Alte „ocheade“ prin acelaºi sistem (II)

OOPPIINNIIII PPAAGG.. 1122

EEVVEENNIIMMEENNTT PPAAGG.. 33

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

DDOOSSAARR PPAAGG.. 1144--1155

Prin educaþie,pentru oEuropã puternicã

CCOOOOPPEERRAARREE PPAAGG.. 1100

IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALLÃÃ

Statutul de profesor în UniuneaEuropeanã (V)

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 1133

IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALLÃÃ

La calitatea educaþiei codaºi,dar la violenþa în ºcoli fruntaºi

De Ziua Mondialã a Educaþiei,pag. 8-9

Angajaþii dinînvãþãmânt au cerut

salarii decenteºi investiþii în ºcoli

Angajaþii dinînvãþãmânt au cerut

salarii decenteºi investiþii în ºcoli

româneascq.roSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul IX � nr. 60 � octombrie 2010 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

www.scoalaromaneasca.ro

ªCOALA

Proteste la nivel european

50 de membri FEN au participat la mitingulConfederaþiei Europene a Sindicatelor

actualitate2

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu(redactia@scoalaromaneasca.ro)

SSeenniioorrii eeddiittoorrii::Constantin Ciosu

(sindicat@scoalaromaneasca.ro)

Teodor Fîrþonea(redactia@scoalaromaneasca.ro)

Florin Dobrescu(florin.dobrescu@fen.ro)

DDTTPP:: Omni Press & Design(www.opd.ro • arta@opd.ro)

TTiippaarr:: SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.ro

ISSN 1453 – 7842

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

româneascq.ro

wwwªCOALA

Experþi europeni îndomeniul educaþiei, în vizitã de studiu în România

Agenþia Românã de Asigurare aCalitãþii în ÎnvãþãmântulPreuniversitar (ARACIP) orga-nizeazã, în perioada 11 -15.10.2010, la Bucureºti, o vizitã de studiu pentru 10 per-soane cu funcþii de decizie dindomeniul educaþional (directoriºi inspectori ºcolari) din 5 þãrieuropene (Spania, Franþa,Polonia, Belgia, Germania).Vizita urmãreºte schimbul deexperienþã pe tema mecanis-melor ºi instrumentelor de asi-gurare a calitãþii în învãþãmânt.Vizita, atribuitã ARACIP spreorganizare de cãtre CEDEFOP(Centrul European pentruFormare ºi DezvoltareProfesionalã, centru de referinþãpentru educarea ºi formareaprofesionalã în cadrul UniuniiEuropene), a fost inclusã înCatalogul vizitelor de studiu2010-2011 ºi se va constituiîntr-un forum de discuþii, schim-buri de idei ºi oportunitãþi deînvãþare reciprocã, în jurul con-ceptelor de autonomie, evalu-are, asigurarea calitãþii.Programul diversificat al viziteiîºi propune sã acopere nevoiade informare a experþilor ºi deci-denþilor europeni în legãturã cusistemul educaþional dinRomânia, prin deplasãri la treiunitãþi de învãþãmânt de referin-þã din Bucureºti, douã publice ºiuna privatã, respectiv ColegiulNaþional „Sfântul Sava“, Colegiul„Media“ ºi Colegiul UCECOM„Spiru Haret“. Acest tip de activi-tate urmãreºte creºterea ºiîmbunãtãþirea fluxului de infor-maþii între Statele Membre aleUniunii Europene, constituind,de altfel, o componentã aProgramului de învãþare pe totparcursul vieþii.

Ministrul Educaþiei crede cã prin noua lege a educaþieidispar numirile politice

Jocul de-a ºoarecele ºi pisica între sindicate ºi Guvern Negocierile bat pasul pe loc, iar Guvernul

schimba grilã de salarizare de la o zi la alta,însã fãrã mari diferenþe pentru învãþãmânt. ªiuite aºa circul poate continua pânã în decem-brie când Guvernul ar mai da încã o ordonanþãpentru menþinerea salariilor diminate cu 25 %ºi în anul 2011. Acest scenariu poate devenirealitate în condiþiile în care organizaþiilesindicale nu reuºesc sã gãseascã acþiunea deprotest care sã mobilizeze masele ºi sã obligeExecutivul sã acorde salarii decente.

Guvernul a rãmas insensibil dupã mitin-gurile judeþene organizate de Cartel Alfa, dupãmitingurile naþionale fãcute de federaþiile deprofil. Nimic nu a reuºit sã destabilizezedecizia Executivului de a nu mãri salariile în2011. Chiar unii dintre miniºtri ºi-au permis sã

atace la scenã deschisã miºcarea sindicalã,încercând astfel sã o distrugã din interior.Aceste tehnici KGB-iste, precum ºi manipu-larea care a atins cote maxime, duc la o boalãnaþionalã pe sistem nervos. Peste toate acesteaa apãrut ºi Legea Pensiilor care ne obligã sãmuncim pânã la adânci bãtrâneþi. Potrivitlegii, bãrbaþii ar trebui sã iasã la pensie la 65 deani, iar femeile, dacã Parlamentul acceptãpropunerea Preºedintelui, la 63 de ani.

O problemã majorã în situaþia actualã oreprezintã ºi acþiunile confuze la nivel de miº-care sindicalã. Pânã acum niciun Guvern nu afost ferm pe poziþie cum este Guvernul Boc.Din aceastã cauzã, miºcarea sindicalã a fostprinsã pe picior greºit, mai ales cã dupã 1989niciodatã nu s-a pus problema reducerilor sa-

lariale, ci doar a creºterilor. Pânã acum confe-deraþiile, federaþiile sau sindicatele negociaumajorãrile salariale, niciodatã nu au fost puseîn situaþia de a negocia diminuãrile salariale.Poate ºi din aceastã cauzã nu s-a gãsit un nu-mitor comun la nivel confederal. Acum, ultimasperanþã este urmãtoarea acþiune de protestcare ar trebui sã aibã loc la sfârºitul lunii oc-tombrie. Confederaþiile au programat în ulti-ma perioadã a lunii un miting de amploare cu peste 80.000 de participanþi, iar dacã nici dupã acesta nu se va gãsi o soluþie de com-promis mai rãmâne o singurã soluþie: grevageneralã.

Pânã atunci, jocul de-a ºoarecele ºi pisicacontinuã. Emil Boc spune cã protestele suntdemocratice, însã nu acceptã negocierea rea-

lã. „Protestele reprezintã un lucru democrat-ic în momentul de faþã, dialogul social nu s-aoprit, nu se va opri niciodatã. Vom continuacu toþi partenerii dialogul social, atât cusindicatele, cât ºi cu patronatele“, a spus EmilBoc. Discuþii, discuþii ºi iar discuþii, însã fãrãfinalitate, mai ales cã tot premierul declara cãpersonalul bugetar va recupera anul viitordoar o parte din scãderea salarialã de 25%operatã în acest an, precizând însã cã în acestsens se va þine cont atât de interesele sindi-catelor, dar ºi de cele ale patronatelor ºi eco-nomiei. Asta în condiþiile în care Ordonanþaprin care s-a decis diminuarea prevedea cãdupã 31 decembrie bugetarii vor reveni lasalariile din iunie 2010.

�� DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU

Ministrul Educaþiei, Daniel Fune-riu, a declarat în cadrul unei conferin-þe de presã cã este un adept foarte pu-ternic al „descentralizãrii fãcute bine“,întrucât aceasta constituie un mijlocde creºtere a calitãþii actului de învã-þãmânt ºi de eliminare a numirilorpolitice. „Au fost exemple unde exis-tau suspiciuni de politizare în ceea cepriveºte numirile de directori. Dacãaceastã lege a educaþiei ar fi fost în vi-goare la începutul de an ºcolar, toateºcolile din România ar fi avut posibi-litatea sã îºi aleagã directorul în con-siliul de administraþie, format din reprezentanþi ai ºcolii, ai pãrinþilor ºi ai colectivitãþilor locale, fãrã o im-plicare ce lasã suspiciunea unei poli-tizãri. Unul dintre angajamentelenoastre este depolitizarea învãþãmân-tului ºi, dacã veþi urmãri ce s-a întâm-plat în mandatul meu, veþi observa cãnu s-au fãcut numiri politice deinspectori sau s-a judecat strict pe cri-terii de performanþã în numirile careau fost fãcute“, a spus Funeriu. Deasemenea, în aceeaºi conferinþã depresã, ministrul i-a acuzat pe membriiComisiei pentru Învãþãmânt din Se-nat cã blocheazã legea. „Pe lângã inte-rese legitime ale învãþãmântului caresunt reprezentate acolo (n.r. - Comi-sia pentru Învãþãmânt din Senat),sunt în mod evident reprezentate ºiacele interese nelegitime care au dusînvãþãmântul superior din Româniaacolo unde se aflã el astãzi. Desigur,atunci când ai o lege care moderni-zeazã învãþãmântul superior, când aio lege care nu mai permite o serie decomportamente pe care chiar dum-neavoastrã, presa, le-aþi arãtat - acestlucru deranjeazã, îi deranjeazã pe ceicare sunt obiºnuiþi sã pescuiascã înapele tulburi ale educaþiei ºi pe carescoaterea la luminã a anumitor feno-mene i-ar trimite în istoria învãþã-mântului, în istoria neglorioasã aînvãþãmântului superior din Româ-nia“, a spus Funeriu.

wwwªCOALA

româneascq.ro eveniment 3

octombr ie 2010

Mai mult de 100.000 de sindi-caliºti din toatã Europa, printre careºi membri ai Federaþiei Educaþiei Na-þionale, au participat pe 29 septem-brie, la o mare manifestaþie la Bruxel-les, la chemarea Confederaþiei Euro-pene a Sindicatelor (STUC-CES),pentru a spune NU mãsurilor de aus-teritate care au îngenuncheat întrea-ga Europã. Manifestaþia sindicalã s-adesfãºurat pe un traseu ce a cuprinssediile Comisiei Europene ºi Parla-mentului European.

Preºedintele Confederaþiei Na-þionale Sindicale „Cartel ALFA”, Bog-dan Iuliu Hossu a fost în fruntea co-loanei de sindicaliºti din România.„Sperãm ca toatã clasa politicã euro-peanã sã aibã o reacþie pozitivã laacest strigãt de disperare legat de în-cercarea de transfer a întregului costal crizei cãtre marea majoritate a cetã-þenilor. Sperãm mai mult de la clasapoliticã din Europa, pentru cã avempuþine speranþe de la clasa politicãdin România“, a spus Bogdan Hossu.

John Monks, secretar general alConferaþiei Europene a Sindicatelor aspus: „Aceasta zi este un mare succespentru lucrãtorii din Europa ºi unstrigãt clar pentru conducãtori: tre-buie sã ascultaþi enervarea ºi îngrijo-rarea lucrãtorilor, nu doar mersuleconomiei”.

Demonstraþia de la Bruxellesatrage atenþia celor în drept asuprafaptului cã actuala crizã economicãeste efectul politicilor financiare dusede bãnci ºi de mediile financiare, caretrebuie sã suporte în principal ºi cos-turile crizei, care nu trebuie aruncatedoar pe umerii lucrãtorilor simpli.

Sindicaliºtii europeni, care aumãrºãluit la Bruxelles, cer aplicareaunei taxe pe tranzacþiile financiare ºiimpunerea unor taxe de solidaritate,precum ºi dezvoltarea politicilor indus-triale care produc emisii reduse de car-bon, precum ºi o mai bunã ºi trans-parentã coordonare a pieþelor finan-ciare. Aceºtia cer urgent mãsuri care sãprevinã prãbuºirea socialã în Europa.

Miºcarea sindicalã europeanãrespinge reducerile salariilor ºi pen-siilor, se opune insecuritãþii ºi ºoma-jului, în special în rândul tinerilor, ºisolicitã aplicarea unor mãsuri ime-diate care sã combatã sãrãcia în carelucrãtorii au fost aruncaþi. Sindica-liºtii cer o Europã socialã, care sã res-pecte drepturile lucrãtorilor.

Cei peste 100.000 de demon-stranþi au strigat într-un glas: „NUAUSTERITÃÞII, PRIORITATE PEN-TRU LOCURI DE MUNCÃ ªI CREª-TERE ECONOMICÃ!“

Din partea FEN au participatpeste 50 de persoane din judeþe pre-cum Timiº, Gorj, Caraº Severin, Pra-hova, dar ºi Bucureºti.

�� VV II RR GG II LL CC RR II SS TT EE AA

50 de membri FEN au participat la mitingul

Confederaþiei Europene a Sindicatelor

Proteste la nivel european

ºcoala sãtmãreanã4

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

A trecut ceva vreme de când ne-am întâlnit tot aici, tot noi... vorbaceea, noi cu voi ºi ei cu ei. Vã cereamla ultimul nostru miting sã nu ne lã-sãm dezbinaþi ºi sã acþionãm împreu-nã. Credeam sincer cã va cãdea Gu-vernul. A lipsit puþin, dar a lipsit.N-am reuºit sã-i convingem pe repre-zentanþii noºtri în parlament sã alcã-tuiascã o majoritate suficientã. Dacã(dau un exemplu) parlamentariiUDMR ar fi votat cu opoziþia, am fireuºit. Am solicitat colegilor noºtrimaghiari sã facã lobby personal pelângã parlamentarii UDMR ca sã nusprijine puterea. De ce sã nu fi facutacest lucru? O duc mai bine ei decâtromânii? Lor nu le-au scãzut salari-ile? Lor nu li s-au tãiat sporurile? Bada! ªi atunci? Ei bine, au fãcut acellobby, dar n-au reuºit. Acest lucru re-prezintã semnalul stãrii de fapt pre-zente: existã o rupturã între parla-mentari, miniºtri, partide ºi restul lu-mii, adicã noi.

Noi, cei împãrþiþi în federaþii ºiconfederaþii. Noi, cei care organizãmmitinguri separat: Cartel Alfa azi,

CNSLR-Fraþia în 22 septembrie, BNSîn 28 septembrie. E bine, dar cred cãnu e destul.

În acest moment, ca sã schim-bãm ceva, avem nevoie de unitate deacþiune ºi (cred eu) de o grevã gene-ralã, de o paralizare totalã a activitãþiiîn þara aceasta. Trebuie sã ne facemcuraj ºi sã mergem toþi, indiferent deproblemele noastre personale, cu pu-

hoiul în ciuda handicapului pe care îlavem unii dintre noi, adicã bunul-simþ... ªi chiar dacã avem altã listã decuvinte-cheie decât revoltã, grevã,ultimatum.

Nu voi înceta sã cred cã am ajunsla limita rãbdãrii ºi cã pentru primaoarã în aceastã toamnã, ºcoala n-amai început în septembrie. Sufletulnostru a plâns în loc sã se bucure, iaracesta a fost semnul cã au dispãrut perând toate începuturile. Învãþãtura afost ºi ar fi trebuit sã rãmânã o sãrbã-toare: o sãrbãtoare celebratã în con-diþii care sã permitã optimismul ºibucuria necesarã unei serbãri. Învã-þãtura transformã mentalitãþi, pregã-teºte oameni care sã modifice oa-menii. În funcþie de ei, este viitorulnostru.

Elevii se grãbesc dimineaþa laºcoalã... tineretul se grãbeºte, ºcoaladureazã ani de zile, cine sã mai aibãatâta rãbdare? ªi totuºi dascãlii o au,deºi tineretul se grãbeºte... cinste lor,educatori care stau locului ºi-l sfin-þesc. Fãrã ei, nu se poate trezi oraºulîn zori... ªi totuºi mamaliga explo-

deazã odatã ºi odatã. Credeþi cãputeþi fi mai umiliþi decât acum?Dacã nu, atunci sã mai facem un efortsã rugãm ºefii confederaþiilor sãtreacã peste orgolii, sã-ºi dea mâna,sã-ºi uneascã sufletele ºi sã luptãmîmpreunã.

JOS ACEST GUVERN!�� PP RR OO FF .. AA DD RR II AA NN AA SS AA SS MM AA RR II NN EE SS CC UU

ªª EE FF DD EE PP AA RR TT AA MM EE NN TT DDCCII SS AA TT UU MM AA RR EE

Oraºul se trezeºte în zori... Oare se mai trezeºte?

wwwªCOALA

româneascq.ro ºcoala gãlãþeanã 5

octombr ie 2010

Sute de sindicaliºti afiliaþi la Cartel Alfaau ieºit în stradã, la mijlocul lunii septem-brie, nemulþumiþi de ultimele mãsuri de aus-teritate decise de Guvernul Boc printre careºi cea de majorare a vârstei de pensionarepentru anumite categorii de salariaþi. Cu toþiiau scandat împotriva scãderii continue anivelului de trai.

„Noi avem mai mulþi de NU de spus: NUdisponibilizãrilor din învãþãmânt, NU pro-mulgãrii legii pensiilor, NU renunþãrii la con-tractele colective de muncã ºi NU unei leginoi de salarizare unicã în sectorul bugetarcare sã ne afecteze din nou membrii”, spunevicepreºedintele Sindicatului Învãþãmântu-

lui Preuniversitar Galaþi, Lidia Antoniu. Das-cãlii prezenþi la protest mai spun cã suntnemulþumiþi ºi de faptul cã multe dintre ho-tãrârile judecãtoreºti favorabile lor nu suntpuse în aplicare de actualul guvern.

„La pichetarea de astãzi, din faþa Prefec-turii, au participat peste 200 de sindicaliºti,din toate domeniile profesionale. ªi-au stri-gat nemulþumirile siderurgiºti, angajaþi înconstrucþii, în societãþile publice locale, func-þionari publici, salariaþi din agriculturã ºiprofesori. Noi am cerut printre altele creº-terea salariului minim ºi sprijinirea mediuluieconomic”, spune liderul filialei gãlãþene aCartel Alfa, Romeo Gîrneaþã.

Sãrãcia i-a scos în stradã pe membrii Cartel Alfa

În fiecare toamnã, analizele me-dicale pe care trebuie sã le facã toþisalariaþii din sistemul de învãþãmântgãlãþean devin subiect de dezbatereºi stres. Motivul: cadrele didacticesunt obligate sã plãteascã vizita me-dicalã din propriile buzunare.

De exemplu, la ªcoala 41 „GrigoreTeologul“ din Galaþi, dascãlii ºi per-sonalul nedidactic au fost nevoiþi sãplãteascã fiecare câte 20 de lei pentruconsultaþiile ºi analizele necesarerealizãrii controlului medical anual.

“Ne-am trezit cu o firmã privatã,specializatã în medicina muncii, carene-a pus sã plãtim câte 20 de lei. Astadupã ce, în prealabil, ne-au anunþatcã nu mai sunt valabile adeverinþelede la medicul de familie, acelea cu«apt medical». Este grav, pentru cãunii colegi de-ai mei apucaserã sã ºile facã deja, evident contra cost. Numi se pare normal sã plãtim noi pen-tru un serviciu care trebuie asiguratde angajator”, spune enervat la cul-me Gabriel ªandru, unul dintre pro-fesorii ºcolii.

Secretara instituþiei de învãþã-mânt spune cã a cerut centrului fi-nanciar sã disponibilizeze fonduripentru aceastã operaþiune, dar cãrãspunsul a fost sec: nu sunt bani! Eaa þinut sã-i liniºteascã pe profesorispunându-le cã este posibil ca baniisã fie recuperaþi.

„Ca în fiecare toamnã ºi anulacesta starea de sãnãtate a cadrelordidactice preocupã diferite instituþii,gen Direcþia de Sãnãtate Publicã sauDirecþia de Muncã, mai puþin insti-tuþia angajatoare, respectiv ºcoala,cea care conform Codului Muncii ºiContractului Colectiv de Muncã estecea care trebuie sã asigure efectuareaanalizelor medicale ºi accesul la me-dicina muncii.

Acest lucru se întâmplã deoarecedinspre contabilitãþi se aude acelaºiºlagãr: «nu sunt bani – e crizã», deºi

sunt ºcoli care au sumele necesareprevãzute în buget ºi chiar plãtescaceste analize medicale. Cele mai

multe însã, fie din lene, fie din ne-ºtiinþã, refuzã plata pe motiv cã nu ausumele respective prevãzute în bu-get”, spune vicepreºedintele Sindica-tului Învãþãmântului PreuniversitarGalaþi, Lidia Antoniu.

Cui aparþine vina? Nu cumva aacestor doamne care nu au fãcutdemersurile necesare ºi nu le-au pre-vãzut în proiectul de buget.

„Pânã la urmã, cei care sunt vino-vaþi de încãlcarea legii ar trebui sãplãteascã“, a adãugat Lidia Antoniu.

O altã mare nemulþumire a anga-jaþilor din învãþãmânt este aceea cãs-a renunþat la avizele de la mediculde familie.

Dascãlii de la ªcoala „GrigoreTeologul“ sunt convinºi cã acest con-trol medical, realizat de Centrul Me-

dical „Sanavita“ a fost unul formal ºicã mult mai rigid ar fi fost un controlefectuat de medicul de familie, careare tot istoricul bolilor pacienþilor lui.

„Au venit, m-au întrebat dacã su-fãr de ceva, mi-au luat tensiunea ºi...cam atât. Acesta a fost tot controlul!Pãi, puteam sã le spun eu orice. Ca sãnu mai vorbim de faptul cã mediculde familie nu m-ar fi întrebat dacãsufãr de ceva, pentru cã el ºtia ºi poa-te cã examenul medical ar fi decursaltfel. Era bine ºi pentru mine, dar ºipentru angajator“, spune un alt pro-fesor de la ªcoala 41.

Mai în glumã, mai în serios, das-cãlii spun cã au fost gãsiþi cu tensiuneoscilantã tocmai din cauza chinului lacare sunt supuºi în ultimele luni cusalarizarea.

Reacþie de contabil!Reacþia Isabelei Gavrilã, contabi-

la de la ªcoala 10 (Centrul Financiarde care aparþine ºi ªcoala 41) a fostuna oarecum ciudatã.

„Nu sunt bani, dom’le, dar dacãva fi nevoie, vom cere suplimentareafondurilor”, ne-a spus rãspicat doam-na contabil.

Pãi cum Dumnezeu „dacã va finevoie”? „Este doamna contabil, estenevoie de aceºti bani, pentru cã noine-am plãtit din propriile buzunarecontroalele medicale în condiþiile încare, potrivit CCM, angajatorul esteobligat sã asigure fondurile nece-sare”, strigã la unison profesorii.

Contabila Isabela Gavrilã a maiavut o reacþie anormalã: „Domnu-le reporter, în Contractul Colectiv de Muncã sunt prevãzute multe ches-tii care nu se respectã“, ne-a spus aceasta. Întrebarea mea fireascã afost atunci oare de ce se mai sem-neazã acest document dacã tot nu serespectã? ((BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR ))

Dascãlii din Galaþi, obligaþi sã „cotizeze“

pentru analizele medicaleEi spun cã banii pentru efectuarea vizitei medicale obligatorii înaintea începerii anului ºcolar ar trebui asiguraþi de angajator

eveniment6

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

În perioada 28 – 30 septembrie2010 au avut loc la Bucureºti douãacþiuni ale Comitetului Sindical Eu-ropean pentru Educaþie din Interna-þionala Educaþiei, respectiv:

- Conferinþa privind “Impactulcrizei economice asupra domeniuluieducaþional”;

- Masa rotundã organizatã pen-tru þãrile din Europa Centralã ºi deEst, inclusiv opþiunea de participarea þãrilor din Europa de Vest.

La activitãþi au participat peste90 de delegaþi din 33 de þãri europe-ne din care 60 de delegaþi reprezen-tând þãrile din Europa Centralã ºi deEst. Din partea Internaþionalei Edu-caþiei au participat: Ronnie Smith-preºedinte, Martin Romer- secretargeneral, Jack Lenoux- secretar gene-ral adjunct, respectiv raportori ºiexperþi pentru temele în dezbatere.Din partea României au participatdelegaþi ai federaþiilor sindicale dinînvãþãmânt, iar Federaþia Educaþiei

Naþionale a fost reprezentatã de IoanDrãgan- secretar general ºi de Teo-dor Fârþonea- preºedinte executiv.

Festivitatea a debutat cu prezen-tarea unui raport comun al celor 4 fe-deraþii din învãþãmânt din Româniaprivind situaþia economico-financia-rã ºi impactul negativ al crizei pentrusistemul educaþional. Rapoarteleprezentate de reprezentanþii Inter-

naþionalei Educaþiei au fost urmã-toarele:

- raport final privind impactulcrizei: Riku Matilainen, expert;

- politica Comisiei economice eu-ropene faþã de consecinþele crizei:Franck Siebern Thomas, raportor;

- privire generalã asupra impac-tului crizei în Europa Centralã ºi deEst: Guntars Catlaks, coordonator;

- dialogul social ºi convenþiile eu-ropene privind contractele colectivede munca: Barry Fawcett, consultant.

Din pãcate, concluzia generalã afost cã România a fost supusã celeimai agresive soluþii pentru ieºirea dincrizã cu cele mai mari diminuari sala-riale din toatã Europa. „Insula verde“privind poziþia învãþãmântului întimpul crizei a fost Polonia, care aavut o majorare salarialã de 10% înanul 2010 ºi o prognozã de conti-nuare a acestei majorãri ºi în 2011.

În finalul lucrãrilor conferinþeis-a adoptat o declaraþie comunã:

1. Solidaritatea europeanã cuprofesorii ºi sindicatele din Româniaºi celelalte þãri din Europa Centralã ºide Est în lupta pentru menþinerea ºi dezvoltarea calitãþii educaþiei pu-blice;

2. Calitatea ridicatã a serviciilordin educaþie este esenþialã pentrudezvoltarea economicã, bunãstareasocietãþii ºi pregãtirea tinerilor;

3. Serviciile din educaþie au nevo-ie de o creºtere a susþinerii financiaredin fondurile publice;

4. Calificarea profesionalã ridi-catã a profesorilor este esenþialã pen-

tru calitatea serviciilor din educaþie;5. Salariile, pensiile ºi condiþiile

de muncã ale profesorilor trebuie sãfie atractive, facilitând recrutarea ºireþinerea tinerilor în sistemul deînvãþãmânt;

6. Condiþiile de lucru ºi benefici-ile salariale trebuie sã fie reflectate ºiîn principiul egalitãþii dintre bãrbaþiºi femei;

7. Educaþia nu este cauza crizeieconimice, ci singura soluþie pe ter-men lung pentru ieºirea din crizã.

�� PP RR OO FF .. II OO AA NN DD RR Ãà GG AA NN ,,SS EE CC RR EE TT AA RR GG EE NN RR AA LL FFEENN

Internaþionala Educaþiei,în România

wwwªCOALA

româneascq.ro ºcoala sibianã 7

octombr ie 2010

O amplã ofensivã de stradã împotrivaGuvernului Boc, organizatã de ConfederaþiaCARTEL ALFA s-a desfãºurat în data de 20septembrie 2010, la nivelul judeþului Vâlcea.Au participat 50 de membri de sindicat S.I.P.Vâlcea ºi au luat cuvântul toþi liderii locali aiCARTEL ALFA. Protestatarii s-au strâns înfaþa Prefecturii, iar la ora 13:00 au dat startulsloganurilor împotriva celor care conduc des-tinele þãrii. Durata manifestãrii a fost de 2 ore.Cu toate acestea, prefectul de Vâlcea nu a con-siderat necesar sã primeascã o delegaþie dinpartea manifestanþilor. În urma mitingului deprotest, traficul rutier nu a fost restrictionat înnicio zona a judeþului. Revendicarile sindi-caliºtilor sunt legate atât de legea salarizariiunice ºi de cea a pensiilor, cât ºi de disponibi-lizarile în sistemul bugetar, de reducerile sala-riale ºi de modificãrile aduse Codului Muncii.

�� AA DD EE LL II NN AA II OONN

Sindicaliºtii vâlceni au pichetat Prefectura

S.I.P. JUD. SIBIU, membrã a FE-DERAÞIEI EDUCAÞIEI NAÞIONA-LE, afiliatã la Confederaþia NaþionalãSindicalã „Cartel ALFA ”, a participatîn 20 septembrie 2010, între orele14.00-16.00, la mitingul de protest cea avut loc în faþa Casei de Culturã aSindicatelor Sibiu dupã care partici-panþii s-au deplasat spre PrefecturaSibiu. La acest miting din parteaS.I.P. JUD.SIBIU au strigat ºi auscandat „UN PITIC ªI UN CHIORCONDUC ACEST POPOPR! DEMI-SIA! JOS GUVERNUL! ” aproxima-tiv 250 de membri de sindicat.

Imaginile grãiesc, personalul an-gajat în învãþãmânt trebuie sã supor-te, salarii diminuate, reduceri de per-sonal, muncã în plus pentru cã deºilumea spune cã nu sunt copii nu ºtiucum se face dar la grãdiniþe nu suntniciodatã locuri, ba mai mult, suntunitãþi ºcolare în care dorm câte doiîn pat.

ªi de ar fi numai atât, dar traiulde viaþã s-a scumpit, cât mai estepânã la cãtuºe ºi lanþuri?

Chiar vã doriþi sã trãiþi ca sclavii?

„...Preoþi, cu cruce-n frunte! cãcioastea e creºtinã,

Deviza-i libertate ºi scopul eipreasfânt.

Murim mai bine-n luptã, cu glo-rie deplinã,

Decât sã fim sclavi iarãºi în vechi-ul nost’ pãmânt!”

Versuri care apar pe site-ul Admi-nistraþiei Presidenþiale - www.presi-dency.ro, alãturi de acest text: „Invo-carea destinului naþional este culmeacea mai înaltã pe care un popor opoate atinge în zborul sãu cãtredivinitate“.

Versuri pe care ar trebui sã le ºtiefiecare dascãl, pentru cã el transmitemai departe conºtiinþa naþionalã,

identitatea cetãþeanului român. Cineºi-ar fi putut imagina cã din respectulpe care îl avea dascãlul nu cu multtimp în urmã nu a mai ramas decât oumbrã?

Cine pregãteºte „viitorul þãrii”, cla-sa politicã cu acoliþii ei sau dascãlii?

AJUNGE!PÂNÃ CÂND?

�� II UU LL II AA DD Ãà NN II LL ÃÃ

Membrii Cartel Alfa Sibiu i-au pregãtitgeamantanul lui Bãsescu

actualitate8

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

De Ziua Mondialã a Educaþiei,peste 3.000 de angajaþi din învãþã-mânt ºi-au strigat nemulþumirile înfaþa Palatului. Protestatarii, membriiAlianþei Federaþiilor din Învãþãmânt,formatã din Federaþiei Educaþiei Na-þionale ºi Federaþia Sindicatelor dinÎnvãþãmânt „Spiru Haret“, au organi-zat un miting al disperãrii care s-adorit a fi un miting paºnic, mai ales þi-nând seama cã, înainte cu o zi, mamaPreºedintelui Bãsescu decedase.

Membrii celor douã federaþii aucerut pe lângã salarii decente ºidepolitizarea sistemului educaþio-nal. Vine iarna cea geroasã, / Noistãm chirciþi în casã / N-avem bani,n-avem mâncare / Vouã ce vã pasã,oare?“. Alte mesaje care se puteau citipe pancarte sunt „Muncitori, sclavi înpropria þarã“, „Salarii de 600 de lei.Cum se poate trãi?“ ºi „Ne-mprumu-tãm, dar cine plãteºte? Tot sclavii“.Protestul de la Palatul Cotroceni s-aîncheiat în jurul orei 14.00, fãrã inci-dente, o delegaþie a sindicaliºtilorfiind primitã la discuþii cu trei con-silieri prezidenþiali, dintre care unulpe probleme de educaþie. În cadruldiscuþiilor care au avut loc, reprezen-tanþii protestatarilor au cerut o întâl-nire cu Traian Bãsescu, care potrivit

consilierilor va avea loc în perioadaimediat urmãtoare. „Domnul preºe-dinte a fost cel care a propus un Pactpentru educaþie ºi a susþinut Strate-gia Educaþiei ºi Cercetãrii. Este mo-mentul ca domnul Bãsescu sã ne ara-te cã aceste douã documente nu s-aufãcut doar pentru imagine ºi sã lepunã în aplicare. ªi noi, angajaþii dinînvãþãmânt, ca ºi toþi românii vremun sistem educaþional performant lanivelul UE ºi pentru asta protestãm.Performanþa însã are nevoie de fon-duri, iar cei care fac performanþã tre-buie plãtiþi cel puþin la un niveldecent. Solicitãm salarii decente pen-tru ca angajaþii din învãþãmânt sã-ºi

poatã face meseria“, a declarat Con-stantin Ciosu, preºedinte FEN.

Protestatarii i-au dedicat preºe-dintelui Traian Bãsescu o broºurãnumitã „Omagiu“, în care i-au amin-tit promisiunile fãcute din 2004 pânãîn prezent. De asemenea, sindicaliºtiidin învãþãmânt i-au solicitat luiTraian Bãsescu demiterea premieru-lui Emil Boc ºi a ministrului Educa-þiei, Daniel Funeriu.

Revendicãri: � Revenirea la un nivel decent al

salariilor;� Finanþarea echitabilã a siste-

mului de învãþãmânt public, la nive-lul necesar asigurãrii unui act edu-caþional de calitate;

� Derularea unui proces dedescentralizare corect ºi coerent;

� Stoparea desfiinþãrii abuzive ºifãrã noimã a unitãþilor ºcolare;

� Depolitizarea sistemului deînvãþãmânt;

� Adoptarea unui pachet legisla-tiv complet în domeniul educaþiei,care sã asigure stabilitatea sistemuluiºi calitatea actului educaþional;

� Adoptarea unor politici îndomeniul învãþãmântului care sã sto-peze migraþia cadrelor didactice.

�� DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU

Angajaþii din învãþãmânt au cerut salarii decente

ºi investiþii în ºcoli

De Ziua Mondialã a Educaþiei,

wwwªCOALA

româneascq.ro actualitate 9

octombr ie 2010

CCããttrree,, PPrreeººeeddiinnþþiiaa RRoommâânniieeiiÎÎnn aatteennþþiiaa,,DDoommnnuulluuii pprreeººeeddiinnttee -- TTrraaiiaann BBããsseessccuu

Domnule Preºedinte,

Asistãm la o continuã degradare a societãþii româneºti. În toatã aceastãperioadã nu am constatat dorinþa clasei politice ºi a administraþiei de aschimba situaþia care se înrãutãþeºte de la un an la altul. În timp ce multeþãri investesc în educaþie în vederea redresãrii economice ºi sociale, înRomânia învãþãmântul este permanent marginalizat. Perpetuarea acesteisituaþii dramatice a adus sistemul educaþional în pragul colapsului. Cadreledidactice sunt demotivate iar cele care doresc cu adevãrat sã profesezepreferã sã emigreze, interesul familiei ºi al copiilor pentru educaþie este dince în ce mai scãzut, aºa zisele investiþii în infrastructura ºcolarã au luat, încea mai mare parte, calea firmelor clientelare, iar politizarea învãþãmântu-lui, cu efectele ei dezastruoase, a atins apogeul.

Din nefericire, consecinþele degradãrii sistemului de învãþãmânt publicdin România nu se mãsoarã (numai) în bani.

Domnule Preºedinte, Alianþa Federaþiilor din Învãþãmânt, reprezen-tând peste 120.000 de salariaþi din educaþie, vã solicitã ca, în baza prero-gativelor pe care le aveþi, sã stopaþi disputele politice la care suntem nevoiþisã asistãm ºi care, în loc sã ofere o ºansã de redresare a societãþii româneºti,diminueazã ºi mai mult speranþa la normalitate.

Am crezut în cuvântul dumneavoastrã când aþi spus cã este nevoie deun pact politic pentru Educaþie, dar constatãm cã aºa-zisul pact nu areprezentat decât un suport de imagine publicã pentru dumneavoastrã.

Am crezut în ºansele pe care le oferea Strategia pentru Educaþie ºiCercetare, însã ea nu a rãmas decât o simplã scriiturã, pe care aþi fluturat-oîn faþa viitorilor votanþi ori de câte ori eraþi acuzat cã nu aþi fãcut nimic pen-tru Educaþie.

Am crezut în promisiunea dumneavoastrã cã Legea 221/2008, act nor-mativ care oferea cadrelor didactice un venit decent pentru o þarã în tran-ziþie, se va aplica „indiferent de Guvernul care urma sã fie instalat“. În loculpunerii în aplicare a acestei legi, personalul din învãþãmânt este obligat sãsuporte tãieri de salarii, un nivel de trai coborât la limita subzistenþei, umi-linþã, toate asezonate cu o dozã substanþialã de cinism prezidenþial, atuncicând li se sugereazã cã plecarea la muncã, în altã þarã, reprezintã doarexercitarea unui drept fundamental al omului.

Aþi promis cã veþi trata învãþãmântul ca pe o ”prioritate naþionalã”, cãveþi cere alocarea a 6% sau 7% din PIB; în fapt, educaþia este, în continuare,subfinanþatã, resursele sale anuale sunt sub 3,5% din PIB, infrastructuraºcolarã este la pãmânt. Elevii nu mai au nicio motivaþie pentru învãþãturãºi pregãtire profesionalã într-o societate în care primeazã influenþa politicãºi apartenenþa la gaºca de partid, iar cadrele didactice pãrãsesc sistemul, încãutarea unei activitãþi remunerate corespunzãtor.

Din pãcate, constatãm cã niciuna dintre promisiunile fãcute de dum-neavoastrã nu a avut acoperire în fapte. Acesta este unul dintre motivelepentru care sistemul de învãþãmânt românesc a rãmas nereformat ºineperformant, anulând ºansele absolvenþilor de integrare pe piaþa euro-peanã a muncii.

Domnule Preºedinte, vorbiþi despre ºansele viitoarelor generaþii,despre ce le oferim copiilor noºtri. În condiþiile actuale, nu facem altcevadecât sã le oferim posibilitatea de a fi ºomeri cu diplomã în România saumuncitori necalificaþi în Europa.

Aþi jurat sã vã dãruiþi toatã puterea ºi priceperea pentru propãºireaspiritualã ºi materialã a poporului român, sã respectaþi Constituþia ºi legileþãrii, sã apãraþi democraþia. A venit momentul sã vã respectaþi jurãmântul!

Noi nu mai acceptãm aceastã situaþie! Nu vom opri demersurile noastre pânã când: � Nu se va reveni la un nivel decent al salariilor; � Învãþãmântul nu va beneficia de o finanþare corespunzãtoare care sã

asigure un act educaþional de calitate; � Procesul de descentralizare nu va fi corect ºi coerent;� Administraþia nu va înceta desfiinþarea abuzivã ºi fãrã noimã a

unitãþilor ºcolare;� Nu se va realiza depolitizarea sistemului de învãþãmânt;� Parlamentul nu va adopta pachetul legislativ complet în domeniul

educaþiei, care sã asigure stabilitatea sistemului ºi calitatea actului edu-caþional.

Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

Gheorghe Isvoranu Constantin CiosuPreºedinte F.S.I. „Spiru Haret“ Preºedinte F.E.N.

cooperare internaþionalã10

În 30 septembrie 2010 a sosit înRomânia delegaþia formatã din 9elevi ºi un cadru didactic , marcânddebutul parteneriatului din acest anºcolar, între Colegiul Tehnic deTransporturi Braºov ºi Colegiul Co-mercial ºi pentru Informaticã dinNeuss, Landul Renania de Nord-Westfalia. Tema parteneriatului este„Prin educaþie – pentru o Europã pu-ternicã”.

Programul pregãtit oaspeþilorgermani pentru cele ºapte zile ale vi-zitei la Braºov a fost unul variat.

Pentru început a fost prezentat sis-temul de învãþãmânt din România,precum ºi specificul ºcolii gazdã. Afost vizionat filmul despre CTT Bra-ºov, în limba englezã ºi pagina web.www.colegiuldetransporturibra-sov.ro. A urmat o vizitã în laboratoa-re, cabinete, atelierele-ºcoalã, postulde radio ºa. Oaspeþii au participat laore împreunã cu elevii români (lim-ba englezã, telecomunicaþii, informa-ticã), au lucrat la completarea paginiiweb a colegiului, cu aspecte din tim-pul vizitei dar ºi cu elemente privind

activitatea lor din Germania. Au par-ticipat la o demonstarþie a elevilordin cadrul Clubului sportiv de luptegreco-romane care funcþioneazã încadrul colegiului braºovean. Vizita înDepoul CFR Braºov ºi întreprindereade reparaþii locomotive S.C.R.L. s-abucurat de mare interes. Tinerii ger-mani au fost primiþi cu cãldurã la„Palatul copiilor” din Braºov unde le-au fost prezentate momente artisticesusþinute de ansamblul folcloric„Crai nou”, de formaþia ºi soliºtii demuzicã uºoarã, dansuri moderne, au

fost vizitate cercurile tehnice ºi decreaþie artisticã. A fost vizitat ºi Lice-ul cu predare în limba germanã „Jo-hannes Honterus” Braºov, unde oas-peþii au aflat lucruri noi despre tra-diþia îndelungatã a acestei unitãþi deînvãþãmânt, acþiunile specifice orga-nizate aici cu elevii, relaþiile strânsede colaborare cu ºcoli din Germania.Un grup de elevi din clasa a X-a auprezentat ultimul proiect internaþio-nal la care au participat în 2010 laSalzburg. Activitatea Centrului Cul-tural German din Braºov (CCG) afost prezentatã cu prilejul vizitei laexpoziþia de fotografii ale unor autoridin România, Austria ºi Germania,organizatã de Forumul German –Departamentul pentru tineret ºi gãz-duitã de CCG.

Au fost vizitate obiective turistice ºiculturale importante: Prima ªcoalãRomâneascã din Scheii Braºovului,Biserica „Sfântul Nicolae”, BastionulÞesãtorilor, Cetatea Braºovului, PoianaBraºov, Muzeul Bran ºa. Limba oficialãa parteneriatului este limba englezã.

Ziua naþionalã a Germaniei a fostsãrbãtoritã, în 3 octombrie, împreu-nã cu gazdele, elevi ºi profesori, în-tr-o atmosferã adecvatã.

Mitingul organizat la Bucureºti,în 5 octombrie, Ziua mondialã a Edu-caþiei, au fost urmãrite cu interes decãtre grupul german, atât prin trans-misiile TV, cât ºi din relatãrile profe-sorilor braºoveni participanþi.

Oaspeþii germani au fost cazaþi încondiþii foarte bune la internatul CTTBraºov ºi au servit masa la cantinaºcolii.

În 7 octombrie oaspeþii germanis-au întors acasã cu amintiri de neui-tat. Ei pregãtesc sosirea grupului ro-mân la Neuss, programatã pentruînceputul lunii mai 2011.

Parteneriatul între cele douãunitãþi de învãþãmânt a debutat înanul 2008, la iniþiativa Fundaþiei Ro-mâne pentru Dezvoltarea Învãþã-mântului Feroviar, organizaþie carefuncþioneazã în cadrul CTT Braºov.

�� PP RR OO FF .. FF LL OO RR II NN DD OO BB RR EE SS CC UU ,, CCTTTT BB RRAA ºº OO VV

Prin educaþie, pentruo Europã puternicã

wwwªCOALA

româneascq.ro ºcoala braºoveanã 11

octombr ie 2010

Peste 1.000 de angajaþi din sãnã-tate, educaþie, Penitenciarul Codlea,protecþie socialã, din unitãþi economi-ce au fost prezenþi luni, 20 septem-brie, în faþa Prefecturii Braºov, într-omanifestare de protest faþã de mã-surile de austeritate impuse de actu-alul Guvern. Acþiunea a fost organi-zatã de CNS “Cartel ALFA“ Braºov.S-au alãturat ºi câþiva cetãþeni, unii,pensionari. Deºi organizatorii seaºteptau la un numãr mai mare demanifestanþi, prezenþa a fost maiscãzutã. Ploaia rece ºi deasã de toam-nã a influenþat cu siguranþã deciziaoamenilor de a fi prezenþi la miting.

Vremea nu a þinut cu noi! Se parecã nici vremurile!

Chiar ºi aºa, oamenii au venitpregãtiþi sã facã gãlãgie ºi au adus ºipancartele pe care au scris mesajelelor de disperare. „Noi vrem sã lu-crãm, voi vreþi sã ºomãm”, „Dacã voinu vreþi, noi vrem… sã trãim”, „Sala-riul diminuat ºi ºomajul ridicat, avemiarna de înfruntat”.

Acþiunea a început în sunet desirenã, în jurul orei 15.00. Apoi, a fostcântat imnul României. Deºi la mi-ting au fost invitaþi colegii din BNS ºiCNSLR Frãþia, aceºtia nu-au fostprezenþi. Au lipsit cu desãvârºire ºireprezentanþii Federaþiei Sindicatelordin Învãþãmântul Superior „AlmaMater“, afiliatã la CNS „Cartel ALFA“.

Beneficiind de o instalaþie de am-plificare performantã demonstranþii,liderii sindicatelor s-au fãcut auziþi,au rostit cuvântãri, au strigat lozinci.Liderului Filialei Judeþene BraºovCartel Alfa, Fãnicã Gabor a prezentatrevendicãrile confederaþiei.

Un protest pentru salariuminim 750 de lei pe lunã!

Revendicãrile sindicaliºtilor vi-zeazã stoparea noilor disponibilizãricare vor avea loc în sectorul bugetar,dar mai ales faptul cã „acest Guvernnu a stabilit programe clare, concrete

de investiþii, pentru crearea de noilocuri de muncã. Îi transferãm pe oa-meni de la un capitol bugetar la altul,de la angajat la ºomer”, a spus FãnicãGabor. De asemenea, sindicaliºtiimai vor ca legea pensiilor sã nu fiepromulgatã în actualã formã. „Nudorim egalizarea vârstei de pensio-nare, nu vrem modificarea moduluide calcul al punctului de pensie, ºinici desfiinþarea grupelor de muncã”.Sindicaliºtii nu vor nici modificareaCodului Muncii care i-ar transformape angajaþi în zilieri. De asemenea,solicitã un salariu minim garantat înplatã de 750 de lei, pãstrarea coefi-cienþilor de ierarhizare ºi modificarealegii inspecþiei muncii. Al cincileapunct al programului de manifestaþievizeazã noua lege de salarizare unicãîn sectorul bugetar. „Vrem renunþa-rea la toate mãsurile de austeritate

impuse de Guvernul Boc, iar grila desalarizare sã fie de 1 la 12”.

Între vorbitori, profesorul FlorinDobrescu, preºedintele Uniunii Ju-deþene FEN Braºov, a anunþat cã înînvãþãmânt va trebui sã ne pregãtimpentru “anul voluntariatului - 2011”având în vedere reducerile salariale,în urma cãrora, în prezent se facemuncã voluntarã, câte o sãptãmânã,în fiecare lunã.

Profesorii, personalul didacticauxiliar ºi nedidactic sunt nemulþu-miþi faþã de situaþia actualã. „Un pro-fesor cu vechime de 6 ani în învãþã-mânt, gradul 2, a ajuns la un salariulunar de circa 750 de lei, dupã redu-cerile salariale. Nu se poate trãi aºa.În plus, disponibilizãrile care au avutloc în ultima perioadã au afectat ne-gativ viaþa multor familii, inclusiv celeale cãror membri activeazã în învãþã-

mânt. Majorarea TVA a condus lascãderea puterii de cumpãrare, afec-tând grav nivelul de trai. Navetacadrelor didactice nu se mai decon-teazã. Unele sporuri au dispãrut.Ceea ce ni se pregãteºte este ºi mairãu. În 2011, cu grila de salarizarepropusã în noul proiect al legii unice,vom avea salarii mai mici decâtînainte de 1 iulie 2010, data la care aufost aplicate reducerile. Ne pregãtimpentru anul voluntariatului”, a spusFlorin Dobrescu, vicepreºedinteFEN, fãcând referire la 2011, anulcare a fost declarat de Comisia Euro-peanã „Anul European al Volunta-riatului”. Fondurile pentru educaþie,în proiecþia bugetarã 2011 vor fi maireduse decât în 2010. Vor avea de su-ferit, alãturi de salariaþii din acestsector, ºi elevii, ºi studenþii, precumºi calitatea ºi performanþa din învãþã-mântul românesc.

Intervenþii au mai avut reprezen-tanþii sindicatelor din industria chi-micã, penitenciare, sãnãtate. Câþivaoameni au venit ºi cu copiile flutu-raºilor de salariu, în varianta „tãiatã”.462 de lei pentru un tatã a doi copii.

Disperarea oamenilor a atinscote înalte când au vrut sã ia practiccu asalt Prefectura ºi sã „spargã” gar-dul metalic de protecþie. Jandarmiiau reuºit cu greu sã facã faþã puhoiu-lui de oameni. Liderii sindicali au fostnevoiþi sã facã o barierã umanã întremanifestanþi ºi forþele de ordine,pentru a calma spiritele.

Dupã aproximativ o orã de pro-test, liderii de sindicate au fost pri-miþi de cãtre prefectul Ion Gonþea.Preºedintele UJS-FEN Braºov a pre-zentat o Notã cu revendicãri specificeînvãþãmântului, document care a fostînmânat ºi reprezentanþilor presei.Prefectul a promis cã va transmitetoate nemulþumirile braºovenilor gu-vernanþilor. Acþiunea s-a încheiatdupã aproximativ douã ore, sindi-caliºtii sperând cã protestul lor vaavea de aceastã datã un ecou maimare pentru guvern, preºedinte ºiclasa politicã din România.

�� PP RR OO FF .. FF LL OO RR II NN DD OO BB RR EE SS CC UU ,,PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE UUJJSS--FFEENN BB RRAA ºº OO VV

Nici vremurile nu mai þin cu noi

opinii12wwwªCOALA

româneascq.ro

15 septembrie - zi de sãrbãtoa-re pentru ºcoala româneascã, o datãcare ar trebui înscrisã în calendarulnostru.

2010/2011 - un an ºcolar, care adebutat sub semnul cenuºiului: des-fiinþarea unor ºcoli, reduceri în rândulpersonalului didactic ºi nedidactic,fonduri „sublime, admirabile“, dar...„lipsesc cu desãvârºire“, tãieri salariale„(ºi nu de 25 la sutã, ci mult „maibine“), elevi mai mulþi în clase ºi, „colacpeste pupãzã“, un ordin, ca atâtea al-tele, cerând „fãrã festivitãþi“, adicã sãr-bãtoare, dar sã n-o mai þinem. O sãrbã-toare prin muncã, ca pe vremea de„tristã amintire“. O fi ºi asta vreo sãr-bãtoare comunistã „ca 1 Mai de pildã“,cum spun fãrã sã ºtie ce spun, unii!?

Tagma dãscãleascã este amenin-þatã, se trimit sãgeþi, se cere mult, darse oferã puþin, se aratã sperietoarea,se ºantajeazã....

Sindicatele trebuie oprite („oa-menii sã înþeleagã“ , ce nu e de înþe-les!), sã se punã pumnul în gurã li-derilor (sã fie opriþi!). Corupþii suntîn rândul manifestanþilor... Oare?!...Oare?... Oare?

ªcoala românescã este în tunel ºi,curând, nu avem nicio ºansã „sã ve-dem luminiþa“ de la capãtul lui.

Mai degrabã, cred cã sistemul„prioritate naþionalã“ se aflã într-unlabirint, spre care se trimit „fire“ cenu duc nicãieri.

Cineva, „nu spui cine, persoanãimportantã“, „grãit-a“ cã dascãlullucreazã pe sãptãmânã cât el într-o zi.Un ºir de interjectii în loc de con-cluzii: Uff!... Vai!... Off!...

Cei care astãzi au ajuns sus, prinvotul celor“ mulþi ºi necãjiþi“, uitã cã

cineva le-a aºezat condeiul în mânã,le-a deschis ochii minþii. De ce atâta sfi-dare, atâta umilinþã pentru dascãli.Citit-au oare „ãºtia“ paginile frumoasescrise despre dãscãliþa/dascãl?! Lerecomandãm o sumarã bibliografie:Ion Creangã, Octavian Goga, Cezar Pe-trescu, Ionel Teodoreanu... ºi atât pen-tru cã în Parlament... nu se citeºte „pesub bancã“. Acolo, laptopul þine loculplictisului,... se citesc ziare,... se doar-me ºi se chiuleºte, mai ceva ca la ºcoalã.

Un vers, de prin „era roºie“, neînvãþa cã „Partidul e-n toate/e-n celece sunt...“

Din pãcate, astãzi, versul e maiactual decât atunci, dar atenþie la si-glã, fiindcã se tot schimbã.

Titu Maiorescu spunea cã „poli-ticul nu are ce cãuta în artã“. Depãºit,politicul „e-n toate“ chiar ºi în sfântabisericã. Vorba aceea: „La vremurinoi, tot noi“...

Dãscãlimea este o masã de carese are grijã de sus doar la alegeri.Atunci se minte, se creeazã hiperbolelegate de salarizare, iar dupã - „maibãgati-vã minþile în cap“, voi, care nuscoateþi decât „tâmpiþi“.

Pe la mai toate posturile de televi-ziune se prezintã imagini de Ev Mediuprivind ºcoala româneascã, dar „ãimari“ nu se uitã la astfel de emisiuni.Ei ºtiu cã trebuie sã te faci om într-olegislaturã, douã, dacã s-ar putea...

Urmaºii „ciocoilor“ noi studiazãîn „ alte þãri de soare pline“ ºi se vorîntoarce în „þãriºoara“ aceasta doarpentru a-ºi ocupa scaunul încãlzit detata/bunicul ori de a se plimba prinParlamentul european cu...“ chipullor isteþ de oaie creaþã“

Ce-i de fãcut?!Cred cã e bine sã nu ne mai ju-

cãm „de-a ºcoala“, sã facem „ºcoala,ºcoalã“, sã ne debarasãm de muntelede hârtii ºi sã trecem la predare/veri-ficare, sã ne sincronizãm cu noul dinºtiinþã ºi psihopedagogie, sã menþi-nem ºi ceea ce a fost (ºi a fost!) bun înînvãþãmântul românesc, sã nu maischimbãm directori, inspectori dupã„suflul politic“. Sã ne gãsim un minis-tru pe care sã-l pãstrãm câþiva ani,sã..., sã...

�� PP RR OO FF ..II OO AA NN NN II CC OO LL AA EE CC EE NN DD AA ,,ªª CC OO AA LL AA „„RR OO MM UU LL LLAA DD EE AA ““,,

OO RR AA VV II ÞÞ AA ,, JJ UU DD .. CC AA RR AA ºº SS EE VV EE RR II NN

Alte „ocheade“prin acelaºi sistem (II)

ºcoala internaþionalã 13

octombr ie 2010

wwwªCOALA

româneascq.ro

LetoniaPersonalul didactic din ºcolile cu

elevi între 7 ºi 16 ani este formatîntr-o instituþie de învãþãmânt uni-versitarã ca generalist (pentru primulnivel: 7 - 11 ani) ºi specializat într-oanume disciplinã (12 - 16 ani). Certi-ficatul de învãþãmânt secundar supe-rior sau echivalentul acestuia este ne-cesar pentru înscrierea la un pro-gram de formare cu o duratã de 4-5ani. Aceastã formare cuprinde ocomponentã teoreticã ºi una practicãºi se finalizeazã cu o diplomã univer-sitarã, diplomã de specialist într-odisciplinã sau o calificare. Nu existã oformare specificã pentru Personaluldidactic din instituþiile de învãþã-mânt profesional care este compus,în general, din profesioniºti într-undomeniu specific (implicând 4-5 anide formare dupã învãþãmântul se-cundar superior). Pentru a puteapreda, aceºtia trebuie sã urmeze unmodul pedagogic de nivel superior (5ani). Instituþiile de învãþãmânt terþiaroferã programe specifice de formareprofesionalã a personalului didacticdestinate celor care au urmat un în-vãþãmânt secundar profesional.Aceste programe au ca scop furniza-rea unor noþiuni generale de pedago-gie ºi de psihologie, ºi se finalizeazãcu un certificat. Cadrele didacticesunt angajate cu contract ºi numitepe post de cãtre conducãtorul insti-tuþiei de învãþãmânt pe baza uneiproceduri de recrutare deschise.Evaluarea cadrelor didactice revineinspectorilor ºcolari.

CipruPersonalul didactic care predã în

instituþiile de învãþãmânt preºcolar ºiprimar este format în sistem genera-list, în universitãþi sau în alte insti-tuþii de învãþãmânt terþiar din Ciprusau Grecia. Candidaþii trebuie sã fietitularii unui certificat de învãþãmântsecundar superior ºi sã treacã exame-nul de admitere pentru programe deformare cu o duratã de 4 ani. Cadreledidactice care predau în învãþãmân-tul gimnazial ºi liceal sunt absolvenþiai unei specializãri furnizate deînvãþãmântul superior cu o duratã de4 ani. Acestea trebuie sã urmeze oformare pregãtitoare cu o duratã de 3luni, înainte sau dupã numirea lor. Îninstituþiile de învãþãmânt tehnic/profesional (TEE), profesorii suntformaþi ca specialiºti într-o instituþiede învãþãmânt tehnologic (TEI) saula universitate. Formarea (în dome-niul respectiv) dureazã de la 3 ani ºijumãtate la 5 ani ºi se finalizeazã cu odiplomã. Pe lângã aceastã formareiniþialã, profesorii în cauzã trebuie sãurmeze un an de formare pedagogicãîn Pedagogiki Techniki Scholi (PA-TES), înainte sau dupã numirea lor.

De asemenea, aceºti profesori pot sãpredea în instituþii ºcolare pentruºansa a doua, unde se pregãtesc stu-denþi cu vârste cuprinse între 18 ºi 30ani, care nu au terminat 9 ani deînvãþãmânt obligatoriu.

RReeccrruuttaarree ººii sseelleeccþþiiee Din 1998 pânã în 2002, sistemul

de numire pe posturi care se baza peo listã naþionalã a cadrelor didacticeºi care stabilea, în ordine cronolo-

gicã, cererile de înscriere pe aceastãlistã, a fost în mod progresiv supri-mat ºi înlocuit cu o selecþie pe bazaunui concurs organizat de Consiliulsuprem pentru selecþia personalului(ASEP). Începând din 2003, cadreledidactice sunt numite numai pe bazarezultatelor obþinute la acest concurs.În plus, este necesar un certificat deaptitudini pedagogice ºi didactice.Aceste cadre didactice sunt angajateºi numite de cãtre Ministerul Educa-þiei ºi obþin statutul de funcþionaridupã doi ani de la angajare. Pentru arãspunde nevoilor temporare de per-sonal didactic, autoritãþile educaþio-nale din fiecare prefecturã pot angajacadre didactice supleante cu un con-tract ce se întinde pe durata unui an.Evaluarea acestui personal didacticse realizeazã de cãtre consilierulºcolar. Cadrele didactice sunt anga-jate ºi numite de stat conform uneiproceduri care pune accent pe datadepunerii candidaturii. În instituþiiledin sectorul public, cadrele didacticeau statut de funcþionari. Nu existã unsistem structurat de formare conti-nuã, dar aceasta este, în general, efec-tuatã de cãtre Institutul Pedagogic

Naþional. Evaluarea personaluluididactic se realizeazã de cãtre inspec-torii ºcolari pe baza observaþiei laclasã ºi a rapoartelor de progres efec-tuate de cãtre directori ºi inspectoriide specialitate.

AustriaProfesorii pentru învãþãmântul

obligatoriu ºi special sunt formaþi înPädagogische Hochschule ori de cã-

tre furnizori privaþi de formare uni-versitarã. Profesorii pentru Allge-mein bildende höhere Schulen studi-azã discipline educaþionale la Beruf-sbildende mittlere Schulen (ºcoliprofesionale de nivel mediu) sau laBerufsbildende höhere Schulen (co-legii vocaþionale ºi ºcoli tehnice) suntformaþi la universitate. Dupã absol-virea universitãþii, absolvenþii trebuiesã desfãºoare practicã pedagogicãtimp de un an ºi sã urmeze diferitecursuri, astfel încât sã obþinã spe-cializarea în profesia didacticã. Înînvãþãmântul obligatoriu, posturilesunt oferite de angajatori. Formareaprofesionalã ºi experienþa profesio-nalã sunt condiþii pentru angajarea înacest tip de ºcoli. De aceea, studenþiifac simultan, o perioadã de timp,practicã ºi studii educaþionale. Diplo-ma de absolvire este o condiþie nece-sarã pentru obþinerea unui contractpermanent ºi pentru promovare.Profesorii din ºcolile profesionale denivel mediu sau superior au nevoiepentru angajare de diploma de absol-vire a universitãþii ºi completareaanului de formare în profesia didac-ticã, precum ºi cursuri specifice de

drept, metodologii specifice etc. Can-didaþii trebuie sã aplice la Comitetulªcolar/Regional Provincial sau laministerul de resort care adminis-treazã ºcoala, în cazul instituþiiloradministrate de diferite ministere. Laînceput, angajarea se face pe bazaunui contract pe perioadã determi-natã sau nedeterminatã. Calificareapentru profesia didacticã este obþinu-tã prin absolvirea cursurilor univer-

sitãþii acreditate. Pentru predareadisciplinelor la Volksschule ºi Vor-schulstufe este nevoie de calificareageneralã obþinutã într-o universitate.Pentru Hauptschule profesorii tre-buie sã fie calificaþi pentru a preda celpuþin douã materii.

RReeccrruuttaarree ººii sseelleeccþþiiee Cadrele didactice sunt angajate

de provinciile federale în învãþãmân-tul obligatoriu. Profesorii sunt func-þionari publici. La nivelul pri-mar/secundar, profesorii sunt anga-jaþi cu contract de muncã permanentsau pe perioadã nedeterminatã.Dupã cel mult 6 ani de experienþãdidacticã, aceºtia pot aplica pentru ofuncþie publicã, pe baza unei evaluãricorespunzãtoare, dacã existã conti-nuitatea postului. Statutul de funcþiepublicã al cadrelor didactice are învedere asigurarea suveranitãþii aces-tora. Profesorii sunt angajaþi pe bazaunei decizii administrative/”numi-re”. Numirea se face în funcþie denumãrul de posturi disponibile, pre-vãzute de planul de posturi stabilitela nivelul provinciilor, pe baza buge-tului anual. Cerinþe pentru obþinereaunui post didactic: (cetãþenie austri-

acã sau a unui stat membru UE,diplomã de absolvire, experienþã pro-fesionalã, mai ales pentru ºcolilevocaþionale, maximum 40 de anipentru un contract definitiv în func-þia publicã - se poate întrerupe doarla cererea titularului). Pentru ºcolileprofesionale, cadrele didactice suntangajate de provincii, pe baza for-mãrii profesionale ºi a experienþeiprofesionale. Pentru ºcolile de admi-nistrarea afacerilor, nutriþie, econo-mie internã, silviculturã, agriculturãsunt necesare diploma de absolvire auniversitãþii ºi experienþã de 1-2 ani.Candidaturile se depun la Comitetulªcolar al Provinciei/Regional. Cerin-þele pentru cariera didacticã ºcoli vo-caþionale ºi profesionale de nivelmediu sau colegii tehnice ºi profe-sionale sunt, în cele mai multe cazuri,absolvirea cursurilor universitare saua unei ºcoli tehnice. Pentru anumitediscipline, artistice, seminarii, nutri-þie etc. nu este nevoie de o diplomã delicenþã.

FFoorrmmaarree//ppeerrffeeccþþiioonnaarree//eevvaalluuaarreeCadrele didactice de la grãdiniþã

nu sunt considerate profesori. For-marea continuã a educatorilor estefurnizatã de Pädagogische Hoch-schule (Colegii universitare pentruformarea continuã) ºi este obligatorieîn aproape toate provinciile. Timpulnecesar formãrii variazã între 3-5zile/an de persoanã. Formarea con-tinuã pentru educatori este oferitã dedepartamentele din cadrul provinci-ilor responsabile de educatori, deorganizaþii caritabile, de dioceze etc.Formarea este finanþatã de furnizori,dar pot fi percepute ºi taxe. Ca regulã,cariera didacticã pentru Allgemeinbildende Pflichtschulen (ºcoli pentruînvãþãmântul obligatoriu) începedupã absolvirea celor 6 semestre dela Pädagogische Hochschulen. Profe-sorii de la ºcolile profesionale, încompletarea Diplomprüfung für dasLehramt (examinarea calificãrii can-didaþilor pentru profesia didacticã),trebuie sã desfãºoare o perioadã deformare practicã. În afarã de predare,cadrele didactice pot avea ºi alte atri-buþii, în conexiune cu cele de pre-dare. Profesorii angajaþi de cãtre re-giuni/provincii pentru îndeplinireaacestor atribuþii, pot fi remuneraþisuplimentar faþã de salariu. Profe-sorii care au statut de funcþie publicãsunt ierarhizaþi conform Verwen-dungsgruppen (sistem de remune-rare), iar profesorii angajaþi pe bazãde contract, conform Entlohnung-sgruppen. Existã urmãtoarele posi-bilitãþi de promovare: head mas-ter/director sau inspector pe specia-litãþi, inspector ºcolar districtual, in-spector ºcolar pentru ºcolile profe-sionale ºi inspector ºcolar regional.

�� RR AA DD UU EE NN AA CC HH EE

Statutul de profesorîn Uniunea Europeanã (V)

Revista „ªcoala româneascã“ a început în urmãcu patru luni o serie de articole dedicate prezentãrii sistemelor de formare iniþialã ºi continuã, recrutare ºi selecþie, evaluare ºi

promovare a personalului didactic din diverse þãriale Uniunii Europene. Pânã la acest al cincileaepisod, au fost analizate mecanismele de organizare ºi funcþionare a sistemelor din

Danemarca, Grecia, Germania, Polonia, Marea Britanie, Suedia, Spania, Estonia ºi Ungaria.În ediþia curentã, ne vom opri asupra Letoniei,Ciprului ºi Austriei.

dosar14

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Dacã la calitatea educaþiei Româ-nia se poziþioneazã constant în coadaclasamentelor internaþionale, sin-gurii care mai aduc ceva faimã fiinddoar olimpicii internaþionali, la vio-lenþa ºcolarã suntem însã fruntaºi.Astfel, potrivit unui studiu al Organi-zaþiei Mondiale a Sãnãtãþii care a in-clus 37 de þãri, unitãþile de învãþã-mânt de la noi ocupã locul doi în-tr-un clasament privind violenþa înºcoli. Alte studii interne relevã faptulcã peste 70 % dintre elevii români setem de comportamentul agresiv alcolegilor de ºcoalã. În anul ºcolar2009/2010, în Bucureºti au fostraportate oficial 55 de cazuri de agre-sivitate în ºcoli. Acestora li se adaugãmulte altele neraportate, plus cele dela nivelul întregii þãri. Cã violenþa înºcoalã este perceputã de 54 % dintreelevi ca fiind o problemã permanentãeste subliniat ºi de cãtre un sondaj deopinie realizat de Poliþia Capitalei.Acelaºi sondaj aratã cã 20 % dintreelevii chestionaþi, aºa cum spun ei, aufost victimele unui act de violenþã înºcoalã. De asemenea, Institutul Na-þional de Criminologie aratã cã60,34% dintre minorii care au ajunsîn instanþele judecãtoreºti erau eleviatunci când au comis infracþiunearespectivã. Dintre aceºtia, de etnieromã erau doar 10,69%, grosul(84,3%) fiind de etnie românã. Înprivinþa comportamentului avut înºcoalã, dintre cei 423 de elevi incul-paþi pe parcursul anului ºcolar trecut,aproape jumãtate (47,64%) erau înrelaþii conflictuale cu colegii ºi cadre-le didactice, având totodatã dificul-tãþi de comunicare ºi integrare în co-lectivitate. Cã trebuie intervenit pen-tru diminuarea violenþei în ºcoli numai trebuie demonstrat. Mai ales cãde la un act de agresiune în ºcoalã laa face o infracþiune nu este un pasfoarte mare. De altfel, toate dateleoficiale aratã cã existã o tendinþã decreºtere a ponderii elevilor încomiterea infracþiunilor, de la 44,7 %în 2000, la 57,1 % în 2007, în prezentprocentul ajungând la 60 %.

Violenþei în ºcoli i se adaugã, dinpãcate, ºi tot felul de comportamentetotal nepotrivite, de genul celor sexu-ale în care sunt implicaþi nu doarelevi, cât mai ales cadre didactice.

Revenind la subiectul violenþa înºcoli, care este tot mai îngrijorãtor,cele mai întâlnite forme sunt agresi-vitatea verbalã, fizicã ºi emoþionalã.Modul în care este perceputã agresi-vitatea în ºcoli de cãtre elevi, pãrinþiºi profesori, unde se produc cel maimult formele de agresivitate, cauzelecare le-ar genera, cât de sigurã esteconsideratã ºcoala etc. sunt întrebãricare au fost abordate într-o manierãprofesionistã de cãtre Centrul Muni-cipiului Bucureºti de Resurse ºi Asis-tenþã Educaþionalã ºi Centrul Muni-cipiului Bucureºti de Asistenþã Psi-hopedagogicã.

Agresivitatea verbalã,cea mai rãspânditã

Dintre toate formele de agresivi-tate – verbalã (injurii), fizicã (loviri)ºi emoþionalã (marginalizare, umili-

re, etichetare), cea verbalã este consi-deratã aproape la unison de cãtre toþichestionaþii (elevi, pãrinþi ºi profe-sori) ca fiind cea mai rãspânditã. Ur-meazã agresivitatea emoþionalã, carese manifestã îndeosebi între relaþiadintre elevi. Principalele motive aleproducerii comportamentelor agre-sive sunt identificate diferit de cãtrechestionaþi. Elevii considerã cã moti-vele agresivitãþii sunt generate de ne-voia de dominare, dorinþa de rãzbu-nare ºi invidia, în timp ce pãrinþii(56,8%) ºi profesorii (96%) cred cãagresivitatea ar avea la bazã disfunc-þiile existente la nivelul familiei. Evi-dent, percepþiile pãrinþilor ºi profeso-rilor sunt totuºi diferite, fiecareavând aºteptãri mai mari de la ceilalþiºi mai puþin de la ei înºiºi. Profesoriiconsiderã cã pãrinþii ar trebui sã-ºiasume un rol mai mare în educaþiacopiilor ºi, deci, sã îºi legitimeze rolulde actor educaþional alãturi de insti-tuþia ºcolarã, cum interpreteazã spe-cialiºtii CMBEAR.

În privinþa momentului când seproduc agresiunile, toþi respondenþiiau ajuns la aceeaºi concluzie deja ºti-utã. Anume cã în pauzã este cea maimare probabilitate de a se produceagresiuni, iar spaþiile unde se mani-festã cu cea mai mare frecvenþã aces-te comportamente agresive sunt pe-rimetrul din preajma ºcolii, curteaºcolii ºi holurile.

ªcoala, un spaþiu sigurpentru mai puþin de 50%dintre chestionaþi

Deºi ar trebui ca ºcoala sã fie unspaþiu securizant, rãspunsurile nu aufost în majoritate în aceastã direcþie.Concret, sub 50% dintre respondenþi,indiferent cã sunt elevi, pãrinþi sauprofesori, percep instituþia ºcolarã ca

pe un spaþiu sigur, ceea ce este iarãºiun semnal de alarmã. Percepþia esteca ºcoala este sigurã. Cei mai încrezã-tori sunt profesorii (54,8%), urmaþide elevi (18,1%) ºi, cei mai scepticisunt pãrinþii, doar 9,01% dintreaceºtia considerând ºcoala în maremãsurã ca fiind un loc sigur pentrucopiii lor. Referitor la cine ar fi res-ponsabil pentru asigurarea secu-ritãþii elevilor, profesorilor ºi pãrin-þilor în ºcoalã, rãspunsurile chestion-aþilor, într-o majoritate covârºitoare,de peste 70%, au arãtat cãtre firma depazã, pe locul doi urmând profesorulde serviciu. Rolul poliþistului deproximitate este vãzut diferit. Dacãprofesorii îl percep pe poliþistul deproximitate ca având în proporþie de47,3% un rol important în asigurareasiguranþei în ºcoli, pãrinþii ºi elevii îlindicã într-un procent mai mic, dedoar 23%, respectiv 21%, ceea ceindicã faptul cã profesorii atragatenþia asupra nevoii unei autoritãþinormative mai accentuate. Atuncicând sunt martorii unui act de agre-siune, 45,1 % dintre elevii chestionaþiau spus cã apeleazã la profesorul deserviciu, alþi 45% optând pentru achema personalul de pazã al ºcolii.Pãrinþii chestionaþi au dat aceleaºirãspunsuri, ceea ce indicã faptul cãºtiu bine comportamentul copiilorlor.

Agresivitatea se învaþã de pe stradã ºi din mass-media

Studiul a inclus ºi un set de afir-maþii prin care s-a dorit sã se afle deunde s-ar învãþa totuºi agresivitatea,fiind propuse mai multe variante. Dinpãcate, mass-media este perceputã deelevi, pãrinþi ºi profesori ca avândrolul decisiv în a îi învãþa pe elevi com-

portamente agresive. Astfel, 45% din-tre respondenþii elevi, 53,9% dintrepãrinþi ºi 78,9% dintre profesori aufost total de acord ºi în mare mãsurãde acord cu afirmaþia cã “agresivitatease învaþã din mass-media”. Alte locuride unde s-ar învãþa agresivitatea ar fistrada (indicatã de cãtre 61,1% dintreelevi, 56,2% dintre pãrinþi ºi 67% din-tre profesori) ºi familia (30% elevi,36,9% pãrinþi ºi 69,91% profesori). Nua fost uitat nici Internetul, care, caparte a mass-media, prin postarea defilme care prezintã scene de violenþãºcolarã, genereazã, la rându-i, com-portamente agresive.

Referitor la motivul care ar ge-nera comportamente agresive ale ele-vilor, rãspunsurile celor trei categoriide chestionaþi sunt de data aceastadiferite. În timp ce pãrinþii ºi profe-sorii nu sunt de acord cu afirmaþia

“comportamentele agresive au rolulde a corecta o injustiþie”, ceea ce in-dicã foarte clar cã aceºtia au compor-tament de adult ºi se bazeazã pe ex-perienþele acumulate, peste 30% din-tre elevii chestionaþi cred în justeþeaafirmaþiei, deci se vede foarte clarreactivitatea lor emoþionalã faþã deinjustiþiile percepute.

ªi anturajul, încã o datã se vedecã joacã un rol important în produ-cerea de acte agresive. Astfel, toatecele trei categorii de chestionaþi aufost de acord cu faptul cã “uneori,grupul de prieteni încurajeazã mani-festãri agresive în rândul membrilorsãi”, ceea ce subliniazã încã o datã câtde importantã este alegerea antura-jului. Cu alte cuvinte, pãrinþii trebuiesã fie mult mai atenþi la cei cu care seîmprietenesc copiii lor ºi în cegrupuri se afiliazã.

La calitatea educaþiei codaºi,

wwwªCOALA

româneascq.ro dosar 15

octombr ie 2010

Mãsurile întreprinse în ºcoli, necunoscute ºi ineficiente

Întrebarea privind mãsurile în-treprinse de ºcoalã în vederea dimi-nuãrii comportamentelor agresive aadus cele mai puþine rãspunsuri dinpartea elevilor. Dintre cei 921 de elevicuprinºi în eºantion, sub un sfert(224) au rãspuns, oferind variantelibere de rãspuns, ceea ce aratã cã fieelevii nu ºtiu suficient de bine cemãsuri s-au luat, fie nu le considerãeficiente. În opinia elevilor, mãsurileîntreprinse de ºcoala lor au avut învedere urmãtoarele acþiuni: • angaja-rea firmelor de pazã • scãderea note-lor la purtare • montarea camerelorde filmat • avertizare/exmatriculare •discuþii purtate între elevi ºi profe-sori/consilieri psihopedagogi • creº-terea numãrului profesorilor de ser-viciu.

Agresivitatea în ºcoalã îºi are explicaþiile ºi în afara acesteia

„Problematica agresivitãþii înºcoalã îºi are explicaþiile în egalã mã-surã ºi în afara ei, anume în spaþiulsocial în care ºcoala îºi dezvoltã sem-nificaþiile instituþionale specifice ro-lului pe care îl joacã. Dincolo însã devocaþia ºcolii de a realiza transfor-mãri, prin mijloace ºi instrumentespecifice, ale tinerilor în membri pro-ductivi ai societãþii, mai existã un rolpe care ºcoala îl îndeplineºte printr-oacþiune de profunzime ºi vorbim înaceste caz despre dinamica ºi logicade multe ori extrem de „complexifi-cate“ (Edgar Morin) a procesului desocializare.

Dacã vom considera instituþiaºcolarã ca un spaþiu al manifestãrilorcu un puternic caracter intersubiec-

tiv, cât ºi ca mediu al construcþieiobiectivante în vederea acþiunii soci-ale, þinând seama de scopul acþiuniieducative (prin operaþionalizarea însecvenþe didactice, de exemplu),atunci ºcoala posedã carateristicilecare o pot autonomiza prin practicileproprii „legitimând” o serie de com-portamente mai mult sau mai puþindezirabile, dar care se manifestã ur-mând de multe ori, fie chiar ºi ur-mând o logicã concurentã în raportcu dezideratele, atât ºcolare, cât ºi so-ciale. În acelaºi timp, ºcoala nu esteun actor singular în spaþiul social, iarþesãtura de relaþii ºi tensiuni suportã,am putea spune, o dublã influenþã:pe de o parte, pe cele specifice insti-tuþiei în sine, iar pe de altã parte, pecele care reverbereazã din mediulextern al dinamicii sociale în interi-orul cãruia ºcoala se constituie pânãla urmã ºi ca un element constitutiv.În cele din urmã se poate vorbi de-spre un „schimb” de experienþe su-biective care constituie tema dezvol-tãrii unor seturi de „trãiri” pe care ac-torii din spaþiul ºcolii le producºi/sau le reproduc.

Agresivitatea în spaþiul ºcoliipoate fi subsumatã noþiunii ample deagresivitate intraspecificã care poateavea simultan un caracter explorato-riu ºi educativ. Aºa cum remarcã I. E.Eibesfeldt „comportamentul agresiveste utilizat adesea pentru testareaspaþiului social de miºcare. Copiii secomportã agresiv pentru a vedea câtde departe pot merge”, în plus, ada-ugã acelaºi autor „rãspunsul celorlalþile indicã limitele toleranþei, precumºi norma comportamentalã a culturiidin care fac parte. Dacã rãspunsulîntârzie sã vinã, atunci agresivitateaexplorativã este escaladatã”.

Dupã cum se vede din înseºi rãs-punsurile din acest studio, agresivita-tea ºi în special aceastã formã de ma-nifestare a ei (agresivitatea explorati-vã) se declanºeazã atunci când se sta-bileºte „aºezarea” în anumite poziþiiîn cadrul ierarhiei grupului. La între-barea privind principalele motive aleactelor de agresivitate primul loc în-tre rãspunsurile elevilor îl ocupã „ne-voia de dominare” (62%) care consti-tuie indicatori extrem de sugestiviprivind factorii generatori ai con-duitelor agresive”, explicã dl. RobertFlorea, coordonatorul Centrului Mu-nicipiului Bucureºti de AsistenþãPsihopedagogicã.

Profesorii, responsabilide comportamentulelevilor

ªi cum ºcoala are un rol impor-tant de socializare a elevilor, implicitprofesorii, ca factori educaþionali,sunt direct responsabili de compor-tamentul acestora. De asemenea,foarte important este ºi modul în careprofesorii reuºesc sã gestioneze anu-mite situaþii conflictuale. Nu trebuieuitat cã elevii pot fi agresivi chiar ºi întimpul orelor, evident, în funcþie deprofesorul care este atunci la catedrã.Unii profesori au cu adevãrat meni-rea de dascãli, alþii au ajuns din în-tâmplare sau pentru cã au crezut cã

pot face aceastã meserie, fãrã însã aavea ºi calitãþile necesare. ªi nu este oafirmaþie gratuitã, ci are la bazã expe-rienþe ºi studii, deci certitudini.

“Printre sursele violenþei în me-diul ºcolar, care nu este un fenomende datã recentã, sunt dificultãþile decomunicare elevi-profesori, subiec-tivitatea în evaluare, vârsta ºi expe-rienþa didacticã a profesorilor, pro-gramele ºcolare prea încãrcate ºi pro-gramul ºcolar supraaglomerat. Studi-ile aratã cã cele mai frecvente formede violenþã ale elevilor faþã de profe-sori sunt absenteismul, indisciplina,ignorarea mesajelor transmise, atitu-dinile ironice, agresiunea non-verba-lã, dar ºi agresiunea fizicã. Cele maifrecvente forme de violenþã întreelevi sunt în proporþie de peste 70%injurii, aproximativ 60% jigniri fizice

sau psihice ºi aproape 30% bãtaie.Violenþa în ºcoli nu este un fenomenizolat ºi trebuie privitã în contextglobal ºi asociatã mediului familial ºisocial din România. Fiecare caz deviolenþã nou semnalat reprezintã unsemnal de alarmã, pentru cã înspatele lui existã, probabil, alte zecide cazuri care nu sunt raportate, decinu sunt aflate de public, dar care potconduce la apariþia de efecte severe lanivelul întregii societãþi.”, subliniazãMagda Balica de la Institutul deªtiinþe ale Educaþiei.

Suplimentar de cauzele identifi-cate de specialiºtii români ºi cares-au raportat mai mult la mediul ºco-

lar, cei de la ONU subliniazã cã vio-lenþa poate apãrea din cauza negli-jenþei, hãrþuirii, sãrãciei, pedepselorcorporale, unele mesaje de e-mail,discriminarea etc.

Jocul, cel mai bun antidotîmpotriva violenþei

Pentru prevenirea violenþei exis-tã mai multe metode, lucrurile evo-luând faþã de acum câteva zeci de ani.Bãtaia nu mai e ruptã din rai, aceastafiind înlocuitã de marºuri ale tãceriiºi jocuri, jocul fiind considerat celmai puternic antidot al violenþei. Alte antidoturi recomandate de ex-perþii ONU au în vedere sportul, mu-zica, arta, dansul, teatrul etc. Specia-liºtii români recomandã urmãtoareleactivitãþi pentru reducerea agresivi-tãþii în rândul elevilor: • dezbateri la

nivelul unitãþilor ºcolare cu privire lanormele legislative referitoare la se-curitatea ºi siguranþa elevilor în uni-tãþile de învãþãmânt • întâlniri cu re-prezentanþii Poliþiei ºi autoritãþilorlocale, pentru dezbaterea cauzelor ºicondiþiilor de manifestare a agresivi-tãþii în societate ºi ºcoli • dezbatereaîn cadrul orelor de dirigenþie/con-siliere a unor teme privind comporta-mentul agresiv al elevilor • realizareaunor pliante, broºuri, afiºe pentruatenþionarea elevilor despre riscurileunui comportament agresiv, în vede-rea eliminãrii/reducerii fenomenuluide agresivitate • organizarea unoractivitãþi recreative cu specific non-

violent • consilierea psihologicã aelevilor cu comportament agresiv ºi aelevilor care au fost victime ale unuiastfel de comportament • organiza-rea unei acþiuni intitulate “Sãptãmâ-na fãrã violenþã”, în cadrul cãreiasunt incluse concursuri de eseuri, fo-tografii, jocuri sportive, marºul non-violenþei etc. • identificarea familiilorcu comportament violent asupracopiilor ºi implicarea în rezolvarea si-tuaþiei • realizarea de lectorate cu pã-rinþii pe tema educaþiei non-violente• organizarea de cursuri de formare apãrinþilor pe teme legate de abilitãþide relaþionare ºi comunicare eficien-tã cu copiii, abordarea copiilor cu tul-burãri de comportament, relaþiaºcoalã-familie. Din pãcate, toateaceste mãsuri au la bazã fondurilemateriale. ªi cum ºcolile din Româ-

nia, ca de altfel majoritatea societãþiiromâneºti se zbate în sãrãcie, familiiîntregi ºi prea mulþi profesori fiind însituaþia de a se concentra pe între-barea obsedantã “Cum o sã fac faþã laiarnã cu cheltuielile ºi o sã mai am cesã pun copiilor mei pe masã “, foartemulte dintre mãsurile de reducere aviolenþei nu se vor putea aplica. ªicum ºi la calitatea educaþiei stãmprost, în mare parte tot din cauza sã-rãciei, vom continua sã urmãmaceeaºi traiectorie descrisã în pream-bulul acestui articol - La calitateaeducaþiei codaºi, dar la violenþa înºcoli fruntaºi.

�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS

dar la violenþa în ºcoli fruntaºi

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem de învãþãmântperformant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sãobþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoalaromâneascã“

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Constantin CIOSU – Preºedinte

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinteexecutiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executivdepartament preuniversitar

Ioan DRÃGAN – Secretar general

VVIICCEEPPRREEªªEEDDIINNÞÞII::Maria Zvarici - Departament Învãþãmânt Preºcolar ºi Primar

Vasile Pistriþu - Departament Învãþãmânt Gimnazial

Simina Croitoru - Departament Învãþãmânt Liceal

Valeriu Diculescu - Departament Învãþãmânt Vocaþional

Florin Dobrescu - Departament Învãþãmânt Tehnic

Stela Ciocea - Departament Învãþãmânt Special ºi Protecþia Copilului

Marian Uþã - Departamentul Dezvoltare-Promovare Instituþionalã

Maria Popa - Departament Leadership ºi Management Sindical

Ioan Leon Narosi - Departamentul Funcþionari Publici ºi Personal Contractual

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500).

CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.

BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi ºi secretarul general.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!