3 2 7 2000 8000Făleşti 3 9 2 1 1 3 7 11 8 3 10 4 8 13 5 2 12 3440 13760Floreşti 2 8 2 7 11 8 3 9 3 7 13 5 3 12 3320 13280Glodeni 1 1 1 1 1 4 3 4 2 6 2 5 6 3 4 7 1880 7520Hînceşti 2 4 3 15 2 6 8 8 2 8 2 5 12 6 2 8 2760 11040Ialoveni 3 5 1 3 2 10 3 4 3 3 2 4 3 4 6 2 2 5 1640 6560Leova 1 2 1 4 3 4 2 5 2 4 6 3 2 7 1720 6880Nisporeni 1 1 2 1 1 4 2 4 1 6 1 4 5 3 2 7 1600 6400

Ocniţa 1 3 2 4 2 5 2 3 5 2 2 6 1480 5920Orhei 3 7 12 8 3 10 3 6 13 6 2 12 3400 13600Rezina 1 4 6 4 2 6 1 5 8 3 2 8 2000 8000Rîşcani 1 5 6 5 2 6 1 5 9 4 2 8 2160 8640Sîngerei 3 4 1 4 2 6 9 8 2 9 2 6 12 7 1 10 2960 11840Soroca 11 2 6 9 8 1 8 2 5 10 7 2 10 2800 11200Străşeni 2 4 6 4 2 5 2 5 8 3 1 7 1960 7840Şoldăneşti 1 4 3 4 2 4 1 4 8 4 2 8 1800 7200Ştefan Vodă 1 3 2 3 1 2 1 4 8 3 3 4 1400 5600Taraclia 8 15 15 2 32 3 3 2 3 2 3 3 3 8 3 3 3 1560 6240Teleneşti 4 4 1 1 14 3 6 8 5 2 4 2 5 10 3 2 5 2200 8800Ungheni 2 7 9 8 3 9 3 6 10 6 3 11 3080 12320UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri)

4 27 2 10 3 3 6 6 3 2 6 3 6 12 2 2 9 2400 9600

Mun. Chişinău (localităţi rurale)

1 3 5 3 2 5 1 4 7 2 3 8 1760 7040

Mun.Bălţi (localităţi rurale)

1 1 1 1 1 2 1 1 2 1 2 3 680 2720

Total 45 156 20 161 19 232 62 160 177 165 69 200 73 160 263 124 81 256 71600 286400

Anexa nr.10. Reparaţia drumurilor de acces spre localităţile rurale,finanţate din Fondul Rutier

Nr.

d/o

Denumirea unităţii

administrativ-teritoriale

Construcţiadrumurilor

de accesspre

localităţilerurale (km)

Costul lucrărilor (mii lei)

2005-2015 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20151. Anenii Noi 82,1 150 171 197 226 260 300 349 392 455 600 6002. Basarabeasca 5,5 100 120 130 150 170 200 230 250 265 305 3503. Briceni 15,5 150 175 200 230 270 310 360 415 480 550 6304. Cahul 28,1 200 220 245 260 295 320 355 390 450 460 5205. Cantemir 12,8 150 230 260 305 350 380 410 460 515 550 5806. Călăraşi 36,1 200 198 228 262 301 346 398 458 527 606 6977. Căuşeni 33,7 600 355 395 440 480 560 630 690 710 690 7508. Cimişlia 31 200 230 250 280 310 356 409 470 540 621 6049. Criuleni 36 200 265 375 325 310 390 450 470 515 503 40010. Donduşeni 31,6 100 160 185 215 250 180 220 170 380 435 38011. Drochia 57,5 150 210 210 270 300 330 360 390 420 450 48012. Dubăsari 63,3 470 220 250 250 290 300 340 370 420 470 56013. Edineţ 53,4 150 150 250 280 350 400 450 480 505 500 65014. Făleşti 112,1 200 220 240 380 420 370 410 470 460 470 59615. Floreşti 40,8 450 200 250 290 385 160 240 260 700 500 55016. Glodeni 37,7 300 200 190 300 300 300 330 320 480 500 45017. Hînceşti 35,4 300 250 242 265 290 320 400 400 400 500 40018. Ialoveni 56,8 500 220 250 300 340 385 410 455 465 430 47019. Leova 17,9 750 200 230 265 280 270 300 330 350 420 52020. Nisporeni 37,6 650 400 350 360 370 370 380 400 420 430 45021. Ocniţa 42,8 200 160 183 210 242 278 320 368 423 486 55922. Orhei 57 300 200 205 240 285 260 215 170 165 110 305

23. Rezina 35,7 100 170 190 120 250 190 430 370 430 500 60024. Rîşcani 86,3 150 300 300 200 300 240 450 300 200 570 66025. Sîngerei 60,9 200 175 200 230 260 300 345 400 460 530 61026. Soroca 42 200 220 242 266 292 321 354 389 427 469 51527. Străşeni 19,8 200 120 150 160 180 210 240 280 320 400 60028. Şoldăneşti 47,4 200 210 220 235 280 335 390 360 400 480 53029. Ştefan Vodă 37 270 250 280 300 320 350 380 400 420 440 50030. Taraclia 23 100 197 227 261 300 345 397 457 526 605 69631. Teleneşti 105,9 450 220 240 260 280 310 330 350 370 400 45032. Ungheni 45 200 250 350 300 300 300 300 350 400 350 40033. UTA Găgăuzia

(Gagauz-Yeri)117,2 230 345 392 447 515 591 676 775 890 1020 1167

Total 1544,9 8770,0 7211,0 8106,0 8882,0 10125,0 10577,0 12258,0 13009,0 14888,0 16350,0 18229,0

Anexa nr.11. Construcţia, modernizarea şi repararea sistemelor de asigurare cu apă şi a reţelelor de canalizare

kmNr.d/o

Denumirea unităţii

administrativ-teritoriale

Perioada Asigurarea financiară (sursa de finanţare),mii lei

2001-2004 2005- 2009 2010-2015 bugetulde stat

bugetullocal

proiecte investiţionale

fonduri speciale

Reţele: granturi crediteasigurare

cu apăcana-lizare

asigurarecu apă

cana- lizare

asigurare cu apă

cana-lizare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 131. Anenii Noi 20 20 26 26 1240 1490 13890 11152. Basarabeasca 43 6,3 105 8 127 10 1550 4000 9000 76133. Briceni 18,5 24 3.0 500 1385 5515 39004. Cahul 344 49,3 23,3 43,1 28,1 4000 25333 22040 76777 158105. Cantemir 2 2 14 14 44 62 1130 8200 4000 28706. Călăraşi 15 2 40,2 20 58 10 3110 10149 27819 33907. Căuşeni 22,25 2,5 7 2000 935 8500 165008. Cimişlia 8,6 30 6 60 740 5640 3990 2609. Criuleni 4,5 85,9 27 4,7 1000 1860 300 2259210. Donduşeni 29,1 20,7 29,1 20,7 29,1 20,7 800 400 4477 5000 66011. Drochia 0,5 3 103,7 14 62 8,4 2720 15285 16883 398012. Dubăsari 62 1,5 21 1120 1445 1348213. Edineţ 5 2 45 8 69 10 1270 6500 6800 369014. Făleşti 20 6 25 10 200 636 4322 324915. Floreşti 101,3 15,5 89,5 0,4 2300 15525 11310 370816. Glodeni 5 49 0,5 55 0,5 1600 3127 3440 1475017. Hînceşti 9,385 1 51 3 22,35 5 6500 210 6998 59000 2100518. Ialoveni 5 20 25 2 3 3000 8460 2795 2853019. Leova 151 93 165 120 7200 25700 21950 40850 715020. Nisporeni 3 11 5 13 650 950 777321. Ocniţa 3 2 4 1400 8000 5600 500022. Orhei 172,9 11,9 19 6,6 2230 2465 9560 1762023. Rezina 1,5 0,8 22 1,5 20 2000 3950 23690 1455 1259524. Rîşcani 2 40 2 20 6 1800 2414 10909 9810 72025. Sîngerei 19 3 9 2 4600 7083 1333 52745 1054126. Soroca 1,2 12 8 13 11 5600 11690 25749 3769027. Străşeni 1 47 15 48 20 2600 11000 5000 1925528. Şoldăneşti 24,6 18,9 15,4 8,6 1300 1130 2700 13442

29. Ştefan Vodă 30 2 5 1 150 1274 11520 15500 733030. Taraclia 73 10 18 520 700 887031. Teleneşti 6 0,5 62 10 42 9 1900 4600 15500 530032. Ungheni 20 15 115 45 4180 9500 23040 2309433. UTA Găgăuzia

(Gagauz-Yeri)24,5 282 17 38 4 10000 9678 6000 319380 64491

34. Mun.Chişinău (localităţi rurale)

36,7 47,9 46,5 46,8 71

35. Mun.Bălţi (localităţi rurale)

530

Total 510,285 58,3 1877,45 473,7 1313,15 499,1 80910 203315 325900 839920 145302

Anexa nr.12. Construcţia reţelelor de distribuţie a gazelor naturale

Nr.d/o

Denumirea unităţii administrativ-

teritoriale

Perioada Mijloacelefinanciare

total, mil.lei

Asigurarea financiară (sursa de finanţare),mil.lei2001-2004 2005-2010*

lungimea(km)

bugetulde stat

bugetulraional şi

local

mijloace speciale

proiecte investiţionalegranturi credite

1 2 3 4 5 6 7 8 9 101. Anenii Noi 6 20,6 2,742 - 0,495 - 2,247 -2. Basarabeasca 117 15,9 7,97 2,61 2,46 1,7 1,2 -3. Briceni 92,883 29,05 14,525 14,525 - - -4. Cahul 64 511,0 127,977 24,150 37,557 6,210 17,250 42,8105. Cantemir 38 117,0 42,0 42,0 - - - -6. Călăraşi 36 125,3 30,6 10,6 20,0 - - -7. Căuşeni 1 105,4 30,9 11,151 18,974 0,495 0,28 -8. Cimişlia 12 110,1 26,59 8,25 18,34 - - -9. Criuleni 9,9 15,9 2,594 1,688 0,196 0,710 - -10. Donduşeni 83 78,97 25,483 20,89 4,593 - - -11. Drochia 40 191,6 49,29 7,5 40,24 1,55 -12. Dubăsari 9,7 1,28 0,512 0,768 - - -13. Edineţ 163,33 28,581 12,55 11,931 0,25 3,75 0,114. Făleşti 98,2 44,675 2,6 3,05 30,785 4,02 4,2215. Floreşti 70 163,2 35,395 15,25 12,47 7,675 - -16. Glodeni 7,9 80,3 18,64 15,4 3,24 - - -17. Hînceşti 2 197,1 193,082 155,86 37,222 - - -18. Ialoveni 25 115,4 52,950 8,6 16,1 19,75 8,5 -19. Leova 214,1 81,551 35,131 17,77 15,410 5,140 8,120. Nisporeni 96,7 70,3 23,9 23,16 12,66 3,55 7,0321. Ocniţa 21 40,4 10,82 10,82 - - - -22. Orhei 181,2 43,5 14,5 12,0 - 8,0 9,023. Rezina 17 94,6 25,2 15,0 7,0 - 3,2 -24. Rîşcani 170,0 28,486 7,53 3,749 - 17,207 -25. Sîngerei 25 140,943 60,314 22,16 17,948 13,076 0,4 6,7326. Soroca 245,6 75,855 33,0 33,855 6,0 - 3,027. Străşeni 74,45 16,27 14,29 1,98 - - -28. Şoldăneşti 75,24 18,81 7,57 11,24 - - -29. Ştefan Vodă 35,9 69,98 20,788 8,97 5,063 0,7 1,68 4,37530. Taraclia 33,3 3,997 3,997 - - - -31. Teleneşti 21 161,0 56,870 35,5 10,37 1,3 9,7 -32. Ungheni 158,4 48,058 17,286 12,319 3,191 14,262 1,033. UTA Găgăuzia 225 34,7 10,199 5,019 4,350 0,830 - -

(Gagauz-Yeri)34. Mun.Chişinău

(localităţi rurale)175,5 47,3 - 47,3 - - -

35. Mun.Bălţi(localităţi rurale)

10,1 3,289 - 3,289 - - -

Total 856,7 4188,095 1371,406 608,809 413,314 160,982 101,936 86,365

* Pînă în anul 2010 reţelele de gaze vor fi construite pînă în preajma tuturor localităţilor, cu instalarea PRG (punctelor de reglare a gazelor) şi alimentarea cu gaze naturale a obiectelor de menire socială.

Anexa nr.13. Dezvoltarea şi fortificarea spitalelor,instituţiilor medicale primare şi de urgenţă

(unităţi)

Nr.d/o

Denumirea unităţii

administrativ-teritoriale

Perioada Asigurarea financiară (sursa de finanţare),

mii lei2001-2004 2005-2009 2010-2015 buge-

tul de stat

bugetul local

proiecte investi-ţionale, granturi

spi-tale

instituţii medi-cale

primare

instituţiile serviciului centralizat de urgenţă

spi-tale

instituţii medi-cale

primare

instituţiile serviciului centralizat de urgenţă

spi-tale

instituţii medi-cale

primare

instituţiile serviciului centralizat de urgenţă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14Reabilitarea edificiilor instituţiilor medicale

1. Anenii Noi 14 1 20 2 1 20 2 17633 3602. Basarabeasca 3 1 4 1 1 5 100 3603. Briceni 1 18 2 1 19 2 330 3604. Cahul 1 2 25 2 1 25 3 20755 3605. Cantemir 24 2 25 2 1 28 2 1000 3606. Călăraşi 8 3 21 2 1 21 1 3172 3607. Căuşeni 5 2 22 2 1 23 2 1590 3608. Cimişlia 21 1 17 1 1 18 1 4118 3609. Criuleni 8 2 20 1 1 20 1 1727 36010. Donduşeni 10 1 14 1 1 15 1 200 36011. Drochia 2 19 1 1 20 1 500 36012. Dubăsari 2 7 1 8 1 100 36013. Edineţ 1 22 1 1 23 1 975 36014. Făleşti 2 37 1 1 37 1 500 36015. Floreşti 2 2 37 2 1 37 1 100 36016. Glodeni 2 2 16 1 1 16 1 4670 36017. Hînceşti 15 3 31 2 1 31 1 1800 36018. Ialoveni 16 1 16 1 1 17 1 200 36019. Leova 2 1 18 1 1 18 1 350 36020. Nisporeni 2 19 1 1 19 1 500 36021. Ocniţa 1 15 1 1 15 1 500 36022. Orhei 3 36 2 1 37 1 2460 36023. Rezina 2 1 18 1 1 19 1 1000 36024. Rîşcani 2 1 25 1 1 25 1 2000 36025. Sîngerei 3 2 32 2 1 33 2 9400 36026. Soroca 2 2 32 2 1 33 1 150 36027. Străşeni 1 17 1 1 18 1 3345 36028. Şoldăneşti 2 16 2 1 16 1 1904 36029. Ştefan Vodă 1 12 1 1 13 1 3126 36030. Taraclia 6 1 13 1 1 13 1 3400 360

31. Teleneşti 6 2 26 1 1 26 1 500 36032. Ungheni 2 25 1 1 36 1 5293 36033. UTA Găgăuzia

(Gagauz-Yeri)3 14 3 3 14 3 36260 360

34. Mun.Chişinău (localităţi rurale)

13 13

35. Mun.Bălţi (localităţi rurale)

2 1 2 2

Total 154 57 704 47 34 733 41 129658 11880

Înzestrarea cu echipament, tehnică medicală şi transport specializat

1. Anenii Noi 14 1 20 2 1 20 2 100 12002. Basarabeasca 3 1 4 1 1 5 100 12003. Briceni 1 18 2 1 19 2 100 12004. Cahul 1 2 25 2 1 25 3 100 12005. Cantemir 24 2 25 2 1 28 2 100 12006. Călăraşi 8 3 21 2 1 21 1 100 12007. Căuşeni 5 2 22 2 1 23 2 100 12008. Cimişlia 21 1 17 1 1 18 1 100 12009. Criuleni 8 2 20 1 1 20 1 100 120010. Donduşeni 10 1 14 1 1 15 1 100 120011. Drochia 2 19 1 1 20 1 100 120012. Dubăsari 2 7 1 8 1 100 120013. Edineţ 1 22 1 1 23 1 100 120014. Făleşti 2 37 1 1 37 1 100 120015. Floreşti 2 2 37 2 1 37 1 100 120016. Glodeni 2 2 16 1 1 16 1 100 120017. Hînceşti 15 3 31 2 1 31 1 100 120018. Ialoveni 16 1 16 1 1 17 1 100 120019. Leova 2 1 18 1 1 18 1 100 120020. Nisporeni 2 19 1 1 19 1 100 120021. Ocniţa 1 15 1 1 15 1 100 120022. Orhei 3 36 2 1 37 1 100 120023. Rezina 2 1 18 1 1 19 1 100 120024. Rîşcani 2 1 25 1 1 25 1 100 120025. Sîngerei 3 2 32 2 1 33 2 100 120026. Soroca 2 2 32 2 1 33 1 100 120027. Străşeni 1 17 1 1 18 1 100 120028. Şoldăneşti 2 16 2 1 16 1 100 120029. Ştefan Vodă 1 12 1 1 13 1 100 120030. Taraclia 6 1 13 1 1 13 1 100 120031. Teleneşti 6 2 26 1 1 26 1 100 120032. Ungheni 2 25 1 1 36 1 100 120033. UTA Găgăuzia

(Gagauz-Yeri)3 14 3 3 14 3 300 3600

34. Mun.Chişinău (localităţi rurale)

13 13

35. Mun.Bălţi (localităţi rurale)

2 1 2 2

Total 154 57 704 47 34 733 41 3500 42000

Anexa nr.14. Construcţia şi reparaţia stadioanelor, terenurilor sportive şi zonelor de recreaţie

(unităţi)Nr.d/o

Denumirea unităţii

administrativ- teritoriale

Perioada Asigurarea financiară(sursa de finanţare), mii lei

2001-2004 2005-2009 2010-2015 bugetul local

proiecte investiţionale

fonduri speciale

stadi-oane

terenuri sportive

zone de

recre-aţie

stadi-oane

terenuri sportive

zone de

recre-aţie

stadi-oane

terenuri sportive

zone de

recre-aţie

granturi credite

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 151. Anenii Noi 2 12 1 3 15 12 3 17 20 2710 7560 61382. Basarabeasca 1 14 2 18 5 4 18 5 900 9003. Briceni 1 1 3 10 1 7 16 13004. Cahul 28 5 4 14 12 1 5 32 2585 2170 1420 705. Cantemir 3 5 1 4 12 14 2 10 22 2000 400 4006. Călăraşi 2 3 5 3 15 9 5 16 1052 380 4507. Căuşeni 1 10 1 27 18 1 27 17 30308. Cimişlia 1 24 2 7 13 3 6 15 570 559. Criuleni 1 3 1 4 4 15 2 2 18 160 1599 14010. Donduşeni 1 26 2 3 10 2 4 15 12011. Drochia 6 2 6 14 2 4 16 130 625 65 1512. Dubăsari 4 1 8 3 3 8 460 860013. Edineţ 10 5 20 10 6 15 626 660 30014. Făleşti 1 2 4 3 2 25 8 6 25 65 77515. Floreşti 1 1 2 2 4 25 8 4 26 1520 810 790 26016. Glodeni 1 1 4 14 2 5 12 300 21017. Hînceşti 50 39 6 3 5 20 12 5 17 300 420018. Ialoveni 1 1 1 3 3 15 4 4 12 1710 6200 410019. Leova 9 3 14 8 3 14 640 30020. Nisporeni 10 1 5 7 13 5 6 15 700 35021. Ocniţa 5 6 4 15 2 4 12 60 50 300 660022. Orhei 1 2 25 5 6 25 7285 250023. Rezina 1 16 20 4 11 12 74024. Rîşcani 1 13 2 12 10 20 5 10 15 211 555 11025. Sîngerei 1 9 3 11 13 25 4 6 25 1323 128 525 125026. Soroca 12 6 26 3 4 24 1306 5613 34027. Străşeni 2 1 1 3 18 3 4 12 1000 50028. Şoldăneşti 2 4 15 4 5 11 100 15029. Ştefan Vodă 1 1 5 12 2 4 11 15030. Taraclia 22 7 11 9 10 26 13 12 258 4625 120031. Teleneşti 1 4 2 10 6 20 4 3 15 520 2690 370032. Ungheni 1 10 30 3 11 20 101033. UTA Găgăuzia

(Gagauz-Yeri)2 2 11 2 15 4 10 14 25660 10 15640 11570

34. Mun.Chişinău (localităţi rurale)

9 1 1 1 6 15 800

35. Mun.Bălţi (localităţi rurale)

2 1 2 1 1 200

Total 125 196 33 159 239 544 160 245 560 60491 39370 36878 32760

Anexa nr.15. Construcţia şi reparaţia băilor (unităţi)

Nr.d/o

Denumirea unităţiiadministrativ-teritoriale

Perioada Asigurarea financiară(sursa de finanţare), mii lei

2001-2004 2005-2009 2010-2015 bugetul local proiecte investiţionalegranturi credite

1 2 3 4 5 6 7 81. Anenii Noi 2 27 16 580 3631 11502. Basarabeasca 3 5 2 150 27003. Briceni 23 16 2200 1736 7744. Cahul 33 22 2896 6751 3305. Cantemir 31 20 1200 3444 14766. Călăraşi 2 4 17 1116 2033 20117. Căuşeni 3 26 19 200 55608. Cimişlia 23 16 1000 1000 26809. Criuleni 2 14 17 3005 312 188010. Donduşeni 18 12 1196 940 226411. Drochia 7 17 16 716 1125 334912. Dubăsari 9 6 926 2161 23013. Edineţ 29 20 1820 1353 260714. Făleşti 45 30 230 3585 518515. Floreşti 44 30 11680 1499016. Glodeni 4 17 14 1448 2070 116217. Hînceşti 8 30 25 2500 602018. Ialoveni 20 14 100 900 340019. Leova 23 16 3276 140420. Nisporeni 6 17 16 480 450 447021. Ocniţa 2 18 13 4540 126022. Orhei 45 30 200 8551 25023. Rezina 25 16 1500 4700 150024. Rîşcani 33 22 1681 3718 120025. Sîngerei 7 35 28 1555 2023 763426. Soroca 2 38 28 10000 12200 027. Străşeni 23 16 2100 1806 77428. Şoldăneşti 20 13 2060 2060 275029. Ştefan Vodă 16 10 285 7660 125530. Taraclia 2 14 10 1045 780 153531. Teleneşti 32 22 650 4500 405032. Ungheni 44 30 3000 3000 288033. UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) 3 17 12 5060 7250 94534. Mun.Chişinău (localităţi rurale) 16 14 2448 163235. Mun.Bălţi (localităţi rurale) 1 1 2320 0

Total 53 832 609 50519 114383 91307

Anexa nr.16. Dezvoltarea şi fortificarea şcolilor şi grădiniţelor (unităţi)

Nr.d/o

Denumirea unităţii administrativ-teritoriale

Perioada Asigurarea financiară(sursa de finanţare), mii lei

2001-2004 2005-2009 2010-2015 bugetul local

proiecte investiţionale

şcoli grădiniţe şcoli grădiniţe şcoli grădiniţe granturi credite

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11Reparaţia, modernizarea

1. Anenii Noi 19 18 18 19 19 19 11828 6559 347352. Basarabeasca 11 12 9 10 11 13 3000 03. Briceni 24 17 7 11717 5240 684. Cahul 35 40 41 22 15 32061 15753 125605. Cantemir 20 22 24 29 14 10 4000 4000 98006. Călăraşi 6 4 14 7 6 5 3432 1278 174507. Căuşeni 10 12 35 36 38 36 11010 1233 75708. Cimişlia 36 24 36 24 37 26 6180 300 15009. Criuleni 34 20 19 7 10 6 4064 5326 1546510. Donduşeni 26 21 1 6 1 1 3427 3305 240011. Drochia 7 1 19 5 6 1 1753 11428 85012. Dubăsari 15 11 15 11 15 11 200013. Edineţ 11 10 11 11 3283 8535 1242514. Făleşti 32 12 48 28 4 6 4339 19223 104015. Floreşti 10 6 33 17 22 21 14252 14410 1020016. Glodeni 2 4 8 7 8 8 5570 8770 850017. Hînceşti 1 5 2 2 7700 2812 7317818. Ialoveni 4 5 2 20 4 9 4875 7465 2400019. Leova 1 7 1 1230 4020 300020. Nisporeni 1 3 20 8 4 4 4000 350021. Ocniţa 12 3 14 7 5 8 5000 500022. Orhei 30 15 9 1 13126 5123 790023. Rezina 5 5 24 10 2 4 3460 7596 193024. Rîşcani 2 2 2 2 3 4 824 100 27525. Sîngerei 9 3 21 32 6 8 5788 2504 659126. Soroca 7 42 25 9 6 18233 20652 563627. Străşeni 15 21 5 5 20158 180028. Şoldăneşti 28 24 11 11 15720 13780 2102429. Ştefan Vodă 21 13 1 7 13176 7050 1500030. Taraclia 20 26 17 11 23 12 10944 10842 923531. Teleneşti 42 34 17 12 11 9 2100 2550 910032. Ungheni 30 15 25 18 29 15 4200 12500 410033. UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri), incl.

Universitatea10 5 17 15 4 4 4760 4625 62289

34. Mun.Chişinău (localităţi rurale) 2 3 2 2 1780035. Mun.Bălţi (localităţi rurale) 2 2 24158

Total 409 270 663 512 362 298 299168 206979 388121

Construcţia şcolilor şi grădiniţelor

(unităţi)Nr. d/o

Denumirea unităţii administrativ-teritoriale

Perioada Asigurarea financiară(sursa de finanţare), mii lei

2001-2004 2005-2009 2010-2015 bugetul local

proiecte investiţionale

şcoli grădiniţe şcoli grădiniţe şcoli grădiniţe granturi credite1. Anenii Noi2. Basarabeasca 2 3 7150 2000 6503. Briceni4. Cahul5. Cantemir 1 1 3000 1000 2006. Călăraşi 1 1500 400

7. Căuşeni 1 1700 4508. Cimişlia 1 2 1 2 6420 4000 4509. Criuleni10. Donduşeni11. Drochia 1 1 1800 1200 45012. Dubăsari13. Edineţ 1 1700 30014. Făleşti15. Floreşti 1 2 1 7000 2000 60016. Glodeni 1 1 2 1 10000 1500 80017. Hînceşti18. Ialoveni 3 3 1 1 13000 3000 90019. Leova20. Nisporeni 2 1 2 6800 2000 70021. Ocniţa22. Orhei 2 2 9000 5000 80023. Rezina 1 1000 1250 25024. Rîşcani25. Sîngerei26. Soroca 1 3 7000 2000 60027. Străşeni28. Şoldăneşti29. Ştefan Vodă 3 1 7850 700 50030. Taraclia 2 1 2 7200 2000 40031. Teleneşti 1 900 300 20032. Ungheni 3 3000 1500 30033. UTA Găgăuzia

(Gagauz-Yeri), incl.Universitatea

2 4000 1200 500

34. Mun.Chişinău (localităţi rurale)

35. Mun.Bălţi (localităţi rurale)

Total 24 22 9 9 100020 31800 8300

Anexa nr.17. Dezvoltarea şi fortificarea caselor de cultură,bibliotecilor şi muzeelor

(unităţi)

Nr.d/o

Denumirea unităţii

administrativ- teritoriale

Perioada Asigurarea financiară (sursa de finanţare),

mii lei2001-2004 2005-2009 2010-2015 bugetul

localproiecte

investiţionalecase de cultură

biblio-teci

muzee case de cultură

biblio-teci

muzee case de cultură

biblio-teci

muzee granturi credite

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 15 16Lucrări de reparaţie1. Anenii Noi 10 12 1 18 11 21 14 12 1 5696 8650 56402. Basarabeasca 8 14 2 9 14 3 9 14 3 500 1250 7503. Briceni 20 3 2 7 2930 1000 10004. Cahul 37 46 2 23 1 2 2 6 1 13045 4225 52755. Cantemir 3 4 1 24 21 20 17 26 28 4000 4000 4000

6. Călăraşi 2 2 2 13 1 2 7 1 0 2038 1560 7807. Căuşeni 10 12 1 20 21 2 17 15 2 4665 1200 10008. Cimişlia 32 38 1 33 39 2 34 40 1850 2365 259. Criuleni 1 3 1 6 29 1 2 5 2 400 1470 128010. Donduşeni 23 23 1 1 1 3 1 1584 3184 159111. Drochia 5 9 4 5 2 1 869 3081 112012. Dubăsari 12 17 12 17 12 17 452 2200 100013. Edineţ 17 1 4 2533 2098 486314. Făleşti 4 38 2 1 7 1 6161 7501 254015. Floreşti 2 6 1 24 6 1 10 8 2 1103 9750 45016. Glodeni 2 2 1 8 8 3 7 7 3 2230 2570 20017. Hînceşti 2 2 1 10 5 1 0 8 0 5000 20000 1000018. Ialoveni 1 2 26 23 5 2 14 1 16382 19288 746319. Leova 3 3 1 3 2 2 2000 5400 110020. Nisporeni 1 1 2 1 1 3000 2700 420021. Ocniţa 1 1 16 14 17 13 15 11 885 2500 125022. Orhei 33 9 4 10 3 7400 3510 100023. Rezina 1 2 17 15 1 15 12 6000 7290 250024. Rîşcani 2 3 1 13 14 4 12 14 4 1080 3835 141025. Sîngerei 2 4 23 20 7 13 6 4 2739 8290 362526. Soroca 1 26 2 5 14 15 1 6540 8995 556027. Străşeni 1 1 1 3 1 7250 3000 200028. Şoldăneşti 28 26 1 3 2 3 4 1820 2123 95829. Ştefan Vodă 12 2 2 9 6132 14228 70530. Taraclia 4 2 1 12 10 4 4 6 5 4065 7416 125631. Teleneşti 30 21 1 23 8 1 11 4 1 760 6015 486532. Ungheni 13 6 3 12 5 3 2000 1000 50033. UTA Gagauzia

(Gagauz-Yeri)8 2 1 19 12 2 5 1 1 9473 12568 12045

34. Mun.Chişinău (localităţi rurale)

6 1 5 1 1530 1000 1000

35. Mun.Bălţi (localităţi rurale)

2 2 800 300 200

Total 225 225 33 554 323 145 271 245 92 134912 185559 93148

Construcţia obiectelor noi

Nr. d/o

Denumirea unităţii

administrativ- teritoriale

Perioada Asigurarea financiară (sursa de finanţare), mii lei

2001-2004 2005-2009 2010-2015 bugetul local

proiecte investiţionale

case de cultură

biblio-teci

muzee case de cultură

biblio-teci

muzee case de cultură

biblio-teci

muzee granturi credite

1. Anenii Noi2. Basarabeasca 1 1000 10003. Briceni4. Cahul 1 5005. Cantemir 2 2180 20006. Călăraşi 1 1 15007. Căuşeni8. Cimişlia 3 1620 5009. Criuleni10. Donduşeni11. Drochia 1 1000 1000

12. Dubăsari13. Edineţ 1 1000 50014. Făleşti 2 105015. Floreşti16. Glodeni17. Hînceşti 2 3500 350018. Ialoveni 1 2 1 1400 5000 100019. Leova20. Nisporeni21. Ocniţa 1 1 1500 250022. Orhei 3 1510 304023. Rezina24. Rîşcani25. Sîngerei26. Soroca 3 680027. Străşeni 2 1 230028. Şoldăneşti 2 130029. Ştefan Vodă 1 350030. Taraclia 2 2 2000 400031. Teleneşti32. Ungheni33. UTA Gagauzia

(Gagauz-Yeri)2 3000 1500

34. Mun.Chişinău (localităţi rurale)

35. Mun.Bălţi (localităţi rurale)

Total 0 0 0 26 0 0 11 1 1 36660 23540 2000

Anexa nr.18. Dezvoltarea reţelelor telefonice

Nr.d/o

Denumirea unităţii

administrativ- teritoriale

2005 2006 2007Posturi Penetra-

rea*** Posturi Penetra-

rea***Posturi Penetra-

rea***Posturi Penetra-

rea***Posturi Pene-

tra- rea***

Posturi Pene-tra-

rea***telefo-nice

RTR*

RTR* telefo-nice

RTU**

RTU** telefo-nice

RTR*

RTR* telefo-nice

RTU**

RTU** telefo-nice

RTR*

RTR* telefo-nice

RTU**

RTU**

1. Anenii Noi 13467 19,0 4020,0 40,0 14432 20,4 4070 40,5 15620 22,1 4076 40,52. Bălţi 45550 30,2 48178 32,0 49050 32,63. Basarabeasca 3613 19,0 3060 27,6 3970 20,9 3260 29,4 4314 22,7 3460 31,24. Briceni 13006 20,7 5840 37,0 14430 23,0 5878 37,2 14967 23,8 5988 37,95. Cahul 8327 19,3 15740 37,0 8710 20,2 15814 37,2 9917 23,0 16111 37,96. Cantemir 9530 17,0 1457 21,4 11344 20,2 2530 37,2 12916 23,0 2577 37,97. Căinari 6000 17,0 1740 37,0 7139 20,2 1752 37,2 8129 23,0 1785 37,98. Călăraşi 11276 17,4 5070 30,2 13095 20,2 7400 44,0 14910 23,0 7517 44,79. Căuşeni 6846 13,6 5400 33,8 8626 17,2 5500 34,4 9841 19,6 5800 36,310. Ceadîr-Lunga 10614 21,9 7180 37,0 10808 22,3 7218 37,2 11170 23,0 7354 37,911. Cimişlia 9162 19,6 5890 37,0 9814 21,0 5915 37,2 10757 23,0 6026 37,912. Comrat 11093 20,0 9470 37,0 11804 21,3 9523 37,2 12751 23,0 9702 37,913. Criuleni 10950 17,0 2736 38,3 13048 20,2 2780 38,9 14857 23,0 2850 39,914. Dubăsari 5650 17,0 6707 20,2 7637 23,015. Donduşeni 8665 17,9 3850 37,0 10185 21,1 3869 37,2 11262 23,3 3942 37,9

16. Drochia 12525 21,3 6825 41,1 14003 23,8 6925 41,7 15003 25,5 7025 42,317. Edineţ 11250 19,4 8520 37,0 12633 21,7 8576 37,2 13370 23,0 8738 37,918. Făleşti 11100 14,8 5500 37,0 13336 17,7 5575 37,5 14522 19,3 5627 37,919. Floreşti 12350 17,0 6280 37,0 14659 20,2 6315 37,2 16691 23,0 6434 37,920. Glodeni 12391 23,8 4248 34,0 12777 24,5 4298 37,2 13307 25,5 4368 37,921. Hînceşti 19357 18,6 4970 32,6 21936 21,1 5470 37,2 23847 22,9 5470 37,922. Ialoveni 15168 23,3 5376 39,5 16771 25,7 5376 39,5 16771 25,7 5376 39,523. Leova 6047 17,5 6100 37,0 7042 20,4 6126 37,2 8033 23,3 6242 37,924. Nisporeni 8646 16,5 4196 26,1 9918 18,9 4396 27,3 11234 21,4 5096 31,725. Ocniţa 7227 19,1 6800 37,0 7877 20,8 6845 37,2 8699 23,0 6974 37,926. Orhei 14418 15,3 11721 31,7 16285 17,3 11871 32,1 20366 21,7 12021 32,527. Rîşcani 11312 17,6 6440 37,0 12965 20,2 6471 37,2 14762 23,0 6593 37,928. Rezina 6599 17,3 4760 39,1 7416 19,4 4800 39,4 8242 21,6 4830 39,729. Sîngerei 12783 18,0 4875 30,9 14822 20,9 5055 32,1 16807 23,6 5285 33,530. Soroca 11580 19,6 11609 29,8 12479 21,1 14471 37,2 13808 23,3 14744 37,931. Străşeni 11739 18,1 7690 37,0 14331 22,1 7723 37,2 15917 24,5 7869 37,932. Şoldăneşti 6153 16,3 2292 29,8 6670 17,7 2342 30,4 7411 19,7 2442 31,733. Ştefan Vodă 11938 19,0 3200 41,1 13200 21,1 3200 41,1 14527 23,2 3200 41,134. Taraclia 5039 17,2 5070 37,0 6684 22,8 5099 37,2 6913 23,5 5195 37,935. Teleneşti 10992 17,2 3520 37,0 12920 20,2 3543 37,2 14711 23,0 3610 37,936. Ungheni 13014 17,0 16000 37,0 15450 20,2 16106 37,2 17591 23,0 16409 37,937. Vulcăneşti 8283 17,3 6200 37,0 9676 20,2 6229 37,2 11017 23,0 6346 37,9

Total 368110 18,2 259195 34,2 417961 20,7 270498 35,7 462596 22,9 276131 36,5DMTC**** 33457 27,5 272160 41,2 36522 30,0 274160 41,5 38994 31,2 276160 41,8

TOTAL 401567 18,8 531355 37,5 454483 21,2 544658 38,4 501590 23,4 552291 38,9 posturi tlf. 2005 penetrarea posturi tlf. 2006 penetrarea posturi tlf. 2007 penetrareaTotal RTU+RTR 932922 26,2 999141 28,1 1053881 29,6

2008 2009 2010 2011-2015

Nr.

d/o

Posturi Pene-tra-

rea***

Posturi Pene-tra-

rea***

Posturi Pene-tra-

rea***

Posturi Pene-tra-

rea***

Posturi Pene-tra-

rea***

Posturi Pene-tra-

rea***

Posturi Pene-tra-

rea***

Posturi Pene-tra-

rea***telefo-nice

RTR*

RTR* telefo-nice

RTU**

RTU** telefo-nice

RTR*

RTR* telefo-nice

RTU**

RTU** telefo-nice

RTR*

RTR* telefo-nice

RTU*

RTU** telefo-nice

RTR*

RTR* telefo-nice

RTU*

RTU*

1. 17032 24,1 4086 40,6 19009 26,8 4096 40,7 22327 31,5 4096 40,7 22784 32,2 4216 41,92. 51306 34,1 52550 34,9 54434 36,1 61898 41,13. 4619 24,3 3560 32,1 5114 26,9 3710 33,4 6030 31,7 4500 40,6 7140 37,6 4800 43,34. 16323 26,0 6083 38,5 18018 28,7 6194 39,2 19855 31,6 6320 40,0 20381 32,5 6450 40,85. 11314 26,2 16366 38,5 12375 28,7 16664 39,2 13617 31,6 17004 40,0 13617 31,6 17900 42,16. 14601 26,0 2618 38,5 16117 28,7 2666 39,2 17745 31,6 2720 40,0 18373 32,7 2837 41,77. 9189 26,0 1813 38,5 10143 28,7 1846 39,2 11168 31,6 1884 40,0 11168 31,6 1950 41,48. 16855 26,0 7648 45,5 18569 28,6 7906 47,1 20896 32,2 7906 47,1 20896 32,2 7906 47,19. 10996 21,9 5900 36,9 12603 25,1 6200 38,8 15714 31,3 6400 40,1 16285 32,4 6500 40,710. 12627 26,0 7470 38,5 13938 28,7 7606 39,2 15346 31,6 7761 40,011. 12160 26,0 6122 38,5 13423 28,7 6233 39,2 15060 32,2 6360 40,0 15959 34,1 6520 41,012. 14414 26,0 9856 38,5 15910 28,7 10035 39,2 17640 31,8 10240 40,0 17961 32,4 10700 41,813. 16794 26,0 2875 40,3 18538 28,7 2900 40,6 20431 31,6 3000 42,0 21962 34,0 3600 50,414. 8633 26,0 9530 28,7 10500 31,6 11740 35,415. 13532 28,0 4056 39,0 13875 28,7 4195 40,3 16366 33,9 4195 40,3 17152 35,5 4600 44,216. 16057 27,3 7125 42,9 17377 29,6 7225 43,5 19086 32,5 7325 44,1 19818 33,7 7825 47,117. 15695 27,0 8991 39,0 16683 28,7 9000 39,0 18419 31,7 9250 40,1 19686 33,9 9960 43,218. 15654 20,8 5775 38,9 19288 25,7 5875 39,6 23751 31,6 6275 42,3 24828 33,0 6305 42,5

19. 18795 25,9 6620 39,0 20827 28,7 6654 39,2 22898 31,6 6860 40,4 22898 31,6 7180 42,320. 13857 26,0 4468 39,0 14705 28,2 4628 39,2 16869 32,4 4998 40,1 17259 33,1 5048 40,521. 26093 25,1 5470 39,0 28230 27,1 6104 40,0 32905 31,6 6104 40,0 32908 31,6 6104 40,022. 19393 29,8 5376 39,5 19862 30,5 5376 39,5 21042 32,3 5440 40,023. 9027 26,2 6423 39,0 10021 29,1 6456 39,2 11052 32,0 6582 40,0 11383 33,0 6875 41,724. 12730 24,3 5596 34,8 14536 27,7 6096 37,9 16514 31,5 6596 41,0 23624 45,1 8796 54,625. 10212 27,0 7139 38,8 10855 28,7 7539 41,0 11952 31,6 8139 44,2 11952 31,6 8639 47,026. 23023 24,5 12391 33,5 25861 27,5 13391 36,2 29845 31,8 14800 40,0 36514 38,9 15800 42,727. 17329 27,0 6784 39,0 18421 28,7 6819 39,2 20282 31,6 6970 40,1 20544 32,0 6970 40,128. 9171 24,0 4870 40,0 10066 26,4 4890 40,2 12101 31,7 4900 40,2 12732 33,4 5200 42,729 18839 26,5 5615 35,6 20629 29,0 5965 37,9 22496 31,6 6335 40,2 23956 33,7 6635 42,130. 15392 26,0 14977 38,5 16971 28,7 15249 39,2 18681 31,6 15560 40,031. 17502 27,0 8097 39,0 19118 29,5 8139 39,2 20759 32,0 8305 40,032. 8378 22,3 2592 33,7 9711 25,8 2742 35,6 11567 30,7 3000 39,0 11897 31,6 3080 40,033. 16242 25,9 3300 42,4 17984 28,7 3320 42,7 19808 31,6 3400 43,7 20799 33,2 3500 45,034. 7632 26,0 5345 39,0 8781 29,9 5373 39,2 9425 32,1 5600 40,9 9885 33,7 6000 43,835. 16630 26,0 3715 39,0 18357 28,7 3734 39,2 20211 31,6 3810 40,036. 19886 26,0 16885 39,0 21951 28,7 16972 39,2 23866 31,2 17318 40,037. 12933 27,0 6698 40,0 13748 28,7 6564 39,2 15072 31,5 6705 40,0 16313 34,1 7145 42,738. 519558 25,7 284012 39,0 571143 28,3 290910 38,4 641297 31,8 301092 39,839. 42260 31,4 278160 42,1 45538 31,6 280160 42,4 48782 31,7 282160 42,7 57613 37,5 284160 43,040 561818 26,1 562172 39,6 616681 28,5 571070 40,3 690079 31,8 583252 41,1

posturi tlf.2008 penetrarea posturi tlf.2009 penetrarea posturi tlf.2010 penetrarea1123991 31,6 1187752 33,4 1273331 35,8 * - Reţeaua Telefonică Rurală** - Reţeaua Telefonică Urbană *** - nr. de posturi telefonice la 100 locuitori **** - DMTC - localităţile rurale ale mun.Chişinău

Anexa nr.19. Crearea azilurilor pentru bătrîni

(unităţi)Nr.d/o

Denumirea unităţiiadministrativ-teritoriale

Perioada Asigurarea financiară(sursa de finanţare), mii lei

2001-2004 2005-2009 2010-2015 bugetullocal

mijloacespeciale

proiecte investiţionalegranturi credite

1 2 3 4 5 6 7 8 91. Anenii Noi 1 55 2652. Basarabeasca 13. Briceni 1 1 2004. Cahul 1 16. Cantemir 1 200 200 3005. Călăraşi 2 510 907. Căuşeni 1 1 1 20000 13508. Cimişlia 1 2000 10009. Criuleni 1 140 686010. Donduşeni 1 80011. Drochia 3 2 192 20 59012. Dubăsari 1 1 113. Edineţ 2 4 120 200 83514. Făleşti 2 3800 205015. Floreşti 1 30 120 50

16. Glodeni 1 70017. Hînceşti 1 750 300 10018. Ialoveni 3 300 420 15019. Leova 120. Nisporeni 3 300 400 20021. Ocniţa 2 60022. Orhei 123. Rezina 1 50024. Rîşcani 2 3 3 150 1320 15025. Sîngerei 1 3 288 210 2990 44526. Şoldăneşti 1 180 8027. Soroca 1 1 50 30028. Ştefan Vodă 4 138 104629. Străşeni 1 70030. Taraclia 2 100031. Teleneşti 1 2 3 200 1850 50032. Ungheni 1 300 120033. UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) 2 4 20 540 348034. Mun.Chişinău (localităţi rurale) 4 635. Mun.Bălţi (localităţi rurale) 1 2 600

Total 10 59 24 29223 4170 23241 7800

Anexa nr.20. Crearea centrelor pentru acordarea asistenţei sociale copiilor orfani şi/sau cu disabilităţi

(unităţi)Nr.d/o

Denumirea unităţii administrativ-teritoriale

Perioada Asigurarea financiară (sursa de finanţare),mii lei

2001-2004 2005-2009 2010-2015 bugetul de stat

bugetul local

mijloace speciale

granturi fondurispeciale

1 2 3 4 5 6 7 8 9 101. Anenii Noi 1 3002. Basarabeasca 1 30 2003. Briceni4. Cahul 16. Cantemir 1 20 805. Călăraşi 1 1 2 20 2307. Căuşeni 2 1 162008. Cimişlia 2 100 2500 15009. Criuleni10. Donduşeni11. Drochia 1 21 67912. Dubăsari 1 1 113. Edineţ 1 30 8014. Făleşti 315. Floreşti16. Glodeni 1 60017. Hînceşti 418. Ialoveni 1 15019. Leova20. Nisporeni 1 1 20021. Ocniţa 1 100022. Orhei 5 1 29 690

23. Rezina 224. Rîşcani 1 1 1 30025. Sîngerei 2 9 293,6 275 3750 73026. Şoldăneşti 1 2 620 141027. Soroca28. Ştefan Vodă 2 125 128529. Străşeni 1 70030. Taraclia 2 3 2 280031. Teleneşti 3 1 1 200 100 250032. Ungheni 1 1 800 160033. UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) 2 3 233834. Mun.Chişinău (localităţi rurale)35. Mun.Bălţi (localităţi rurale)

Total 22 30 25 1693,6 1270 6250 32934 2338

Anexa nr.21. Protecţia şi dezvoltarea unui mediu ambiant sănătos

Nr.

d/o

Denumirea acţiunii

Instituţiile responsabile

Volumul de producţie (unitatea de măsură)

Costuri totale, mii lei,

anii 2005-2015

Surse interne definanţare, mii lei

Surse externe de finanţare, mii lei

2001-2004 2005-2009 2010-2015 Suma Total inclusiv mijloace bugetare

Total credite granturi

de stat locale1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Raionul NisporeniReducerea poluării resurselor acvatice

1. Aprovizionarea cu apă potabilă

Autorităţile administraţiei publice locale

14 8 18725,0 3520,0 500 3020 15205 15205

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Amenajarea poligonului de gunoi

Autorităţile administraţiei publice locale

25 5 4500,0 600,0 600 3900 3900,0

Raionul SorocaReducerea poluării resurselor acvatice1. Construcţia

apeductelor cu diametrul de 100-150 mm, cu conectarea la apeductul Soroca-Bălţi a localităţilor: Cosăuţi, Rubleniţa, Ocolina, Ţepilova, Voloave, Pîrliţa, Vanţina, Schineni, Dumbrăveni, Lugovoie,

Autorităţile administraţiei publice locale

5 km 15 km 3000,0 2500,0 1000 500 500 500,0

Regina, Maria, Căinarii Vechi

2. Reparaţia capitală a sistemului de apeducte în oraşul Soroca

Direcţia de apeduct şi canalizare Soroca

15 km 15 km 27000,0 27000,0 27000,0

3. Construcţia staţiei de epurare a apelor reziduale în or.Soroca

Primăria 5 mii m3/ 24 ore

7 mii m3/ 24 ore

33000,0 16500,0 8500 8000 16500 16500,0

4. Amenajarea rîuleţelor Racovăţ, Căinarii Vechi, Bulboci

Primăriile 20 km 20,0 20 20,0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Construcţia rampei de depozitare a deşeurilor menajere în or.Soroca

Consiliul raional, primăria, Direcţia comunală şi spaţiului locativ

5000,0 5000 3000,0 2000,0

Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat1. Amenajarea şi

sădirea brîului verde în zona rîului Nistru

Consiliul raional

75 Iarova, Cremen-ciug, Holoşniţa

75 Cosăuţi, Egoreni, Vasilcău, Vărăncău, Cerlina

150,0 80,0 80 70 70,0

Perfecţionarea sistemului de monitorizare a calamităţilor naturale1. Împădurirea

terenurilor supuse alunecărilor de teren (satele Zastînca, Racovăţ, Bădiceni, Stoicani, Ocolina şi Căinarii Vechi)

Consiliul raional

90 90,0 50,0 50 40 40,0

Raionul GlodeniReducerea poluării resurselor acvatice 1. Reconstrucţia

reţelelor de apă şi canalizare în or.Glodeni

Primăria 7 km 2300,0 2300,0 1000 300 500,0

2. Aprovizionarea cu apă a s.Tomeşti

Primăria 5 km 650,0 100,0 100 550 150,0 400,0

3. Reparaţia reţelelor de apă şi canalizare în satele: Petrunea, Limbenii Vechi, Ustia, Danu, Cajba, Ciuciulea,

Primăriile 38 km 19,5 km 4930,0 1750,0 1750 3180 450,0 2730,0

Camenca, Fundurii Noi, Limbenii Noi, Sturzovca, Iabloana şi Cuhneşti

4. Renovarea reţelelor de apă şi canalizare în satele: Cobani, Viişoara, Duşmani, Fundurii Vechi şi Balatina

Primăriile 15 km 4 km 1750,0 590,0 590,0 1160,0 250,0 910,0

5. Reparaţia capitală a fîntîlor arteziene în: s.Danu, s.Viişoara, s.Cajba, s.Ciuciulea, or.Glodeni şi s.Fundurii Vechi

Primăriile 10 fîntîni 547,0 367,0 367,0 180,0 180,0

6. Reparaţia capitală a staţiei de purificare şi pompare în s.Ciuciulea şi s.Petrunea

Primăriile 2 staţii 500,0 100,0 100,0 400,0 400,0

7. Construcţia apeductului magistral Cobani-Camenca, apeductului magistral Balatina-Cuhneşti, Viişoara-Ciuciulea, apeductului dintre satele Sturzovca, Iablona, Fundurii Noi şi Limbenii Noi

Primăriile 12 km 12 km 16000,0 16000,0 15200,0 800,0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Amenajarea gunoiştilor din or.Glodeni, s.Ciuciulea şi s.Iabloana

Primăriile 55 1500,0 1200,0 700,0 500,0 300,0 300,0

2. Lichidarea gunoiştilor neautorizate

Primăriile 142,5 anual

142,5 142,5 142,5

Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat1. Extinderea

fondului forestier

Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Glodeni,

373,0 373,0 373,0

Rezervaţia Naturală de Stat "Pădurea Domnească"

2. Sădirea arborilor în spaţiile verzi

Primăriile 142,5 anual

142,5 142,5

3. Crearea parcului natural transfrontalier

Rezervaţia Naturală de Stat "Pădurea Domnească" Euroregiunea "Prutul de Jos "

130000,0

Conştientizarea publicului şi perfecţionarea mecanismelor administrativede protecţie a mediului şi de gestionare durabilă a resurselor naturale

1. Crearea reţelei ecologice raionale

Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Glodeni, Rezervaţia Naturală de Stat "Pădurea Domnească"

8750,0 8750,0

Raionul FloreştiReducerea poluării resurselor acvatice

1. Reparaţia apeductelor

21651,0 10341,0 2943,0 7318,0 11310,0 11310,0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Amenajarea gunoiştelor

1800 m2 9330,00 4788,00 1630,00 3158,00 4542,00 4542,00

Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat1. Împădurirea

terenuluiAutorităţile administraţiei publice locale

3420,0 950,0 610,0 340,0 2470,0 2470,0

2. Amenajarea parcurilor

Autorităţile administraţiei publice locale

1245,0 600,0 180,0 420,0 645,0 10,0 635,0

Perfecţionarea sistemului de monitorizare a calamităţilor naturale1. Stoparea

alunecărilor de teren

Autorităţile administraţiei publice locale

3229,0 1729,0 1550,0 179,0 1500,0 1500,0

Raionul FăleştiReducerea poluării resurselor acvatice 1. Reparaţia

fîntînilor arteziene

Primăriile 26 buc. 200,0 130,0 130,0 70,0

2. Curăţirea albiei rîului Reuţel

Primăria s. Răuţel

2,4 ha 1500,0 1500,0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Desfăşurarea lunarului de salubrizare a localităţilor şi amenajarea gunoiştilor autorizate

Autorităţile administraţiei publice locale

2,5 ha 3,9 ha 2552,0 1434,0 1434,0 1118,0

2. Construcţia Autorităţile 1,5 ha 85,0 35,0 35,0 50,0

rampelor noi de depozitare a deşeurilor menajere

administraţiei publice locale

Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat1. Plantarea

puieţilor în locurile publice ale localităţilor

Autorităţile administraţiei publice locale

3 ha 9 ha 3072,0 776,0 776,0 2296,0

Perfecţionarea sistemului de monitorizare a calamităţilor naturale1. Stabilizarea şi

restabilirea alunecărilor de teren prin împădurire

Primăria s. Pompa

4,2 ha 90,0 90,0

Raionul CăuşeniReducerea poluării resurselor acvatice 1. Reabilitarea

complexelor de epurare a apelor uzate

Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale

2500,0 650,0 500,0 150,0 1850,0 1850,0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Concentrarea deşeurilor de pesticide interzise şi inutilizabile în depozitul republican

Consiliul raional, autorităţile administraţiei publice locale

100,0 20,0 20,0 80,0 80,0

Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat1. Restabilirea şi

regenerarea fâşiilor de pădure şi fîşiilor forestiere în teritoriu

Asociaţia Silvică de Stat "Moldsilva", autorităţile administraţiei publice locale

10 ha 25 ha 68 ha 1200,0 625,0 500,0 125,0 575,0 575,0

2. Crearea fîşiilor forestiere riverane

Asociaţia Silvică de Stat "Moldsilva", autorităţile administraţiei publice locale

2 ha 35 ha 65 ha 1800,0 700,0 500,0 200,0 800,0 300,0 500,0

3. Conservarea biodiversităţii în lunca Nistrului de Jos (s.Copanca şi s.Grădiniţa)

S.A. "Biotica" , Serviciul control ecologic raional, ONG

350,0 25,0 25,0 325,0 325,0

4. Recultivarea terenurilor degradate

Autorităţile administraţiei publice locale

15 ha 25 ha 850,0 150,0 150,0 700,0 200,0 500,0

5. Asigurarea îndeplinirii măsurilor de bază de protecţie a ariilor naturale

Autorităţile administraţiei publice locale, Asociaţia Silvică de Stat

"+" 30,0 10,0 10,0 20,0 20,0

protejate de stat "Moldsilva"6. Instalarea

bornelor de hotar, indicatoarelor, panourilor şi altor inscripţii în ariile naturale protejate de stat, îngrădirea arborilor seculari

Autorităţile administraţiei publice locale, Asociaţia Silvică de Stat "Moldsilva"

"+" 40,0 10,0 10,0 30,0 30,0

Protecţia solurilor şi subsolurilor1. Implementarea

proiectelor de stopare a alunecărilor de teren

Autorităţile administraţiei publice locale, Consiliul raional

"+" "+" 1500,0 300,0 250,0 50,0 1200,0 400,0 800,0

Conştientizarea publicului şi perfecţionarea mecanismelor administrative de protecţiea mediului şi de gestionare durabilă a resurselor naturale

1. Legiferarea carierelor de uz local (40 localităţi)

Autorităţile administraţiei publice locale

400,0 400,0

2. Realizarea cadastrului ariilor naturale protejate de stat

Autorităţile administraţiei publice locale

"+" 50,0 50,0 50,0

3. Formarea comisiei de lucru întru efectuarea studiului, constatarea cauzelor şi elaborarea programului de măsuri pentru prevenirea alunecărilor de teren, inundaţiilor

Consiliul raional, autorităţile administraţiei publice locale

"+" "+" 50,0 10,0 10,0 40,0 40,0

4. Legiferarea carierelor de dobîndire a nisipului în primăriile or.Căuşeni şi Tătănari

Autorităţile administraţiei publice locale

2006- 2007 3026

(alte surse)

3026

(alte surse)

5. Educarea ecologică a populaţiei, conlucrarea cu mass-media şi ONG

Direcţia generală învăţămînt, tineret şi sport, Serviciul control ecologic raional Căuşeni, ONG

"+" "+" "+" 150,0 150,0 150,0

Raionul Ştefan VodăReducerea poluării resurselor acvatice 1. Amenajarea

fîntînilor şi Primăriile 500,0 500,0

izvoarelorPerfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului

şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice2. Amenajarea

gunoiştilor autorizate în număr de 30 şi lichidarea celor neautorizate - 76

Primăriile 230,0 230,0

Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat3. Extinderea

suprafeţelor împădurite şi spaţiilor verzi

Primăriile 720,0 720,0

Protecţia solurilor şi subsolurilor1. Ameliorarea

terenurilor degradate prin împădurire

Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Tighina

1680,0 1680,0 1680,0

2. Utilizarea durabilă a zăcămintelor minerale utile larg răspîndite

Primăriile

3. Recultivarea carierelor exploatate

Primăriile 5280,0 2640,0 2640,0 2640,0

Raionul UngheniReducerea poluării resurselor acvatice 1. Paşaportizarea

surselor de apăPrimăriile 5089 un. 3562,3 3562,3 3562,3

2. Construcţia sistemului de evacuare a apelor pluviale în or.Ungheni

Primăria or.Ungheni

"+" 33000,0 7000,0 4000,0 3000,0 26000,0 8000,0 18000,0

3. Întărirea malului rîului Prut

Primăriile "+" 25000,0 8000,0 5000,0 3000,0 17000,0 5000,0 12000,0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Amenajarea, autorizarea gunoiştilor

Primăriile 9 un. 24un. 1650,0 1650,0 1650,0

2. Construcţia gropilor Bekarri

Primăriile 4 un. 4 un. 2800,0 2800,0 2800,0

3. Colectarea separată pe categorii a deşeurilor cu depozitarea lor pentru prelucrarea ulterioară

Primăriile 55 rampe 3025,0 3025,0 3025,0

4. Investigarea, proiectarea, construcţia a două staţii de prelucrare (reciclare) a unor

2 staţii 96000,0 60000,0 10000,0 5000,0 81000,0 7000,0 74000,0

categorii de deşeuri

5. Amenajarea platformelor de acumulare şi compostare a deşeurilor animaliere şi fitotehnice, altor deşeuri organice în sectorul rural pentru utilizarea ulterioară ca îngrăşăminte

5 platforme 30 platforme

1925,0 1925,0 1925,0

Protecţia solurilor şi subsolurilor1. Măsuri de

ameliorare a situaţiei privind terenurile degradate şi împădurirea

Primăriile, Î.S. "Silva Centru"

350 ha 850 ha 6720,0 6720,0

Raionul DonduşeniReducerea poluării resurselor acvatice 1. Dezvoltarea,

revitalizarea şi modificarea sistemelor de apă potabilă şi canalizare în s.Ţaul, s.Baraboi şi s.Donduşeni

Direcţia principală "Apă Canal", primăriile

3,6 km 2 km 3351,0 627,0 600,0 27,0 2724,0 647,0 2077,0

2. Dezvoltarea, revitalizarea şi modificarea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare, inclusiv construcţia unei fîntîni arteziene în or.Donduşeni

Direcţia principală "Apă Canal", primăriile

2 km 3 km, 1 fîntînă/ 2,4 mii m3

2km 7803,0 5553,0 5200,0 353,0 2250,0

3. Dezvoltarea, revitalizarea şi modificarea sistemelor de apă potabilă şi canalizare în s.Elizavetovca (fîntînile de mină)

Direcţia principală "Apă Canal", primăriile

48 fîntîni 33,0 20,0 20,0 13,0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Elaborarea şi implementarea unui program local de valorificare a deşeurilor

Secţia relaţii funciare, Serviciul ecologic raional Donduşeni, primăriile

10860 m3 14 mii m3 24 mii m3 314,0 180,0 180,0 134,0 134,0

Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat1. Implementarea

unor măsuri concrete de sădire a fîşiilor forestiere şi de împădurire

Primăriile, secţia relaţii funciare

162 ha 180 ha 200 ha 148 148

Protecţia solurilor şi subsolurilor1. Elaborarea şi

implementarea proiectului privind utilizarea raţională şi protecţia solului

Secţia relaţii funciare, Serviciul ecologic raional Donduşeni, primăriile

4800 ha 8000 ha 10900,0 10900,0 10900,0

Raionul RîşcaniReducerea poluării resurselor acvatice 1. Reanimarea

reţelelor de apă potabilă şi fîntînilor arteziene

12 primării - 9463,0 4999,0 3490,0 1509,0 4464,0 - 44464,0

2. Construcţia reţelelor de alimentare cu apă potabilă km/

21 primării 200 km 11960 4700 15270,0 8825,0 7920,0 905,0 6445,0 - 6445,0

3. Construcţia şi finalizarea sistemelor de încălzire şi a cazangeriilor km/

1 primărie - 850 - 850,0 850,0 50,0 800,0 - - -

4. Reanimarea sistemelor de canalizare km/

3 primării - 35,2 1800 2035,0 1215,0 700,0 515,0 820,0 - 820,0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Reconstruirea şi amenajarea gunoiştilor ha/

28 primării 30 2100,0 2100,0 - 2100,0 - - -

Raionul CălăraşiReducerea poluării resurselor acvatice 1. Construcţia

apeductelor în localităţile: Temeleuţi, Pîrjolteni, Bravicea, Răciula, Rădeni, Tuzara, Seliştea Nouă, Meleşeni

Consiliile locale, primăriile, Serviciul ecologic

20,2 km 30 km 5634,0 1249,0 1249,0 3459,0 3459,0

2. Construcţia apeductului în grup Chişinău-Străşeni-Călăraşi

Consiliile locale, primăriile, Serviciul ecologic

18000,0 600,0 17400,0 17400,0

3. Repararea, reabilitarea apeductelor existente,

Consiliile locale, primăriile, Serviciul

40% 60% 7220,0 1496,0 1496,0 5724,0 5724,0

extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în satele: Pituşca, Sipoteni, Bravicea, Răciula, Meleşeni, Săseni, Peticeni, Nişcani şi Vărzăreştii Noi

ecologic

4. Construcţia, reabilitarea fîntînilor arteziene în s.Bravicea şi s.Onişcani

Consiliile locale, primăriile, Serviciul ecologic

4 4 2010,0 2010,0 2010,0

5. Construcţia unui bazin de acumulare a apei în s.Nişcani

Consiliile locale, primăriile, Serviciul ecologic

1 100,0 20,0 20,0 80,0

6. Reabilirarea staţiei de epurare a apelor reziduale în s. Vălcineţ

Primăria 1 1000 300,0 300,0 700,0 700,0

7. Repararea staţiei de epurare a apelor reziduale în s. Onişcani

Primăria 1 100 100,0 100,0

8. Reparaţia capitală a staţiei de epurare a apelor reziduale în s. Sipoteni

Primăria 1 700 700,0

9. Construcţia staţiei de epurare a apelor reziduale în s.Pîrjolteni

Primăria 1 1000 300,0 300,0 700,0 700,0

10. Reparaţia capitală a staţiei de epurare a apelor reziduale din or.Călăraşi

Primăria 1 6220,0 6220,0 5720,0 500,0

11. Curăţirea, reabilitarea rîuleţelor, canalelor de scurgere a apelor în localităţile Pîrjolteni, Horodişte şi Vălcineţ

Primăriile 20 15 6000,0 6000,0 6000,0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Elaborarea documentaţiei

Primăriile, arhitectul şef,

2 6 775,0 775,0 775,0

pentru amplasarea poligoanelor de deşeuri în 8 localităţi

Centrul de Medicină Preventică, Serviciul control ecologic

2. Amenajarea locurilor de stocare a deşeurilor menajere în 18 localităţi

Primăriile, Serviciul control ecologic, Centrul de Medicină Preventivă

15 3 587,0 297,0 297,0 290,0 290,0

Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat1. Plantarea

spaţiilor verzi, împădurirea terenurilor degradate

Primăriile, întreprinderile silvice de stat

20 ha 24 ha 6000,0 6000,0

2. Amenajarea parcului în or.Onişcani

Primăria 1 50,0 50,0 50,0

Raionul Orhei Reducerea poluării resurselor acvatice1. Construcţia

staţiei de epurareConsiliul raional, Consiliul local

21 un. 17un. 30400,0 2400,0 800,0 28000,0 28000,0

2. Construcţia şi reabilitarea reţelelor inginereşti apeduct şi canalizare

Consiliul raional, Consiliul local

20 un. 15un. 17500,0 7500,0 5000,0 2500,0 10000,0 3000,0 7000,0

3. Reabilitarea şi amenajarea fîntînilor arteziene cu zone de protecţie

Consiliul raional, Consiliul local

131 un. 78 un. 418,0 418,0 418,0

4. Tamponarea fîntînilor neexploatate

Consiliul raional, Consiliul local

10 un. 18 un. 280,0 280,0 280,0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Construcţia gropii Bekkari în comune

Consiliul raional, Consiliul local

26 un. 12 un. 1900,0 1900,0 1900,0

2. Construcţia şi amenajarea rampei de depozitare a deşeurilor menajere solide

Consiliul raional, Consiliul local

32 un. 6 un. 13300,0 3300,0 3300,0 10000 3000,0 7000,0

3. Construcţia depozitului de chimicale

Consiliul raional, Consiliul local

6 un. 5 un. 6600,0 2000,0 2000,0 4600 2000,0 2600,0

4. Construcţia fabricii de prelucrare a deşeurilor Orhei

Consiliul raional, Consiliul local

1 un. 30000,0 3800,0 3500,0 300,0 26200 26200,0

Protecţia solurilor

1. Recultivarea carierelor

Consiliul raional, Consiliul local, agenţii economici

57 ha 12 ha 13800,0 9800,0 2800,0 7000,0 4000 4000,0

2. Consolidarea terenurilor degradate prin împădurire

Consiliul raional, Consiliul local

105 ha 60 ha 1650,0 650,0 650,0 1000 1000,0

Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat1. Crearea şi

lărgirea spaţiilor verzi în localităţi

Consiliul raional, Consiliul local

200 ha 300 ha 5000,0 5000,0 5000,0

2. Delimitarea şi împădurirea fîşiilor şi zonelor de protecţie a rîurilor şi bazinelor de apă

Consiliul raional, Consiliul local

530 ha 470 ha 10000,0 6000,0 4000,0 2000,0 4000,0 4000,0

3. Crearea Centrului Regional de Mediu cu Muzeul Naturii , Laboratorul analitic, Biblioteca ecologică şi Centrul Informaţional

Consiliul raional, Consiliul local

1 un. 3000,0 1300,0 1000,0 300,0 1700,0 1700,0

4. Crearea Parcului Naţional Orhei, lărgirea şi consolidarea ariilor naturale protejate

Consiliul raional, Consiliul local

1 un. 30000 3500 3000,0 500,0 26500,0 26500,0

5. Crearea Parcului Dendrologic pe lîngă Mănăstirea Curchi

Consiliul raional, Consiliul local

1 un. 1000 500 300,0 200,0 500,0 500,0

Raionul Anenii NoiReducerea poluării resurselor acvatice1. Restabilirea

instalaţiilor de epurare în s.Mereni

Primăria Mereni

1 un. 300.0 300.0 200.0 100.0 300.0 300.0

2. Finisarea instalării rezervorului de apă potabilă în or. Anenii Noi

Primăria Anenii Noi

46.0

3. Reanimarea lucrului reţelelor de canalizaree în s.Maximovca

Primăria Maximovca

90.0

4. Aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei s. Puhăceni

Primăria Puhăceni

18,2

5. Reconstrucţia Primăriile 1000,0 1000,0 650,0 350,0 1000,0 650,0 350,0

staţiilor de epurare biologică ale primăriilor Speia şi Ciobanovca

Speia, Ciobanovca, Fondul de Investiţii Sociale în Moldova

6. Restabilirea fîntînilor arteziene din primăriile Şerpeni, Puhăceni, Mereni, Delacău, Zolotievca

Primăriile 60.0 60.0 60.0 60.0 60.0

7. Restabilirea, conservarea hidrofoarelor din primăriile Anenii Noi, Şerpeni, Gura Bîcului, Geamăna, Teliţa

Primăriile 425.0 425.0 200.0 225.0 425.0 425.0

8. Amenajarea ecologică a zonei sanitare a r.Bîc

Primăria Ţînţăreni

50.0

9. Curăţirea albiei r.Calantiri în primăriile Geamăna, Ciobanovca şi Anenii Noi

150.0 100.0 100.0 50.0 50.0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Lichidarea gunoiştilor neautorizare

Primăriile 300.0 150.0 150.0 150.0 150.0

2. Utilizarea gunoiului de grajd şi a resturilor vegetale ca îngrăşăminte organice

Gospodăriile agricole, primăriile

230.0 230.0 230.0

Protecţia solului şi subsolului1. Recultivarea

terenurilor deteriorare

Primăriile, beneficiarii

300.0 200.0 200.0 100.0 100.0

Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat1. Plantarea

spaţiilor verzi în fîşia de protecţie a r.Bîc - primăriile Floreni, Merenii Noi, Ţînţăreni, Anenii Noi, Bulboaca şi Calfa

Primăriile 280.0 180.0 180.0 80.0 80.0

2. Crearea spaţiilor verzi în rîpi, văgăuni, pe

Primăriile 144.0 80.0 80.0 64.0 64.0

malurile rîurilor şi bazinelor acvatice

3. Extinderea suprafeţelor împădurite

Primăriile 580.0 420.0 420.0 160.0 160.0

4. Asigurarea regimului de protecţie a monumentului de faună de fosile

Primăria Calfa 50.0 30.0 30.0 20.0 20.0

Sporirea nivelului de conştientizare şi acumulare cunoştinţelor privind protecţia mediului 1. Instruirea şi

conştientizarea populaţiei privind protecţia mediului

Instituţiile preşcolare, ONG, primăriile

30.0 30.0 30.0

Raionul CriuleniReducerea poluării resurselor acvatice1. Construcţia

apeductelor în localităţile: Micleşti, Cimişeni, Işnovăţ, Hruşova, Hîrtopul Mare, Corjova, Dolinnoe, Criuleni, Bălţata, Zăicana, Paşcani, Bălăbăneşti, Boşcana, Mărdăreuca, Răculeşti, Bălăşeşti, Izbişte, Cruglic şi Jevreni

Primăriile 14020.0 9870.0 5900.0 3970.0 4150.0 4150.0

2. Construcţia colectorului pentru evacuarea apelor reziduale din or.Criuleni la staţia de epurare biologică din or.Vadul lui Vodă

Primăria Criuleni

1 un. 12.0 12.0 12.0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Crearea unei microuzine de prelucrare a deşeurilor

Autorităţile administraţiei publice locale

1 un.

2. Construcţia rampelor de depozitare a deşeurilor

Primăriile 12 un. 1935.0 1100.0 200.0 680.0 410.0 910.0

Raionul Rezina

Reducerea poluării resurselor acvatice1. Construcţia

staţiei de epurare a apelor reziduale în or.Rezina

Primăria or.Rezina

1 un. 18000.0 2000.0 1800.0 200.0 16000.0

2. Restabilirea, conservarea sau lichidarea prizelor de apă în toate localităţile

Agenţii economici

500.0 100.0 50.0 50.0 400.0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Colectarea anvelopelor uzate pentru utilizarea lor la fabrica de ciment, conform Hotărîrii Guvernului nr.606 din 28 iulie 2000

Consiliul raional Rezina, Administraţia fabricii Rezina

10.0 10.0 10.0

2. Amenajarea gunoiştilor autorizate şi lichidarea celor neautorizate în toate localităţile

Primăriile 250.0 250.0 250.0

Protecţia solului şi subsolului1. Împădurirea

terenurilor degradate în toate localităţile

Primăriile, ocolurile silvice

Toate primăriile

1800.0 600.0 400.0 200.0 1200.0 1200.0

Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat1. Stabilirea şi

înverzirea zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor acvatice (rr. Nistru, Cogîlnic, Ciorna, Saharna, Blănăriţa)

Primăriile Anual 10 ha Anual 10 ha

1200.0 600.0 600.0 600.0 600.0

Sporirea nivelului de conştientizare şi acumulare cunoştinţelor privind protecţia mediului 1. Instruirea şi

conştientizarea ecologică a populaţiei prin organizarea seminarelor, orelor ecologice, publicarea şi distribuirea materialelor

Serviciul ecologic de stat, ONG

200.0 50.0 50.0 150.0 150.0

Raionul CantemirReducerea poluării resurselor acvatice1. Construcţia unei Consiliul 8 3500.0 3500.0 3500.0 3000.0 3000.0

staţii de epurare raional Cantemir

2. Amenajarea a 20 de izvoare

Primăriile 20 200.0 200.0 200.0

Protecţia şi extinderea fondului forestier a ariilor naturale protejate de stat1. Împădurirea a

400 ha terenuri degradate

Primăriile, Agenţia de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva"

400 ha 300.0 300.0 300.0

Raionul BasarabeascaPerfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactului

şi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice 1. Amenajarea

gunoiştilorPrimăriile 4 36.0 36.0 36.0

2. Proiectarea şi construcţia gunoiştilor în satele Abaclia, Başcalia şi Iordanovca

Primăriile 225.0 220.0 225.0

Raionul LeovaReducerea poluării resurselor acvatice1. Construcţia

staţiilor de epurare

Consiliul raional, primăriile

10 11 17200.0 8600.0 4200.0 4400.0 8600.0 2100.0 6500.0

2. Amenajarea or. Leova contra inundaţiilor

Consiliul raional, primăriile

25000.0 20000.0 17000.0 3000.0 5000.0 5000.0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Amenajarea gunoiştilor

Consiliul raional, primăriile

10 14 560.0 560.0 300.0 260.0

Protecţia solurilor şi subsolurilor1. Recultivarea

carierelor abandonate

Consiliul raional, primăriile

12 unit. 10 ha

140.0 140.0 140.0

Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat1. Sădirea fîşiilor

de pădureConsiliul raional, primăriile

15 primării, 45 ha

980.0 980.0 980.0

Perfecţionarea sistemului de monitorizare a calamităţilor naturale,informarea şi instruirea populaţiei în domeniu

1. Ameliorarea rîpelor în primăriile Tochile-Răducani, Covurlui

Consiliul raional, primăriile

0.5 ha 0.5 ha 4600.0 4600.0 4600.0

Raionul SîngereiReducerea poluării resurselor acvatice1. Amenajarea

albiilor rîurilor şi izvoarelor

Consiliul raional, primăriile

- 5 6 342.0 110.0 110.0 232.0 232.0

2 Curăţirea şi amenajarea fîntînilor

Consiliul raional

50 1134 1112 1045.0 671.0 456.0 215.0 374.0 374.0

3. Construcţia şi reconstrucţia apeductului

Primăria 36202.0 22328.5 17875 4453,5 13873.5 13873.5

4. Reparaţia digurilor iazurilor şi amenajarea terenurilor aferente

Consiliul raional

2495.0 394,5 394,5 2100,5 2100,5

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Organizarea transportării deşeurilor menajere la gunoiştile autorizate

Consiliul raional

33 23 4267.0 445.0 89.0 356.0 3822.0 3822.0

2. Construcţia gropilor Bekarri

Consiliul raional

10 3 698.0 443.0 120.0 233.5 344.5 344.5

Protecţia solurilor1. Ghipsuirea

solurilor alcaline şi saline

Consiliul raional

1006,5 741,5 349,6 349,6 349,6

Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat1 Extinderea

suprafeţelor împădurite

Consiliul raional

2 1030 5 5 1025 1025

2. Împădurirea terenurilor predispuse alunecărilor de teren

Consiliul raional

89,3 ha 96,1 ha 5348,2 826 270 556 4522,2 4522,2

3. Sădirea fîşiilor forestiere

Consiliul raional

12 6 2179 257 89 168 1922 1922

Perfecţionarea sistemului de monitorizare a calamităţilor naturale,informarea şi instruirea populaţiei în acest domeniu

1. Măsuri de protecţie pentru prevenirea situaţiilor excepţionale

Consiliul raional

8693,53 8693,53 5397,98 3295,55

2. Combaterea alunecărilor de teren şi lichidarea rîpilor

Consiliul raional

- 13 7 5010 1090 170 920 3920 3920

Raionul CahulReducerea poluării resurselor acvatice1. Amenajarea

fîntînilor şi izvoarelor

Primăriile, Fondul de Investiţii Sociale în Moldova

4731.0 5238.0 10459.15 9405.15 7787.0 746.15 1406.0 1406.0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Amenajarea gunoiştilor

Primăriile 26.0 26.0 2073.0 1160.0 428.0 561.0 359.0 359.0

Protecţia şi extinderea fondului forestier al ariilor naturale protejate de stat1. Sădirea pădurilor Primăriile 1253.5 ha 1035.0 2291.5 1150.0 1320.0 425.0 761.0 761.02. Amenajarea Primăriile 8 8 187.0 127.0 107.0 160.0 160.0

parcurilorProtecţia solurilor1. Stoparea

eroziuniiPrimăriile, Fondul de Investiţii Sociale în Moldova

2100 ha 1100 ha 3200.0 2700.0 2495.0 25.0

Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri)Reducerea poluării resurselor acvatice1. Curăţirea luncii

r. LunguţaPrimăria 6 km 1500.0 1500.0 1500.0

2. Adîncirea albiei r. Ialpug

Primăria 5207.0 5207.0 5207.0

3. Îndreptarea albiei r.Lunga în or.Ceadîr-Lunga

Primăria 1 500.0 500.0 500.0

4. Restabilirea iazului din apropierea lacului Voroşilov în s.Cazaclia

Primăria 1 900.0 900.0 900.0

5. Construcţia instalaţiilor de protecţie a vîlcelei Flămînda în or.Vulcăneşti

Primăria 39000.0 39000.0 39000.0

6. Construcţia digului lacului comsomilist în or.Vulcăneşti

Primăria 400 m2 230.0 230.0 230.0

7. Reconstrucţia albiei r.Cahul în or.Vulcăneşti

Primăria 0.36 km 1780.0 1780.0 1780.0

8. Curăţirea albiei r.Humi în or.Vulcăneşti

Primăria 0.2 km 250.0 250.0 250.0

9. Curăţirea albiei r.Cahul în s.Etulia

Primăria 70 mii m3 700.0 700.0 700.0

10. Curăţirea canalelor de evacuare în s.Cişmichioi

Primăria 10 mii m3 50.0 50.0 40.0 10.0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Asigurarea păstrării şi neutralizarea pesticidelor depozitate în s.Cişmichioi

Primăria 500.0 500.0 500.0

2. Reconstrucţia şi lichidarea treptată a depozitului de deşeuri toxice din s.Cişmichioi

Primăria 18 mii tone 25000.0 25000.0 25000.0

Protecţia solurilor

1. Restabilirea terenurilor degradate în s.Chirsova

Primăria 24 ha 35.0 35.0 35.0

Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat1. Plantarea

pădurilor în s.Chirsova

Primăria 237 ha 2730.0 2730.0 2730.0

Raionul TaracliaReducerea poluării resurselor acvatice1. Amenajarea

fîntînilor şi izvoarelor

Primăriile 11.0 11.0 403.0 403.0 200.0 203.0

2. Curăţirea albiei rîului Taracliica

Primăriile 140.0 40.0 10.0 30.0 100.0 100.0

3. Construcţia instalaţiilor de epurare în primăriile Vinogradovca şi Ciumai

Pirmăriile 2.0 320.0 120.0 120.0 200.0 200.0

4. Construcţia staţiei de epurare în s.Tvardiţa

Primăria 770.0 220.0 220.0 550.0 550.0

5. Reconstrucţia instalaţiilor de epurare în primăria Musaitu

Pirmăria 320.0 260.0 250.0 10.0 60.0 60.0

6. Reconstrucţia instalaţiilor de epurare şi a sistemului de canalizare în primăria Corten

Pirmăria 1500.0 1500.0 1500.0

7. Construcţia sistemului de canalizare în s. Tvardiţa

Primăria 28 km 1500.0 375.0 375.0 1125.0 1125.0

8. Forarea fîntînilor arteziene în s.Budei

Primăria 250.0 250.0 250.0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Amenajarea gunoiştilor în primăriile Novosiolovca, Tvardiţa, Cairaclia, Balabanu, Valea Perjei, Albota de Sus, Cealîc, Vinogradovca, Albota de Jos, Musaitu, Taraclia, Salcia

Primăriile 6 6 273.0 273.0 273.0

2. Procurarea tehnicii pentru transportarea deşeurilor în

Primăria 1 300.0 300.0 300.0

primăria Cairaclia

3. Construcţia gunoiştii în s.Aluatu

Primăria 20.0 20.0 20.0

4. Procurarea containerelor pentru deşeuri în or.Taraclia

Primăria 60.0 60.0 60.0

5. Construcţia gunoiştilor în or.Taraclia

Primăria 12.0 72.0 72.0 72.0

Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat1. Plantarea

pădurilor în s.Tvardiţa şi Albota de Sus

Primăriile 50.0 50.0 50.0

2. Amenajarea parcurilor în satele Novosiolovca, Tvardiţa şi Aluatu

Primăriile 122.0 113.0 113.0 9.0 9.0

Raionul DubăsariReducerea poluării resurselor acvatice1. Amenajarea

izvoarelor şi fîntînilor în satele Cocieri, Coşniţa, Roghi, Vasilievca, Pohrebea, Holercani şi Pîrîta

Primăriile 6 5 1356.0 1321.0 1000.0 321.0 35.0 35.0

2 Construcţia fîntînii arteziene în s.Corjova

Primăria 2 200.0 200.0 200.0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Amenajarea gunoiştilor în satele Doroţcaia, Coşniţa, Pîrîta, Ustia, Holercani, Mărcăuţi, Molovata, Molovata Nouă, Cocieri, Corjova, Roghi şi Vasilievca

Primăriile 12.0 950.0 386.0 386.0 564.0 564.0

Raionul OcniţaReducerea poluării resurselor acvatice1. Amenajarea şi

îngrijirea rîuleţelor Ciugur, Racovăţ şi Cubolta ce traversează teritoriul raionului

Primăriile 6000.0 6000.0 6000.0

2. Finalizarea lucrărilor de construcţie a apeductului şi sistemului de canalizare în or.Ocniţa

Primăria 1200.0 7000.0 2000.0 5000.0

3. Reconstrucţia apeductului, sistemului de canalizare şi amplasarea staţiei de purificare în or.Otaci

Primăria 3000.0 3000.0 3000.0

4. Construcţia apeductului în s.Bîrlădeni

Primăria 1600.0 1600.0 500.0 1100.0

5. Construcţia apeductului în s.Calaraşovca

Primăria 1200.0 1200.0 400.0 800.0

6. Reparaţia apeductului în s.Corestăuţi

Primăria 150.0 150.0 40.0 110.0

7 Reconstrucţia fîntînei arteziene în s. Dîngeni

Primăria 300.0 300.0 100.0 200.0

8. Reparaţia apeductului în s.Mihălăşeni

Primăria 600.0 600.0 200.0 400.0

9. Construcţia apeductului în s.Sauca

Primăria 900.0 900.0 300.0 600.0

10. Construcţia apeductului şi a fîntînii aretziene în s. Sauca

Primăria 2000.0 1300.0 1000.0 300.0 700.0 700.0

11. Construcţia sistemului de canalizare în s.Ocniţa

Primăria 2000.0 1300.0 1000.0 300.0 700.0 700.0

12. Construcţia apeductului în s.Unguri

Primăria 1000.0 700.0 500.0 200.0 300.0 300.0

13. Construcţia apeductului în s.Codreni

Primăria 500.0 450.0 300.0 150.0 50.0 50.0

14. Construcţia apeductului în s.Vălcineţ

Primăria 700.0 500.0 400.0 100.0 200.0 200.0

15. Amenajarea teritoriului din preajma r.Nistru, satelor Unguri, Calaraşovca, Otaci, Vălcineţ, Mereşeuca, Lencăuţi, Verejeni şi Naslavcea

Primăriile 3000.0 3000.0 3000.0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Finisarea construcţiei poligonului pentru depozitarea deşeurilor în or.Ocniţa

Primăria 1 2100.0 2000.0 2000.0 100.0 100.0

2. Finisarea construcţiei poligonului pentru depozitarea deşeurilor în or.Otaci

Primăria 1 2000.0 2000.0 2000.0

3. Crearea gunoiştilor autorizate în toate localităţile rurale ale raionului

Primăriile 1000.0 1000.0 1000.0

Protecţia şi extinderea fondului forestier al ariilor naturale protejate de stat1. Împădurirea

terenurilor degradate din raion

Primăriile, ocolul silvic Ocniţa, Otaci

450.0 2700.0 2700.0 2700.0

2. Amenajarea, reînnoirea parcurilor, monumentelor

Primăriile 360.0 360.0 300.0 60.0

Perfecţionarea sistemului de monitorizare a calamităţilor naturale,informarea şi instruirea populaţiei în domeniu

1. Stoparea alunecărilor de teren în satele Ocniţa, Lencăuţi, Verejeni, Mereşeuca, Naslavcea, Clocuşna şi Unguri

Primăriile, ocolul silvic Ocniţa, Otaci

75 ha 800.0 800.0 800.0

Raionul DrochiaReducerea poluării resurselor acvatice1. Reconstrucţia

staţiilor de purificare a apelor reziduale, precum şi reconstrucţia fîntînilor arteziene pentru alimentarea cu apă potabilă a instituţiilor preşcolare şi de învăţămînt în localităţile: Gribova, Nicoreni,

Primăriile 3 4 7000.0 2600.0 2000.0 600.0 4400.0 4400.0

Cotova, Zguriţa, Ţarigrad, Sofia, Pervomaiscoe, Şuri şi Baroncea

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Amenajarea poligoanelor de depozitare a deşeurilor în toate localităţile raionului

Primăriile 2700.0 700.0 700.0 2000.0 2000.0

Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat1. Consolidarea

terenurilor predispuse alunecărilor de teren prin plantarea cu culturi silvice în localităţile Cotova, Sofia, Ochiul Alb, Palanca şi Şalvirii Vechi

Primăriile, Întreprinderea silvică „Nord silva”

65 ha 3600.0 3600.0 3600.0

2. Restabilirea fîşiilor forestiere de protecţie a cîmpurilor, cursurilor de apă şi a drumurilor

Primăriile 1000.0 1000.0 1000.0

3. Amenajarea, paşaportizarea şi protecţia ariilor naturale protejate de stat

Primăriile 1000.0 200.0 200.0 800.0 800.0

4. Sădirea spaţiilor verzi în zonele riverane de protecţie a rîurilor Cubolta, Căinari şi Răut în localităţile de tranzit şi adiacente

Primăriile 1000.0 500.0 500.0 500.0 500.0

Raionul BriceniReducerea poluării resurselor acvatice1. Reparaţia

capitală a staţiei de epurare a apelor reziduale din or.Briceni

Primăria Briceni

1 7500.0 4000.0 1500.0 2500.0 3500.0 3500.0

2. Reparaţia sistemelor de alimentare cu apă potabilă din or. Briceni şi Lipcani

Primăria Briceni

2 5300.0 1100.0 1100.0 4200.0 100.0 4100.0

3. Repararea sistemelor de

Primăriile 10 3 5100.0 785.0 785.0 4315.0 4315.0

aprovizionare cu apă potabilă a satelor: Criva, Drepcăuţi, Larga, Teţcani, Corjeuţi, Tabani, Beleavinţi, Berlinţi, Coteala, Medveja şi Briceni

4. Amenajarea permanentă a fîntînilor obşteşti şi particulare

Primăriile, agenţii economici

8000.0 8000 4800.0 1800.0 1800.0 3000.0 1000.0 2000.0

5. Conservarea prizei de apă situată pe rîul Prut (Pererita)

Primăria 1 3000.0 1000.0 900.0 100.0 2000.0 2000.0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Depozitarea şi neutralizarea deşeurilor menajere solide în or.Briceni

Primăria Briceni

1 1500 1500 500 1000

2. Amenajarea permanentă a depozitelor de chimicale

Primăriile 19 18 7000.0 6000.0 1000.0 5000.0 1000.0 200.0 800.0

3. Lichidarea gunoiştilor neautorizate

Primăriile 15 10 3000.0 2000.0 2000.0 1000.0 500.0 500.0

4. Construirea unei secţii de separare şi reutilizare a deşeurilor organice persistente

Primăriile 1 2000.0 1000.0 500.0 500.0 1000.0 300.0 700.0

5. Crearea în or.Briceni a unor agenţi economici pentru colectarea, transportarea şi depozitarea separată a deşeurilor menajere

Primăriile 19 18 100 100 100

6. Elaborarea unui plan local de gestionare a deşeurilor, conform Programului Naţional de gestionare a deşeurilor de producere şi menajere

Primăriile, agenţii economici

19 18 3000.0 2000.0 1500.0 500.0 1000.0 300.0 700.0

Protecţia solului şi subsolului

1. Utilizarea durabilă a zăcămintelor minerale şi întreprinderea acţiunilor de producere a lor din arterele existente

Primăriile, agenţii economici

200 ha 150 ha 5000.0 1000.0 800.0 200.0 4000.0 3500.0 500.0

Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat1. Stabilirea şi

înverzirea zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor, rîurilor şi bazinelor acvatice din localităţile raionului

Primăriile 150 ha 150 ha 10000.0 7000.0 4000.0 3000.0 3000.0 2000.0 1000.0

2. Ameliorarea terenurilor degradate prin împădurire, conform planului

Primăriile 180 ha 120 ha 4000.0 2000.0 900.0 1100.0 2000.0 900.0 1100.0

3. Extinderea suprafeţelor fondului silvic pe terenurile degradate

Primăriile, Asociaţia Silvică de Stat "Moldsilva"

200 ha 150 ha 8000.0 7000.0 6000.0 1000.0 1000.0 1000.0

4. Asigurarea regimului de protecţie a ariilor protejate de stat

Primăriile, Asociaţia Silvică de Stat "Moldsilva"

300 ha 3000.0 3000.0 3000.0

5. Luarea sub protecţia statului a zonei r.Prut al raionului Briceni

Primăriile 8 km 1000.0 300.0 100.0 200.0 700.0 700.0

Raionul EdineţReducerea poluării resurselor acvatice1. Construcţia şi

reparaţia apeductelor şi fîntînilor

Primăriile 6871.0 2794.0 705.0 2089.0 4077.0 440.0 3637.0

2. Amenajarea fîntînilor şi izvoarelor

Primăriile 600.0 585.0 585.0 15.0 15.0

3. Reparaţia capitală a staţiei de epurare

Primăria Edineţ

1800.0 1800.0 1300.0 500.0

4. Amenajarea iazului "La Bălţi"

Primăria 550.0 520.0 500.0 20.0 30.0 30.0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Amenajarea gunoiştilor

Primăriile 1855.0 1220.0 330.0 890.0 635.0 635.0

Protecţia solului şi subsolului1. Protecţia solului

şi restabilirea terenurilor

Primăriile 700.0 460.0 450.0 10.0 240.0 240.0

degradateProtecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat1. Regenerarea şi

sădirea fîşiilor forestiere, pădurilor şi parcurilor

Primăriile, ocolurile silvice

1863.0 1403.0 1320.0 83.0 460.0 460.0

Municipiul BălţiReducerea poluării resurselor acvatice1. Elaborarea

documentaţiei de proiect privind reparaţia capitală a staţiei de epurare din s.Sadovoe

Primăria s.Sadovoie

60.0 60.0 60.0

2. Elaborarea documentaţiei de proiect privind reconstrucţia staţiei de epurare din mun.Bălţi

Î.M. Regia "Apă Canal"Bălţi

50.0 50.0 50.0

3. Elaborarea documentaţiei de proiect de reconstrucţie şi reparaţie capitală a canalizaţiei apelor fluviale

Primăria, Întreprinderea municipală, Direcţia comunală şi canalizare

70.0 70.0 70.0

4. Elaborarea documentaţiei de proiect privind curăţirea albiilor r.Răut şi Răuţel şi crearea fîşiilor riverane de protecţie în perimetrul municipiului

Primăria 200.0 200.0 200.0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Selectarea terenului pentru poligonul deşeurilor toxice şi elaborarea studiului tehnico-economic

Secţia arhitectură şi urbanism, mun.Bălţi

15.0 15.0 15.0

2. Selectarea terenului şi elaborarea documentaţiei de proiect privind construcţia rampelor de deşeuri menajere solide pentru satele Elizaveta şi Sadovoe

Secţia arhitectură şi urbanism, mun.Bălţi

80.0 80.0 80.0

3. Atribuirea terenului pentru construcţia rampelor de colectare a deşeurilor produselor alimentare

Secţia arhitectură şi urbanism, mun.Bălţi

20.0 20.0 20.0

Protecţia şi extinderea fondului forestier al ariilor naturale protejate de stat1. Elaborarea

documentaţiei de proiect de dezvoltare şi reînnoire a spaţiilor verzi urbane

Secţia arhitectură şi urbanism, mun.Bălţi

250.0 250.0 250.0

Perfecţionarea sistemului de monitorizare a calamităţilor naturale,informarea şi instruirea populaţiei în acest domeniu

1. Elaborarea documentaţiei de proiect privind stoparea proceselor de alunecări de teren

Primăria 150.0 150.0 150.0

Raionul IaloveniReducerea poluării resurselor acvatice1. Reconstrucţia şi

construcţia staţiei de epurare în s.Cărbuna

Primăria 1500.0 1500.0 1500.0

2. Reconstrucţia şi construcţia staţiei de epurare în s.Gangura

Primăria 1200.0 1200.0 1200.0

3. Reconstrucţia şi construcţia staţiei de epurare în s.Dănceni

Primăria 1000.0 1000.0 1000.0

4. Reconstrucţia şi construcţia staţiei de epurare în s.Hansca

Primăria 2200.0 2200.0 2200.0

5. Reconstrucţia şi construcţia staţiei de epurare în s.Sociteni

Primăria 3000.0 3000.0 3000.0

6. Reconstrucţia şi construcţia staţiei de epurare în s.Costeşti

Primăria 1500.0 1500.0 1500.0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Construcţia şi reconstrucţia depozitului de deşeuri menajere solide din or.Ialoveni

Primăria Ialoveni

2900.0 2800.0 2800.0 100.0 100.0

2. Construcţia şi Primăria 3000.0 3000.0 3000.0

reconstrucţia depozitului de deşeuri menajere solide din s.Nimoreni şi Malcoci

3. Construcţia şi reconstrucţia depozitului de deşeuri menajere solide din s.Costeşti

Primăria 2800.0 2800.0 2800.0

Municipiul ChişinăuReducerea poluării resurselor acvatice1. Reconstrucţia şi

modernizarea staţiei de epurare biologică Chişinău

Regia „Apă - Canal Chişinău”

Aero-tancu-

rile 5,6,7

1 staţie - 8000 270000.0 270000.0 0 0 0 0

2. Reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă

Regia „Apă - Canal Chişinău”

304 km 320 km 880000.0 880000.0 480000.0 400000.0 0 0 0

3. Reabilitarea reţelelor de canalizare

Regia „Apă - Canal Chişinău”

104 km 122 km 394000.0 394000.0 220000.0 174000.0 0 0 0

4. Construcţia staţiei de pompare, de canalizare şi conservare a staţiei de purificare din or.Durleşti

Regia „Apă - Canal Chişinău”

1 staţie 0 4000.0 4000.0 0 4000.0 0 0 0

5. Reconstrucţia apeductului Chişinău - Străşeni

Regia „Apă - Canal Chişinău”

- 20 km 2 km 5000.0 2500.0 2500.0 0 2500.0 0 2500.0

6. Construcţia apeductului şi staţiei de pompare hidrofore din s.Grătieşti

Regia „Apă - Canal Chişinău”

0 1 0 4000.0 4000.0 2000.0 2000.0 0 0 0

7. Reconstrucţia staţiei de purificare din s.Băcioi

Autorităţile administraţiei publice locale Băcioi, mun.Chişinău

0 1 staţie - 3000.0 1500.0 1500.0 0 1500.0 0 1500.0

8. Reparaţia staţiei de purificare a apei din s.Criva

Autorităţile administraţiei publice locale Cricova, mun.Chişinău

1 staţie Continuare - 120000.0 30000.0 10000.0 20000.0 90000.0 0 90000.0

9. Reparaţia capitală a staţiei de purificare a apei din s.Budeşti

Autorităţile administraţiei publice locale Budeşti, mun.Chişinău

- 1 staţie - 436000.0 0 0 0 436000.0 0 436000.0

10. Reparaţia Autorităţile 1 staţie Continuare - 97000.0 0 0 0 97000.0 0 97000.0

capitală a staţiei de purificare a apei din s.Ciorescu

administraţiei publice locale Ciorescu, mun.Chişinău

11. Amenajarea bazinelor acvatice şi consolidarea malurilor, revigorarea fîşiilor de protecţie

Beneficiarii de bazine acvatice

12 ha de fîşie riverană

1 iaz 1 iaz 0 0 0 0 20000.0 0 20000.0

12. Construcţia a 2 staţii de pompare în s.Tohatin

Autorităţile administraţiei publice locale Tohatin, mun.Chişinău, Direcţia comunală şi canalizare

- - 1 staţie 1000.0 750.0 750 250 250

13. Reparaţia fîntînilor publice

Autorităţile administraţiei publice locale Tohatin, mun.Chişinău

0 63 0 40375.0 0 0 0 40375.0 0 40375.0

14. Construcţia sistemului de canalizare şi apeduct în s.Tohatin

Direcţia drumuri şi canalizare, autorităţile administraţiei publice locale Tohatin, mun.Chişinău

0 44 km 5 km 1400.0 1400.0 0 1400.0 0 0 0

15. Extinderea reţelelor de canalizare în s.Coloniţa

Autorităţile administraţiei publice locale Coloniţa, mun.Chişinău

- 2 km 2 km 2000.0 2000.0

16. Amenajarea fîntînilor şi izvoarelor în s.Coloniţa

Autorităţile administraţiei publice locale Coloniţa

3000.0 3000.0 2000.0 1000.0 - - -

17. Amenajarea fîntînilor şi izvoarelor în s.Truşeni

Autorităţile administraţiei publice locale Truşeni, mun.Chişinău

12 35 30 25000.0 25000.0 0 25000.0 0 0 0

18. Extinderea reţelelor de apeduct şi canalizare în or.Codru

Autorităţile administraţiei publice locale Codru mun.Chişinău

- A - 2 km A - 2 km 4000.0 4000.0C - 2 km C - 2 km

19. Amenajarea fîntînilor şi izvoarelor în or.Codru

Autorităţile administraţiei publice locale Codru, mun. Chişinău

- 30 26 10000.0 10000.0 5000.0 5000.0 0 0 0

20. Amenajarea bazinelor acvatice cu consolidarea

Autorităţile administraţiei publice locale Ghidighici,

0 2 70000.0 70000.0 55000.0 15000.0 0 0 0

malurilor şi crearea fîşiilor de protecţie în s.Ghidighici

mun.Chişinău

21. Amenajarea fîntînilor şi izvoarelor în or.Vatra

Autorităţile administraţiei publice locale Vatra, mun. Chişinău

0 5 0 20000.0 20000.0 20000.0 0 0 0 0

22. Stabilirea şi înverzirea fîşiilor de protecţie a apelor bazinelor acvatice în s.Ghidighici

Autorităţile administraţiei publice locale Ghidighici, mun.Chişinău

0 1 rîuleţ Continuare 192000.0 192000.0 192000.0 0 0 0 0

23. Proiectarea şi construcţia reţelelor de canalizare în s.Grătieşti, conectarea lor la reţelele orăşeneşti Chişinău

Autorităţile administraţiei publice locale Grătieşti, mun.Chişinău

0 6 km 1 km 8000.0 8000.0 5000.0 3000.0 0 0 0

24. Proiectarea sistemului de canalizare în s.Grătieşti, evaluarea costurilor

Autorităţile administraţiei publice locale Grătieşti, mun.Chişinău

0 1 un. 0 5700.0 5700.0 5700.0 0 0 0 0

25. Amenajarea surselor de apă potabilă în s.Grătieşti

Autorităţile administraţiei publice locale Grătieşti, mun.Chişinău

4 4 4 12000.0 12000.0 0 12000.0 0 0 0

26. Reparaţia capitală a staţiei de purificare a apei din or.Cricova

Autorităţile administraţiei publice locale Cricova, mun.Chişinău

0 1 Continuare 5000.0 5000.0 3000.0 2000.0 0 0 0

27. Construcţia fîntînilor arteziene în or.Cricova

Autorităţile administraţiei publice locale Cricova, mun.Chişinău

0 2 0 800.0 800.0 480.0 320.0 0 0 0

28. Construcţia apeductului din s.Cruzeşti

Regia „Apă - Canal Chişinău”

0 1 km 1 km 2000.0 2000.0 0 2000.0 0 0 0

29. Construcţia staţiei de pompare de canalizare şi colectorului de canalizare în s.Cruzeşti

Regia „Apă - Canal Chişinău”

1 staţie + 4 km

4 km 5000.0 5000.0 4000.0 1000.0 0 0 0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Amenajarea gunoiştii autorizate şi

Autorităţile administraţiei publice locale

1 neau-torizată

1 autori-zată

250000.0 150000.0 100000.0 50000.0 100000.0 0 100000.0

3 neau-

lichidarea celor neautorizate în

Truşeni, mun.Chişinău

torizate

2. Autorizarea unui nou poligon de acumulare a deşeurilor în s.Ghidighici

Autorităţile administraţiei publice locale Ghidighici, mun.Chişinău

- 1 110000.0 100000.0 50000.0 50000.0 10000.0 0 10000.0

3. Amenajarea gunoiştii autorizate şi lichidarea celor neautorizate în s.Ghidighici

Autorităţile administraţiei publice locale Ghidighici, mun. Chişinău

0 1 160000.0 160000.0 60000.0 100000.0 0 0 0

4. Utilizarea gunoiului de grajd şi a rămăşiţelor vegetale în s.Ghidighici

Autorităţile administraţiei publice locale Ghidighici, mun.Chişinău

0 5 gospodării

50000.0 50000.0 50000.0 0 0 0 0

5. Elaborarea documentaţiei de proiect pentru amplasarea unei gunoişti autorizate în s.Ciorescu

Autorităţile administraţiei publice locale Ciorescu, mun. Chişinău

- 1 un. - 50000.0 50000.0 0 50000.0 0 0 0

6. Amenajarea gunoiştii autorizate şi lichidarea celor neautorizate în s.Ciorescu

Autorităţile administraţiei publice locale Ciorescu, mun.Chişinău

- 1 unitate - 30000.0 30000.0 0 30000.0 0 0 0

7. Amenajarea gunoiştilor autorizate în or.Vatra

Autorităţile administraţiei publice locale Vatra, mun. Chişinău

0 3 rampe 0 50000.0 50000.0 50000.0 0 0 0 0

8. Lichidarea gunoiştilor neautorizate în or.Vatra

Autorităţile administraţiei publice locale Vatra, mun. Chişinău

0 4 rampe 0 20000.0 20000.0 0 20000.0 0 0 0

9. Utilizarea gunoiului de grajd şi a deşeurilor vegetale în or.Vatra

Autorităţile administraţiei publice locale Vatra, mun.Chişinău

0 5 rampe 0 30000.0 0 0 0 30000.0 0 30000.0

10. Salubrizarea şi autorizarea gunoiştilor în s.Grăteşti

Autorităţile administraţiei publice locale Grătieşti, mun.Chişinău

1 1 1 4000.0 4000.0 0 4000.0 0 0 0

11. Autorizarea gunoiştilor în s.Grătieşti

Autorităţile administraţiei publice locale Grătieşti, mun.Chişinău

0 1 0 80000.0 72000.0 52000.0 20000.0 8000.0 0 8000.0

12. Amplasarea Autorităţile 0 1 unitate 0 85000.0 0 0 0 85000.0 0 85000.0

gunoiştii autorizate în s. Budeşti

administraţiei publice locale Budeşti, mun. Chişinău

13. Lichidarea microgunoiştilor neautorizate în or. Codru

Autorităţile administraţiei publice locale Codru, mun.Chişinău

1 3 0 2000.0 2000.0 0 2000.0 0 0 0

14. Elaborarea planurilor locale de gestionare a deşeurilor în or.Codru

Autorităţile administraţiei publice locale Codru, mun.Chişinău

0 1 0 30000.0 30000.0 0 30000.0 0 0 0

15. Amenajarea gunoiştii autorizate în s.Tohatin

Autorităţile administraţiei publice locale Tohatin, mun.Chişinău

0 1 unitate 0 300000.0 200000.0 0 200000.0 100000.0 0 100000.0

16. Elaborarea documentaţiei privind selectarea unui alt teren pentru gunoiştea satului în s.Ghidighici

Autorităţile administraţiei publice locale Ghidighici, mun.Chişinău

0 1 50000.0 50000.0 50000.0 0 0 0 0

Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat1. Extinderea

spaţiilor verzi şi consolidarea terenurilor supuse alunecărilor în s.Truşeni

Autorităţile administraţiei publice locale Truşeni, mun.Chişinău

0 1,5 ha 25.000 25.000 25.000 0 0 0 0

2. Plantarea arborilor şi arbuştilor în s.Ciorescu

Autorităţile administraţiei publice locale Ciorescu, mun.Chişinău

- 3,4 ha 5 ha 10.000 10.000 0 10.000 0 0 0

3. Stabilirea şi înverzirea zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor acvatice în or.Vatra

Autorităţile administraţiei publice locale Vatra, mun.Chişinău

0 390 buc. 0 1.950 1.950 0 1.950 0 0 0

4. Prevenirea alunecărilor de teren prin împădurire în s.Grătieşti

Autorităţile administraţiei publice locale Grătieşti, mun.Chişinău

6 ha 12 ha 2 ha 25.000 0 0 0 25.000 0 25.000

5. Extinderea spaţiilor verzi şi consolidarea terenurilor supuse alunecărilor în s.Grătieşti

Autorităţile administraţiei publice locale Grătieşti, mun.Chişinău

2 4 4 20.000 20.000 0 20.000 0 0 0

6. Extinderea Autorităţile 100 m2 500 m2 500 m2 60.000 60.000 0 60.000 0 0 0

suprafeţelor împădurite şi spaţiilor verzi în or. Codru

administraţiei publice locale Codru, mun. Chişinău

7. Stabilirea şi înverzirea zonelor şi fîşiilor de protecţie a rîurilor şi bazinelor acvatice în or.Codru

Autorităţile administraţiei publice locale Codru, mun. Chişinău

0 2 Continuare 600.000 600.000 600.000 0 0 0 0

8. Amenajarea bazinelor acvatice cu consolidarea malurilor şi înverzirea teritoriului aferent în s.Ghidighici

Autorităţile administraţiei publice locale Ghidighici, mun.Chişinău

0 2 4 20.000 15.000 15.000 5.000 0 0 0

9. Plantarea arborilor şi arbuştilor în locurile publice în s.Ghidighici

Autorităţile administraţiei publice locale Ghidighici, mun.Chişinău

100 un. 300 500 2.000 2.000 0 2.000 0 0 0

Sporirea nivelului de conştientizare şi de acumulare a cunoştinţelor privind protecţia mediului 1. Instruirea şi

conştientizarea ecologică a populaţiei în s.Truşeni

Autorităţile administraţiei publice locale Truşeni, mun.Chişinău

1 seminar 5seminare

5 seminare 1.000 1.000 0 1.000 0 0 0

2. Instruirea ecologică a populaţiei în or.Vatra

Autorităţile administraţiei publice locale Vatra, mun. Chişinău

0 10 0 10.000 10.000 0 10.000 0 0 0

3. Publicaţii de mediu în s.Grătieşti

Autorităţile administraţiei publice locale Grătieşti, mun.Chişinău

1 1 1 5.000 5.000 5.000 0 0 0 0

4. Seminare de instruire în domeniul protecţiei mediului în s.Grătieşti

Autorităţile administraţiei publice locale Grătieşti, mun.Chişinău

2 2 2 3.000 3.000 0 3.000 0 0 0

5. Lucrul echipelor de voluntari în s.Grătieşti

Autorităţile administraţiei publice locale Grătieşti, mun. Chişinău

0 1 echipă Continuare 24.000 14.000 10.000 4.000 10.000 0 10.000

6. Instruirea fermierilor - proprietari de pămînt în problemele de prelucrare a solului şi utilizare a

Autorităţile administraţiei publice locale Ghidighici, mun.Chişinău

1 seminar 2 2 2.500 0 0 0 2.500 0 2.500

îngrăşămintelor minerale în s.Ghidighici

Raionul HînceştiReducerea poluării resurselor acvatice1. Reconstrucţia

staţiei de epurare în or.Hînceşti

Primăria Hînceşti, ÎM "Amen-Ver"

1 1270.0 1270.0 1270.0

2. Construcţia staţiilor de epurare la fabrica de vin din Anini

SRL "Lăpuşna Vin"

1 1175.0 300.0 300.0 875.0 875.0

3. Construcţia staţiilor de epurare la fabrica de alcool din Hînceşti

SRL "AlcosGrup"

1 1175.0 300.0 300.0 875.0 875.0

4. Construcţia staţiilor de epurare la secţia de conservare din Mingir

SRL "Mingir-Alco"

1 1175.0 300.0 300.0 875.0 875.0

5. Construcţia staţiilor de epurare la secţia de conservare din Stolniceni

SA "Vitis Hînceşti"

1 1200.0 1200.0 1200.0

6. Evacuarea apelor subterane din s.Dancu

Primăria Dancu, secţia construcţii

10 ha 2000.0 1900.0 1900.0 100.0 100.0

7. Amenajarea fîntînilor şi izvoarelor din raion

Primăriile 36 800.0 400.0 400.0 400.0 400.0

8. Finisarea construcţiei staţiei de pompare a apelor uzate

Primăria Hînceşti, ÎM "Amen-Ver"

1 2420.0 2020.0 2020.0 400.0 400.0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Implementarea proiectului "Diminuarea poluării în agricultură", inclusiv construcţia poligoanelor de deşeuri animaliere în satele Negrea, Cărpineni, Lăpuşna, Paşcani şi Mingir

Primăriile 5 62500.0 62500.0 62500.0

2. Amenajarea gunoiştilor pe terenurile selectate în

Primăriile 35 ha 1300.0 500.0 500.0 800.0 800.0

număr de 53Protecţia solului şi subsolului1. Legiferarea

carterelor de uz local şi exploatarea zăcămintelor naturale conform legislaţiei

Primăriile 3 ha 100.0 100.0 100.0

2. Recultivarea carierelor existente

Primăriile 8 ha 100.0 100.0 100.0

Protecţia şi extinderea fondului forestier a ariilor naturale protejate de stat1. Stabilirea şi

înverzirea zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor, rîurilor şi bazinelor acvatice

Beneficiarii de bazine acvatice, primăriile

40 ha 60 ha 1800.0 1200.0 1200.0 600.0 600.0

2. Ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate

Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură "Hînceşti- Silva"

750 ha 750 ha 2400.0 1200.0 1200.0 1200.0 1200.0

3. Extinderea suprafeţelor împădurite şi spaţiilor verzi

Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură "Hînceşti- Silva"

400 ha 500.0 250.0 250.0 250.0 250.0

Sporirea nivelului de conştientizare şi de acumulare a cunoştinţelorprivind protecţia mediului

1. Instruirea şi conştientizarea ecologică a populaţiei şi agenţilor economici

Primăriile, Secţia control ecologic, ONG

350.0 350.0 350.0

2. Asigurarea asistenţei metodologice în domeniul protecţiei mediului şi utilizării resurselor naturale

Primăriile, Secţia control ecologic, ONG, Consiliul raional

150.0 150.0 150.0

Raionul StrăşeniReducerea poluării resurselor acvatice1. Construcţia

apeductelor în 7 primării

Primăriile 18500.0 6500.0 3500.0 3000.0 12000.0 12000.0

2. Reparaţia sistemelor de alimentare cu apă potabilă în 11 primării care dispun de sisteme de canalizare

Primăriile 30 km - canalizare, 20 km - apeduct

7955.0 5955.0 2955.0 3000.0 2000.0 2000.0

3. Reabilitarea staţiilor de epurare a apelor menajere în satele Căpriana, Lozova, Vorniceni, Pănăşeşti, Scoreni, Voinova, Chirianca, Sireţi, Micăuţi şi Codreanca

Primăriile 13 staţii de epurare biologică

3900.0 3900.0 1900.0 2000.0

4. Curăţirea şi amenajarea fîntînilor

Primăriile 2000 izvoare

2401 fîntîni 500.0 500.0 500.0

5. Reparaţia apeductelor în satele: Cojuşna, Găleşti, Roşcani, Vorniceni, Sireţi, Străşeni şi Micleuşeni

Primăriile 50 km 7000.0 4000.0 2000.0 2000.0 3000.0 3000.0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Construcţia gropilor Bekari

Primăriile 27 gropi 270.0 270.0 270.0

2. Construcţia şi amenajarea platformelor de depozitare a deşeurilor, conform cerinţelor în vigoare

Primăriile 27 platforme

8000.0 5000.0 5000.0 3000.0 3000.0

3. Crearea în perimetrul raionului a punctelor de colectare a deşeurilor reciclabile

Primăriile 27 puncte 15000.0 5000.0 5000.0 1000.0 1000.0

4. Construcţia unei uzine de prelucrare a deşeurilor

Autorităţile administraţiei publice locale

20000.0 20000.0 10000.0 10000.0

Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat1. Extinderea

fondului forestier pe terenurile degradate

Primăriile 1000 ha 2000.0 2000.0 2000.0

2. Includerea în fondul ariilor protejate de stat a "Trupului de pădure Buda" şi a zonei umede de luncă a r.Bîc

Primăriile 28 ha zona umedă, 1912,6 ha Rezervaţia peisagistică

250.0 250.0 250.0

Raionul Teleneşti

Reducerea poluării resurselor acvatice1. Reconstrucţia şi

restabilirea staţiei de epurare din or.Teleneşti

Primăria 7000.0 7000.0 7000.0

2. Reconstrucţia staţiei de epurare în satele Băneşti şi Brînzenii Noi

Primăriile 6000.0 6000.0 6000.0

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Construcţia şi amenajarea în toate localităţile raionului, inclusiv în oraş, a gunoiştilor, conform proiectelor tip

Primăriile 25 22000.0 14000.0 12000.0 2000.0 8000.0 8000.0

2. Lichidarea gunoiştilor neautorizate

Primăriile 7 ha 7.16 ha 117.4 117.4 117.4

3. Reparaţia depozitului pentru pesticide din s.Ratuş

Primăria 154.0 154.0 154.0

Protecţia solului şi subsolului1. Întreprinderea

măsurilor de protecţie împotriva eroziunii şi inundaţiilor în hotarele raionului Teleneşti

Primăriile 200.0 200.0 200.0

2. Recultivarea carierelor

Primăriile 1 5 5 330.0 330.0 330.0

Perfecţionarea sistemului de monitorizare a calamităţilor naturale,informarea şi instruirea populaţiei în domeniu

1. Stoparea alunecărilor de teren şi stoparea formării rîpilor în s.Nucăreni

Primăria 1800.0 1800.0 1800.0

2. Stoparea alunecărilor de teren în s. Chiştelniţa

Primăria 1200.0 1200.0 1200.0

3. Stoparea alunecărilor de teren în s. Ghiliceni

Primăria 100.0 100.0 100.0

4. Stoparea alunecărilor de teren în s.Bogzeşti

Primăria 500.0 500.0 500.0

Raionul CimişliaReducerea poluării resurselor acvatice

1. Reconstrucţia staţiei de purificare a sistemului de canalizare în or.Cimişlia

Autorităţile administraţiei publice locale

1 8000.0 4000.0 3000.0 1000.0 4000.0 2500.0 1500.0

2. Construcţia, reparaţia capitală a apeductelor în localităţile Mihailovca, Troiţcoe, Valea Perjei, Gura Galbenei, Lipoveni, Satul Nou, Topala, Ecaterinovca, Porumbrei, Gradişte, Codreni, Albina, Sagaidac, Suric, Cenac, Ivanovca Nouă, Ciucur-Mingir, Selemet, Batîr, Ialpujeni (Hîrtop)

Primăriile, agenţii economici

9630.0 5640.0 5640.0 3990.0 3990.0

3. Reparaţia şi amenajarea fîntînilor arteziene şi publice

Primăriile 300.0 300.0 300.0

4. Amenajarea izvoarelor naturale

Primăriile 450.0 450.0 450.0

Raionul ŞoldăneştiReducerea poluării resurselor acvatice1. Amenajarea a 80

de fîntîniPrimăriile 450.0 450.0 450.0

2. Amenajarea a 25 de izvoare

Primăriile 820.0 820.0 820.0

3. Construcţia şi reconstrucţia sistemelor de alimentare cu apă în 10 localităţi

Primăriile 2500.0 2500.0 2500.0

4. Construcţia sistemului de epurare şi reconstrucţia sistemului de canalizare în or.Şoldăneşti

Primăria Şoldăneşti

12600.0 12600.0 12600.0

5. Restabilirea, construcţia, conservarea sau tamponarea prizelor de apă subterană

Primăriile 600.0 600.0 600.0

6. Construcţia Primăriile 3900.0 3900.0 3900.0

bazinelor acvatice şi amenajarea lor (6 obiecte)

Perfecţionarea managementului deşeurilor, reducerea impactuluişi a cantităţilor de substanţe şi deşeuri toxice

1. Amenajarea a 30 gunoişti autorizate

Primăriile 840.0 840.0 840.0

2. Lichidarea gunoiştelor neautorizate

Primăriile 500.0 500.0 500.0

Protecţia solurilor1. Ameliorarea

terenurilor degradate (300 ha)

Primăriile 7500.0 7500.0 7500.0

Protecţia şi extinderea fondului forestier şi a ariilor naturale protejate de stat1. Stabilirea şi

înverzirea zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor, rîurilor şi bazinelor acvatice (100 ha)

Primăriile 900.0 900.0 900.0

2. Extinderea suprafeţelor împădurite (600 ha)

Primăriile 3900.0 3900.0 3900.0

Perfecţionarea sistemului de monitorizare a calamităţilor naturale,informarea şi instruirea populaţiei în domeniu

1. Măsuri de protecţie contra alunecărilor de teren (100 ha)

Primăriile 550.0 550.0 550.0

Anexa nr.22. Lucrări antierozionale de protecţie a solurilor

Nr. d/o

Denumirea unităţii

administrativ-teritoriale

2005 2006 - 2009 2010 - 2015Crea-

rea noilor fîşii

fores-tiere,

ha

Valorifi-carea şi reculti-varea

terenu- rilor

deteri-orate, ha

Dese-carea tere-

nurilor supra-umidi-ficate,

ha

Cons-trucţia obiec-telor

hidro-teh-nice,

mil.lei

Crea-rea

noilor fîşii

fores-tiere,

ha

Valorifi- carea şi reculti-varea

terenu- rilor

deteri-orate, ha

Dese-carea tere-

nurilor supra-umidi-ficate,

ha

Cons-trucţia obiec-telor

hidro-teh-nice,

mil.lei

Crea-rea

noilor fîşii

fores-tiere,

ha

Valorifi- carea şi reculti-varea

terenu- rilor

deteri-orate, ha

Dese-carea tere-

nurilor supra-umidi-ficate,

ha

Cons-trucţia obiec-telor

hidro-teh-nice,

mil.lei1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 141. Anenii Noi 100 5 500 0,6 250 12 500 0,82. Basarabeasca 5 25 0,4 9 22 3 20 22 53. Briceni 60 0,4 300 100 300 10 300 100 400 84. Cahul 5 0,4 50 140 20 4 40 140 55. Cantemir 10 17 0,5 100 20 250 2 100 20 250 36. Călăraşi 21 100 0,9 100 60 50 4 100 100 100 67. Căuşeni 200 8 600 2 400 700 38. Cimişlia 20 1,3 50 10 80 4 50 20 100 59. Criuleni 6 0,4 5 10 60 3,5 10 8 55 5

10. Donduşeni 65 0,5 90 10 50 4 90 20 65 511. Drochia 95 0,65 10 50 10 2 20 40 10 412. Dubăsari 70 150 100 20013. Edineţ 5 70 130 2 100 150 314. Făleşti 300 70 400 3 500 70 600 415. Floreşti 30 20 0,9 200 70 200 4,2 200 60 300 516. Glodeni 50 0,15 12 50 1,2 20 50 2,317. Hînceşti 27 1,3 1000 300 1000 6,7 1900 500 1000 6,7218. Ialoveni 65 100 1,4 300 17 300 8,1 500 80 400 819. Leova 10 10 0,15 120 7 300 4,4 130 400 620. Nisporeni 35 20 0,4 200 200 100 11,5 200 300 300 7,221. Ocniţa 10 50 20 130 2,5 65 20 150 222. Orhei 25 0,55 250 30 100 2,6 250 33 100 4,523. Rezina 150 84 50 2 168 100 100 324. Rîşcani 50 0,7 20 100 400 2,5 20 120 500 425. Sîngerei 12 0,4 100 100 200 4,5 110 150 205 626. Soroca 40 30 0,9 50 100 400 3,5 50 150 500 627. Străşeni 10 10 0,2 200 50 120 2,5 250 150 210 4,528. Şoldăneşti 50 50 20 1 55 100 30 229. Ştefan Vodă 10 15 0,35 100 100 100 2,5 150 180 135 430. Taraclia 30 12 0,7 50 50 100 4,5 150 60 110 531. Teleneşti 0,2 300 200 200 5 300 250 260 532. Ungheni 200 40 50 1 400 45 70 233. UTA Găgăuzia

(Gagauz-Yeri)102 20 0,77 300 70 1200 16,1 400 100 1800 10

34. Mun.Chişinău 80 200 2 120 300 335. Mun.Bălţi 1,2 2

Total 80 698 399 14,52 5186 2423 7490 133,6 7518 3350 9650 155,02

__________Hotărîrile Guvernului242/01.03.2005 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului Naţional "Satul Moldovenesc" (2005-2015) //Monitorul Oficial 71-73/471, 17.05.2005