UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ

FACULTATEA DE MANAGEMENT - MARKETING

PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT „MARKETING ÎN

AFACERI”

ANALIZA POLITICII DE PROMOVARE ÎN CADRUL

BIBLIOTECII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

Candidat:

Bârsan-Iosif M. Flavia Andra Evelin

Bucureşti,

2010

CUPRINS

Introducere 3

Obiective ale politicii de promovare ale Bibliotecii Naţionale a României...............................4

Posibilităţi de diversificare a politicii de promovare în cadrul Bibliotecii

Naţionale a României…………………...............................................................................6

Concluzii 9

Bibliografie 10

2

Introducere

În momentul actual, România se confruntă cu o expansiune reală a activităţilor de servicii

– atât pe plan intern, cât şi pe cel extern – în cadrul procesului de închegare a unei organizări

macroeconomice moderne. În cadrul acestui nou tip de dezvoltare economică, sectorul serviciilor

va ocupa, în timp un loc remarcabil.

Trăim în era informaţiilor, iar tot ce contează este să te informezi corect. Presupunând că

suntem o civilizaţie a epocii tipărite, cartea este o efigie a epocii, iar biblioteca un mijloc de a

cunoaşte tot ce ne înconjoară.

Bineînţeles, este mult mai simplu să găseşti informaţia căutată pe internet, dar de unde şti

că este şi adevărată? Multe informaţii de pe net sunt eronate, iar atunci tot ce-ţi rămâne să faci

este să cercetezi în continuare. Şi unde altundeva ai putea căuta decât într-o carte? Iar studiul pe

care ţi-l oferă o carte fizică nu-l poate contesta nimeni. Cărţile îţi hrănesc sufletul şi mintea, îţi

îmbogăţesc vocabularul fiind şi un excelent mijloc de relaxare. Cu fiecare carte citită vei afla

ceva nou, îţi vei dezvolta gândirea şi felul de a comunica.

Într-o societate care se bazează foarte mult pe informaţiile furnizate de mass-media, în special

tinerii ar trebui să se reorienteze spre biblioteca fizică (sau digitală), pentru a cunoaşte adevărata

valoare a culturii ţării în care trăim. Cultura reflectă modul unei ţări de a se dezvolta în timp.

Din punctul meu de vedere, cultura joacă rolul cel mai important în a da omenirii acei

oameni de ştiinţă care vor aduce un beneficiu, contribuind la buna dezvoltare şi evoluţie a rasei

umane, ca fiinţă superioară.

Este foarte important promovarea în instituţiile culturale, iar promovarea în cadrul

Bibliotecii Naţionale a României este crucială, cu atât mai mult cu cât biblioteca presupune

cunoaştere la nivel superior, în toate domeniile. Cultura este un element esenţial al dezvoltării

economice şi al regenerării sociale şi reprezintă un indicator al calităţii vieţii şi bunăstării

individuale, dar ea ne defineşte şi ca naţiune. Biblioteca Naţională a României cuprinde un

impresionant fond de carte, de 13.000.000 de unităţi bibliografice care o situează printre primele

zece biblioteci din lume, de aceea promovarea la nivelul ei ar trebui să incite publicul la lectură,

pentru a descoperi secretele care se ascund într-o carte.

3

Obiective ale politicii de promovare ale Bibliotecii Naţionale a României

1. Participarea la proiecte naţionale şi internaţionale de valorificare a patrimoniului

cultural naţional, având ca scop creşterea vizibilităţii României în peisajul

European.

Biblioteca Naţională a României a participat la proiecte internaţionale precum

Manuscriptorium, TelPlus sau Rediscover.

Obiectivele specifice ale acestor programe este de a oferi un suport circulaţiei

transnaţionale a operelor şi bunurilor culturale şi a promova dialogul intercultural.

Prin participarea la proiectele internaţionale Biblioteca Naţională contribuie la asigurarea

accesului la imagini digitale ale documentelor vechi din diferite instituţii culturale europene, prin

crearea unui mediu de cercetare virtual dedicat în primul rând studierii manuscriselor, dar şi a

incunabulelor, cărţilor tipărite vechi şi rare şi altor documente istorice.

Accesul se realizează prin intermediul portalului de bibliotecă digitală

Manuscriptorium, care cuprinde deja documente digitale din 46 de colecţii şi însumează

aproape 85% din manuscrisele digitizate în cadrul bibliotecilor naţionale din Europa, acestea

urmând a fi completate cu o cantitate substanţială de informaţii provenind din biblioteci

universitare şi din alte instituţii.

Prin participarea la aceste proiecte, Biblioteca Naţională a României a contribuit la

cunoaşterea patrimoniului cultural naţional în lume, oferind acces gratuit la documente de mare

valoare, oricând şi de oriunde.

2. Crearea unei imagini pozitive a Bibliotecii Naţionale a României, creşterea

prestigiului şi a vizibilităţii acesteia în rândul celor care frecventează târgurile de

carte.

Între 25 şi 29 noiembrie 2009 în Pavilionul Central Romexpo a avut loc cea de-a XVI-a

ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, organizat de Societatea

Română de Radiodifuziune. Biblioteca Naţională a României a participat cu un stand de

prezentare a publicaţiilor reprezentative editate sau aflate în colecţiile sale, precum şi cu două

expoziţii virtuale: L'ami lointain: Eugen Ionescu şi generaţia sa şi Pitoresc şi gastronomie:

4

meniu-uri şi dineuri oficiale din perioada interbelică, existente în colecţiile speciale ale

Bibliotecii Naţionale a României.

3. Deschiderea internaţională prin valorificarea activităţii Biroului Schimb

Internaţional

În calitate de Centru Naţional de Schimb, Biblioteca Naţională a României realizează în

fiecare an, în luna martie, Statistica privind Schimbul Internaţional de publicaţii la nivel naţional,

pentru anul precedent.

Prin schimb internaţional în colecţiile BNR au intrat în anul 2009: carte străină -785 u.b.,

periodice străine în format tradiţional 687 tit şi periodice străine în format online 71 de titluri.

4. Dezvoltarea site-ului

În martie 2009 a fost lansat noul site al bibliotecii. El reflectă, în mediul virtual,

activitatea, structura, serviciile BNR, asigurând o cale pentru desfăşurarea rolului metodologic al

bibliotecii şi o mai bună vizibilitate a instituţiei în ansamblu. De asemenea, odată cu

implementarea noului soft integrat de bibliotecă, este accesibil din site Catalogul Bibliotecii

Naţionale a României online.

5. Promovarea Bibliotecii Digitale Naţionale

Constituirea Bibliotecii Digitale Naţionale, parte componentă a Bibliotecii Digitale

Europene, are ca principal scop conservarea şi protecţia patrimoniului cultural naţional existent

în bibliotecile din Sistemul Naţional de Biblioteci precum şi promovarea colecţiilor şi lărgirea

accesului la informaţie.

6. Promovarea conceptului de biblioteconomie prin activităţi practice ale studenţilor.

În anul 2009, un număr de 90 de studenţi aparţinând facultăţilor: Biblioteconomie.

Universitatea Bucureşti, Arhivistică. Academia de poliţie, Academia de Studii Economice,

Facultatea de Arhitectură.Universitatea Ion Mincu - au efectuat practică de specialitate în Biblioteca

Naţională a României.

5

Posibilităţi de diversificare a politicii de promovare în cadrul Bibliotecii Naţionale a României

Biblioteca Naţională a României, fiind cel mai important centru cultural şi informaţional

din ţară are o însemnătate deosebită pentru toate persoanele. Aceasta trebuie să devină

producătoare de informaţii şi produse culturale competitive pe piaţa de profil, trebuie să iasă în

întâmpinarea trebuinţelor spirituale ale utilizatorilor reali şi potenţiali, să-i seducă pe clienţi cu

noi ispite, să-şi diversifice cromatica acţiunilor, să fie atractivă şi dinamică, iar publicitatea ei

trebuie să fie “agresivă” şi consistentă. Prin urmare, cu toate că bugetul alocat este mic, aceasta

ar trebui să se promoveze la radio, la televizor, în presa scrisă şi virtuală măcar atunci când

desfăşoară activităţi de o mare însemnătate.

Biblioteca trebuie să fie interesată (prin intermediul compartimentului de marketing al

produselos şi serviciilor) permanent de redefinirea sarcinilor şi obiectivelor bibliotecarului, astfel

încât acesta să se afle “în serviciul utilizatorului”, contactul bibliotecar-client având o importanţă

strategică în asigurarea calităţii produselor şi serviciilor.

Biblioteca Naţională ar trebui să îşi orienteze activitatea spre partenerii de comunicare

culturală, să vină în întâmpinarea solicitărilor acestora facilitându-le accesul la informaţie rapid

şi în timp util, ştiind faptul că timpul înseamnă bani, iar informaţia putere, ar trebui să colaboreze

cu alte instituţii de cultură cum ar fi teatrele, cinematografele de artă, săli de expoziţii, muzee, în

vederea punerii în valoare a fondurilor de carte, fotografie, etc. şi atragerea a cât mai multor

cititori.

Bibliotecile reprezintă baza resurselor educative pentru copii, tineri şi adulţi. Ele

promovează lectura, iar datorită informaţiilor pe care le pot pune la dispoziţie, au rol călăuzitor

către cultură şi artă pentru toţi cetăţenii. De aceea Biblioteca Naţională, pentru a atrage şi cititorii

mai tineri ar trebui să promoveze cărţile sau autorii în instituţiile de cultură. De exemplu,

prezentarea unor cărţi în şcoli/facultăţi, studierea acestora de către elevi, scopul final fiind

întâlnirea acestora cu autorul respectiv, în acest fel, cei tineri având posibilitatea să intre în

contact direct cu scrisul şi să înţeleagă mai bine operele respective.

De-a lungul anilor, Biblioteca Naţională a colaborat cu diverse instituţii de cultură şi de

învăţământ, dar ar fi interesant ca acest lucru să se realizeze la scară largă, pe plan naţional şi

6

chiar internaţional, prin organizarea de concursuri şi evenimente de scurtă şi lungă durată pentru

a le stimula creativitatea şi a le induce dorinţa de a se informa despre valorile naţionale şi străine,

prin care elevul/studentul să intre în contact direct cu alte persoane de aceeaşi vârstă, dar de

naţionalitate şi cultură diferite. În acest fel, elevii şi studenţii ar învăţa şi ceva folosit pentru buna

formare a acestora pe viitor şi se pot alege şi cu noi prieteni.

O bună promovare ar putea fi cea de la început de an şcolar, prin care Biblioteca

Naţională ar putea organiza « Ziua porţilor deschise » care să se adreseze elevilor de liceu şi

celor de facultate.

Să amenajeze spaţii în care se găsesc diverse reviste sau cărţi pentru diferite hobby-uri, sau

probleme sociale (de exemplu : cum să faci un cv, o scrisoare de intenţie, etc).

Pentru a se bucura de succes, o bibliotecă are nevoie de o imagine adecvată. Promovarea

imaginii bibliotecii se bazează pe realitatea activităţilor din instituţie şi pe îndemânarea

colectivului managerial de a arăta potenţialilor parteneri, sponsori sau investitori, într-o manieră

convingătoare ce avantaje vor avea în cazul stabilirii unor relaţii de cooperare. Prestigiul şi

vizibilitatea bibliotecii trebuie să fie în permanenţă în atenţia societăţii, a cărei opinie are un

caracter stabil. De aceea, sunt de părere ca Biblioteca Naţională ar trebui să stabilească

parteneriate cu instituţii publice sau de stat pentru editarea/tipărirea unor lucrări mai speciale, cu

tiraj limitat şi de foarte bună calitate sau pentru a organiza evenimente culturale puternice.

În acest sens ar mai putea să colaboreze cu edituri, librării şi alte biblioteci în vederea reeditării

sau a punerii pe piaţă a unor titluri valoroase.

Pentru a nu adânci discriminarea în ceea ce priveşte o persoană validă şi una cu

dizabilităţi în ceea ce priveşte accesul în informaţie s-au creat programe sofisticate numite

cititoare de ecran (screan-reader) care permit utilizatorilor nevăzători să se folosească de

computer la fel de uşor ca şi un utilizator valid. Cititoarele de ecran redau vizual informaţia de pe

ecran, permit modificarea intensităţii sunetului, a vitezei de citire, a timbrulu vocal şi recitirea

informaţiei. Există de asemenea, imprimante braille, care, conectate la computer pot tipări un

text pe hârtie specială în alfabetul braille. Pentru cei cu vederea slabă, este foarte utilă o aplicaţie

care măreşte imaginea de pe monitor. Aceste aplicaţii permit modificare culorilor, a constrastului

şi a luminozităţii.

Aceste facilităţi există în Bilbioteca Naţională a României, dar nu sunt promovate suficient de

mult.

7

Un alt aspect al publicităţii constă în a incita cititorii să viziteze biblioteca, să participe la

manifestările culturale organizate de şi în incinta bibliotecii, să se adreseze aparatului

bibliografic şi de informare şi să îşi ridice nivelul de educaţie şi de cultură. În acest fel vor fi

soluţionate nu doar problemele bibliotecii, ci şi o serie de probleme la nivel de stat, cu caracter

umanitar, educaţional, cultural şi etic. Pentru aceasta ar putea edita produse de promovare cum ar

fi pixuri, agende, postere, etc. care au inscriptionate sigla bibliotecii sau ceva reprezentativ

pentru ea.

O modalitate modernă de promovare, de optimizare a imaginii bibliotecii o constituie

spaţiul internet. Dat fiind că poate fi accesat indiferent de spaţiu şi timp, pagina web a unei

biblioteci reprezintă metoda cea mai eficientă de promovare şi un mijloc important de informare

şi comunicare cu publicul. Biblioteca Naţională ar putea să-şi promoveze evenimentele culturale

prin intermediul internetului si al retelelor de socializare, eventual realizarea unor conturi pe

Facebook şi alte reţele de acest gen.

Ar putea oferi gratuitate la împrumutul de muzică pe Ipod, cum fac unele ţări nordice,

acest lucru fiind posibil datorită acordurior încheiate între biblioteci şi deţinătorii drepturilor de

autor. O altă modalitate de promovare ar fi dialogul între bibliotecari şi utilizatori, prin servicii

de chat şi e-mail de tipul întreabă bibliotecarul. De asemenea, platforma paginii web poate fi un

bun suport pentru buletine informative care, prin serviciile de avertizare prin poştă electronică

pot fi expediate direct beneficiarilor. Ele prezintă avantaje precum uşurinţa transmiterii, costul

redus, formatul flexibil.

O modalitate eficientă de satisfacere a utilizatorilor, şi prin urmare, de promovare a

bibliotecii este furnizarea de referinţe prin poşta electronică. În scopul îmbunătăţirii calităţii

serviciilor şi pentru a arăta utilizatorilor că opinia lor contează, ar trebui să pună la dispoziţie

instrumente de comunicare electronice cum ar fi liste şi forumuri de discuţii, formulare

interactive şi chestionare online. O altă modalitate de promovare ar putea fi existenţa unor

ludoteci şi ludotecari profesionişti şi a unor bibliobuze cu program bine definit

8

Concluzii

Prin conferinţele, simpozioanele, expoziţiile tematice, care pun în valoare bogatele sale

colecţii de manuscrise, cărţi vechi, hărţi, fotografii, stampe şi documente din arhiva istorică, prin

participările la târgurile de carte etc., Biblioteca Naţională a României şi-a conturat în ultimii ani

o agendă culturală coerentă, care contribuie la definirea propriei identităţi, dar şi a identităţii

culturale naţionale.

Biblioteca Naţională a României a continuat în 2009 să-şi pună în practică politica de

promovare a imaginii, de creştere a notorietăţii şi a vizibilităţii în rândul opiniei publice (mass-

media, instituţii publice, medii culturale şi ştiinţifice din ţară şi străinătate etc.), activităţile

culturale şi ştiinţifice incluse în agenda anuală concurând la conturarea şi la consolidarea

mesajului şi a identităţii instituţiei, la stabilirea şi menţinerea dialogului cu societatea.

Filosofia care stă la baza elaborării agendei culturale şi profesionale a Bibliotecii

Naţionale a României presupune conceperea unor evenimente care să pună în valoare instituţia în

ansamblul său şi care, în egală măsură, să contribuie la extinderea accesului la cultură.

Activitatea de promovare din 2009 a constat în continuarea unor serii de evenimente care

şi-au creat deja o tradiţie, dar şi un public din ce în ce mai numeros şi mai divers (cum este, de

pildă, evenimentul Zilele Bibliotecii Naţionale a României, ajuns în 2009 la a XII-a ediţie), dar

şi în iniţierea unor serii şi formate noi (de exemplu, seriile Ora de literatură la Biblioteca

Naţională a României, cu criticul literar Alex Ştefănescu şi Estival de chitară: în căutarea

frumosului pierdut).

Noua interfaţă a site-ului Bibliotecii Naţionale a României este uşor de folosit şi reflectă

adaptabilitatea la nou. Aici utilizatorii pot citi despre istoricul Bibliotecii Naţionale, produsele şi

serviciile oferite, expoziţiile virtuale, activităţile culturale ce se desfăşoară precum şi despre

Biblioteca Digitală Naţională.

9

BIBLIOGRAFIE

1. Kotler, Philip: Managementul marketingului, Teora, Bucureşti, 2002;

2. Enache, Ionel: Managementul informaţiei şi biblioteca, Bucureşti, Editura Credis, 2001;

3. Olteanu, Valerică: Marketingul serviciilor - o abordare managerială, Editura Ecomar,

Bucureşti, 2004;

4.Papuc, Mihai: Tehnici promoţionale, Editura Universitară, Bucureşti, 2005;

5. Revista Bibliotecii Naţionale a României; Tipografia BNR, numărul 1/2009;

6. Olteanu, Valerică: Marketingul serviciilor - o abordare managerială, Editura Ecomar,

Bucureşti, 2004;

7. Zecheru, Vasile: Management în cultură, Ed Centrului pentru Formare, Educaţie Permanentă

şi Management în Domeniul Culturii, Bucureşti, 2001.

10