evaluarea nivelului de dezvoltare fizica si a starii de...

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC HEALTH

c [email protected] om

Str . Dr.A. Leonte, Nr. 1 - 3, 050463 Buc ures ti, ROMANIA

Tel: *+4 021 318 36 20, Direc tor: +4 021 318 36 00, +4 021 318 36 02, Fax: +4 021 312 3426

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE

EVALUAREA NIVELULUI DE DEZVOLTARE FIZICA SI A STARII DE SANATATE PE BAZA EXAMENELOR MEDICALE DE BILANT LA COPIII SI TINERII DIN COLECTIVITATILE

SCOLARE DIN MEDIUL URBAN SI RURAL

RAPORT NATIONAL

2017

EVAL U AR EA N I VEL U L U I D E D EZ VOL TAR E F I Z I C A SI A STAR I I D E SAN ATATE PE B AZ A EXAMEN EL OR MED I C AL E

D E B I L AN T L A C OPI I I SI TI N ER I I D I N C OL EC TI VI TATI L E SC OL AR E D I N MED I U L U R B AN SI R U R AL

R APOR T N ATI ON AL 2017

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Evaluarea nivelului de dezvoltare fizica si a starii de sanatate

pe baza examenelor medicale de bilant la copiii si tinerii din colectivitatile scolare din mediul urban si rural

2017

Autori:

Coordonator: Dr. Dumitrache Carmen

Colaboratori: Dr.Stanescu Camelia Teodora, Dr.Kassai Viorica, Dr.Ursu

Ciprian, Stefan Galan.

DSP-urile judetene si al Municipiului Bucuresti






►Obiectivul lucrarii

Evaluarea impactului factorilor din mediul de viaţă şi activitate asupra sănătăţii copiilor şi adolescenţilor din colectivităţi. Organizarea şi supravegherea examinărilor medicale de bilanţ, a stării de sănătate

a copiilor şi tinerilor din colectivităţi în conformitate cu reglementările MS. Stabilirea tendinţelor morbidităţii şi dinamica acesteia la populaţia de copii şi

tineri cuprinsă în colectivităţi.

►Conţinutul lucrării

Examenele medicale profilactice periodice de bilanţ ale stării de sănătate se efectuează preşcolarilor şi elevilor. Acestea au ca scop cunoaşterea nivelului de

dezvoltare fizică, prevenirea unor îmbolnăviri, depistarea precoce a unor afecţiuni sau deficienţe, precum şi aplicarea tratamentului recuperator, orientarea şcolară şi profesională în funcţie de starea de sănătate.

Importanţa acestor examene medicale de bilanţ constă în evaluarea în dinamică a unor aspecte ale sănătăţii şi nivelului dezvoltării fizice la populaţia preşcolară şi

şcolară.

►Material ş i metodă

Prin examenul medical de bilanţ desfăşurat anual în colectivitatile de copii si tineri din mediul urban si rural se evalueaza starea de sanatate a grupului tinta

studiindu-se morbiditatea generala prin prevalenta de perioada (anul scolar 2015 -2016).

Acesta se efectueaza prescolarilor (la intrarea in gradinita), elevilor din clasa I -a, IV-a, a VIII-a, a XII-a, scoala profesionala, de catre medic si asistenta medicala.

Datale centralizate sunt trimise la DSP judetene. Toate datele din tara sunt centralizate si prelucrate statistico – matematic la CNEPSS – INSP Bucuresti in vederea intocmirii lucrarii finale anuale.

Din anul scolar 2014-2015 am incercat colectarea datelor nu numai pe mediu de

provenienta (urban/rural) ci si pe categorii de gen (fete si baieti) plecand de la supozitia ca una dintre aceste categorii este mai expusa factorilor de risc, care se pot repercuta mai agresiv asupra starii de sanatate a respondentilor studiati.

I.Evaluarea s tării de sănătate a copiilor ş i tinerilor pe baza examene lor

medicale de bilanţ (mediul urban ş i rural)

►Rezultate s i discutii

In anul 2017 au fost centralizate si prelucrate date provenite de la 40 judete din mediul urban (95,2%) si de la 29 judete din mediul rural (70,7%), obtinandu-se

astfel o acoperire foarte buna in mediul urban si satisfacatoare in mediul rural, a zonelor tarii. In urma prelucrarii statistico – matematice a acestor date a rezultat faptul ca au fost examinati in cadrul examenelor medicale de bilant 601.586

subiecti.






Prin ancheta de prevalenta aplicata populatiei tinta au fost inregistrate 157.385 cazuri de boala cronica, reprezentand o morbiditate generala de 26,2% la nivelul

tarii.

Tabel nr. 1 - Repartitia morbiditatii cronice generale la populatia tinta

examinata in anul scolar 2016/ 2017

Medii Numar total

copii examinati

Copii bolnavi

Nr.total %

Urban (40 judete) 496 088 141 767 28.6

Rural (29 judete) 105 498 15 618 14.8

Total tara 601 586 157 385 26.2

Judetele de la care nu am primit datele rezultate dupa examenele de bilant

sunt:Covasna, Ilfov, Buzau,Braila, Brasov, Olt, Mehedinti, Prahova, Teleorman, Arad, Maramures, Satu Mare, Botosani.

Graficul nr. 1

Dinamica morbiditatii cronice la populatia tinta

Morbiditatea rezultata in urma examinarii starii de sanatate a prescolarilor si elevilor in anul scolar 2016 – 2017 inregistreaza o scadere atat in mediul urban, cat si in mediul rural comparativ cu anul 2007. Urmarind evolutia morbiditatii pe

o perioada de 11 ani, se observa ca valorile acesteia evolueaza pe o repre zentare in dinti de fierastrau incepand din 2007 pana in 2014 pentru ambele medii; din

2014pana in 2016 curba ia un aspect usor crescator mai evident in urban, dar prezent si in rural, ca apoi sa scada la valori mai mici decat in 2007. Pentru populatia studiata morbiditatea medie a ultimilor 10 ani, 2008-2017 in mediul

urban se situeaza la 28,74%, iar in mediul rural la 14,12%.

28.9 26.5

29

24.9

28.3 26.9

27.9 27.3 28.1 29.9

28.6

15.9 14.7 14.7

12.8 14.5 14.2 13.6 13.5 13.8 14.6 14.8

10

15

20

25

30

35

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

%

Dinamica morbiditatii generale la populatia tinta 2007 -2017

Urban

Rural






Tabelul 2

Morbiditatea in mediul urban in

functie de media/mediu (28.6) pentru fiecare judet se inscrie astfel:

42,5% (17 judete din 40)dintre

judete/mediul urban sunt situate peste media pe tara.

Tabe lul 3

Morbiditatea in mediul rural in

functie de media/mediu (14,8%) se inscrie astfel:

Judet-Morbiditate

CT 27.1

GR 26.6 HR 26.3

AG 23 HD 22.4

BC 22.2 NT 22.2

GJ 22.1

CJ 21.4 GL 20.7

TM 18.5 VS 18

IL 16.3 SJ 15.5

SB 15

VL 14.4 VR 12.9

SV 12.6 MS 12.4

BZ 11.7 AB 11.2

BH 10.7

CL 10.5 BN 10.4

DB 10.1 DJ 7.9

CS 7.6 IS 7.5

TL 5.4

48.3% dintre judete/mediul rural sunt situate peste media pe tar

Judet-Morbiditate

CJ 85.7

SM 65.3 TM 49.5

GL 37.9 MM 36.8

SB 36.6 GR 36

AB 35.6

BN 35.5 BZ 34.2

NT 33.4 BH 33.2

B 32.8 IS 32.7

HR 29.8

MH 29.4 TL 28.8

CT 28.2 BV 27.3

DB 27.1 VL 26.9

IL 26.4

BT 25.3 HD 25.2

TR 24.7 PH 24.4

BC 24.3 MS 23.3

AG 21.5

SJ 20.9 VS 18.9

DJ 13.7 GJ 13.2

VR 12.9 OT 11.2

CL 10.5

BR 10.3 SV 10.3

AR 6.3 CS 4.5






0 20 40 60 80 100

CJ

SM

TM

GL

MM

SB

GR

AB

BN

BZ

NT

BH

B

IS

HR

MH

TL

CT

BV

DB

VL

IL

BT

HD

TR

PH

BC

MS

AG

SJ

VS

DJ

GJ

VR

OT

CL

BR

SV

AR

CS

%

0 5 10 15 20 25 30

CT

GR

HR

AG

HD

BC

NT

GJ

CJ

GL

TM

VS

IL

SJ

SB

VL

VR

SV

MS

BZ

AB

BH

CL

BN

DB

DJ

CS

IS

TL

%

Grafic nr.2

Dis tributia morbiditatii pe judete

in mediul urban

Grafic nr.3

Dis tributia morbiditatii pe judete

in mediul rural






Tabel nr. 4 - Inscrierea morbiditatii generale la copii s i tineri/ pe medii s i pe

clase

Clase

Copii examinati

Copii bolnavi

Urban Rural

Urban Rural

Nr. Nr. Nr. % Nr. %

Prescolari 115715 35322 20127 17.4 4152 11.7

I-a 87631 22001 24851 28.3 3621 16.4

a IV-a 68390 19920 22105 32.3 3470 17.4

a VIII-a 75648 22022 29987 39.6 3488 15.8

a XII-a 121945 4956 36609 30 677 13.7

Sc. prof an II 12070 1277 4051 33.6 210 16.4

Studenti 14689 0 4037 27.5 0 0

Total 496088 105498 141767 28.6 15618 14.8

Graficul nr. 4

Inscrierea morbiditatii generale la copii s i tineri/ pe medii s i clase

Studiind repartitia morbiditatii copiilor examinati din mediul urban in gradinite si

in clasele de studii se poate preciza faptul ca valoarea prevalentei creste pe

masura ce creste si varsta, pana in clasa aVIII-a inclusiv; comparand valoarea

prevalentei morbiditatii medii a mediului cu valoarea morbiditatii medii a clasei

se observa ca in clasele a IV-a, a VIII-a, a XII-a si la sc.profesionala, aceasta

valoare depaseste valoarea morbiditatii pe mediu.

0

10

20

30

40

50

prescolar cls.I cls.IV cls.VIII cls.XII sc.prof. stud.

%

Inscrierea morbiditatii generale la copii si tineri/ pe medii si pe clase 2016-2017

Urban

Rural




INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

In mediul rural valoarea prevalentei este crescatoare pana la clasa a IV-a inclusiv

apoi variaza in dinti de fierastrau; comparativ cu media pe mediu, valoarea mediei pe clase este mai mare in clasele a I-a, a IV-a, a VIII-a si la scoala profesionala.

In anul scolar 2016/2017 situatia se prezinta astfel:

Tabelul nr.5 - Clas ificarea primelor zece afectiuni cronice la nive l de tara,

urban s i rural

Afectiune Urban Afectiune Rural

Vicii de refractie 7.2 Vicii de refractie 1.9

Obezitate de cauza neendocrina 3.3

Obezitatea de cauza neendocrina

1.7

Deform.castig.ale CV 2.3 Hipotrofia ponderala

1.4

Sechele rahitism 1.6 Afectiuni cr.ale amigd.si veget.adenoide

1.2

Hipotrofia ponderala 1.4 Hipotrofia staturala 1.1

Hipotrofia staturala 1.1

Anemia cr.prin carenta

de Fe

0.95

Tulburari de vorbire 1.0 Intarzieri mintale usoare 0.7

Afectiuni cr.ale amigdalelor si vegetatiilor adenoide 0.9 Sechele rahitism

0.6

Deform.castig.ale membrelor 0.86 Tulburari de vorbire 0.59

Alte boli de metabolism 0.8

Tulburari de comportament si adaptare

0.55

Centralizarea datelor privind prevalentele afectiunilor cronice intalnite la

prescolarii si elevii studiati la nivel de tara a relevat faptul ca pe primul loc se situeaza viciile de refractie, pe locul doi obezitatea de cauza neendocrina, atat in urban cat si in rural. Apoi clasificarea afectiunilor este diferita functie de mediul

studiat (vezi si graficul nr.5).





Graficul nr. 5

Prevalenta primelor zece afectiuni

Prevalenta viciilor de refractie in populatia din mediul urban este de 7.2%. Aceasta este

desfasurata astfel pe categorii de varsta:

Graficul nr. 6

In ceea ce priveste distributia pe clase in mediul urban, valorile se situeaza

crescator de la prescolari la clasa a XII-a.

0 5 10

Vicii de refractie

Obezitatea de cauza neendocrina

Deformari castig.CV

Sechele rahitism

Hipotrof.pond.

Hipotrof.stat.

Tulb.de vorbire

Afect.cr.amigdale

Deformari castig.membre

Alte boli de metabolism

Anemii cr.carenta Fe

Intarzieri mintale usoare

Tulb.de comport.si de adaptare

%

Clasificarea primelor zece afectiuni cronice la nivel de tara, urban si rural 2016/2017

Rural

Urban

0 0.5 1 1.5 2 2.5

Prescolar

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

sc.prof.

stud.

%

Prevalenta viciilor de refractie in mediul urban pe clase de studiu, an scolar 2016/2017





PENTRU URBAN - ponderea viciilor de refractie in totalul afectiunilor cronice inregistrate in populatia de copii si tineri investigata prin examenele de bilant in anul scolar 2016/2017 este de 25,3% (35878 de respondenti din 141.767 de copii

si tineri cu afectiuni cronice), in crestere cu 1.4 procente in raport cu anul precedent.

Prevalenta viciilor de refractie in populatia din mediul rural este de 1.9%. Aceasta este desfasurata astfel pe categorii de varsta:

Graficul nr. 7

In ceea ce priveste distributia pe clase in mediul rural, valorile se situeaza crescator de la prescolari la clasa a VIII-a.

PENTRU RURAL - Ponderea viciilor de refractie in totalul afectiunilor cronice inregistrate in populatia de copii si tineri investigata prin examenele de bilant in

anul scolar 2016/2017 este de 13,1% (2041 de respondenti din 15618 de copii si tineri cu afectiuni cronice), in crestere cu 1.2 procente in raport cu anul trecut.

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7

Prescolar

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

sc.prof.

%

Prevalenta viciilor de refractie in mediul rural pe clase de studiu, an scolar 2016/2017





Graficul nr. 8

Prevalenta obezitatii neendocrine in mediul urban: pe judete s i pe clase

Judet Prevalenta fete baieti

GR 10 9.2 10.7

TM 8.9 8.9 8.9

CJ 6.3 5.4 7.2

BH 5.5 4.6 6.3

SM 5.5 4.6 6.3

CT 5.2 4.8 5.6

TL 4.9 4.1 5.6

TR 4.9 4.7 5.0

MH 4.5 5.1 4.0

GJ 4.4 4.8 4.0

PH 4.1 3.5 4.7

VL 4.0 3.9 4.1

AB 4.0 3.5 4.4

AG 3.9 4.3 3.5

BZ 3.8 3.6 4.0

DB 3.7 4.4 2.7

HD 3.5 3.1 3.9

B 3.4 3.0 3.7

HR 3.2 3.2 3.2

SB 3.2 2.9 3.5

VR 3.1 2.7 3.5

IS 3.0 3.3 2.8

MS 2.9 2.2 3.5

BV 2.6 2.6 2.7

MM 2.6 2.3 3.0

BN 2.5 2.2 2.7

GL 2.5 2.4 2.6

OT 2.2 2.4 2.0

SJ 2.1 1.7 2.5

VS 2.0 2.0 2.0

SV 1.9 1.9 1.8

BC 1.8 1.6 2.0

IL 1.6 2.2 1.0

NT 1.6 1.2 1.9

BT 1.2 - -





CL 0.9 1 0.8

DJ 0.5 0.3 0.7

BR 0.4 0.4 0.4

AR 0.4 0.3 0.4

CS 0.4 0.4 0.4

Comparand cele doua categorii de gen asa cum sunt repartizate se observa:

- In 24 (din 39) de judete valoarea prevalentei la baieti depaseste valoarea prevalentei la fete

- In 11 judete valoarea prevalentei la fete depaseste valoarea prevalentei la baieti - In 4 judete sunt la egalitate.

0 3 6 9 12

GR

TM

CJ

BH

SM

CT

TL

TR

MH

GJ

PH

VL

AB

AG

BZ

DB

HD

B

HR

SB

VR

IS

MS

BV

MM

BN

GL

OT

SJ

VS

SV

BC

IL

NT

BT

CL

DJ

BR

AR

CS

%

Prevalenta obezitatii neendocrine- urban, 2016/2017





URBAN - Obezitatea de cauza neendocrina, a doua afectiune ca frecventa intalnita in populatia de copii si tineri studiata, are cea mai mare valoare a prevalentei in Giurgiu si Timis. In 45% dintre judete prevalenta a obezitatii de cauza

neendocrina este mai mare decat media/mediu de provenienta.

Graficul nr. 9

URBAN - Prevalenta obezitatii de cauza neendocrina, se inscrie cu valori crescatoare de la prescolar pana la clasa a XII-a.

URBAN - Ponderea acestei afectiuni in populatia de copii si tineri inregistrata cu afectiuni cronice este de 11,4% (16195 din 141767), crescand cu 0,6% fata de anul

trecut.

Graficul 10

Acelasi aspect se intalneste cand privim comparativ loturile examinate (fete, baieti) prevalenta se inscrie crescator de la prescolar la clasa a XII, dar valoarea

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1

prescolar

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profesionala

stud.

%

Obezitatea neendocrina- prevalenta pe clase, urban, 2016/2017

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1

prescolar

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profesio…

stud.

%

Obezitatea neendocrina- prevalenta pe clase si pe gen, urban, 2016/2017

Baieti

Fete





este mai mare pentru subpopulatia de baieti; exceptie la clasa a I -a. Ponderea

obezitatii neendocrine in fiecare populatie este de 10,5% pentru fete si de 12,4% pentru baieti.

Graficul nr. 11

Prevalenta obezitatii neendocrine in mediul rural: pe judete s i pe clase

judete prevalenta fete baieti

HD 8.6 7.8 9.3

GL 5.0 1.9 8

AG 4 4.1 3.9

HR 3.7 3.9 3.4

BT 3.7 3.7 3.7

VS 3.5 5.7 2.0

CJ 3.4 3.3 3.6

GR 3.3 3.5 3.1

DB 2.5 1.8 3.9

TM 2.4 1.0 3.5

CT 2.0 3.4 0.6

SV 1.7 2.3 1.3

BH 1.5 1.8 1.1

SB 1.4 1.2 1.6

BZ 1.3 1.5 1.1

NT 1.3 1.5 1.2

IL 1.2 1.3 1.2

VL 1.2 0.8 1.6

BN 1.2 1.7 0.7

MS 1.2 1.8 0.7

SJ 1.2 1.3 1.1

VR 0.9 1.1 0.8

AB 0.9 1.2 0.6

GJ 0.7 1.0 0.5

IS 0.6 0.9 0.2

CS 0.5 0.5 0.5

DJ 0.3 0.3 0.3

CL 0.1 0.0 0.2

TL 0.0 0.0 0.0

Pentru rural, obezitatea de cauza neendocrina in anul scolar 2016/2017 este a doua

cauza de morbiditate; comparand cele doua categorii de gen asa cum sunt repartizate se observa:





- In 8 judete valoarea prevalentei la baieti depaseste valoarea prevalentei la fete (27.6%)

- In 18 judete valoarea prevalentei la fete depaseste valoarea prevalentei la baieti (62.1%).

- In 3 judete valoarea prevalentei la fete este egala cu valoarea prevalentei la

baieti (10.3%). - Intr-un judet TL nu a fost inregistrat nici un caz de obezitate de cauza

neendocrina.

Pentru mediul rural prevalenta obezitatii se inscrie cu valorile cele mai mari in

judetul Hunedoara.

0 2 4 6 8 10

HD

GL

AG

HR

BT

VS

CJ

GR

DB

TM

CT

SV

BH

SB

BZ

NT

IL

VL

BN

MS

SJ

VR

AB

GJ

IS

CS

DJ

CL

TL

%

Obezitatea neendocrina - prevalenta rural 2016/2017





Graficul nr. 12

In rural prevalenta inregistreaza o curba crescatoare in trepte, o treapa cuprinzand doua etape de varsta, de la prescolar pana la clasa a VIII-a.

RURAL - Ponderea acestei afectiuni in populatia de copii si tineri inregistrata cu afectiuni cronice este de 11.7% (1835 din 15618), crescand cu 2.3% fata de anul

anterior.

Graficul 13

Privind comparativ loturile examinate (fete, baieti) prevalenta se inscrie cu valori egale de la prescolar la cls.a VIII-a, la clasa aXII-a valoarea la fete este mai mare,

iar la sc.profesionala valoarea prevalentei este mai mare la baieti. Ponderea obezitatii neendocrine in fiecare populatie este de 12.1% pentru fete si de 11.4%

pentru baieti.

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6

prescolar

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profesion…

%

Obezitatea neendocrina - prevalenta pe clase, rural 2016/2017

0 0.2 0.4 0.6

prescolar

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profesio…

%

Obezitatea neendocrina - prevalenta pe clase si gen, rural 2016/2017

Baieti

Fete





Graficul nr. 14

Locul III pentru MEDIUL URBAN, - prevalenta deformarilor castigate ale

coloane i vertebrale : pe judete , pe clase s i pe gen

URBAN - Prevalenta deformarilor de coloana vertebrala inregistreaza la

distributia pe judete un varf si anume judetul Cluj. In 15 judete (din 40) prevalenta acestei afectiuni depaseste media pe tara (2,3%), adica in 37,56% din judete.

0 2 4 6 8 10 12

CJ

SM

SB

IS

MM

TM

SJ

GL

BH

AB

BZ

HR

CT

VL

MS

BV

PH

B

NT

BT

IL

OT

BC

TL

AR

VS

AG

BN

HD

MH

DJ

GR

CL

TR

BR

DB

SV

VR

GJ

CS

%

Prevalenta deformarilor castigate ale coloanei vertebrale, pe judete, urban, 2016/2017





Graficul nr. 15

Urban - Cum era de asteptat, varful in cazul distributiei pe varste se inregistreaza

la clasa aXII-a. Urmarind fenomenul pe clase si pe gen, valoarea prevalentei la fete depaseste valoarea prevalentei la baieti in clasa a VIII -a si in clasa a XII-a. URBAN - Ponderea acestei afectiuni in tabloul bolilor cronice la populatia

investigata este 7,9%(11246 din 141767)(ponderea pentru fete:8.4% - 6063 din 72077, iar pentru baieti 7.4% - 5183 din 69690)

Graficul nr. 16

PONDEREA PRIMELOR 3 AFECTIUNI CRONICE INTALNITE la

populatia de copii s i tineri din mediul URBAN

0 0.5 1 1.5

prescolari

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

sc.profes.

student.

%

Prevalenta deformarilor castigate ale coloanei vertebrale, in mediul urban, pe clase si pe genuri, 2016/2017

baieti

fete

25.3

11.4

7.9

55.4

Ponderea primelor trei alectiuni cronice, urban, 2016/2017

vicii de refractie

obezitateaneendocrina

deformari castig. alecoloanei vertebrale

altele





Ca o concluzie la compararea celor doua subpopulatii (fete si baieti) de copii si tineri investigati prin examenele de bilant din mediul urban, se observa ca

sumarea ponderii primelor trei afectiuni cronice ocupa o arie mai mare la fete, iar obezitatea neendocrina are o valoare mai mare la baieti.

Graficul 17

PONDEREA PRIMELOR 3 AFECTIUNI CRONICE INTALNITE la

populatia de copii s i tineri din mediul RURAL

27.5

10.5

8.4

53.6

Ponderea primelor trei afectiuni cronice, urban - fete - 2016/2017

vicii de refractie



altele

23

12.4

7.4

57.2

Ponderea primelor trei afectiuni cronice, urban -baieti - 2016/2017

vicii de refractie



altele





13.1

11.7

9.2 66

Ponderea primelor trei afectiuni cronice, rural, 2016/2017

vicii de refractie


hipotrofia ponderala

altele

14

12.1

9.1 64.8

Ponderea primelor trei afectiuni cronice, rural - fete - 2016/2017

vicii de refractie



altele

12.1

11.4

9.3 67.2

Ponderea primelor trei afectiuni cronice, rural - baieti - 2016/2017

vicii de refractie



altele





Formuland concluzia la compararea celor doua subpopulatii (fete si baieti) de copii si tineri investigati prin examenele de bilantdin mediul rural, se observa ca sumarea ponderii primelor trei afectiuni cronice ocupa o arie mai mare la fete, iar

obezitatea neendocrina are o valoare mai mica la baieti.

Iar daca facem comparatia intre cele doua medii de provenienta a copiilor,pe categorii de gen, concluzia este:la sumarea primelor tei afectiuni cronice in ambele medii, acestea ocupa o arie mai mare la fete, iar obezitatea neendocrina

este in urban mai mare ca valoare la baieti si in rural are o valoare mai mare la fete.

Graficul nr. 18

TRENDUL PREVALENTEI OBEZITATII DE CAUZA NEENDOCRINA

2007 - 2017

2.1

2.7

3.3 3.1 3.05

2.8

3.3

2.9 2.8

3.2 3.3

0.8 0.8 0.9

1.3 1.18 1.25

1.03 1.22

1.4 1.4

1.7

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

%

Trendul prevalentei obezitatii de cauza neendocrina 2007-2017

Urban

Rural





Graficul nr.19

TRENDUL PREVALENTEI VICIILOR DE REFRACTIE 2007 - 2017

Graficul nr. 20

TRENDUL PREVALENTEI DEFORMARILOR DE COLOANA

VERTEBRALA 2007 - 2017

6 5.6

6.2

5.4 5.8

5

5.9 6.4 6.6

7.2 7.2

1.6 1.3 1.6 1.3 1.5 1.65 1.5 1.8 1.6 1.7 1.9

1

2

3

4

5

6

7

8

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

%

Trendul prevalentei viciilor de refractie 2007 - 2017

Urban

Rural

2.5 2.3

2.6 2.6 2.5

2 2.3 2.3

2.5 2.5 2.3

0.4 0.1

0.3 0.5 0.4 0.33 0.34 0.4 0.4 0.4 0.3

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

%

Trendul prevalentei deformarilor castigate de coloana vertebrala 2007 - 2017

Urban

Rural





Graficul nr. 21

Repartiţia principale lor afecţiuni cronice la clase le s tudiate

in mediul urban al tarii

Graficul nr.22

Repartiţia principale lor afecţiuni cronice la clase le s tudiate

in mediul rural al tarii

0

0.5

1

1.5

2

2.5

%

Repartitia primelor trei afectiuni cronice la clasele studiate, urban 2016/2017

vicii de refractie

obezitatea neendocrina

deform.castig.alecolon.vertebr.

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

%

Repartitia primelor trei afectiuni cronice la clasele studiate, rural 2016/2017

vicii de refractie

obezitatea neendocrina






Studiind prevalenta afectiunilor cronice la populatia de prescolari si scolari se pot

observa urmatoarele aspecte: Pentru mediul urban:

- Prevalenta viciilor de refractie creste de la prescolar pana la casa a XII-a. - Prevalenta obezitatii de cauza neendocrina are aproximativ

aceeasi caracteristica de curba cu valori crescatoare de la prescolar la clasa aXII -a.

- Deformarile castigate ale coloanei vertebrale au o prevalenta care creste odata cu varsta subiectilor examinati, incepand de la prescolar la clasa a XII-a.

Pentru mediul rural:

- Prevalenta viciilor de refractie creste de la prescolar la clasa a VIII-a; - Prevalenta obezitatii de cauza neendocrina creste de la

prescolar, intrarea in scolaritate, la scolarul de clasa aVIII -a; - Prevalenta hipotrofiei ponderale, prezenta la toate clase le,

inregistreaza 1 valore mai mare la prescolar.

II.





Evaluarea nive lului de dezvoltare fizică a copiilor ş i tinerilor din

colectivităţile şcolare -urban - rural

- 2017 -

Pentru evaluarea nivelului de dezvoltare fizică a copiilor şi tinerilor din

colectivităţile şcolare (mediul urban şi rural), au fost centralizate date din 39 judete ale tarii - mediul urban si 27 judete - mediul rural. In anul scolar 2016/2017

s-au colectat datele din judete pe o fisa care a inclus si parametru “gen”al respondentilor, urmarind particularitati de gen in curba de dezvoltare fizica a acestora. Prelucrarea statistico-matematica a aratat ca au fost examinati in cadrul

examenelor medicale de bilant un numar de 604601 de copii prescolar i si scolari. Din totalul acestor copii si tineri examinati, un procent de 73,7% (445756)

prezinta dezvoltare fizica armonica si 26,3% (158845) dezvoltare fizica dizarmonica.

Repartizarea populatie i de copii investigati

Graficul nr. 1

Din datele prezentate reiese: - In mediul rural procentul de copii cu dezvoltare fizica disarmonica este

mai mic decat in mediul urban (16.9% fata de 27.9%).

- In mediul urban procentul de copii cu dezvoltare armonica este mai mic cu aprox. 11procente comparativ cu mediul rural.

73.7 72.1

83.1

26.3 27.9

16.9

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Tara Urban Rural

%

Diagnostiul de dezvoltare al populatiei de copii si tineri investigati 2016/2017

Armonici

Dizarmonici





Tabel nr.1 - Dezvoltarea fizica a subiectilor examinati

Nr. total copii cu dezvoltare fizică

ISP Nr. total

copii

examinaţi

Armonică Dizarmonică

Urban Rural Urban Rural

U R abs . % abs . % abs . % abs . %

prescolari 121545 29873 92499 18.2 25372 26.5 29079 5.7 4507 4.7

Cl Ia 92302 20223 65332 12.8 16686 17.4 27065 5.3 3538 3.7

Cl a IVa 70462 18658 49239 9.7 15336 16.0 21219 4.2 3315 3.4

Cl a VIIIa 77987 20480 53229 10.5 16582 17.3 24734 4.9 3898 4.1

Cl a XIIa 121650 4989 85910 16.9 4240 4.4 35640 7.0 749 0.8

AnII prof 12087 1626 8933 1.7 1413 1.5 3154 0.6 213 0.2

Stud. 12719 0 10985 2.1 0 0 1734 0.3 0 0

Total 508752 95849 366127 72.0 79629 83.1 142625 28.0 16220 16.9

Structura loturilor examinate in ce le doua medii

Graficul nr. 2

Diagnosticul de dezvoltare fizica

49.70 50.29

Examinati urban 2016/2017

Fete

Baieti

50.68 49.31

Examinati rural 2016/2017

Fete Baieti





Procentul copiilor si tinerilor cu dezvoltare armonica la nivelul tarii (urban+rural)

este de 73,7%; prin comparatie, in rural procentul este mai mare decat in urban (83,1% rural – 72,0% urban); aspectul se regaseste la toate clasele cu exceptia clasei a XII-a.

In comparatie cu anul precedent fenomenul respecta aproape pana la identitate reprezentarea.

Graficul nr. 2A

18.2

12.8

9.7

10.5

16.9

1.7

2.1

72

26.5

17.4

16

17.3

4.4

1.5

0

83.1

0 20 40 60 80 100

prescolar

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profesionala

studenti

total

%

Armonicii in mediul urban/rural 2016/2017

Rural

Urban

17.7

12.6

9.6

10.6

17.9

1.2

2.3

72

18.7

13

9.8

10.3

15.9

2.3

2

72

0 20 40 60 80

prescolar

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profesionala

studenti

total

%

Diagrama armonicilor in mediul urban, an scolar 2016/2017

Baieti

Fete





In graficele de mai sus avem tabloul populatiei de copii si tineri pe mediu si pe categorii de gen.

Graficul nr. 3

Dizarmonia inregistreaza un procentaj mai mare in urban (aproximativ 11 procente diferenta), dar privind graficul pe categorii de varsta si pe medii, la clasa

a XII-a diferenta intre urban si rural este mai mare in favoarea urbanului.

26

17.6

16.3

17.3

4

1.2

0

82.4

27

17.2

15.7

17.3

4.9

1.7

0

83.8

0 20 40 60 80 100

prescolar

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profesionala

studenti

total

%

Diagrama armonicilor in mediul rural, an scolar 2016/2017

Baieti

Fete

5.7

5.3

4.2

4.9

7

0.6

0.3

28

4.7

3.7

3.4

4.1

0.8

0.2

0

16.9

0 5 10 15 20 25 30

prescolar

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profesionala

studenti

total

%

Disarmonicii in mediul urban/rural 2016/2017

Rural

Urban





Tabelul nr. 2 - Tipuri de dezvoltare fizică dizarmonică

Total copii

disarmonici

Nr total de copii cu dezvoltare fizică dizarmonică

Clasa Cu + de greutate Cu - de greutate

U R U R U R

abs % abs % abs % abs %

Presco

lari 29079 4507 14431 2.8 2437 2.5 14648 2.9 2070 2.1

I-a 27065 3538 15212 3.0 1949 2.0 11853 2.3 1589 1.7

a IV-a 21219 3315 13700 2.7 1955 2.1 7519 1.5 1360 1.4

a VIII-a 24734 3898 15711 3.1 2282 2.4 9023 1.8 1616 1.7

a XII-a 35640 749 22389 4.4 468 0.5 13251 2.6 281 0.3

Sc prof 3154 213 2119 0.4 102 0.1 1035 0.2 111 0.1

Stud. 1734 0 1124 0.2 0 0 610 0.1 0 0

Total 142625 16220 84686 16.6 9193 9.6 57939 11.4 7027 7.3

T.exami

nati 508752 95849

Dezvoltarea dizarmonica

Graficul nr. 4

2.8

3

2.7

3.1

4.4

0.4

0.2

16.6

2.9

2.3

1.5

1.8

2.6

0.2

0.1

11.4

0 5 10 15 20

prescolar

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profesionala

studenti

total

%

Diagnosticul de disarmonie in mediul urban 2016/2017

D - GR

D + GR.





Graficul nr. 5

In anul scolar 2016/2017: - in mediul urban procentul copiilor cu disarmonie prin plus de greutate

este mai mare decat procentul copiilor cu dizarmonie prin minus de greutate; la prescolar procentul este inversat;

- in mediul rural, dizarmonia prin plus de greutate este prezenta la toate

grupele de varsta si procentul este mai mare comparativ cu procentul celor cu dizarmonie prin minus de greutate.

Pentru mediul urban/rural,

s tructura lotului e s te urmatoarea:

2.5

2

2.1

2.4

0.5

0.1

9.6

2.1

1.7

1.4

1.7

0.3

0.1

7.3

0 5 10 15

prescolar

cls.I

cls.IV

cls.VIII

cls.XII

profesionala

total

%

Diagnosticul de disarmonie in mediul rural 2016/2017

D - GR

D + GR.

35.8

8 5.9

36.2

8.7 5.4

0

10

20

30

40

%

Diagnosticul de dezvoltare in mediul urban functie de genul

respondentilor, 2016/2017

Fete

Baieti

41.7

5.1 3.9

41.3

4.5 3.5

0

10

20

30

40

50

%

Diagnosticul de dezvoltare in mediul rural functie de genul

respondentilor, 2016/2017

Fete

Baieti





72

16.1

11.9

Urban, fete, ponderea lotului 2016-2017

Armonici

D. + Gr.

D. - Gr.

72

17.2 10.8

Urban, baieti, ponderea lotului 2016-2017

Armonici

D. + Gr.

D. - Gr.

82.4

10 7.6

Rural, fete, ponderea lotului 2016-2017

Armonici

D. + Gr.

D. - Gr.

83.8

9.2 7

Rural, baieti, ponderea lotului 2016-2017

Armonici

D. + Gr.

D. - Gr.





Graficul nr. 6

0 50 100

B

GL

TL

CL

DB

SJ

SB

BR

PH

BZ

GR

CJ

NT

TR

MH

HD

HR

AB

BC

MS

BV

SM

OT

MM

GJ

CT

BH

VR

VL

IS

VS

CS

BN

AG

DJ

TM

SV

AR

IL

%

Diagnosticul de armonie, pe judete - urban 2016 - 2017

0 50 100

SB

DB

CJ

MS

CL

HD

GJ

AB

HR

GL

TM

NT

SV

BH

CT

AG

VS

DJ

IL

SJ

GR

BC

BN

CS

VL

IS

TL

VR

Diagnosticul de armonie, pe judete - rural 2016 - 2017

EVAL U AR EA N I VEL U L U I D E D EZ VOL TAR E F I Z I C A SI A STAR I I D E SAN ATATE PE B AZ A EXAMEN EL OR MED I C AL E D E

B I L AN T L A C OPI I I SI TI N ER I I D I N C OL EC TI VI TATI L E SC OL AR E D I N MED I U L U R B AN SI R U R AL R APOR T N ATI ON AL 2017


In mediul urban 38.5% dintre judetele tarii au copii cu dezvoltare fizica armonica intr -un procent inferior mediei corespunzatoare mediului(urban/rural), iar in mediul rural,

39,3% dintre judete sunt sub medie.

76.1 70.8 69.9 68.3 70.7 73.9 86.4

11.9 16.5 19.4 20.1 18.4 17.5

8.8 12 12.8 10.7

11.6 10.9 8.6 4.8

0

20

40

60

80

100

%

Diagnosticul de dezvoltare in mediul urban pe subpopulatii de copii examinati

Armonici

D. + Gr.

D. - Gr.

84.9 82.5 82.2 81 85 86.9

8.2 9.6 10.5 11.1 9.4 6.3 6.9 7.9 7.3 7.9 5.6 6.8

0

20

40

60

80

100

%

Diagnosticul de dezvoltare in mediul rural pe subpopulatii de copii examinati

Armonici

D. + Gr.

D. - Gr.




Distributia copiilor examinati in cadrul celor 5 categorii de indici de dezvoltare fizica

(indici foarte mici, mici, mijlocii, mari si foarte mari), ne arata faptul ca marea

majoritate a copiilor examinati este cuprinsa in intervalul mijlociu de dezvoltare M+/ - ,

atat pentru greutate cat si pentru inaltime.

Pentru intervalul M+2 si M+3 procentul copiilor este mai mare fata de cel al copiilor

cuprinsi in intervalul M-2 si M-3 (atat pentru greutate cat si pentru inaltime, atat in

urban, cat si in rural).

TABELUL NR. 4

PENTRU GREUTATE -URBAN

Indic.f.mici

%

Indic.mici

%

Indic.mij.

%

Indic.mari

%

Indic.f.mari

%

Prescolari 1.1 7.4 74.5 11.4 5.6

Cls .I 0.9 6.1 68.8 14.7 9.6

Cls .IV 0.9 6.0 65.4 15.7 11.9

Cls .VIII 0.9 6.7 65.6 15.3 11.4

Cls .XII 1.3 8.3 69.5 12.7 8.2

Prof. 1.2 10.6 69.9 11.8 6.5

Studenti 0.4 4.1 86.0 7.4 2.1

77.8 72.9 72.4 70.9 71.2 75.4 86.4

11.1 15.3 17.6 18.3 18.1 16.2 8.8 11.1 11.8 10 10.8 10.7 8.4 4.8

0

20

40

60

80

100

%

Diagnosticul de dezvoltare pe tara, pe subpopulatii de copii examinati

Armonici

D. + Gr.

D. - Gr.




PENTRU INALTIME-URBAN

Indic.f.mici

%

Indic.mici

%

Indic.mij.

%

Indic.mari

%

Indic.f.mari

%

Prescolari 1.0 6.2 75.9 13.0 3.9

Cls .I 0.9 5.6 71.0 16.5 5.9

Cls .IV 0.8 5.2 70.4 17.4 6.2

Cls .VIII 0.9 5.6 71.7 16.7 5.0

Cls .XII 1.2 8.2 75.2 11.8 3.5

Prof. 1.7 11.6 73.1 10.4 3.2

Studenti 0.7 3.5 85.5 8.8 1.6

PENTRU GREUTATE-RURAL

Indic.f.mici

%

Indic.mici

%

Indic.mij.

%

Indic.mari

%

Indic.f.mari

%

Prescolari 1.8 7.2 78.9 9.0 3.1

Cls .I 1.7 8.0 75.2 10.8 4.3

Cls .IV 1.3 7.4 75.2 11.6 4.5

Cls .VIII 1.6 6.7 75.1 11.6 5.0

Cls .XII 1.6 5.4 80.2 9.1 3.6

Prof. 1.9 7.5 74.8 9.0 6.7

PENTRU INALTIME-RURAL

Indic.f.mici

%

Indic.mici

%

Indic.mij.

%

Indic.mari

%

Indic.f.mari

%

Prescolari 1.7 6.7 79.2 9.2 3.2

Cls .I 1.6 7.2 76.3 11.1 3.8

Cls .IV 1.6 7.1 76.4 10.9 3.9

Cls .VIII 1.7 6.4 75.3 11.9 4.6

Cls .XII 1.5 5.5 81.8 8.5 2.7

Prof. 1.7 7.5 74.7 12.3 3.8




Graficul nr. 8

Graficul nr. 9

Graficul nr. 10

00.5

11.5

2

Greutatea foarte mica 2016-2017

Urban

Rural

0

0.5

1

1.5

2

Talia foarte mica 2016-2017

Urban

Rural

02468

1012

Greutatea mica 2016-2017

Urban

Rural




Graficul nr. 11

Graficul nr. 12

Graficul nr. 13

0

5

10

15

Talia mica 2016-2017

Urban

Rural

020406080

100

Greutatea medie 2016-2017

Urban

Rural

0

20

40

60

80

100

Talia medie 2016-2017

Urban

Rural




Graficul nr. 14

Graficul nr. 15

05

101520

Greutatea mare 2016-2017

Urban

Rural

0

5

10

15

20

Talia mare 2016-2017

Urban

Rural




Graficul nr. 16

Graficul nr. 17

0

5

10

15

Greutatea foarte mare 2016-2017

Urban

Rural

0

2

4

6

8

Talia foarte mare 2016-2017

Urban

Rural




CONCLUZII

Din analiza datelor centralizate pe intreaga tara – mediul urban si rural - a rezultat o

morbiditate generala de 26.2% pentru populatia examinata din colectivitatile de copii si tineri; morbiditatea din mediul urban fiind mult mai mare fata de cea din mediul rural (28.6% fata de 14.8%).

- Comparand valorile prevalentei morbiditatii generale in functie de genul copiilor si tinerilor investigati se observa ca atat pentru mediul urban cat si pentru rural,

morbiditatea este mai incarcata la fete. - In mediul urban valoarea prevalentei bolilor cronice cea mai mare se inregistreaza la clasa aVIII-a (39.6%), apoi la clasa profesionala (33,6%), la clasa a IV-a (32,3%), la

clasa a XII-a (30,0%), la cls. aI-a (28,3%), studenti (27,5%) si prescolari (17,4%). - In mediul rural valoarea prevalentei cea mai mare este la clasa aIV-a (17,4%), apoi la

clasa I-a si scoala profesionala (cate 16,4%), clasa a VIII-a (15,8%), clasa a XII-a (13,7%) si prescolari (11,7%). - Principalele afectiuni cronice intalnite la prescolarii si elevii studiati la nivel de tara a

relevat faptul ca pe primul loc se situeaza viciile de re fractie, urmate de obezitate de cauza neendocrina, atat in urban cat si in rural.

- In urban urmeaza deformarile castigate ale coloanei vertebrale, iar in rural hipotrofia ponderala. Ponderea primelor trei afectiuni cronice intalnite la populatia studiata:

In mediul urban este: 25,3% dintre afectiuni sunt viciile de refractie; 11,4%

obezitatea neendocrina; 7,9% deformari de coloana vertebrala. In mediul rural este: 13,1% viciile de refractie; 11,7% obezitatea neendocrina;

9,2% hipotrofia ponderala. Analizand ponderea acestor trei afectiuni in populatia de fete si baieti studiata, ele s -au reflectat astfel:

In mediul urban: sublotul de fete - 27,5% viciile de refractie; 10,5% obezitatea de cauza neendocrina;

8,4% deformarile de coloana vertebrala; sublotul de baieti - 23,0% viciile de refractie,

12,4% obezitatea neendocrina; 7,4% deformarile de coloana vertebrala.

In mediul rural: sublotul de fete - 14,0% viciile de refractie; 12,1% obezitatea neendocrina;

9,1% hipotrofia ponderala;

sublotul de baieti - 12,1% viciile de refractie; 11,4% obezitatea neendocrina; 9,3% hipotrofia ponderala.




Analizand prevalenta afectiunilor cronice pe etape de varsta la populatia studiata se observa:

- in mediul urban prevalenta viciilor de refractie cresc odata cu varsta , pana la clasa a XII-a; obezitatea creste de la prescolar pana la clasa a XII -a, dupa care scade drastic la

scoala profesionala. - in mediul rural: prevalenta viciilor de refractie cresc de la prescolar pana la clasa aVIII-a, apoi scade; prevalenta obezitatii neendocrine creste odata cu varsta de la

prescolar la clasa aVIII-a, apoi scade in clasa aXII-a continuand sa scada si la profesionala.

Datele referitoare la nivelul dezvoltării fizice a copiilor examinaţi au relevat un procent al celor cu dezvoltare fizică disarmonică de 26.3% , cu diferente notabile intre cele doua medii, 16.9% in rural si 27.9% in urban.

In ceea ce priveste repartitia copiilor cu dezvoltare fizica disarmonica se evidentiaza faptul ca procentul celor cu disarmonie cu plus de greutate este mai mare fata de cel al

copiilor cu disarmonie cu minus de greutate: - in mediul urban procentul copiilor cu disarmonie prin plus de greutate este mai mare decat procentul copiilor cu dizarmonie prin minus de greutate; la prescolar procentul

este inversat; - in mediul rural, dizarmonia prin plus de greutate este prezenta la toate grupele d e

varsta si procentul este mai mare comparativ cu procentul celor cu dizarmonie prin minus de greutate. Privind cele doua populatii de copii si tineri pe mediu de provenienta si pe genuri, in

ambele medii predomina dizarmonia cu plus de greutate atat la fete cat si la baieti. Cea mai mare proporţie a copiilor a prezentat dezvoltare fizică armonică, marea

majoritate fiind cuprinşi în intervalul mijlociu de dezvoltare atât pentru greutate cât şi pentru înălţime. Este de remarcat că se menţine procentul ridic at al copiilor încadraţi în

intervalul cu valori mari si foarte mari ( M+2 ,M +3) faţă de cei cu valori mici si

foarte mici ( M-2 ,M -3) atât pentru greutate cât şi pentru înălţime.

Procentul destul de mare al copiilor cu afecţiuni cronice şi a celor cu dezvoltare fizică dizarmonică trebuie să dea de gândit tuturor celor care se ocupă de sănătatea şi dezvoltarea fizică armonioasă a copiilor şi tinerilor.

Trebuie avută în vedere importanţa majoră a efectuării corecte a acestor examene medicale de bilanţ în vederea depistării din timp a tuturor îmbolnăvirilor şi

deficienţelor cu scopul urmăririi permanente şi tratării corespunzătoare. Nu trebuie uitat faptul că toate aceste afecţiuni şi deficienţe ale nivelului dezvoltării fizice au un mare răsunet asupra capacităţii de adaptare la efort a copiilor, deci cu implicaţii majore

asupra procesului instructiv-educativ şi mai ales asupra rezultatelor obţinute de elevi în cadrul acestuia.

Cunoscând influenţa factorilor mezologici, peristatici ai mediului ambiental a supra stării de sănătate, se vor depista din timp toţi acei factori care pot genera, favoriza sau agrava aceste deficienţe în vederea ameliorării lor.

Dintre aceştia - cu mare impact asupra stării de sănătate putem aminti: marile şi frecventele deficienţe ale mobilierului şcolar ( necorespunzător vârstei şi mai ales

scopului), nerespectarea curbei de efort a elevilor la întocmirea programelor şcolare şi la programerea tezelor şi lucrărilor, un iluminat artificial necorespunzător în sălile de




clasă, ateliere şi laboratoare . Una din cele mai grave deficienţe în sezonul rece este imposibilitatea asigurării unei temperaturii optime in desfasurarea activitatilor scolare.

Copii şi tinerii depistaţi cu afecţiuni cronice trebuiesc corect dispensarizaţi şi trataţi în scopul evitării apariţiei complicaţiilor şi sechelelor, în vederea recuperării acestora.

Medicii igienişti şcolari din cadrul Directiilor de Sănătate Publică Judeţene vor instrui permanent personalul medical din unităţile de copii şi tineri, din urban şi rural în vederea efectuării corecte a acestor examinări medicale periodice pentru ca acestea să

reflecte în mod veridic starea de sănătate şi nivelul de dezvoltare fizică a copiilor şi tinerilor.

Totodată se vor controla în mod periodic modul de respectare a normelor igienico-sanitare în toate unităţile pentru copii şi tineri, în vederea depistării din timp a deficenţelor apărute şi remedierii acestora împreună cu forurile conducătoare ale

unităţilor respective.

evaluarea nivelului de dezvoltare fizica si a starii de...

Documents