1 avenue du Président Robert SchumanCS 30403 F - 67001 Strasbourg Cedex

T. + 33 (0)3 88 17 23 13 F. + 33 (0)3 88 17 90 62

www.ombudsman.europa.eu eo@ombudsman.europa.eu

Ombudsmanul European

 

 

 

 

Sinteza Ombudsmanului Ombudsmanul European și drepturile cetățenilor  

 

Eurobarometru special Realizat de TNS Opinion & Social la solicitarea Parlamentului European și a Ombudsmanului European Aria de acoperire: UE 27 (26 836 de cetățeni europeni) Metodologie: față în față Muncă de teren: februarie-martie 2011

7 iulie 2011  

RO

 2

Cuprins

 

 

 

Introducere 3

Concluzii principale 4

1. Carta drepturilor fundamentale și drepturile cetățenilor 5

1.1. Cât de informați se consideră cetățenii cu privire la Cartă 5

1.2. Drepturile cetățenilor europeni 7

2. Performanța administrației UE 8

3. Ombudsmanul European 10

3.1. Responsabilitățile Ombudsmanului 10

3.2. Interesul publicului față de informațiile privind rolul Ombudsmanului 11

Concluzie 13

 3

Introducere

Ombudsmanul European investighează plângeri adresate de cetățeni, întreprinderi, ONG‐uri, asociații și alte organizații din UE privind cazuri de administrare defectuoasă în acțiunea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii Europene. Administrare defectuoasă înseamnă orice tip de comportament administrativ deficient sau inadecvat, de la întârzieri ale plăților la refuzul nejustificat de a furniza un document sau o informație. 

Ombudsmanul este adesea văzut ca o legătură între cetățenii europeni și administrația UE. Una dintre prioritățile sale principale este de a ajuta administrația UE să fie mai transparentă, mai eficace și mai aproapiată de cetățeni. Mai mult, Ombudsmanul se îngrijește să informeze cetățenii europeni cu privire la noile lor drepturi, consacrate prin Tratatul de la Lisabona și Carta drepturilor fundamentale a UE. 

Carta drepturilor fundamentale și Tratatul de la Lisabona, care conferă Cartei caracter juridic obligatoriu, au întărit rolul cetățenilor europeni față de administrația UE. Acestea prevăd o participare crescută a cetățenilor în procesul decizional european și introduc dreptul la bună administrare, drept care se află în centrul activităților Ombudsmanului European. 

Acest sondaj Eurobarometru1 urmărește să determine cât de bine informați se simt cetățenii cu privire la Carta drepturilor fundamentale și cât de multă importanță acordă aceștia drepturilor cetățenilor europeni. Aceste două aspecte sunt esențiale pentru activitatea Ombudsmanului. Numai cetățenii care sunt informați cu privire la drepturile lor și care știu cui să se adreseze în caz de probleme își pot exercita efectiv drepturile. 

În plus, cunoașterea opiniei europenilor despre funcționarea administrației UE ar trebui să permită identificarea domeniilor în care sunt posibile îmbunătățiri. 

Publicul căruia se adresează în principal Ombudsmanul nu îl reprezintă numai cetățenii europeni, ci și ONG‐urile, întreprinderile, asociațiile și alte organizații, pe scurt, oricine din Uniunea Europeană care ar putea să se confrunte cu probleme în contactul cu administrația UE. Ombudsmanul urmărește să utilizeze rezultatele acestui sondaj pentru a‐și îmbunătăți propria eficacitate și activitățile de comunicare și pentru a veni mai bine în întâmpinarea publicului. De asemenea, acesta va comunica rezultatele Rețelei europene a ombudsmanilor și va solicita sprijinul avocaților poporului de la nivel național și regional pentru informarea cetățenilor asupra drepturilor lor. 

Ombudsmanul dorește să mulțumească Parlamentului European pentru că a solicitat acest sondaj și rețelei TNS Opinion & Social pentru realizarea lui. Sondajul complet, care include o gamă largă de date socio‐demografice, precum și alte statistici, este disponibil pe site‐ul Ombudsmanului, la adresa: http://www.ombudsman.europa.eu/press/statistics.faces  

O parte din textul și graficele utilizate în această sinteză au fost extrase din raportul complet produs de TNS Opinion & Social. 

 

1 Sondaj Eurobarometru realizat în cele 27 de state membre ale UE. 26 836 de cetățeni europeni cu vârsta de minimum 15 ani au fost intervievați față în față de rețeaua TNS Opinion & Social, între 9 februarie și 8 martie 2011. Metodologia utilizată este cea a sondajelor realizate de Direcția Generală Comunicare a Parlamentului European (Unitatea „Cercetare și analiză politică”).

 4

Concluzii principale

● Șaptezeci și doi la sută (72 %) dintre respondenți consideră că nu sunt informați despre Carta drepturilor fundamentale a UE. Ombudsmanul, 

celelalte instituții ale UE și Rețeaua europeană a ombudsmanilor au de jucat, în 

mod clar, un rol major pentru o informare mai bună a cetățenilor cu privire la 

Cartă. 

● Aproape jumătate dintre respondenți consideră că dreptul la liberă circulație 

și ședere în UE este cel mai important drept al cetățenilor. Al doilea ca 

importanță, potrivit opiniei respondenților, este dreptul la bună 

administrare, urmat de dreptul de a adresa plângeri Ombudsmanului. Acest 

rezultat este foarte încurajator pentru eforturile Ombudsmanului de a‐și spori 

vizibilitatea pentru a ajuta cetățenii să‐și exercite dreptul la o bună 

administrare. 

● Satisfacția față de administrația UE este, în general, scăzută atunci când vine vorba de eficacitate, serviabilitate și transparență. Este deosebit de 

îngrijorător faptul că tocmai transparența Uniunii înregistrează cele mai slabe 

rezultate (42 % se declară nesatisfăcuți de nivelul de transparență din cadrul 

administrației UE). Dat fiind faptul că o treime dintre anchetele 

Ombudsmanului se referă la lipsa de transparență, acest rezultat îi întărește 

hotărârea de a ajuta instituțiile UE să devină mai deschise, mai eficace și mai 

apropiate de cetățeni. 

● Majoritatea respondenților (52 %) consideră că funcția cea mai importantă a Ombudsmanului este de a se asigura că cetățenii UE își cunosc drepturile și 

știu cum să și le exercite. 34 % dintre respondenți sunt de părere că este 

important ca Ombudsmanul European să colaboreze cu avocații poporului din 

diferitele state membre, în timp ce obținerea de reparații pentru reclamanți în 

cazurile de administrare defectuoasă este considerată importantă de către 

numai 27 % dintre respondenți. Aceste rezultate subliniază importanța politicii 

de comunicare a Ombudsmanului cu cetățenii europeni și necesitatea unei 

cooperări strânse în cadrul Rețelei europene a ombudsmanilor. Totuși, 

Ombudsmanul European trebuie să‐și îmbunătățească și politica de informare 

în ceea ce privește rolul său principal, acela de a trata plângerile, în special față 

de reclamanți potențiali cum ar fi întreprinderile, ONG‐urile, asociațiile, 

organizațiile și altele. 

● Aproape jumătate dintre respondenți ar dori să afle mai multe informații despre activitatea Ombudsmanului. Acest rezultat subliniază importanța 

eforturilor Ombudsmanului de a informa publicul larg despre serviciile sale. De 

asemenea, el subliniază necesitatea unor informații specifice destinate 

cetățenilor, întreprinderilor și altor părți interesate care ar putea avea nevoie de 

serviciile Ombudsmanului la un moment dat, în viitor. 

 5

1. Carta drepturilor fundamentale și drepturile cetățenilor

1.1. Cât de informați se consideră cetățenii cu privire la Cartă

O majoritate clară a cetățenilor UE (72 %) consideră că nu sunt informați cu privire la Carta drepturilor fundamentale a UE. Alți 13 % dintre respondenți au răspuns spontan că nu au auzit niciodată despre Cartă. Prin comparație, doar 14 % dintre respondenții din UE afirmă că sunt bine informați cu privire la acest subiect, 12 % fiind „destul de bine informați” și numai 2 % considerându‐se „foarte bine informați”. 

 

Dacă analizăm rezultatele la nivel de stat membru, reiese că în numai trei țări ‐ Luxemburg (25 %), Republica Cehă (22 %) și Italia (21 %) ‐ peste 20 % dintre respondenți se simt bine informați. Doar 6 % dintre respondenții din Letonia și 8 % în Franța, Lituania și România se consideră a fi bine informați. Cel puțin 70 % dintre respondenții din 18 state membre afirmă că nu sunt informați, procente deosebit de ridicate fiind observate în Spania (88 %) și Finlanda (85 %). În timp ce numai 49 % dintre respondenții din Portugalia se consideră a fi neinformați, o proporție foarte ridicată a cetățenilor din această țară (39 %) 

 6

declară spontan că nu au auzit niciodată despre Carta drepturilor fundamentale a UE, așa cum declară și 28 % dintre respondenți în Irlanda și 27 % în Grecia. 

 7

1.2. Drepturile cetățenilor europeni

Dreptul la liberă circulație și ședere în UE este considerat important de către cel mai mare număr de respondenți (48 %), dreptul la bună administrare de către instituțiile UE ocupă a doua poziție (33 %), iar dreptul de a adresa plângeri Ombudsmanului European (32 %) este considerat al treilea drept al cetățenilor ca importanță. 21 % dintre respondenți consideră că dreptul de a vota la alegerile europene atunci când aleg să locuiască într‐un alt stat membru este unul dintre cele mai importante drepturi, același procent citând dreptul de a avea acces la documentele instituțiilor UE. 20 % dintre respondenți consideră că dreptul de a adresa petiții Parlamentului European este unul dintre drepturile lor cele mai de preț, în timp ce dreptul de a propune legi prin intermediul inițiativei cetățenești este apreciat ca fiind un drept important de către 19 % dintre respondenți. 

 

Dreptul la liberă circulație și ședere în UE este văzut ca fiind dreptul cel mai important în 21 de state membre. Dreptul la bună administrare de către instituțiile UE este considerat cel mai important în trei țări (Grecia, Spania și Italia), în timp ce dreptul de a adresa plângeri Ombudsmanului European este considerat a fi cel mai important în cele trei țări rămase (Republica Cehă, Malta și Portugalia). 

Dreptul la liberă circulație și ședere în UE este văzut ca fiind deosebit de important în Finlanda (74 %) și Suedia (73 %), în timp ce respondenții din Italia (28 %) și Spania (31 %) îl văd ca fiind mai puțin prioritar. Dreptul de a adresa plângeri Ombudsmanului European este cel mai prețuit în Grecia (46 %) și în Slovenia (44 %), însă numai 16 % dintre cetățenii lituanieni și 21 % dintre cei letoni îl consideră un drept important. 32 % dintre respondenții din Danemarca și Suedia consideră că dreptul de a avea acces la documentele instituțiilor UE este un drept important, în timp ce numai 13 % dintre cei din Spania și Lituania au aceeași părere. 

 8

2. Performanța administrației UE

Impresia publicului față de administrația UE în ceea ce privește cele trei criterii examinate ‐ eficacitatea, serviabilitatea și transparența ‐ este că nivelul de performanță este scăzut. Pentru toate cele trei aspecte, numărul de persoane care afirmă că performanța este „nesatisfăcătoare” este mai ridicat decât al celor care o consideră „moderat satisfăcătoare” sau „satisfăcătoare”. 

 

În ceea ce privește eficacitatea administrației, mai mulți respondenți (35 %) sunt de părere că administrația UE prezintă un nivel de eficacitate nesatisfăcător, comparativ cu cei care înregistrează un grad de satisfacție moderat sau ridicat. Trei respondenți din zece consideră performanța UE ca fiind moderat satisfăcătoare (31 %), în timp ce doar 10 % o văd ca fiind satisfăcătoare. 

În ceea ce privește serviabilitatea administrației UE, respondenții din Uniunea Europeană sunt mai înclinați să creadă că UE funcționează nesatisfăcător (33 %) decât că funcționează moderat satisfăcător (30 %) sau satisfăcător (10 %). 

UE este în general percepută ca funcționând mai puțin bine sub aspectul transparenței decât al eficacității sau al serviabilității. 42 % dintre respondenți sunt nemulțumiți de gradul de transparență al UE, 25 % spunând că sunt moderat satisfăcuți și numai 9 % exprimându‐și satisfacția. 

 9

O analiză a datelor pe țări arată un tipar clar în privința țărilor care au cea mai favorabilă impresie față de performanța administrației UE. Respondenții din Malta și Slovacia au impresia cea mai pozitivă cu privire la UE pentru toate cele trei aspecte ale performanței; aprecierea este constant pozitivă și în Bulgaria și România. La polul opus, respondenții din Germania și Regatul Unit au o impresie constant negativă față de performanța administrației UE. 

 10

3. Ombudsmanul European

3.1. Responsabilitățile Ombudsmanului

Garantarea faptului că cetățenii UE își cunosc drepturile și știu cum să și le exercite este văzută, în general, ca fiind cea mai importantă responsabilitate a Ombudsmanului, 52 % dintre respondenți considerând‐o chiar una dintre funcțiile esențiale ale Ombudsmanului. 34 % dintre respondenți consideră că este important ca Ombudsmanul European să colaboreze cu avocații poporului din statele membre pentru a garanta că plângerile cetățenilor cu privire la UE sunt soluționate eficient, în timp ce 30 % sunt de părere că misiunea Ombudsmanului este de a promova dreptul cetățenilor UE la bună administrare de către instituțiile UE. Obținerea de reparații pentru reclamanți în cazurile de administrare defectuoasă este considerată importantă de către 27 % dintre respondenți, 22 % considerând prioritar ca Ombudsmanul să promoveze dreptul cetățenilor UE de a obține acces la documentele UE. 19 % dintre persoane declară că Ombudsmanul ar trebui să se axeze pe creșterea gradului de serviabilitate a UE. 

 

„Garantarea faptului că cetățenii UE își cunosc drepturile și știu cum să și le exercite” este primul răspuns dat în toate statele membre, cu excepția Țărilor de Jos, unde „colaborarea cu avocații poporului din statele membre pentru a garanta că plângerile cetățenilor cu privire la UE sunt soluționate eficient” este răspunsul cel mai des menționat, și a Irlandei, unde „promovarea dreptului cetățenilor UE la bună administrare de către instituțiile UE” este considerată a fi la fel de importantă precum „garantarea faptului că cetățenii UE își cunosc drepturile”. 

„Garantarea faptului că cetățenii UE își cunosc drepturile și știu cum să și le exercite” este considerată o responsabilitate deosebit de importantă în Danemarca și Suedia, unde 69 % dintre respondenți au optat pentru acest răspuns, deși nu este considerată cu adevărat esențială în România (38 %), Irlanda (43 %) și Portugalia (43 %). 

„Colaborarea cu avocații poporului din statele membre pentru a garanta că plângerile cetățenilor cu privire la UE sunt soluționate eficient” este încă o dată considerată a fi o funcție esențială a Ombudsmanului pentru respondenții din Danemarca (61 %), Suedia (59 %) și Țările de Jos (53 %); relativ puțini 

 11

respondenți din România (16 %) și Lituania (22 %) îi acordă însă aceeași importanță. 

Respondenții din Cipru (49 %), Suedia (43 %) și Irlanda (43 %, primul răspuns dat, la egalitate cu „Garantarea faptului că cetățenii UE își cunosc drepturile și știu cum să și le folosească”) consideră că „promovarea dreptului cetățenilor UE la bună administrare de către instituțiile UE” este una dintre cele mai importante responsabilități ale Ombudsmanului, părere împărtășită însă de numai 18 % dintre polonezi și de 20 % dintre lituanieni. 

„Obținerea de reparații pentru reclamanți în cazurile de administrare defectuoasă” este considerată foarte importantă de către 52 % dintre finlandezi și de 48 % dintre ciprioți. În schimb, doar 12 % dintre estonieni și 16 % dintre suedezi o consideră o prioritate. Cetățenii din Suedia (38 %) și Danemarca (36 %) consideră că „promovarea dreptului cetățenilor UE de a obține acces la documentele UE” este o responsabilitate‐cheie, însă numai 13 % în Lituania și 14 % în Republica Cehă, Letonia și Polonia au aceeași viziune. „Concentrarea asupra creșterii gradului de serviabilitate a UE” este o prioritate principală pentru 36 % dintre cetățenii din Austria și pentru 31 % dintre greci, dar nu este considerată prioritară în Letonia (11 %), Luxemburg (13 %) sau Regatul Unit (13 %). Un număr relativ ridicat de persoane din România (26 %), Estonia (22 %) și Lituania (22 %) afirmă că nu știu care ar trebui să fie cele mai importante responsabilități ale Ombudsmanului. 

3.2. Interesul publicului față de informațiile privind rolul Ombudsmanului 

Cetățenii UE sunt împărțiți în ceea ce privește întrebarea dacă sunt interesați să știe mai multe despre responsabilitățile Ombudsmanului European, jumătate dintre aceștia spunând că sunt interesați (49 %), cealaltă jumătate spunând că nu sunt (48 %). Doar 10 % dintre respondenți afirmă că sunt „foarte interesați”, în timp ce 39 % afirmă că sunt „oarecum interesați”. La polul opus, 29 % se descriu ca fiind „nu foarte interesați”, 19 % spunând că nu sunt „deloc interesați”. 

 12

 

La nivel de țară, în numai 11 state membre cel puțin jumătate dintre respondenți afirmă că sunt interesați să afle mai multe despre rolul Ombudsmanului. Nivelurile de interes sunt cele mai ridicate în Cipru, unde 74 % dintre cetățeni sunt interesați, în Luxemburg (64 %) și în Malta (62 %). În schimb, doar 21 % dintre respondenți în Slovacia, 30 % în Letonia și 32 % în Danemarca manifestă vreun interes față de acest subiect. Numărul respondenților care afirmă că nu sunt interesați de activitățile Ombudsmanului este cel mai ridicat în Slovacia (78 %), Letonia (68 %) și Danemarca (67 %). „Foarte interesat” este răspunsul cel mai des întâlnit într‐un singur stat membru ‐ Cipru (40 %) ‐, în timp ce „nu foarte interesat” este răspunsul menționat cel mai des în opt țări: Danemarca (49 %), Letonia (47 %), Finlanda (45 %), Republica Cehă (43 %), Slovacia (40 %), Ungaria (36 %), Polonia (36 %) și Bulgaria (32 %). 

 13

Concluzie

Lipsa de cunoaștere afișată de respondenți în ceea ce privește Carta drepturilor fundamentale este îngrijorătoare. În același timp, o majoritate a respondenților consideră că funcția cea mai importantă a Ombudsmanului este de a se asigura că cetățenii UE își cunosc drepturile și știu cum să și le exercite. Aceste rezultate arată în mod clar importanța pe care Ombudsmanul European, precum și celelalte instituții ale UE și Rețeaua europeană a ombudsmanilor trebuie să o acorde nevoii de a informa mai bine cetățenii asupra Cartei și asupra drepturilor lor. 

Este foarte încurajator pentru Ombudsman să constate că un respondent din trei consideră că dreptul la bună administrare este unul din drepturile cele mai importante pentru cetățeni. Aproape același număr de respondenți acordă o importanță mare dreptului de a adresa plângeri Ombudsmanului. Aceste rezultate subliniază importanța activității Ombudsmanului și confirmă rolul acestuia de legătură esențială între cetățenii europeni și administrația UE. 

În ceea ce privește rezultatele referitoare la performanța administrației UE, este deosebit de îngrijorător faptul că 42 % dintre cetățeni se declară nesatisfăcuți de nivelul de transparență din cadrul instituțiilor UE. Satisfacția față de eficacitatea și serviabilitatea instituțiilor este și ea scăzută. Una dintre prioritățile principale ale Ombudsmanului este de a ajuta administrația să devină mai transparentă, mai eficace și mai apropiată de cetățeni. În mod clar, Ombudsmanul trebuie să‐și consolideze rolul proactiv față de instituțiile UE pentru a crește gradul de încredere a cetățenilor în administrația UE. Ombudsmanul este cel mai în măsură să identifice deficiențele din administrația UE și să colaboreze într‐o manieră proactivă cu instituțiile pentru a remedia aceste deficiențe. 

Totuși, aprecierea performanței instituțiilor UE variază semnificativ de la o țară la alta, ceea ce arată că percepția subiectivă a ineficacității nu coincide neapărat cu performanța obiectivă a administrației UE. Acest lucru este confirmat de faptul că cetățenii, cu cât sunt mai bine informați despre Carta drepturilor fundamentale ‐ și, astfel, despre UE ‐, cu atât evaluează mai bine performanța administrației UE. Educarea publicului este așadar de dorit nu numai pentru a‐l face mai conștient de drepturile sale, ci și pentru a‐i îmbunătăți impresia cu privire la instituțiile UE. Lipsa de cunoaștere a publicului este o problemă la fel de mare pentru reputația UE ca orice deficiență a instituțiilor sale. 

Întrebați despre rolul Ombudsmanului, majoritatea respondenților consideră că funcția sa cea mai importantă este de a informa cetățenii cu privire la drepturile lor, urmată de cooperarea cu avocații poporului din diferitele state membre. Doar 27 % dintre respondenți consideră că cea mai importantă sarcină a Ombudsmanului este aceea de a obține reparații pentru reclamanți în cazurile de administrare defectuoasă. Aceste rezultate se explică, fără îndoială, prin faptul că cetățenii vor mai întâi să‐și cunoască drepturile și abia apoi să se gândească cum să și le apere. 

Rezultatele subliniază importanța politicii de comunicare a Ombudsmanului cu cetățenii europeni și necesitatea unei cooperări strânse în cadrul Rețelei europene a ombudsmanilor. Totuși, Ombudsmanul European trebuie să‐și îmbunătățească și politica de informare în ceea ce privește rolul său principal, acela de a trata plângeri, față de reclamanți potențiali cum ar fi întreprinderile, ONG‐urile, asociațiile, organizațiile și altele. 

 14

Aproape jumătate dintre respondenți ar dori să fie informați mai mult despre 

activitatea Ombudsmanului. Acest rezultat este foarte încurajator și subliniază 

importanța eforturilor Ombudsmanului de a informa publicul larg despre 

serviciile sale. De asemenea, el indică necesitatea unor informații specifice 

destinate cetățenilor, întreprinderilor și altor părți interesate care ar putea avea 

nevoie de serviciile Ombudsmanului la un moment dat, în viitor. Pentru a 

informa un public mai larg și a direcționa informații specifice către 

potențialii reclamanți, Ombudsmanul are nevoie de sprijinul Rețelei 

europene a ombudsmanilor. 

Sondajul demonstrează că proiectul de a stabili o legătură între cetățeni și Uniunea Europeană este departe de a fi încheiat. Ombudsmanul este hotărât să folosească rezultatele pentru a‐și perfecționa propriile activități de comunicare și pentru a‐și intensifica eforturile destinate să ajute la îmbunătățirea performanței administrației UE. De asemenea, acesta va comunica rezultatele Rețelei europene a ombudsmanilor pentru informarea cetățenilor asupra drepturilor lor, la nivel național și regional în Uniune. Ombudsmanul dorește să mulțumească din nou Parlamentului European și rețelei TNS Opinion & Social pentru eforturile lor în realizarea acestui sondaj și este convins că o monitorizare regulată a opiniilor cetățenilor cu privire la aceste chestiuni este esențială pentru îmbunătățirea performanței tuturor instituțiilor UE.