1

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC HEALTH

Str. Dr.A. Leonte, Nr. 1 - 3, 050463 Bucureşti, ROMÂNIA Tel: *(+40 21) 318 36 20, Director: (+40 21) 318 36 00, (+40 21) 318 36 02, Fax: (+40 21) 312 3426

CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CLUJ

Str. L.Pasteur, Nr. 6, 400349, Cluj-Napoca, ROMÂNIA Tel: *(+40 264) 594252,Tel/Fax: (+40 264)593112

P. N. V PROGRAMUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII ŞI EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

SUBPROGRAMUL 3: SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI

Obiectivul 1: Evaluarea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor

SINTEZA NAŢIONALĂ 2015 - 2016

EEVVAALLUUAARREEAA PPRROOFFIILLUULLUUII DDEE RRIISSCC PPSSIIHHOO--SSOOCCIIAALL

ÎÎNN CCOOMMUUNNIITTĂĂŢŢII ŞŞCCOOLLAARREE

Responsabil sinteză – Dr. Sorina Irimie

2

CUPRINS

DATE GENERALE 4

FUNDAMENTARE TEORETICĂ 4

Rolul școlii în starea de bine a copilului 6

Importanţa evaluării profilului psiho-social 10

SCOP 11

Obiectiv general 12

Obiective specifice 12

MATERIAL ŞI METODĂ 12

REZULTATE 14

Aria calitativă 1. Asigurarea unei atmosfere prietenoase,

recompensatoare şi încurajatoare 14

Aria calitativă 2. Susţinerea cooperării şi învăţării active 16

Aria calitativă 3. Interzicerea pedepsei fizice şi a violenţei 18

Aria calitativă 4. Intoleranţa faţă de agresivitate, hărţuire şi discriminare 19

Aria calitativă 5. Dezvoltarea activităţilor creative 21

Aria calitativă 6. Legătura dintre şcoală şi familie prin implicarea

părinţilor 22

Aria calitativă 7. Promovarea oportunităţilor egale de participare la

luarea deciziilor 24

Stabilirea priorităţilor de intervenţie utilizând „diagrama păianjen” 25

CONCLUZII GENERALE 26

ANEXA I 28

Chestionar de evaluare a profilul psiho-social al mediului şcolar (cadre

didactice) 28

Chestionar de evaluare a profilul psiho-social al mediului şcolar 39

3

Motto:

”Va exista întotdeauna ceva mult mai urgent decât

protejarea stării de bine a copiilor. Dar niciodată nu

va exista ceva mai important.” (1

)

1 UNICEF Office of Research (2013). ‘Child Well-being in Rich Countries: A comparative overview’,

Innocenti Report Card 11, UNICEF Office of Research, Florence.

4

DATE GENERALE

Coordonator sinteză: Dr. Sorina Irimie

Colectiv de lucru: Dr. Ileana Maria Mireştean, dr. Cosmina Adriana

Samoilă, Psih. princ. Galea- Beldean Ioana, as. princ. Anamaria Rusz

Colaboratori: DSP judeţene, CRSP teritoriale

FUNDAMENTARE TEORETICĂ

Școala joacă un rol pivotal în dezvoltarea caracterului copiilor și tinerilor și interrelaționarea lor, în asigurarea stării de bine individuale și colective. Mediul psiho-social școlar se referă la mediul social, relațiile interpersonale în școală și felul în care elevii și personalul interacționează, dar se referă și la experiența elevilor referitoare la procesul de învățare. A fost demonstrat faptul că mediul fizic, social și emoțional în care personalul și elevii petrec o mare parte din fiecare zi, poate afecta sănătatea lor fizică, emoțională și mentală și starea de bine, precum și rata abandonului școlar (2). Faptul că sănătatea şi rezultatele educaţionale sunt legate intrinsec, şi că şcoala reprezintă locaţia ideală pentru eforturi în ambele direcţii, se bucură de o largă recunoaștere (3, 4) și a generat, ca urmare, dezvoltarea a numeroase

2 Jamal F., Fletcher A., Harden A., Wells H., Thomas J., Bonell C. (2013) The school environment and

student health: a systematic review and meta-ethnography of qualitative research. BMC Public Health, 13(798), 1-11. 3 Bradley B and Greene A (2013). Do health and education agencies in the United States share

responsibility for academic achievement and health? A review of 25 years of evidence about the relationship of adolescents' academic achievement and health behaviors. Journal of Adolescent Health, 52 (5), 523-32

5

programe internaţionale având ca scop ameliorarea deopotrivă a învăţării şi sănătăţii prin intermediul şcolii. Necesitatea de a promova starea de bine a copiilor este, ca imperativ moral, larg acceptată, iar ca imperativ pragmatic, este la fel de demnă de prioritate, incapacitatea de a proteja și promova starea de bine a copiilor fiind asociată cu un risc crescut mai târziu în viață, într-o gamă largă de aspecte. Acestea variază de la afectarea dezvoltării cognitive, la performanțe școlare slabe, de la competențe și așteptări reduse, la productivitate și câștiguri reduse, de la rate mai mari ale șomajului la dependență crescută de asigurări sociale, la prevalența crescută a comportamentelor antisociale și implicarea în criminalitate, la o mai mare probabilitate de consum de droguri și abuz de alcool, la niveluri mai ridicate ale nașterilor în rândul adolescentelor, creșterea costurilor de îngrijire medicală și o incidență crescută a bolilor psihice [5, 6]. Indicatorii utilizați pentru a măsura starea de bine copiilor din punct de vedere educativ reflectă, în linii mari, angajamentul fiecărei națiuni de a asigura dreptul fiecărui copil de a fi pregătit în mod adecvat pentru cererile și provocările din lumea în care va trăi. Gestionarea și negocierea în cadrul acestei lumi - luarea deciziilor cu privire la locurile de muncă și cariere, familii și case, gestionarea financiară și pensionări, cetățenie și participare comunitară - reclamă o capacitate dezvoltată pentru a dobândi și a analiza informații noi și de a se adapta la circumstanțele în schimbare. Într-o astfel de societate, persoanele defavorizate educațional sunt susceptibile de a fi mult mai defavorizate decât în trecut. Ele sunt, de asemenea, susceptibile de a găsi tot mai greu posibilitățile de a beneficia și de a-și aduce contribuția în societățile complexe în care trăiesc (7). Ca și celelalte dimensiuni ale stării de bine a copiilor, starea de bine educațională, reprezintă o măsură critică atât pentru copiii de azi cât și pentru societățile de mâine.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (World Health Organization) a dezvoltat Profilul de mediu psiho-social (8) pentru a ajuta deopotrivă profesorii, elevii şi părinţii în demersul de realizare a unui climat psiho-social pozitiv în şcoli, ca mijloc de ameliorare a calităţii şcolii şi promovare a bunăstării fizice şi mentale a tinerilor.

4 Suhrcke M, de Paz Nieves C (2011). The impact on health and health behaviours on educational

outcomes in high income countries: a review of the evidence. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe 5 Duncan, G., K. Telle, K. Ziol-Guest and A. Kalil (2009). ‘Long-run Impacts of Early Childhood Poverty:

Comparative evidence from Norwegian registry data and the U.S’, PSID, paper prepared for the conference ‘The Long-run Impact of Early Life Events’. Michigan: National Poverty Center, University of Michigan, March 12-13 2009. 6 Johnson, R. and R. Schoeni (2007). ‘The Influence of Early-Life Events on Human Capital, Health Status,

and Labor Market Outcomes over the Life Course’, Working Paper Series. Berkeley, CA: Institute for Research on Labor and Employment, UC Berkeley., 7 EQUITY AND QUALITY IN EDUCATION. SUPPORTING DISADVANTAGED STUDENTS AND SCHOOLS - ISBN

978-92-64-130845 © OECD 2012 8 ***WHO. Local Action: Creating Health-Promoting Schools, WHO/SCHOOL/00.3. Information Series on

School Health, WHO 2000, www.unicef.org

6

Mediul şcolar fiind unul dintre multiplii determinanţi ai calităţii şcolii, evaluarea profilului de mediu psiho-social are o eficienţă maximă dacă este utilizată ca parte integrantă a unor eforturi extinse de creare a unor şcolii prietenoase şi promotoare ale sănătăţii copilului.

WHO recomandă utilizarea Profilului de mediu psiho-social ca parte integrantă a eforturilor de promovare a sănătăţii prin intermediul şcolii, în conjuncţie cu instrumentele din Local Action: Creating Health Promoting Schools, WHO/ School/00.3 (Acţiune Locală: Crearea şcolilor promotoare ale sănătăţii). Se apreciază că mediul şcolar poate potenţa bunăstarea socială şi emoţională şi capacitatea de învăţare când:

este cald, prietenos şi recompensează învăţarea; promovează în special cooperarea şi mai puţin competiţia; oferă susţinere şi facilitează comunicarea deschisă; încurajează activităţile creative; încurajează dezvoltarea de proceduri şi regulamente care interzic

pedeapsa fizică şi promovează interacţiunea non-violentă pe terenul de joacă, în clasă şi între personalul şcolii şi elevi prevenind în felul acesta pedeapsa fizică, agresivitatea, hărţuirea şi violenţa;

promovează drepturile egale ale băieţilor şi fetelor prin oportunităţi egale şi proceduri democratice.

Un mediu psiho-social şcolar sănătos este deopotrivă benefic pentru profesori, elevi, familii şi comunitate.

ROLUL ȘCOLII ÎN STAREA DE BINE A COPILULUI

Școala joacă un rol pivotal în dezvoltarea caracterului copiilor și tinerilor și interrelaționarea lor, în asigurarea stării de bine individuale și colective. Mediul psiho-social școlar se referă la mediul social, relațiile interpersonale în școală și felul în care elevii și personalul interacționează, dar se referă și la experiența elevilor referitoare la procesul de învățare. A fost demonstrat faptul că mediul fizic, social și emoțional în care personalul și elevii petrec o mare parte din fiecare zi, poate afecta sănătatea lor fizică, emoțională și mentală și starea de bine, precum și rata abandonului școlar (9). Faptul că sănătatea şi rezultatele educaţionale sunt legate intrinsec, şi că şcoala reprezintă locaţia ideală pentru eforturi în ambele direcţii, se bucură de o largă recunoaștere (10, 11) și a generat, ca urmare, dezvoltarea a numeroase

9 Jamal F., Fletcher A., Harden A., Wells H., Thomas J., Bonell C. (2013) The school environment and

student health: a systematic review and meta-ethnography of qualitative research. BMC Public Health, 13(798), 1-11. 10

Bradley B and Greene A (2013). Do health and education agencies in the United States share responsibility for academic achievement and health? A review of 25 years of evidence about the relationship of adolescents' academic achievement and health behaviors. Journal of Adolescent Health, 52 (5), 523-32 11

Suhrcke M, de Paz Nieves C (2011). The impact on health and health behaviours on educational outcomes in high income countries: a review of the evidence. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe

7

programe internaţionale având ca scop ameliorarea deopotrivă a învăţării şi sănătăţii prin intermediul şcolii. Necesitatea de a promova starea de bine a copiilor este, ca imperativ moral, larg acceptată, iar ca imperativ pragmatic, este la fel de demnă de prioritate, incapacitatea de a proteja și promova starea de bine a copiilor fiind asociată cu un risc crescut mai târziu în viață, într-o gamă largă de aspecte. Acestea variază de la afectarea dezvoltării cognitive, la performanțe școlare slabe, de la competențe și așteptări reduse, la productivitate și câștiguri reduse, de la rate mai mari ale șomajului la dependență crescută de asigurări sociale, la prevalența crescută a comportamentelor antisociale și implicarea în criminalitate, la o mai mare probabilitate de consum de droguri și abuz de alcool, la niveluri mai ridicate ale nașterilor în rândul adolescentelor, creșterea costurilor de îngrijire medicală și o incidență crescută a bolilor psihice [12, 13]. Indicatorii utilizați pentru a măsura starea de bine copiilor din punct de vedere educativ reflectă, în linii mari, angajamentul fiecărei națiuni de a asigura dreptul fiecărui copil de a fi pregătit în mod adecvat pentru cererile și provocările din lumea în care va trăi. Gestionarea și negocierea în cadrul acestei lumi - luarea deciziilor cu privire la locurile de muncă și cariere, familii și case, gestionarea financiară și pensionări, cetățenie și participare comunitară - reclamă o capacitate dezvoltată pentru a dobândi și a analiza informații noi și de a se adapta la circumstanțele în schimbare. Într-o astfel de societate, persoanele defavorizate educațional sunt susceptibile de a fi mult mai defavorizate decât în trecut. Ele sunt, de asemenea, susceptibile de a găsi tot mai greu posibilitățile de a beneficia și de a-și aduce contribuția în societățile complexe în care trăiesc (14). Ca și celelalte dimensiuni ale stării de bine a copiilor, starea de bine educațională, reprezintă o măsură critică atât pentru copiii de azi cât și pentru societățile de mâine.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (World Health Organization) a dezvoltat Profilul de mediu psiho-social (15) pentru a ajuta deopotrivă profesorii, elevii şi părinţii în demersul de realizare a unui climat psiho-social pozitiv în şcoli, ca mijloc de ameliorare a calităţii şcolii şi promovare a bunăstării fizice şi mentale a tinerilor.

Mediul şcolar fiind unul dintre multiplii determinanţi ai calităţii şcolii, evaluarea profilului de mediu psiho-social are o eficienţă maximă dacă este utilizată ca parte integrantă a unor eforturi extinse de creare a unor şcolii prietenoase şi promotoare ale sănătăţii copilului.

12

Duncan, G., K. Telle, K. Ziol-Guest and A. Kalil (2009). ‘Long-run Impacts of Early Childhood Poverty: Comparative evidence from Norwegian registry data and the U.S’, PSID, paper prepared for the conference ‘The Long-run Impact of Early Life Events’. Michigan: National Poverty Center, University of Michigan, March 12-13 2009. 13

Johnson, R. and R. Schoeni (2007). ‘The Influence of Early-Life Events on Human Capital, Health Status, and Labor Market Outcomes over the Life Course’, Working Paper Series. Berkeley, CA: Institute for Research on Labor and Employment, UC Berkeley. 14

EQUITY AND QUALITY IN EDUCATION. SUPPORTING DISADVANTAGED STUDENTS AND SCHOOLS - ISBN 978-92-64-130845 © OECD 2012 15

***WHO. Local Action: Creating Health-Promoting Schools, WHO/SCHOOL/00.3. Information Series on School Health, WHO 2000, www.unicef.org

8

WHO recomandă utilizarea Profilului de mediu psiho-social ca parte integrantă a eforturilor de promovare a sănătăţii prin intermediul şcolii, în conjuncţie cu instrumentele din Local Action: Creating Health Promoting Schools, WHO/ School/00.3 (Acţiune Locală: Crearea şcolilor promotoare ale sănătăţii). Se apreciază că mediul şcolar poate potenţa bunăstarea socială şi emoţională şi capacitatea de învăţare când:

este cald, prietenos şi recompensează învăţarea; promovează în special cooperarea şi mai puţin competiţia; oferă susţinere şi facilitează comunicarea deschisă; încurajează activităţile creative; încurajează dezvoltarea de proceduri şi regulamente care interzic

pedeapsa fizică şi promovează interacţiunea non-violentă pe terenul de joacă, în clasă şi între personalul şcolii şi elevi prevenind în felul acesta pedeapsa fizică, agresivitatea, hărţuirea şi violenţa;

promovează drepturile egale ale băieţilor şi fetelor prin oportunităţi egale şi proceduri democratice.

Un mediu psiho-social şcolar sănătos este deopotrivă benefic pentru profesori, elevi, familii şi comunitate. În prezent programele comprehensive de sănătate în școli sunt orientate spre o interpretare din ce în ce mai largă a conceptului de sănătate. Totuși, aceste programe au încă la bază teoria privind sănătatea și promovarea sănătății și nu conceptul de stare de bine. Următorul pas critic constă în definirea teoretică a unui model al stării de bine în școală, bazat pe conceptul sociologic al stării de bine. Conceptul de stare de bine și legăturile sale strânse cu învățarea nu sunt noi și sunt astăzi disponibile o multitudine de dovezi pentru a informa educatorii asupra acestei relații importante în munca pe care o fac în fiecare zi cu elevii. În ultimii ani au apărut schimbări în modul în care este privit și abordat sistemul de învățare. Mediul școlar, lumea în care copiii și tinerii cresc și învață, continuă să se schimbe. În acest context, înțelegerea stării de bine trebuie actualizată. Starea de bine a unui individ este în continuă schimbare. Starea de bine sau lipsa acesteia, poate afecta angajamentul unui elev și succesul în procesul de învățare. Educatorii trebuie să înțeleagă potențialul pe care starea de bine îl poate avea pentru o schimbare pozitivă, ce este necesar pentru a promova starea de bine și cum poate deveni aceasta o forță puternică în procesul de învățare și dezvoltare a elevilor. În termeni foarte generali, starea de bine poate fi descrisă drept calitatea vieții unei persoane. “Starea de bine” subiectivă este constituită din două componente generale: (a) judecăţile în legătură cu satisfacţia în viaţă şi (b) echilibrul afectiv sau măsura în care nivelul de afect pozitiv depăşeşte nivelul de afect negativ în viaţa individului (Andrews & Withey, 1976; A. Campbell, Converse, & Rodgers, 1976; Diener, 1984). Literatura de specialitate stabilește o serie de contexte în care este experimentată starea de bine. Acestea recunosc faptul că starea de bine are o

9

natură multidimensională, incluzând aspecte cognitive, emoționale, sociale, fizice și spirituale. Starea de bine cognitivă este asociată cu realizarea și succesul. Acesta include modul în care sunt prelucrate informațiile și luate hotărâri. Bunăstarea cognitivă este importantă pentru dobândirea cunoștințelor și învățare. Starea de bine emoțională se referă la conștiința de sine și adaptarea emoțională. Aceasta include procesul de coping și este adesea reflectată de nivelul de rezistență a unei persoane. Bunăstarea emoțională este în parte dependentă de capacitatea de auto-reflecție. Starea de bine socială se referă la experimentarea de relații pozitive și conectarea cu ceilalți și este importantă pentru un comportament pro-social și empatia față de ceilalți. Starea de bine fizică reprezintă măsura în care o persoană se simte sănătoasă și în siguranță din punct de vedere fizic. Bunăstarea fizică crează premise pozitive pentru sănătate. Starea de bine spirituală se referă la sentimentul unei persoane de sens și scop. Acesta poate include conexiunea la cultură, religie sau comunitate și include convingerile, valorile și noeme etice. Starea de bine poate fi modelată printr-o serie de influențe generale, inclusiv gradul în care există o posibilitatea de alegere, atingerea obiectivelor semnificative, relații pozitive, bucurie, creștere și dezvoltare personală, sănătate și siguranță. Alegerea este importantă deoarece are impact pozitiv asupra învățării și implicării în școlarizare. Aceasta contribuie la o motivare îmbunătățită, interes și angajament pentru îndeplinirea sarcinilor. Asigurarea posibilității de alegere oferă suport pentru auto-reglementare, auto-disciplină și realizare. Când elevii au posibilitatea de alegere și oportunități de a se angaja în activități care sunt de interes și valoare pentru ei, bunăstarea lor este îmbunătățită. Realizarea contribuie în mod pozitiv la bunăstarea unui elev, la încrederea și stima de sine. Acesta poate contribui la întărirea auto-disciplinei și încurajarea elevilor să își asume riscuri în procesul de învățare. Realizarea favorizează emoțiile pozitive, care pot sta la baza angajamentelor și eforturilor suplimentare. Relațiile pozitive asigură conectarea și sentimentele de apartenență și sunt esențiale pentru bunăstare. Aceste relații sunt caracterizate prin interacțiuni constructive care oferă suport entuziast și autentic. Ele sunt importante deoarece ajută la dezvoltarea aptitudinilor sociale și emoționale și stau la baza altor relașii pozitive, grijulii și respectuoase. Bucuria sau prezența emoțiilor pozitive, poate ameliora starea de bine unui elev. Învățarea are loc mai eficient în contextul emoțiilor pozitive. Bucuria extinde capacitatea unui elev de a gândire creativă, ă inovatoare și pentru a rezolvare mai eficientă a problemelor. Dezvoltarea și creșterea personală poate asigura unui elev o mai mare satisfacție de viață, mai multă încredere și auto-eficacitate și sentimente de mai mare rezistență, sănătate și bunăstare. Dezvoltare contribuie la competența socială, stima de sine și sentimentul de sens și scop.

10

Siguranță fizică și starea bună de sănătate fizică contribuie la starea de bine. Mediile care oferă siguranță și suport pentru o stare bună de sănătate optimizează experiența de învățare. Școlile au un rol esențial în conectarea dezvoltării caracterului la copii și tineri cu bunăstarea individuală și colectivă, care pe termen lung, va modela valorile și atitudinile societății în care trăiesc. Profesorii joacă un rol important în furnizarea de experiențe de învățare și oportunități care dezvoltă și modelează caracterul și bunăstarea copiilor și tinerilor Studiul stării de bine este o frontieră emergentă semnificativă în cercetarea privind dezvoltarea copilului. Există o cerere crescândă pentru cercetare care se extinde dincolo de studiul tulburărilor, deficitelor și disabilităților copilului. Este momentul plasării accentului pe atributele pozitive ale copiilor. Prin examinarea punctelor forte și abilităților copiilor, pot fi conturați factorii determinanți pentru o traiectorie de dezvoltare pozitivă. Numai prin examinarea punctelor forte și abilităților copiilor pot fi descoperite elementele de bază ale stării de bine care permite copiilor să înflorească și să prospere. Importanţa evaluării profilului psiho-social Cercetări care au urmărit mediul de muncă şi casnic au arătat că poate exista o relaţie puternică între condiţiile de mediu social şi bunăstarea emoţională pe termen scurt şi lung. Având în considerare timpul petrecut de către copii la şcoală, dimensiunea psiho-socială a şcolii a stârnit interesul unui număr tot mai mare de cercetători preocupaţi de impactul şcolii asupra bunăstării emoţionale a tinerilor. Un studiu al comportamentului de sănătate al elevilor coordonat de WHO, a relevat o corelaţie pozitivă puternică şi progresivă între indicatorii de „alienare” din şcoală şi comportamentele nesanogene în rândul elevilor din Australia şi Scoţia (16). Relaţia a fost mai evidentă pentru fumat şi consumul de alcool. Autorii au recomandat nu doar educaţie pentru sănătate în cadrul şcolii, ci şi modificări ale mediului şcolar.

Un studiu al elevilor de 12-18 ani din şcolile publice din Ohio - SUA, a relevat că „implicarea şcolii”, sau sentimentul de apropiere de personalul şi mediul şcolar, au redus probabilitatea adoptării de comportamente cu risc pentru sănătate în timpul adolescenţei, incluzând fumatul (17). S-a observat de asemenea, că sentimentul de apartenenţă, apropiere, bună comunicare şi perceperea grijii adulţilor este corelat cu aspecte pozitive referitoare la sănătatea mentală (18).

Un studiu al impactului „climatului” şcolar asupra bunăstării şi sănătăţii mentale a copiilor din Cehia a relevat că şcolile cu un climat de încredere şi

16

Nutbeam D, Smith C, Moore L, Bauman A. Warning! Schools can damage your health: alienation from school and its impact on health behaviour. Journal of Paediatric Child Health 1993; 29 Suppl 1:S25-30. 17

Bonny AE, Britto MT, Kolstermann BK, Hornung RW, Slap GB. School connectedness: identifying adolescents at risk. Pediatrics 2000 Nov; 106(5):1017-21. 18

Patton GC, Glover S, Bond L, Butler H, Godfrey C, Di Pietro G, Bowes G. The Gatehouse Project: A systematic approach to mental health promotion in secondary schools. Australia and New Zealand Journal of Psychiatry 2000 Aug; 34(4):586-93.

11

respect între personalul şcolar, elevi şi părinţi au avut cel mai redus număr de caracteristici negative, incluzând anxietatea, fobia şcolară, dezechilibrele emoţionale psiho-somatice, atitudini negative faţă de şcoală, în rândul elevilor (19).

Gadin şi Hammarstrom (20) au analizat relaţia dintre factorii psiho-sociali din mediul şcolar, sănătatea şi sentimentul valorii de sine în cadrul unui eşantion de elevi suedezi. Autorii au observat că problemele de relaţionare cu colegii au fost cel mai recurent factor psiho-social asociat cu sănătatea / boala.

În Australia şi UK, factori de tipul relaţiilor dintre profesori şi elevi în clasă, oportunităţile elevilor de participare şi responsabilizare, suportul profesorilor, au fost asociate în mod consistent cu progresele elevilor (21).

MacIntosh (22) a elaborat o teorie conform căreia „reacţiile pozitive în şcoală pot creşte probabilitatea elevilor de continua procesul instructiv educativ, de a dezvolta angajamente faţă de procesul de învăţare şi de a utiliza această instituţie în avantajul lor”. Astfel, un climat pozitiv, suportiv în şcoală poate avea o contribuţie critică pentru realizările academice. Indicatorii utilizați pentru a măsura starea de bine copiilor din punct de vedere educativ reflectă în linii mari angajamentul fiecărei națiuni de a asigura dreptul fiecărui copil de a fi pregătit în mod adecvat pentru cererile din lumea în care el va trăi. Gestionarea și negocierea acestei lumi - luarea deciziilor cu privire la locurile de muncă și cariere, familii și case, finanțe și pensionări, cetățenie și participare comunitară - cer o capacitate dezvoltată pentru a dobândi și a analiza informații noi și de a se adapta la circumstanțele în schimbare. Într-o astfel de societate, persoanle defavorizate educațional sunt susceptibile de a fi mult mai defavorizate decât în trecut. Ele sunt, de asemenea, susceptibile de a găsi tot mai greu de a beneficia și de a-și aduce contribuția în societățile complexe în care trăiesc. Ca și celelalte dimensiuni ale stării de bine a copiilor luate în considerare în acest raport UNICEF, starea de bine educațională, reprezintă prin urmare o măsură critică atât pentru copiii de azi cât și pentru societățile de mâine. SCOP

Monitorizarea factorilor de risc psihologici şi sociali în unităţile de învăţământ.

19

Havlinova M, Schneidrova D. Stress characteristics in schoolchildren related to different educational strategies and school climates. Central European Journal of Public Health 1995 Nov; 3(4):205-9. 20 Gadin KG, Hammarstrom A., School-related health--a cross-sectional study among young boys and girls, Int J Health Serv. 2000; (4): 797-820. 21

Patton GC, Glover S, Bond L, Butler H, Godfrey C, Di Pietro G, Bowes G. The Gatehouse Project: A systematic approach to mental health promotion in secondary schools. Australia and New Zealand Journal of Psychiatry 2000 Aug; 34(4):586-93. 22

MacIntosh JI. Dimensions and determinants of school social climate in schools enrolling middle year students. SSTA Research Centre Report #91-04. Saskatchewan, Canada.

12

Obiectiv general

Evaluarea dimensiunii riscului psiho-social în unităţile de învăţământ şi iniţierea activităţilor ţintite de corectare. Obiective specifice

Identificarea factorilor de risc psihologici şi sociali specifici unităţilor de învăţământ ca prim pas în elaborarea de măsuri ţintite de intervenţie, pentru promovarea unui mediu propice bunei dezvoltări emoţionale şi sociale. Cadrul legislativ

- Ralierea la sistemele informaţionale OMS, care prin intermediul Global School Initiative promovează conceptul de Health-Promoting School, implementat în ţările UE.

- Legislaţia naţională care transpune aquis-ul comunitar şi asigură implementarea - Legea 95/2006, Hotărârea de Guvern nr. 1388/2010, Ordinul comun MS/CNAS 1591/1110/2010

MATERIAL ŞI METODĂ

Chestionarul de profil psiho-social cuprinde o serie de întrebări concepute cu intenţia de a ajuta la:

1. conştientizarea importanţei mediului psiho-social sanogen şcolar în rândul personalului şcolar şi elevilor;

2. identificarea caracteristicilor pozitive ale mediului şcolar şi a celor care necesită a fi îmbunătăţite.

Instrumentul evaluează condiţiile din şcoală, activităţile şcolare din şi din afara programului şcolar şi în timpul drumului între şcoală şi casă.

Scopul ultim al investigării profilului psiho-social este de identifica o serie de condiţii care prin modificarea lor pot duce la ameliorarea climatului din şcoală, astfel încât capacitatea şcolii de a susţine elevii şi de a promova învăţarea şi dezvoltarea să crească, elevii şi profesorii fiind principalii beneficiari ai acestor realizări.

În intervalul şcolar 2014-2016 au fost incluse în studiu un număr de 40 unităţi de învăţământ în cadrul cărora au fost chestionaţi 2362 elevi şi 1633 cadre didactice.

40

2362

1633

0

500

1000

1500

2000

2500

şcoli elevi cadre didactice

Număr

Strctura eşantionului investigat

13

Chestionarul s-a aplicat iniţial la cadrele didactice. La un interval de 3 săptămâni s-a aplicat la două clase de elevi din aceleaşi unităţi de învăţământ. Datele primare au fost introduse în bază de date format Excel, pe file individuale pentru profesori şi elevi.

Procedura de studiu a fost concepută pentru a sigura confidenţialitatea datelor şi participarea voluntară. S-au utilizat chestionare cu auto-administrare, care nu conţin informaţii despre identitatea respondentului. Pe prima pagină a chestionarului sunt precizate instrucţiunile de completare.

Selecţia eşantionului reprezentativ pentru fiecare unitate de învăţământ s-a efectuat în conformitate cu instrucţiunile din tabelul de mai jos (Tabelul nr. 1), care arată numărul de subiecţi care vor fi incluşi în eşantion pentru un interval de confidenţă 95% (asigură o siguranţă de 95% că răspunsurile sunt reprezentative).

Selecţia eşantionului în cadrul şcolii

NUMĂRUL SUBIECŢI

EŞANTION

50 38

100 73

150 96

200 115

250 129

300 141

Pentru fiecare şcoală în parte s-au calculat suma scorurilor, media pe arie

şi media pe întrebare pentru fiecare din cele 7 arii calitative ale chestionarului. S-a calculat scorul tuturor respondenţilor care a fost înregistrat în tabelele din Anexa 1 în rubrica Total arie (scorul respondenţilor). Împărţind scorul respondenţilor cu numărul total de itemi se obţine scorul mediu al respondenţilor pentru fiecare arie.

Aspectele investigate în cadrul fiecărei arii a chestionarului sunt formulate ca afirmaţii, iar întrebarea pentru fiecare afirmaţie este „Cât de mult se potriveşte şcolii dvs.?”. Scala de răspuns este cuprinsă între 1 şi 4 (deloc, puţin, destul de mult, foarte mult). Numărul de itemi ai ariei înmulţit cu 4 va oferi rezultatul maxim, ideal al ariei. Pentru fiecare şcoală s-au evidenţiat ariile calitative deficitare care s-au situat în primele 3 ranguri separat din punctul de vedere al cadrelor didactice şi elevilor.

14

REZULTATE

Aria calitativă 1. Asigurarea unei atmosfere prietenoase, recompensatoare

şi încurajatoare

Școala este un mediu semnificativ din punct de vedere personal și social în viața elevilor săi. O școală prietenoasă asigură fiecărui copil un mediu care este sigur din punct de vedere fizic și emoțional, care permite o dezvoltare optimă. Profesorii sunt factorul cel mai important în crearea unei atmosfere eficiente și incluzive. Copiii au o capacitate înnăscută de a învăța, dar această capacitate poate fi compromisă și, uneori, distrusă. O școală prietenoasă recunoaște, încurajează și sprijină capacitățile în creștere ale copiilor care învață. Şcoala trebuie să reprezinte un mediu prietenos şi sigur de muncă şi

joacă. Rolul profesorului include grija pentru bunăstarea psihică a elevilor. Climatul şcolar a fost identificat ca una dintre cele mai importante trăsături ale unei şcoli. Când atmosfera din şcoală este neprietenoasă, îngrijirea nu este atentă, lipseşte încurajarea şi recompensarea, sănătatea mentală, atât a elevilor cât şi a profesorilor poate fi afectată în mod advers. Impactul unei atmosfere neprietenoase este în mod particular dăunător dacă persistă o perioadă mai lungă de timp.

În şcolile cu scoruri ridicate în această arie calitativă, profesorii şi elevii deopotrivă, se simt preţuiţi şi încrezători, părinţii sunt implicaţi şi oferă susţinere.

15

Atmosfera prietenoasă acoperă o gamă largă de activităţi. În această arie este inclusă atitudinea binevoitoare faţă de elevii nou veniţi în şcoală, în special faţă de cei care încep un nou an şcolar, astfel încât să se simtă încrezători.

La un alt nivel, este vorba despre comunicarea eficientă şi sensibilă, nu doar profesorii asigurând un feed-back adecvat şi constructiv ci şi elevii asigurând feed-back pozitiv celorlalţi elevi şi profesorilor.

Printr-un sens mai profund al apartenenţei, şcoala devine un loc unde elevii îşi doresc să se afle.

La nivel naţional, în această arie a fost obţinut din partea o medie de 3,13/ item, iar pentru elevi o medie de 2,74/ item, medii care corespund procentual

unor valori de 78,25%, respectiv 68,50% din valoarea ideală.

78.25%68.50%

100.00%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

profesori elevi ideal

Aria 1

profesori

elevi

ideal

Se observă că din perspectiva profesorilor şcoala asigură în mare măsură un climat adecvat, dar din perspectiva elevilor cerinţele pentru asigurarea unei atmosfere prietenoase, recompensatoare şi încurajatoare sunt acoperite într-o mai mică măsură.

Rezultatele obţinute relevă necesitatea ca la nivel general şcolile să-şi revizuiască o serie de aspecte legate de această arie calitativă şi să stabilească mecanisme eficiente de feed-back între profesori şi elevi pentru identificarea deficienţelor şi stabilirea de măsuri de corectare.

16

Aria calitativă 2. Susţinerea cooperării şi învăţării active

Cooperarea este o caracteristică importantă a şcolilor care promovează sănătatea şi atitudinea prietenoasă faţă de copii. Promovarea grupurilor mici de lucru în clasă şi contactul cooperant între elevi este esenţial în crearea unei atmosfere prietenoase, aceasta putând reduce stereotipiile şi ameliora relaţiile dintre elevi proveniţi din diferite grupuri sociale şi etnice.

Când elevii cooperează, încadrarea în învingători şi învinşi este mai puţin evidentă şi prin urmare, se evită umilirea consecutivă a celor consideraţi rataţi. Prin această metodă pot beneficia în mare măsură elevii cu dificultăţi de învăţare şi cei din comunităţi dezavantajate. Atunci când elevii primesc în mod constant mesajul că sunt rataţi, dorinţa lor de a reuşi se erodează. Când elevii cooperează în procesul de învăţare, implicarea în rezolvarea sarcinilor este mai mare, se reduc diversiunile şi se utilizează o proporţie mai mare din timp pentru instruire. Copiii sunt capabili să se ajute între ei mult mai mult, cei cu un nivel mai scăzut, cât şi cei cu un nivel mai înalt al realizărilor beneficiind deopotrivă, munca elevilor devenind mai atentă, aprofundată şi bine prezentată. Când elevii pot participa în proiecte şi rezolva sarcini împreună, ei găsesc învăţarea în cooperarea plăcute, stimulante şi amuzante. Acest tip de învăţare oferă elevilor capacitatea de a-şi asuma responsabilitatea în procesul de învăţare. Este important ca ei să poată cere lămuriri şi informaţii suplimentare profesorilor. O experienţă de învăţare în cooperare le va permite să-şi exprime gândurile ca parte a procesului învăţare - gândire. Elevii care sunt activi la ore au o probabilitate mai redusă de a se simţi înstrăinaţi de şcoală, iar faptul că înstrăinarea aduce riscuri crescute pentru

17

sănătatea mentală şi fizică este bine documentat. Învăţarea activă poate ajuta elevii să-şi dezvolte aptitudini de rezolvare a problemelor. În cercetări în cadrul cărora copiii au fost lăsaţi să joace singuri propriile jocuri, s-a observat că ei dezvoltă în mod natural acorduri cu privire la normele egalitare (Burdette H, Whitaker, Brockman et al.). Ei văd importanţa intrinsecă a cooperării, astfel încât este posibil să se valorifice o parte din acest potenţial. Faptul de a arăta băieţilor şi fetelor valoarea cooperării încurajează comportamentele cooperante în situaţii şi locuri în afara premiselor şcolare, punând baze care vor avea consecinţe benefice în familie şi comunitate.

74%64.75%

100.00%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

profesori elevi ideal

Aria 2

profesori

elevi

ideal

În această arie, şcolile au obţinut din partea profesorilor o medie de 2,96/ item, iar din partea elevilor de 2,59/ item, ceea ce denotă că învăţarea activă şi cooperarea sunt, atât din perspectiva profesorilor, cât şi a elevilor încurajate într-o proporţie destul de mare. Din punct de vedere procentual aceste medii corespund unor valori de 74%, respectiv 64,75% din valoarea ideală.

Rezultatele ariei punctează totuşi necesitatea unei mai atente implementări a procedurilor de învăţare.

Tehnicile active de învăţare, cum ar fi jocul de roluri, proiecte şcolare /comunitare, proiecte de cercetare bazate pe anumite teme, ar putea fi noi pentru unii profesori şi prin urmare se impune formarea acestora pentru dobândirea de abilităţi şi încredere în folosirea lor. Deoarece există unele capcane, elevii desemnaţi să lucreze în grupuri mici putând să nu coopereze, fără o implementare atentă a procedurilor de învăţare, ei pot continua să lucreze independent.

18

Aria 3. Interzicerea pedepsei fizice şi a violenţei

Pedepsirea fizică a elevilor în şcoală este inacceptabilă pentru buna

sănătate mentală. Violenţa faţă de elevi, în forma pedepsei corporale, poate fi sancţionată legal, fiind văzută ca o formă de abuz al copilului. Pedeapsa corporală nu este necesară deoarece nu numai că nu dă rezultate, suprimând doar pentru o perioadă scurtă comportamentul nedorit, dar creează pe de altă parte o atmosferă de teamă care nu este favorabilă învăţării. Tratarea cu asprime a elevilor este asociată cu rate ridicate ale problemelor de sănătate mentală, incluzând abuzul de substanţe mai târziu în viaţă. S-au cumulat din ce în ce mai multe date care susţin faptul că disciplina nu se realizează doar prin reguli, pedeapsă şi control extern, ci se învaţă prin recompensare, încurajare, comunicarea corectă, fermă şi clară a consecinţelor (Brophy J, Kohn, A). Şcoala trebuie să lupte pentru realizarea unui mediu şcolar echilibrat, cald, cu interesul pozitiv şi implicarea adulţilor pe de o parte şi stabilirea unor limite clare pentru comportamentele inacceptabile, pe de altă parte. Nerespectarea limitelor trebuie sancţionată, dar nu prin metode fizice.

În această arie, şcolile au obţinut din partea profesorilor o medie de 3,33 /item, iar din partea elevilor de 2,91 /item, ceea ce denotă că din perspectiva profesorilor există în mare măsură politici de interzicere a pedepsei fizice şi violenţei, chiar dacă din cea a elevilor acestea nu se situează la nivelul dorit. Din punct de vedere procentual aceste medii corespund unor valori de 83,25%, respectiv 72,75% din valoarea ideală.

19

83.25%72.75%

100.00%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

profesori elevi ideal

Aria 3

profesori

elevi

ideal

Existenţa unor reguli clare şi corecte şi aplicarea lor cu consecvenţă este vitală pentru menţinerea disciplinei. Scorurile ariei denotă necesitatea creări de oportunităţi pentru ca profesorii să poată dobândi cunoştinţe şi deprinderi care să le permită să facă faţă violenţei la diverse niveluri, mergând de la agresiunea verbală, de tipul poreclelor şi rumorii în clasă, până la intervenţia în cadrul unor încăierări.

Aria 4. Intoleranţa faţă de agresivitate, hărţuire şi discriminare

Intimidarea şi hărţuirea sunt motive importante ale refuzului copiilor de a merge la şcoală. Cei care nu sunt acceptaţi pot fi victimizaţi şi pot dezvolta o

20

stimă de sine scăzută şi chiar depresie. Intimidarea şi hărţuirea pot face ca mersul la şcoală să reprezinte o experienţă neplăcută şi dacă sunt persistente pot avea influenţe pernicioase asupra sănătăţii mentale, în special în relaţie cu depresia şi suicidul. Necontrolată, hărţuirea poate escalada la abuz şi violenţă. Copiii au dreptul fundamental de a se simţi în siguranţă la şcoală şi de a fi scutiţi de asuprire, umilire intenţionată şi pericole potenţiale cauzate de intimidare şi hărţuire.

Deşi majoritatea cercetărilor în acest domeniu s-au axat pe studiul personalităţii intimidatorilor şi victimelor, multe progrese în direcţie pot fi realizate prin schimbarea modului de organizare al şcolii şi prin ajustarea atitudinii colective şi atmosferei generale cu scopul prevenirii hărţuirii şi intimidării, atitudinea profesorilor având efecte importante în descurajarea acestora. Neluând atitudine în cazul plângerilor, profesorii contribuie sau chiar cresc teama celor care sunt ţinta atacurilor. Intimidarea reprezintă o problemă care implică întreaga comunitate, deoarece nu se întâmplă doar în grupurile sanitare şi pe terenurile de joacă din şcoală, dar şi în orele petrecute în afara şcolii, când elevii vin sau pleacă de la şcoală.

În această arie, şcolile au obţinut din partea profesorilor o medie de 3,26 /item, iar din partea elevilor de 2,80 /item, ceea ce denotă că în pofida faptului că profesorii consideră că şcolile dispun în mare măsură de politici ferme şi mecanisme de combatere a agresivităţii, intimidării, hărţuirii şi discriminării, elevii nu se simt pe deplin protejaţi şi consideră că unităţile de învăţământ nu au politici clare şi proceduri de combatere a agresivităţii şi hărţuiri şi de abordare a victimelor. Elevii consideră că profesorii nu sunt suficient de implicaţi în prevenirea discriminării şi a excluderii. Din punct de vedere procentual aceste medii corespund unor valori de 81,5%, respectiv 70% din valoarea ideală.

81.50%

70%

100%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

profesori elevi ideal

Aria 4

profesori

elevi

ideal

Se impune discutarea în mod deschis a problemei şi conceperea unui plan clar de acţiune pentru a aborda intimidarea, hărţuirea şi consecinţele lor.

21

Părinţii trebuie încurajaţi să lucreze în parteneriat cu profesorii pentru a preveni escaladarea a o serie de comportamente indezirabile.

Profesorii trebuie să sesizeze schimbarea de la tachinarea în joacă la insultă, să fie capabili să contracareze agresiunea fizică de îndată ce devine evidentă. Mentori din rândul elevilor pot să-şi asume responsabilitatea pentru integrarea în şcoală a nou-sosiţilor şi a celor singuratici. Creşterea capacităţii şi motivării elevilor pentru cooperare poate conduce la reducerea agresivităţii în şcoală. Intervenţiile de succes necesită ameliorări marcate ale climatului şcolar, în special în termenii ordinii şi disciplinei, întăririi atitudinilor pozitive faţă de şcoală şi muncă, pentru reducerea numărului de victime, injurii, traume emoţionale şi comportamente anti-sociale de tipul vandalismului.

Aria 5. Dezvoltarea activităţilor creative

Una dintre trăsăturile cheie ale şcolilor care promovează sănătatea şi atmosfera prietenoasă este asigurarea locurilor şi oportunităţilor de joacă, socializare şi participare la activităţi recreaţionale creative pentru elevi.

În consolidarea procesului de învăţare, odihna şi relaxarea joacă un rol important. Recreaţiile asigură elevilor oportunitatea schimbului informaţional, timpul liber fiind vital în dezvoltarea imaginaţiei elevilor. Este important ca şcoala să asigure oportunităţi, facilităţi şi timp pentru învăţarea unor meşteşuguri şi arte şi condiţii în care elevii să poată acţiona fără presiunea performanţei sau a evaluării. Imaginaţia şi creativitatea sunt deseori exprimate pe terenul de joacă. Când elevii se joacă alături de colegi, jocul este mai puţin condiţionat de rezultatul final. El este conectat cu un nivel mai înalt de creativitate comparativ cu situaţiile mai structurate, deoarece căutarea modalităţilor de rezolvare a situaţiilor determină copii să abordeze soluţii noi. Participând la jocuri, copii descoperă mai

22

multe despre ei înşişi şi modul lor de a se comporta în anumite situaţii, prin intermediul jocului dobândind deprinderi necesare pentru independenţă, organizare, negociere şi arbitraj.

În această arie, şcolile au obţinut din partea o medie de 3,02 /item, iar din partea elevilor de 2,60 /item. Este aria şcolară care a obţinut cele mai mici scoruri, atât din partea profesorilor, cât şi a elevilor, ceea ce denotă faptul că nu sunt asigurate într-o măsură suficientă locuri de joacă şi oportunităţi de dezvoltare a capacităţilor creative ale elevilor. Din punct de vedere procentual aceste medii corespund unor valori de 75,5%, respectiv 65% din valoarea ideală.

75.50%65%

100%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

profesori elevi ideal

Aria 5

profesori

elevi

ideal

Se impune ca şcolile să analizeze aceste aspecte şi să caute modalităţi de ameliorare. Idei simple, cu costuri reduse, cum ar fi utilizarea de pietre, marcaje colorate pentru delimitarea unor locuri pentru diverse jocuri, pot fi deopotrivă distractive şi eficiente în acest scop. Solicitarea de idei în acest sens din partea elevilor poate aduce soluţii novatoare, simple, eficiente şi agreate de către aceştia. Aria 6. Legătura dintre şcoală şi familie prin implicarea părinţilor

Implicarea părinţilor în activităţile şcolare şi luarea deciziilor este un pilon esenţial al şcolilor care promovează sănătatea şi atmosfera prietenoasă. Familia şi şcoala sunt cele două instituţii fundamentale care influenţează copiii. Cu toate acestea, de multe ori interacţiunea dintre şcoală şi familie este destul de limitată. O funcţie importantă a sistemului de învăţământ este să ofere asistenţă familiilor pentru a-şi ajuta copiii să devină membri productivi şi stabili din punct de

23

vedere emoţional şi social ai comunităţii. Deşi predarea este de importanţă primară pentru învăţare, nu este posibil să se ignore familia din care provine copilul, fără ca aceasta să genereze riscuri potenţiale ale învăţării eficiente.

83%

71.25%

100.00%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

profesori elevi ideal

Aria 6

profesori

elevi

ideal

În această arie, la nivel naţional a fost obţinut din partea profesorilor o medie de 3,32 /item, iar din partea elevilor o medie de 2,85 /item, denotând o implicare destul de redusă a părinţilor. Din punct de vedere procentual aceste medii corespund unor valori de 83%, respectiv 71,25% din valoarea ideală.

Este important ca şcolile să-şi revizuiască politicile în acest domeniu, pentru a întări relaţia dintre familie şi şcoală, contactul dintre familie şi şcoală fiind benefic învăţării. Având informaţii referitoare la situaţia familială şi la necesităţile copilului, profesorii îl pot înţelege mai bine şi îşi pot adapta modul de predare, iar probabilitatea de a-i ignora tradiţiile şi valorile deprinse în familie ducând în felul acesta la contradicţii, conflicte şi nefericire, este mult redusă. Părinţii care au sentimente pozitive faţă de şcoală şi implicare în viaţa şcolii pot fi cei mai buni avocaţi ai valorilor şcolare, încurajând pregătirea temelor acasă, promovând politicile împotriva hărţuirii şi oferind suport pentru cooperare. Absenţa contactului între şcoală şi familie, duce la trecerea neobservată a problemelor şi schimbărilor majore din viaţa copilului, în timp ce un climat pozitiv în şcoală şi o relaţie bună şcoală-familie vor asigura mediul pentru dezvoltarea unor niveluri ridicate de auto-încredere şi stimă de sine.

24

Aria 7. Promovarea oportunităţilor egale de participare la luarea deciziilor

Şcolile prietenoase şi promotoare ale sănătăţii asigură elevilor suportul emoţional şi social şi îi ajută să dobândească încrederea de a vorbi liber despre şcoală şi viaţa lor în cadrul acesteia. Ca şi adulţii, copiii caută autodeterminarea. Ei au nevoie de oportunitatea de a fi informaţi referitor la problemele care îi afectează şi de a participa în procesul de luare a deciziilor împreună cu personalul şcolii şi părinţii. Şcoala trebuie să asigure elevilor oportunitatea şi de a-şi alege liderii şi de a vorbi dacă ei consideră că ceva este greşit sau nedrept, fără teama de repercusiuni. Ajutându-i pe elevi să creadă în ei înşişi şcoala îi încurajează şi le conferă puterea de a-şi apăra drepturile. Copiii au dreptul de a fi protejaţi fizic, social şi emoţional. Pe măsură ce se maturizează, este posibil de a le conferi o contribuţie mai importantă în luarea deciziilor referitoare la reguli, drepturi şi disciplină în şcoală. Printr-o contribuţie la modul de organizare şi funcţionare al şcolii, copiii găsesc şcoala mai atractivă şi prietenoasă.

În această arie, şcolile au obţinut din partea profesorilor o medie de 3,17 /item, iar din partea elevilor de 2,66 /item. Dacă profesorii consideră că şcoala promovează într-o măsură destul de mare oportunităţi egale în luarea deciziilor, elevii sunt de părere că implicarea lor este redusă în acest domeniu, scorul fiind unul dintre cele mai scăzute, imediat după aria calitativă 5. Din punct de vedere procentual aceste medii corespund unor valori de 79,25%, respectiv 66,5% din valoarea ideală.

25

79.25%

66.50%

100.00%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

profesori elevi ideal

Aria 7

profesori

elevi

ideal

Profesorii trebuie să realizeze că o componentă importantă a bunăstării emoţionale şi sociale a unei persoane este sentimentul acceptării ei aşa cum este. Sentimentul excluderii sau inegalităţii (îndeosebi pentru motive ce nu ţin de controlul personal) este dăunător pentru stima de sine şi demnitate. Elevii care sunt trataţi ca egali şi cred în şansa lor de a avea succes ca oricare altă persoană, nu au numai o probabilitate mai mare de a-şi atinge potenţialul intelectual, dar îşi vor preţui şcoala pentru mediul prietenos şi de susţinere şi vor fi mai toleranţi cu cei care sunt „diferiţi”.

Şcolile trebuie să-şi găsească propriile modalităţi de recunoaştere şi primire a elevilor cu apartenenţă etnică, religioasă şi culturală diferită, ca şi a celor cu necesităţi speciale, săracilor şi orfanilor. Stabilirea priorităţilor de intervenţie

Diagrama pe care sunt figurate scorurile ideale /item ale celor 7 arii calitative, alături de scorurile /item ale profesorilor şi elevilor din şcolile investigate, evidenţiază ariile prioritare de intervenţie pentru ameliorarea climatului psiho-social şcolar la nivel naţional.

26

0

1

2

3

4

1 2 3 4 5 6 7

Diagrama climatului psiho-social şcolar

scor elevi scor profesori scor maxim

III

PROFESORII apreciază că Aria calitativă 2 - Susţinerea cooperării şi învăţării active reprezintă prima prioritate pentru ameliorarea mediului psiho-social şcolar, urmată de Aria calitativă 5 – Dezvoltarea activităţilor creative şi Aria calitativă 1 - Asigurarea unei atmosfere prietenoase, recompensatoare şi încurajatoare.

ELEVII consideră, la fel ca și profesorii, ca primă prioritate Aria calitativă 2 - Susţinerea cooperării şi învăţării active, urmată de Aria calitativă 5 – Dezvoltarea activităţilor creative şi Aria calitativă și Aria calitativă 7 - Promovarea oportunităţilor egale şi participarea la luarea deciziilor.

La modul global prima prioritate se conturează a fi Aria calitativă 2, elevii şi profesorii apreciind deopotrivă că .

Aria calitativă 5 – care se referă la dezvoltarea activităţilor creative a obţinut scoruri care o plasează în rangul II al priorităţilor deopotrivă din perspectiva elevilor şi a profesorilor, evidenţiindu-se în felul acesta ca o altă arie prioritară de intervenţie.

CONCLUZII GENERALE

Instrumentul utilizat, validat în cadrul unui studiu pilot permite evaluarea

cantitativă a mediului şcolar, creând bazele unei analize de tip SWOT a fiecărei şcoli în parte.

Investigarea unui eşantion reprezentativ de şcoli la nivel naţional a oferit oportunitatea unei analize a mediului de învăţământ din România, cu conturarea punctelor tari şi slabe, stabilind în felul acesta cadrul şi priorităţile de acţiune pentru ameliorarea climatului psiho-social şcolar din România.

Avantajele unui mediu şcolar pozitiv constau în bunăstarea şi fericirea, întărirea sentimentului de apartenenţă şi o mai bună calitate a vieţii celor implicaţi în procesul instructiv-educativ. Indirect, poate avea ca rezultat performanţe academice mai bune. De asemenea, poate modifica unele aspecte negative ale

27

vieţii şcolare prin reducerea intimidării şi hărţuirii, injuriilor şi absenteismului şcolar. Pe de altă parte, are potenţialul de a diminua sterotipiile, teama, anxietatea, depresia şi pierderea motivaţiei. În plus, sentimentele de bunăstare în timpul copilăriei şi adolescenţei pun temelii solide pentru o bună sănătate la maturitate.

Analiza întreprinsă a conturat ca priorităţi pentru ameliorarea mediului psiho-social şcolar, deopotrivă din perspectiva elevilor cât şi a profesorilor, dezvoltarea activităţilor creative, promovarea oportunităţilor egale şi participarea la luarea deciziilor.

Conform psihologului Donald Winnicott creativitatea aparţine sentimentului de a te “simţi viu”. Pentru a fi creativi, copiii trebuie să se simtă în siguranţă din punct de vedere emoţional. Copiii sunt exploratori prin natură, dar pentru a fi creativi au nevoie de un mediu propice. Îndrăzneala de a face ceva diferit, sau

într-un mod nou, este inima creativităţii. Copiii au nevoie de experienţe pozitive,

de spaţiu personal pentru a fi singuri cu ei înşişi şi în acelaşi timp au nevoie de sentimentul de conexiune cu alte persoane, în special cei care sunt importanţi pentru ei emoţional.

28

Anexa 1

CHESTIONAR DE EVALUARE A PROFILUL PSIHO-SOCIAL

AL MEDIULUI ŞCOLAR (cadre didactice)

29

CHESTIONAR DE PROFIL PSIHO-SOCIAL

Un mediu şcolar pozitiv poate promova o dezvoltare socială şi emoţională optimă în timpul primilor ani de viaţă. Sunteţi invitaţi să completaţi acest chestionar, răspunzând la întrebări despre şcoala dumneavoastră care sunt grupate în 7 „arii calitative”:

1. Asigurarea unei atmosfere prietenoase, recompensatoare şi de încurajare. 2. Susţinerea cooperării şi a învăţării active. 3. Interzicerea pedepsei fizice şi violenţei. 4. Intoleranţa faţă de hărţuire şi discriminare. 5. Susţinerea activităţilor creative. 6. Realizarea conexiunii dintre şcoală şi familie prin implicarea părinţilor. 7. Promovarea oportunităţilor egale şi participarea la luarea deciziilor.

Vă rugăm să începeţi prin furnizarea următoarei informaţii despre dumneavoastră: Care este sexul dumneavoastră?

□ masculin □ feminin Instrucţiuni Vă rugăm să răspundeţi la fiecare întrebare încercuind UNUL dintre cele 4 răspunsuri posibile. Alegeţi răspunsul care simţiţi că descrie cel mai bine şcoala dumneavoastră. Nu vă gândiţi mult timp la răspuns – de obicei prima reacţie este cea mai bună. Nu există răspunsuri bune sau rele; dorim doar să ştim ce credeţi despre şcoala în care vă desfăşuraţi activitatea. NU VĂ SCRIEŢI numele pe acest chestionar. Răspunsurile dvs. vor fi confidenţiale. Nimeni nu va şti ceea ce aţi scris. Răspundeţi la întrebări în funcţie de ceea ce faceţi şi credeţi într-adevăr. Completarea acestui chestionar este voluntară. Informaţiile nu pot şi nu vor fi utilizate pentru aflarea numelui dvs. Nici un nume nu va fi vreodată raportat. Vă rugăm să răspundeţi la toate întrebările.

30

1.1. Şcoala este prietenoasă şi primitoare pentru vizitatori. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.2. Elevii sunt încurajaţi să fie primitori şi să ajute nou sosiţii în şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.3. Şcoala are o politică de integrare a elevilor noi în şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.4. Şcoala este văzută ca un loc atrăgător de lucru de către cei care lucrează aici. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.5. Personalul încurajează elevii să ţină unii la alţii. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.6. Profesorii asigură suport psihic elevilor stresaţi. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.7. Există o persoană de încredere la care elevii ştiu că pot apela dacă au probleme sau au nevoie de un sfat confidenţial. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.8. Şcoala organizează în mod regulat evenimente în cadrul cărora realizările elevilor sunt recunoscute în mod public. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.9. Aprecierea activităţii elevilor este însoţită de comentarii pozitive şi sugestii de îmbunătăţire. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.10. Profesorii au încredere că vor beneficia de susţinere din partea restului personalului şcolii atunci când au nevoie. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.11. Profesorii sunt trataţi de o manieră care îi ajută să îşi menţină şi dezvolte încrederea ca educatori. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.12. Personalul se comportă într-o manieră disciplinată. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.13. Elevii sunt încrezători că vor benefica de susţinere la nevoie. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră?

Aria calitativă 1. Asigurarea unei atmosfere prietenoase, recompensatoare şi încurajatoare

31

Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.14. Personalul are un puternic sentiment de apartenenţă la şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.15. Elevii au un puternic sentiment de apartenenţă la şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.16. Părinţii sunt interesaţi şi susţin şcoala. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.17. Personalul este preocupat de ceea ce se întâmplă cu fiecare. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.18. Elevii sunt preocupaţi de ceea ce se întâmplă cu fiecare. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4)

2.1. Există o strategie a şcolii (sau documentare) vizând modalitatea de promovare a învăţării cooperative (ex. utilizând metode de învăţare care încurajează elevii să participe la activitatea din clasă). Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 2.2. Elevii petrec timp împreună pentru rezolvarea problemelor. Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 2.3. Elevii sunt încurajaţi să pună întrebări în clasă. Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 2.4. Profesorii organizează elevii în grupuri pentru a putea lucra împreună. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 2.5. Profesorii sunt văzuţi drept cooperanţi unii cu ceilalţi. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 2.6. Şcoala descurajează anunţarea ierarhiei elevilor, bazată pe performanţa şcolară. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 2.7. Elevii lucrează în proiecte cu şi pentru comunitatea locală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 2.8. Munca elevilor este afişată în mod regulat. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4)

Aria calitativă 2. Susţinerea cooperării şi învăţării active

32

3.1. Şcoala are o politică de interzicere a pedepsei fizice ca măsură disciplinară. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.2. Şcoala are o strategie de promovare a pedepsei non-fizice ca procedură disciplinară acceptabilă. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.3. Profesorii evită utilizarea pedepsei fizice pentru disciplinarea copiilor. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.4. Profesorii susţin utilizarea stilului non-agresiv de disciplină. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.5. Şcoala păstrează înregistrarea incidentelor perturbatorii produse în timpul zilei. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.6. Şcoala are politici şi proceduri pentru a ajuta profesorii să trateze în mod drept şi consistent actele de agresiune şi violenţă. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.7. Şcoala are strategii (pe termen scurt şi lung) despre modul cum să trateze consecinţele incidentelor violente. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.8. Strategiile şcolii pentru tratarea violenţei şi agresiunii sunt susţinute. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.9. Profesorii au oportunitatea de a dobândi noi cunoştinţe care să-i ajute să menţină un climat de siguranţă şi securitate în şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.10. Profesorii care au fost victime ale unor incidente violente sau stresante beneficiază de susţinere. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.11. Şcoala are proceduri de a trata cu elevii /personalul şcolar care au fost martorii unor violenţe. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.12. Regulile de disciplină din şcoală sunt clare pentru fiecare. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4)

Aria calitativă 3. Interzicerea pedepsei fizice şi a violenţei

33

3.13. Regulile de disciplină din şcoală sunt practice. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.14. Disciplina este bine menţinută în şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.15. Elevii se simt în siguranţă la şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.16. Profesorii se simt în siguranţă la şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.17. Cei aflaţi la conducerea şcolii sunt percepuţi ca fiind fermi, corecţi. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.18. Există o procedură care permite tuturor elevilor să-şi exprime îngrijorările legate de un comportament inadecvat sau abuziv. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.19. Există o procedură care permite profesorilor să-şi exprime îngrijorările legate de un comportament inadecvat sau abuziv. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.20. Şcoala recunoaşte comportamentul bun al elevilor. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4)

4.1. Şcoala are o politică publicată de intoleranţă faţă de agresivitate. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.2. Şcoala are o politică publicată de intoleranţă faţă de hărţuire. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.3. Şcoala are proceduri publicate despre intervenţia personalului în cazuri de agresivitate. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.4. Măsurile şcolii de intervenţie în caz de agresivitate sunt întărite. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.5. Elevii ştiu că şcoala dezaprobă agresivitatea şi certurile în şcoală, în afara şcolii şi în timpul drumului spre/dinspre şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4)

Aria calitativă 4. Intoleranţa faţă de agresivitate, hărţuire şi discriminare

34

4.6. Elevii ştiu că pot solicita ajutor de la anumite persoane desemnate din cadrul personalului dacă sunt agresaţi. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.7. Şcoala are o politică referitoare la tratamentul victimelor agresivităţii. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.8. Elevele nu sunt supuse hărţuirii sexuale la şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.9. Profesoarele nu sunt supuse hărţuirii sexuale la şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.10. Şcoala are o politică privind tratamentul victimelor hărţuirii sexuale. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.11. Există un regulament de conduită referitor la comportamentul elevilor în şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.12. Există un regulament de conduită referitor la comportamentul acceptabil între personal şi elevi. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.13. Regulamentul de conduită este actualizat în mod regulat. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.14. Toate politicile şi regulamentele de conduită sunt afişate în şcoală astfel încât fiecare să le poată citi. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.15. Personalul şcolii are stabilite cele mai bune modalităţi de includere a „singuraticilor” sau celor recunoscuţi ca fiind „diferiţi” în activităţile şcolare. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.16. Personalul şcolii se implică în mod activ în prevenirea excluderii unor elevi de către colegii lor. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.17. Şcoala înregistrează şi monitorizează actele de indisciplină raportate de elevii şi personal. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.18. Şcoala are elevi consilieri care au fost pregătiţi pentru a media conflictele apărute. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră?

35

Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4)

5.1. Există în mod regulat timp disponibil pentru recreaţie şi joacă pe parcursul zilei la şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 5.2. Perioadele de joacă şi recreaţie sunt supravegheate de responsabili adulţi. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 5.3. Există suficienţi supraveghetori pentru a monitoriza activităţile în fiecare parte a ariei de joacă. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 5.4. Există un loc liniştit disponibil în timpul recreaţiei care poate fi folosit de elevii care nu doresc să participe la jocuri. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 5.5. Există oportunităţi pentru elevi de a-şi crea propriile jocuri imaginative fără a implica adulţii. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 5.6. Toţi elevii au oportunităţi de a experimenta modele creative de învăţare care nu implică stresul competiţiei şi examinărilor, cum ar fi muzică, arte, etc. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 5.7. Toţi elevii au oportunităţi de a experimenta modele creative de învăţare care implică competiţii rezonabile, constructive. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 5.8. Toţi elevii au oportunităţi de a experimenta modele creative de învăţare care conferă recompense pentru efort şi realizări. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 5.9. Toţi elevii beneficiază de oportunităţi de angajare în activităţi fizice ca alegere recreaţională. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 5.10. Există un program de activităţi în afara orelor de şcoală la care elevii pot participa. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4)

6.1. Părinţii sunt informaţi în legătură cu politicile şi regulamentele de conduită din şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră?

Aria calitativă 5. Dezvoltarea activităţilor creative

Aria calitativă 6. Legătura dintre şcoală şi familie prin implicarea părinţilor

36

Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.2. Părinţi sunt încurajaţi şi asistaţi de şcoală să-şi ajute copii la consolidarea învăţării acasă. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.3. Părinţii ştiu că şcoala trebuie anunţată referitor la orice schimbare majoră din viaţa copilului, astfel încât să poată acorda ajutor dacă este necesar. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.4. Şcoala invită părinţii să discute cu profesorii despre activitatea copiilor. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.5. Părinţii se simt bineveniţi la şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.6. Părinţii au posibilitatea de a discuta regulamentele de conduită ale şcolii şi de a contribui la luarea deciziilor în şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.7. Părinţii ştiu că şcoala susţine cooperarea în şi în afara clasei. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.8. Părinţii simt că pot merge la şcoală pentru a pune întrebări şi pentru a discuta despre îngrijorările pe care le au în legătură cu copilul lor. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.9. Pentru părinţi există în mod regulat posibilitatea de a informa profesorii despre ceea ce se întâmplă acasă sau în comunitate. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.10. Există oportunităţi pentru părinţi de a se implica în activităţi legate de viaţa şcolii, ex. strângere de fonduri. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.11. Părinţii sunt implicaţi în discuţii şi decizii despre activitatea elevilor la şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.12. Părinţii sunt implicaţi în discuţii şi decizii despre modul cum sunt învăţaţi elevii (ex. metode de predare). Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.13. Şcoala comunică în mod regulat părinţilor noutăţile legate de şcoală şi activităţile din cadrul ei. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4)

37

7.1. Elevii au posibilitatea să-şi spună părerea şi să fie ascultaţi în clasă. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.2. Există o procedură care permite elevilor să-şi exprime sentimentele şi gândurile despre munca şi viaţa în şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.3. Elevii sunt implicaţi activ în deciziile referitoare la organizarea şcolii. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.4. Materialele şi resursele utilizate de elevi nu au specific etnic. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.5. Materialele şi resursele utilizate de elevi nu au specific religios. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.6. Materialele şi resursele utilizate de elevi au specific legat sex. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.7. Elevii iau parte la activităţi care îi ajută să recunoască, înţeleagă şi aprecieze diferenţele dintre ei (ex. culturale, religioase, sociale). Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.8. Elevii care sunt „diferiţi” sunt trataţi cu respect şi echitate. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.9. Posibilitatea de a avea succes nu este exclusă pentru nici un elev din şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.10. Elevii iau parte în stabilirea regulilor din şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4)

CÂND ESTE ADECVAT 7.11. Elevii care învaţă în a doua lor limbă au posibilitatea de a vorbi în şcoală limba lor maternă în timpul zilei. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.12. Fetele şi băieţii sunt trataţi în mod egal.

Aria calitativă 7. Promovarea oportunităţilor egale şi participarea la luarea deciziilor.

38

Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.13. Fetele şi băieţii au aceleaşi oportunităţi pentru a-şi atinge potenţialul. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4)

Aici se termină chestionarul. Mulţumim mult pentru ajutor.

39

CHESTIONAR DE EVALUARE A PROFILUL PSIHO-SOCIAL

AL MEDIULUI ŞCOLAR (elevi)

40

CHESTIONAR DE PROFIL PSIHO-SOCIAL

Un mediu şcolar pozitiv poate promova o dezvoltare socială şi emoţională optimă în timpul primilor ani de viaţă. Eşti invitat să completezi acest chestionar, răspunzând la întrebări despre şcoala ta care sunt grupate în 7 „arii calitative”:

1. Asigurarea unei atmosfere prietenoase, recompensatoare şi de încurajare. 2. Susţinerea cooperării şi a învăţării active. 3. Interzicerea pedepsei fizice şi violenţei. 4. Intoleranţa faţă de hărţuire şi discriminare. 5. Susţinerea activităţilor creative. 6. Realizarea conexiunii dintre şcoală şi familie prin implicarea părinţilor. 7. Promovarea oportunităţilor egale şi participarea la luarea deciziilor.

Te rugăm să începi prin furnizarea următoarei informaţii despre tine: Care este sexul tău?

□ masculin □ feminin Instrucţiuni Te rugăm să răspunzi la fiecare întrebare încercuind UNUL dintre cele 4 răspunsuri posibile. Alege răspunsul care simţiţi că descrie cel mai bine şcoala ta. Nu te gândi mult timp la răspuns – de obicei prima reacţie este cea mai bună. Nu există răspunsuri bune sau rele; dorim doar să ştim ce crezi despre şcoala în care îţi desfăşori activitatea. NU ÎŢI SCRIE numele pe acest chestionar. Răspunsurile tale vor fi confidenţiale. Nimeni nu va şti ceea ce ai scris. Răspunde la întrebări în funcţie de ceea ce faci şi crezi într-adevăr. Completarea acestui chestionar este voluntară. Fie că răspunzi sau nu la aceste întrebări, notele tale nu vor fi afectate. Informaţiile nu pot şi nu vor fi utilizate pentru aflarea numelui tău. Nici un nume nu va fi vreodată raportat. Te rugăm să răspunzi la toate întrebările.

41

1.1. Şcoala este prietenoasă şi primitoare pentru vizitatori. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.2. Elevii sunt încurajaţi să fie primitori şi să ajute nou sosiţii în şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.3. Şcoala are o politică de integrare a elevilor noi în şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.4. Şcoala este văzută ca un loc atrăgător de lucru de către cei care lucrează aici. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.5. Personalul încurajează elevii să ţină unii la alţii. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.6. Profesorii asigură suport psihic elevilor stresaţi. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.7. Există o persoană de încredere la care elevii ştiu că pot apela dacă au probleme sau au nevoie de un sfat confidenţial. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.8. Şcoala organizează în mod regulat evenimente în cadrul cărora realizările elevilor sunt recunoscute în mod public. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.9. Aprecierea activităţii elevilor este însoţită de comentarii pozitive şi sugestii de îmbunătăţire. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.10. Profesorii au încredere că vor beneficia de susţinere din partea restului personalului şcolii atunci când au nevoie. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.11. Profesorii sunt trataţi de o manieră care îi ajută să îşi menţină şi dezvolte încrederea ca educatori. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.12. Personalul se comportă într-o manieră disciplinată. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4)

Aria calitativă 1. Asigurarea unei atmosfere prietenoase, recompensatoare şi încurajatoare

42

1.13. Elevii sunt încrezători că vor benefica de susţinere la nevoie. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.14. Personalul are un puternic sentiment de apartenenţă la şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.15. Elevii au un puternic sentiment de apartenenţă la şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.16. Părinţii sunt interesaţi şi susţin şcoala. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.17. Personalul este preocupat de ceea ce se întâmplă cu fiecare. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 1.18. Elevii sunt preocupaţi de ceea ce se întâmplă cu fiecare. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4)

2.1. Există o strategie a şcolii (sau documentare) vizând modalitatea de promovare a învăţării cooperative (ex. utilizând metode de învăţare care încurajează elevii să participe la activitatea din clasă). Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 2.2. Elevii petrec timp împreună pentru rezolvarea problemelor. Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 2.3. Elevii sunt încurajaţi să pună întrebări în clasă. Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 2.4. Profesorii organizează elevii în grupuri pentru a putea lucra împreună. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 2.5. Profesorii sunt văzuţi drept cooperanţi unii cu ceilalţi. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 2.6. Şcoala descurajează anunţarea ierarhiei elevilor, bazată pe performanţa şcolară. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 2.7. Elevii lucrează în proiecte cu şi pentru comunitatea locală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4)

Aria calitativă 2. Susţinerea cooperării şi învăţării active

43

2.8. Munca elevilor este afişată în mod regulat. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.1. Şcoala are o politică de interzicere a pedepsei fizice ca măsură disciplinară. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.2. Şcoala are o strategie de promovare a pedepsei non-fizice ca procedură disciplinară acceptabilă. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.3. Profesorii evită utilizarea pedepsei fizice pentru disciplinarea copiilor. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.4. Profesorii susţin utilizarea stilului non-agresiv de disciplină. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.5. Şcoala păstrează înregistrarea incidentelor perturbatorii produse în timpul zilei. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.6. Şcoala are politici şi proceduri pentru a ajuta profesorii să trateze în mod drept şi consistent actele de agresiune şi violenţă. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.7. Şcoala are strategii (pe termen scurt şi lung) despre modul cum să trateze consecinţele incidentelor violente. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.8. Strategiile şcolii pentru tratarea violenţei şi agresiunii sunt susţinute. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.9. Profesorii au oportunitatea de a dobândi noi cunoştinţe care să-i ajute să menţină un climat de siguranţă şi securitate în şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.10. Profesorii care au fost victime ale unor incidente violente sau stresante beneficiază de susţinere. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4)

Aria calitativă 3. Interzicerea pedepsei fizice şi a violenţei

44

3.11. Şcoala are proceduri de a trata cu elevii /personalul şcolar care au fost martorii unor violenţe. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.12. Regulile de disciplină din şcoală sunt clare pentru fiecare. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.13. Regulile de disciplină din şcoală sunt practice. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.14. Disciplina este bine menţinută în şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.15. Elevii se simt în siguranţă la şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.16. Profesorii se simt în siguranţă la şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.17. Cei aflaţi la conducerea şcolii sunt percepuţi ca fiind fermi, corecţi. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.18. Există o procedură care permite tuturor elevilor să-şi exprime îngrijorările legate de un comportament inadecvat sau abuziv. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.19. Există o procedură care permite profesorilor să-şi exprime îngrijorările legate de un comportament inadecvat sau abuziv. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 3.20. Şcoala recunoaşte comportamentul bun al elevilor. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4)

4.1. Şcoala are o politică publicată de intoleranţă faţă de agresivitate. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.2. Şcoala are o politică publicată de intoleranţă faţă de hărţuire. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.3. Şcoala are proceduri publicate despre intervenţia personalului în cazuri de agresivitate. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră?

Aria calitativă 4. Intoleranţa faţă de agresivitate, hărţuire şi discriminare

45

Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.4. Măsurile şcolii de intervenţie în caz de agresivitate sunt întărite. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.5. Elevii ştiu că şcoala dezaprobă agresivitatea şi certurile în şcoală, în afara şcolii şi în timpul drumului spre/dinspre şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.6. Elevii ştiu că pot solicita ajutor de la anumite persoane desemnate din cadrul personalului dacă sunt agresaţi. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.7. Şcoala are o politică referitoare la tratamentul victimelor agresivităţii. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.8. Elevele nu sunt supuse hărţuirii sexuale la şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.9. Profesoarele nu sunt supuse hărţuirii sexuale la şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.10. Şcoala are o politică privind tratamentul victimelor hărţuirii sexuale. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.11. Există un regulament de conduită referitor la comportamentul elevilor în şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.12. Există un regulament de conduită referitor la comportamentul acceptabil între personal şi elevi. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.13. Regulamentul de conduită este actualizat în mod regulat. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.14. Toate politicile şi regulamentele de conduită sunt afişate în şcoală astfel încât fiecare să le poată citi. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.15. Personalul şcolii are stabilite cele mai bune modalităţi de includere a „singuraticilor” sau celor recunoscuţi ca fiind „diferiţi” în activităţile şcolare. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.16. Personalul şcolii se implică în mod activ în prevenirea excluderii unor elevi de către colegii lor. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră?

46

Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.17. Şcoala înregistrează şi monitorizează actele de indisciplină raportate de elevii şi personal. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 4.18. Şcoala are elevi consilieri care au fost pregătiţi pentru a media conflictele apărute. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4)

5.1. Există în mod regulat timp disponibil pentru recreaţie şi joacă pe parcursul zilei la şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 5.2. Perioadele de joacă şi recreaţie sunt supravegheate de responsabili adulţi. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 5.3. Există suficienţi supraveghetori pentru a monitoriza activităţile în fiecare parte a ariei de joacă. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 5.4. Există un loc liniştit disponibil în timpul recreaţiei care poate fi folosit de elevii care nu doresc să participe la jocuri. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 5.5. Există oportunităţi pentru elevi de a-şi crea propriile jocuri imaginative fără a implica adulţii. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 5.6. Toţi elevii au oportunităţi de a experimenta modele creative de învăţare care nu implică stresul competiţiei şi examinărilor, cum ar fi muzică, arte, etc. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 5.7. Toţi elevii au oportunităţi de a experimenta modele creative de învăţare care implică competiţii rezonabile, constructive. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 5.8. Toţi elevii au oportunităţi de a experimenta modele creative de învăţare care conferă recompense pentru efort şi realizări. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 5.9. Toţi elevii beneficiază de oportunităţi de angajare în activităţi fizice ca alegere recreaţională. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 5.10. Există un program de activităţi în afara orelor de şcoală la care elevii pot participa. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4)

Aria calitativă 5. Aprecierea dezvoltării activităţilor creative

47

6.1. Părinţii sunt informaţi în legătură cu politicile şi regulamentele de conduită din şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.2. Părinţi sunt încurajaţi şi asistaţi de şcoală să-şi ajute copii la consolidarea învăţării acasă. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.3. Părinţii ştiu că şcoala trebuie anunţată referitor la orice schimbare majoră din viaţa copilului, astfel încât să poată acorda ajutor dacă este necesar. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.4. Şcoala invită părinţii să discute cu profesorii despre activitatea copiilor. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.5. Părinţii se simt bineveniţi la şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.6. Părinţii au posibilitatea de a discuta regulamentele de conduită ale şcolii şi de a contribui la luarea deciziilor în şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.7. Părinţii ştiu că şcoala susţine cooperarea în şi în afara clasei. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.8. Părinţii simt că pot merge la şcoală pentru a pune întrebări şi pentru a discuta despre îngrijorările pe care le au în legătură cu copilul lor. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.9. Pentru părinţi există în mod regulat posibilitatea de a informa profesorii despre ceea ce se întâmplă acasă sau în comunitate. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.10. Există oportunităţi pentru părinţi de a se implica în activităţi legate de viaţa şcolii, ex. strângere de fonduri. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.11. Părinţii sunt implicaţi în discuţii şi decizii despre activitatea elevilor la şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 6.12. Părinţii sunt implicaţi în discuţii şi decizii despre modul cum sunt învăţaţi elevii (ex. metode de predare). Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4)

Aria calitativă 6. Legătura dintre şcoală şi familie prin implicarea părinţilor

48

6.13. Şcoala comunică în mod regulat părinţilor noutăţile legate de şcoală şi activităţile din cadrul ei. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.1. Elevii au posibilitatea să-şi spună părerea şi să fie ascultaţi în clasă. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.2. Există o procedură care permite elevilor să-şi exprime sentimentele şi gândurile despre munca şi viaţa în şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.3. Elevii sunt implicaţi activ în deciziile referitoare la organizarea şcolii. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.4. Materialele şi resursele utilizate de elevi nu au specific etnic. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.5. Materialele şi resursele utilizate de elevi nu au specific religios. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.6. Materialele şi resursele utilizate de elevi au specific legat sex. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.7. Elevii iau parte la activităţi care îi ajută să recunoască, înţeleagă şi aprecieze diferenţele dintre ei (ex. culturale, religioase, sociale). Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.8. Elevii care sunt „diferiţi” sunt trataţi cu respect şi echitate. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.9. Posibilitatea de a avea succes nu este exclusă pentru nici un elev din şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.10. Elevii iau parte în stabilirea regulilor din şcoală. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4)

CÂND ESTE ADECVAT

Aria calitativă 7. Promovarea oportunităţilor egale şi participarea la luarea deciziilor.

49

7.11. Elevii care învaţă în a doua lor limbă au posibilitatea de a vorbi în şcoală limba lor maternă în timpul zilei. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.12. Fetele şi băieţii sunt trataţi în mod egal. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4) 7.13. Fetele şi băieţii au aceleaşi oportunităţi pentru a-şi atinge potenţialul. Cât de mult se potriveşte şcolii dumneavoastră? Deloc (1) Puţin (2) Destul de mult (3) Foarte mult (4)

Aici se termină chestionarul. Mulţumim mult pentru ajutor.