planul local de actiune pentru mediu al judetului botosani

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE

PENTRU MEDIU

AL

JUDEŢULUI BOTOŞANI

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE

PENTRU MEDIU

AL JUDEŢULUI BOTOŞANI

PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013

2

-2013 -

- CUPRINS -

ABREVIERI ŞI ACRONIME 5

REZUMAT EXECUTIV 6

Capitolul I INTRODUCERE 8

I.1 Conceptul de dezvoltare durabilă 8

I.2 Planificarea de mediu în România: PNAPM/PRAM/PLAM 9

I.3 Ce este un Plan Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) şi care este rolul său în

judeţul Botoşani

11

I.4 Istoricul şi necesitatea revizuirii PLAM Botoşani 14

I.4.1 Evaluarea rezultatelor primei versiuni a PLAM Botoşani 14

I.5 Structura organizatorică şi metodologia utilizată pentru revizuirea PLAM 15

I.5.1 Metodologia utilizată pentru revizuirea PLAM 15

I.5.2 Structura organizatorică 16

I.6 Participarea publicului în procesul de revizuire a PLAM 18

Capitolul II PROFILUL DE MEDIU AL JUDEŢULUI BOTOŞANI 19

II.1 Analiza SWOT 19

II.2 Starea mediului în judeţul Botoşani 19

II.2.1 Informaţii generale despre judeţul Botoşani 19

II.2.1.1 Date geografice şi climatice 19

II.2.1.2 Relieful 20

II.2.1.3 Clima 20

II.2.1.4 Hidrografia 20

II.2.1.5 Demografia 21

II.2.1.6 Organizarea administrativ-teritorială 22

II.2.1.7 Activităţi industriale şi agricole 23

II.2.1.8 Valori istorice şi culturale 23

II.2.2 Calitatea mediului în judeţul Botoşani 27

II.2.2.1 Calitatea aerului 27

II.2.2.1.1 Emisii de poluanţi atmosferici 28

II.2.2.1.2 Monitorizarea calităţii aerului 29

II.2.2.2 Calitatea apelor de suprafaţă şi subterane 31

II.2.2.2.1

Resursele de apă potenţiale şi tehnic

utilizabile, pentru anul 2012

31

II.2.2.2.2 Starea ecologică a cursurilor de apă 33

II.2.2.2.3

Calitatea apei lacurilor din judeţul Botoşani 33

II.2.2.2.4 Calitatea apelor subterane 34

II.2.2.3 Calitatea apei potabile 35


3

II.2.2.4 Apele uzate şi reţelele de canalizare 36

II.2.2.5 Radioactivitatea mediului 37

II.2.2.6 Poluarea fonicǎ 38

II.2.2.7 Calitatea solului 39

II.2.2.7.1 Repartiţia terenurilor pe clase de folosinţă 39

II.2.2.7.2 Repartiţia terenurilor pe clase de calitate 40

II.2.2.7.3

Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate 40

II.2.2.7.4 Presiuni asupra stării de calitate a solurilor 41

II.2.2.8 Starea pădurilor în judeţul Botoşani 41

II.2.2.9 Biodiversitatea judeţului Botoşani 42

II.2.2.9.1 Habitate naturale de interes naţional 42

II.2.2.9.2 Habitate naturale de interes comunitar 42

II.2.2.9.3 Flora şi fauna sălbatică 43

II.2.2.9.4

Arii naturale protejate de interes

naţional/judeţean

45

II.2.2.9.5

Arii naturale protejate de interes comunitar 46

II.2.2.9.6 Iniţiative pe plan local 47

II.2.2.10 Managementul deşeurilor 47

II. 2.2.10.1 Deşeuri municipale 47

II. 2.2.10.2 Deşeuri industriale 50

II. 2.2.10.3 Deşeuri generate de activităţi medicale 51

II.2.2.10.4 Fluxuri de deşeuri 51

II.2.2.10.5 Colectarea selectiva a deşeurilor 56

II.3 Identificarea şi evaluarea aspectelor de mediu 60

II.4 Ierarhizarea problemelor de mediu 61

II.5 Stabilirea ţintelor şi indicatorilor de mediu 64

II.5.1 Introducere 65

II.5.2 Stabilirea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor 65

II.6 Identificarea acţiunilor de mediu 67

Capitolul III PROGRAMUL DE ACŢIUNE 70

Matricea plan pentru problema de mediu PM 01 CALITATEA ŞI CANTITATEA

NECORESPUNZĂTOARE A APEI

71

Matricea plan pentru problema de mediu PM 02 POLUAREA APELOR DE

SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE

75

Matricea plan pentru problema de mediu PM 03 PERICOLE GENERATE DE

CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE

78

Matricea plan pentru problema de mediu PM 04 POLUAREA ATMOSFEREI 82

Matricea plan pentru problema de mediu PM 05 POLUAREA SOLULUI ŞI A APELOR

SUBTERANE

86

Matricea plan pentru problema de mediu PM 06 URBANIZAREA MEDIULUI 89

Matricea plan pentru problema de mediu PM 07 GESTIONAREA

NECORESPUNZĂTOARE A DEŞEURILOR

96

Matricea plan pentru problema de mediu PM 08 DEGRADAREA MEDIULUI

NATURAL ŞI CONSTRUIT

102

Matricea plan pentru problema de mediu PM 09 EDUCAŢIE ECOLOGICĂ 106

Matricea plan pentru problema de mediu PM 10 TURISM 109


4

Capitolul IV MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR

112

IV.1 Monitorizarea implementarii Planului Local de Actiune pentru Mediu 112

IV.2.

Raportul de evaluare a rezultatelor implementării Planului Local de Acţiune

pentru Mediu al judeţului Botoşani

119

IV.3.

Revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Botoşani 119

ANEXE


5

- ABREVIERI ŞI ACRONIME -

ADS= Administraţia Domeniilor Statului

ANAP= Agenţia Naţională de Arii Protejate

ANPM= Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

APM Botoşani= Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani

DSP Botoşani = Direcţia de Sănătate Publică Botoşani

CC= Comitet de Coordonare

CJ Botoşani= Consiliul Judeţean Botoşani

CBO5= Consum Biochimic de Oxigen la 5 zile

DA Botoşani= Direcţia pentru Agricultură a judeţului Botoşani

DEEE= Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

DRDP= Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri

DS Botoşani= Direcţia Silvică Botoşani

GL= Grupul de lucru

HCJ= Hotărâre a Consiliului Judeţean

HCL= Hotărâre a Consiliului Local

IPJ Botoşani= Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani

ISU (IJSU)= Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

ITRSV Suceava= Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava

MTS= Materii totale în suspensie

OS= Ocolul silvic

OSPA= Oficii de Studii Pedologice şi Agrochimice

PJGD= Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor

PLAM= Planul Local de Acţiune pentru Mediu

PLGD= Plan Local de Gestiune a Deşeurilor

PNAPM= Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu

POR= Program Operaţional Regional

POS= Program Operaţional Sectorial

PRAM= Planul Regional de Acţiune pentru Mediu

PRGD= Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor

SWOT= Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats (Puncte tari, Puncte slabe, Oportunităţi şi

Ameninţări )


6

- REZUMAT EXECUTIV -

Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului Botoşani a fost realizat în perioada

2004 – 2005 prin intermediul unui parteneriat activ între APM Botoşani, autorităţile administraţiei

publice locale, instituţiile publice deconcentrate, agenţi economici şi societatea civilă.

Aprobarea oficială a documentului PLAM s-a făcut prin Hotărârea Consiliului Judeţean

Botoşani 19/22.02.2006, dată de la care a început şi implementarea lui.

Având în vedere dinamica acţiunilor întreprinse în domeniul protecţiei mediului şi noile cerinţe

determinate de angajamentele asumate de ţara noastră în procesul de negociere al Capitolului 22

Mediu, precum şi etapele parcurse din calendarul PLAM, a fost necesară revizuirea acestuia.

În conformitate cu atribuţiile şi responsabilităţile ce revin autorităţilor teritoriale pentru protecţia

mediului, iniţierea procesului de revizuire a Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului

Botoşani a fost realizată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani.

În demersul de revizuire al PLAM-ului au fost luate în considerare toate documentele strategice

de dezvoltare şi planificare existente, începând de la nivel naţional până la nivel local. Acestea sunt:

- Strategia pentru Dezvoltarea Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030;

- Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului; versiunea actualizată 2007 aprobată

prin Decizia 1/07.11.2008 a Comitetului Interministerial pentru Coordonarea Integrării

Domeniului Protecţiei Mediului în Politicile şi Strategiile Sectoriale la Nivel Naţional;

- Planul Regional de Actiune pentru Mediu (PRAM) pentru Regiunea 1 Nord-Est, adoptat

prin Hotărârea nr. 12/30 iunie 2006 a Consiliului de Dezvoltare Regională;

- Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi

publice 2007 – 2020, elaborată de Consiliul Judeţean Botoşani şi aprobată prin Hotărârea

Consiliului Judeţean nr. 140/27.11.2008.

- Strategia de Dezvoltare Locală a municipiului Botoşani 2008 – 2015, elaborată de Primăria

municipiului Botoşani şi aprobată prin HCL nr. 57/27.02.2009;

Pentru revizuirea PLAM Botoşani a fost utilizată metodologia cuprinsă în „Ghidul practic al

planificării de mediu” (http://www.anpm.ro/ghidul_practic_al_panificarii_de_mediu-525), elaborat

de un grup de experţi în cadrul proiectului de twinning RO 2006/IB/EN/09 „Implementation and

Enforcement of the Environmental Acquis at National Level and Coordination of the 8 Regional

Twinning Projects”.

În cadrul organizării procesului de planificare pentru realizarea PLAM-ului revizuit al judeţului

Botoşani a fost emise următoarele acte decizionale:

- Ordinul Prefectului judeţului Botoşani nr. 243/21.09.2009 privind reactualizarea componenţei

Comitetului de Coordonare şi Grupului de Lucru necesar revizuirii Planului Local de Acţiune

pentru Mediu al judeţului Botoşani;


7

- Decizia nr. 427/24.06.2010 a preşedintelui ANPM referitoare la numirea directorilor executivi ai

agenţiilor regionale şi locale pentru protecţia mediului drept coordonatori ai planurilor regionale

şi locale de acţiune pentru mediu.

- Ordinul Prefectului judeţului Botoşani nr. 195/07.12.2011 privind reactualizarea componenţelor

Comitetului de Coordonare şi Grupului de Lucru în vederea revizuirii Planului Local de Acţiune

pentru Protecţia Mediului al judeţului Botoşani.

- Ordinul Prefectului judeţului Botoşani nr. 190/23.09.2013 privind reactualizarea componenţelor

Comitetului de Coordonare şi Grupului de Lucru în vederea revizuirii Planului Local de Acţiune

pentru Protecţia Mediului al judeţului Botoşani.

În cadrul procesului complex de revizuire a PLAM Botoşani au fost implicaţi:

Autorităţile administraţiei publice judeţene şi locale

Instituţii publice deconcentrate

Operatori economici

Specialişti în domeniul mediului

ONG-uri

Instituţii de învăţământ şi alte instituţii educaţionale.

Pe baza rapoartelor de monitorizare a PLAM Botoşani - varianta 2006, a rapoartelor privind

starea factorilor de mediu elaborate de APM Botoşani, a consultării publice au fost identificate 10

probleme de mediu generale pentru judeţul Botoşani.

Pentru toate categoriile de probleme identificate şi ierarhizate au fost stabilite obiectivele

generale şi specifice, ţintele şi indicatorii adecvaţi.

Obiectivele strategice reprezintă ameliorarea, îmbunătăţirea situaţiei constatate la care dorim

să ajungem prin rezolvarea problemei. Aceste obiective vor orienta strategic eforturile de rezolvare a

problemelor pe termen lung.

Ţintele reprezintă angajamente măsurabile ce trebuie să fie realizate într-o perioadă de timp

stabilită. Pentru un singur obiectiv general au fost definite mai multe ţinte. Pentru monitorizarea

atingerii ţintelor au fost stabiliţi indicatorii.

Un indicator este un instrument simplu care permite observarea periodică a evoluţiilor unui

fenomen, în raport cu obiectivele fixate. El reprezintă prin urmare, un instrument de măsurare În etapa

următoare s-a trecut la elaborarea programului de acţiuni prin trecerea la stabilirea obiectivelor

strategice şi a acţiunilor prioritare. Ca şi în cazul PLAM-ului iniţial, acţiunile preconizate cuprind atât

măsuri tehnice/tehnologice, acţiuni de informare şi educare, cât şi măsuri economice, legislative,

organizatorice sau de conformare.

Planul de acţiune cuprinde portofoliul de acţiuni/activităţi/proiecte preconizate pentru

orientarea eforturilor financiare şi accesarea surselor de finanţare pentru rezolvarea problemelor de

mediu.

Îndeplinirea obiectivelor prevăzute în PLAM implică un efort substanţial atât din punct

de vedere financiar cât şi în privinţa conlucrării între toţi factorii decizionali, agenţi economici,

organizaţii nonguvernamentale şi cetăţeni. Odată finalizat şi adoptat PLAM-ul judeţului

Botoşani în versiunea revizuită vom dispune de un instrument strategic esenţial pentru a

parcurge împreună cu succes paşii identificaţi care trebuie să conducă la o îmbunătăţire a

calităţii mediului şi vieţii în judeţul Botoşani.


8

- CAPITOLUL I INTRODUCERE -

I.1 CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ

Conceptul de dezvoltare durabilă reprezintă totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-

economică al căror fundament îl reprezintă asigurarea echilibrului între sistemele socio-economice şi

potenţialul natural.

Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este aceea dată de Comisia Mondială pentru

Mediu şi Dezvoltare (WCEF) în raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut şi sub numele de

"Raportul Bruntland" (1986): "dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea

nevoilor prezentului, fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile

nevoi".

La nivel global, evenimentul care a consacrat asumarea politică de către state a rolului fundamental

al politicilor de mediu, în cadrul politicilor generale de dezvoltare socio-economică, a fost Conferinţa

Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (Rio de Janeiro, 1992).

Pentru atingerea obiectivelor stabilite la Conferinţa de la Rio este necesară o reconsiderare şi

restructurare a proceselor actuale, a procedurilor şi aranjamentelor instituţionale după propriile nevoi,

priorităţi şi resurse. Important în acest sens este acordul asupra principiilor de bază ale unei planificări

strategice, precum şi utilizarea unui set comun de mecanisme în măsură să asigure implementarea

obiectivelor stabilite.

Prin acordul internaţional exprimat în Declaraţia de la Rio şi adoptarea Agendei 21,

dezvoltarea durabilă a devenit opţiune strategică globală.

Agenda 21 introduce noi concepţii despre modul de abordare a numeroaselor probleme cu care se

confruntă umanitatea, promovează şi caută să stabilească un echilibru sensibil între creşterea economică,

echitatea socială şi protecţia mediului.

"Oamenii au dreptul la o viaţă sănătoasă şi productivă în armonie cu natura; naţiunile au dreptul

suveran de a exploata resursele proprii, fără însă a cauza distrugeri ale mediului în afara graniţelor

proprii." (Declaraţia de la Rio)

Agenda Locală 21 a preluat scopurile generale ale Agendei 21 şi le-a transpus în planuri şi

acţiuni concrete pentru comunitatea locală. In cadrul acestui proces, autorităţile locale colaborează cu

celelalte sectoare ale comunităţii, implicând populaţia într-un amplu proces de consultare publică,

pentru a întocmi planuri de acţiune concrete, care stau la baza Strategiei de Dezvoltare Durabilă.


9

In cadrul celui de-al V-lea Program de Acţiune pentru Mediu al Uniunii Europene – „Către

Durabilitate”- se recunoaşte faptul că “autorităţile locale deţin un rol cheie în asigurarea durabilităţii

dezvoltării, prin exercitarea funcţiilor statutare de către autorităţi competente faţă de multe din directivele

şi reglementările existente şi în contextul transpunerii practice a principiului subsidiarităţii”.

Conform acestuia, autorităţile locale trebuie:

să se informeze de la comunitatea locală, civică, de afaceri, industrială, despre priorităţile,

valorile acesteia, precum şi despre soluţiile propuse pentru rezolvarea problemelor;

să dobândească informaţia necesară pentru formularea celor mai bune strategii de acţiune şi să

introducă politicile şi legislaţia adecvată, să permită avansarea spre o dezvoltare durabilă a

comunităţii respective;

să elaboreze planuri de acţiune pentru dezvoltarea durabilă, în cooperare cu toţi cetăţenii.

Obiectivele şi priorităţile de acţiune ale României sunt fundamentate pe baza principiilor

dezvoltării durabile ale unei comunităţi, într-un areal şi un timp bine definite, având în vedere atât stadiul

actual al progreselor înregistrate de România, cât şi aplicarea unor măsuri concrete în baza unei planificări

strategice la nivel local, regional şi naţional.

I.2 PLANIFICAREA DE MEDIU ÎN ROMÂNIA: PNAPM/PRAM/PLAM

Planificarea strategică de mediu este un proces permanent care stabileşte direcţia şi obiectivele

necesare corelării dezvoltării economice cu aspectele de protecţie a mediului. Etapele elaborării şi realizării

unui plan strategic formează un ciclu continuu, prin intermediul sistemului de monitorizare, evaluare şi

actualizare pe baza mecanismului parteneriatului strategic. La baza acestuia se află colaborarea între

instituţii, agenţi economici, organizaţii neguvernamentale, comunitate locală, toate având un interes comun

în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor de mediu.

Programele de acţiune pentru protecţia mediului elaborate în ţările Europei Centrale şi de Est au avut,

printre altele, următoarele obiective:

îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în cadrul comunităţii, prin implementarea strategiilor de acţiune

eficiente din punct de vedere al costurilor;

conştientizarea publicului privind responsabilităţile în domeniul protecţiei mediului şi creşterea

sprijinului acordat de public pentru strategiile şi investiţiile necesare acţiunilor de protecţie a mediului;

întărirea capacităţii instituţionale locale şi a ONG-urilor privind managementul programelor pentru

protecţia mediului şi promovarea parteneriatului între cetăţeni, autorităţi locale, ONG-uri, comunităţi

ştiinţifice şi mediul de afaceri;

identificarea şi evaluarea priorităţilor de mediu pe baza datelor ştiinţifice şi a resurselor comunităţii;

elaborarea unui plan de acţiune pentru mediu, care să identifice acţiunile specifice necesare soluţionării

problemelor şi promovării viziunii comunităţii;

dezvoltarea abilităţilor autorităţilor implicate în identificarea surselor de finanţare naţionale şi

internaţionale;

conformarea cu legislaţia naţională de mediu.

Ca urmare a Programului General de Protecţie pentru Mediu din ţările Europei Centrale şi de

Est, în România a fost elaborat Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, care reprezintă


10

o abordare a problemelor de protecţie a mediului, specifică ţării noastre, o concretizare a politicii

româneşti în domeniul mediului, în strânsă corelaţie cu obiectivele dezvoltării durabile.

Incepând cu noiembrie 2008, România are o nouă Strategie Naţională pentru Dezvoltare

Durabilă, Orizonturi 2013-2020-2030, elementul definitoriu al acesteia fiind alinierea deplină a ţării

noastre la o nouă filosofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene şi larg împărtăşită pe plan mondial –

cea a dezvoltării durabile. Strategia recomandă mecanisme specifice, atât la nivelul acţiunii

autorităţilor centrale şi locale, dar şi la nivelul societăţii civile pentru monitorizarea obiectivelor

stabilite.

Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND) stabileşte drept obiectiv global reducerea

cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economica dintre Romania şi celelalte state membre

ale Uniunii Europene şi detaliază obiectivele specifice ale procesului pe 6 direcţii prioritare care

integreaza direct şi/sau indirect cerinţele dezvoltarii durabile pe termen scurt şi mediu. Dintre aceste

direcţii prioritare protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului prevede îmbunatăţirea standardelor de

viaţă pe baza asigurării serviciilor de utilităţi publice în special în ceea ce priveşte gestionarea apei şi

deşeurilor; îmbunătăţirea sistemelor sectoriale şi regionale ale managementului de mediu; conservarea

biodiversităţii; reconstrucţia ecologică; prevenirea riscurilor şi intervenţia în cazul unor calamitati

naturale.

Tratatul de Aderare România – Uniunea Europeană, semnat la 25 aprilie 2005, şi

protocoalele anexate, cuprind angajamentele concrete ale României de transpunere în practică a

întregului acquis comunitar şi stabilesc termenele de implementare ale unor obligaţii de mediu (până

în 2015 pentru instalaţiile industriale cu grad ridicat de poluare, 2016 pentru depozitele municipale de

deşeuri, 2018 pentru extinderea sistemelor urbane de colectare şi tratare a apelor uzate).

Cadrul Strategic National de Referinţă 2007-2013 (CSNR), aprobat de Comisia Europeană

la 25 iunie 2007, stabileşte priorităţile de intervenţie ale Instrumentelor Structurale ale UE (Fondul

European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune) şi face legătura

între priorităţile Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi cele ale UE: Orientările Strategice

Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia Lisabona revizuită. CNSR prezintă situaţia

socio-economica a României la momentul aderării, analiza punctelor tari şi slabe, oportunităţilor şi

ameninţărilor (SWOT), viziunea strategică şi sinteza Programelor Operaţionale Sectoriale (POS) şi

Programului Operaţional Regional (POR) .

În cadrul eforturilor de realizare a obiectivelor de convergenţă au fost elaborate şi aprobate 6

Programe Operaţionale Sectoriale (POS) şi un Program Operational Regional (POR) acoperind

perioada actualului exerciţiu bugetar al UE (2007-2013) în domenii prioritare: transporturi, mediu,

creşterea competitivităţii economice, dezvoltarea regiunilor, dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea

capacităţii administrative, asistenţa tehnică.

POS Mediu este cel mai important program de finanţare a infrastructurii municipale de mediu

şi continuă investiţiile din perioada de pre-aderare (PHARE, ISPA şi SAPARD). POS Mediu se

bazează pe obiectivele şi priorităţile politicilor de mediu ale Uniunii Europene, reflectând atât

obligaţiile internaţionale ale României cât şi interesele specifice naţionale.

Planificarea de mediu se desfăşoară în România la următoarele niveluri:

naţional (Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului -PNAPM)

regional (Planul Regional de Acţiune pentru Mediu -PRAM)

local (Planul Local de Acţiune pentru Mediu-PLAM).


11

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului este un instrument de implementare a

politicilor din domeniul mediului, prin promovarea, susţinerea şi urmărirea realizării celor mai

importante proiecte cu impact semnificativ asupra mediului în vederea aplicării şi respectării legislaţiei

în vigoare. El este conceput ca document naţional şi reprezintă o corelare între problemele de mediu şi

cele ale sectoarelor economico-sociale.

Versiunea actualizată 2007 a Planului Naţional de Acţiune pentru Mediu a fost aprobată prin

Decizia 1/07.11.2008 a Comitetului Interministerial pentru Coordonarea Integrării Domeniului

Protecţiei Mediului în Politicile şi Strategiile Sectoriale la Nivel Naţional. În anul 2010, prin Decizia

nr. 639/02.09.2010, a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, s-a demarat procesul

de revizuire al PNAPM.

La nivel regional, pentru Regiunea de Dezvoltare 1 Nord Est, Planul Regional de Acţiune

pentru Mediu reprezintă un instrument sectorial care trebuie să creeze suportul dezvoltării durabile a

regiunii, în concordanţă cu diminuarea impactului poluării asupra mediului şi utilizarea durabilă a

resurselor naturale existente. PRAM 1 Nord Est a fost finalizat în luna aprilie 2006 şi a fost adoptat

prin Hotărârea nr. 12 / 30 iunie 2006 a Consiliului de Dezvoltare Regională.

La nivel local Planul Local de Acţiune pentru Mediu Botoşani a fost realizat în perioada

2004-2005 şi a fost adoptat prin HCJ Botoşani nr. 19/22.02.2006. Procesul de revizuire al PLAM-ului

Botoşani a fost iniţiat de APM Botoşani în anul 2009, cu sprijinul Instituţiei Prefectului – judeţul

Botoşani.

I.3 CE ESTE UN PLAN DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU (PLAM) ŞI CARE

ESTE ROLUL SĂU ÎN JUDEŢUL BOTOŞANI

Planurile de acţiune pentru mediu reprezintă un instrument de sprijin al comunităţii în stabilirea

priorităţilor în ceea ce priveşte problemele de mediu şi soluţionarea acestora la nivel

judeţean/regional/naţional. Acestea presupun dezvoltarea unei viziuni colective, prin evaluarea calităţii

mediului la un moment dat, identificarea problemelor de mediu existente, stabilirea celor mai adecvate

strategii pentru rezolvarea acestora şi alocarea unor acţiuni de implementare care să conducă la o

îmbunătăţire reală a calităţii mediului şi a sănătăţii publice.

Planurile de acţiune pentru mediu sunt strâns corelate cu alte activităţi, cum ar fi: programele de

dezvoltare durabilă, Agenda Locală 21, sistemele de management al mediului, strategiile şi planurile de

implementare ale acquis-ului comunitar etc.

Atât planurile de acţiune pentru mediu, cât şi Agenda Locală 21 implică participarea unui

spectru larg de actori, autorităţi publice, experţi consultanţi, organizaţii nonguvernamentale, operatori

economici, instituţii publice, publicul interesat etc.

Planul de Acţiune pentru Mediu oferă cadrul de abordare a celor mai importante probleme de

mediu reprezentând un plan pe termen lung pentru investiţiile şi programele de mediu.

Planul de Acţiune pentru Mediu este un document strategic complementar celorlalte activităţi de

planificare ale autorităţilor centrale şi locale.


12

Planurile de acţiune pentru mediu contribuie la dezvoltarea în ansamblu a comunităţilor şi determină o

îmbunătăţire a calităţii mediului. Elaborarea şi implementarea acestora reprezintă o cerinţă indispensabilă

a conceptului de dezvoltare durabilă pentru fiecare comunitate.

Principiile şi elementele strategice care stau la baza elaborării planurilor de acţiune pentru mediu sunt:

principiul integrării cerinţelor de mediu în celelalte politici sectoriale;

principiul precauţiei în luarea deciziei;

principiul acţiunii preventive;

principiul reţinerii poluanţilor la sursă;

principiul "poluatorul plăteşte";

principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;

utilizarea durabilă a resurselor naturale;

informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în

probleme de mediu;

dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.

Scopul elaborării unui Plan de Acţiune pentru Mediu constă în:

prezentarea unui set de acţiuni care să stea la baza implementării proiectelor de îmbunătăţirea

calităţii mediului;

stimularea iniţiativelor de realizare a proiectelor de mediu care vizează îmbunătăţirea calităţii

mediului şi reducerea impactului negativ al activităţilor antropice asupra sănătaţii populaţiei;

asigurarea armonizării proiectelor cu strategiile sectoriale de mediu;

asigurarea complementarităţii surselor de finanţare (fiecare acţiune propusă pentru a fi

finanţată prin programele naţionale sau internaţionale trebuie să aibă la bază consensul

publicului din zona căreia i se adresează).

Cerinţele principale ale unui PLAM sunt ca acesta să fie realist şi uşor de implementat, iar

rezultatele să fie cuantificabile. Pentru aceasta planul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

să implice toţi cetăţenii comunităţii pentru a fi siguri că problemele abordate sunt cele mai

importante;

să cuprindă obiective clar definite cu indicatori măsurabili, care să permită comunităţii

evaluarea reuşitei programului;

să cuprindă activităţi pentru care sunt alocate resurse financiare corespunzătoare sau activităţi

noi pentru care pot fi găsite fonduri suplimentare reale.

De ce este necesar un Plan de Acţiune pentru Mediu?

Considerente

economice

Considerente

legislative

Considerente

sociale


13

Planificarea acţiunilor de mediu la nivel naţional/regional/judeţean trebuie să fie complementară

planurilor/strategiilor de dezvoltare. Relaţia dintre cele două tipuri de planuri poate fi exprimată prin

următoarele elemente:

Planul de dezvoltare stabileşte priorităţile de dezvoltare ale unei regiuni/judeţ.

Priorităţile de dezvoltare impun luarea în considerare a problemelor de mediu şi, mai ales,

reducerea impactului asupra mediului a proiectelor de dezvoltare.

Măsurile conţinute de un plan de dezvoltare vor genera presiuni asupra mediului.

Planurile de acţiune pentru mediu ar trebui sa cuprindă (dar nu neapărat să se limiteze) măsurile

necesare pentru reducerea impactului planurilor de dezvoltare asupra mediului.

Planurile de acţiune pentru mediu nu sunt nici subordonate şi nici separate faţă de planurile de

dezvoltare. Acest fapt ilustrează faptul că Planul de Acţiune pentru Mediu trebuie armonizat cu

planurile şi programele din alte sectoare orizontale

Trebuie:

să ia în considerare măsurile stabilite în planurile şi programele din alte sectoare.

să contribuie la definirea condiţiilor care limitează planurile şi programele din alte sectoare.

PLAM în judeţul Botoşani reprezintă:

un instrument deosebit de eficient pentru soluţionarea problemelor şi aspectelor de mediu la

nivel local;

una dintre căile cele mai eficiente de participare a publicului în procesul de decizie al

autorităţilor locale;

prin instituţionalizarea sa, angajamentul autorităţilor publice locale şi al comunităţii în

asigurarea unui mediu adecvat, a unor condiţii de viaţă mai bune şi a unei dezvoltări durabile

pentru generaţiile actuale şi viitoare.

Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) pentru judeţul Botoşani:

reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu

din judeţ prin abordarea principiilor dezvoltării durabile şi în concordanţă cu Planul Naţional

de Acţiune pentru Protecţia Mediului şi cu Programele de Dezvoltare locale, judeţene şi

regionale.

promovează ideea parteneriatului şi a unor mecanisme economice pentru dezvoltarea unei

finanţări durabile pe termen lung pentru soluţionarea problemelor de mediu în corelaţie cu

dezvoltarea socială şi economică.

este elaborat în viziunea unei dezvoltări durabile a comunităţilor din judeţul Botoşani şi a

judeţului în ansamblu, vizând nu numai toţi factorii de mediu, ci şi aspectele specifice privind

sănătatea şi calitatea vieţii populaţiei, legislaţia, educaţia ecologică.


14

I.4 ISTORICUL ŞI NECESITATEA REVIZUIRII PLAM BOTOŞANI

Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului Botoşani, a fost elaborat, pentru

prima dată, în perioada 2004 - 2005, prin intermediul unui parteneriat activ între APM Botoşani,

autorităţi locale, instituţii publice, agenţi economici, ONG-uri.

PLAM Botoşani a fost dezbătut în şedinţa publică a Consiliului Judeţean Botoşani şi a fost

adoptat prin Hotărârea CJ Botoşani nr. 19/22.02.2006. Implementarea PLAM a început în anul 2006.

După analiza stadiului de implementare a acţiunilor din PLAM, evaluarea problemelor de

mediu identificate şi a evoluţiei calităţii mediului, Grupul de monitorizare şi evaluare PLAM a

considerat că se impune revizuirea PLAM în cursul anului 2009.

Revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului Botoşani s-a impus în scopul

punerii lui în concordanţă cu situaţia actuală, cu angajamentele asumate de Guvernul României în

procesul de negociere cu Uniunea Europeanǎ, Capitolul 22 – Protecţia Mediului şi a obiectivelor

stabilite în „Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă – ORIZONT 2025”, astfel încât să se

asigure dezvoltarea durabila a societăţii româneşti, în conformitate cu Strategia Uniunii Europene şi al

6-lea Plan–Cadru de Acţiune al Uniunii Europene .

I.4.1 Evaluarea rezultatelor primei versiuni a PLAM Botoşani

Conform raportului de monitorizare întocmit în primul semestru al anului 2013, din totalul de 179

acţiuni cuprinse în PLAM – varianta 2006, inclusiv acţiunile permanente, au fost realizate 71 acţiuni

(39,66%), sunt în curs de realizare 36 acţiuni (20,11%), sunt nerealizate 17 acţiuni (9,4%), amânate 40

(33,34%), iar anulate 15 (8,37%).

Actiuni total PLAM (%)

actiuni realizate

39.66

actiuni nerealizate

9.4

actiuni amanate

33.34

actiuni anulate

8.37

actiuni in curs de

realizare

20.11


15

Cauzele existenţei unor măsuri anulate sau amânate o constituie: lipsa fondurilor financiare, închiderea

unor obiective economice, schimbările legislative, modificări ale contextului socio-economic.

Deşi nu s-au realizat integral toate acţiunile prevăzute în PLAM în perioada supusă analizei, s-au

evidenţiat o serie de aspecte pozitive privind rezolvarea unor probleme de mediu identificate, printre

care:

• îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu şi ameliorarea calităţii vieţii. Îmbunătăţirea calităţii

factorilor de mediu în perioada monitorizată este pusă în evidenţă de rapoartele privind starea

factorilor de mediu;

• implementarea proiectului ISPA al operatorului de apă, precum şi a altor proiecte vizând

realizarea/reabilitarea reţelelor de canalizare, precum şi realizarea/modernizarea unor staţii de epurare,

a contribuit la limitarea poluării apelor de suprafaţă, iar realizarea/reabilitarea reţelelor de alimentare,

precum şi realizarea/modernizarea staţiilor de tratare au contribuit la îmbunătăţirea calităţii şi cantităţii

apei potabile funizate populaţiei, cu impact pozitiv asupra sănătăţii acesteia;

• în limita resurselor financiare existente, s-au realizat progrese în rezolvarea unor probleme de mediu

identificate în judeţ. Acţiunile amânate, unele acţiuni aflate în curs de realizare, dar care nu au putut

respecta termenul de implementare, au avut drept cauze, în principal, lipsa fondurilor necesare

realizării investiţiilor programate;

• în urma închiderii depozitelor de deşeuri din mediul rural s-a constatat, la nivelul administraţiilor

publice locale, un interes major în contractarea de servicii de salubrizare specializate, precum şi în

realizarea unei reţele de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile la nivel de comune.

• progrese importante se observă si în soluţionarea problemelor legate de calitate a aerului prin

reducerea surselor de poluare industrială. S-a constatat, de asemenea, tendinţa de înlocuire a surselor

de energie convenţională cu surse de energie regenerabilă;

• în ceea ce priveşte protecţia naturii şi conservarea biodiversităţii este important de menţionat

extinderea reţelei Natura 2000 .

În general, calitatea mediului s-a îmbunătăţit, dar pentru a avea rezultatele aşteptate în toate

domeniile vizate, sunt încă necesare acţiuni ample de conştientizare, în scopul creşterii gradului de

implicare a publicului în implementarea programelor de îmbunătăţire a calităţii mediului.

I.5 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI METODOLOGIA UTILIZATĂ

PENTRU REVIZUIREA PLAM

Procesul de revizuire al PLAM a presupus desfăşurarea a patru etape:

Actualizarea celor 11 probleme de mediu, etapă care a presupus eliminarea problemelor care

au fost rezolvate şi adăugarea, eventual, a unor noi probleme generate de contextul socio-

economic actual;

Ierarhizarea şi prioritizarea problemelor actuale;

Redefinirea obiectivelor strategice, ţintelor, actualizarea indicatorilor;

Elaborarea unui nou plan de acţiune;

Actualizarea procesului de implementare/monitorizare/evaluare.

I.5.1 METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU REVIZUIREA PLAM


16

În conformitate cu atribuţiile şi responsabilităţile ce revin autorităţilor teritoriale pentru

protecţia mediului actualizarea PLAM Botoşani a fost iniţiată de Agenţia pentru Protecţia Mediului

Botoşani. Directorul coordonator al APM Botoşani are funcţia de coordonator al PLAM conform

Deciziei preşedintelui ANPM nr. 391/21.04.2008, modificată prin Decizia preşedintelui ANPM nr.

427/24.06.2010 (anexa I).

APM Botoşani a informat publicul despre iniţierea procesului de actualizare a PLAM Botoşani

prin postarea informaţiilor pe site-ul propriu şi publicarea unui comunicat de presă în mass-media locală.

Pentru organizarea procesului, cât şi pentru actualizarea şi implementarea planului, sunt

necesare coordonarea şi sprijinul autorităţilor administraţiei publice, acestea având

responsabilităţi directe în implementarea acţiunilor care rezultă din procesul de actualizare al planului

de acţiune pentru mediu.

Pentru demararea procesului de revizuire al PLAM Botoşani s-a realizat reactualizarea

componenţei Comitetului de Coordonare şi a Grupului de Lucru, componenţa care a fost aprobată prin

Ordinul Prefectului judeţului Botoşani nr. 243/21.09.2009 privind reactualizarea componenţei

Comitetului de Coordonare şi Grupului de Lucru necesar revizuirii Planului Local de Acţiune pentru

Mediu al judeţului Botoşani.

I.5.2 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Structura organizatorică necesară procesului de revizuire a PLAM cuprinde următoarele componente:

structura decizională şi structura operaţională

Structura decizională cuprinde:

Comitetul de Coordonare (CC) care reprezintă componenta de decizie a structurii

organizatorice PLAM, căreia îi revin ca principale responsabilităţi: coordonarea activităţilor,

analiza şi aprobarea activităţilor şi a documentelor PLAM. Este format din reprezentanţi cu putere

de decizie ai autorităţilor administraţiei publice judeţene, ai instituţiilor deconcentrate ale statului,

ai marilor unităţi poluatoare, ai unităţilor de învăţământ şi de cercetare, ONG-uri etc.

Coordonatorul PLAM care este directorul executiv al APM Botoşani (conform Deciziei Preşedintelui

ANPM nr. 391/21.04.2008, actualizată prin Decizia nr. 427/24.06.2010).

Structura operaţională pentru revizuirea PLAM este reprezentată de Grupul de Lucru (GL) care

reprezintă principala componentă cu responsabilităţi privind activităţile cu caracter tehnic implicate de

procesul PLAM. Principala activitate a persoanelor selectate în Grupul de Lucru este focalizată pe

aspectele tehnice implicate de procesul PLAM.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Planului Local de Acţiune pentru Mediu Botoşani – revizuit,

conform Ordinului Prefectului nr. 190/23.09.2013 (anexa 2), este următoarea:

Comitetul de Coordonare


17

Instituţia Numele Funcţia

Instituţia Prefectului – judeţul

Botoşani

Costică Macaleţi prefect

Consiliul Judeţean Botoşani Florin Ţurcanu preşedinte

APM Botoşani Eugen Mateciuc director executiv

DSP Botoşani Silvana Cornelia Tudorache director executiv

ISU Botoşani Radu Anton inspector şef

SGA Botoşani Mihai Aroşoaie director

DA Botoşani Cristian Delibaş director executiv

DSVSA Botoşani Minodora Vasiliu director executiv

ISJ Botoşani Mihaela Huncă Inspector şcolar

general

DJS Botoşani Valentin Popa director executiv

Direcţia Silvică Botoşani Sorin Corduneanu director executiv

Primăria municipiului Botoşani Ovidiu Portariuc primar

Primăria municipiului Dorohoi Dorin Alexandrescu primar

Primăria oraşului Săveni Relu Târzioru primar

Primăria oraşului Darabani Corneliu Aroşoiae primar

Asociaţia de Dezvoltare Durabiă

OPTIM Botoşani

Constantin Corduneanu preşedinte

SC NOVA APA SERV SA

Botoşani

Gabriel Cârlan director executiv

SC MODERN CALOR SA

Botoşani

Florin Sandu director executiv

SC URBAN SERV SA Botoşani Simion Drelciuc director executiv

Grupul de lucru

Instituţia Numele Funcţia

APM Botoşani Narcisa Dumitriu Consilier – responsabil Grup

de Lucru

APM Botoşani Olga Unţanu Şef serviciu

APM Botoşani Corina Rotundu Consilier

APM Botoşani Rocsana Gafencu consilier

APM Botoşani Lidia Ioan consilier

APM Botoşani Camelia Musteaţă Consilier

APM Botoşani Constantin Onofrei Consilier

Instituţia Prefectului

judeţul Botoşani

Ana Săvescu Consilier

Consiliul Judeţean

Botoşani

Teodora Boicu consilier

DSP Botoşani Felicia Beleca consilier

DADR Botoşani Constantin Bărbieru consilier

SGA Botoşani Ludmila Bulgariu consilier

Direcţia Silvică Botoşani Gabriel Cardaş inginer


18

DJS Botoşani Voichiţa Ostafie consilier

Primăria municipiului

Botoşani

Paul Vieru consilier

Primăria municipiului

Dorohoi

Lili Sulugiuc consilier

Responsabilul Grupului de Lucru este consilier Narcisa Maria Dumitriu – Agenţia pentru Protecţia

Mediului Botoşani.

Secretarul PLAM este consilier Maura Neagu – Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani.

I.6 PARTICIPAREA PUBLICULUI ÎN PROCESUL DE REVIZUIRE A PLAM

Participarea publicului este un element esenţial al PLAM. Publicul nu trebuie doar informat

despre proces şi despre rezultatele acestuia, dar şi implicat în diferitele etape ale PLAM. Membrii

comunităţii vor fi implicaţi în identificarea problemelor/aspectelor de mediu, în formarea viziunii

comunităţii referitoare la condiţiile de mediu pentru generaţiile actuale şi viitoare, în participarea la

luarea deciziilor privind planificarea de mediu. Implicarea publicului încă de la începutul procesului

va asigura sprijinul şi implicarea acestuia în etapele ulterioare.


19

CAPITOLUL II PROFILUL DE MEDIU AL JUDEŢULUI BOTOŞANI

II.1 ANALIZA SWOT

Una dintre metodele pentru evaluarea potenţialului şi a limitărilor comunităţii privind

elaborarea şi implementarea PLAM este analiza SWOT.

Punctele tari şi punctele slabe sunt în general considerate “interne” comunităţii, în timp ce

oportunităţile şi ameninţările sunt considerate “externe”.

Pentru elaborarea unui plan de acţiune realist, care să aibă cele mai mari şanse de reuşită (în

special pentru acţiunile pe termen scurt şi mediu, precum şi pentru cele cu costuri reduse) este deosebit

de important să fie evaluate atât forţele interne – punctele tari şi punctele slabe, cât şi forţele externe

care influenţează comunitatea judeţului. Analiza SWOT pentru judeţul Botoşani este prezentată în

anexa 3.

II.2 STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL BOTOŞANI

II.2.1 Informaţii generale despre judeţul Botoşani

II.2.1.1 Date geografice şi climatice

Judeţul Botoşani este situat din punct de vedere geografic în extremitatea nord-estică a

României, având ca vecini Ucraina şi, respectiv, Republica Moldova. Fiind cuprins între râurile Siret la

vest şi Prut la est, cel de-al doilea formând graniţa României cu Republica Moldova, judeţul Botoşani

se învecinează doar cu două judeţe ale

Moldovei, şi anume: la vest cu judeţul

Suceava, iar la sud cu judeţul Iaşi.

Judeţul Botoşani are o bogată reţea

hidrografică formată din râurile Siret, Prut,

Jijia, Başeu, Sitna şi unii afluenţi mai mici,

pe cursul cărora s-au amenajat 148 de lacuri,

cu o suprafaţă de 3.600 ha, iar pe râul Prut, la

frontiera cu Republica Moldova, s-a construit

un important nod hidrotehnic (Stânca

Costeşti).

Cuprinzând între limitele sale un

teritoriu de 4986 km2

ce aparţine părţii de

nord a Podişului Moldovei, judeţul Botoşani

ocupă locul 29, ponderea în totalul

teritoriului naţional fiind de 2,1%.


20

Este cel mai nordic judeţ al ţării, cu cel mai nordic oraş – Darabani şi cea mai nordică localitate –

Horodiştea.

Coordonate geografice:

- paralela 47024

’16” N (Prăjeni);

- paralela 48016

’06” N (Horodiştea);

- meridianul 27024’02” E (Dersca);

- meridianul 27024’32” E (Pleşani-Călăraşi)

II.2.1.2 Relieful

Relieful judeţului Botoşani prezintă diferenţe de altitudine relativ reduse, de la 587 m, punctul

culminant în Dealu Mare – Tudora la limita cu judeţul Iaşi, la 57 m pe valea Prutului la Santa Mare. Cu

toată amplitudinea de peste 500 m, relieful este în cea mai mare parte a judeţului puţin proeminent,

prezentând văi largi, interfluvii netede şi pante reduse. Câmpia Moldovei, care ocupă cea mai mare

parte a teritoriului, cu altitudini ce nu depaşesc 150 metri şi Dealurile Siretului, localizate în partea

vestică, cu înălţimi medii de 400 metri.

II.2.1.3 Clima

Sub aspect climatic, judeţul Botoşani se încadrează în zona de climă temperat continental.

Conform datelor furnizate de Centrul Meteorologic Zonal Moldova, în anul 2012, la Staţiile meteo din

judeţul Botoşani s-au înregistrat următoarele date:

Temperatura ambientală, precipitaţii atmosferice în anul 2012

II.2.1.4 Hidrografia

Apele subterane. Caracteristicile litologice ale teritoriului au favorizat acumulări de ape subterane la

diverse adâncimi şi cu debite variate, putând fi deosebite două mari categorii: ape subterane captive

(sau de adâncime) şi ape subterane libere.

Judeţ

Botoşani

Temperatura ambientală (oC) Precipitaţii atmosferice

Media anuală Maxima anuală Minima anuală Suma anuală (l/m2)

Botoşani 10,1 40,9/07.08.2012 -28,5/02.02.2012 492,6

Stânca

Ştefăneşti 10,4 40,0/25.08.2012 -31,5/12.02.2012 426,7

Darabani 9,3 38,1/25.08.2012 -25,8/02.02.2012 415,1


21

Apele de suprafaţă din cadrul judeţului sunt reprezentate de râuri şi lacuri şi aparţin a două mari

bazine hidrografice: Siret şi Prut. Bazinul râului Prut ocupă 88% din suprafaţa judeţului, iar 12% este

ocupat de bazinul râului Siret, situat în partea vestică a judeţului. Repartiţia pe bazine hidrografice se

prezintă astfel: B.H. Prut – 4382 km2, B.H. Siret – 603 km2. Lungimea reţelei hidrografice codificate

este 2054 km. Siretul formează limita de vest a judeţului pe o lungime de 107 km şi primeşte pe stânga

o serie de afluenţi mici ce nu depăşesc 15 km în lungime: Molniţa, Valea Huţanilor, Bahna, Vorona,

ş.a.

Râul Prut formează limita de nord şi est a teritoriului pe o distanţă de 194 Km, pornind pe dreapta

afluenţii: Ghireni (21 Km), Volovăţ (45 Km), Başeu (106 Km), Corogea (29 Km), Jijia (121 Km, pe

teritoriul judeţului). Dintre afluenţii de ordinul II ai Prutului, respectiv de ordinul I ai Başeului şi Jijiei,

menţionăm: Podriga (36 Km), Bodeasa (26 Km), Sărata (15 Km), Buhaiu (17 Km), Ibăneasa (42 Km),

Sitna (65 Km), Miletinul (51 Km în teritoriul judeţului).

Lacurile completează reţeaua hidrografică a judeţului, majoritatea fiind create prin bararea văilor. Pe

teritoriul judeţului Botoşani există cca. 150 lacuri, în mare parte folosinţe piscicole, dar şi surse de

alimentare cu apă în scop potabil pentru un număr important de localităţi.

În privinţa zonării hidrografice, judeţul Botoşani se încadrează în două mari zone: cu umiditate

moderată corespunzătoare Podişului Sucevei şi cu umiditate deficitară corespunzătoare Câmpiei

Moldovei.

II.2.1.5 Demografia

Conform Institutului Naţional de Statistică, la data de 1 iulie 2012, judeţul Botosani avea o

populaţie de 440968 locuitori:

Date demografice

Judeţ Suprafata

(km2)

Populatie

(1 iulie 2012) Densitate locuitori/km

2

Botosani 4985,69 440968 88,45

Populaţia pe categorii de localităţi la 1 iulie 2012

Judeţ Număr locuitori 2012

urban Rural

Botoşani 183964 257004


22

II.2.1.6 Organizarea administrativ-teritorială

Reţeaua de localităţi

Judeţ Suprafaţa

totală(km2)

Nr.oraşe Nr.municipii Nr.comune Nr. Sate

Botosani 4986 5 2 71 333

Unitate

administrativ

teritorială

Nr.locuitori mediu urban/Populaţia totală(%)

2006 2007 2008 2009 2010 2011 (1

ian)

Total judeţ

Botoşani

456765 454167 451199 448423 447107 444804

Urban

Botoşani

190609 189389 187834 186806 186857 186375

Botosani-%*) 41,73 41,70 41,63 41,66 41,79 41,90

*)Notă:Date provizorii


23

II.2.1.7 Activităţi industriale şi agricole

În judeţul Botoşani populaţia ocupată reprezintă 72% din totalul populaţiei şi este distribuită, în

principal, după cum urmează: 18,1% în industrie; 53,9% în agricultură; 10,9% în comerţ şi prestări

servicii; 4,85% în învăţământ; 3,5% în sănătate.

În judeţ sunt înregistrate 6.544 companii, din care 5.615 sunt societăţi comerciale, 19 regii

autonome, 1.162 asociaţii familiale; 14 societăţi cu capital integral străin etc.

Industria

În judeţ sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale, realizându-se în mod sistematic o mare

varietate de produse: industria uşoară şi confecţii (31%), industria alimentară (22%), aparataj electric

(10%), articole tehnice din cauciuc (8,4%), mobilă (2,4%).

Agricultura

Agricultura este o ramură importantă a economiei judeţului Botoşani. An după an, creşte preocuparea

în ceea ce priveşte asigurarea unor condiţii standard pentru agricultură. De asemenea, judeţul este

bogat în vii (3.373 ha) şi livezi (3.634 ha).

Deşi în ceea ce priveşte creşterea animalelor s-a remarcat o descreştere în ultimii ani, totuşi judeţul se

înscrie printre cei mai mari crescători de oi din ţară. De asemenea, există un număr mare de porci şi

vite, dar cu preponderenţă în sectorul privat.

Comerţ

Comerţul de mărfuri este un sector distinct în economie şi este într-o relativă dezvoltare în comparaţie

cu alte sectoare.

În ultimii ani a crescut numărul de oameni de afaceri care lucrează în comerţ. Dintre aceştia, cei mai

importanţi sunt cei ce au capital privat. În acest sector a avut loc o infuzie de capital străin şi s-au

format 68 de societăţi mixte.

Vânatul şi pescuitul

Ca ramuri complementare ale economiei judeţului, vânatul şi pescuitul reprezintă domenii de mare

atracţie turistică. Vânatul se leagă în mare parte de păduri unde trăiesc multe vietăţi de interes

cinegetic.

Pescuitul s-a extins mai mult în iazuri, unde se practică o piscicultură sistematică. De altfel, pescuitul

are tradiţii vechi în această parte a ţării.

II.2.1.8 Valori istorice şi culturale

Judeţul Botoşani se înscrie pe harta turistică a României cu un potenţial turistic deosebit.

Botoşaniul păstrează o personalitate arhitectonică specifică, multe monumente de arhitectură au rămas

intacte şi în contextul noilor cartiere, ele conferă oraşului distincţie şi un farmec particular.

Patrimoniul turistic, de ordin istoric este alcătuit din muzee, case memoriale, biserici intrate în

patrimoniul naţional, mănăstiri.

Descoperirile arheologice de pe teritoriul judeţului ( la Cucuteni ) confirmă faptul că în această zonă

au fost prezente aşezări omeneşti încă din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de

ceramică şi pământ ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt nivel artistic.


24

Monumente ecleziastice

Mănăstirea Sf. Nicolae Popăuţi – Botoşani, ctitorie

a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, a fost

construită în anul 1496. Pictura interioară de mare

valoare datează din sec. Al XV-lea, păstrându-se

parţial. Biserica a fost amplasată într-o poziţie

strategică, determinată de numeroase năvăliri ale

duşmanilor, atraşi de bogăţiile oraşului. În prezent,

vechiul zid ca înconjoară mănăstirea a fost

reconstruit pe vechea fundaţie, conferindu-i acestui

lăcaş sfânt, măreţia de odinioară.

Biserica Sf. Nicolae – Dorohoi, ctitorie a lui

Ştefan cel Mare şi Sfânt, din anul 1495, construită

în stil moldovenesc şi având o decoraţie exterioară

bogată, presărată cu elemente bizantine;

Mănăstirea Coşula, construită în anul 1532 în timpul domniei lui Petru Rareş, mai păstrează şi azi

fresce originale de mare valoare ( pictură murală ) realizate între anii 1537- 1681;

Biserica Armenească – municipiul Botoşani (1535);

Biserica Sf. Gheorghe – Botoşani, ctitorie a Doamnei Elena Rareş, soţia domnitorului Petru Rareş,

datează din anul 1551;

Biserica Uspenia – Botoşani, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena Rareş, având pictura interioară

refăcută complet. În curtea bisericii tronează maiestuos statuia poetului naţional Mihai Eminescu. De

altfel, poetul a fost botezat în această biserică, aceasta devenind un loc de permanent omagiu adus

marelui poet;

Mănăstirea Agafton – si tuată în comuna Curteşti,la 4 km sud-vest de municipiul Botoşani, datează din

secolul al XVI-lea;

Mănăstirea Vorona, este cea mai importantă mănăstire din judeţ şi se află la 23 km sud-est de

municipiul Botoşani. Începuturile mănăstirii datează din jurul anului 1600, când nişte călugări veniţi

din Rusia au construit o bisericuţă din lemn. În anul 1835 se construieşte pe locul acesteia, o biserică


25

de zid cu hramul “Naşterea Maicii Domnului”. Alături de această biserică se află o altă biserică,

ridicată în anul 1793, având hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Cea de a treia biserică a

mănăstirii, a fost ctitorită în anul 1835 şi se remarcă prin catapeteasma sa cu stâlpi sculptaţi în spirală

de sus până jos, ca şi prin pictura sa deosebit de îngrijită. La Mănăstirea Vorona se află şi un muzeu cu

obiecte de cult şi cărţi bisericeşti cu ferecături din secolul al XIX-lea, unic în ţară.

În apropiere, la doar 3 km, se află Mănăstirea Sihăstria Voronei. Biserica aşezământului a fost

construită între anii 1830-1866.

La toate acestea, se adaugă Mănăstirea Gorovei (1742), Schitul Frumuşica (Balş), Biserica “Sf. Ilie”-

Botoşani (1778), Biserica Romano-Catolică din Botoşani, construită la mijlocul sec. Al XIX-lea, în

manieră neogotică, Biserica Lipovenească – Botoşani.

Edificii culturale

Casa memorială „Mihai Eminescu” – Ipoteşti ( la 8 km de municipiul Botoşani ), casa în care a

copilărit Luceafărul poeziei româneşti, genialul Mihai Eminescu, care a dat culturii româneşti şi

universale o operă de mare valoare artistică;

Casa memorială “Mihai Eminescu” Ipoteşti Lacul cu nuferi, Ipoteşti


26

Casa memorială „George Enescu” – Liveni, casa natală a marelui compozitor, dirijor, pianist şi

violonist George Enescu – reface atmosfera primilor ani ai copilăriei sale, oferind vizitatorilor

posibilitatea întâlnirii cu primele desene, creaţii muzicale, cu cărţile şi manualele anilor copilăriei şi a

primelor sale studii, alături de pianina celor dintâi compoziţii;

Casa memorială „Nicolae Iorga” – Botoşani, casa în care s-a născut şi a copilărit marele istoric. Aici

sunt expuse primele ediţii ale operei lui Nicolae Iorga şi este adăpostită o bibliotecă istorică, alcătuită

din carte curentă achiziţionată în ultimii ani;

Muzeul Judeţean Botoşani – fost Palat al

Prefecturii, cladirea in care se afla muzeul a fost

ridicata in perioada premergatoare primului razboi

mondial, dupa proiectul arh. Petre Antonescu.

Expoziţiile permanente ale muzeului cuprind:

arheologie (piese paleolitice de la Ripiceni, Mitoc,

Crasnaleuca; vase cucuteniene de la Trusesti,

Draguseni; podoabe dacice de la Stanceni,

Strahotin; si din secolele IV – V de la Mihalaseni,

Tocileni); numismatica (monede romane, tezaure

monetare); istorie (documente, harti, arme, piese de

harnasament, peceti, obiecte de podoaba din aur şi

argint, precum si documente,

costume de epoca, instrumente de masura, fotografii originale, costume de epoca şi obiecte

apartinand unor personalitati botosenene din epoca moderna si contemporana).

Muzeul Judeţean ( Secţia de etnografie ) – Botoşani. Muzeul valorifică cele mai importante elemente

ale civilizaţiei rurale a Botoşanilor: principalele ocupaţii, meşteşugurile tradiţionale (torsul, cusutul,

cojocăritul, olăritul), costumul popular, datinile şi obiceiurile specifice acestei zone. Ceramica de

Cucuteni, ouăle încondeiate, covoarele tradiţionale, măştile populare sunt bine reprezentate în acest

muzeu;

Muzeul memorial „George Enescu” – Dorohoi, oferă turistului, un bogat material documentar

enescian;

Muzeul de Arheologie Săveni – înfiinţat în 1964, prezintă vestigii arheologice descoperite în aşezările

şi necropolele de la Ripiceni, Miorcani, Drăguşeni, Hăneşti şi Săveni din epoca paleoliticului şi până

în aceea a marilor migraţii;

Galeriile de Artă „Ştefan Luchian” – Botoşani. Aici este valorificat patrimoniul artistic botoşănean,

patrimoniu ce cuprinde lucrările artiştilor plastici Ştefan Luchian, Octav Băncilă, precum şi a numeroşi

artişti plastici contemporani;


27

Teatrul de Stat “Mihai Eminescu” – Botoşani.

Clădirea a fost inaugurată în anul 1914, distrusă

în timpul bombardamentelor din anul 1944 şi

refăcută în 1958. În faţa teatrului este instalat un

bust al marelui poet Mihai Eminescu.

Construcţii cu valoare arhitectonică

Centrul Vechi – Botoşani este partea cea mai veche a municipiului din punct de vedere arhitectonic,

care grupează un număr mare de clădiri. Faţadele au forme arhitecturale de factură apuseană,

prelucrate creator în forme tradiţionale.

Alte construcţii cu valoare arhitectonică: Casa Antipa, Casa Balfosu, Casa Silion, Casa Ventura, Casa

Sofian, clădirea Primăriei municipiului Botoşani, construită la sfârşitul sec. al XVIII-lea, în stil

eclectic de influenţă germană.

II.2.2 CALITATEA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL BOTOŞANI

II.2.2.1 Calitatea aerului

Aerul este componenta mediului cu rolul cel mai important pentru transportul poluanţilor,

deoarece asigură transportul rapid al acestora pe distanţe mari, astfel încât supravegherea calităţii

atmosferei este pe primul loc în activitatea de monitoring.

Poluarea aerului determină efecte pe termen scurt, mediu şi lung asupra mediului înconjurător.

Efectele pe termen scurt şi mediu sunt de natură să pună în pericol sănătatea omului, să dăuneze

ecosistemelor, să provoace pagube economice. Poluarea pe termen lung afectează mediul înconjurător

prin: efectul gazelor de seră, distrugerea stratului de ozon, ploile acide, prezenţa micropoluanţilor

şi a particulelor în suspensie. Pentru aprecierea gradului de poluare a atmosferei, la nivel local se

calculează emisiile de poluanţi şi se determină calitatea aerului înconjurător. Emisiile de gaze se

determina pe baza programului CORINVENT, în mod unitar, iar supravegherea calităţii aerului se

realizează în staţii de supraveghere. Prin emiterea Ordinului 592/2002, care aprobă Normativul privind

stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag, a criteriilor şi metodelor de evaluare a SO2, Nox, a

pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5) , a plumbului, a benzenului, CO şi O3 în aerul înconjurător,

se poate considera ca transpunerea pe plan legislativ, naţional a Directivelor UE privind activitatea de

evaluare şi gestionare a calităţii aerului înconjurător este realizată.


28

II.2.2.1.1 Emisii de poluanţi atmosferici

Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2) - tone/an

Dioxidul de sulf este unul din poluanţii caracteristici zonelor urbane şi limitrofe, rezultând, în

principal, în timpul proceselor de ardere a combustie a combustibililor. O altă sursă de SO2 o

reprezintă tratarea şi depozitarea deşeurilor.

Judeţul

Botoşani

2007 2008 2009 2010 2011

1256 585,12 733,53 1017,33 196,128

Emisii anuale de monooxid şi dioxid de azot (NOx) - tone/an

Principalele surse de oxizii de azot sunt: procesele biologice naturale şi activităţile antropice

(procesele de combustie, traficul rutier, activităţile industriale).

Judeţul

Botoşani

2007 2008 2009 2010 2011

3356 3442,16 4357,56 3057,90 1022,20

Emisii anuale de amoniac (NH3) – tone/an

Agricultura reprezintă cea mai important sursă de producere a amoniacului prin sectorul zootehnic şi

aplicarea îngrăşămintelor azotoase.

Judeţul

Botoşani

2007 2008 2009 2010 2011

5492 6980 3944,84 4524,87 5994,129

Emisii anuale de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC)

Compuşii organici volatili nemetanici rezultă în special din: activităţi ce folosesc solvenţi organici şi

din depozitarea deşeurilor menajere.

Judeţul

Botoşani

2007 2008 2009 2010 2011

8531 9812 13254,83 10947,35 7875,70

Emisii de metale grele (mercur şi cadmiu) – tone/an


29

Emisiile de metale grele în judeţul Botoşani rezultă, în special, din arderea combustibililor, procese de

producţie şi din traficul rutier.

Judeţul

Botoşani

Poluant 2007 2008 2009 2010 2011

Hg 0.00428 0.0005 - 0.00032 0.00043

Cd 0.0112 0.0027 0.0022 0.00045 0.00102

Emisii de plumb – tone/an

Emisiile de plumb în judeţul Botoşani rezultă, în special, din arderea combustibililor, procese de

producţie şi din traficul rutier.

Judeţul

Botoşani

2007 2008 2009 2010 2011

0.0197 0.0081 0.0047 0.0069 0.0034

II.2.2.1.2 Monitorizarea calităţii aerului

La nivelul anului 2012, monitorizarea calităţii aerului s-a realizat astfel:

- prin măsurători continue ale statiei automate de fond urban, pentru următorii poluanţi: SO2, NO,

NO2, NOx, CO, O3, COV-BTEX şi PM10

- măsurători gravimetrice – pentru pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5).

- calitatea precipitaţiilor – poluanţii monitorizaţi sunt: pH, conductivitate,

alcalinitate/aciditate,duritate, SO42-

, NO2-, NO3, NH4

-, Cl

-, Ca

2+ şi Mg

2+.

Staţia automată de măsurare a calităţii aerului BT 1


30

Calitatea aerului ambiental în anul 2012

Judeţ

Staţie /

Tipul

staţiei

Tip poluant

Număr măsurări Concentraţia Frecvenţa

depăşirii

VL sau

CMA (%)

Captura

de date

(%) zilnice orare Max.

Zilnică

Medie

anuală UM

BT

Staţia

automată

fond

urban

NO2 329 7651

99,45 21,36 μg/m

3 0 87,1

NO 329 7651

58,62 9,18 μg/m

3 0 87,1

Nox 329 7651

189,34 34,95 μg/m

3 0 87,1

SO2 332 7839

45,44 15,20 μg/m

3 0 89,2

CO Analizor defect

Ozon 348 8076

93,63 47,93 μg/m

3 0 91,9

Benzen 334 8016

11,92 1,78 μg/m

3 0 91,2

Toluen 336 8066

16,84 2,74 μg/m

3 0 91,8

Etilbenzen 327 7865

1,98 0,56 μg/m

3 0 89,5

p- xilen 325 7799

5,78 0,52 μg/m

3 0 88,7

m-xilen 330 7940

11,78 1,38 μg/m

3 0 90,3

o-xilen 317 7675

2,63 0,61 μg/m

3 0 87,3

PM 2,5 grav. 300 7200 122,21 23,05 μg/m

3 0 81,9

PM10 aut. 200 4800

168,90 38,53 μg/m

3 18,5 54,6

PM10 grav. 352 8448

139,40 31,38 μg/m

3 9,37 96,4

Informarea cetăţenilor din municipiul Botoşani cu privire la calitatea aerului se realizează prin

afişarea orară automată a indicelui general pe panoul exterior situat în zona centrală a municipiului

Botoşani şi pe panoul interior de la sediul APM Botoşani.

De asemenea, se calculează zilnic indicele general de calitatea aerului pentru ziua anterioară şi

se publică sub forma unui buletin informativ pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Botoşani

(http://apmbt.anpm.ro/articole/buletine_calitate_aer-163).

http://apmbt.anpm.ro/articole/buletine_calitate_aer-163


31

În tabelul urmǎtor este redatǎ: Evoluţia indicelui general de calitate a aerului la Staţia

Automată de Monitorizare a Calităţii Aerului – Fond Urban BT-1

An

Indice general de calitatea aerului zilnic

Lipsă indice

general* 1

EXCELENT

2

FOARTE

BUN

3

BUN

4

MEDIU

5

RĂU

6

FOARTE

RĂU

2012 37 zile 200 zile 98 zile 2 zile - - 29 zile

*Obs.: nu a putut fi calculat indicele general deoarece nu au fost disponibili cel puţin 3 indici

specifici corespunzători poluanţilor monitorizaţi.

Indicele general de calitatea aerului a avut o evoluţie între calificativele „excelent” şi „bun”

(1-3) în peste 90% din zile. Calificativul „mediu” (4) a fost determinat de valorile înregistrate pentru

indicatorii: „dioxid de azot” (valori determinate de staţionarea autovehiculelor cu motoarele pornite în

imediata vecinătate a staţiei de monitorizare) şi „ozon” (valori crescute datorate radiaţiei solare).

Indicele specific „rău” (5), a fost determinat de valorile înregistrate la indicatorul „pulberi în

suspensie”(metoda nefelometrică), valori determinate, în anotimpul rece, de funcţionarea centralelor

termoelectrice, de condiţiile de calm atmosferic şi ceaţă – care au favorizat reţinerea poluanţilor

aproape de sol, iar în anotimpul cald – de lucrările de modernizare precum şi de traficul rutier.

II.2.2.2 Calitatea apelor de suprafaţă şi subterane

Judeţul Botoşani are o bogată reţea hidrografică alcătuită din râurile Siret, Prut, Jijia, Başeu,

Sitna şi unii afluenţi mai mici, pe cursul cărora s-au amenajat 148 de lacuri, cu o suprafaţă de 3.600 ha,

iar pe râul Prut, la frontiera cu Republica Moldova, s-a construit un important nod hidrotehnic (750

milioane mc. de apă).

Densitatea reţelei hidrografice permanente este de 0,41km/kmp. Alimentarea râurilor se face în

proporţie de 86% din ploi şi zăpezi şi numai 14% din surse subterane.

II.2.2.2.1 Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile, pentru anul 2012

Resursele de apă sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri, lacuri şi ape subterane.

Sursa de apă

Indicator de caracterizare

BH Prut

(mii m³)

BH Siret

(mii m³) Total judeţ (mii m³)

A. Râuri interioare

1. Resursa teoretică

2. Resursa existentă potrivit

gradului de amenajare a

bazinelor hidrografice

3. Cerinţa de apă a folosinţelor,

1. –

2.395.000,000

3. 69.608,393

1. 10.000,000

2. –

3. -

1. 10.000,000

2.395.000,000

3. 69.608,393


32

potrivit capacităţilor de

captare aflate în funcţiune

B. Subteran

1.

-

-

2. 40.000,000

3. 1.384,197

1.

23.000,000

-

-

2. –

3. 15.000,000

1. 23.000,000

-

-

2. 40.000,000

3. 16.384,197

Total resurse

1. Resursa teoretică

2. Resursa existentă potrivit

gradului de amenajare a

bazinelor hidrografice

3. Cerinţa de apă a folosinţelor,

potrivit capacităţilor de captare

aflate în funcţiune

4. Cerinţa de apă pentru protecţia

ecologică

1. –

2.435.000,000

16. 70.992,590

4. 40.119,800

1.

33.000,000

2. –

16. –

4. -

1. 33.000,000

2.435.000,000

16. 70.992,590

4. 40.119,800

Sursa datelor: Direcţiile Apelor Prut şi Siret

Raportul cerinţă de apă/prelevare pentru resursele de apă

Cerinţă de apă Prelevări de apă Gradul de

utilizare

Activitatea Valoarea

(milioane m3)

Activitatea Valoarea

(milioane m3)

%

BH Prut Populaţie 1,929 Populaţie 1,897 98

Industrie 0,977 Industrie 1,068 109

Agricultură 35,194 Agricultură 68,028 193

Total 38,100 Total 70,993 186

BH Siret Populaţie 19,759 Populaţie 19,242 97

Industrie - Industrie - -

Agricultură - Agricultură - -

Total 19,759 Total 19,242 97


33


II.2.2.2.2 Starea ecologică a cursurilor de apă

Repartiţia corpurilor de apă de suprafaţă (râuri) conform evaluării stării ecologice şi stării

chimice din anul 2012


II.2.2.2.3 Calitatea apei lacurilor din judeţul Botoşani

Repartiţia corpurilor de apă – lacurilor naturale conform evaluării stării ecologice şi stării

chimice din anul 2012

Total

judeţ

Populaţie 21,688 Populaţie 21,139 97

Industrie 0,977 Industrie 0,977 109

Agricultură 35,194 Agricultură 68,028 193

Total 57,859 Total 90,235 156

Nr.

Crt. B.H.

Nr.

Tota

l cor

puri

de

apă

Nr.

Corpu

ri

monit

o

rizate

Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării

stării ecologice

Repartiţia corpurilor

de apă conform

evaluării stării chimice

FOARTE

BUNĂ BUNĂ

MODER

ATĂ SLABĂ

PROAST

Ă BUNĂ PROASTĂ

Nr.

total

corpur

i

% Nr.

total

corp

uri

% Nr.

total

corp

uri

% Nr.

total

corp

uri

% Nr.

total

corpu

ri

% Nr.

total

corpu

ri

% Nr.

total

corp

uri

%

1 Prut 48 4 1 25 3 75 0 0 4 100

2 Siret 7 0 0 0 0 0 0

Nr.

C

B.H. Nr.

lacuri

natura

Nr.

lacuri

monit

Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării stării

ecologice

Repartiţia lacurilor

naturale conform

evaluării stării


34


Repartiţia corpurilor de apă – lacurilor de acumulare conform evaluării potenţialului ecologic şi

stării chimice din anul 2012


II.2.2.2.4 Calitatea apelor subterane

În judeţul Botoşani au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 3 corpuri de ape

subterane:

1. Lunca râului Prut superior – în lunca râului Prut, pe porţiunea nordică a teritoriului ţării (zona

Oroftiana – Rădăuţi Prut). Suprafaţa corpului este de 43 kmp. Corpul de apă ROPR01 se încadrează în

stare chimică bună, valorile înregistrate pentru indicatorii monitorizaţi nedepăşind valorile de prag,

respectiv standardele de caliate.

2. Lunca şi terasele Prutului mediu şi inferior şi afluenţii săi – localizat în lunca şi terasele râului

Prut şi a afluenţilor săi, este de tip poros permeabil. Corpul de apă se întinde pe o suprafaţă de 2133

crt. le

orizate

chimice

FOARTE

BUNĂ BUNĂ

MODERA

TĂ SLABĂ

PROAST

Ă BUNĂ

PROAST

Ă

Nr.

total

corpuri

% Nr.

total

corpuri

% Nr.

total

corpuri

% Nr.

total

corpuri

% Nr.

total

corpuri

% Nr.

total

corpuri

% Nr.

total

corpuri

%

1 Siret 2 2 0 0 2 100 0 0 0 2 100 0

Nr

C crt. B.H.

Nr.

lacuri

de

acumu

lare

Nr.

Lacuri

de

acumu

lare

moni

to

rizate

Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării stării

ecologice

Repartiţia lacurilor

naturale conform

evaluării stării chimice

FOARTE

BUNĂ BUNĂ

MODERAT

Ă SLABĂ

PROAST

Ă BUNĂ PROASTĂ

Nr.

total

corpuri

% Nr.

total

corpuri

% Nr.

total

corpuri

% Nr.

total

corpuri

% Nr.

total

corpuri

% Nr. total

corpuri

% Nr.

total

corpuri

%

1 Prut 18 4 0 0 1 25 3 75 0 0 0 0 4 100 0 0


35

kmp. S-au înregistrat depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate în 17 puncte din cele 32

monitorizate.

3. Câmpia Moldovei - corpul de apă subterană de adâncime este de tip poros permabil, ce se dezvoltă

pe teritoriul judeţelor Botoşani şi Iaşi. Suprafaţa corpului de apă este de 5221 kmp. S-au înregistrat

depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate în 10 puncte de monitorizare dintr-un total de

18 puncte.

II.2.2.3 Calitatea apei potabile

Date privind secţiunile de potabilizare monitorizate

Nr.

Crt.

Nume secţiune de

prelevare/priză

Sursa

de apă

Debit mediu

prelevat in

2012(l/s)

Populaţie

deservita

(nr. Locuitori)

Categoria

de

calitate*

1. Priza mal drept acumulare Negreni Baseu 11,384 6810 A3

2. Baraj acumulare Stanca Prut 45,537 6960 A1-A2

* conform NTPA 013/2002 – H.G. nr. 100/2002 modificată şi completată prin H.G. nr. 567/2004 şi

H.G. nr. 662/2005

Evoluţia reţelei de alimentare cu apă potabilă în perioada 2008-2012

Judeţ An Lungime (km) Volum distribuit (mii m³) Nr. Localităţi

BOTOŞANI

2008 611,1 7.602,000 43

2009 635,0 7.494,000 49

2010 967,9 6.650,712 73

2011 680,0 7.000,000 78

2012 677,0 6.971,000 76

Sursa: SC NOVA APASERV SA Botoşani

Consumul lunar de apă potabilă

Judeţul Botoşani 2008 2009 2010 2011 2012

Consumul lunar de apă potabilă

(m³/cap de locuitor) 2,43 5,44 4,31 3,30 3,19

Sursa: SC NOVA APASERV SA Botoşani

Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat in judeţul Botoşani


36

Nr

crt Localitate

Nr. total

probe

Potabilitate

chimică (%)

Potabilitate

bacteriologică (%)

Nr.

determinări

fizico-chimice

Nr. determinări

microbiologice

1 Botoşani 1216 98,2 98,9 1168 1764

2 Dorohoi 810 96,8 100,0 522 1073

3 Darabani 100 84,0 86,0 202 167

4 Săveni 74 75,7 73,0 178 124

5 Ştefăneşti 200 96,0 93,5 429 324

Sursa : DSP Botoşani

Reţeaua apei potabile distribuite în anul 2012

Judeţul

Localităţi existente Localităţi cu instalaţii de

alimentare cu apă potabilă

Lungimea totală

simplă a reţelei de

distribuţie a apei

potabile (Km) Total

Mun. şi

oraşe

Comune

şi sate Total

Mun. şi

oraşe

Comune

şi sate

Botoşani 411 7 404 76 7 69 677

Sursa datelor: SC NOVA APA SERV SA Botoşani

Calitatea apei potabile distribuite în mediul urban

Nr

crt Localitate

Nr. total

probe

Potabilitate

chimică (%)

Potabilitate

bacteriologică (%)

Nr.

determinări

fizico-chimice

Nr. determinări

bacteriologice

1 Botoşani 1216 98,2 98,86 1168 1764

2 Dorohoi 810 96,8 100 522 1073

3 Darabani 100 84 86 202 167

4 Săveni 74 75,68 73 178 124

5 Ştefăneşti 200 96,04 93,52 429 324

Notă : Datele au fost preluate de la DSP Botoşani.

II.2.2.4 Apele uzate şi reţelele de canalizare

Surse majore de poluare şi grad de epurare în anul 2012

Surse de poluare Domeniu de

activitate Emisar

Volum ape uzate evacuate

(mil.mc)

Poluanţi

specifici

SC NOVA APA SERV

SA Botoşani

Gospodărire

comunală r. Sitna

- staţie epurare Răchiţi:

10,273(suficient epurate)

- staţie pompare Tulbureni:

3,347(evacuare directă)

- materii in

suspensie,

substanţe

organice,


37

Surse de poluare Domeniu de

activitate Emisar

Volum ape uzate evacuate

(mil.mc)

Poluanţi

specifici

- spălări filtre Bucecea: 0,941

- spălări filtre Cătămărăşti:0,86

nutrienţi

SC NOVA APA SERV

SA Botoşani – Sucursala

Dorohoi Darabani – sector

Dorohoi

r. Jijia 1,233 (insuficient epurat)

SC NOVA APA SERV


Dorohoi Darabani – sector

Darabani

r. Podriga 0,08 (insuficient epurat)

SC NOVA APA SERV


Ştefăneşti Săveni – Sector

Săveni

r. Başeu 0,227 (suficient epurat)

Evoluţia reţelei de canalizare în 2008- 2012

Judeţ An Lungime (km) Nr. Localităţi

Botoşani

2008 358,900 6

2009 372,000 6

2010 498,875 11

2011 523,450 12

2012 549,270 15

II.2.2.5 Radioactivitatea mediului

Staţia de Radioactivitate a Mediului Botoşani îşi desfăşoară activitatea în cadrul Reţelei

Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) încă din anul 1990.

În cadrul Staţiei de Radioactivitate s-a derulat un program standard de supraveghere a

radioactivităţii mediului de 11 ore/zi, conform Ordinului 1978/19.11.2010, în care s-au urmărit factorii

de mediu:

aer – prin determinarea activităţii beta globale a aerosolilor şi a depunerilor atmosferice (umede şi

uscate), precum şi măsurarea continuă a debitului de doză gamma externă absorbită;

apă – prin determinarea activităţii beta globale a apelor din principalele râuri;

precipitaţii atmosferice – prin prelevarea şi pregătirea probelor pentru determinări de tritiu;

vegetaţie (cu perioada de prelevare aprilie-octombrie) – prin determinarea activităţii beta globale;

sol (cu perioada de prelevare pe tot parcursul anului, mai puţin lunile când solul e acoperit cu

zăpadă) – prin determinarea activităţii beta globale.

Pentru măsurătorile beta globale se folosesc sisteme de detecţie prevăzute cu detectori-sondă

de scintilaţie tip ND-304 şi detectori GM. Etalonarea aparaturii de măsură beta globală se realizează

cu surse (Sr-Y)90

.


38

Pentru determinarea debitului de doză gamma în aer se folosesc dozimetre de tip IFIN-TIEX,

prevăzute cu detectori GM.

Staţia automată de monitorizare a dozei

gamma în timp real

- Botoşani –

În anul 2012, la Staţia de Radioactivitate Botoşani, s-au efectuat 3712 determinări manuale de

radioactivitate beta globală, 1098 de determinări automate de doză gamma şi s-au prelevat şi pregătit

121 probe de precipitaţii, precum şi 3 probe anuale.

Nr. analize pe factori de mediu în anul 2012

În cursul anului 2012, pentru toate probele analizate, valorile activităţilor specifice beta globale

determinate s-au situat în intervalul de variaţie al mediilor multianuale şi nu au fost înregistrate

depăşiri ale limitelor de atenţionare.

II.2.2.6 Poluarea fonicǎ

Principalele surse de poluare sonoră din mediul înconjurător sunt datorate în special de traficul

rutier, lucrările publice, de utilajele folosite în aer liber şi de aparatura electrocasnică care provoacă o

serie de tulburări mai mult sau mai puţin evidente, dar importante pentru starea generală de sănătate a

populaţiei. Din cauza industrializării şi mecanizării au început să fie întâlnite probleme cauzate de

zgomot şi în zonele rurale.

Măsurătorile de zgomot, în anul 2012, au vizat zonele care pot prezenta riscuri de afectare a

populaţiei expuse din principalele localităţi urbane ale judeţului.

Judeţ Aerosoli Depuneri

atmosferice Apa brută Sol Vegetaţie

Doza

gamma

BOTOŞANI 2187 732 728 35 30 1098


39

Se monitorizează zgomotul din traficul rutier şi zgomotul din interiorul zonelor funcţionale:

parcuri, zone de recreere şi odihnă, pieţe şi parcări auto.

În anul 2012 s-au efectuat 352 măsurări de zgomot pentru monitorizare din care 273 pentru

trafic, 26 pentru pieţe, 24 pentru parcări auto şi 29 pentru parcuri şi locuri de recreere.

Leq (A) în jud. Botoşani, în 2012, pe tipuri de surse de zgomot

Tip măsurare zgomot Număr

măsurări

Maxima

Măsurată (dB)

%

depăşiri

Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 28 77,8 21,4

Parcuri, zone de recreere şi odihnă 29 63,1 13,8

Parcări auto 25 74,2 -

Strǎzi de categoria tehnică IV (deservire localǎ) 15 66,2 33,3

Strǎzi de categoria tehnică III (de colectare) 63 74,6 41,3

Strǎzi de categoria tehnică II (de legătură) 141 77,2 18,4

Strǎzi de categoria tehnică I (magistrale) 55 84,2 -

II.2.2.7 Calitatea solului

Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal, ca şi

calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor şi a apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă

în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei

prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în

agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice.

Solurile, prin proprietăţile lor de a întreţine şi a dezvolta viaţa, de a se regenera, filtrează

poluanţii, îi absorb şi îi transformă.

II.2.2.7.1 Repartiţia terenurilor pe clase de folosinţă

Evoluţia reapartiţiei pe categorii de folosinţă a terenurilor în judeţul Botoşani, în perioada 2007

– 2012, se prezintă astfel:

Nr.

crt.

Categoria de

folosinţã

Suprafaţa (ha)

2007 2008 2009 2010 2011 2012

1 Arabil 298.774 298.774 298.762 298.762 298.739 298.747

2 Păşuni 75.535 75.381 75.146 75.146 75.146 75.146

3

Fâneţe şi pajişti

naturale 14.635 14.635 14.635 14.635 14.635 14.635


40

4 Vii 1.690 1.690 1.690 1.690 1.690 1.680

5 Livezi 2.559 2.559 2.559 2.559 2.559 2.559

Total agricol 393.193 393.039 392.792 392.792 392.769 392.767

Sursa: DADR Botoşani

II.2.2.7.2 Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

În judeţul Botoşani terenurile arabile sunt încadrate cu preponderenţă în clasele de calitate a

II-a (45%) şi a III-a (33%). În cazul păşunilor, fâneţelor, vii şi livezi predomină terenuri încadrate în

clasa a III-a de calitate, respectiv în procente de 40%, 45%, 58% şi 60%.

II.2.2.7.3 Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate

Terenurile agricole sunt apreciate după măsura în care pot fi folosite în agricultură (gradul de

fertilitate). Din acest punct de vedere ele sunt împărţite în mai multe clase de calitate.

Gruparea terenurilor pe clase de pretabilitate s-a realizat luându-se in considerare natura şi

intensitatea factorilor limitativi: textura, panta terenului, eroziuni ale solului, alunecările de teren,

excesul de umiditate freatica, excesul de umiditate de suprafaţă, saraturarea, neuniformitatea terenului.

Din datele furnizate de Direcţia pentru Agricultură a judeţului Botoşani se constată că

terenurile cu gradul de fertilitate III ocupă suprafaţa cea mai mare (128964 ha), pe aceste terenuri

predominând culturile cerealiere, porumbul, plantele tehnice, cartofii şi floarea soarelui.

Nr.

Crt. Specificare U.M.

Clase de bonitare a solurilor

I II III IV V VI Total(

ha)

1

Arabil ha 14.379 110.009 119.055 36.973 18.331 0 298.747

2 Păşuni

ha 1.503 12.775 8.266 48.845 3.757 0 75.146

3 Fâneţe

ha 293 2.488 1.609 9.513 732 0 14.635

4

Vii ha 0 0 23 600 1.057 0 1.680

5

Livezi ha 33 395 11 117 2.003 0 2.559

TOTAL ha 16.208 125.667 128.964 96.048 25.880 0 392.767

Sursa: DA Botoşani


41

II.2.2.7.4 Presiuni asupra stării de calitate a solurilor

Pe terenurile agricole, calitatea solului este afectată într-o masură mai mică sau mai mare de

una sau mai multe restricţii. Influenţele dăunătoare ale acestora se reflectă în deteriorarea

caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv în capacitatea lor bioproductivă, dar, ceea ce este şi

mai grav, în afectarea calităţii produselor agricole şi a securităţii alimentare, cu urmări serioase asupra

calităţii vieţii omului. Aceste restricţii sunt determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief,

caracteristici edafice etc), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale; în multe cazuri factorii

mentionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calitaţii solurilor şi chiar

anularea funcţiilor acestora.

Situaţia solurilor afectate de factori de degradare, conform D.A. şi O.S.P.A Botoşani, este

următoarea:

- Eroziune de suprafaţă (de la slabă la excesivă) – 104.273,26 ha

- Alunecări de teren (stabilizate, semistabilizate, active) – 45.076,33 ha

- Inundabilitate – 29.034,17 ha

- Acidifiere – 43.658,88 ha

- Compactare – 240.566,00 ha

- Deficit de elemente nutritive – 287.463,28 ha

- Sărăturare – 63.098,00 ha

- Gleizare (de la slabă la excesivă) – 72.764,71 ha

- Pseudogleizare (de la slabă la excesivă) – 6.555,07 ha

- Secetă periodică – 314000 ha

II.2.2.8 Starea pădurilor în judeţul Botoşani

Pădurile sunt cruciale pentru biodiversitate şi distribuirea serviciilor de ecosistem. Ele oferă

habitate naturale pentru viaţa plantelor şi animalelor, protecţie împotriva eroziunii solului şi

inundaţiilor, sechestrarea carbonului, reglementarea climatică şi au o mare valoare recreativă şi

culturală.

Fondul forestier reprezintă pădurile, terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor

de cultură, producţie ori administrare silvică, iazurile, albiile pâraielor (altele decât cele cuprinse în

cadastrul apelor), precum şi terenurile neproductive, incluse în amenajamentele silvice, în condiţiile

legii. Sunt considerate păduri, în sensul Codului silvic şi sunt cuprinse în fondul forestier naţional,

terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră cu o suprafaţă mai mare de 0,25 hectare.


42

Fondul forestier al judeţului Botoşani avea, la

sfârşitul anului 2012, o suprafaţă de 56.335 ha,

reprezentând 11% din suprafaţa judeţului

Botoşani.

Starea de sănătate a pădurilor: în anul 2012, la

nivelul judeţului Botoşani, au fost afectate păduri

de foioase, păduri de răşinoase, plantaţii tinere de

molid, brad, larice şi pepiniere. Principalii

defoliatori au fost : Tortrix v., Geometride sp.,

Stereonichus fraxini, Pristiphora abietina, Ipide,

Melolontha m. şi paraziţi vegetali (rugini, oidium,

fusarium).

Pădurea Ciornohal

Suprafeţe din fondul forestier judeţean, parcurse cu tăieri

În anul 2012, la nivelul judeţului Botoşani, s-au recoltat 121,5 mii metri cubi (volum brut) de lemn,

răşinoasele reprezentând 8% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 13%, stejarul 18%,

diverse specii tari 36% şi diverse specii moi 25%. Din volumul total recoltat , 71% au fost proprietate

publică de stat, 27% au fost proprietate privată şi 2% au fost vegetaţie forestieră situată pe terenuri în

afara fondului forestier.

Suprafaţa totală parcursă cu tăieri de la nivelul judeţului Botoşani, în anul 2012, a fost de 568 ha,

dintre care 53 ha tăieri grădinărite, 347 ha tăieri progresive, 32 ha tăieri rase, 99 ha tăieri de regenerare

în crâng, 6 ha tăieri de substituire/ refacere a arboretelui slab productiv/degradat, 31 ha tăieri de

conservare.

Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2012

În anul 2012, în judeţul Botoşani, s-au efectuat lucrări de regenerare a pădurilor pe 133 ha, dintre care

93 ha au fost regenerări naturale şi 40 ha plantări. Suprafaţa împădurită de la nivelul judeţului

Botoşani, în anul 2012, a fost de 40 de ha, împădurirea făcându-se doar cu specii de foioase.

Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor

În anul 2012, în judeţul Botoşani, volumul arborilor constatat a fi tăiat ilegal a fost de 619 mc.

Au fost efectuate 1492 acţiuni de control, constatându-se săvârşirea a 13 infracţiuni silvice şi a 154

contravenţii silvice cu o valoare a amenzilor de 189800 lei. A fost confiscat un volum de 31 mc

material lemnos.

Conform informaţiilor furnizate de Direcţia Silvică Botoşani s-au înregistrat 13 incendii fiind

afectate 65 ha pădure şi 5,7 ha plantaţii forestiere.

II.2.2.9 Biodiversitatea judeţului Botoşani

Biodiversitatea ne oferă bunuri fără de care nu am putea trai. Este o sursă de hrană, apă, lemn,

combustibil. Multe din speciile de plante şi animale sunt utile în scopuri medicale. Serviciile oferite de

biodiversitate stau la baza asigurării condiţiilor de viaţă şi a bunăstării noastre prin purificarea aerului şi a

apei, controlul stabilităţii climei, polenizarea recoltelor. Pe langă acestea, biodiversitatea este o sursă de

relaxare şi inspiraţie culturală sau spirituală, ce îmbunătăţeşte calitatea vieţii noastre.


43

II.2.2.9.1 Habitate naturale de interes naţional

Principalele tipuri de habitate naturale identificate pe teritoriul judeţului Botoşani sunt:

1. Habitatele de pădure din judeţul Botoşani au o suprafaţă 55123 ha, ceea ce reprezintă

11,05% din teritoriul judeţului, procent care se situează sub media pe ţară (care este de 27%).

2. Habitatele de pajişti (păşuni, fâneţe, pajişti naturale) însumează 89.781 ha care reprezintă

18% din suprafaţa judeţului Botoşani.

3. Habitatele de stâncării se întâlnesc în comunele Ripiceni şi Manoleasa precum şi în oraşul

Ştefăneşti. Calcarele recifale din aceste habitate reprezintă mediul de viaţă prielnic pentru plantă

termofilă „Schivereckia podolica” un endemism naţional cu statut de “periclitat”, motiv pentru care

s-au constituit rezervaţiile naturale de la Stânca-Ştefăneşti şi Ripiceni.

4.Habitatele de turbărie sunt reprezentate de „Turbăria de la Dersca” (com. Lozna) unde este

constituită o rezervaţie floristică cu o deosebită valoare monumentală şi estetică în care s-a urmărit

conservarea frumuseţilor naturale , precum şi un sit Natura 2000 declarat în anul 2007.

5.Habitate de ape dulci – cele mai importante lacuri de pe teritoriul judeţului Botoşani sunt:

Acumularea Stânca Costeşti pe râul Prut, acumulările Bucecea şi Rogojeşti pe râul Siret, Cal Alb,

Negreni, Havarna, Hăneşti pe râul Başeu, Mileanca pe râul Podriga.

II.2.2.9.2 Habitate naturale de interes comunitar

În judeţul Botoşani s-au identificat următoarele categorii de habitate naturale de interes comunitar:

A. Habitate de ape dulci: lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau

Hydrocharition: ROSCI0255 Turbăria de la Dersca

B. Habitat de pajişti şi tufărişuri

comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifile din Alysso- Sedion albi: ROSCI0234

Stânca-Ştefăneşti

comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor: ROSCI0391

Siretul Mijlociu- Bucecea

tufărişuri de foiose ponto-sarmatice: ROSCI0141 Pădurea Ciornohal, ROSCI0399

Suharau Darabani

stepe ponto-sarmatice: ROSCI0399 Suharău Darabani

C. Habitate din turbării şi mlaştini: turbării degradate capabile de regenereare naturală: ROSCI0255

Turbăria de la Dersca

D. Habitate de pădure

Păduri dacice de stejar şi carpen: ROSCI0076 Dealul Mare Hârlău, ROSCI0141Pădurea

Ciornohal, ROSCI0399 Suharău Darabani

Păduri de stejar cu carpen de tip Galio- Carpinetum: ROSCI 0076 Dealul Mare Hârlău

Păduri de fag de tip Asperulo Făgetum: ROSCI0399 Suharău Darabani

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Frasinus excelsior din lungul marilor

râuri: ROSCI0184 Pădurea Zamostea Luncă


44

II.2.2.9.3 Flora şi fauna sălbatică

Ecosistemele naturale şi seminaturale adapostesc specii de floră şi faună salbatică a căror stare

este direct legată de starea de sănătate a habitatelor.

Flora

Vegetaţia naturală a judeţului Botoşani, caracteristică zonei de silvostepă, este alcătuită

predominant din plante ierboase în păşuni naturale, reprezentate prin asociaţii de graminee adaptate la

secetă, ca şi prin unele specii de plante suculente şi bulbifere, care formează asociaţii vegetale ce

ocupă zonele afectate de alunecări de teren din parte de nord, est-vest şi sud-vest a judeţului.

Tufărişurile din covorul ierbaceu sunt reprezentate de arbuşti ca: Prunus spinosa (porumbarul), Rosa

canina (măceşul), Crataegus monogina (păducelul), etc. De-a lungul râurilor ca şi pe solurile de

lăcovişte umede, se întâlneşte o vegetaţie hidrofilă reprezentată prin specii de: Typha latifolia

(papură), Phragmites australis (stuf), Equisetum palustre (barba ursului), Corex riparia (rogoz),

Polygonum amphibium (troscot de baltă), etc.

În pajiştile stepice xeromezofile se întâlnesc speciile: Festuca valesiaca (păiuş), Stipa joannis,

Stipa lessingiana,Stipa pulcherima (colilie) în special în jurul localităţilor Todireni, Unţeni, Călăraşi,

Hlipiceni.

În partea nordică, vestică şi sudică a judeţului, în pajişti şi terenurile agricole se întâlnesc:

Festuca valesiaca (păiuşul), Festuca rupicola care ocupă locul fostelor păduri de Quercus robur

(stejar).

Pe teritoriul judeţului există 5 specii de floră nominalizate in Anexa nr 2 a Directivei Habitate,

respectiv Anexa nr. 3 din OG nr 57/2007 cu completările şi modificările ulterioare (specii de plante a

căror conservare necesită desemnarea Ariilor speciale de conservare): Cypripedium calceolus, Iris

aphylla ssp. hungarica, Angelica palustris, Crambe tataria, Echium russicum.

Pădurile au o suprafaţă de aproximativ 55123 ha şi sunt alcătuite din stejar, gorun, carpen ,

frasin, arţar, jugastru, ulm, salcie, plop, tei şi fag .

În nord-vestul judeţului se întind pădurile de gorun, stejar, carpen, tei, arţar, etc.

În partea de sud-vest a judeţului se întâlnesc păduri de amestec alcătuite din: fag, gorun,

carpen, etc., iar pe albiile râurilor Prut şi Siret sunt însemnate lunci alcătuite din specii lemnoase de

esenţe moi: salcie, plop.

Floră ocrotită pe plan judeţean (conform Hotărârii nr. 170/2010 a Consiliului Judeţean

Botoşani): papucul doamnei (Cypripedium calceolus), laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris L.),

ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis), nufărul alb şi nufărul galben (Nymphaea alba şi Nyphar

luteum), crinul de pădure (Llilium martagon), Schiwereckia podolica, trânjoaica (Ranunculus

illyricus), urechelniţa (Sempervivum ruthenicum), cosaciul (Astragalus austriacus), şopârliţa

(Veronica incana), brânduşa de toamnă (Colchicum autumnale). Floră ocrotită de interes comunitar :

Cypripedium calceolus (papucul doamnei), Iris aphylla ssps. hungarica (stânjenel), Angelica palustris

(angelica de baltă).

Fauna

În judeţul Botoşani se pot diferenţia două domenii faunistice: unul de silvostepă şi altul de

pădure.


45

Fauna de silvostepă, respectiv din zona de câmpie, este reprezentată prin unele rozătoare ca:

popândăul (Citellus citellus), dăunător pentru culturile cerealiere, o varietate specifică nordului

Moldovei de căţelul pământului, şoarecele săritor de stepă (Sicista subtilis), şobolanul de câmp,

iepurele de câmp (Lepus europaeus). Pe seama lor trăiesc unele mustelide ca: dihorul(Putorius

putorius), nevăstuica(Mustela nivalis), iar dintre marile carnivore menţionăm vulpea(Vulpes vulpes).

De asemenea, au fost identificate 15 specii de interes comunitar, nominalizate în Directiva

Habitate.

Avifauna este reprezentată de numeroase specii protejate prin acorduri şi convenţii

internaţionale sau prin Directiva Păsări, constituind motivaţia propunerilor de Arii de Protecţie

Specială Avifaunistică.

Pe iazurile mai mari, ori pe bălţile Prutului, se întâlnesc frecvent lişiţe (Fulica atra), raţe

sălbatice(Anas sp), gâşte sălbatice (Anser sp), pescăruşi (Larus sp), stârci (Ardea cinerea, Nycticorax

nycticorax), egrete (Egretta garzetta), lebede(Cygnus sp), cormorani (Phalacrocorax sp), corcodei

(Podiceps sp), răpitoare cum ar fi: Acvila (Aquila sp), uliul (Accipiter sp), codalbul (Haliaeetus

albicilla).

Cea mai reprezentativă zonă din judeţ din punct de vedere al varietăţii avifaunistice este lunca

Prutului, unde au fost inventariate 93 de specii de păsări.

Fauna de pădure cuprinde unele din elementele menţionate mai sus, dar se caracterizează mai

ales prin: căprioara (Capreolus capreolus), întâlnită în toate pădurile din Dealurile Siretului şi în cele

din Dealurile Cozancei, mistreţul (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes), care trece şi în câmpie unde

vânează rozătoare, şi pisica sălbatică (Felis silvestris), pârşul de alun (Muscardinus avellanarius).

Avifauna este reprezentată de mierlă (Turdus merula), sturzul cântător (Turdus philomelos), gaiţa

(Garrulus glandarius) unele specii de piţigoi(Parus major), turturica(Streptopelia turtur),

ciocănitoarea de pădure (Dendrocopus sp). La acestea se adaugă unele răpitoare ca: gaia (Milvus sp),

uliul (Accipiter sp) .

Faună ocrotită (de interes comunitar) :

Păsări - Ciconia ciconia (barza albă), Cygnus olor (lebăda), Egretta alba (egreta mare), Egretta

garzetta (egreta mică), Ardea pupurea (stârc roşu), Ardea ralloides (stârc galben), Porzana parva

(cresteţ pestriţ), Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraz alb), Chlidonias niger (chirighiţă neagră),

Anthus campestris (fâsă de câmp), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră), Lanius collurio

(sfrâncioc roşiatic), Circus aeruginosus, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax, Mergus albellus,

Phalacrocorax pygmeus, tringa glareola, Aythya nyroca, Chlidonias niger, Sterna hirundo, Gavia

arctica (cufundar polar), Gavia stellata (cufundar mic)

Mamifere: lilieci (Chiroptere), pisica sălbatică (Felis silvestris), popândăul (Citellus citellus ).

Amfibieni şi reptile : Emys orbicularis (ţestoasa de apă), Bobina variegata (buhai de baltă cu burta

galbenă), Triturus cristatus (triton cu creastă), Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roşie).

Peşti : Aspius aspius, Sabanajewia aurata, Gobio kessleri, Barbus meridionalis,Cobitis taeni.

Nevertebrate: Arytrura musculus, Morimus funereus, Lucanus cervus,Unio crassus .

II.2.2.9.4 Arii naturale protejate de interes naţional/judeţean

In judeţul Botoşani există un număr de 55 arii naturale protejate de interes naţional şi judeţean, cu

suprafaţa totală de 8268,2 ha reprezentând 1,6% din suprafaţa judeţului, din care:

- 46 se afla sub regim protecţional judeţean având o suprafaţă de 5043.2ha, declarate prin HCJ

nr.170/2010 privind unele măsuri pentru protecţia ariilor naturale protejate de interes judeţean, a

parcurilor dendrologice, a a rborilor monumente ale naturii, a florei şi faunei sălbatice


46

- 9 sunt de interes naţional, având suprafaţa de 3225 ha (8 sunt rezervaţii naturale declarate prin Legea

nr. 5/2000 şi una este de Protecţie Specială Avifaunistică. declarată prin HG nr.2151/2004, după cum

urmează:

- rezervaţii naturale

Tip forestier: Pădurea Tudora - 119 ha, Pădurea Ciornohal-76,5 ha, Arinişul de la

Horlăcen–-5 ha, Făgetul Secular Stuhoasa-60,5 ha

Tip floristic: Turbăria de la Dersca (Lozna) -10 ha, Bucecea Bălţile Siretului- 2

ha,Rezervaţia floristică Stânca-Ştefăneşti-1 ha,Rezervaţia floristică Ripiceni- 1 ha

- arii de protecţie specială avifaunistică: Lacul Stânca-Costeşti-2950 ha

Rezervaţia naturală Pădurea Ciornohal toamna -

specii de Cotinus coggygria (scumpie) înflorite

Rezervaţia floristică Bucecea Bălţile Siretului


47

II.2.2.9.5 Arii naturale protejate de interes comunitar

Suprafata totala a siturilor Natura 2000 din judeţul Botoşani este de 46431,85 ha, ceea ce

inseamna 9,3% din suprafaţa judeţului Botosani.

În judeţul Botoşani există 11 situri Natura 2000:

- 4 arii de protecţie avifaunistică (SPA), având suprafaţa totală de 29453,68 ha, declarate prin prin

HG. nr. 971/2011 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor

de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în

România: ROSPA0058 Lacul Stânca Costesti - 2161ha, ROSPA0049 Iazurile de pe Valea Baseului

Podrigai Ibanesei - 2705 ha, ROSPA 0110 Acumularile Rogojesti Bucecea, ROSPA 0116 Dorohoi

Şaua Bucecei.

Lacul Stânca Costeşti

- 7 situri de importanţă comunitară (SCI), având suprafaţa totală de 16978,17 ha, declarate prin

Ordinul nr. 2387/2011 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 1.964/2007 privind instituirea

regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a

reţelei ecologice europene Natura 2000: ROSCI 0141 Pădurea Ciornohal, ROSCI 0076 Dealul Mare

Harlau, ROSCI0255 Turbăria Lozna (Dersca), ROSCI0234 Stânca Ştefăneşti, ROSCI 0399 Suharău

Darabani, ROSCI0391 Siretul Mijlociu Bucecea, ROSCI0184 Pădurea Zamostea Lunca.

II.2.2.9.6 INIŢIATIVE PE PLAN LOCAL

Răspunzând cerinţelor strategiei europene de protejare a biodiversităţii care prevede

conservarea naturii şi gestionarea ei în perspectiva unei dezvoltări durabile, au fost luate în evidenţă şi

alte zone de interes pentru biodiversitatea judeţului (în afara celor 9 situri protejate de interes

naţional).

Prin H.C.J. nr.170/2010 privind unele măsuri pentru protecţia ariilor naturale protejate de

interes judeţean, a parcurilor dendrologice, a arborilor monumente ale naturii, a florei şi faunei

sălbatice s-a impus un regim de ocrotire pentru 46 arii naturale protejate de interes judeţean:

Păduri cu funcţii de recreere aflate în jurul unor obiective turistice: 6 păduri, 410,2 ha,

localităţile Mihai Eminescu, Vf. Câmpului, Truşeşti, Durneşti, Frumuşica, Vorona.


48

Păduri cu funcţii de recreere aflate în jurul oraşelor şi a drumurilor naţionale: 17 păduri,

2381,2 ha, localităţile: Săveni, Botoşani, Curteşti, Mihai Eminescu, Copălău, Băluşeni,

Blândeşti, Vf. Câmpului, Văculeşti, Şendriceni, Dorohoi, Flămânzi, Durneşti, Gorbăneşti.

Păduri cu funcţii de protectie a malurilor râurilor şi cele de protecţie a râurilor care alimentează

lacurile de acumulare: 21 păduri, 2192 ha, in localităţile Coţuşca, Rădăuţi Prut, Păltiniş,

Suharău, Darabani, Hudeşti, Cândeşti, Vf. Câmpului, Santa Mare, Româneşti,

Ştefăneşti,Tudora, Corni, Vorona, Bucecea, Frumuşica.

Rezervaţii naturale de interes judeţean:

- tip floristic “Pădurea cu lalele”, com Havârna, fond forestier.

- tip faunistic “Zona umedă Orăşeni Vale”, com Curteşti, fond forestier.

În judeţul Botoşani au fost declaraţi 109 arbori monumente ale naturii .

Dintre parcurile existente pe teritoriul judeţului sunt protejate 30 parcuri dendrologice.

II.2.2.10 MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

II. 2.2.10.1 Deşeuri municipale

Deşeurile municipale reprezintă totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi rural de către

gospodării, instituţii, unităţi comerciale, operatori economici (deşeuri menajere şi asimilabile), deşeuri

rezultate din salubrizarea spaţiilor publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri generate de activităţile

de construcţii, renovări sau demolări.

Gestionarea deşeurilor municipale presupune pre-colectarea, colectarea, transportul,

valorificarea şi eliminarea acestora

Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice

locale, care, în mod direct sau prin delegarea gestionării serviciului de salubrizare către un operator

autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, tratarea, valorificarea şi

eliminarea finală a acestor deşeuri.

În anul 2011 toate localităţile urbane şi rurale au asigurat serviciile de salubritate. Serviciile de

specialitate ale autorităţilor publice locale şi operatorii de salubritate au gestionat deşeurile municipale

provenite de la 96,5% din populaţia urbană şi de la 96,9% din populaţia rurală a judeţului. Aceasta

conduce la un grad de acoperire cu servicii de salubrizare a 96,75% din populaţia judeţului, calculele

fiind făcute prin raportare la populaţia stabilă a judeţului din datele provizorii ale recensământului

populaţiei.

Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubritate în perioada 2004-2011

Populaţie deservită (%)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

TOTAL 31,26 32,29 32,21 36,81 36.97 54,73 88.07 96,75

Urban 70,61 75,95 75,94 85,83 83.36 93,46 93.1 96,49

Rural 3,22 0,89 0,89 1,74 3,50 26,82 84.44 96,93


49

Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului – MEDIUS

Cantităţi şi compoziţie

După provenienţa lor, deşeurile municipale includ:

- deşeuri menajere de la populaţie şi deşeuri asimilabile celor menajere de la agenţii economici;

- deşeuri din servicii municipale (deşeuri stradale, din pieţe, spaţii verzi);

- deşeuri din construcţii şi desfiinţări generate de populaţie

În anul 2011 au fost colectate în judeţul Botoşani 43793,53 tone de deşeuri menajere şi asimilabile

în amestec şi 3050,486 tone de fracţii colectate separat, 6732,938 tone de deşeuri din salubrizarea

spaţiilor publice şi 6257,89 tone deşeuri din activităţi de construcţie ale populaţiei

A fost estimată o cantitate de circa 1328,545 tone deşeuri menajere generate, dar necolectate,

provenite de la populaţia nedeservită de servicii de salubritate.

Cantităţi de deşeuri generate în perioada 2004-2011

Tip deşeu Cantităţi (tone)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

1.Deşeuri menajere şi

asimilabile – Total,

din care:

33912 33139 48111 48056 53874 43815 44806 46844

- deşeuri menajere

de la populaţie, în

amestec

27720 27508 38266 38443 43543 35551 35793 34338

- deşeuri menajere şi

similare de la unitǎţi

economice, unitǎţi

comerciale, birouri,

instituţii, unitǎţi

sanitare

6179 5489 9658 9499 10301 8121 8215 9456

- deşeuri menajere

colectate separat (fară

cele din construcţii,

demolǎri)

13 142 187 111 3 143 799 3050

- deşeuri

voluminoase colectate

separat

0 0 0 3 27 0 0 0

2.Deşeuri din servicii

municipale *)

25602 20637 12906 10265 14036 8006 7376 6733

3.Deşeuri din

construcţii, demolãri

15160 9394 9779 8418 42978 5216 18298 6258

TOTAL DEŞEURI

MUNICIPALE

COLECTATE

(1+2+3)

74674 63170 70796 66739 110888 57037 70481 59835


50

4.Deşeuri generate şi

necolectate

56757 54708 54909 48315 48586 31518 3317 1329

TOTAL DEŞEURI

MUNICIPALE

GENERATE

(1+2+3+4)

131431 117878 125705 115054 159474 88555 73798 61164

Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului -MEDIUS

Notă: *) – deşeuri stradale, din pieţe, din grădini şi parcuri.

În anul 2011, municipalităţile au asigurat colectarea următoarelor cantităţi şi tipuri de deşeuri:

Deşeuri colectate Cantitate colectată Procent

(mii tone) (%)

Deşeuri menajere şi asimilabile 46,844 78,29

Deşeuri din servicii municipale 6,733 11,25

Deşeuri din construcţii/demolări 6,258 10,46

TOTAL 59,835 100

Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului -MEDIUS

Cea mai însemnată pondere o reprezintă deşeurile menajere şi asimilabile colectate în amestec,

generate atât din activităţi casnice, cât şi provenite din instituţii, comerţ, alţi operatori economici.

Sortarea şi transferul deşeurilor municipale se realizează, în prezent, prin intermediul celor două

staţii de sortare şi transfer din oraşele Dorohoi (având capacitatea de transfer de 12974,75 tone/an) şi

Flămânzi (având capacitatea de transfer de 8000 tone/an).

Capacităţile de sortare sunt :

Staţia Dorohoi - 3566.68 tone/an

Staţia Flămânzi - 3000 tone/an

În anul 2011, cele două staţii au asigurat transferul a 3311,8 tone deşeuri şi sortarea, în vederea

valorificării, a 168,76 tone deşeuri.

Eliminarea deşeurilor municipale în judeţul Botoşani se realizează prin depozitare. În prezent, în

judeţul Botoşani sunt în operare 2 depozite de deşeuri nepericuloase şi un spaţiu de stocare în vederea

eliminării

La 16 iulie 2012, conform calendarului de închidere negociat cu UE, Depozitul de deşeuri

neconform Botoşani a sistat activitatea de eliminare prin depozitare a deşeurilor. Începând cu 1

noiembrie 2012, pentru o perioadă de 1 an, operatorul de salubrizare din municipiul Botoşani a primit

autorizaţie de mediu pentru stocarea temporară în vederea eliminării deşeurilor municipale pentru un

amplasament special amenajat, cu suprafaţa de 2,575 ha.

II. 2.2.10.2 Deşeuri industriale (periculoase şi nepericuloase)

Cantităţile totale de deşeuri de producţie, periculoase şi nepericuloase, generate în anul 2011 de

activităţile de producţie din judeţul Botoşani sunt următoarele:


51

Activitate economică /CAEN

Cantitate

(tone) %

Industria prelucrătoare / (15 la 37) 12558,237 73,66

Producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică, termică,

gaze şi apă / 40 + 41

1794,117 10,52

Co ssociat / 45 2071,1787 12,15

Alte activităţi 626,0865 3,67

Total 17049,62 100,00

Sursa : chestionare GD PRODDES - ancheta statistică 2011

Deşeurile periculoase generate de unităţile industriale din judeţul Botoşani în anul 2011 au

reprezentat 0,84% din totalul deşeurilor generate. O parte din deşeurile periculoase au fost eliminate

sau valorificate, iar o parte se regăsesc stocate temporar la generator.

Evoluţia cantităţilor gestionate de deşeuri de producţie în perioada

2006-2011

Cantităţi deşeuri de producţie (tone)

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Generate 9159,89 18425 21877,55 19311,59 13821,06 17049,6

Valorificate 4777,43 13783 16618,28 18758,61 10618,91 14032,9

Eliminate 2381,94 4897,6 5704,85 3382,03 2802,01 3874,39

Sursa: Chestionare statistice GD-PRODDES 2006-2011

Funcţie de natura lor, deşeurile de producţie periculoase sunt valorificate fie prin reutilizare în

cazul uleiurilor uzate, fie prin valorificarea energetică a deşeurilor de ambalaje cu conţinut de

substanţe periculoase. Stocul de deşeuri periculoase la începutul anului 2011 era de 40,05 tone, s-au

generat 144 tone şi s-au valorificat 137 tone.

Deşeurile periculoase nevalorificate sau care nu au fost eliminate sunt stocate temporar în spaţii

special amenajate în cadrul unităţilor generatoare. Stocul total, la finele anului 2011, cuprindea 45,26

tone.

II. 2.2.10.3 Deşeuri generate de activităţi medicale

Deşeurile rezultate din activităţile medicale, altele decât cele asimilabile deşeurilor menajere, sunt

deşeurile generate în spitale, policlinici, cabinete medicale umane şi veterinare, de tipul: infecţioase,

înţepătoare, anatomopatologice etc.

Evoluţia cantităţii de deşeuri medicale periculoase colectate şi eliminate

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Cantitatea de deşeuri

medicale periculoase

(tone) 45 72,43 93,884 74,89 104,34 118,88 124


52

În anul 2012 au fost monitorizate un număr de 92 unităţi sanitare şi de asistenţă socială

generatoare de deşeuri medicale.

Toate unităţile medicale de pe teritoriul judeţului au respectat termenele de încetare a activităţii

de ardere a deşeurilor medicale în fostele crematorii.

Pe teritoriul judeţului Botoşani nu există incineratoare pentru eliminarea deşeurilor medicale şi

nici firme autorizate pentru transportul deşeurilor medicale periculoase. Unităţile medicale au încheiat

contract de prestări servicii în vederea transportului şi a eliminării deşeurilor medicale, cu operatori

economici autorizaţi.

Pentru deşeurile cu potenţial infecţios rezultate doar din activitatea proprie, Spitalul Judeţean de

Urgenţă Mavromati şi SC Ecomed SRL Botoşani s-au dotat cu instalaţii de sterilizare şi mărunţire,

deşeurile rezultate în urma mărunţirii fiind preluate de operatorul de salubrizare. Deşeurile anatomo-

patologice nu se pretează neutralizării şi au fost eliminate prin firme specializate.

II.2.2.10.4 Fluxuri de deşeuri

Deşeuri biodegradabile

Luând ca referinţă ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale generate conform

Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 1 Nord-Est, putem estima cantităţile de

deşeuri biodegradabile în judeţul Botoşani la nivelul anului 2011:

Estimarea cantităţilor biodegradabile din deşeuri municipale

Cantităţi de

deşeuri

colectate (tone)

Ponderea estimată a

deşeurilor biodegradabile

conform PRGD (%)

Cantitate deşeuri

biodegradabile

estimată (tone)

Deşeuri menajere de

la populaţie, din

care:

37317,62 23711,86

Urban 30929,55 62.00 19176,32

Rural 6388,08 71.00 4535,54

Deşeuri asimilabile

din comerţ,

industrie, instituţii

9526,39 60.00 5715,83

Deşeuri din grădini

şi parcuri

1196,55 90.00 1076,90

Deşeuri din pieţe 1973,06 80.00 1578,45

Deşeuri stradale 3563,33 20.00 712,67

Total menajer şi din

servicii de

salubritate colectat

53576,95 61,21% 32795,71


53

Sursa: PRGD Regiunea 1 Nord-Est şi Chestionarea Statistică GD-MUN 2011

Din aceste estimări rezultă că un procent de cca 61% din totalul deşeurilor municipale

generate îl reprezintă partea biodegradabilă.

Ambalaje şi deşeuri de ambalaje

In cadrul campaniei anuale de raportare a datelor privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de

ambalaje s-au centralizat 94 raportări aferente activităţilor desfăşurate în anul 2011, din care :

consilii locale – 28 (4 urbane şi 24 rurale)

operatori economici producători/importatori de ambalaje – 6

producători/importatori de produse ambalate – 56

de la operatori economici autorizaţi pentru colectarea / valorificarea deşeurilor -13

De asemenea, au informat cu privire la predarea responsabilităţii, un număr de 12 operatori

economici cu obligaţii în domeniul realizării obiectivelor de valorificare/reciclare a deşeurilor de

ambalaje.

Conform rezultatelor centralizării datelor raportate de operatorii economici şi consiliile locale,

situaţia în judeţul Botoşani se prezintă astfel :

Cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţa românească de producători şi importatori de ambalaje şi

produse ambalate în anul 2011

Material Cantităţi Procent

(tone) (%)

Sticla 589.2 52.43

Plastic 160.467 14.28

Hartie si Carton 235.0261 20.92

Metal - Aluminiu 0.31 0.03

Metal - Otel 24.42 2.17

Lemn 114.18 1–.16

Altele 0.08 0.01

TOTA– GENERAL 1123.683 100.00

Sursa: Baza de date anuală privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje


54

Referitor la gestionarea deşeurilor de ambalaje de către autorităţile administraţiei publice locale,

in cursul anului 2011 în judeţul Botoşani, aria de deservire cu servicii de salubritate s-a extins,

aproximativ 96 % din populaţia judeţului, cuprinzând 7 localităţi urbane şi 65 rurale.

Cantităţile de deşeuri de ambalaje colectate/valorificate/reciclate în anul 2011 de operatorii

economici autorizaţi pentru colectarea/valorificarea deşeurilor, au înregistrat o creştere faţă de anul

anterior, atât datorită apariţiei unor noi agenţi economici specializaţi, cât şi prin extinderea şi

optimizarea sistemelor de colectare selectivă, însoţită de punerea în funcţiune a staţiei de sortare a

deşeurilor de la Flamânzi.

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE)

În judeţul Botoşani există, în prezent, 12 agenţi economici autorizaţi pentru colectarea DEEE-

uri. De asemenea, s-au înfiinţat puncte de colectare care să permită deţinătorilor şi distribuitorilor

finali să predea deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE). Administrarea punctelor de

colectare este în sarcina autorităţilor publice locale şi/sau a agenţilor economici care sunt autorizaţi în

acest sens.

În judeţul Botoşani nu sunt firme autorizate să dezmembreze sau să recicleze deşeuri de

echipamente electrice şi electronice.

O parte din administraţiile publice locale din judeţ au organizat spaţii speciale pentru preluarea

DEEE-urilor de la gospodăriile populaţiei, în special cu ocazia derulării de campanii de informare şi

conştientizare pe acest domeniu. Colectarea propriu-zisă a DEEE-urilor se organizează de către

autorităţile publice locale şi/sau operatorii economici autorizaţi pentru colectarea DEEE. Transferul

deşeurilor colectate către instalaţii de reciclare se face prin terţi operatori autorizaţi pentru preluarea şi

transportul acestor deşeuri.

În cursul anului 2012, în judeţul Botoşani s-a colectat o cantitate de 163,293 tone deşeuri de

echipamente electrice şi electronice şi s-a transferat în vederea valorificării o cantitate de 156,931 tone

DEEE. Pe lângă DEEE-urile colectate de către operatorii economici autorizaţi din judeţ se adaugă şi

cele colectate ca urmare a campaniilor organizate de asociaţiile colective ale producătorilor RoRec

(63,252 tone) şi ECOTIC (2,444 tone).

În total din judeţul Botoşani s-au colectat 228,989 tone DEEE în anul 2012.

Cantitatea (tone) de DEEE colectată şi valorificată prin punctele de colectare

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012*

Cantitate (tone) colectată 3,257 15,51 30,962 35,35 52,96 60,46 163,293

Cantitate (tone)valorificată 0 16,29 21,319 21,616 63,051 59,49 156,931

*Datele pe anul 2012 sunt preliminare,întrucăt nu au fost validate dfe ANPM

Vehicule scoase din uz

La nivelul judeţului Botoşani există 11 agenţi economici deţinători de autorizaţie de mediu în

vederea desfăşurării activităţii de colectare şi tratare VSU.


55

Numărul total de vehicule scoase din uz,din judeţul Botoşani, colectate şi pentru care au fost

emise certificate de distrugere, în anul 2012, a fost de 622 unităţi. În anul 2012 au fost tratate 612

unităţi vehicule scoase din uz.

Numar vehicule 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012*

Colectate 184 703 781 877 2943 1287 622

Dezmembrate 251 684 780 845 2828 1278 246

Stoc la sfârşitul anului 14 33 34 32 115 9 10

*Datele pe anul 2012 sunt preliminare,întrucât nu au fost validate de ANPM

Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori

În judeţul Botoşani nu sunt operatori economici producători/importatori direcţi de baterii şi

acumulatori. Sunt autorizaţi numai operatori economici pentru colectarea deşeurilor de baterii şi

acumulatori auto, iar colectarea acumulatorilor auto şi portabili se mai poate face prin hipermarket-

urile şi magazinele de specialitate care au locuri special amenajate şi dotate pentru aceasta.

În judeţul Botoşani sunt 12 operatori economici care colectează deşeuri de baterii şi acumulatori.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri de baterii şi acumulatori colectate, respectiv valorificate, este

prezentată în tabelul de mai jos:

Cantitati de acumulatori gestionaţi

(tone)

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Colectate 402,24 336,36 324,25 225,67 356,9 307,5 241,98

Valorificate 402,49 351,23 262,28 223,34 379,22 305,68 263,36

Sursa: Raportarea anuala privind deşeurile colectate/valorificate/eliminate

Uleiuri uzate

Evoluţia cantităţilor de uleiuri uzate colectate şi valorificate (predate la un operator economic

autorizat, din ţară) în perioada 2006-2012:

Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012*

Colectate (tone) 87,59 82,923 40,4774 24,9154 25,2761 30,238 44,6


56

Predate spre valorificare

(tone)

58,98

26,99

16,04

3,942

5,305

28,916

22,16

*Pentru anul 2012 – datele raportate nu sunt validate de ANPM

Generatorii de uleiuri uzate din judeţul Botoşani pot fi împărţiţi în:

- operatori economici utilizatori de uleiuri proaspete - 85 monitorizaţi.

- operatori economici cu activitate–de service auto - 28 monitorizaţi

- staţii de distribuţie carburanţi – –38 monitorizate

- operatori economici care comercializează ulei proaspăt – 15 monitorizaţi

În judeţul Botoşani nu sunt producători şi importatori direcţi de uleiuri, aprovizionarea cu ulei

proaspăt făcându-se prin terţi.

Deşeuri cu conţinut de bifenili policloruraţi şi alţi compuşi similari (PCB/PCT)

La sfârşitul anului 2012 inventarul echipamentelor cu PCB/PCT aflate în funcţiune şi/sau scoase

din uz deţinute de operatorii economici din judeţ, cuprindea un total de 636 bucăţi de condensatori cu

PCB (5564 litri), din care 618 bucăţi condensatori cu PCB în funcţiune şi 18 bucăţi condensatori cu

PCB scoşi din uz (216 litri).

Situaţia echipamentelor cu conţinut de PCB / PCT la sfârşitul anului 2012

Tip echipament În funcţiune

(bucăţi)

Scoase din uz

(bucăţi)

TOTAL

(bucăţi)

Transformatoare 1 0 1

Condensatoare 618 18 636

Total 619 18 637

Sursa: Raportările semestriale privind ehipamentele cu PCB/PCT

Evoluţia cantităţilor de ulei cu PCB, în perioada 2006-2012

Litri ulei cu PCB 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Inventariaţi 16926 16902 10984 7935 7937 6284 6284

Eliminaţi 4162 408 6019 3205 1321 1555 0

II.2.2.10.5 Colectarea selectivă a deşeurilor

Colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje

La finele anului 2012, în 64 localităţi (6 urbane şi 58 rurale) din judeţul Botoşani funcţionau

sisteme de colectare selectivă.


57

În general sistemele de colectare selectivă sunt combinate, aplicând atît sistemul „door to door”

pentru locuitorii la case cât şi depunerea voluntară în recipienţi specializaţi amplasaţi în punctele de

precolectare amenajate în cartierele de blocuri.

Infrastructura sistemelor de colectare selectivă

la sfârşitul anului 2012

Număr locuitori

arondaţi sistemelor

de colectare

selectiva

Mod de

colectare

Tip recipient Capacitate recipient

(litri)

PET Plastice

şi metal

Hârtie şi

carton

Sticlă

146326 Din poartă

în poartă

saci menajeri

211774 Depunere

voluntara

eurocontainere şi

containere din plasă

de sârmă

257400 345640 292540 157240

Se poate afirma că 80% din populaţia judeţului beneficia la sfârşitul anului 2012, de

infrastructură pentru depunerea selectivă a deşeurilor.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri valorificabile colectate de la populaţie prin sistemele de

colectare selectivă este prezentată în tabelul următor.

Cantităţi de deşeuri colectate selectiv în anii 2008-2012

Anul

Cantitatea totală

de deşeuri

colectată

(tone)

PET Plastic Hârtie/Carton Sticlă Metal Lemn

2008 2,64 2,64 - - - - -

2009 131,77 53,6 4,3 119,82 - 0,31 -

2010 373,64 98,128 41,37 212,35 6 15,79 -

2011 560.56 199.058 65.387 229.443 22.077 44.596 -

2012 425,355 118,84 35,63 221,09 27,76 22,035 -

Sursa: Raportare semestrială sisteme colectare selectivă

Colectarea selectivă a DEEE – urilor


58

Prevederile HG nr. 1037/13.10.2010 obligă toate autorităţile publice locale să pună la dispoziţia

cetăţenilor un punct pentru colectarea selectivă a DEEE-urilor. In acest sens APM Botoşani a notificat

toate administraţiile publice locale ca în cel mai scurt timp să stabilească aceste puncte de colectare şi

să contacteze operatori economici autorizaţi pentru preluarea acestora deşeuri.

La nivelul anului 2012, din cele 78 de unităţi administrative teritoriale existente la nivelul

judeţului, 53 dintre ele au încheiat contracte cu firme de salubrizare care sunt autorizate şi pentru

colectare DEEE.

In sprijinul unităţilor administrative teritoriale vin şi organizaţiile colective care organizează

anual campanii de colectare a DEEE-urilor, atât în mediul urban cât şi în mediu rural. Din totalul

cantităţilor de DEEE-uri colectate aproximativ 70 de tone DEEE-uri sunt colectate în cadrul acestor

campanii.

Colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile

În anul 2011, operatorul de salubrizare din municipiul Botoşani a raportat colectarea separată a

următoarelor tipuri de biodeşeuri:

- biodeşeuri generate de populaţie provenite în special din zona cu case a municipiului.

- biodeşeuri din grădini şi parcuri – generate din activităţile de întreţinere a spaţiilor verzi aflate

pe domeniul public

- biodeşeuri din zona pieţelor agroalimentare unde s-a organizat un sistem de colectare separată a

acestor fracţii.

Pentru aceste biodeşeuri colectate separat s-a raportat următorul flux de tratare:

- cea mai mare parte din aceste biodeşeuri au fost stocate pe patforma de compostare naturală

amenajată în incinta depozitului Botoşani.

- partea lemnoasă a deşeurilor rezultate din tăieri de arbori a fost utilizată de operatorul de

salubrizare ca şi combustibil solid.

- resturile lemnoase mici au fost stocate separat în anotimpul cald în vederea deshidratării şi

ulterior a eliminării prin depozitare a unei cantităţi cu potenţial de biodegradare redus.

În anii 2011- 2012, în judeţul Botoşani s-au distribuit 22960 containere de compostare

individuală în 17560 gospodării din mediul rural şi în 5400 gospodării din mediul urban. Aceste

containere specializate au fost achiziţionate şi distribuite prin proiectul „Sistem integrat de

management al deşeurilor în judeţul Botoşani” în scopul atingerii ţintelor de deviere a deşeurilor

biodegradabile de la eliminarea prin depozitare. Tot în cadrul acestui proiect s-au derulat acţiuni de

informare privind modul de utilizare al containerelor de compostare şi de popularizare a colectării

selective la sursă a biodeşeurilor, adresate locuitorilor din judeţ care au acceptat primirea unui astfel

de container în gospodăria sa.

II.2.2.10.6 Reciclarea deşeurilor

În judeţul Botoşani infrastructura pentru reciclare constă în mici capacităţi destinate reciclării

deşeurilor de ambalaje de sticlă şi a celor din materiale plastice (PE, PVC) şi de asemenea dispune de

facilităţi pentru reciclarea metalelor (în special fonta) şi a deşeurilor din construcţii şi demolări.


59

Reciclatori de deşeuri la sfârşitul anului 2011

Material PE

T

Materiale

plastice

(HDPE,

PVC, LDPE,

PP, PS)

Hârtie/

Carton

Metal Lemn Textile

(bumbac,

iuta)

Sticlă

Deseuri

din

construcţ

ii si

demolări color

ată

albă

Număr

reciclatori

- 6 - 2 - - 2 1

Capacităţi

proiectate

(tone/an)

1315 1500 40 70000

Sursa: Chestionare statistice - 2011

Cantităţile de deşeuri reciclate în anul 2011 sunt prezentate în tabelul următor :

Cantităţi de deşeuri reciclate în anul 2011

Tip deşeu Cantităţi

reciclate

(tone)

Materiale plastice 139,545

Sticlă 28,35

Metal 725,275

Deşeuri din construcţii şi demolări 0

Sursa: Chestionare statistice - 2011

Cea mai însemnată parte a deşeurilor valorificabile sunt preluate de operatori autorizaţi, care

intermediază transferul acestora către capacităţi de reciclare finale din ţară.


60

II.3 IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA ASPECTELOR DE MEDIU

Metodologia folosită pentru identificarea, evaluarea şi selectarea problemelor/aspectelor

de mediu şi realizarea acestui PLAM a fost cea Participativă şi a constat în urmarea mai

multor paşi, conform Ghidului metodologic:

- colectarea informaţiilor primare privind caracterizarea stării de calitate a mediului în judeţul

Botoşani, prin utilizarea în principal a bazei de date a APM Botoşani, realizată pe baza reţelei

de monitorizare proprii, precum şi a informărilor transmise periodic de către alte autorităţi de

specialitate;

- solicitarea unor informaţii suplimentare de la alte autorităţi de specialitate, pentru caracterizarea

complexă a relaţiilor dintre calitatea factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei: SGA

Botoşani, DSP Botoşani, Direcţia Silvica, DA Botoşani, etc.

- întocmirea Analizei SWOT şi dezbaterea ei în cadrul Grupului de Lucru;

- stabilirea în cadrul Grupului de Lucru a criteriilor pentru prioritizarea problemelor de mediu pe

fiecare componentă de mediu şi pe domenii de activitate;

- stabilirea listei iniţiale a problemelor de mediu din judeţul Botoşani;

- ierarhizarea şi prioritizarea problemelor de mediu.

Cu ajutorul datelor existente, Grupul de Lucru a identificat 10 probleme de mediu generale existente

în judeţul Botoşani:

PM01 CALITATEA ŞI CANTITATEA NECORESPUNZĂTOARE A APEI POTABILE

PM 02 POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE

PM 03 PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI

ANTROPICE

PM 04 POLUAREA ATMOSFEREI

PM 05 POLUAREA SOLULUI

PM 06 URBANIZAREA MEDIULUI

PM 07 GESTIUNEA NECORESPUNZĂTOARE A DEŞEURILOR

PM 08 DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT

PM 09 EDUCAŢIE ECOLOGICĂ

PM 10 TURISM


61

II.4 IERARHIZAREA PROBLEMELOR DE MEDIU

După identificarea problemelor de mediu generale şi specifice au fost selectate acele probleme

care au prioritate în rezolvare. Pentru aceasta dar şi datorită faptului că resursele umane, financiare şi

de timp sunt limitate s-a realizat o ierarhizare a problemelor de mediu şi apoi o prioritizare a acestora

în funcţie de criteriile specifice.

Ierarhizarea este faza preliminară a procesului de stabilire a priorităţilor de acţiune, aceasta

constând în clasificarea problemelor identificate în ordinea descrescătoare a importanţei.

Metoda aleasă a luat în considerare criteriile de ierarhizare definite în raport cu impactul asupra

sănătăţii umane, a mediului și raportate la standardul de viaţă, inclusiv conformarea cu cerinţele

legislative.

Ierarhizarea problemelor de mediu şi stabilirea priorităţilor pentru acţiune s-au efectuat

utilizând metoda analizei multicriteriale.

Grupul de Lucru al PLAM a stabilit următoarele criterii:

1. În ce măsură problema afectează societatea umană?

Fundamentare – pericolul existent sau potenţial asupra sănătăţii umane este inacceptabil.

Sănătatea populaţiei trebuie protejată. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, reducerea riscului şi

diminuarea disconfortului au prioritate maximă.

2. În ce măsură problema afectează mediul înconjurător?

Fundamentare – necesitatea refacerii, protejării şi conservării naturii şi biodiversităţii. Un

mediu natural bogat şi sănătos şi resurse naturale bine protejate sunt condiţii esenţiale pentru

menţinerea vieţii în ansamblu şi pentru o dezvoltare durabilă.

3. În ce măsură problema generează neconformarea cu cerinţele legislative?

Fundamentare – necesitatea respectării/îndeplinirii obligaţiilor legislative actuale şi în

perspectivă.

Stabilirea priorităţilor pentru acţiune:

Stabilirea problemelor prioritare permite autorităţilor să îşi concentreze resursele umane şi

financiare asupra celor mai importante probleme care aduc îmbunătăţiri calităţii mediului şi sănătăţii

umane. Prioritizarea contribuie la identificarea celor mai avantajoase posibilităţi de îmbunătăţire a

calităţii mediului.

Criteriile pentru stabilirea priorităţilor pentru acţiune au fost:

4.Care sunt costurile asociate soluţionării problemei?

Fundamentare – prioritatea trebuie acordată celor mai mici costuri asociate soluţionării

problemei

5.În ce măsură rezolvarea problemei aduce beneficii sănătăţii publice/mediului?

Fundamentare – prioritatea trebuie acordată celor mai mari beneficii asociate soluţionării

problemei. Priorităţile cele mai mari le au problemele a căror soluţionare are asociate costuri

mici şi beneficii mari.


62

IERARHIZAREA ŞI PRIORITIZAREA PROBLEMELOR DE MEDIU IDENTIFICATE ÎN

JUDEŢUL BOTOŞANI

Problema Cod problemă

CALITATEA ŞI CANTITATEA NECORESPUNZĂTOARE A APEI

POTABILE

PM 01

Deficienţe în asigurarea calităţii şi cantităţii apei potabile distribuite în

mediul urban

PM 01 - 01

Deficienţe în asigurarea calităţii şi cantităţii apei potabile distribuite în

mediul urban

PM 01 - 02

Apă de calitate necorespunzătoare datorită contaminării cu nutrienţi PM 01 - 03

POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE PM 02

Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuării apelor uzate neepurate sau

insuficient epurate provenite din localităţile urbane

PM 02 - 01

Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuării apelor uzate neepurate sau

insuficient epurate provenite din localităţile rurale

PM 02 - 02

Poluarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane datorită deversărilor

punctiforme de ape uzate

PM 02 - 03

Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane datorită depozitării

necorespunzătoare a deşeurilor

PM 02 - 04

PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE

NATURALE ŞI ANTROPICE

PM 03

Degradarea mediului datorită fenomenelor naturale şi antropice (inundaţii,

alunecări de teren, degradări de maluri, eroziuni, etc

PM 03 - 01

Poluarea mediului datorită poluărilor accidentale PM 03 - 02

POLUAREA ATMOSFEREI PM 04

Poluarea aerului datorită traficului rutier PM 04 - 01

Poluarea atmosferei datorită emisiilor provenite de la instalaţiile mari de PM 04 - 02


63

ardere (SC MODERN CALOR SA Botoşani)

Poluarea atmosferei datorată centralelor termice (sisteme de încălzire

individuale sau industriale)

PM 04 - 03

POLUAREA SOLULUI ŞI A APELOR SUBTERANE PM 05

Poluarea solului şi apelor subterane datorită depozitării necorespunzătoare

a deşeurilor menajere şi industriale

PM 05 - 01

Poluarea solului datorita depozitarii necorespunzatoare a dejectiilor

stocate temporar in gospodarii individuale si unitati de tip ferma

PM 05 - 02

URBANIZAREA MEDIULUI PM 06

Diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi intraurbane şi peri-urbane din

municipii şi oraşe

PM 06 - 01

Nerespectarea regulamentelor de urbanism PM 06 - 02

Starea necorespunzătoare a infrastructurii rutiere PM 06 - 03

GESTIONAREA NECORESPUNZĂTOARE A DEŞEURILOR PM 07

Poluarea mediului datorită neconformităţilor de gestionare a deşeurilor

municipale

PM 07 - 01

Poluarea mediului datorită neconformităţilor de gestionare a nămolurilor

provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti

PM 07 - 02

Poluarea mediului datorită neconformităţilor de gestionare a deşeurilor

rezultate din activităţi de construcţii şi demolări

PM 07 - 03

DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT PM 08

Afectarea fondului forestier prin activităţi antropice PM 08 – 01

Lipsa planurilor de management pentru siturile Natura 2000 PM 08 - 02

Degradarea monumentelor istorice şi arhitectonice din judeţul Botoşani PM 08 - 03

EDUCAŢIE ECOLOGICĂ PM 09

Nivel scăzut de cunoştinţe privind protecţia mediului (legislaţie, obligaţii

responsabilităţi, drepturi)

PM 09 - 01


64

Lipsa unor proiecte/programe/strategii/campanii destinate informării şi

conştientizării populaţiei cu privire la protecţia mediului

PM 09 - 02

TURISM PM 10

Cauze asociate instituţiilor şi autorităţilor: administrarea

necorespunzatoare a potentialului turistic si de agrement existent,

neaplicarea legislatiei existente, ignorarea aspectelor privind protectia

mediului

PM 10 – 01

Cauze asociate populaţiei PM 10 - 02


65

II.5 STABILIREA ŢINTELOR ŞI INDICATORILOR DE MEDIU

II.5.1 Introducere

Esenţa PLAM o constituie stabilirea scopurilor, obiectivelor şi acţiunilor necesare pentru

abordarea celor mai importante probleme de mediu identificate. Pregătirea acestui plan implică

examinarea practicilor de management de mediu existente în comunitate, identificarea criteriilor de

evaluare şi realizarea unor analize specifice, de natură economică, tehnică, etc. pentru a oferi o bază

solidă de selectare a acţiunilor corespunzătoare.

PLAM se bazează pe munca anterioară depusă de Comitetul de Coordonare şi Grupul de

Lucru, incluzând:

Viziunea comunităţii: îndrumă dezvoltarea de scopuri şi obiective;

Evaluarea aspectelor: defineşte şi ajută la identificarea celor mai potrivite acţiuni din PLAM;

Procesul de stabilire a priorităţilor: pune accentul în cadrul PLAM pe cele mai importante

probleme de mediu cu care se confruntă comunitatea.

Pentru a mări la maxim eficienţa PLAM este necesar ca recomandările ce rezultă din acest document

să fie corelate cu procesele de planificare şi reglementare legislativă, cum ar fi: dezvoltarea unui plan

de utilizare a teritoriului, planul general al infrastructurii şi bugetele anuale. PLAM stabileşte acţiunile

pe termen scurt şi mediu necesar a fi realizate, fiind în acelaşi timp un ghid de orientare spre alte

acţiuni pe termen lung ale comunităţii, în scopul asigurării unei dezvoltări durabile a acesteia.

II.5.2. Stabilirea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor

Pentru stabilirea obiectivelor s-au luat în considerare în primul rând priorităţile de mediu

stabilite la nivel naţional care vizează îmbunătăţirea continuă a calităţii mediului:

Aplicarea fermă a legislaţiei de mediu şi adoptarea sistemului de norme, standarde şi

reglementări compatibile cu exigenţele Uniunii Europene;

Îmbunătăţirea calităţii aerului;

Sprijinirea dezvoltării managementului durabil al resurselor de apă;

Îmbunătăţirea calităţii solului şi gestiunea deşeurilor urbane şi industriale;

Protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biol ogice;

Administrarea ariilor protejate din judeţ;

Apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor de mediu;

Extinderea spaţiilor verzi din zonele urbane;

Promovarea turismului ecologic;

Facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităţi şi societatea civilă asupra strategiei,

politicilor, programelor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea socio-economică a judeţului;

Îmbunătăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ în vederea formării unei educaţii

civice şi ecologice a populaţiei.

Luând în considerare liniile strategice şi obiectivele generale privind reabilitarea şi protejarea

mediului în contextul unei dezvoltări durabile a judeţului Botoşani, pentru fiecare problemă de mediu

prioritară selectată în cadrul procesului de revuzuire a PLAM au fost stabilite: obiectivul general

necesar a fi atins prin soluţionarea problemei de mediu respective, obiectivele specifice

corespunzătoare, ţintele necesar a fi avute în vedere şi indicatorii care permit cuantificarea rezultatelor

implementării acţiunilor pentru soluţionarea problemei de mediu. Acest grup de elemente, inclus în


66

matricile-plan, a condus la identificarea acţiunilor necesare pentru soluţionarea fiecărei probleme de

mediu prioritare.

a.Stabilirea scopurilor de mediu.

Scopurile pentru mediu îndrumă strategic eforturile comunităţii pe termen mediu şi

respectiv, pe termen lung, pentru rezolvarea problemelor de mediu identificate şi ierarhizate în

acea zonă. Scopurile trebuie să fie practice, realizabile şi să ofere cadrul ce asigură formularea şi

implementarea unui set coerent şi consistent de obiective şi acţiuni pentru mediu.

b. Stabilirea obiectivelor şi acţiunilor pentru mediu.

Din momentul în care scopurile au fost identificate este importantă stabilirea de obiective

concrete pentru fiecare scop. Un obiectiv este un angajament măsurabil ce trebuie atins într-o

anumită perioadă de timp. Obiectivele se referă la resurse şi îndrumă selectarea acţiunilor. Ele sunt

utilizate în evaluarea şi măsurarea progresului în implementarea PLAM.

Acţiunile trebuie să fie foarte concrete şi să determine schimbări în comportamentul părţilor

implicate şi tocmai de aceea, ele sunt de obicei rezultatele unei negocieri.

Odată stabilite obiectivele generale şi specifice, se selectează indicatorii care să fie utilizaţi în

măsurarea eficienţei acţiunilor ce se vor întreprinde.

c. Selectarea indicatorilor.

Indicatorii ajută la înţelegerea progresului şi depărtarea faţă de obiectivul propus iniţial. Ei

oferă membrilor comunităţii un mecanism de identificare a stadiului de realizare a acţiunilor de mediu

şi implicit a scopurilor propuse, rezultatele obţinute trebuind să conducă la îmbunătăţirea vieţii

membrilor comunităţii.


67

II.6 IDENTIFICAREA ACŢIUNILOR DE MEDIU

Identificarea şi selectarea acţiunilor posibile

În vederea elaborării PLAM, pentru fiecare problemă de mediu identificată s-au stabilit:

Scopul pentru mediu, reprezentând elementul de îndrumare strategică a eforturilor pe termen

lung pentru rezolvarea problemei.

Obiectivele pentru mediu, reprezentând angajamentele măsurabile care trebuie atinse într-un

interval de timp pentru atingerea scopului stabilit.

Ţintele pentru mediu, reprezentând cuantificarea a ceea ce se doreşte a se realiza într-un

interval de timp prestabilit pentru atingerea obiectivului/obiectivelor stabilite.

Indicatorii de mediu, reprezentând elementele de referinţă pentru cuantificarea şi evaluarea

rezultatelor acţiunilor.

Pe baza scopurilor, obiectivelor şi ţintelor stabilite s-au identificat acţiunile posibile pentru

atingerea acestora.

Planul Local de Acţiune pentru Mediu conţine, pentru fiecare problemă individuală de mediu,

un set de acţiuni coerente a căror implementare convergentă face posibilă soluţionarea problemei

căreia i se adresează.

Baza pentru identificarea şi selectarea acţiunilor posibile a constat pe de o parte în punctele tari

interne existente în judeţ la nivelul autorităţilor, instituţiilor şi societăţii civile, iar pe de altă parte în

oportunităţile oferite de forţele exterioare judeţului (legislaţie, posibilitatea unor finanţări din bugetul

statului sau din surse externe), cum sunt:

Necesitatea respectării şi aplicării legislaţiei existente în domeniul protecţiei mediului şi

administraţiei publice locale;

Necesitatea adoptării liniilor directoare ale acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei

mediului şi sănătăţii populaţiei;

Necesitatea atingerii standardelor UE, în domeniul protecţiei mediului;

Acţiunea de transpunere a Directivelor UE în legislaţia naţională aflat în curs de desfăşurare;

Suportul autorităţii administrative (Consiliul judeţean, Instiuţia prefectului) pentru PLAM;

Eforturile autorităţilor în utilizarea unor practici curente corecte de gestionare a problemelor de

mediu din judeţ;

Existenţa unor proiecte şi acţiuni pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din judeţ, inclusiv

prin colaborare internaţională.

Identificarea şi selectarea acţiunilor posibile au avut în vedere, de asemenea, punctele slabe

existente (lipsa de fonduri suficiente pentru proiectele de mediu, personal insuficient în instituţiile

publice pentru a rezolva şi gestiona eficient problemele de mediu, insuficienta corelare a legislaţiei de

mediu cu legislaţia din alte domenii, etc.), urmărindu-se compensarea acestora prin acţiuni care să

vizeze îmbunătăţirea şi/sau întărirea capacităţilor unor domenii.

Acţiuni PLAM recomandate:

Prevenirea poluării şi acţiuni tehnologice

Acţiuni de informare şi educare

Măsuri economice


68

Măsuri legislative

Măsuri organizatorice

Acţiuni de implementare

PLAM îşi propune, de asemenea, schimbarea percepţiei publicului, inclusiv a oamenilor de

afaceri, cu privire la noile cerinţe de mediu şi la modul de implicare a acestora în decizie şi acţiune.

Totodată, Planul Local de Acţiune oferă o bună oportunitate pentru instituirea unei colaborări

benefice între instituţii, pentru realizarea parteneriatului între sectorul public, sectorul privat,

organizaţii şi cetăţeni în vederea soluţionării problemelor de mediu, precum şi pentru obţinerea unor

beneficii economice şi sociale.

Autorităţile şi grupurile implicate în soluţionarea problemelor de mediu

Principalele autorităţi şi grupuri implicate în implementarea PLAM sunt:

Comitetul de Coordonare a Planului Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) pentru judeţul

Botoşani

Agentia pentru Protecţia Mediului Botosani

Instituţia Prefectului- Judeţul Botoşani

Consiliul Judetean Botoşani

ABA Prut Bârlad Iaşi – SGA Botoşani

Primării

Consilii locale

Direcţia de Sănătate Publică Botoşani

Direcţia pentru Agricultură a judeţului Botoşani

DSVSA Botoşani

Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani

Agenţi economici

Prestatori de servicii

Organizaţii neguvernamentale

Populaţia

Mass-media

Elementele esenţiale care pot asigura succesul PLAM sunt:

Cooperarea reală şi constructivă între toţi factorii implicaţi;

Îmbunătăţirea structurilor organizatorice în vederea asigurării unui management eficient al

problemelor;

Realizarea de forum-uri ale comunităţilor care să devină mijloace reale pentru conştientizarea

de către funcţionarii publici, poluatori şi cetăţeni a responsabilităţilor faţă de comunitate,

precum şi pentru implicarea publicului în luarea deciziilor în implementarea acţiunilor, în

susţinerea programelor de mediu şi în stabilirea Viziunii Comunităţii;

Crearea unor mecanisme economice bazate pe principiul „câştig – câştig” care să asigure

suportul financiar pentru găsirea surselor de finanţare.

Autorităţile şi grupurile implicate în PLAM şi în implementarea acestuia au următoarele

responsabilităţi:


69

Comitetul de Coordonare

Coordonează politica şi asigură managementul procesului de implementare a Planului Local de

Acţiune, de monitorizare şi de evaluare a rezultatelor şi de actualizare a Planului;

Asigură informarea publicului în legătură cu implementarea Planului şi cu rezultatele obţinute

Dezvoltă Viziunea Comunităţilor, se consultă cu publicul şi stabileşte elementele pentru

actualizarea Planului.

Consiliul Judeţean

Integrează prevederile PLAM în procesele formale de planificare;

Coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes

judeţean;

Asigură transparenţa în procesul de luare a deciziilor;

Coordonează şi facilitează implementarea programelor comunitare pentru protecţia Mediului.

Prefectul

Asigură sprijinul Guvernului pentru implementarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu.

Agenţia pentru Protecţia Mediului

Asigură aplicarea legislaţiei şi reglementărilor pentru protecţia mediului;

Implementează acţiunile specifice prevăzute în PLAM;

Acordă asistenţă de specialitate şi participă la monitorizarea şi evaluarea rezultatelor acţiunilor

şi la actualizarea Planului Local de Acţiune.

Primăriile şi Consiliile Locale

Asigură punerea în executare a actelor normative în domeniul protecţiei mediului;

Asigură implementarea specifică, la nivel local, a Planului;

Integrează prevederile Planului în procesele formale de planificare la nivel local;

Dezvoltă Viziunea Comunităţii, asigură participarea cetăţenilor la procesul de decizie şi

elaborează propuneri pentru actualizarea Planului.

ABA Prut - Bârlad Iaşi – SGA Botoşani

Asigură aplicarea legislaţiei şi reglementărilor pentru protecţia calităţii apelor;

Implementează acţiunile specifice prevăzute în Planul Local de Acţiune;


şi la actualizarea Planului Local de Acţiune.

D.S.P., Direcţia Silvică, Direcţia pentru Agricultură, DSVSA, alte instituţii

Asigură aplicarea legislaţiei şi reglementărilor specifice;

Implementează acţiunile specifice prevăzute în planul Local de Acţiune;


şi la actualizarea PLAM;

Elaborează reglementări care să faciliteze implementarea acţiunilor.


70

Companiile industriale şi de servicii

Implementează acţiunile specifice prevăzute de PLAM şi urmăresc respectarea acestora;

Se supun prevederilor legislative şi ale regulamentului privind protecţia mediului;

Elaborează şi implementează programele proprii pentru managementul mediului (conform ISO

14000).

Populaţia

Participă la implementarea PLAM, la dezvoltarea Viziunii Comunităţii, la luarea deciziilor;

Îşi exercită drepturile şi obligaţiile privind protecţia mediului şi binele comunităţii.

Organizaţiile Neguvernamentale

Se implică în implementarea PLAM, monitorizarea şi evaluarea rezultatelor, actualizarea

Planului;

Realizează legătura reciprocă dintre grupurile responsabile şi public;

Mass – media

Susţine prin mijloace specifice implementarea PLAM;

Informează publicul cu privire la rezultatele monitorizării şi evaluării rezultatelor

implementării;

Realizează legătura reciprocă dintre grupurile responsabile şi public;

Se implică în dezvoltarea Viziunii Comunităţii.

CAPITOLUL III PROGRAMUL DE ACŢIUNE


71

PM 01 CALITATEA ŞI CANTITATEA NECORESPUNZĂTOARE A APEI POTABILE

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 01 – 01 Deficienţe în asigurarea calităţii şi cantităţii apei potabile distribuite în

mediul urban

OBIECTIV GENERAL: Asigurarea apei potabile la parametri calitativi si cantitativi corespunzatori in mediul urban

OBIECTIV SPECIFIC : Reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemelor de captare, transport, tratare si distributie a apei

potabile in mediul urban

Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil

implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare

Existente/potenţiale

Incadrarea

parametrilor

de calitate ai

apei potabile

distribuite in

sistem

centralizat in

prevederile

Legii nr.

458/2002

modificata

de Legea nr.

311/2004

Valoarea

investiţiilor

Implementarea proiectului

„Extinderea şi modernizarea

sistemelor de alimentare cu apă

şi canalizare în judeţul

Botoşani”

SC NOVA

APA SERV

SA Botoşani

2015 435559

mii lei

POS Mediu Axa

prioritară 1

Buget de stat

Buget local

Surse proprii

Controlul

calităţii apei

potabile

distribuite

către

populaţie în

scopul

încadrării

Nr. indicatori

monitorizaţi/

Nr. analize

efectuate

Nr. depăşiri

ale valorilor

Monitorizarea apei potabile

distribuită către populaţie

SC NOVA

APA SERV

SA Botoşani

DSP Botoşani

Permanent - Surse proprii


72

parametrilor

de calitate

în valorile

legale ale

CMA

admisibile

Asigurarea

necesarului

de apa

tuturor

locuitorilor

din mediul

urban

Valoarea

investiţiilor

Km reţea de

alimentare cu

apă

Realizare/extindere/modernizare

reţele de alimentare cu apă în

localităţile urbane

UAT 2015 - Buget local

Fonduri naţionale

Fonduri europene

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 01 – 02 Deficienţe în asigurarea calităţii şi cantităţii apei potabile distribuite în

mediul rural

OBIECTIV GENERAL: Asigurarea apei potabile la parametri calitativi si cantitativi corespunzatori in mediul rural

OBIECTIV SPECIFIC: Realizarea, modernizarea şi extinderea sistemelor de captare, transport, tratare şi distribuţie a apei

potabile in mediul rural


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Creşterea

gradului de

acces al

populaţiei

din

mediul rural

la

serviciile

publice de

- lungimea

retelei de

distributie

- nr.

gospodarii

bransate

- cantitati de

apa potabila

distribuita

Proiect integrat:

„Modernizare drumuri

comunale, înfiinţarea sistemului

de alimentare cu apă şi a

sistemului de canalizare cu

staţie de epurare, reabilitare

cămin cultural, grădiniţă cu trei

grupe, în com. Cordăreni, jud.

Botoşani”

Comuna

Cordăreni

2013 10387,65 FEADR – Masura

322


73

alimentare

cu

apă potabilă

- valoarea

investitiilor

- valoarea

investitiilor

Alimentare cu apă a localităţii

Adăşeni, comuna Adăşeni

Comuna

Adăşeni

2013 1210,0 HG 577/1997 –

OUG 28/2013

- valoarea

investitiilor

Alimentarea cu apă a localităţii

Vârfu Câmpului, comuna Vârfu

Câmpului

Comuna Vârfu

Câmpului

2013 2141,72 HG 577/1997 –

OUG 28/2013

- valoarea

investitiilor


Mihălăşeni, comuna Mihălăşeni

Comuna

Mihălăşeni

2013 6159,85 HG 577/1997 –

OUG 28/2013

- valoarea

investitiilor

Sistem de alimentare cu apă a

localităţilor Vorona, Poiana,

Vorona Mare, Joldeşti, Icuşeni,

Vorona Teodoruc-comuna

Vorona şi localitatea Tudora,

comuna Tudora

Comuna

Local Vorona

Comuna

Tudora

2013 16882,25 HG 577/1997 –

OUG 28/2013

- valoarea

investitiilor


Dobârceni, comuna Dobârceni

Comuna

Dobârceni

2013 4098,9 HG 577/1997 –

OUG 28/2013

- valoarea

investitiilor

Alimentarea cu apă a

localităţilor Drislea şi Ionăşeni,

comuna Truşeşti

Comuna

Truşeşti

2013 4560,0 HG 577/1997 –

OUG 28/2013

- valoarea

investitiilor


Miorcani, comuna Rădăuţi Prut

Comuna

Rădăuţi Prut

2013 3904,439 HG 577/1997 –

OUG 28/2013

- valoarea

investitiilor


Manoleasa, comuna

Manoleasa

Comuna

Manoleasa

2013 385,91 HG 577/1997 –

OUG 28/2013

- valoarea

investitiilor

Reţea de alimentare cu apă în

comuna Corni

Comuna Corni 2015 3715,97 HG 577/1997 –

OUG 28/2013

- valoarea

investitiilor

Sistem de alimentare cu

apă în sat Cucuteni, comuna

Durneşti

Comuna

Durneşti

2015 2446,68 HG 577/1997 –

OUG 28/2013


74

- valoarea

investitiilor

Sistem de alimentare cu

apă în satele Băbiceni şi

Broşteni, comuna Durneşti

Comuna

Durneşti

2015 2729,27 HG 577/1997 –

OUG 28/2013

- valoarea

investitiilor

Extinderea sistemului de

alimentare cu apă în

localitatea Hudeşti, comuna

Hudeşti

Comuna

Hudeşti

2015 4339,906 HG 577/1997 –

OUG 28/2013

- valoarea

investitiilor

Extindere reţea

alimentare cu apă în loc.

Dolina şi Mitoc, comuna Leorda

Comuna

Leorda

2015 251,470 HG 577/1997 –

OUG 28/2013

- valoarea

investitiilor

Realizarea/modernizarea de

reţele de alimentare cu apă în

localităţile rurale din judeţul

Botoşani

UAT 2018

(conform

angajamente)

- Buget de stat

Buget local

Fonduri naţionale

Fonduri europene

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 01 – 03 Apă de calitate necorespunzătoare datorită contaminării cu nutrienţi

(azot şi fosfor)

OBIECTIV GENERAL: Asigurarea apei potabile la parametri calitativi si cantitativi corespunzatori in mediul rural

OBIECTIV SPECIFIC : Prevenirea poluării apelor cu nutrienţi


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Asigurarea

accesului

populaţiei la

surse de apă

sigure

Nr surse

Valoare

investiţii

Asigurarea de surse de apă

alternative în zonele cu

concentraţii peste CMA a

substanţelor azotoase

(nitriţi, nitraţi)

UAT 2018 - Surse proprii

Nr. analize Monitorizarea calităţii apei din

fântâni, informarea populaţei

privind calitatea apei potabile

din surse individuale

DSP Botoşani

UAT

Permanent Surse proprii

Nr acţiuni de

control

Eliminarea surselor de poluare a

pânzei freatice

UAT

CJGM

Botoşani



75

- Nr. cursuri

/an

- Nr. instruiri

/an

- Nr.

persoane

instruite /an

Desfăşurarea cursurilor de

pregătire a unui număr mare de

fermieri şi mici producători

agricoli în scopul implementării

codului bunelor practici agricole

Direcţia

Agricolă

Botoşani

Camera

Agricolă

Botoşani

Anual - Surse proprii

PM 02 POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 02 – 01 Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuării apelor uzate neepurate

sau insuficient epurate provenite din localităţile urbane

OBIECTIV GENERAL: Prevenirea poluării apelor de suprafaţă

OBIECTIV SPECIFIC : Reabilitare si extindere/construire retele de canalizare ape uzate si statii de epurare în localităţile

urbane


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Colectarea

tuturor apelor

uzate urbane si

epurarea

corespunzatoare

a acestora

Valoarea

investiţiilor

Implementarea

proiectului

„Extinderea şi

modernizarea

sistemelor de

alimentare cu apă

şi canalizare în

judeţul Botoşani”

SC NOVA

APA SERV SA

Botoşani

2015 435559 mii

lei

POS Mediu - Axa

prioritară 1

Buget de stat

Buget local

Surse proprii

Valoarea

investiţiilor

Realizare, extindere

şi reabilitare reţele

de canalizare în

localităţile urbane

UAT 2015 - Fonduri externe

Buget local

Valoarea

investiţiilor

Reabilitarea staţiilor

de epurare existente

din localităţile

UAT 2015 - Fonduri externe

Buget local


76

urbane

Nr. indicatori

monitorizaţi/

Nr. analize

efectuate

Automonitorizarea

apelor uzate

evacuate (conform

autorizaţiei de

mediu)

Agenţi

economici

permanent - Surse prorpii

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 02 – 02 Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuării apelor uzate neepurate

sau insuficient epurate provenite din localităţile rurale

OBIECTIV GENERAL: Prevenirea poluării apelor de suprafaţă

OBIECTIV SPECIFIC : Reabilitare si extindere/construire retele de canalizare si statii de epurare ape uzate provenite din

localităţile rurale


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Colectarea

tuturor apelor

uzate provenite

din mediul rural

si epurarea

corespunzatoare

a acestora

Valoarea

investiţiilor

Proiect integrat:

“1. Reabilitare

drumuri

comunale şi săteşti

în intravilanul şi

extravilanul

Conceşti

2. Sistem centralizat

de canalizare

menajeră şi staţie de

epurare

3. Reabilitare cămin

cultural în comuna

Conceşti

4. Construire centru

de zi pentru copii”

Comuna

Conceşti

10.069.533,00

lei

2014 FEADR – măsura

3.2.2

Valoarea

investiţiilor

Proiect integrat:

“Modernizare

drumuri comunale,

înfiinţarea

Comuna

Cordăreni

FEADR – măsura

3.2.2


77

sistemului de

alimentare cu apă şi

a sistemului de

canalizare

cu staţie de epurare,

reabilitare cămin

cultural, grădiniţă

cu trei grupe, în

comuna Cordăreni”

Valoarea

investiţiilor

Realizarea de reţele

de canalizare şi

staţii de epurare în

localităţile rurale cu

peste 2000 l.e.

UAT 2018 Fonduri externe

Buget local

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 02 – 03 Poluarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane cu nutrienţi proveniţi

din surse punctiforme şi/sau difuze

OBIECTIV GENERAL: Prevenirea poluării apelor de suprafaţă cu nitriţi, nitraţi şi amoniu proveniţi din activităţi agricole

OBIECTIV SPECIFIC : Asigurarea parametrilor de calitate pentru apele de suprafaţă şi cele subterane


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Nr controale Controale de

gospodarire a apelor

privind modul de

respectare a

autorizațiilor de

gospodarire a apelor

si a modului

implementarii de

fermieri a Codului

bunelor practici

agricole

SGA Botoşani Conform

programului

anual

- Surse proprii

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 02 – 04 Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane datorită depozitării


78

necorespunzătoare a deşeurilor

OBIECTIV GENERAL: Prevenirea poluării apelor de suprafaţă şi subterane datorită depozitării necorespunzătoare a

deşeurilor

OBIECTIV SPECIFIC : Încadrarea indicatorilor de calitate în limitele impuse de legislaţia în vigoare


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Eliminarea

poluării apelor

de suprafaţă şi a

apelor subterane

în urma

închiderii

depozitelor de

deşeuri

% de realizare

Etape parcurse

Închiderea

depozitelor de

deşeuri neconforme

- Săveni

- Darabani

CJ Botoşani

UAT

Conform

calendarului de

închidere

- Fonduri europene

Buget local

Surse proprii

Nr. depozite

eliminate

Nr. controale

Eliminarea

depozitărilor

necontrolate de

deşeuri,

salubrizarea

cursurilor de apă

CJGM Botoşani

SGA Botoşani

UAT

permanent - Surse proprii

Buget local

PM 03 PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE NATURALE ŞI ANTROPICE

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 03 – 01 Degradarea mediului datorită fenomenelor naturale (inundaţii, alunecări

de teren, degradări de maluri ssociani, etc)

OBIECTIV GENERAL: Reducerea impactului asupra mediului natural şi construit, sănătăţii şi integrităţii umane a

catastrofelor natural

OBIECTIV SPECIFIC I : Reducerea riscului la inundaţii, protejarea vieţii umane şi a bunurilor expuse la acest risc


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Creşterea

capacităţii de

apărare

împotriva

inundaţiilor prin

Valoare

investiţii

Amenajare râu

Jijia pentru

combaterea

inundaţiilor în

jud. Botoşani şi

ABA Prut Bârlad 2015 73685 mii lei Bugetul de stat


79

lucrări

hidrotehnice

Iaşi

Valoare

investiţii

Amenajarea

complexă Vârfu

Câmpului, jud.

Suceava şi

Botosani

ABA Siret Bacău 188.209

mii lei

Bugetul de stat

Valoare

investiţii

Punerea în

siguranţă a

acumulării

Negreni şi a

acumulării Cal

Alb, jud.

Botoşani

ABA Prut Bârlad 2013 10100 mii lei Bugetul de stat

BDCE

Valoare

investiţii

Permanentizare

acumulare

Câmpeni

ABA Prut Bârlad - 4000 mii lei propunere

Valoare

investiţii

Acumulare râu

Miletin pentru

atenuarea

viiturilor în zona

Cristeşti –

Coşula, jud.

Botoşani


Valoare

investiţii

Consolidări de

mal pe râul Prut

în zona judeţului

Botoşani

ABA Prut Bârlad - 11500 mii lei Propunere

Valoare

investiţii

Regularizare râu

Varniţa, jud.

Botoşani


Valoare Acumulare ABA Prut Bârlad - 3500 mii lei propunere


80

investiţii nepermanentă

Lişmaniţa, jud.

Botoşani

Valoare

investiţii

Acumulare

nepermanentă

Panaitoaia, pe

râul Volovâş,

jud. Botoşan


Valoare

investiţii

Acumulare

nepermanentă

Pogorăşti, pe râul

Mihăileasa, jud.

Botoşani


Valoare

investiţii

Efectuarea de

lucrări specifice:

decolmatare

canale,

întreţinere CES,

întreţinere

plantaţii silvice

anti erozionale

AN „IF” RA –

Unitatea de

administrare

Botoşani

permanent Bugetul de stat

Valoare

investiţii

Efectuarea de

lucrări de

gospodărire a

apelor:

-exploatare

lucrări

hidrotehnice

-întreţinere

curentă lucrări

hidrotehnice

-reparaţii curente

-întreţinere

SGA Botoşani permanent 1600 mii lei Bugetul de stat


81

cursuri apă

OBIECTIV SPECIFIC II: Protecţia mediului natural prin împădurirea terenurilor degradate


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Cresterea

suprafeţelor

impadurite

ha teren

degradat

impadurit

Realizarea de

lucrări de

impădurire pe

terenuri

degradate

APL

ONG

Anual - Buget de stat

Buget local

Programe de

finanţare

Ha teren

împădurit

Împădurirea

terenurilor goale

din fond

forestier,

regenerarea

naturală a

suprafeţelor

tăiate.

Completarea

golurilor în

plantaţii mai

vechi,

refacerea

plantaţiilor

calamitate

Direcţia Silvică

Botoşani


Ha teren

împădurit

Reconstructia

ecologica a

terenurilor

cumparate din

perimetrul

Draguseni, S-160

ha

RNP Romsilva

Direcţia Silvică

Botoşani

2017 Surse proprii

Ha teren Reconstructia RNP Romsilva 2015 Surse proprii


82

împădurit ecologica a

terenurilor

preluate de la ADS

cf. HG 1542/2006

din perimetrul

Buhaceni, S - 14

ha

Direcţia Silvică

Botoşani

Ha teren

împădurit

Reconstrucţia

ecologică a

terenurilor

degradate

preluate de

la ADS cf. H.G

2259/2004

RNP Romsilva

Direcţia Silvică

Botoşani

2015 186 mii lei Buget de stat

Surse proprii

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 03 – 02 Poluarea mediului datorită poluărilor accidentale

OBIECTIV GENERAL: Reducerea riscului asupra sănătăţii şi mediului asociate poluărilor accidentale

OBIECTIV SPECIFIC : Limitarea consecinţelor generate de producerea accidentelor majore asupra sănătăţii populaţiei şi

asupra calităţii mediului


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Reducerea

numărului de

poluări

accidentale

Nr. obiective

verificate

Nr. de accidente

majore

înregistrate

Identificarea

obiectivelor şi

activităţilor cu

risc major

respectiv risc

minor de

producere a

accidentelor

industriale

majore/

permanent

APM Botoşani

IJSU Botoşani

CJGM Botoşani



83

PM 04 POLUAREA ATMOSFEREI

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 04 – 01 Poluarea aerului datorită traficului rutier

OBIECTIV GENERAL: Protecția sănătății umane prin reducerea emisiilor de poluanți din trafic

OBIECTIV SPECIFIC: Reducerea impactului emisiilor de poluanţi asupra calităţii factorilor de mediu şi sănătăţii populaţiei


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Reducerea

nivelului de

poluare a

aerului asociata

traficului auto

01. nr. km drumuri

reabilitate/moder

nizate

Reabilitarea

infrastructurii

stradale din


APL Permanent Buget de stat

Buget Local

Fonduri europene

02. harta de zgomot Elaborarea hărţii

strategice de

zgomot şi a

Planului de

acţiune pentru

municipiul

Botoşani

Primăria

Botoşani

2013 Buget local

Concentraţia de

PM10 măsurate

în staţia de

monitorizare

Nr depăşiri VL

zilnice

Luarea de măsuri

privind fluidizarea

traficului auto in

municipii

APL

Poliţia Rutieră

Permanent Buget local

Nr acţiuni Acțiuni de

conștientizare a

populației privind

promovarea

transportului

durabil

APL

APM Botoşani

ONG-uri


Concentraţiile de

PM10 măsurate

Întreţinerea

corespunzătoare a

Primării

Operatori de

permanent Surse proprii


84

în staţia de

monitorizare BT

1

Nr depăşiri VL

zilnice

tramei stradale salubritate

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 04 – 02 Poluarea atmosferei datorită instalaţiilor mari de ardere (SC MODERN

CALOR SA Botoşani)

OBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental

OBIECTIV SPECIFIC : Reducerea emisiilor de CO, NOx, SO2, pulberi provenite de la instalatia IMA (SC MODERN

CaLOR SA Botoşani)


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Incadrarea in

prevederile

Directivei

2001/80/CEE

Valoarea

investiţiilor

Implementarea

proiectului

„Reabilitarea

sistemului de

termoficare

urbană la nivelul

municipiului

Botoşani pentru

perioada 2009-

2028 în scopul

conformării la

legislaţia de

mediu si creşterea

eficientei

energetice”.

Primăria

Botoşani

SC MODERN

CALOR SA

Botoşani

2014 155.730,583

mii lei

POS Mediu – axa

prioritară 3

Buget local

03. – cantitati de

poluanti emise

04. – concentratiile

poluantilor la

emisie / imisie

– valoarea

Executarea de

lucrări de

reabilitare puncte

termice,

modernizare reţele

termice secundare,

Consiliul Local

Botoşani

SC MODERN

CALOR SA

Botoşani

2016 Buget Local


85

investitiilor reabilitare reţea

transport agent

primar

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 04 – 03 Poluarea atmosferei datorată centralelor termice industriale şi

rezidenţiale

OBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental

OBIECTIV SPECIFIC I: Reducerea impactului emisiilor de poluanţi asupra calităţii factorilor de mediu şi sănătăţii

populaţiei


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Încadrarea

calităţii aerului

în limitele de

legislaţia în

vigoare

Km reţea Extinderea

retelelor de

distributie a

gazelor naturale

APL

DISTRIGAZ

NORD

2018 Surse proprii

Buget local

Valoarea

investiţiilor

Implementarea

proiectului

“Reabilitarea

termică în vederea

creşterii eficienţei

energetice a 3

blocuri de locuinţe

din municipiul

Botoşani”

Primăria

municipiului

Botoşani

2014 3425128 lei POR 2007 – 2013

Axa prioritară 1

Buget Local

Nr. analize

efectuate

Automonitorizarea

emisiilor şi

raportarea datelor

de

automonitorizare

către APM

Botoşani (conform

autorizaţiei de

mediu)

Agenţi

economici



86

OBIECTIV SPECIFIC II: Implementarea sistemelor de obţinere a energiei electrice şi termice din surse regenerabile


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Reducerea

emisiilor de

poluanti si gaze

cu efect de sera

prin

implementarea

unor sisteme

alternative de

producere a

energiei

Valoarea

investiţiilor

Implementarea de

programe/proiecte

care utilizează

surse regenerabile

alternative de

producere a

energiei

APL

Agenţi

economici

2018 Surse proprii

Fonduri naţionale

Fonduri europene

Valoarea

investiţiilor

Implementarea

proiectului

„Valorificarea

resurselor

regenerabile

pentru producerea

energiei verzi,

construirea unei

capacitati de

producere a

energiei electrice

prin valorificarea

resurselor solare”

Primăria

Frumuşica

2015 12 mil lei POS CCE

Buget local

PM 05 POLUAREA SOLULUI SI A APELOR SUBTERANE

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 05 – 01 Poluarea solului datorită depozitării necorespunzătoare a deşeurilor

menajere şi industriale

OBIECTIV GENERAL:Reducerea şi prevenirea poluării solului datorată datorită depozitării necorespunzătoare a deşeurilor

OBIECTIV SPECIFIC I:


87


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Respectarea

legislaţiei în

ceea ce priveşte

depozitarea

deşeurilor

Valoarea

investiţiilor

Închiderea finală a

depozitelor de

deşeuri Botoşani şi

Dorohoi şi

refacere sit prin

proiectul “Sistem

de management

integrat al

deşeurilor solide în


CJ Botoşani

UAT

2015 - Buget de stat

Buget Local

Fonduri europene

Respectarea

legislaţiei în

ceea ce priveşte

depozitarea

deşeurilor

Valoarea

investiţiilor

Închiderea

depozitului de

deşeuri neconform

Darabani

UAT 2014 Buget de stat

Buget Local

Fonduri europene

Respectarea

legislaţiei în

ceea ce priveşte

depozitarea

deşeurilor

Valoarea

investiţiilor

Închiderea

depozitului de

deşeuri neconform

Săveni

UAT 2016 Buget de stat

Buget Local

Fonduri europene

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 05 – 02 Poluarea solului datorita depozitarii necorespunzatoare a dejectiilor

stocate temporar in gospodarii individuale si unitati de tip ferma

OBIECTIV GENERAL: Reducerea poluării solului

OBIECTIV SPECIFIC : Reducerea impactului depozitării necorespunzătoare a dejectiilor animale asupra calitatii solului


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Reducerea

suprafetelor de

teren afectat

Valoarea

investitiilor

Analize fizico-

Construcţia

platformelor şi

bazinelor de

depozitare a

UAT

Agenţi

economici

2018 - Buget Local

Surse Proprii

Fonduri Europene


88

chimice gunoiului de grajd

şi a

dejecţiilor lichide

în localităţile

vulnerabile la

poluarea cu nitraţi

Valoarea

investiţiilor

Modernizarea şi

reabilitarea

platformelor şi

bazinelor de

depozitare a

gunoiului de grajd

şi a dejecţiilor

lichide, a

sistemelor de

evacuare şi

epurare a

dejecţiilor în

cadrul

complexelor

zootehnice

existente

Agenţi

economici

2018 - Surse proprii

Fonduri europene

Nr. actiuni Promovarea

compostării

individuale, în

gospodării, a

deşeurilor

biodegradabile

generate

CJ Botoşani

UAT

ONG-uri

APM Botoşani

permanent - Buget Local

Surse proprii

Nr. inspecţii Verificarea

fermelor agricole

cu risc mare de

poluare cu

DA Botoşani

OSPA Botoşani

trimestrial Surse proprii


89

nitraţi

Nr. actiuni Desfăşurarea

cursurilor de

pregătire a unui

număr mare de

fermieri şi mici

producători

agricoli în scopul

implementării

codului bunelor

practici agricole şi

pentru atingerea

rezultatelor din

Directiva

91/676/CEE

“Directiva Nitrati”

DA Botoşani

Camera Agricolă

Botoşani


PM 06 URBANIZAREA MEDIULUI

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 06 – 01 Degradarea spaţiilor verzi din municipii şi oraşe

OBIECTIV GENERAL: Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi din municipii şi oraşe

OBIECTIV SPECIFIC:Respectarea normelor de alocare a suprafeţei de spaţiu verde/locuitor


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de

finanţare

Existente/

potenţiale

26 mp/locuitor Suprafaţa spaţiu

verde refăcut

Intreţinerea

zonelor verzi prin

completarea

aliniamentelor

stradale, a

UAT

Asociaţii de

proprietari/locatari

Permanent - Buget

Local

Surse

proprii


90

perdelor verzi, şi

a parcurilor cu

arbori şi

arbuşti şi flori

anuale sau/şi

perene.

Valoarea

investiţiilor

Reabilitarea,

modernizarea şi

extinderea

parcurilor din


UAT Buget local

Fonduri

naţionale

sau

europene

Valoarea

investiţiilor

Reabilitarea

pacurilor

dendrologice

existente în

mediul rural

UAT Buget local

Fonduri

naţionale

sau

europene

Valoarea

investiţiilor

Reabilitare,

modernizare

şi extindere parc

Spitalul

municipal “Sf.

Gheorghe”

Botosani

Primaria

municipiului

Botosani

604.073,00 mii

lei

AFM

Buget local

Valoarea

investiţiilor

Reabilitare Parcul

Curcubeului în

municipiul

Botoşani

Primaria

municipiului

Botosani

948.321,00 mii

lei

AFM

Buget local

Valoarea

investiţiilor

Reabilitare şi

extindere parc

public

Brăeşti, comuna

Brăeşti, judeţul

Botoşani

Primăria Brăeşti 246,86 mii lei AFM

Buget local


91

Valoarea

investiţiilor

Parc, alei, scuar şi

loc de joacă

pentru copii,

comuna Hăneşti,

judeţul Botoşani

Primăria Hăneşti 496,09 mii lei AFM

Buget local

Valoarea

investiţiilor

Implementarea

proiectului “Plan

Integrat de

Dezvoltare

Urbană a

municipiului

Botoşani”

Primăria

municipiului

Botoşani

21574220,9 Euro POR 2007

– 2013

Axa

prioritară 1

Valoarea

investiţiilor

Implementarea

proiectului “Plan

Integrat de

Dezvoltare

Urbană a

municipiului

Dorohoi”

Primăria

municipiului

Dorohoi

35.849.964 lei POR 2007

– 2013

Axa

prioritară 1

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 06 – 02 Nerespectarea regulamentelor de urbanism

OBIECTIV GENERAL: Asigurarea echilibrului funcţional şi estetic al localităţilor prin planificare riguroasă şi

react ssociatea oportună a planurilor urbanistice

OBIECTIV SPECIFIC:Respectarea prevederilor regulamentului general de urbanism


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de

finanţare

Existente/

potenţiale

Nr. Planuri

reactualizate

Reactualizarea

planurilor

urbanistice

generale ale

localitatilor

UAT 2018 - Buget

Local


92

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 06 – 03 Starea necorespunzătoare a infrastructurii rutiere din mediul urban şi

rural

OBIECTIV GENERAL:Asigurarea unui transport durabil şi în siguranţă în conformitate cu cerinţele europene

OBIECTIV SPECIFIC : Modernizarea drumurilor naţionale, judeţene şi comunale


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de

finanţare

Existente/

potenţiale

Asigurarea

confortului în

traficul din

mediul

urban/rural prin

modernizarea/

refacerea

drumurilor

Efectuarea de

lucrări de

întreţinere şi

reparaţii a

drumurilor publice

Direcţia

Regională

de Drumuri şi

Poduri Iaşi

SDN Botoşani

Buget de

stat

Km drum

modernizat

Modernizare DJ

292 Corlăteni –

Podeni – Vorniceni,

km 14+100-

29+864

CJ Botoşani 27.143,866 mii lei HG

577/1997

Km drum

modernizat

Modernizare DJ

208 C,

Vorona - Vorona

Mare -

Joldeşti - lim jud.

Suceava, km

10+000-

21+8–0

CJ Botosani 14.321,44– mii lei HG 577/1997

Km drum

modernizat

Modernizare drum

comunal D.C.68 A

Brăeşti-Popeni

Km.0+000-4+300

Comuna Brăeşti 4.229,00 mii lei HG

577/1997


93

Km drum

modernizat

Modernizare DC 17

Ungureni -

Epureni-

Iacobeni –

Strahotin -

Hulub, km 0+000-

15+400

Comuna

Dangeni

7.930,843 mii lei HG

577/1997

Km drum

modernizat

Modernizare reţele

de drumuri în

comuna Durneşti

Comuna

Durneşti

10.864,27 mii lei HG

577/1997

Km drum

modernizat

Modernizare drum

comunal DC 9, în

satul Horia,

comuna Mitoc

Comuna Mitoc 2..859,870 mii lei HG

577/1997

Km drum

modernizat

Modernizare DJ

208 H Pădureni-

Coşula-Buda,

km 34+150-39+150

CJ Botoşani 12.962,00 mii lei

POR

2007-

2013/Axa

2,

DMI 2.1

Km drum

modernizat

Infrastructură de

calitate în zona

transfrontalieră

Botoşani (RO) –

Herţa (UA)

CJ Botosani 16.186,036 mii lei

POC

2007-2013

Prioritatea

1

Măsura

1.2.

Km drum

modernizat

Refacere şi

modernizare drum

comunal DC 68 B,

Brăeşti-Vâlcelele,

km 0+000-3+250

Comuna Brăeşti 4.737,00 mii lei

PNDR -

FEADR

Măsura

322 d)

Km drum

modernizat

Modernizare prin

betonare a

Comuna

Cândeşti

8.745,21 mii lei POC

RO – UA


94

drumurilor

locale din comuna

Cândesti, judeţul

Botoşani

- MD

Km drum

modernizat

Proiect integrat

“Reabilitare

drumuri

comunale şi săteşti

în intravilanul şi

extravilanul

Conceşti”

Comuna

Conceşti

PNDR –

FEADR

Măsura

3.2.2

Km drum

modernizat

Refacere şi

modernizare drum

comunal DC 54, DJ

208C (Mesteacăn)

– Mesteacăn –

Sarafineşti, km.

0+000 – 3+700,

comuna

Corni, judeţul

Botoşani

Comuna Corni 2015 5.646,10 mii lei

PNDR -

FEADR

Măsura

322 d)

Km drum

modernizat

Refacere şi

modernizare DC 5

(km 0+350),

comuna Coţuşca

Comuna

Coţuşca

2014 5.004,00 mii lei

PNDR-

FEADR

Măsura

3.2.2 d)

Servicii de

proiectare şi

execuţie lucrări

pentru

proiectul de

investiţii

“Refacerea şi

Comuna Curteşti 6.110,°6 mii lei

PNDR –

FEADR

Măsura

3.2.2 d)


95

modernizarea

infrastructurii

rutiere

afectată de

inundaţii în

anul 2010 în

comuna

Curteşti, DC 56A,

Băiceni-Balta Arsă,


Km drum

modernizat

Modernizare DC 83

A, Alba-Baranca,

km 0+200-6+000

Comuna Hudeşti 4.873,590 mii lei

PNDR –

FEADR

Măsura

3.2.2 d)

Km drum

modernizat

Lucrări de refacere

şi modernizare a

infrastructurii

rutiere afectată de

inundaţii în anul

2010 în comuna

Leorda

Comuna Leorda 8.311,845 mii lei

PNDR –

FEADR

Măsura

3.2.2 d)

Km drum

modernizat

Refacere şi

modernizare

drumuri comunale

DC 76 C şi DC 76

D din comuna

Lozna

Comuna Lozna 5.971,00 mii lei

PNDR –

FEADR

Măsura

3.2.2 d)

Km drum

modernizat

Refacere şi

modernizare

drumuri

comunale DC 1 B,

km 0+000–1+100

şi DC 2, km 0+000

Comuna Păltiniş 3. 593,00 mii lei

PNDR –

FEADR

Măsura

3.2.2 d)


96

–1+500

Km drum

modernizat

Refacere şi

modernizare drum

comunal DC 82 A,

Suharău-Lişna, km

0+000-2+600

Comuna

Suharău

4.016,87 mii lei

PNDR-

FEADR

Măsura

3.2.2 d)

Km drum

modernizat

Refacere si

modernizare drum

communal DC20,

DN 29 (Ungureni) -

Ungureni –

Durnesti, comuna

Ungureni, jud.

Botosani

Comuna

Ungureni

3248,0 mii lei PNDR-

FEADR

Măsura

3.2.2 d)

Km drum

modernizat

Refacerea şi

modernizarea

drumului comunal

CD 72 – DN 29A,

Saucenita, comuna

Vaculesti

Comuna

Văculeşti

6168,0 mii lei PNDR-

FEADR

Măsura

3.2.2 d)

PM 07 GESTIONAREA NECORESPUNZĂTOARE A DEŞEURILOR

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 07 – 01 Poluarea mediului datorită neconformităţilor de gestionare a deşeurilor

municipale

OBIECTIV GENERAL Reducerea impactului negativ asupra mediului prin dezvoltarea unui sistem durabil de gestionare a

deşeurilor municipale

OBIECT SPECIFIC 1: Implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor menajere la nivelul judeţului

Tinta Indicator(i) Acţiune

Responsabil

Implementa

re

Termen

de

realizare

Cost

estimativ

Surse de

finanţare

existente/po

tenţiale

Extinderea - Număr de puncte de Extinderea sistemului existent de Consiliul Conform FEDR,


97

serviciului de

salubrizare şi

acoperirea totală a

mediilor urban şi

rural

precolectare realizate,

recipienţi de colectare,

vehicule de colectare

- Număr de persoane

deservite

colectare în amestec adeşeurilor

menajere pe întreg teritoriul

judeţului, prin creşterea numărului

de platforme de colectare,

recipienţi si vehicule de colectare

Judeţean,

Consilii

locale, ADI

Ecoproces,

operatori

salubritate

Proiect

POS

Mediu,

axa 2

Buget de

stat, Bugete

locale

Dezvoltarea şi

eficientizarea

sistemelor de

colectare selectivă

din deşeurile

menajere

- Număr de puncte de

precolectare, recipienţi

specializaţi pe fracţii

materiale, vehicule de

colectare dedicate

- Cantitate anuală deşeuri

pregătite pentru

valorificare materială din

deşeuri menajere/an

Extinderea sistemului de colectare

selectivă din deşeuri menajere

prin creşterea numărului de

platforme de colectare, recipienţi

specializaţi pe fracţii materiale si

vehicule de colectare

Consiliul

Judeţean,

Consilii

Locale, ADI

Ecoproces,

operatori

salubritate

Conform

Proiect

POS

Mediu,

axa 2

FEDR,

Buget de

stat, Bugete

locale

- Număr de gospodării

care practică

compostarea, număr de

unităţi de compostare

Urmărirea utilizării de către

gospodării a unităţilor de

compostare individuală

Consiliul

Judeţean,

Consilii

locale, ADI

Ecoproces,

operatori

salubritate

Conform

Proiect

POS

Mediu,

axa 2

FEDR,

Buget de

stat, Bugete

locale

- Cantitate de deşeuri

pregătite pentru

valorificare, cantitate de

deşeuri de ambalaje

trimise la valorificare/an

Realizarea Staţiei de Sortare a

deşeurilor menajere

Consiliul

Judeţean,

Consilii

locale, ADI

Ecoproces,

operatori

salubritate

Conform

Proiect

POS

Mediu,

axa 2

FEDR,

Buget de

stat, Bugete

locale

- Tipuri şi cantităţi de

deşeuri pregătite pentru

valorificare

Extinderea capacităţii de sortare a

staţiilor Dorohoi şi Flamanzi

Consiliul

Judeţean,

Consilii

locale, ADI

Conform

Proiect

POS

Mediu,

FEDR,

Buget de

stat, Bugete

locale


98

Ecoproces,

operatori

salubritate

axa 2

Eficientizarea

transportului

deşeurilor

menajere

- Capacitatea totală de

transfer deşeuri menajere

Realizarea Staţiilor de transfer

deşeuri menajere Săveni şi

Ştefăneşti

Consiliul

Judeţean,

Consilii

locale, ADI

Ecoproces,

operatori

salubritate

Conform

Proiect

POS

Mediu,

axa 2

FEDR,

Buget de

stat, Bugete

locale

Închiderea

depozitelor de

deşeuri existente

şi punerea în

funcţiune a unui

depozit nou,

zonal, de deşeuri

nepericuloase

- Număr de depozite de

deşeuri nepericuloase

închise

Închiderea intemediară şi finală a

depozitelor de deşeuri Dorohoi şi

Botoşani

Consiliul

Judeţean,

Consilii

locale, ADI

Ecoproces,

operatori

salubritate

Conform

Proiect

POS

Mediu,

axa 2

FEDR,

Buget de

stat, Bugete

locale

- Număr de depozite

conforme în operare

Realizarea depozitului conform de

deşeuri nepericuloase Stăuceni

Consiliul

Judeţean,

Consilii

locale, ADI

Ecoproces,

operatori

salubritate

Conform

Proiect

POS

Mediu,

axa 2

FEDR,

Buget de

stat, Bugete

locale

Cantitate levigat primită

în staţia de epurare

levigat Stăuceni/an

Epurarea levigatului generat de

depozitele de deşeuri închise prin

staţia de epurare a Depozitului

Stăuceni

Consiliul

Judeţean,

Consilii

locale, ADI

Ecoproces,

operatori

salubritate

Conform

Proiect

POS

Mediu,

axa 2

FEDR,

Buget de

stat, Bugete

locale

OBIECTIV SPECIFIC 2: Dezvoltarea de sisteme complementare de gestionare a deşeurilor municipale pentru creşterea eficacităţii

sistemului integrat de management al deşeurilor menajere


99


Responsabil

Implementa

re

Termen

de

realizare

Cost

estimativ

Surse de

finanţare

existente/po

tenţiale

Dezvoltarea

infrastructurii de

colectare selectivă

a deşeurilor din

servicii

municipale

Cantitatea de biodeşeuri

deviată de la

depozitare/an

Realizarea unei facilităţi de

reciclare a biodeşeurilor provenite

din spaţii verzi, pieţe

agroalimentare

ADI

Ecoproces,

Consilii

locale

2018

FC, FEDR,

Buget de

stat, Bugete

locale

Număr de platforme de

colectare selectiva din

pieţe, containere

specializate pe fracţii

materiale

Extinderea sistemelor de colectare

selectivă în fiecare piaţă

agroalimentară din judeţ

ADI

Ecoproces,

Consilii

Locale

Botoşani

2018

Dezvoltarea

colectării separate

a DEEE

- Număr de autorităţi

publice locale care

dispun de spaţiu de

stocare temporară DEEE

- cantitatea de DEEE

colectată de la

populaţie/an

- număr de campanii de

informare şi acţiuni de

educare

Înfiinţarea spaţiilor de stocare

temporară a DEEE provenite din

gospodăriile populaţiei

ADI

Ecoproces,

primării

Permanent

Bugete

locale,

fonduri

naţionale

Campanii de informare / acţiuni

de educare a populaţiei pe tema

colectării separate a DEEE

primării,

operatori

economici,

ONG-uri,

instituţii

publice,

unităţi

şcolare

Permanent

Bugete

locale,

fonduri

naţionale,

bugete

operatori

economici

Gestionarea

durabilă a

deşeurilor

voluminoase din

deşeurile

municipale

- cantitatea de deşeuri

voluminoase deviate de

la depozitare

Realizarea în municipiile din judeţ

a centrelor de colectare şi

recondiţionare a deşeurilor

voluminoase (mobilier,

electrocasnice, etc)

ADI

Ecoproces,

Consilii

locale,

UAR’T

2018

FC, FEDR,

Buget de

stat, Bugete

locale

Gestionarea

separată a

- număr de puncte de

colectare

Crearea infrastructurii pentru

colectarea deşeurilor periculoase

Operatori de

salubritate, 2018

Fonduri

europene,


100

deşeurilor

periculoase din

deşeurile

menajere

- numar de campanii de

colectare /an

- cantitatea de deşeuri

periculoase colectată

operatori

economici

bugete

locale,

fonduri

naţionale,

bugete

operatori

economici

Campanii de informare /

programe de educare a populaţiei

UAT,

operatori

economici,

ONG-uri,

instituţii

publice,

unităţi

şcolare

2018

Fonduri

europene,

bugete

locale,

fonduri

naţionale,

bugete

operatori

economici

Închiderea

depozitelor de

deşeuri

neconforme

Număr de depozite

neconforme închise

Sistarea depozitării pe depozitele

de deşeuri nepericuloase

neconforme Darabani şi Săveni şi

închiderea acestora.

ADI

Ecoproces,

UAT,

operatori

depozite

Conform

calendarul

ui de

sistare din

HG

349/2005

Fonduri

europene,

bugete

locale,

bugete

operatori

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 07 – 02 Poluarea mediului datorită neconformităţilor de gestionare a nămolurilor

provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate municipale

OBIECTIV GENERAL: Reducerea impactului negativ cauzat de gestionarea necorespunzătoare a nămolului rezultate de la statiile

de epurare ape uzate municipale

OBIECTIV SPECIFIC 1:Promovarea prioritară a valorificării nămolurilor, cu respectarea prevederilor legislative


Responsabi

l

implement

are

Termen

de

realizare

Cost

estimativ

Surse de

finanţare

existente/po

tenţiale

Gestionarea

durabilă a

Cantitati de nămol

utilizat în agricultură /an

Utilizarea nămolurilor în

agricultură ca fertilizat sau

ADI Aqua

Operatori permanent

Fonduri

europene,


101

nămolurilor

rezultate de la

staţiile de epurare

ape uzate

municipale

amendament agricol în

conformitate cu prevederile OM

344/708/2005

staţii

epurare

bugete

locale, buget

naţional,

fonduri

naţionale,

bugete

operatori

Cantităţi de nămol

eliminat prin depozitare

/an

Utilizarea nămolurilor pentru

reabilitarea terenurilor degradate

şi acoperirea depozitelor de

deşeuri existente

Cantităţi de nămol

eliminat prin co-

incinerare /an

Promovarea coincinerării

nămolurilor de la staţiile de

epurare în cuptoarele de ciment

sau alte facilităţi existente

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 07 – 03 Poluarea mediului datorită neconformităţilor de gestionare a deşeurilor

rezultate din activităţi de construcţii şi demolări

OBIECTIV GENERAL: Reducerea impactului negativ cauzat de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi

demolări

OBIECTIV SPECIFIC 1: Creşterea nivelului de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială a

deşeurilor din activităţi de construcţii şi demolări

Indicator(i) Acţiune

Responsabi

l

implement

are

Termen

de

realizare

Cost

estimativ

Surse de

finanţare

existente/po

tenţiale

Reutilizarea,

reciclarea şi alte

operaţiuni de

valorificare

materială a

deşeurilor din

activităţi de

construcţii şi

demolări

Cantitatea de deşeuri din

construcţii şi demolări

colectată/pregătită pentru

valorificare/eliminată

într-un an

Colectarea separată a deşeurilor

din construcţii şi demolări, pe

tipuri şi categorii de deşeuri

Operatori

de

salubritate,

operatori

economici

generatori


Crearea unor capacităţi de tratare

şi valorificare a deşeurilor din


UAT permanent

Fonduri

europene,

bugete

locale, buget

naţional,


102

fonduri

naţionale,

surse proprii

Valorificarea deşeurilor din

construcţii şi demolări prin

reutilizarea în activităţi de

construcţii şi reabilitări de terenuri

Operatori

economici permanent

Eliminarea în condiţii de siguranţă

pentru populaţie şi mediu a

deşeurilor care nu pot fi

valorificate

Operatori

depozite,

consilii

locale

permanent

PM 08 DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 08 – 01 Degradarea fondului forestier

OBIECTIV GENERAL: Reducerea fenomenului de degradare a padurilor

OBIECTIV SPECIFIC: Managementul judicios al fondului forestier


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Asigurarea

integritatii

fondului

forestier actual

Suprafaţă fond

forestier an

curent/suprafaţă

fond forestier an

anterior

Monitorizarea

evoluţiei suprafeţelor

din fondul forestier

Direcţia Silvică

Botoşani

- - Surse proprii

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 08 – 02 Lipsa planurilor de management pentru siturile NATURA 2000

OBIECTIV GENERAL: Managementul durabil al siturilor Natura 2000

OBIECTIV SPECIFIC1 : Monitorizarea respectării măsurilor minime de conservare avizate pentru siturile Natura 2000


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Implementarea

a 5 seturi de

Nr verificări Verificarea activităţilor

desfăşurate in siturile

APM Botoşani permanent Surse proprii


103

măsuri de

conservare

Natura 2000 şi în

vecinătatea acestora

Nr. controale Monitorizarea

respectării măsurilor

de protecţie pentru

specii/habitate

APM Botoşani permanent - Surse proprii

Elaborarea a 7

Planuri de

management

Nr. planuri Elaborarea Planurilor

de Management pentru

siturile Natura 2000

Custozi ai

siturilor

-plan de

management

–nr specii

identificate

-nr. tipuri

habitate cartate

-nr harti

realizate

–baza de date

Implementarea

proiectului

„Planuri de

management pentru

siturile Natura 2000

ROSCI0255 Turbaria

de la Dersca,

ROSCI0391 Siretul

Mijlociu Bucecea,

ROSPA0049 Iazurile

de pe valea Ibănesei

Başeului Podrigăi”

Asociaţia

tinerilor ecologi

români TERIS

Iaşi

2015

3.534.265 lei

POS Mediu – axa

prioritară 4

-plan de

management

–nr specii

identificate

-nr. tipuri

habitate cartate

-nr harti

realizate

–baza de date

Implementarea

proiectului

”Management

conservativ al

biodiversităţii în

Regiunea de dezvoltare

NE ROSCI0076

Dealul Mare Hârlău şi

ROSPA0116 Dorohoi-

Şaua Bucecei”

Asociaţia

Strategic Group

Bucureşti

2015 22.191.285,79

Lei

POS Mediu – axa

prioritară 4

-nr. studii Implementarea Asociaţia 2015 840.926 lei POS Mediu – axa


104

- nr. acțiuni

informare

- nr. hărţi

proiectului

“Implementarea unui

sistem Adecvat de

management pentru

conservarea

biodiversităţii în

ROSPA0110

Acumulările Rogojeşti

- Bucecea”.

pentru Botoşani prioritară 4

-plan de

management

–nr specii

identificate

-nr. tipuri

habitate cartate

-nr harti

realizate

–baza de date

Implementarea

proiectului

“Evaluarea stării de

conservare a ariei de

protecţie specială

avifaunistică

ROSPA0058 Lac

Stânca Costeşti”

Asociatia Otus

Odorheiu

Secuiesc

2014 2.810.983 lei, POS Mediu – axa

prioritară 4

OBIECTIV SPECIFIC 3 : Informarea potenţialilor custozi pentru siturile Natura 2000


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Preluarea în

custodie a

siturilor Natura

2000

Nr de

informări/nr

sesiuni de

predare in

custodie

Informarea ONG-

urilor, instituţiilor de

profil, mediatizare in

presă

APM Botoşani Inainte de

termenul de

deschidere

a sesiunii

de preluare

in custodie

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 08 – 03 Impactul antropic asupra ariilor naturale protejate

OBIECTIV GENERAL: Protejarea ariilor naturale de interes comunitar, naţional, judeţean

OBIECTIV SPECIFIC: Diminuarea degradării ariilor naturale protejate şi refacerea acestora după caz


105


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Protecţia

biodiversităţii

şi habitatelor

naturale

nr.verificări în

teren

Monitorizarea stării

de conservare a

habitatelor naturale şi

speciilor de floră şi

faună sălbatică de

interes comunitar şi

naţional care au un

regim special de

protecţie şi conservare

(rare, periclitate,

vulnerabile)

Administratori,

custozi

APM Botoșani

Permanent

Surse proprii

Nr. controale Intărirea controlului

pentru

prevenirea tăierilor

ilegale de arbori şi

braconaj

ITRSV Suceava

RNP-Romsilva

IJP Botoșani

Permanent Surse prorpii

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 08 – 04 Degradarea monumentelor istorice şi arhitectonice din judeţul Botoşani

OBIECTIV GENERAL: Protejarea şi conservarea monumentelor istorice şi arhitectonice

OBIECTIV SPECIFIC : Reabilitarea monumentelor istorice şi arhitectonice


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Valoarea

investiţiilor

Reabilitare aşezăminte

de cult

Consiliul Local

Botoşani

- Buget Local

Valoarea

investiţiilor

Implementarea

proiectului

„Reabilitarea şi

valorificarea durabilă

a obiectivului de

Consiliul

Judeţean

Botoşani

Conform

contractului de

finanţare

POR 2007 – 2013

axa prioritară 5


106

patrimoniu complex

monahal Coşula, jud.

Botoşani”

Valoarea

investiţiilor

Implementarea

proiectului

“Restaurare şi

consolidare Teatrul

Mihai Eminescu”

Primăria

municipiului

Botoşani

21.574.220,90 lei Programul

Operațional

Regional 2007 -2013

AP 5 - Dezvoltarea

durabilã și

promovarea

turismului

PM 09 EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 09 – 01 Nivel scăzut de cunoştinţe privind protecţia mediului

OBIECTIV GENERAL: Creşterea nivelului de informare la nivel comunitar

OBIECTIV SPECIFIC I: Intensificarea colaborării cu unităţile de învăţământ din judeţul Botoşani


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Creşterea

numărului de

participanţi

la acţiunile

de mediu

Nr. acţiuni

Nr. participanţi Desfăşurarea de

acţiuni de informare şi

conştientizare pentru

marcarea zilelor din

Calendarul Ecologic

APM Botoşani

Unităţi de

învăţământ

ISJ Botoşani


Nr. acţiuni Colaborarea şi

sprijinirea acţiunilor,

proiectelor şi

programelor derulate

de unităţile de

APM Botoşani

ISJ Botoşani



107

învăţământ

Nr. protocoale Încheierea de

protocoale de

colaborare cu unităţile

de învăţământ de toate

gradele

APM Botoşani

Unităţile de

învăţământ

Anual - -

Nr. materiale Realizarea şi

diseminarea de

materiale informative

APM Botoşani permanent Surse proprii

Nr. şcoli

înscrise

Derularea Programului

ECO ŞCOALA la

nivel judeţean

APM Botoşani

Unităţi de

învăţământ


Nr. şcoli

înscrise

Derularea concursului

PATRULA ECO la

nivel judeţean

CCDG Romania

APM Botoşani

Unităţi de

învăţământ


Nr. şcoli

participante

Derularea concursului

“Şcoala mea

protejează mediul”,

dedicat Zilei Mondiale

a Mediului

APM Botoşani

Primăria

Botoşani

ISJ Botoşani

Anual 5000 lei Buget Local

Nr. echipaje

participante

Derularea Concursului

naţional de protecţie a

mediului “Şi gestul tău

contează”

Cercul de

protecţie a

mediului –

Palatul Copiilor

Botoşani

Asociaţia

“Papucul

Doamnei”

Botoşani

Anual 10000 lei Finantare MIC

Surse proprii

OBIECTIV SPECIFIC II: Asigurarea accesului populaţiei la informaţia de mediu


108

Nr. acţiuni de

informare

Informarea cetăţenilor

cu privire la noutăţile

legislative în domeniul

protecţiei mediului

APM Botoşani Permanent - -

Nr. solicitări

rezolvate

Răspuns în termenul

prevăzut de legislaţie

la solicitările de

informaţii de mediu

APM Botoşani Permanent - -

OBIECTIV SPECIFIC III: Creşterea gradului de informare al populaţiei prin derularea de campanii şi programe de

informare

Nr. campanii

Nr. articole în

presă

Derularea de campanii

de informare a

populaţiei pe teme

legate de protecţia

mediului

APM Botoşani

Institutii publice

ONG-uri

Permanent - -

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 09 – 02 Nivel scăzut de colaborare cu sectorul neguvernamental

OBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea colaborării dintre sectorul public şi cel neguvernamental

OBIECTIV SPECIFIC : Creşterea implicării sectorului neguvernamental în activităţile de protecţie a mediului

Ţinta Indicator(i) Acţiune Responsabil

implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Nr. participări Participarea la

acţiunile şi proiectele

derulate de ONG-urile

de mediu

APM Botoşani

ONG-uri


Nr. protocoale Semnarea de

protocoale de

colaborare/parteneriate

cu ONG-urile de

mediu

APM Botoşani

ONG-uri



109

PM 10 TURISM

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 10.01 Cauze asociate instituţiilor şi autorităţilor: administrarea

necorespunzatoare a potentialului turistic si de agrement existent, neaplicarea legislatiei existente, ignorarea aspectelor

privind protectia mediului

OBIECTIV GENERAL: Dezvoltarea durabila a zonelor cu potential turistic si/sau agrement

OBIECTIV SPECIFIC : Creşterea gradului de promovare a turismului la nivel judeţean


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Desfăşurarea

activităţilor

turistice în

concordanţă cu

cerinţele de

protecţie a

mediului

Nr. Campanii

Nr. Materiale

promoţionale

Realizarea unor

campanii de

informare şi de

popularizare a

obiectivelor

turistice din

judeţul Botoşani

CJ Botoşani

APL-uri

ONG-uri

Instituţii

responsabile

Agenţi

economici

Permanent - Buget de stat

Buget Local

Fonduri europene

Surse proprii

Dezvoltarea

infrastructurii

de turism

Valoarea

investiţiilor

Implementarea

proiectului

“Parc regional

de agrement

turistic şi sportiv

Cornişa

Botoşani”

Primăria

municipiului

Botoşani

2016 87.995.331,19

lei

Programul

Operațional

Regional 2007 -2013

Axa Prioritară 5

„Dezvoltarea

durabilă şi

promovarea

turismului”

Buget Local

Valoarea

investiţiilor

Portal web

Implementarea

proiectului

“Crearea

Centrului

Naţional de

Informare şi

Primăria

municipiului

Botoşani

2015 601.755,93 lei Programul

Operațional

Regional 2007 -2013

Axa Prioritară 5 –

“Dezvoltarea


110

Promovare

Turistică

Botoşani

(CNIPT)”

durabilă şi

promovarea

turismului

Buget Local

Nr. Studii Implementarea

proiectului

“Principiile

sustenabilității

în conceptul de

dezvoltare

teritorială

integrată în

așezările urbane

transfrontaliere“

Asociația

Centrul de

Dezvoltare

Comunitară iași

2014 145200 euro POC RO – UA –MD

2007 – 2013

Prioritatea 3, măsura

3.1

Surse proprii

Nr. locuri de cazare

nou

înfiinţate/reabilitate

Dezvoltarea şi

îmbunatatirea

structurilor de

cazare

APL –uri

Agenţi

economici

Permanent - Buget Local

Fonduri europene

Surse proprii

Km drum de acces

modernizat/reabilitat

Modernizarea

infrastructurii de

acces spre

zonele turistice

şi de agrement

CJ Botoşani

APL-uri

Permanent - Buget Local

Fonduri europene

Surse proprii

Valoare investiţii Reabilitarea

obiectivelor

turistice ce

aparţin

patrimoniului

cultural, istoric,

ecumenic

CJ Botoşani

APL-uri

Instituţii

responsabile

Permanent Buget de stat

Buget Local

Fonduri europene

Surse proprii

Număr evenimente

organizate

Promovarea

potenţialului

CJ Botoşani

APL-uri

Permanent Buget Local

Fonduri europene


111

turistic al

judeţului

Botoşani prin

organizarea de

târguri, expoziţii

muzeale,

etnografice şi

manifestări

culturale,

festivaluri

ONG-uri

Instituţii

responsabile

Surse proprii

Aplicarea Legii

nr. 54/2012

privind

desfăşurarea

activităţilor de

picnic

Număr zone

special amenajate

sau indicate pentru

desfăşurarea

activităţii de

picnic

Amenajarea

zonelor destinate

activităţilor de

picnic

Administratorul

zonei

2014 - Surse proprii

Buget Local

PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 10.02 Cauze asociate populaţiei: lipsa educaţiei, ignorarea legislaţiei, practicarea

turismului neecologic

OBIECTIV GENERAL: Dezvoltarea durabila a zonelor cu potential turistic si/sau agrement

OBIECTIV SPECIFIC : Reducerea impactului activitatilor umane in zonele turistice


implementare

Termen de

realizare

Cost

estimativ

Surse de finanţare


Desfăşurarea

activităţilor

turistice în

concordanţă cu

cerinţele de

protecţie a

mediului

Nr. campanii Realizarea de

campanii de

educare şi

conştientizare a

populaţiei

APM Botoşani

CJ Botoşani

APL-uri

ONG-uri

Anual Surse proprii

Fonduri externe

Buget local

Nr. campanii Organizarea

unor campanii

de ecologizare a

zonelor turistice

şi de

popularizare a

APL-uri

ONG-uri

Unităţi de

învăţământ


Surse proprii

Fonduri europene


112

legislaţiei de

mediu

Valoarea

investiţiilor

Amenajarea

corespunzătoare

a zonelor de

agrement:

sisteme de

colectare a

deşeurilor,

alimentare cu

apă, etc.

APL-uri

Agenţi

economici


Surse proprii

Fonduri europene


113

CAPITOLUL IV MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR

Monitorizarea si evaluarea reprezinta un proces continuu care ajută factorii de decizie să

înteleagă eficienta actiunii si a planului. Sistemul de monitorizare și evaluare contribuie la

îndeplinirea obiectivelor și țintelor stabilite și permite identificarea cauzelor pentru care unele

obiective nu au fost atinse.

IV.1 Monitorizarea implementarii Planului Local de Actiune pentru Mediu

Scopul monitorizării Planului Local de Actiune pentru Mediu reprezintă evaluarea

progresului întregistrat în implementarea Aquis-ului Comunitar de mediu din perspectiva

planificării strategice de mediu la nivelul judeţului Botoşani.

Monitorizarea implementarii Planului Local de Actiune este un proces permanent care

începe în momentul adoptării planului şi se finalizează în momentul demarării procesului de

revizuire a acestuia.

Un proces eficient de monitorizare furnizează informaţii actuale şi sistematice care

consolidează implementarea Planului Local de Actiune pentru Mediu.

Modalitatea de evaluare a progreselor înregistrate este în concordanţă cu următoarele

principii de monitorizare a implementării unei planificări strategice:

- evaluarea progresului pentru implementare în raport cu obiectivele şi ţintele propuse;

- realizarea acţiunilor şi activităţilor necesare atingerii rezultatelor aşteptate;

- determinarea modului de respectare a calendarului acţiunilor.

Intr-un moment dat, se poate ivi situaţia în care acţiunile PLAM au fost corect

implementate, dar una sau mai multe probleme au luat amploare cu mult mai repede decât s-a

estimat, astfel încât este necesară prevederea de acţiuni suplimentare pentru soluţionare în

următorul PLAM revizuit.

De asemenea, este posibilă şi situaţia inversă, în care schimbările apărute în cadrul unui

anumit sector economic pot elimina cauza care a generat problema. În acest caz, acţiunile

prevăzute în PLAM pentru această problemă nu mai sunt necesare, iar resursele alocate trebuie

transferate pentru alte acţiuni.

Deoarece multe dintre acţiunile prevăzute nu vor conduce la soluţionarea problemelor

respective în cursul perioadei prevăzute ca ciclu pentru revizuirea/actualizarea PLAM este foarte

importantă evaluarea cantitativă a efectelor acestor acestor acţiuni, iar rezultatele evaluării să fie

luate în considerare la elaborarea următorului PLAM.

Comitetul de Coordonare va informa constant comunitatea locală asupra procesului de

implementare a PLAM pentru judeţul Botoşani. Membrii comunităţii locale vor fi informaţi

asupra evoluţiei procesului de îmbunătăţire a calităţii mediului şi asupra acţiunilor pe care le pot

desfăşura cetăţenii în acest scop. Se va stabili un program eficient de comunicare cu publicul

pentru a oferi constant informaţii membrilor comunităţii şi a comunica reacţiile acestora către

instituţiile de implementare.

Pentru monitorizarea PLAM este necesara realizarea unui sistem de baze de date cu

ajutorul caruia se evalueaza progresele în atingerea obiectivelor prevazute în plan. In cadrul

acestui sistem pot fi inregistrate etapele proiectului, cat si toate tipurile de impact asupra

mediului . Astfel, poate fi determinat automat efectul global al PLAM asupra diferitelor sectoare

de mediu, sociale şi economice, în vederea actualizării raportului privind starea mediului.


114

Baza de date va fi structurată astfel încât să existe o compatibilitate între natura/

conţinutul informaţiilor existente şi modalitatea de obţinere a acestor informaţii, astfel încât

acestea să poată fi utilizate în scopul monitorizării implementării PLAM.

Baza de date va fi gestionată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani, ca

instituţie coordonatoare a procesului de implementare a Planului Local de Actiune pentru Mediu.

Principalele informaţii incluse în baza de date se referă la :

1. Evolutia calitatii mediului natural si construit

o Starea iniţială a factorilor de mediu, respectiv evaluarea realizată în cadrul

procesului de elaborare a PLAM

o Evaluarea anuală a calităţii factorilor de mediu, respectiv rapoartele de

specialitate ale instituţiilor de control şi monitorizare a calităţii mediului şi a

sănătăţii umane

o Sistemele de monitorizare şi modul de evaluare a indicatorilor de calitate a

factorilor de mediu

2. Caracterizarea factorilor de stress asupra mediului natural şi construit

o Inventarul anual al surselor de poluare existente la nivelul judeţului Botoşani

o Caracterizarea surselor de poluare din punct de vedere al impactului asupra

mediului natural, identificate în etapa de elaborare a PLAM

o Identificarea şi caracterizarea unor noi factori de stress natural şi antropic (surse

de degradare a mediului natural şi construit)

3. Conformarea cu legislaţia în domeniul protecţiei mediului înconjurător

o Reactualizarea transpunerii legislative în domeniul implementării acquis-ului

comunitar de mediu

o Revizuirea standardelor de calitate în ceea ce priveşte protecţia şi conservarea

mediului înconjurător

o Informarea şi asigurarea conformităţii activităţilor social-economice cu impact

asupra mediului înconjurător cu procesul de implementare a legislaţiei comunitare

europene transpuse

4. Măsuri şi acţiuni realizate de către instituţii, agenţi economici, administraţie publică

locala şi comunitate în vederea protecţiei şi conservării mediului natural

o Inventarul măsurilor ce privesc dezvoltarea instituţională de monitorizare, control

şi implementare a acquis-ului comunitar de mediu.

o Inventarul măsurilor ce privesc investiţiile directe realizate de agenţii economici

în domeniul reducerii emisiilor de noxe ce afectează calitatea mediului natural şi

construit

o Inventarul acţiunilor realizate de administraţia publică în ceea ce priveşte

asigurarea infrastructurii, dezvoltarea durabilă a comunităţii şi managementul

capitalului natural existent

o Activităţi desfăşurate de către comunitate şi ONG-uri în scopul diminuării sau

eliminării impactului negativ asupra factorilor de mediu

o Evaluarea şi reactualizarea costurilor legate de măsurile şi acţiunile realizate de

către instituţii, agenţi economici, administraţie publică regională şi comunitate în

vederea protecţiei şi conservării mediului natural


115

Monitorizarea implementării Planului Local de Actiune pentru Mediu va fi realizată în

baza acestor informaţii colectate şi sintetizate anual, procesul fiind adaptat la necesităţile şi

evoluţia contextului legislativ naţional şi social-economic regional.

Modul de integrare a informaţiilor cuprinse în baza de date în procesul de reviziure a

Planului local de Acţiune va fi structurat astfel:

o nivelul operaţional - realizarea acţiunilor şi activităţilor cuprinse în planul de acţiune, cu

evaluarea costurilor efectuate în raport cu costurile totale estimate

o nivelul tactic - atingerea ţintelor propuse în raport cu indicatorii de evaluare propuşi şi a

responsabilităţilor asumate

o nivelul strategic - atingerea obiectivelor generale şi specifice şi în raport cu ţintele

propuse

Rapoartele de evaluare a rezultatelor implementării Planului Local de Actiune pentru

Mediu vor fi structurate astfel încât să realizeze evaluarea progresului la toate cele trei nivele de

competenţă identificate: strategic, tactic şi operaţional.

Instituţia coordonatoare a procesului de monitorizare a implementării PLAM Botoşani

este APM Botoşani. Stadiul implementării Planului Local de Acţiune pentru Mediu prin

realizarea de sinteze specifice unor categorii de probleme identificate va fi realizat de către

instituţiile care deţin cea mai ridicată capacitate tehnică, instituţională şi umană în domeniu vizat

de către categoria de probleme evaluată.

Astfel, pentru cele 10 categorii de probleme identificate, structura instituţiilor

coordonatoare în evaluarea implementării PLAM este următoarea :

Nr.

Crt. Problema de mediu Instituţia coordonatoare

1 Ca ntitatea şi calitatea necorespunzătoare a apei

potabile

SC NOVA APA SERV SA

Botoşani

2 Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane ABA Prut - Bârlad Iaşi

3 Pericole generate de catastrofe/fenomene na–urale

şi antropice

IJSU Botoşani

4 Poluarea atmosferei APM Botoşani

5 Poluarea solului DA Botoşani

6 Urbanizarea mediului APM Botosani

7 Managementul deşeurilor Consiliul Judeţean Botoşani

8 Degradarea mediului natural şi construit APM Botoşani


116

9 Educaţia ecologică APM Botoşani

10 Turism Consiliul Judeţean Botoşani

Raportul de evaluare a stadiului implementării PLAM pentru fiecare problemă specifică identificată va

fi realizat in parteneriat de către instituţii publice, organizaţii ale societăţii civile şi va constitui

elementul de fundamentare a monitorizării implementării PLAM.

Instituţiile responsabile pentru monitorizarea PLAM pentru fiecare problemă specifică sunt:

PM 01 Calitatea şi cantitatea necorespunzătoare a a apei potabile

Cod

Problemă Problema de mediu Instituţia de monitorizare

PM 01-01 Deficienţe în asigurarea calităţii şi cantităţii apei

potabile distribuite în mediul urban

DSP Botoşani

Consilii Locale

CJ Botoşani

PM 01-02 Deficienţe în asigurarea calităţii şi cantităţii apei

potabile distribuite în mediul rural

DSP Botoşani

Consilii Locale

SC NOVA APA SERV SA

Botoşani

PM 01-03 Apă de calitate necorespunzătoare datorită

contaminării cu nutrienţi

DSP Botoşani

Consilii Locale

SC NOVA APA SERV SA

Botoşani

PM 02 Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane

Cod


PM 02-01 Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuării

apelor uzate neepurate sau insuficient epurate

provenite din localităţile urbane

ABA Prut Bârlad Iaşi

Consilii Locale

SC NOVA APA SERV SA

Botosani

PM 02-02 Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuării

apelor uzate neepurate sau insuficient epurate

provenite din localităţile rurale


Consilii Locale

SC NOVA APA SERV SA

Botosani

PM 02-03 Poluarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane

datorită deversărilor punctiforme de ape uzate


Consilii Locale

SC NOVA APA SERV SA


117

Botosani

PM 02-04 Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane datorită

depozitării necorespunzătoare a deşeurilor

DSP Botoşani

APM Botoşani

CJGM Botoşani

PM 03 Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice

Cod


PM 03-01 Degradarea mediului datorită fenomenelor

naturale şi antropice (inundaţii, alunecări de teren,

degradări de maluri, eroziuni, etc)


DA Botoşani

OSPA Botoşani

SNIF Botoşani

Consilii Locale

PM 03-02 Poluarea mediului datorită poluărilor accidentale APM Botoşani

CJGM Botoşani

PM 04 Poluarea atmosferei

Cod


PM 04-01 Poluarea aerului datorită traficului rutier APM Botoşani

CJGM Botoşani

RAR Botoşani

PM 04-02 Poluarea atmosferei datorită emisiilor provenite de

la instalaţiile mari de ardere (SC MODERN

CALOR SA Botoşani)

APM Botoşani

CJGM Botoşani

PM 04-03 Poluarea atmosferei datorată centralelor termice

(sisteme de încălzire individuale sau industriale)

APM Botoşani

PM 05 Poluarea solului

Cod


PM 05-01 Poluarea solului şi apelor subterane datorită

depozitării necorespunzătoare a deşeurilor

menajere şi industriale

APM Botoşani

CJGM Botoşani

Consilii Locale

PM 05-02 Poluarea solului datorita depozitarii

necorespunzatoare a dejectiilor stocate temporar in

gospodarii individuale si unitati de tip ferma

Consilii Locale

DA Botoşani


118

PM 06 – Urbanizarea mediului

Cod


PM 06-01 Diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi

intraurbane şi peri-urbane din municipii şi oraşe

APM Botoşani

Consilii Locale

PM 06-02 Nerespectarea regulamentelor de urbanism Consilii Locale

APM Botoşani

PM 06-03 Starea necorespunzătoare a infrastructurii rutiere

din mediul urban şi rural

APM Botoşani

Consilii Locale

PM 07 – Gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor

Cod


PM 07-01 Poluarea mediului datorită neconformităţilor de

gestionare a deşeurilor municipale

APM Botoşani

Consilii Locale

CJGM Botoşanii


gestionare a nămolurilor provenite de la staţiile de

epurare a apelor uzate municipale

APM Botoşani

Consilii Locale

CJGM Botoşani


gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi de


Consilii Locale

APM Botoşani

CJGM Botoşani

PM 08 – Degradarea mediului natural şi construit

Cod


PM 08-01 Afectarea fondului forestier prin activităţi

antropice

Direcţia Silvică Botoşani

AJVPS

PM 08-02 Lipsa planurilor de management pentru siturile

Natura 2000

APM Botoşani

PM 08-03 Degradarea monumentelor arhitectonice şi istorice Consiliul Judeţean Botoşani

Consilii Locale

PM 09 – Educaţia ecologică


119

Cod


PM 09-01 Nivel scăzut de cunoştinţe privind protecţia

mediului (legislaţie, obligaţii responsabilităţi,

drepturi)

APM Botoşani

ONG-uri

PM 09-02 Lipsa unor proiecte/programe/strategii/campanii

destinate informării şi conştientizării populaţiei cu

privire la protecţia mediului

APM Botoşani

ONG-uri

PM 10 – Turism

Cod


PM 11-01 Cauze asociate instituţiilor şi autorităţilor:

administrarea necorespunzatoare a potentialului

turistic s i de agrement existent, neaplicarea

legislatiei existente, ignorarea aspectelor privind

protectia mediului

Consilii locale

CJGM Botoşani

PM 11-02 Cauze asociate populaţiei Consilii locale

CJGM Botoşani

IV.2. Raportul de evaluare a rezultatelor implementării Planului Local de Acţiune pentru Mediu al

judeţului Botoşani

Rezultatele evaluării implementării furnizează informaţii necesare în scopul fundamentării

deciziilor şi stabilirii modului de îmbunătăţire a procesului. Astfel, dacă nu se reuşeşte atingerea unei

ţinte la termenul stabilit, rezultatele evaluării pot furniza informaţii esenţiale pentru revizuirea

acţiunilor.

Raportul de evaluare va trebui să prezinte performanţele obţinute de către toate instituţiile cu

responsabilităţi în implementare. Acest sistem de raportare va trebui să reprezinte de fapt, un sistem de

evaluare calitativă şi cantitativă, pentru toate părţile responsabile, asupra modului în care fiecare dintre

acţiunile realizate ating obiectivele şi ţintele stabilite în planul de acţiune.

Aceste rapoarte specifice vor trebui elaborate într-un sistem de larg parteneriat între

organismele şi instituţiile de implementare şi cele de monitorizare: Consiliul Judeţean, Consiliile

Locale, instituţii deconcentrate, agenţi economici etc.

IV.3. Revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Botoşani

Pornind de la faptul că Planul Localde Acţiune pentru Mediu va fi implementat începând cu

anul 2014, revizuirea acestuia a fost stabilită pentru anul 2017.


120


121


122


123


124


125

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Legislatie de mediu armonizata cu legislatia

Uniunii Europene;existenţa unor strategii

si planuri de implementare a Directivelor

UE pe fiecare sector de mediu

- Implementarea unor proiecte de mediu

finantate din fonduri de pre-aderare şi post-

aderare sau din alte surse externe (PHARE

CES, ISPA, PNDR, POS Mediu, AFM, etc)

- Existenţa unor strategii de dezvoltare

locale şi judeţene

- Experienţă la nivelul judeţului în

colaborarea transfrontalieră pe planificare

strategică şi proiecte de mediu (proiecte

transfrontaliere RO-MD şi RO-UA)

- Existenţa ADI “ECOPROCES” înfiinţată

pentru gestionarea integrată a deşeurilor şi

ADI “AQUA BOTOŞANI” înfiinţată pentru

gestionarea serviciului de alimentare cu apă

şi canalizare

- Conformarea agenţilor economici cu

prevederile Directivelor UE cuprinse în

Capitolul 22 Mediu

- existenţa unei staţii de monitorizare

automată a calităţii aerului din municipiul

Botoşani;

- Calitatea corespunzătoare a aerului

ambiental

- Includerea în reţeaua ecologică europeană

NATURA 2000 a 7 zone protejate din

judeţul Botoşani

- Reactualizarea PATJ Botoşani

- Restrângerea/sistarea activităţii marilor

poluatori industriali din localităţile urbane

- Dezvoltarea unor proiecte de investiţii în

domeniul energiei regenerabile (parcuri

eoliene)

- Jud. Botoşani ocupă locul 2 în ţară ca luciu

de apă

- Exitenţa unui program anual de împădurire

şi regenerare a suprafeţelor împădurite;

- Existenţa a 4 Grupuri de Acţiune Locală

- Situarea judeţului la extremitatea estică a

României la « capăt de drum », legături

proaste cu restul ţării

- Slaba reprezentare a ONG-urilor de mediu

- Potenţialul turistic şi artistic local este slab

valorificat

- Existenţa unor zone din judeţ cu acces redus

al populatiei la sisteme centralizate de apa

si canalizare; calitatea scazută a apei

potabile furnizate catre populatie, în multe

zone din judeţ

- Functionarea necorespunzatoare a unor

statii de tratare si epurare a apelor uzate;

existenţa unor puncte de deversare directa

în emisari a apelor uzate

- Poluarea cu nitraţi şi nitriţi a pânzei

freatice din zonele rurale ale judeţului;

- Lipsa fodurilor pentru lucrări de investiţii

în domeniul gospodăririi apelor şi în

domeniul îmbunătăţirii funciare

- Capacitate slabă de cofinantare a

autorităţilor locale pentru proiecte de

mediu

- Existenţa unor suprafeţe de teren afectate

de fenomene naturale (alunecări de teren,

eroziune, etc)

- Nerespectarea legislaţiei urbanistice (PUG-

uri, PUZ-uri)

- Extinderea suprafeţelor construite în

detrimentul spaţiilor verzi

- infrastructură de transport relativ slab

dezvoltată, îndeosebi în mediul rural

- capacitate de gestionare redusă a

problemelor de mediu la nivelul comunelor;


126

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Utilizarea fondurilor UE ca o contributie

importanta pentru îmbunatatirea

standardelor de mediu

- Creşterea accesului populatei si agentilor

eonomici la servicii publice de apa,

canalizare si termoficare

- Dezvoltarea cooperării transfrontaliere în

scopul dezvoltării infrastructurii şi a

creşterii economice

- Existenţa programelor de finanţare în

domeniul mediului

- Extinderea reţelei de gaze naturale în judeţ

- Cooperare între autorităţi locale şi

judeţene pentru promovarea unor proiecte

integrate;

- Riscul neconformării cu cerinţele impuse de

UE

- Existenţa unor zone predispuse la inundaţii

şi alte riscuri naturale

- Creşterea traficului rutier cu consecinţe

negative asupra calităţii aerului

- Capacitatea scazuta a autoritatilor locale

de a elabora proiecte conform standardelor

europene

- Dificultati în sustinerea costurilor de

investitie a proiectelor în domeniul

infrastructurii de mediu, în special de către

comunitatile mici si medii

- Costuri ridicate pentru conformarea cu

standardele europene privind optimizarea

tehnologiilor si folosirea BAT pentru agentii

economici

planul local de actiune pentru mediu al judetului botosani

Documents