realizat de tns opinion & social la cererea …...peste 55 de ani deţin unele informaţii din...

Eurobarometru 76.3

Parlametru

Realizat de TNS Opinion & Social la cererea Parlamentului European

Sondaj coordonat de Direcţia Generală Comunicare

2

CUPRINS

INTRODUCERE ..............................................................................................................3

REZUMAT ......................................................................................................................5

I. INFORMAŢII PRIVIND PARLAMENTUL EUROPEAN.............................................7

1. Parlamentul European și mass-media[QP1] ......................................................7

2. Nivelul de informații despre activitățile Parlamentului European [QP2] .......... 13

3. Surse preferate de informaţii [QP3] ................................................................ 18

4. Tema sau domeniul de politică în care informaţiile ar trebui să reprezinte o prioritate [QP13]..................................................................................................... 25

II. CUNOȘTINŢE PRIVIND PARLAMENTUL EUROPEAN ..........................................32

1. Alegerea deputaţilor în Parlamentul European [QP6] ...................................... 32

2. Deciziile în Parlamentul European [QP7] ......................................................... 37

3. Cunoștințe generale despre Parlamentul European [QP8] ............................... 43

III. IMAGINEA ȘI ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN..........................................48

1. Imaginea PE [QP5 QP4] .................................................................................. 48

2. Rolul PE [QP9 QP10] ....................................................................................... 66

IV. PRIORITĂŢILE ȘI VALORILE PARLAMENTULUI EUROPEAN..............................76

1. Politicile care trebuie apărate în mod prioritar [QP11].................................... 76

2. Politicile care trebuie apărate în mod prioritar [QP12].................................... 87

CONCLUZIE .................................................................................................................95

EUROBAROMETRU 76.3 „Parlametru”

3

INTRODUCERE

A trecut un an între ultimul Parlametru și acest nou studiu. Principalul obiectiv al acestui

nou studiu este acela de a evalua nivelul de informaţii și cunoștinţe deţinute de cetățenii

europeni cu privire la Parlamentul European. Acesta își propune să identifice imaginea pe

care o au cetăţenii despre Parlamentul European și să înţeleagă rolul pe care ei consideră

că ar trebui să îl joace instituţia. De asemenea, Parlametrul oferă o perspectivă cu privire

la politicile și valorile-cheie pe care acești cetăţeni consideră că instituția ar trebui să le

apere în mod prioritar. Acest Eurobarometru a fost comandat de către Direcţia Generală Comunicare a

Parlamentului European. A fost realizat de TNS Opinion & Social în perioada 5-

20 noiembrie 2011. Au fost chestionaţi aproximativ 26 6001de europeni cu vârste peste

15 ani faţă în faţă cu intervievatorii reţelei TNS Opinion & Social (chestionarul a fost

prezentat de un intervievator la domiciliul respondenţilor). Metodologia utilizată este cea

aplicabilă sondajelor standard Eurobarometru ale Direcţiei Generale Comunicare a

Parlamentului European (Unitatea Monitorizarea opiniei publice). O notă tehnică

referitoare la interviurile realizate de institutele reţelei TNS Opinion & Social este atașată

prezentului raport. Aceasta specifică metoda utilizată pentru realizarea interviurilor,

precum și marjele de încredere.

Sondajul acoperă cele 27 de state membre și face parte din valul 76.3 al

Eurobarometrului. Este compus din întrebări barometrice, cu alte cuvinte, din întrebări

adresate în sondajele anterioare, un proces care permite măsurarea evoluţiilor. De

asemenea, include două întrebări noi privind sursele de informaţii preferate ale

respondenţilor și domeniile sau subiectele de politică în legătură cu care le-ar plăcea să

deţină mai multe informaţii.

1 S-au realizat exact 26 594 de interviuri.

4

Notă

În prezentul raport, ţările sunt menţionate prin abrevierea lor oficială, după cum

urmează: abrevierile utilizate sunt următoarele:

ABREVIERI

EU27 Uniunea Europeană – 27 de state membre DK Nu știu BE Belgia CZ Republica Cehă BG Bulgaria DK Danemarca DE Germania EE Estonia EL Grecia ES Spania FR Franţa IE Irlanda IT Italia CY Republica Cipru LT Lituania LV Letonia LU Luxemburg HU Ungaria MT Malta NL Ţările de Jos AT Austria PL Polonia PT Portugalia RO România SI Slovenia SK Slovacia FI Finlanda SE Suedia UK Regatul Unit

*****


5

REZUMAT

Rezultatele acestui Parlametru furnizează date interesante cu privire la informaţiile și cunoștinţele pe care le deţin europenii despre Parlamentul European (PE), imaginea pe care o au despre instituție și rolul pe care cred că ar trebui să îl joace aceasta, precum și valorile pe care instituţia ar trebui să le apere în mod prioritar.

- O largă majoritate a europenilor (69 %) își amintesc că au citit, au văzut sau au

auzit de curând din presă ceva despre Parlamentul European. Aceasta

reprezintă o creștere cu 10 puncte faţă de perioada noiembrie-decembrie 2010.

- Cu toate acestea, două treimi din respondenţi (66 %) declară că nu sunt bine

informaţi cu privire la instituție. Acest rezultat este puţin mai mic faţă de anul

trecut: - 3 puncte

- Pentru a fi informaţi în permanenţă cu privire la Parlamentul European,

aproape șapte din zece persoane (69 %) se bazează de televiziune. Presa este

menţionată de peste o treime (35 %) dintre respondenţi. Internetul este

menţionat de 33 % dintre persoanele intervievate și radioul de 18 %.

- Europenii ar dori să deţină mai multe informaţii despre subiecte foarte

specifice (și actuale), cum ar fi soluțiile Uniunii Europene pentru

combaterea crizei (patru din zece respondenţi). Peste o treime (36 %) sunt, de

asemenea, interesaţi de drepturile lor în calitate de cetățeni europeni. Aproximativ

un sfert ar dori să fie mai bine informaţi cu privire la protecţia consumatorilor

(26 %) și viitorul energiei în Uniunea Europeană (UE) (24 %).

- În ceea ce privește funcționarea instituției ca atare, respondenţii sunt puţin mai conștienţi de faptul că deputaţii se grupează în Parlamentul European în funcţie de afinităţile lor politice (43 %, + 1 punct).

- 37 % (+ 8 puncte) consideră că în Parlamentul European deciziile sunt adoptate în funcţie de afinităţile politice ale deputaţilor; în schimb, aproximativ aceeași proporţie (36 %, + 2 puncte) consideră că deciziile sunt adoptate în funcţie de interesele statelor membre din care provin deputaţii.

- În ciuda unei îmbunătățiri a cunoștințelor obiective, imaginea Parlamentului

European s-a deteriorat începând din toamna anului 2008. Puţin peste un sfert

(26 %,- 8 puncte) din respondenţi au o imagine pozitivă despre instituţie, însă un

număr echivalent au o imagine negativă (+ 9 puncte). În același timp,

majoritatea celor intervievaţi declară că imaginea pe care o au despre PE

este neutră (45 %, + 2 puncte).

- Toate caracteristicile pozitive ale imaginii PE au pierdut teren în

6

comparaţie cu sondajul din noiembrie-decembrie 2010 (EB74.3). Aceasta

se referă la percepţiile cetăţenilor asupra instituţiei ca „democratică”, ca instituţie

„care îi ascultă pe cetăţenii europeni” sau „dinamică”. În paralel, descrierea „nu

este bine cunoscută” rămâne neschimbată, în timp ce descrierea „ineficientă” a

câștigat patru puncte.

- Cu toate acestea, marea majoritatea a europenilor (77 %) consideră că Parlamentul European joacă un rol important în conducerea Uniunii Europene, o creștere cu șapte puncte faţă de EB 70 din toamna anului 2008.

- O majoritate (45 %) susţin, de asemenea, un rol mai însemnat pentru PE,

deși acest rezultat este cu șapte puncte mai mic decât în sondajul din toamna

anului 2010.

- În ceea ce privește politicile pe care PE ar trebui să le apere, europenii acordă

cea mai mare prioritate combaterii sărăciei și a excluziunii sociale, care iese

în evidenţă în mod clar întrucât este menţionată de 49 % dintre respondenţi (- 2

puncte din aprilie 2011). Aceasta este urmată de coordonarea politicilor

economice, bugetare și fiscale (37 %, + 9), îmbunătățirea protecției

consumatorilor și a sănătății publice (30 %, - 2) și de o politică de

securitate și apărare care să permită UE să facă faţă crizei internaţionale

(29 %, + 5).

- Astfel cum se constată în cadrul sondajelor de la începutul și sfârșitul anului 2010,

valorile pe care respondenţii ar dori să le vadă apărate de Parlamentul European

în mod prioritar au legătură cu libertăţile publice și combaterea discriminării:

o Protecţia drepturilor omului este din nou valoarea menţionată de către

majoritatea respondenţilor (56 %), chiar dacă a scăzut cu patru puncte

faţă de ultimul Eurobarometru referitor la acest subiect din toamna anului

2010.

o Cu mult în urmă este egalitatea dintre femei și bărbaţi, menţionată de

o treime dintre respondenţi (33 %), o scădere cu trei puncte într-un an.

o Aceasta este urmată de libertatea de exprimare (32 %), care a pierdut

patru puncte.

- Toate valorile sunt de fapt menţionate de mai puţine ori în acest sondaj. Un

număr mai mic de respondenţi decât în sondajele anterioare au profitat de

posibilitatea de a oferi un număr maxim de trei răspunsuri. Apare întrebarea dacă

această scădere se datorează importanţei reduse atașate valorilor din cauza crizei,

sau dacă, în schimb, respondenţii au ales să fie mai selectivi.


7

I. INFORMAŢII PRIVIND PARLAMENTUL EUROPEAN

Înainte de a analiza nivelul de informaţii subiective ale europenilor, analizăm informaţiile

cu privire la Parlamentul European reţinute din mass-media în cele 27 de state membre

ale Uniunii.

1. Parlamentul European și mass-media[QP1]2

- Majoritatea europenilor își amintesc că au văzut sau au auzit recent în

presă ceva despre Parlamentul European -

Răspunsul la întrebarea QP1 clarifică nivelul de informare a populaţiei europene cu privire

la Parlamentul European și permite o comparaţie a acestor noi concluzii cu cele ale

Parlametrului efectuat cu un an în urmă, în perioada noiembrie-decembrie 2010.

Aproape șapte europeni din zece (69 %) declară că au citit in ziare, au văzut pe

internet sau la televizor sau au auzit la radio ceva despre Parlamentul

European. Acest procent este cu 10 puncte mai ridicat în perioada noiembrie-

decembrie 2010, și contrastează cu procentul de 30 % (- 9 puncte) al persoanelor care

răspund negativ și cu cel de 1 % al persoanelor care nu răspund la întrebare.

Acesta este cel mai mare rezultat pentru această întrebare, din moment ce a

fost prima întrebare adresată în sondajul efectuat în toamna anului 2007 (EB

68.1). Cel mai ridicat nivel anterior al nivelului de informaţii reţinute din mass-media

(62 %) a fost înregistrat în Eurobarometrul 73.1 efectuat în ianuarie-februarie 2010, la

șase luni de la alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2009.

2 QP1: Aţi citit de curând în presă, văzut pe internet sau la televizor sau auzit la radio ceva despre Parlamentul European? Da; Nu; Nu știu.


9

Diferenţe între statele membre

În sondajul efectuat în noiembrie-decembrie 2010 a existat un decalaj de zece puncte

între respondenţii din țările pre-2004 (57 %) și cei din ţările post-2004/2007

(67 %) în ceea ce privește informaţiile referitoare la Parlamentul European. Această

diferenţă s-a diminuat la două puncte în acest sondaj (69 % și, respectiv, 67 %),

ţările pre-2004 câștigând 12 puncte la acest subiect:

- Cel mai probabil este ca respondenţii să declare că recent au auzit sau văzut

informaţii despre Parlamentul European în mass-media (69 % UE 27) în

Finlanda (87 %), Grecia (86 %) și Ţările de Jos, Slovenia și Slovacia (82 % în toate

cele trei cazuri).

- În schimb, este cel mai puţin probabil ca aceștia să declare că au auzit sau văzut

acest tip de informaţii în Franţa (51 %), Polonia (60 %) și Republica Cehă (63 %).

În ceea ce privește evoluţia privind rezultatele obţinute pe parcursul anului trecut, 20

din cele 27 de state membre înregistrează o creștere a răspunsurilor pozitive. În

schimb, șase ţări indică o scădere a răspunsurilor pozitive și numai una, Ungaria, nu

indică nicio schimbare a rezultatului.

Cele mai mari creșteri sunt observate în Regatul Unit (67 %, + 18 puncte), Germania

(77 %, + 14 puncte), Italia (65 %, + 14 puncte), Grecia (86 %, + 13 puncte) și Austria

(70 %, + 13 puncte). Cele mai pronunţate două scăderi sunt observate în Polonia

(60 %,- 5 puncte) și Portugalia (68 %,- 5 puncte).


11

Analiza socio-demografică

- Astfel cum s-a observat în sondajele anterioare, nivelul de informaţii reţinute

din mass-media (69 % UE 27) este puţin mai mare în rândul bărbaţilor

decât în rândul femeilor: 72 % dintre bărbaţi declară că au citit, văzut sau auzit

ceva Parlamentul European din mass-media, comparativ cu 65 % dintre femei.

- Vârsta respondenţilor influenţează, de asemenea, răspunsurile, întrucât 72 %

dintre aceștia au vârsta cuprinsă între 40 și 54 de ani și 71 % dintre cei cu vârsta

peste 55 de ani deţin unele informaţii din mass-media, comparativ cu 56 % din

grupul cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani.

Cu toate acestea, categoriile mai „favorizate” din punct de vedere social sunt

cele care par a fi cele mai expuse la informaţii referitoare la Parlamentul

European:

- În ceea ce privește acest subiect, există o diferenţă de 15 puncte între cei mai

educaţi respondenţi și cei care și-au încheiat educaţia la vârsta de 15 ani

sau mai devreme (77 % și, respectiv, 62%).

- Acest lucru este valabil, de asemenea, în cazul a 81 % dintre cadrele de

conducere și 77 % dintre persoanele care desfășoară activităţi independente

(62 % dintre șomeri).

- În mod similar, 73 % dintre respondenţii care nu au avut aproape niciodată

probleme cu plata facturilor declară că au întâlnit astfel de informații (faţă de

61 % dintre cei care se confruntă permanent cu greutăţi în legătură cu plata

facturilor).

- Acest lucru este valabil, de asemenea, în cazul a 72 % dintre respondenţii care

utilizează internetul în fiecare zi (faţă de 64% dintre cei care nu îl folosesc

niciodată).


13

2. Nivelul de informații despre activitățile Parlamentului European [QP2]3

- Două treimi dintre europeni declară că sunt încă prost informaţi cu privire la

activitatea Parlamentului European -

Astfel cum s-a observat mai sus, acoperirea mediatică a Parlamentului European a

crescut în rândul populaţiei din UE și acum ajunge la aproape șapte din zece persoane.

Cu toate acestea, două treimi dintre cei intervievaţi (66 %) consideră că nu

sunt bine informaţi cu privire la activităţile Parlamentului European. Rezultatul

reprezintă o scădere ușoară: - 3 puncte într-un an. Aproape o treime dintre respondenţi

(32 %, + 4 puncte) declară că sunt bine informaţi și 2 % (- 1 punct) nu răspund la

întrebare.

Există un decalaj între recunoașterea prezenţei puternice a Parlamentului European în

mass-media și sentimentul de a fi bine informat cu privire la instituţie, încă exprimat

doar de o minoritate.

3 QP2: În general, consideraţi că sunteţi foarte bine, destul de bine, destul de puţin sau foarte puţin informat despre activităţile Parlamentului European?

14


Spre deosebire de sondajul efectuat în noiembrie-decembrie 2010, un procent de

respondenţi aproape egal cu cel al respondenților din ţările post-2004/2007, precum și

din ţările pre-2004, afirmă că sunt bine informaţi (33 % și 32 %) și prost informaţi

(64 % și 66 %).

- Statele membre în care este cel mai probabil ca respondenţii să se considere bine

informaţi (32 % în UE 27) sunt Lituania (48 %), Irlanda și Luxemburg (ambele

cu 45 %), Malta, Slovenia și Slovacia (toate cu 40 %).

- În schimb, în Cipru (23 %), Suedia și Spania (ambele cu 25 %), se consideră bine

informaţi cel mai mic număr de respondenţi.

Evoluţia pozitivă vizează 19 din cele 27 de state membre, în timp ce în alte șase

state se înregistrează o scădere. Rezultatele sunt neschimbate în două ţări.

Ţările care prezintă cea mai mare creștere a numărului respondenţilor care afirmă că

sunt bine informaţi sunt Regatul Unit (39 %, + 11 puncte), Ţările de Jos (39 %, + 9

puncte), Lituania (48 %, + 7 puncte), Finlanda (37 %, + 6 puncte), Danemarca (36 %,

+ 6 puncte) și Spania (25 %, + 6 puncte). Invers, în Slovacia (40 %,- 5 puncte), un

număr mai mic de respondenţi decât în noiembrie-decembrie 2010 declară că sunt bine

informaţi, același lucru fiind valabil, de asemenea, în cazul Greciei (cu 27 %,- 3 puncte),

Ungariei (30 %,- 3 puncte) și Maltei (40 %,- 3 puncte).


15

16


Analiza socio-demografică indică anumite diferenţe:

- Semnificativ mai mulţi bărbaţi decât femei declară că sunt mai bine informaţi cu

privire la activităţile Parlamentului European: 37 % și, respectiv, 28 %, comparativ

cu 32 % pentru toţi europenii.

- Mai frecvent, acesta este și sentimentul respondenţilor cu vârsta cuprinsă între 40

și 54 de ani (34 %, comparativ cu 28 % din grupa de vârstă 15-24).

După cum s-a observat la întrebarea precedentă cu privire la nivelul de informaţii din

mass-media (QP1), categoriile cele mai favorizate din punct de vedere social ale

populaţiei sunt și cele care se consideră a fi cel mai bine informate cu privire la

Parlamentul European:

- Acestea îi includ în primul rând pe cei cu cele mai înalte calificări(40 %,

comparativ cu 23 % dintre cei care și-au încheiat educaţia înainte de vârsta de 16

ani).

- Cadrele de conducere (43 %, faţă de 23 % dintre persoanele casnice), de

asemenea, se consideră a fi bine informaţi.

- Aceasta este, de asemenea, opinia respondenţilor care nu au aproape

niciodată dificultăţi în legătură cu plata facturilor (37 %, faţă de 22 % dintre

cei care se confruntă cu dificultăţi în cea mai mare parte a timpului).

- De asemenea, un procent mai mare de persoane care utilizează internetul în

fiecare zi afirmă că sunt bine informate (37 %, comparativ cu 26 % dintre cele

care nu au utilizat niciodată internetul).


17

18

3. Surse preferate de informaţii [QP3]4

- Televiziunea este principala sursă de informaţii menţionată -

Două treimi din europeni se consideră prost informaţi cu privire la activităţile

Parlamentului European. Prin urmare, respondenţii au fost întrebaţi care sunt sursele pe

care le-ar utiliza în cazul în care ar căuta informaţii despre instituție și li s-a permis să

ofere mai multe răspunsuri.

Aproape șapte din zece persoane (69 %) menţionează televiziunea. Presa este

menţionată de peste o treime (35 %) din persoanele intervievate. Internetul este

menţionat de 33 % dintre respondenţi și radioul de 18 %.

- În detaliu, în cazul televiziunii, știrile de televiziune sunt menţionate de cele mai

multe ori, de peste două treimi din respondenţi (67 %), comparativ cu doar 14 %

care menţionează alte emisiuni TV.

- Respondenţii menţionează, de asemenea, ziarele cu apariţie zilnică (32 %) ca

fiind preferate faţă de presa săptămânală sau lunară (7 %).

- În cazul internetului, site-urile de știri sunt consultate de cele mai multe ori (de

26 % dintre respondenţi), urmate de site-urile Parlamentului European (12 %),

reţelele sociale online (3 %) și bloguri (2 %).

De asemenea, discuţiile cu rudele, prietenii și colegii (12 %) par să reprezinte un alt mod

de a deveni informat, fără îndoială mai informal, dar nu neglijabil.

Alte surse de informaţii sunt mult mai marginale. Acestea includ broșuri, fișe informative,

pliante (menţionate de 4 % dintre respondenţi), conferinţe, discuţii, întâlniri (2 %), cărţi

(2%) sau alte surse menționate spontan (1 %).

Ar trebui subliniat, de asemenea, că 8 % dintre respondenţi afirmă spontan că nu îi

interesează asemenea informaţii sau că nu caută asemenea informaţii.

4 QP 3: Dacă aţi căuta informaţii despre Parlamentul European, care dintre următoarele surse le-aţi utiliza?

(MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE): conferinţe, discuţii, întâlniri; discuţii cu rude, prieteni, colegi; știri TV;

alte programe TV; radio; ziare cu apariţie zilnică; presă săptămânală sau lunară; site-uri de știri; site-uri ale

Parlamentului European; bloguri; reţele sociale online; cărţi; broșuri, fișe informative, pliante; altele

(SPONTANE); Nu mă interesează asemenea informaţii/nu caut asemenea informaţii (SPONTAN); Nu știu.


19

TOTAL TELEVIZIUNE 69 %

Știri TV 67 %

Alte programe TV 14 %

TOTAL PRESĂ 35 %

Ziare cu apariţie zilnică 32 %

Presă săptămânală sau lunară 7 %

Total internet 33 %

Site-uri de știri 26 %

Site-uri ale Parlamentului European 12 %

Reţele sociale online 3 %

Bloguri 2 %

Radio 18 %

Discuţii cu rude, prieteni, colegi 12 %

Broșuri, fișe informative, pliante 4 %

Conferinţe, discuţii, întâlniri 2 %

Cărţi 2 %

Altele (SPONTANE) 1 %

Nu mă interesează asemenea informaţii/nu caut

asemenea informaţii (SPONTAN) 8 %

Nu știu. 1 %

20


Sunt observate diferenţe majore în ceea ce privește răspunsurile în funcţie de

statul membru în care locuiesc respondenţii.

Televiziunea este menţionată mai mult în ţările din zona euro (71 %, faţă de 65 % în

ţările din afara zonei euro) și în ţările post-2004/2007 (72 %, faţă de 68 % în țările pre-

2004).

Presa este menţionată mai mult în ţările din zona euro (41 %, faţă de 24 % în ţările din

afara zonei euro) și în ţările pre-2004 (38 %, faţă de 22 % în țările post-2004/2007).

Internetul este ales de 40 % dintre respondenţii care nu locuiesc în zona euro

(comparativ cu 30 % dintre cei care locuiesc în zona euro).

Radioul este mai utilizat în ţările din zona euro (21 %, faţă de 14 % în ţările din afara

acestei zone).

- Ţările în care cei mai mulţi respondenţi menţionează televiziunea (69 % în

UE 27 ) sunt Bulgaria și Austria (ambele cu 82 %), Slovacia (81 %), precum și

Italia și Ungaria (ambele cu 80 %). Cu toate acestea, nivelul este mult mai mic în

Suedia (50 %), Luxemburg (54 %) și Letonia (55 %).

- Presa (35 % în UE 27) este preferată adesea de cei intervievaţi în Austria

(67 %) și Germania (60 %), spre deosebire de respondenţii din Polonia (13 %),

Letonia și România (ambele cu 17 %), precum și Malta (18 %).

- Internetul (33 % în UE 27 ) este o sursă utilizată pe scară largă în partea de

nord a Uniunii Europene: în Suedia (76 %), Ţările de Jos (68%) și Danemarca

(65 %), comparativ cu 14 % dintre respondenţii din Portugalia, 17 % în Italia și

21 % în Austria și Cipru.

- Radioul (18 % în UE 27) este menţionat în primul rând în Irlanda (35 %),

Austria (34 %) și Estonia (33 %). La capătul opus al scalei, doar 6 % dintre

respondenţii din Italia și 9 % din Regatul Unit și Polonia declară că utilizează

radioul ca sursă de informaţii privind Parlamentul.

- În cele din urmă, mai mulţi respondenţi din Portugalia (19 %), Irlanda (17 %) și

Malta (16%) recunosc lipsa lor de interes în ceea ce privește informaţiile

referitoare la Parlamentul European (8 % în UE 27).


21

EUROBAROMETRU 76.3 “Parlametru”

23


- Procente aproximativ egale de bărbaţi și femei caută informații privind

Parlamentul European la televiziune (68 % și, respectiv, 69 %) și la radio (19 % și

17 %). Cu toate acestea, mai mulţi bărbaţi decât femei aleg presa (37 % și 33 %)

și internetul (36 % și 31 %).

- Vârsta pare a fi un factor foarte determinant în această privință. Respondenţii

mai tineri sunt mult mai atrași de internet (55 % dintre cei cu vârsta cuprinsă

între 15 și 24 de ani, 16 % dintre cei cu vârsta de și peste 55 de ani). Respondenţii

mai în vârstă preferă televiziunea (75 % dintre cei cu vârsta de și peste 55 de

ani, comparativ cu 56 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani), presa

(40 %, comparativ cu 23 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani) și

radioul (21 %, comparativ cu 12 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de

ani).

- Răspunsurile sunt, de asemenea, influenţate de faptul că acestea aparțin unei

categorii mai „favorizate” din punct de vedere social. Persoanele cu cea mai înaltă calificare recurg mult mai frecvent la internet

(51 %, faţă de 9 % dintre respondenţii care și-au încheiat educaţia înainte de

vârsta de 16 ani), presă (42 %, faţă de 28 %) și radio (23 %, faţă de 15 %). În

schimb, respondenţii cu cele mai slabe calificări preferă televiziunea (74 %,

faţă de 65 % dintre cei care și-au continuat educaţia dincolo de vârsta de 19 ani).

Același lucru se aplică categoriilor profesionale: 60 % dintre cadrele de

conducere (în comparaţie cu 13 % dintre pensionari) utilizează internetul

pentru a căuta informaţii despre Parlamentul European și 46 % aleg presa

(comparativ cu 24 % dintre șomeri). În mod similar, 24 % utilizează radioul

(comparativ cu 15 % dintre șomeri).

- Respondenţii care se consideră informaţi cu privire la activitățile Parlamentului

European au mai multe șanse decât cei care spun că „nu sunt informaţi” de a

utiliza fiecare din cele patru surse de informaţii: 78 % pentru televiziune

(comparativ cu 64 %), 48 % pentru presă (comparativ cu 29 %), 39 % pentru

internet (comparativ cu 31 %) și 24 % pentru radio (faţă de 15 %).

- Destul de logic, cei care folosesc internetul în fiecare zi recurg la acest mediu

pentru a căuta informaţii privind PE mai mult decât respondenţii care îl folosesc

mai puţin frecvent (57 % și, respectiv, 23 %).


25

4. Tema sau domeniul de politică în care informaţiile ar trebui să reprezinte o

prioritate [QP13]5

- Europenii ar dori în principal să aibă mai multe informaţii despre soluţiile UE

de combatere a crizei -

Respondenţii au fost rugaţi să identifice tema sau domeniul de politică dezbătut în

Parlamentul European sau alt subiect legat de Uniunea Europeană în legătură cu care le-

ar plăcea să deţină mai multe informaţii. Intervievatorii au prezentat 13 sugestii.

Respondenţilor li s-a cerut mai întâi să aleagă tema sau domeniul de politică pe care îl

consideră o prioritate (QP 13a). Ulterior, li s-a cerut să menţioneze un număr maxim de

alte trei subiecte pe care le consideră, de asemenea, importante (QP 13b).

O analiză a tuturor răspunsurilor (întrebarea QP 13T), și anume răspunsurile

agregate la prima întrebare și la următoarea, oferă următoarele rezultate:

- Criza se află încă în centrul preocupărilor europene. Patru respondenţi din

zece ar dori să deţină mai multe informaţii despre soluţiile UE pentru a face faţă

crizei.

- Peste o treime din respondenţi (36 %) sunt, de asemenea, interesaţi de

drepturile lor ca și cetățeni europeni.

- Aproximativ un sfert ar dori să fie mai bine informaţi cu privire la protecţia

consumatorului (26 %) și viitorul energiei în UE (24 %).

Celelalte subiecte sunt menţionate de peste un sfert din europeni:

o valorile apărate de UE, cum ar fi egalitatea dintre bărbaţi și femei,

protecţia drepturilor omului etc. (21 %);

o moneda euro (21 %).

o solidaritatea cu statele membre în dificultate financiară (20 %).

o schimbările climatice (18 %).

o imigrarea, libera circulație și dreptul de azil (18 %).

o reforma politicii agricole comune (13 %).

o rolul agenţiilor de rating de credit (12 %).

o alegerile europene (8 %).

o poziţionarea UE după mișcările democratice în lumea arabă (7 %). 5 QP13T Despre care alt subiect legat de UE doriţi să aveţi mai multe informaţii? Euro; soluţiile UE pentru a face faţă crizei (partajarea datoriei, euro-obligaţiunile, impozitul pe tranzacţiile financiare TFT etc.); rolul agenţiilor de rating de credit; protecţia consumatorului; viitorul energiei în UE; imigrarea, libertatea de circulaţie și dreptul de azil; drepturile dvs. ca și cetăţean european; poziţionarea UE după mișcările democratice în lumea arabă (primăvara arabă); reformele politicii agricole comune; solidaritatea cu statele membre în dificultate financiară (20 %); alegerile europene; schimbările climatice; valorile susţinute de UE (egalitatea între bărbaţi și femei, protecţia drepturilor omului etc.);) altele (SPONTAN); Nu mă interesează acest tip de informaţii/nu caut asemenea informaţii (SPONTAN) Nu știu.

26

Tendinţa pentru primul răspuns este similară, deși clasamentul diferă puţin. Primele

două elemente menționate sunt identice: Soluţiile UE pentru a face faţă crizei sunt

citate de 21 % dintre respondenţi ca prim răspuns, înainte de drepturile ca și cetăţeni

europeni (15 %). Moneda euro se află pe locul al treilea cu 8 % dintre răspunsuri (în

comparaţie cu 21 %, pe poziţia a cincea, în răspunsurile agregate).


27


Vom analiza acum cele trei subiecte menționate de cel puțin un sfert dintre

respondenţi în răspunsurile agregate:

- Subiectul care îi interesează cel mai mult pe europeni, soluţiile EU pentru a face

faţă crizei (40 % în UE 27), este de interes mai mare pentru respondenţii din

zona euro (44 %, faţă de 31 % în afara zonei euro).

Statele membre care figurează cel mai frecvent sunt Slovacia (60 %), Grecia

(55 %), Ţările de Jos (54 %) și Danemarca (53 %), în contrast cu Regatul Unit

(20 %) și Portugalia (24 %).

Mai mulţi menţionează cel de al doilea subiect, drepturile lor ca și cetăţeni

europeni (36 % UE 27), în Cipru (70 %), care iese în evidenţă faţă de celelalte

țări în această privință, și în Bulgaria (48 %), Grecia (46 %), și România și Belgia

(45 %); totuși, acesta este mult mai puţin important în Ungaria (25 %), Polonia

(26 %) și Austria (27 %).

- Protecția consumatorului (26% în UE 27) interesează mai mulţi respondenţi

din zona euro (29 %, faţă de 21 % din afara zonei euro).

Mai mulţi respondenţi menţionează acest subiect în Cipru (52 %), Bulgaria

(41 %) și Franța (38 %), comparativ cu mai puţin de unul din cinci în Suedia și

Regatul Unit (ambele cu 12 %) și Danemarca (16 %).

În ceea ce privește alte subiecte (menţionate de cel puțin 20 % dintre

respondenţi la nivelul UE), anumite particularităţi merită a fi subliniate:

Viitorul energiei în UE (24% în UE 27) este în primul rând o preocupare în Ungaria

(42 %), și primește doar 10 % din menţionări în Portugalia.

Moneda euro (21% în UE 27) este un subiect care îi interesează în special pe

respondenţii din Țările de Jos (31 %), faţă de 9 % în Cipru.

Respondenţii din Cipru au fost totuși cei mai interesaţi (50 %) să aibă mai multe

informaţii cu privire la valorile susţinute de UE (21 % în UE 27), faţă de numai 11 %

dintre respondenţii din Letonia.

Solidaritatea cu statele membre în dificultate financiară (20 % în UE 27) este

menţionată în principal în Grecia (50 %), și mult mai puţin în Regatul Unit

(9 %).


29


În ceea ce privește cele șapte subiecte discutate mai sus care au fost menţionate de cel

puțin o persoană din cinci:

- Există diferenţe frapante între categoriile cele mai „favorizate” de populaţie

și celelalte categorii.

o 48 % dintre respondenţii cu cele mai înalte calificări ar dori să aibă

mai multe informaţii despre soluţiile EU pentru a face faţă crizei

(comparativ cu 31 % dintre cei care și-au încheiat educaţia înainte de

vârsta de 16 ani). De asemenea, aceștia sunt mult mai interesaţi de

viitorul energiei în UE (30 %, comparativ cu 17 % pentru cei mai puțin

calificaţi), valorile susţinute de UE (24 %, faţă de 16 %) și solidaritatea cu

statele membre în dificultate financiară (23 %, faţă de 18 %).

Invers, este probabil ca persoanele cu cele mai slabe calificări să

dorească mai multe informaţii privind protecţia consumatorilor

(28 % dintre cei care și-au încheiat educaţia la vârsta de 19 sau mai

devreme, faţă de 24 % dintre cei care și-au continuat educaţia).

o De asemenea, este mai probabil ca cadrele de conducere să dorească

mai multe informaţii despre soluţiile EU pentru a face faţă crizei (50 %,

faţă de 33 % pentru pensionari), despre viitorul energiei în UE (33 %, faţă

de 17 % dintre persoanele casnice), despre valorile susţinute de UE

(24 %, faţă de 18 % dintre pensionari). În schimb, muncitorii (29 %) și

pensionarii (28 %) sunt mult mai interesaţi de protecția consumatorului

(faţă de 23 % dintre administratori).

- Este mai probabil ca bărbaţii să caute mai multe informaţii decât femeile despre viitorul energiei în UE (27 %, faţă de 21 %). Femeile sunt mai mult interesate de

valorile susţinute de UE (23 %, faţă de 18 %).

- Tinerii muncitori (cu vârsta cuprinsă între 25 și 39 de ani) selectează mai

des soluţii pentru a face faţă crizei: 43 %, faţă de 36 % dintre persoanele cu

vârsta de și peste 55 de ani, care sunt mai mult interesaţi de protecţia

consumatorilor (28 %, faţă de 23 % dintre cei cu vârstă cuprinsă între 15 și 24 de

ani).

- Printre respondenţii care afirmă că sunt informaţi cu privire la activitatea

30

Parlamentului European, 45 % (comparativ cu 38 % dintre respondenţii

„neinformaţi”) ar dori să aibă mai multe informaţii despre soluţiile UE pentru a

face faţă crizei.

- 45 % dintre respondenţii care ar dori să vadă că PE joacă un rol mai

important (faţă de 35 % dintre cei care preferă un rol mai puţin important)

solicită mai multe informaţii despre soluţiile pentru a face faţă crizei. Aceștia sunt,

de asemenea, mai interesaţi (29 % și, respectiv, 24 %) de obținerea mai multor

informații privind protecția consumatorului și a drepturilor lor ca și cetățeni

europeni (40 % și, respectiv, 32 %).

- Este mult mai probabil ca persoanele care au cunoștinţe adecvate obiective cu

privire la Parlamentul European (47 %, faţă de 29 % dintre cele ale căror

cunoștinţe sunt slabe) să solicite mai multe informaţii despre soluţiile UE pentru a

face faţă crizei. Ele sunt, de asemenea, mai interesate (38 % și, respectiv, 32 %,)

de informaţii privind drepturile lor ca și cetăţeni europeni.


31

32

II. CUNOȘTINŢE PRIVIND PARLAMENTUL EUROPEAN Răspunsurile la câteva întrebări sunt utilizate pentru a evalua cunoștinţele obiective ale

europenilor privind Parlamentul European.

1. Alegerea deputaţilor în Parlamentul European [QP6]6

- O majoritate relativă a europenilor consideră că deputaţii în Parlamentul

European se grupează în funcţie de afinităţile lor politice -

Mai mulţi respondenţi decât în noiembrie-decembrie 2010 (43 %, + 1 punct)

știu că deputaţii în PE se grupează în Parlamentul European în funcţie de

afinităţile lor politice. Peste o treime (36 %, - 2) cred, în mod incorect, că se

grupează în funcţie de naţionalitate. Aproximativ o persoană din cinci (21 %, + 1) nu

răspunde la întrebare.

Nivelul de răspunsuri corecte a crescut cu șapte puncte între Parlametrul efectuat la

începutul anului 2009 și sondajul de la începutul anului 2010 (43 %), datorită alegerilor

pentru Parlamentul European din iunie 2009, care se pare că au contribuit la

îmbunătățirea cunoștinţelor europenilor în acest sens.

6 QP6: În opinia dvs., deputaţii din Parlamentul European sunt numiţi în funcţie de …?


33


Sunt observate diferenţe foarte pronunţate între statele membre:

- Este cel mai probabil ca respondenţii din Slovenia (63 %), Belgia, Estonia (ambele

cu 61%) și Țările de Jos (60 %) să știe că deputaţii europeni se grupează în

Parlamentul European în funcţie de afinităţile lor politice (43 % în UE 27).

- În schimb, este cel mai probabil ca cei din Slovacia (63 %), Republica Cehă

(61 %) și Grecia (54 %) să creadă, în mod eronat, că deputaţii în PE se

grupează în funcţie de naţionalitate (36 % în UE 27).

- Cele mai mari proporţii de respondenţi care nu au răspuns la întrebare

(21 % în UE 27) au existat în Germania (nivelul răspunsului „nu știu” - 29 %),

Bulgaria și Regatul Unit (ambele cu 28 %), precum și Malta (26 %).

Cele mai izbitoare creșteri ale răspunsului corect sunt observate în Slovenia (63 %, + 5

puncte) și Lituania (56 %, + 5 puncte).

În schimb, proporţia de răspunsuri corecte a scăzut cel mai mult în cursul anului în

Portugalia (43 %,- 10 puncte).


35


Pentru respondenţii care știu că deputaţii în Parlamentul European se grupează

în Parlamentul European în funcţie de afinităţile lor politice:

- există o diferenţă mare, de șapte puncte, între bărbaţi și femei (47 % și,

respectiv, 40 %). Cu toate acestea, este la fel de probabil ca aceștia să dea un

răspuns incorect (36 %). Totuși, este mai probabil ca femeile să nu răspundă la

întrebare (24 %, faţă de 17 % dintre bărbaţi).

- Aici, de asemenea, apartenenţa la o categorie socială mai „favorizată” joacă

un rol în răspunsuri: cei cu calificare înaltă răspund mai des corect la întrebare

(47 %, faţă de 38 % dintre respondenţii care și-au încheiat educaţia înainte de

vârsta de 16 ani), la fel ca administratorii (46 %, faţă de 38% dintre persoanele

casnice).

- În mod logic, de asemenea, rezultă că cei care știu că deputaţii în Parlamentul

European se grupează în funcţie de afinităţile politice, 49 % afirmă că sunt bine

informaţi despre activitatea Parlamentului European (faţă de 41 % dintre

cei care declară că sunt prost informaţi).


37

2. Deciziile în Parlamentul European [QP7]7

- Opinia că deciziile Parlamentului European sunt adoptate în funcţie de

afinităţile politice ale deputaţilor în Parlament este semnificativ mai largă -

Întrebarea referitoare la adoptarea deciziilor de către deputaţii în Parlamentul European

a fost adresată în toamna anului 2008 (EB70.1). Trei ani mai târziu, există o evoluţie

semnificativă în ceea ce privește răspunsurile. Într-adevăr, 37 % (+ 8 puncte) dintre

respondenţi consideră în prezent că deciziile în Parlamentul European sunt

adoptate în conformitate cu afinităţile politice ale deputaţilor în Parlamentul

European. Cu toate acestea, peste o treime (36 %, + 2 puncte) declară că

deciziile sunt adoptate în funcţie de interesele statelor membre de unde provin

deputaţii. Alţi 13 % (- 5 puncte) declară spontan că ambele răspunsuri sunt valabile

(„ambele”). Aproximativ o persoană din zece (14 %, - 5 puncte) nu răspunde la

întrebare.

7 QP 7: Consideraţi că deciziile Parlamentului European sunt adoptate mai presus de orice...? În funcţie de interesele statelor membre din care vin deputaţii europeni; În funcţie de apartenenţa politică a deputaţilor; Ambele (SPONTAN); Nu știu.


39


Diferenţe deosebit de frapante sunt sesizate între respondenţii din ţările post-

2004/2007 și cei din ţările pre-2004. În statele post-2004/2007, 43 % (comparativ

cu 34 % dintre ţările pre-2004) afirmă că în Parlamentul European deciziile sunt

adoptate în funcţie de interesele statelor membre de unde provin deputaţii în

Parlamentul European. În schimb, 34 % răspund că deciziile sunt adoptate în funcţie de

afinităţile politice ale deputaţilor în Parlamentul European (faţă de 38 % în ţările pre-

2004).

- Concentrându-ne asupra celor care cred că în Parlamentul European deciziile

sunt adoptate în funcţie de afinităţile politice ale deputaţilor (37 % în UE

27), vom vedea că mai mulţi respondenţi oferă acest răspuns în Slovenia (50 %),

Belgia (49 %), Suedia și Regatul Unit (ambele cu 45 %), Danemarca, Finlanda și

Ţările de Jos (toate cu 44%). În schimb, cei mai puţini oferă acest răspuns în

Bulgaria (22 %) și Slovacia (26 %).

În 24 din cele 27 de state membre, a existat o creștere în ceea ce

privește răspunsul „în funcţie de afinităţile politice” faţă de toamna

anului 2008.

Ţările în care această îmbunătățire este deosebit de mare sunt Spania (43 %,

+ 22 de puncte), Lituania (34 %, + 17 puncte), Slovenia (50 %, + 16 puncte),

Suedia (45 %, + 16 puncte), Portugalia (40 %, + 15 puncte) și România (35 %,

+ 15 puncte). În schimb, există o scădere de 11 puncte (26 %) în Slovacia.

- Uitându-ne la cei care cred că deciziile sunt adoptate în funcţie de

interesele statelor membre de unde provin deputaţii în Parlamentul

European (36 % în UE 27), vom vedea că mai mulţi respondenţi oferă acest

răspuns în Slovacia (60 %), Republica Cehă (57 %), Grecia (53 %) și Polonia

(44 %); mult mai puţini oferă acest răspuns în Spania (25 %), Portugalia (26 %),

Irlanda (27 %) și Austria (28 %).

Cele mai semnificative evoluţii crescătoare sunt înregistrate în Slovacia (60 %,

+ 16 puncte), Luxemburg (39 %, + 11 puncte), Republica Cehă (57 %, + 9

puncte) și Italia (37 %, + 8 puncte).


41


Analiza datelor prin intermediul variabilelor socio-demografice oferă clarificări mai

importante privind categoriile de populaţie care consideră că deciziile sunt

adoptate în Parlamentul European în funcţie de afinităţile politice ale

deputaţilor în Parlamentul European.

- Bărbaţii au puţin mai multe șanse decât femeile să aibă această opinie (39 % și,

respectiv, 36 %).

- De asemenea, vârsta pare să joace un rol în răspunsuri întrucât 38 % dintre

respondenţii în vârstă de și peste 25 ani oferă răspunsul corect, comparativ cu

34 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani.

- Nivelul de educaţie, de asemenea, pare a fi un factor de diferenţiere. Printre

respondenţii cu cele mai înalte calificări, 40 % declară că deciziile sunt adoptate în

funcţie de afinităţile politice ale deputaţilor în Parlamentul European (faţă de 35 %

dintre cei care și-au încheiat educaţia înainte de vârsta de 16 ani).

- Respondenţii care au o imagine negativă despre Parlamentul European sunt

mult mai susceptibili să afirme că deciziile Parlamentului European sunt adoptate

în funcţie de afinităţile politice ale deputaţilor (44 %, faţă de 34 % dintre cei care

au o imagine pozitivă despre PE).

- În cele din urmă, respondenţii care deţin cunoștinţe obiective adecvate

despre Parlamentului European oferă acest răspuns mai des (39 %, faţă de

30 % din cei cu cunoștinţe reduse despre Parlamentul European).


43

3. Cunoștințe generale despre Parlamentul European [QP8]8

- Majoritatea europenilor deţin cunoștinţe obiective adecvate despre

Parlamentul European -

Pentru a-și evalua cunoștinţele despre Parlamentul European, europenii au trebuit, de

asemenea, să spună dacă un număr de afirmaţii erau adevărate.

Aceste întrebări au testat patru dimensiuni deja examinate în primăvara anului 2010

(EB73.1) și în primăvara anului 2009 (EB71.1).

- Afirmaţia că legile europene trebuie să fie stabilite de comun acord de

către Parlamentul European și statele membre este identificată ca fiind

corectă de 59 % (+ 6 puncte din primăvara anului 2009) dintre respondenţi.

Aproape o persoană din cinci (19 %, + 3 puncte) afirmă că această afirmaţie este

falsă și 22 % (- 9 puncte) nu răspund.

- În cazul alegerilor directe ale deputaţilor în Parlamentul European de către

cetăţeni, 58 % dintre respondenţi identifică în mod corect această afirmaţie ca

fiind adevărată. Acest lucru înseamnă cu un punct mai puţin faţă de primăvara

anului 2010. Cu toate acestea, peste un sfert dintre respondenţi (28 %, + 3

puncte) consideră că această afirmaţie este falsă și 14 % (- 2 puncte) nu răspund.

- În ceea ce privește mențiunea că fiecare stat membru are același număr de

deputaţi în PE, 55 % dintre respondenţi declară pe bună dreptate că este falsă,

cu un punct în minus faţă de primăvara anului 2010. Doar peste o persoană din

cinci (21 %, + 1 punct) crede, în schimb, că acest lucru este adevărat, în timp ce

aproape un sfert dintre respondenţi (24 %, stabil) nu oferă niciun răspuns.

- Ultima afirmaţie se referă la bugetul Uniunii Europene, observând că este

stabilit în comun de către Parlamentul European și statele membre. O

majoritate absolută a respondenţilor (54 %, neschimbată din primăvara anului

2009) răspunde în mod corect că acest lucru este adevărat. Cu toate acestea,

8 QP8: Pentru fiecare dintre următoarele afirmaţii despre Uniunea Europeană, aţi putea să-mi spuneţi care dintre ele credeţi că sunt adevărate sau false: Membrii în Parlamentul European sunt aleși în mod direct de către cetăţenii fiecărui stat membru; Fiecare stat membru are același număr de membri în Parlamentul European; Bugetul Uniunii Europene este stabilit în comun de Parlamentul European și de către statele membre; La nivelul Uniunii Europene, legile europene (directivele și regulamentele) trebuie să fie stabilite în comun de către Parlamentul European și statele membre.

44

aproape două persoane din zece (18 %, + 6 puncte) declară că afirmaţia este

falsă și aproape un sfert din respondenţi (28 %,- 6 puncte) nu oferă niciun

răspuns.

Procentajul mediu de răspunsuri corecte pentru aceste patru afirmaţii este de 57 %.


45


O lectură a rezultatelor la nivel național evidenţiază anumite diferenţe, pe de o

parte între ţările din zona euro și cele din afara acesteia, și pe de altă parte

între ţările pre-2004 și ţările post-2004/2007.

- Mai mulţi respondenţi din afara zonei euro afirmă că deputaţii în Parlamentul

European sunt aleși în mod direct de către cetăţenii fiecărui stat membru

(64 %, faţă de 55 % dintre cei din zona euro).

- Este mai probabil ca respondenţii din ţările post-2004/2007 să considere că

deputaţii în Parlamentul European sunt aleși în mod direct de către

cetăţenii fiecărui stat membru (72 %, faţă de 54 % dintre cei din ţările pre-

2004).

De asemenea, mai mulţi respondenţi din aceste ţări declară că bugetul UE este

stabilit în comun de către Parlamentul European și statele membre (63 %,

faţă de 52 %) și că legile europene trebuie să fie stabilite în comun de către

Parlamentul European și statele membre (64 %, faţă de 58 %).

Vom analiza acum diferențele observate între statele membre pentru fiecare

răspuns corect oferit de persoanele intervievate.

- Mai multe persoane răspund corect la afirmaţia că legile europene trebuie să

fie stabilite în comun de către Parlamentul European și statele membre

(în UE 27 59 % răspunsuri corecte „adevărat”), în Ungaria (84 %), Slovacia și

Finlanda (ambele 74 %), Grecia (73 %), și Republica Cehă și Germania (ambele cu

72 %). În schimb, cei mai puţini răspund corect în Franţa și Italia (ambele cu

47 %), precum și în Irlanda (48 %).

Cele mai mari creșteri ale răspunsurilor corecte sunt înregistrate în Slovacia

(74 %, + 19 puncte), Ungaria (84 %, 18 puncte) și Belgia (70 %, 14 puncte).

- În ceea ce privește alegerea directă a deputaţilor în Parlamentul European,

țările în care este cel mai probabil ca respondenţii să răspundă corect „adevărat”

(58% în UE 27) sunt Cipru (89 %), Malta (86 %), Grecia (85 %) și Bulgaria

(81 %). Cele mai puţine răspunsuri corecte sunt în Franța (42 %), Austria (45 %)

și Suedia (49 %). Ţara în care proporția de răspunsuri corecte a crescut cel mai mult este Bulgaria

(81 %, + 9 puncte).

46

- Pentru afirmaţia că fiecare stat membru are același număr de membri în PE,

respondenţii din Suedia (83 %), Cipru (82 %), Danemarca, Slovenia și Țările de

Jos (toate cu 80 %) știu că acest lucru este fals (55 % în UE 27). Cei mai puțini respondenţi au răspuns corect în Italia (37 %), Portugalia (40 %), România

(44 %) și Spania (46 %).

Luxemburg (77 %, + 10 puncte) înregistrează cea mai mare creștere în proporţia

de răspunsuri corecte.

- Mai mulţi respondenţi dau răspunsul corect („adevărat") la afirmaţia că bugetul

UE este stabilit în comun de către Parlamentul European și statele

membre (54 % în UE 27) în Ungaria și în Țările de Jos (ambele cu 73 %) și

Slovacia (72 %). Dimpotrivă, cei mai puţini respondenţi răspund corect în Italia

(43 %) și în Regatul Unit, Franţa, Malta și Irlanda (toate cu 47 %). Slovacia (72 %, + 13 puncte) și Polonia (69 %, + 13 puncte) înregistrează cea

mai mare creștere în proporţia de răspunsuri corecte.


47


Nivelul mediu european de răspunsuri corecte la cele patru întrebări este 57 %.

Aceste rezultate medii au fost examinate din prisma diferitelor categorii socio-

demografice pentru a obţine o imagine mai precisă asupra cunoștinţelor persoanelor

intervievate.

- Per total, bărbaţii oferă o rată mai mare de răspunsuri corecte la cele patru

întrebări decât femeile (60 %, faţă de 53 % dintre femei).

- Este mult mai probabil ca tinerii cu un loc de muncă (25-39 de ani) să dea, de

asemenea, răspunsuri corecte: în medie 59 %, comparativ cu 55 % din categoria

de vârstă cuprinsă între 15 și 24 de ani și cea de și peste 55 de ani.

- Vârsta la care respondenţii și-au încheiat educaţia este un element care face o

diferenţă majoră în acest sens: respondenţii cu cea mai înaltă calificare dau o

medie de 64 % de răspunsuri corecte (comparativ cu 48 % dintre cei cu cele mai

slabe calificări).

- Există, de asemenea, o legătură între rata medie de răspunsuri corecte și calitatea

de membru al unei categorii mai favorizate din punct de vedere social.

Cadrele de conducere oferă o medie de răspunsuri corecte de 66 %, comparativ cu

47 % dintre persoanele casnice.

Destul de logic, cu cât respondentul este mai bine informat despre

activitatea Parlamentului European, cu atât media răspunsurilor corecte

oferite este mai mare.

- Respondenţii informaţi dau o medie de răspunsuri corecte de 65 %, faţă de

53 % în cazul respondenţilor „neinformaţi”. Cei cu o imagine pozitivă asupra

instituției dau o medie de 66 % răspunsuri corecte (faţă de 53 % pentru cei care

au o imagine negativă).

48

III. IMAGINEA ȘI ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN După analizarea nivelurilor de informaţii și cunoștinţe pe care le deţin cetăţenii europeni

cu privire la Parlamentul European, trecem acum la imaginea detaliată pe care aceștia o

au despre instituţie și despre rolul pe care consideră că aceasta ar trebui să îl joace.

1. Imaginea PE [QP5 QP4]9

- O imagine în deteriorare a Parlamentului European -

Pentru a înţelege imaginea pe care o au europenii despre Parlamentul European,

intervievatorii le-au cerut acestora să menţioneze dacă au o imagine pozitivă sau una

negativă. Această întrebare a fost adresată anterior în sondajul Eurobarometer 70.1 din

toamna anului 2008. Rezultatele arată că această imagine s-a deteriorat în mod clar în

ultimii trei ani. Puţin peste un sfert (26 %, - 8 puncte) din respondenţi au o

imagine pozitivă despre instituție, în timp ce un număr similar de respondenţi

au o imagine negativă (26 %, +9 puncte).

Cu toate acestea, majoritatea persoanelor intervievate spun că au o imagine neutră

despre PE (45 %, + 2 puncte).

9 QP: În general, Parlamentul European vă evocă o imagine foarte pozitivă, destul de pozitivă, neutră, destul de negativă sau foarte negativă? QP 4: Vă rog să-mi spuneţi pentru fiecare din următoarele cuvinte/expresii dacă descriu foarte bine, destul de bine, destul de rău sau foarte rău percepţia dvs. despre Parlamentul European: dinamic; democratic; ascultă cetăţenii; nu este cunoscut; ineficient.


49


Statele membre în care imaginea pozitivă despre Parlamentul European (UE 27,

26 %) este cea mai puternică sunt Bulgaria (55 %), România (45 %) și Italia (40 %).

Cele în care o imagine pozitivă este puțin răspândită sunt Regatul Unit (12 %), Austria

(17 %), Letonia (18 %) și Franța (19 %).

Imaginea negativă despre PE (UE 27 26 %) este cea mai răspândită în Regatul Unit

(48 %), Austria (41 %), Grecia și Portugalia (ambele cu 34 %), spre deosebire de ceea

ce se observă în Bulgaria (9 %), Polonia și România (ambele cu 11 %), sau în Lituania

(12 %).

În ceea ce privește evoluţiile înregistrate în trei ani, observăm că imaginea

pozitivă a PE s-a deteriorat în 23 dintre cele 27 de state membre. Aceasta a

câștigat teren în doar trei ţări și este neschimbată într-o ţară, Polonia (35 %). Opiniile

respondenţilor s-au deteriorat cel mai mult în Lituania (28 %, - 24 de puncte), Spania

(21 %, - 23 de puncte) și Portugalia (20 %,- 22 de puncte); opiniile s-au îmbunătăţit cel

mai mult în Luxemburg (39 %, + 6 puncte).

Imaginea negativă a Parlamentului European a câștigat teren în 26 din cele 27

de state membre și este neschimbată în Suedia (21 %). Cele mai mari creșteri se

înregistrează în Grecia (34 %, +21 de puncte), Slovenia (24 %, +19 puncte) și

Portugalia (34 %, +17 puncte).


51


- Este interesant de remarcat faptul că mai mulţi bărbaţi decât femei (28 %, faţă

de 24 %) au atât o imagine pozitivă, cât și una negativă despre Parlamentul

European (27 %, faţă de 25 %). Cu toate acestea, 47 % dintre femei (faţă de

42 %) spun că au o imagine neutră în ceea ce privește instituţia.

- Respondenţii cu vârsta cuprinsă între 25 și 39 de ani sunt cei mai susceptibili să

aibă o percepţie pozitivă a Parlamentului European (28 %, faţă de 25 % dintre

cei cu vârsta peste 39 de ani). Cei în vârstă de și peste 55 de ani sunt cei mai

susceptibili să aibă o percepţie negativă (30 %, faţă de 17 % dintre cei cu vârsta

cuprinsă între 15 și 24 de ani). O imagine neutră a PE este cea mai răspândită în

rândul celei mai tinere grupe de vârstă (51 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între

15 și 24 de ani, comparativ cu 41 % din cei cu vârsta peste 55 de ani).

- Calitatea de membru al unei categorii sociale mai favorizate influenţează de

asemenea răspunsurile. Printre respondenţii cu cea mai înaltă calificare, 32 %

au o imagine pozitivă despre Parlamentul European (în comparaţie cu 20 % din cei

care și-au încheiat educaţia înainte de vârsta de 16 ani). Acesta este, de

asemenea, cazul a 32 % dintre cei care se situează în vârful scării sociale

(faţă de 21 % dintre cei care se situează la baza acesteia).

În schimb, 32 % dintre cei cu cele mai slabe calificări (faţă de 22 % dintre cei cu

cea mai înaltă calificare) au o imagine negativă despre PE, la fel cum au și 30 %

dintre cei care se situează la baza scării sociale (faţă de 23 % dintre cei care se

situează în vârf).

- În cele din urmă, 39 % dintre respondenţii care sunt informaţi cu privire la

activităţile PE au o imagine pozitivă despre instituţie (faţă de 20 % dintre cei

care nu sunt informaţi). În schimb, mai puţini din acest grup (23 %, faţă de 28 %)

au o imagine negativă despre instituţie.

- De asemenea, 35 % dintre cei care deţin cunoștinţe obiective adecvate cu

privire la Parlamentul European au o imagine pozitivă despre acesta (faţă de

doar 15 % dintre cei care au cunoștinţe reduse).

52

Percepţia detaliată asupra Parlamentului European:

Imaginea Parlamentului European în ochii europenilor a fost identificată mai detaliat prin

faptul că li s-a cerut respondenţilor să își ofere opiniile cu privire la cinci descrieri ale

instituţiei: trei cu conotaţii pozitive (dinamic, democratic și care îi ascultă pe cetăţenii

europeni) și două cu conotaţii negative (nu este bine cunoscut și este ineficient). Pentru

fiecare, respondenţii au trebuit să afirme dacă cuvântul sau expresia descria percepţia

lor asupra Parlamentului European în mod adecvat sau nu.


53

Coroborând concluziile pentru întrebarea anterioară (QP5), constatăm că trăsăturile

pozitive ale PE au pierdut teren de la sondajul din noiembrie-decembrie 2010

(EB74.3). Descrierile „democratic” și „care ascultă pe cetăţeni” au scăzut cu două

puncte (61 % și, respectiv, 33 %), în timp ce termenul „dinamic” a pierdut un punct

(38 %).

În paralel, descrierea „nu este bine cunoscut” rămâne neschimbată (51 %), în timp ce

„ineficient” a câștigat patru puncte (42 %).

Vom analiza acum fiecare dimensiune în detaliu, începând cu o analiză a caracteristicilor

pozitive:

Opiniile privind dinamismul Parlamentului European sunt împărţite

O majoritate relativă a respondenţilor (44 %, + 2 puncte) consideră că acest

termen descrie în mod neadecvat Parlamentul European, în timp ce 38 % (- 1

punct) au opinie contrară. Aproape o persoană din cinci (18 %,- 1 punct) nu are nicio

opinie privind această temă.

54


Există o diferenţă semnificativă (19 puncte) între respondenţii din ţările pre-

2004 și cei din ţările post-2004/2007. Puţin peste o treime (34 %) din prima

categorie consideră că Parlamentul European transmite o imagine „dinamică”, în timp

ce majoritatea absolută din cea de a doua (53 %) împărtășește această părere.

- Respondenţii cei mai susceptibili de a împărtăși această opinie sunt în Bulgaria (63

%), Slovacia (57 %) și Lituania (56 %).

- În schimb, ţările în care imaginea unui Parlament European dinamic este cel mai

puţin pronunţată sunt Regatul Unit (20 %), Ţările de Jos (27 %) și Germania

(30 %).

Scăderea cea mai mare pentru acest răspuns se observă în Slovacia (57 %,- 12 puncte).

În schimb, creșterea cea mai mare este înregistrată în Polonia (53 %, + 8 puncte). Ar

trebui constatat că Polonia a deţinut Președinţia Uniunii Europene în momentul în care

sondajul a fost efectuat și că actualul Președinte al PE este de naţionalitate poloneză10.

Acest lucru poate contribui la opinia pozitivă a respondenţilor polonezi.

10 Polonia a deţinut Președinţia Consiliului Uniunii Europene din iulie până în decembrie 2011. Jerzy Buzek este Președintele Parlamentului European din iulie 2009.


55


Examinarea diferitelor variabile socio-demografice pentru a interpreta rezultatele poate

contribui la identificarea categoriilor de populaţie care sunt cele mai critice faţă de

caracterul dinamic al Parlamentului European.

- În ceea ce privește vârsta, este cel mai probabil ca tinerii să considere că

Parlamentul European este dinamic: 44 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și

24 de ani formulează această opinie, faţă de 35 % dintre cei cu vârsta peste 55 de

ani.

- Respondenţii cu cea mai înaltă educaţie sunt cei mai convinși: 39 % dintre cei

care și-au continuat educaţia după vârsta de 15 ani (faţă de 33 % din cei care și-

au încheiat educaţia înainte de vârsta de 16 ani).

- În ceea ce privește categoria profesională a respondenţilor, 46 % dintre

studenţi, 42 % dintre funcţionari și 40 % dintre lucrătorii care desfășoară activităţi

independente consideră că Parlamentul European este dinamic, faţă de 35 %

dintre șomeri și pensionari.

- Există o diferenţă foarte mare între răspunsurile respondenţilor care sunt

informaţi cu privire la activităţile PE și ale celor care nu sunt: 55 % din prima

categorie recunosc dinamismul instituţiei, comparativ cu 30 % din cei care nu sunt

informaţi și care, prin urmare, sunt mai critici faţă de ea.

Printre respondenţii care ar dori să vadă că Parlamentul European

joacă un rol mai important, 46 % îl consideră dinamic (comparativ cu

28 % dintre cei care afirmă că Parlamentul ar trebui să joace un rol mai

puţin important).

56

Peste șase din zece europeni descriu Parlamentul European drept „democratic”

În prezent, 61 % consideră că termenul „democratic” descrie bine Parlamentul

European. Este singura instituţie europeană ai cărei membri sunt aleși prin vot

universal direct. Cu toate acestea, acest rezultat satisfăcător este mai mic decât în

sondajul efectuat la începutul anului 2009, și cu două puncte mai mic decât în sondajul

din toamna anului 2010.

Totuși, peste un sfert dintre respondenţi (27 %, + 3 puncte) manifestă o atitudine critică

faţă de PE, afirmând că acesta nu poate fi descris ca fiind democratic, și 12 % (- 1

punct) nu răspund la întrebare.


Imaginea unui Parlament European democratic este exprimată mai frecvent în ţările

post-2004/2007 decât în ţările pre-2004 (69 % și, respectiv, 59%).

- Este mult mai probabil ca respondenţii din Bulgaria și din Polonia (ambele cu

73 %), precum și cei din Germania, Luxemburg și Slovacia (toate cu 72 %) să

considere că PE este o instituţie democratică.

- În schimb, cei mai sceptici în acest sens sunt cei intervievaţi în Regatul Unit

(39 %), Portugalia (41 %) și Grecia (46 %).

În ceea ce privește evoluţiile, există o scădere foarte pronunţată în ceea ce privește

proporţia persoanelor care declară că PE este o instituţie democratică în Portugalia

(41 %, – 18 puncte) și într-o măsură mai mică în Slovacia (72 %, - 10), Austria (56 %, -

9) și Irlanda (52 %, - 9). În schimb, creșterea cea mai izbitoare este în Cipru: 60 %,

+ 6 puncte.


57


- Astfel cum am observat în cadrul analizei întrebărilor anterioare privind nivelul de

informare al europenilor (QP 1, QP 2 și QP 3), categoriile mai favorizate din

punct de vedere social sunt cele care par a fi cel mai bine informate cu privire la

Parlamentul European. Prin urmare, este destul de logic că acestea sunt cele mai

susceptibile să știe că PE este o instituţie care funcţionează în mod democratic.

Cadrele de conducere sunt de departe cei mai susceptibili să răspundă că PE

este o instituţie democratică: 73 %, faţă de 55 % dintre șomeri. În mod similar,

69 % dintre respondenţii cu cea mai înaltă calificare prezintă acest punct de

vedere, faţă de 51 % dintre cei a căror educaţie s-a încheiat înainte de vârsta de

16 ani.

- De asemenea, acest lucru se întâmplă mai des în cazul celor cu vârsta cuprinsă

între 15 și 39 de ani (65 %, faţă de 57 % dintre cei cu vârsta de și peste 55 de

ani).

- De asemenea, este destul de logică opinia persoanelor care sunt bine

informate cu privire la Parlamentul European (72 %, faţă de 56 % dintre cei

care afirmă că sunt prost informate).

- În mod similar, este mult mai probabil ca respondenţii care ar dori să vadă

că PE joacă un rol mai important să declare că este o instituţie democratică

(69 %, comparativ cu 48 % dintre cei care consideră că Parlamentul ar trebui să

joace un rol mai puţin important).

58

Peste jumătate din europeni consideră că PE nu îi ascultă pe cetăţeni

Atunci când respondenţii sunt întrebaţi dacă expresia „ ascultă pe cetăţeni” descrie în

mod corect percepţia lor asupra Parlamentului European, doar o treime răspunde pozitiv

(33 %), o scădere cu două puncte faţă de toamna anului 2010 și cu șapte puncte de la

EB71.1 efectuat la începutul anului 2009. Doar 3 % afirmă că această expresie

corespunde „foarte bine” Parlamentului European.

În schimb, o majoritate absolută a respondenţilor (54 %) consideră că această

expresie nu este adecvată, ceea ce înseamnă o creștere cu patru puncte într-un an.

Respondenţii care nu răspund la această întrebare reprezintă 13 % (- 2 puncte) din

populaţie.


Din nou există o diferenţă semnificativă (21 puncte) între respondenţii din

ţările post-2004/2007 și cei din ţările pre-2004. În rândul ţărilor din prima

categorie, 49 % (faţă de 28 % din cea de a doua categorie) consideră că PE este o

instituţie care îi ascultă pe cetăţeni. Această diferenţă se aplică, de asemenea, dar într-o

măsură mai mică, respondenţilor care locuiesc în afara zonei euro (39 %) și al celor care

se află în zona euro (29 %).

- Ţările în care este cel mai probabil ca respondenţii să considere că PE îi ascultă pe

cetăţeni sunt Ungaria (57 %), Slovacia și Lituania (ambele cu 53 %), precum și

Bulgaria, Cipru, Malta și Polonia (51 % în toate cele patru cazuri).

- Cei mai critici respondenţi sunt cei intervievaţi în Franţa (22 %), în Regatul Unit și

în Germania (ambele cu 24 %).

Cea mai mare creștere există în Cipru (51 %, + 8 puncte) și cea mai mare scădere

există în Irlanda (28 %, - 16 puncte).


59


- Ca și în cazul descrierilor precedente, aceste categorii considerate foarte

„favorizate” din punct de vedere social sunt cele mai susceptibile să răspundă

că PE este o instituţie care „ascultă pe cetăţeni”. În rândul respondenţilor cu cea

mai înaltă calificare, 36 % (comparativ cu 25 % dintre respondenţii cu cele mai

slabe calificări) exprimă această opinie, împreună cu 36 % dintre administratori

și 37 % dintre funcţionari, faţă de 27 % dintre șomeri.

- Aceasta este, de asemenea, opinia celor mai tineri respondenţi: 39 % dintre cei cu

vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, faţă de 30% dintre cei cu vârsta de și

peste 55 de ani.

- În mod similar, persoanele care sunt bine informate cu privire la PE consideră

că consideră că acesta „ascultă pe cetăţeni” (45 %, faţă de 27 % dintre cele care

spun că sunt prost informate).

- Această opinie este împărtășită de cei care deţin cunoștinţe obiective

adecvate referitoare la instituţie: 44 %, comparativ cu 22 % din cei cu

cunoștinţe reduse.

60

Caracteristici negative

Jumătate dintre europeni consideră încă astăzi că Parlamentul European nu

este bine cunoscut

Peste jumătate din respondenţi (51 %) declară că instituţia „nu este bine

cunoscută”, în timp ce 41 % cred contrariul și 8 % nu răspund la întrebare.

Aceste rezultate nu s-au schimbat de la EB74.3 din toamna anului 2010.


Respondenţii cu atitudinea cea mai critică faţă de Parlamentul European se găsesc în

zona euro (54 %, faţă de 47 % în afara zonei euro), și în ţările pre-2004 (54 %,

comparativ cu 43 % în ţările post-2004/2007).

- Este cel mai probabil ca respondenţii din Ţările de Jos și Ungaria (ambele cu

61 %), precum și Belgia și Danemarca (ambele cu 60 %), să creadă că PE nu este

bine cunoscut.

- În schimb, respondenţii din Malta (17 %), Cipru (18 %), Lituania (20 %) și

Portugalia (23%) afirmă că descrierea „nu este bine cunoscut” nu se aplică

Parlamentului European.

Respondenţii ale căror opinii au evoluat mai pozitiv (cei care consideră că descrierea „nu

este bine cunoscut” descrie PE) se găsesc în primul rând în Slovenia (49 %, + 9 puncte)

și Spania (58 %, + 6 puncte). În schimb, cele mai mari evoluţii negative sunt

înregistrate în Finlanda (57 %, - 7 puncte), Regatul Unit (49 %,- 5 puncte), precum și în

Bulgaria (43 %,- 4 puncte) și Letonia (54 %, - 4 puncte).


61


- Respondenţii care au cea mai critică atitudine faţă de Parlamentul European (și

care sunt cei mai susceptibili să afirme că „nu este bine cunoscut”) fac parte din

categoriile sociale cele mai favorizate (care, astfel cum s-a observat mai sus, sunt,

de asemenea, cele mai informate cu privire la instituţie). Acestea sunt, în esenţă,

persoane care și-au continuat educaţia dincolo de vârsta de 19 ani (55 %,

comparativ cu 50 % dintre cei care și-au încheiat educaţia înainte de vârsta de 16

ani) și administratori (57 %, comparativ cu 50 % dintre muncitori și persoanele

casnice).

- Respondenţii cu vârsta cuprinsă între 40 și 54 de ani împărtășesc, de

asemenea, această părere (54 %, comparativ cu 46 % din cei cu vârsta cuprinsă

între 15 și 24 de ani).

- În cele din urmă, această opinie este mai pronunţată atunci când respondentul

este prost informat cu privire la PE (56 %, comparativ cu 45 % dintre cei bine

informaţi).

62

Opinia europeană este foarte împărţită în ceea ce privește descrierea termenului „ineficient”

Rezultatele pentru această întrebare sunt foarte mixte, dar poziţia din sondajul din

toamna anului 2010 a fost acum inversată. Cu un an în urmă, 40 % dintre respondenţi

au considerat că termenul „ineficient” descria PE în mod inadecvat, și 38 % credeau

contrariul.

În prezent, majoritatea (42 %) dintre respondenţi consideră că termenul

„ineficient” descrie instituţia în mod adecvat, în timp ce 39 % nu sunt de acord

cu faptul că acest termen descrie Parlamentul European în mod adecvat.

Proporţia persoanelor care nu răspund la întrebare este de 19 % (- 3 puncte), care continuă să reflecte dificultatea pe care o au respondenţii în legătură cu exprimarea unei opinii referitoare la acest subiect.


Există un decalaj de 14 puncte între ţările pre-2004 (44 %) și ţările post-2004/2007 (30 %) în proporţiile care consideră că PE poate fi descris ca „ineficient”.

Europenii din Suedia și Ţările de Jos (ambele cu 59 %) și Regatul Unit (53 %) sunt cele mai susceptibile să afirme că Parlamentul European este ineficient.

În schimb, cei mai puţini respondenţi au această opinie în Bulgaria (12 %), Malta (15 %) și România (21 %).

Cea mai izbitoare evoluţie pozitivă pe parcursul anului se înregistrează în Irlanda (40 %, + 17 puncte).


63

64


Interpretarea rezultatelor în funcţie de diferitele variabile socio-demografice contribuie la evidenţierea anumitor diferenţe importante.

- Observăm că mai mulţi bărbaţi decât femei consideră că Parlamentul European

este ineficient (44 % dintre bărbaţi, comparativ cu 39 % dintre femei).

- Vârsta este, de asemenea, un criteriu-cheie, întrucât există o diferenţă de zece

puncte între cei cu vârsta cuprinsă între 40 și 54 de ani și grupul cel mai tânăr

de vârstă: 44 % din prima categorie consideră că PE este ineficient (comparativ cu

34 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani).

- Nivelul de educaţie pare să demonstreze că persoanele cu cea mai înaltă

calificare sunt în același timp cele mai critice la adresa instituţiei și cei

mai susceptibili să o considere eficientă. Printre respondenţii care și-au

continuat educaţia peste vârsta de 19 ani, 44 % consideră că PE este ineficient

(comparativ cu 41 % dintre cei care și-au încheiat educaţia înainte de vârsta de 16

ani). Cu toate acestea, 43% din acest grup consideră, de asemenea, că termenul

„ineficient” descrie PE în mod neadecvat (comparativ cu 32 % din cea de a doua

categorie).

- În cele din urmă, 49 % dintre respondenţii care deţin cunoștinţe obiective

adecvate cu privire la PE consideră că termenul „ineficient” descrie instituţia în

mod neadecvat (și, prin urmare, consideră că este eficientă), faţă de 29 % dintre

cei care nu au aceste cunoștinţe obiective adecvate.


65

66

2. Rolul PE [QP9 QP10]11 Pentru a identifica opiniile privind rolul Parlamentului European, intervievatorii au

întrebat respondenţii dacă ei consideră că PE joacă un rol important în conducerea

Uniunii Europene. Li s-a cerut ulterior să își exprime opiniile referitoare la ipotezele că

Parlamentul ar trebui să joace un rol mai important sau nu.

- - Marea majoritate a europenilor consideră că Parlamentul European

joacă un rol important în conducerea UE -

77 % dintre respondenţi afirmă că PE joacă un rol important, o creștere cu șapte

puncte de la EB70.1 din toamna anului 2008. În schimb, 17 % din respondenţi

(neschimbat) nu sunt de acord și cred că instituţia nu joacă un rol important; 6 % (- 7

puncte) nu răspund la întrebare.

11 QP9: În opinia dvs., rolul jucat de Parlamentul European în viaţa Uniunii Europene este ….? important; nu foarte important; deloc important; Nu știu.

QP 10: Dvs. personal v-ar plăcea să vedeţi că Parlamentul European joacă un rol mai important sau mai puţin important decât rolul pe care îl are în prezent? mai puţin important același (SPONTAN); Nu știu.


67


În primul rând, rezultatele arată că este mai probabil ca respondenţii din ţările post-

2004/2007 să recunoască rolul important jucat de Parlamentul European în

funcţionarea Uniunii Europene decât cele din ţările pre-2004 (84 % și, respectiv,

74 %).

- Statele membre în care cei mai mulţi respondenţi recunosc acest rol

(77 % în UE 27) sunt Slovacia (91 %), Ungaria (89 %), Cipru (87%),

Luxemburg, Polonia, Suedia și Slovenia (toate cu 86 %).

- Este cel mai puţin probabil ca respondenţii din Regatul Unit (65 %), Austria

(66 %) și Spania (67 %) să recunoască importanţa rolului jucat de PE.

Evoluţii pozitive sunt înregistrate în 24 din cele 27 de state membre, rezultatul este

neschimbat în două state și o evoluţie negativă există într-unul, și anume Spania (67 %,

- 4 puncte).

Cea mai mare creștere în proporţiile de recunoaștere a rolului PE este înregistrată în

Danemarca (78 %, 14 + puncte), Regatul Unit (65 %, + 13), Ungaria (89 %, +11) și

Italia (78 %, + 11).


69


- Importanţa rolului Parlamentului European în Uniunea Europeană este cel mai

evident pentru respondenţii cu vârsta cuprinsă între 25 și 39 de ani (80 %,

faţă de 71 % dintre cei cu vârsta de și peste 55 de ani).

- Răspunsul, de asemenea, este corelat cu nivelul de educaţie. Este mai probabil

ca respondenţii cu cea mai înaltă calificare să considere acest rol drept important

decât persoanele care și-au încheiat educaţia înainte de vârsta de 16 ani (82 %,

comparativ cu 67 %).

- În mod similar, cadrele de conducere au tendinţa de a împărtăși această opinie:

83 %, faţă de 71 % dintre pensionari.

- În cele din urmă, există o diferenţă foarte mare de 32 de puncte între respondenţii

care au o imagine pozitivă despre PE și cei care au o imagine negativă. Din

prima categorie, 93 % afirmă că PE joacă un rol important în conducerea Uniunii

Europene (comparativ cu 61 % din cea de a doua categorie). Astfel, cu cât

instituţia este percepută într-un mod mai pozitiv, cu atât rolul jucat de aceasta

este considerat mai important.


71

- O majoritate a europenilor ar dori să vadă că Parlamentul European joacă un

rol mai important decât rolul pe care îl are în prezent -

În ciuda rezultatelor contrastante cu privire la imaginea Parlamentului European în

rândul populaţiei europene, o majoritate susţine încă consolidarea rolului său.

Aceasta este opinia a 45 % dintre respondenţi, în ciuda faptului că acest

rezultat marchează o scădere cu șapte puncte faţă de sondajul din toamna anului

2010. La doi ani și jumătate de la ultimele alegeri europene, respondenţii par să fie mai

puţin conștienţi de importanţa rolului instituţiei.

În schimb, o persoană din cinci (20 %, - 2 puncte) crede contrariul. Trebuie

remarcat faptul că această dorinţă de a vedea că PE joacă un rol mai puţin important s-a

diminuat pentru prima dată de la sondajul EB68.1 din toamna anului 2007.

În cele din urmă, aproape un sfert din europeni (24 %, + 8 puncte) declară

spontan că rolul ar trebui să rămână același. Mai mult de o persoană din zece

(11 %, +1 punct) nu răspunde la întrebare.

72


Uitându-ne dincolo de media europeană de 45 % în favoarea unui rol mai important

pentru Parlamentul European, observăm anumite diferenţe importante între statele

membre.

Cea mai frapantă îi privește pe respondenţii din zona euro, dintre care cei care doresc să

vadă că Parlamentul European joacă un rol mai important sunt mai mulţi decât cei din

afara zonei euro (48 % și, respectiv, 39 %).

Aceasta este și opinia, dar într-o măsură mai mică, a celor intervievaţi în ţările post-

2004/2007 (50 %, faţă de 44 % în ţările pre-2004).

- Opinia majoritară, și anume susţinerea unui rol mai important pentru

Parlamentul European (45 % în UE 27), este cea mai răspândită în Cipru

(73 %), Spania (62 %) și România (60 %).

- În schimb, mai mulţi respondenţi din Danemarca (38 %), Regatul Unit (36 %),

precum și Ţările de Jos și Suedia (ambele cu 30 %) doresc să vadă că PE joacă

un rol mai important (20 % în UE 27).

- Este cel mai probabil ca respondenţii care doresc ca rolul PE să fie neschimbat

(24 % în UE 27) să se găsească în Irlanda (37 %), Bulgaria (34 %), precum și

Austria și Italia (ambele cu 33 %).

Cele mai mari evoluţii descendente pentru răspunsul „un rol mai important” se constată

în Italia (41 %, - 16 puncte), Ungaria (45 %, - 16), Grecia (57 %, - 15) și Belgia

(52 %,- 13).

Răspunsul opus („un rol mai puţin important”) înregistrează cea mai mare creștere în

Ungaria (21 %, + 8 puncte), Lituania (14 %, + 5), Grecia (16 %, + 5) și Spania (9 %, +

5).


73

74


- În Parlametrul (EB74.3) din toamna anului 2010, șomerii și persoanele care

desfășoară activităţi independente erau cei mai susceptibili să solicite un rol mai

important pentru Parlamentul European. Aceste rezultate au înregistrat o

evoluţie ușoară. Cadrele de conducere și persoanele care desfășoară

activităţi independente își exprimă mai frecvent această opinie în sondajul

actual (49 % în ambele cazuri, comparativ cu 43 % dintre persoanele casnice).

- Acesta este și răspunsul unei majorităţi absolute cu cea mai înaltă calificare

(51 %, comparativ cu 40 % dintre persoanele cu cele mai slabe calificări).

- De asemenea, bărbaţii exprimă această opinie într-un număr mai mare decât

femeile (47 %, comparativ cu 43 %).

- Respondenţii cu vârsta cuprinsă între 25 și 39 de ani (47 %, faţă de 44 % din

alte grupuri de vârstă) sunt, de asemenea, mai convinși că PE ar trebui să joace

un rol mai important.

- În cele din urmă, există un decalaj deosebit de mare între respondenţii care au o

imagine pozitivă despre Parlamentul European (59 % doresc să vadă că

Parlamentul European joacă un rol mai important decât rolul pe care îl are în

prezent) și cei care au o imagine negativă despre instituţie (38 %).


75

76

IV. PRIORITĂŢILE ȘI VALORILE PARLAMENTULUI EUROPEAN 1. Politicile care trebuie apărate în mod prioritar [QP11]12

- O majoritate a europenilor consideră și acum că combaterea sărăciei și a

excluziunii sociale ar trebui să fie prioritare -

Într-un context de continuare a crizei economice și sociale, părea interesant să se întrebe europenii din nou cu privire la așteptările lor de la Parlamentul European în ceea ce privește politicile prioritare.

Mai întâi, respondenţii au fost rugaţi să aleagă, dintre 12 politici, una care cred că ar

trebui să fie prioritară (QP11a). Li s-a permis să dea un singur răspuns.

Respondenţii au trebuit apoi să identifice un număr maxim de trei sau mai multe dintre aceste politici pe care ele, de asemenea, le considerau importante (QP11b).

QP11a (prima): Combaterea sărăciei și a excluderii sociale continuă să fie în

fruntea listei.

Când vom analiza numai prima politica menţionată de către europeni, combaterea

sărăciei și a excluderii sociale apare ca lider clar. Este menţionată de 21 % dintre

respondenţi, o scădere cu trei puncte faţă de Eurobarometrul (EB75.2) din primăvara

anului 2011.

A doua politică, aleasă de 17 % dintre respondenţi, este coordonarea politicilor

economice, bugetare și fiscale.

Cea de a treia (10 %) este o politică de securitate și apărare care să permită UE

să facă faţă crizelor internaţionale.

12 QP 11: Parlamentul European promovează dezvoltarea anumitor politici la nivelul UE. În opinia dvs., care dintre următoarele politici ar trebui să fie prioritare? În primul rând? (ROTIȚI); și apoi? (ROTIȚI – MAX. 3 RĂSPUNSURI) TOTAL: O politică externă care să permită UE să vorbească cu o singură voce pe scena internațională O politică de securitate și apărare care să permită UE să facă față crizei internaționale; Lupta împotriva schimbărilor climatice; O politică energetică comună menită să asigure independența energetică a UE; Îmbunătățirea protecției consumatorului și a sănătății publice; O politică agricolă care respectă mediul înconjurător și contribuie la echilibrul alimentar global; Combaterea terorismului ținând cont de libertățile individuale; Coordonarea politicilor economice, bugetare și fiscale; O politică de cercetare și dezvoltare (C&D) care asigură competitivitatea și inovația; Afirmarea unui model social european; Lupta împotriva sărăciei și a excluderii sociale; O politică a imigrației implementată în consultare cu țările de origine; Altele (SPONTAN); Niciuna din acestea (SPONTAN); Nu știu.


77

Urmează celelalte nouă politici, fiecare obţinând mai puţin de 9 % din răspunsuri:

- o politică externă care să permită UE să vorbească cu o singură voce pe scena

internaţională (8 %).

- îmbunătăţirea protecţiei consumatorului și a sănătăţii publice (7 %).

- combaterea schimbărilor climatice (6 %);

- o politică agricolă care respectă mediul înconjurător și contribuie la echilibrul

alimentar global (5 %).

- o politică a imigraţiei care să fie pusă în aplicare în consultare cu ţările de origine

(5 %).

- combaterea terorismului, respectând în același timp libertăţile individuale (5 %).

- o politică energetică comună menită să asigure independenţa energetică a UE

(4 %).

- afirmarea unui model social european (4 %).

- o politică de cercetarea și dezvoltare (C&D) care asigură competitivitatea și

inovarea (3 %).

QP11T (mai întâi și apoi): Combaterea sărăciei și a excluderii sociale este

menţionată de aproape jumătate dintre europeni, înainte de coordonarea

politicilor economice, bugetare și fiscale.

Dacă analizăm răspunsurile totale, adică răspunsurile agregate, clasamentul este puţin

diferit faţă de cel obţinut pentru primul răspuns dat (întrebarea QP11a).

Politica menţionată de cele mai multe ori este în continuare combaterea

sărăciei și a excluderii sociale (49 %), deși aceasta a pierdut două puncte de la

EB75.2 efectuat în primăvara anului 2011.

Următoarea este coordonarea politicilor economice, bugetare și fiscale (37 %),

care câștigă nouă puncte în comparaţie cu primăvara anului 2011, trecând de pe locul al

treilea pe locul al doilea.

Aceasta este urmată de protecţia îmbunătăţită a consumatorului și a sănătăţii

publice (30 %), care pierde două puncte și trece de pe locul al doilea pe locul al

treilea.

Pe locul al patrulea este o politică de securitate și apărare care să permită UE să

facă faţă crizelor internaţionale (29 %, + 5 puncte).

Apoi vin patru propuneri, fiecare menţionată de 22 % dintre respondenţi: o politică

energetică comună menită să asigure independenţei energetică a Uniunii

Europene (- 1 punct), combaterea schimbărilor climatice (- 4), o politica agricolă

care respectă mediul înconjurător și contribuie la echilibrul alimentar global (-

78

3) și combaterea terorismului, respectând în același timp libertăţile individuale

(- 3).

Următoarele patru politici par să prezinte cel mai mic interes pentru respondenţi, întrucât

sunt menţionate de nu mai mult de o persoană din cinci: o politică externă care să

permită Uniunii Europene să vorbească cu o singură voce pe scena

internaţională (21 %, + 5 puncte), o politică a imigraţiei pusă în aplicare în

consultare cu ţările de origine (19 %, - 4 puncte), o politică de cercetare și

dezvoltare care asigură competitivitatea și inovaţia (14 %, + 1 punct) și

afirmarea unui model social european (14 %, + 2 puncte).

În ceea ce privește evoluţia, observăm că două dintre politicile externe ale Uniunii

Europene au câștigat teren semnificativ faţă de sondajul din aprilie 2011: politica

externă și politica de securitate și apărare.

În schimb, politicile care nu sunt direct legate de criza aflată în desfășurare și-au pierdut

sprijinul, în unele cazuri într-o măsură pronunţată: Acesta este cazul combaterii

schimbărilor climatice, politicii agricole, combaterii terorismului și politicii

imigraţiei.


79

80


Analiza noastră se concentrează aici asupra răspunsurilor agregate, în special în legătură

cu cele patru politici menţionate cel mai frecvent (de cel puţin un sfert dintre

respondenţi).

- Respondenţii din Grecia (73 %), o ţară foarte greu lovită de criză, urmată de

Portugalia (66 %) și Finlanda (60 %), sunt cei mai susceptibili să declare că

„combaterea sărăciei și excluderii sociale" (49 % UE 27) ar trebui să fie o

prioritate.

Dimpotrivă, respondenţii din Italia (33 %), Malta (37 %) și Regatul Unit (41 %)

par cel mai puţin preocupaţi de această problemă.

Opiniile au evoluat cel mai pozitiv cu privire la acest punct din primăvara lui 2011

(adică respondenţii menţionează acest element mai frecvent) în Ţările de Jos

(47 %, + 9 puncte), Grecia (73 %, + 4 puncte).

Opiniile au evoluat cel mai negativ în România (42 %,- 14 puncte), Lituania

(57 %,- 12 puncte) și Polonia (49 %,- 9 puncte).

- „Coordonarea politicilor economice, bugetare și fiscale” (37 % în UE 27 )

este menţionată pe scară mult mai largă în ţările din zona euro (42 %,

comparativ cu 28 % în cele din afara zonei euro). Acest lucru este valabil, chiar

dacă într-o măsură mai mică, în ţările pre-2004 (38 %, comparativ cu 32 % în

ţările post-2004/2007).

Această politică este menţionată de cele mai multe ori în Lituania (58 %),

Germania (53 %), Estonia (52 %) și Ţările de Jos (51 %), și cel mai puţin

frecvent în Danemarca (12 %), Malta (16 %) și România (22 %).

Menţionarea acestei politici a crescut mai pronunţat în Ţările de Jos (51 %, + 20

de puncte), Germania (53 %, + 17 puncte) și Italia (39 %, + 15 puncte). A

scăzut – foarte ușor – în doar două ţări: Letonia (46 %,- 2 puncte) și România

(22 %, - 1 punct).

- Cea de a treia politică pe care europenii o consideră prioritară, „îmbunătăţirea

protecţiei consumatorilor și a sănătăţii publice" (30 % în UE 27), este

menţionată frecvent de respondenţii din Cipru (55 %), Grecia (40 %), Belgia,

Bulgaria și Malta (38 % în toate cele trei cazuri). Este cel mai puţin citată în

Regatul Unit (20 %) și Suedia (ambele cu 20 %), precum și în Ungaria (22 %). Cele mai clare evoluţii descendente privind această politică sunt observate în

Irlanda (35 %, - 13 puncte) și Bulgaria (38 %, - 10 puncte), în timp ce evoluţia


81

ascendentă cea mai mare este în Suedia (20 %, + 5 puncte).

- În al patrulea rând, „o politică de securitate și apărare care să permită UE

să facă faţă crizelor internaţionale" (29 % în UE 27), este menţionată mai

frecvent în ţările post-2004/2007 decât în ţările pre-2004 (34 %, faţă de

27 %).

Aceasta prezintă cel mai mare interes pentru respondenţii din România (49 %),

Cipru (48 %), Italia (45 %) și Luxemburg (38 %), și cel mai mic interes pentru

cei din Regatul Unit (18 %) și Portugalia (19 %).

Cele mai mari evoluţii sunt înregistrate în Cipru (48 %, + 13 puncte), România

(49 %, + 11 puncte) și Italia (45 %, + 10 puncte).


83


Dacă ne concentrăm pe cele patru politici menţionate cel mai frecvent de europeni

în răspunsurile agregate, și analizăm rezultatele pe categorii socio-demografice, se pot

face următoarele observaţii:

- Combaterea sărăciei și a excluderii sociale (49 % în UE 27):

o Acest subiect este mai important pentru femei decât pentru bărbaţi

(51 %, comparativ cu 46 %).

o pe de altă parte, toate categoriile de vârstă o menţionează aproximativ

în aceeași măsură.

o Categoriile cele mai vulnerabile din punct de vedere social, și, prin

urmare, grupurile cele mai afectate, sunt mai susceptibile să menţioneze

sărăcia și excluziunea socială. Astfel se întâmplă în cazul a 57 % dintre

șomeri (faţă de 43 % dintre funcţionari și persoanele care desfășoară

activităţi independente) și la respondenţii care și-au încheiat educaţia

înainte de vârsta de 16 ani (53 %, comparativ cu 44 % dintre cei cu cea

mai înaltă calificare).

- Coordonarea politicilor economice, bugetare și fiscale (37 % în UE 27):

o Această politică prezintă un interes mai mare pentru bărbaţi decât pentru

femei: 40 %, spre deosebire de 35 %.

o De asemenea, importantă pare să fie vârsta respondenţilor, tinerii cu

locuri de muncă menţionează această politică de cele mai multe ori

(39 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 25 și 39 de ani, comparativ cu

35 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani și din grupul cu

vârsta de și peste 55 de ani).

o Spre deosebire de prima politica menţionată, respondenţii din categoriile

cele mai favorizate din punct de vedere social sunt cei mai susceptibili

să menţioneze această politică. Astfel se întâmplă în cazul a 46 % dintre

cadrele de conducere (comparativ cu 32 % pentru persoanele casnice) și

la 43% dintre respondenţii cu cea mai înaltă calificare (comparativ cu

32 % dintre cei cu cele mai slabe calificări).

84

o În cele din urmă, aceasta este, de asemenea, opinia respondenţilor care

deţin cunoștinţe obiective adecvate referitoare la PE (44 %, faţă de

27 % dintre cei cu cunoștinţe reduse).


85

- Îmbunătăţirea protecţiei consumatorilor și a sănătăţii publice(30 % în UE

27):

o Este mai probabil ca femeile să menţioneze această politică mai frecvent

decât bărbaţii (menţionată de 32 % și, respectiv, 27 % ).

o Cu toate acestea, nu este posibilă realizarea unei diferenţieri a

răspunsurilor pe baza categoriei de vârstă. Această politică este

menţionată de 30 % dintre respondenţii cu vârsta cuprinsă între 15 și 39

de ani și dintre cei cu vârsta de și peste 55 de ani, și de 29 % dintre cei cu

vârsta cuprinsă între 40 și 54 de ani.

o La fel ca în cazul „combaterii sărăciei și a excluderii sociale”, categoriile

cele mai vulnerabile din punct de vedere social sunt mai susceptibile

să aleagă această politică. 31 % dintre respondenţii care și-au încheiat

educaţia la vârsta de 19 ani sau mai devreme (comparativ cu 27 %

dintre cei cu o calificare mai înaltă) și 34 % dintre persoanele casnice (faţă

de 23 % dintre cadrele de conducere).

- În cazul unei politici de securitate și apărare care să permită UE să facă

faţă crizelor internaţionale (29 % în UE 27), nu există diferenţe pronunţate

între categoriile socio-demografice.

o Cu toate acestea, este mult mai probabil ca respondenţii cu cea mai

înaltă calificare să susţină această politică: 30 %, faţă de 25 % dintre

cei mai puţini calificaţi.

o Acest lucru este valabil, într-o măsură puţin mai mare, pentru funcţionari

(34 %) comparativ cu șomerii (25 %).


87

2. Politicile care trebuie apărate în mod prioritar [QP12]13 În calitate de singură instituţie europeană ai cărei membri sunt aleși prin vot universal

direct, Parlamentul European este un simbol al democraţiei și dialogului. Europenii au

fost întrebaţi care sunt valorile fundamentale pe care consideră că ar trebui să le apere

Parlamentul European. Ca răspuns la această întrebare, au fost rugaţi să aleagă un

număr maxim de trei valori din cele opt propuse.

Clasamentul valorilor este aproape identic cu cel din sondajele efectuate în

toamna anului 2010 (EB74.3) și de la începutul lui 2010 (EB73.1), doar cu mici

modificări în ceea ce privește rezultatele. Valorile cărora europenii le acordă

prioritate sunt cele legate de libertăţile publice și de combaterea discriminării.

- Protecţia drepturilor omului este, din nou, valoarea cel mai des

menţionată de respondenţi. Majoritatea (56 %) declară că aceasta ar trebui

apărată în mod prioritar de Parlamentul European, deși acest rezultat este cu

patru puncte mai mic decât Eurobarometrul anterior pe această temă din toamna

anului 2010.

- Cu mult în urmă este egalitatea dintre femei și bărbaţi, menţionată de o

treime din respondenţi (33 %), o scădere cu trei puncte într-un an.

- Următoarea este libertatea de exprimare (32 %), care înregistrează o scădere

cu patru puncte.

13 QP 12: În opinia dvs., care dintre următoarele valori ar trebui să fie apărate de Parlamentul European în mod prioritar? (ROTIŢI – MAXIM 3 RĂSPUNSURI) egalitatea dintre femei și bărbaţi; protecţia minorităţilor; dialogul între culturi și religii; solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii Europene; solidaritatea dintre Uniunea Europeană și ţările sărace din lume; protecţia drepturilor omului; libertatea de exprimare; interzicerea pedepsei cu moartea peste tot în lume; altele (SPONTAN); Niciuna (SPONTAN); Nu știu.

88

- Aceasta este urmată imediat de solidaritatea dintre statele membre ale

Uniunii Europene (31 %, - 4 puncte).

- Solidaritatea dintre Uniunea Europeană și ţările sărace din lume este

menţionată de un sfert din respondenţi (25 %, neschimbat).

Următoarele două răspunsuri sunt menţionate de o persoană din cinci și mai puţin,

respectiv:

- dialogul dintre culturi și religii (20 %, - 2 puncte)

- protecţia minorităţilor (19 %, - 3 puncte).

- valoarea finală, interzicerea pedepsei cu moartea peste tot lume, este

menţionată de 12 % (- 4 puncte) dintre respondenţi.

Analiza evoluţiilor arată că cele mai multe dintre valori au pierdut teren sau au rămas

stabile începând cu noiembrie 2010. Astfel, respondenţii au fost mai selectivi în

răspunsurile lor decât în sondajul anterior: nu este clar dacă acest lucru se datorează

faptului că aceștia acordă o importanţă mai redusă valorilor în general în contextul crizei,

sau întrucât există un accent mai specific pus pe unele dintre aceste valori în detrimentul

altora.


89


La fel ca și în cursul ultimelor trei Eurobarometre [cel de la începutul anului 2009

(EB71.1), cel de la începutul anului 2010 (EB73.1) și cel de la sfârșitul anului 2010

(EB74.3)], o analiză pe ţară a rezultatelor dezvăluie anumite diferenţe între statele

membre, în special în ceea ce privește data aderării la Uniune.

- Este mai probabil ca respondenţii din ţările post-2004/2007 să sprijine

solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii Europene mai mult decât cei

din ţările pre-2004 (37 % și, respectiv, 30 %), aceștia încurajând în același timp

protecţia drepturilor omului într-o proporţie similară (57 %, comparativ cu

56 %).

- Totuși, celelalte șase valori sunt menţionate mai des în ţările pre-2004:

o egalitatea dintre bărbaţi și femei: 35 % (faţă de 27 % în ţările post-

2004/2007); o libertatea de exprimare (34 %, faţă de 25 %); o solidaritatea dintre UE și ţările sărace din lume (26 %, faţă de 23 %);

o dialogul dintre culturi și religii (21 %, faţă de 17 %);

o protecţia minorităţilor (20 %, faţă de 14 %);

o interzicerea pedepsei cu moartea peste tot în lume (14 %, faţă de 7 %);

90

Analiza rezultatelor naţionale dezvăluie anumite diferenţe:

- Protecţia drepturilor omului (56 % în UE 27) este menţionată în primul rând

în Cipru (82 %), Suedia (70 %), Finlanda, Germania și Slovenia (toate cu 68 %).

Acest element se află pe primul loc în toate statele membre, în afară de Grecia și

Regatul Unit. Cele mai semnificative evoluţii sunt înregistrate în Polonia (- 14

puncte), Ungaria și Irlanda (ambele cu - 12 puncte).

- Egalitatea dintre bărbaţi și femei (33 % în UE 27) este considerată în

principal o prioritate în Franţa (50 %), Suedia (46 %) și Austria (44 %). Aceasta a

scăzut cel mai mult în Grecia și Danemarca (ambele cu - 8 puncte) și a câștigat cel

mai mult teren în Cipru și Malta (ambele cu + 6 puncte).

- Libertatea de exprimare (32 % în UE 27) este menţionată cel mai mult

în partea de nord a Uniunii Europene: Danemarca (56 %), Suedia (55 %),

Ţările de Jos (52 %), Finlanda (48 %) și Regatul Unit (46 %). Cele mai

semnificative evoluţii sunt înregistrate în Polonia și Regatul Unit (ambele

cu – 8 puncte).

- Solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii Europene (31 % în UE 27)

apare ca motiv de îngrijorare în principal în Grecia (62 %), Bulgaria (58 %) și

Cipru (49 %), comparativ cu doar 14 % dintre respondenţii din Regatul Unit. Cele

mai semnificative evoluţii sunt înregistrate în Republica Cehă și în Germania

(ambele cu – 9 puncte).

- În esenţă, solidaritatea dintre UE și ţările sărace din lume (25 % în UE 27)

este considerată o valoare prioritară în Grecia (44 %), Cipru (35 %), Suedia,

Luxemburg și Spania (toate cu 31 %).

- Este cel mai probabil ca dialogul între culturi și religii (20 % în UE 27) să fie

considerat ca prioritate în Danemarca (39 %) și Bulgaria (32 %).

- Protecţia minorităţilor (19 % în UE 27) primește cel mai mare sprijin de la

respondenţii din Malta (34 %), Irlanda (31 %) și Finlanda (27 %).

- Interzicerea pedepsei cu moartea peste tot în lume (12 % în UE 27) este

menţionată cel mai frecvent în Austria (32 %), Germania (20 %), Danemarca

(19 %) și Finlanda, Franţa și Suedia (toate cu 15 %).


91

92


- Rezultatele pentru protecţia drepturilor omului (56 % în UE 27) sunt destul

de coerente pe categorii de vârstă și sex. În schimb, nivelul de educaţie pare să

influenţeze răspunsurile, întrucât 59 % dintre respondenţii care și-au continuat

educaţia până la vârsta de 20 de ani sau dincolo de 20 de ani menţionează

protecţia drepturilor omului, comparativ cu 52 % dintre cei care și-au încheiat

educaţia la vârsta de 15 sau mai devreme. În mod similar, cadrele de

conducere (60 %) sunt mai susceptibili decât persoanele casnice (51 %) să

menţioneze această valoare.

- Egalitatea dintre bărbaţi și femei (33 % în UE 27) este un subiect care

primește mai mult sprijin de la femei decât de la bărbaţi (38 %, comparativ cu

28 %). Acesta prezintă, de asemenea, de interes pentru persoanele casnice

(37 %, faţă de 28 % dintre persoanele care desfășoară activităţi independente).

Rezultatele pentru celelalte categorii socio-demografice sunt destul de

consecvente.

- Libertatea de exprimare (32 % în UE 27) rămâne o tema unificatoare în

rândul tuturor respondenţilor. Există, totuși, anumite diferenţe între categorii:

o Este mai probabil ca bărbaţii să menţioneze această valoare mai frecvent

decât femeile: 34 %, spre deosebire de 30 %. o La fel se întâmplă și cu cei mai tineri respondenţi: 39 % dintre cei cu

vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, faţă de 29 % dintre cei cu vârsta

de și peste 55 de ani.

o În ceea ce privește categoriile profesionale, este mult mai probabil ca și

muncitorii să sprijine această politică: 34 %, faţă de 29 % dintre

pensionari.

- Cu toate acestea, solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii Europene

(31 % în UE 27) înregistrează rezultate care variază între diferitele categorii:

o este mai probabil ca bărbaţii să considere mai mult decât femeile că

Parlamentul European ar trebui să apere această valoare: 35 %, spre

deosebire de 28 %. o de asemenea, tinerii cu locuri de muncă împărtășesc această opinie:

33 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 25 și 39 de ani, faţă de 25 %

dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani.

o categoriile cele mai favorizate din punct de vedere social exprimă o

opinie similară. Astfel se întâmplă în cazul a 35 % dintre cei cu cea mai


93

înaltă calificare, faţă de 27 % dintre cei cu cele mai slabe calificări ,

precum și a 37 % dintre cadrele de conducere și persoanele care

desfășoară activităţi independente, comparativ cu 25 % dintre șomeri.

o în cele din urmă, este și opinia a 39 % dintre respondenţii care au o

imagine pozitivă despre instituţie (faţă de 26 % dintre cei care au o

imagine negativă).

- Solidaritatea dintre UE și ţările sărace din lume (25 % în UE 27) este o

valoare unificatoare pentru toate categoriile socio-demografice.

- Dialogul dintre culturi și religii (20 % în UE 27) este, de asemenea, o temă

unificatoare. Cu toate acestea, respondenţii cu cele mai înalte calificări

menţionează această valoare mai frecvent decât cei cu cele mai slabe calificări

(24 %, faţă de 15 %), la fel cum fac și categoriile profesionale mai favorizate

(28 % dintre administratori, comparativ cu 16 % dintre șomeri).

- În cele din urmă, protecţia minorităţilor (19 % în UE 27) și interzicerea

pedepsei cu moartea peste tot în lume (12 % în UE 27) primesc, de

asemenea, niveluri foarte consecvente de sprijin din partea tuturor

categoriilor.

EUROBAROMETER 76.3 “Parlemeter”

95

CONCLUZIE Acest al șaselea Parlametru s-a efectuat în contextul deosebit de dificil al crizei

economice și financiare care persistă și se agravează și care a dominat Europa în ultimii

trei ani.

Este de îndată evident faptul că nivelul de informaţii cu privire la Parlamentul

European reţinute din mass media a crescut în mod clar de la ultimul val de studiu

efectuat la finalul anului 2010. Pentru a rămâne informaţi, europenii recurg, în

esenţă, la televiziune și, de asemenea, însă într-o măsură mai mică, la presă și la

internet.

Cu toate acestea, două treimi din respondenţi consideră că sunt prost informaţi

despre activităţile Parlamentului European. Europenii ar dori să deţină mai

multe informaţii privind o serie de subiecte, în special în ceea ce privește soluţiile

Uniunii Europene pentru a face faţă crizei. Este clar că o prezenţă mai puternică a mass-

media nu este suficientă pentru a îmbunătăţi sentimentul de a fi bine informat cu privire

la activităţile instituţiei. Informaţiile suplimentare furnizate ar trebui să fie, de

asemenea, cu adevărat relevante pentru public.

Acest studiu indică, de asemenea, faptul că majoritatea europenilor deţin cunoștinţe

referitoare la instituţie. O majoritate cunoaște că legile europene trebuie să fie

stabilite de comun acord de către Parlamentul European și statele membre; că deputaţii

în Parlamentul European sunt aleși prin vot universal direct; că statele membre nu

dispun de același număr de membri în Parlamentul European; și că bugetul Uniunii

Europene este stabilit în comun de către Parlamentul European și statele membre.

În ciuda acestei bune cunoașteri a instituţiei, imaginea Parlamentului European se

deteriorează. Cele trei caracteristici pozitive ale PE („democratic”, „dinamic” și „atent la

dorinţele cetăţenilor”) pierd teren, în timp ce descrierea „nu este bine cunoscut” este

neschimbată, iar „ineficient” câștigă suporteri.

Totuși, marea majoritate a europenilor consideră că Parlamentul European joacă un

rol important în Uniune. O majoritate chiar ar dori să vadă că acesta joacă un rol

mai puternic. Respondenţii au impresia că instituţia poate adopta măsuri pentru a

apăra politicile pe care ei le consideră prioritare, cum ar fi combaterea sărăciei și a

excluderii sociale și coordonarea politicilor economice, bugetare și fiscale.

De asemenea, respondenţii consideră că Parlamentul European deţine mijloacele pentru

a asigura valorile pe care le consideră importante, cum ar fi protecţia drepturilor omului,

egalitatea dintre bărbaţi și femei și libertatea de exprimare.

realizat de tns opinion & social la cererea …...peste 55 de ani deţin unele informaţii din...

Documents