(1895-1961)(1895-1961)

Personalitate impunătoare a culturii interbelice, Lucian Blaga, Personalitate impunătoare a culturii interbelice, Lucian Blaga, filosof, scriitor, profesor universitar, a marcat perioada respectivă prin filosof, scriitor, profesor universitar, a marcat perioada respectivă prin elemente de originalitate compatibile cu înscrierea in universalitate. S-a elemente de originalitate compatibile cu înscrierea in universalitate. S-a născut la 9 mai 1895 la Lancrăm, lângă Alba Iulia, într-o familie de născut la 9 mai 1895 la Lancrăm, lângă Alba Iulia, într-o familie de preoti. Copilăria i-a stat, după cum marturiseşte el însuşi, "sub semnul preoti. Copilăria i-a stat, după cum marturiseşte el însuşi, "sub semnul unei fabuloase absenţe a cuvântului", viitorul poet - care se va autodefini unei fabuloase absenţe a cuvântului", viitorul poet - care se va autodefini mai târziu "mut ca o lebadă" - neputând să vorbească până la vârsta de mai târziu "mut ca o lebadă" - neputând să vorbească până la vârsta de patru ani. patru ani. Primele clase le-a facut la Sebeş (1902-1906), a urmat Liceul Primele clase le-a facut la Sebeş (1902-1906), a urmat Liceul "Andrei Şaguna" din Braşov (1906-1914), unde era profesor ruda sa "Andrei Şaguna" din Braşov (1906-1914), unde era profesor ruda sa Iosif Blaga, autorul primului tratat românesc de Teoria dramei. În anul Iosif Blaga, autorul primului tratat românesc de Teoria dramei. În anul izbucnirii primului război mondial şi-a început studiile de teologie la izbucnirii primului război mondial şi-a început studiile de teologie la Sibiu, pe care le-a finalizat cSibiu, pe care le-a finalizat cu u licenţa în 1917. Între 1917 şi 1920 a licenţa în 1917. Între 1917 şi 1920 a frecventat cursurile Universităţii din Viena,frecventat cursurile Universităţii din Viena, unde a studiat filosofia unde a studiat filosofia obţinând şi doctorantul. obţinând şi doctorantul.

Revenit Revenit îîn Romn Românânia reia reîîntregitntregităă, s-a d, s-a dăăruit cauzei presei ruit cauzei presei romromââneneşşti din Transilania, fiind redactor la revistele “Cultura” din ti din Transilania, fiind redactor la revistele “Cultura” din Cluj Cluj şşi “Banatul” din Lugoj.i “Banatul” din Lugoj. ÎÎn 1926 a intrat in diploman 1926 a intrat in diplomaţţie ocupie ocupâând succesiv posturi la nd succesiv posturi la legalegaţţiile noastre din Variile noastre din Varşşovia, Praga, Lisabona, ovia, Praga, Lisabona, şşi Viena unde a fost i Viena unde a fost ales membru al “Academiei Romales membru al “Academiei Romââne” ne” îîn 1936.n 1936. ÎÎn 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea n 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutatdin Cluj, mutatăă temporar la Sibiu temporar la Sibiu îîn anii ce au urmat “Dictatului de n anii ce au urmat “Dictatului de la Viena”. La Sibiu redacteaza, la Viena”. La Sibiu redacteaza, îîncepand cu 1943, revista ncepand cu 1943, revista Saeculum, care va apSaeculum, care va apăărea un an.rea un an. Din 1948, Din 1948, îîndepartat de la catedra, a lucrat ndepartat de la catedra, a lucrat îîn cadrul filialei de n cadrul filialei de la Cluj a “Institutului de Istorie al Academiei”.la Cluj a “Institutului de Istorie al Academiei”. A trecut la cele veA trecut la cele veşşnice pe 6 mai 1961, fiind nice pe 6 mai 1961, fiind îînmormantat la nmormantat la LancrLancrăăm.m.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumiiEu nu strivesc corola de minuni a lumii

şi nu ucidşi nu ucidcu mintea tainele, ce le-ntâlnesccu mintea tainele, ce le-ntâlnesc

în calea meaîn calea meaîn flori, în ochi, pe buze ori morminte.în flori, în ochi, pe buze ori morminte.

Lumina altoraLumina altorasugrumă vraja nepătrunsului ascunssugrumă vraja nepătrunsului ascuns

în adâncimi de întuneric,în adâncimi de întuneric,dar eu,dar eu,

eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -şi-ntocmai cum cu razele ei albe lunaşi-ntocmai cum cu razele ei albe luna

nu micşorează, ci tremurătoarenu micşorează, ci tremurătoaremăreşte şi mai tare taina nopţii,măreşte şi mai tare taina nopţii,

aşa înbogăţesc şi eu întunecata zareaşa înbogăţesc şi eu întunecata zarecu largi fiori de sfânt mistercu largi fiori de sfânt mister

şi tot ce-i neînţelesşi tot ce-i neînţelesse schimbă-n neînţelesuri şi mai marise schimbă-n neînţelesuri şi mai mari

sub ochii mei-sub ochii mei-căci eu iubesccăci eu iubesc

şi flori şi ochi şi buze şi morminte.şi flori şi ochi şi buze şi morminte.

““Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice moderne ale Blaga face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii moderne romliteraturii moderne romââne din perioada interbelicne din perioada interbelicăă, , alaturi de “Testament” de Tudor Arghezi alaturi de “Testament” de Tudor Arghezi şşi “Joc i “Joc secund” de Ion Barbu. Poezia aste asecund” de Ion Barbu. Poezia aste aşşezatezatăă îîn fruntea n fruntea primului sprimului săău volum, “Poemele luminii” (1919), u volum, “Poemele luminii” (1919), şşi are i are rol de program (manifest) literar, realizat rol de program (manifest) literar, realizat îînsnsăă cu cu mijloace poetice (nu este un text teoretic mijloace poetice (nu este un text teoretic îîn prozn prozăă).).

““

Titlul este o metaforTitlul este o metaforăă reveletorie care semnific reveletorie care semnificăă ideea cunoaideea cunoaşşterii luciferice. Pronumele personal “eu” este terii luciferice. Pronumele personal “eu” este aaşşezat orgolios ezat orgolios îîn fruntea primei poezii din primul volum, n fruntea primei poezii din primul volum, adicadicăă îîn fruntea operei. Plasarea sa inin fruntea operei. Plasarea sa iniţţialialăă poate poate corespunde influencorespunde influenţţelor expresioniste (exacerbarea eului) din elor expresioniste (exacerbarea eului) din volumele de tinerevolumele de tinereţţe. Dar mai ales exprime. Dar mai ales exprimăă atitudinea atitudinea poetului-filozof de a proteja misterele lumii, izvoratpoetului-filozof de a proteja misterele lumii, izvoratăă din din iubire. Verbul la forma negativiubire. Verbul la forma negativăă “nu strivesc” exprima refuzul “nu strivesc” exprima refuzul cunoacunoaşşterii de tip raterii de tip raţţional ional şşi opi opţţiunea pentru cunoaiunea pentru cunoaşşterea terea lucifericlucifericăă/ poetic/ poeticăă. Metefora reveletorie “corola de minuni a . Metefora reveletorie “corola de minuni a lumii” , imagine a perfeclumii” , imagine a perfecţţiunii, a absolutului, prin ideea de iunii, a absolutului, prin ideea de cerc, de cerc, de îîntreg, semnificntreg, semnificăă misterele universale, iar rolul misterele universale, iar rolul poetului este adpoetului este adââncirea tainei care ncirea tainei care ţţine de o voinine de o voinţţa de mister a de mister specific blagianspecific blagianăă..

TEMATEMA poeziei o reprezintpoeziei o reprezintăă atitudinea atitudinea poetic poeticăă îîn fan faţţa marilor taine ale a marilor taine ale Universului: cunoaUniversului: cunoaşşterea lumii in terea lumii in planul creaplanul creaţţiei poetice este posibiliei poetice este posibilă ă numai prin iubire (comunicarea numai prin iubire (comunicarea afectivafectivăă total totalăă).).

Fiind o poezie de tip confesiune, Fiind o poezie de tip confesiune, lirismul lirismul subiectivsubiectiv se realizeaz se realizeazăă prin atitudinea poetic prin atitudinea poeticăă transmistransmisăă îîn mod direct n mod direct şşi, la nivelul expresiei, prin i, la nivelul expresiei, prin mmăărcile subiectivitrcile subiectivităţăţiiii (m(măărci lexico-gramaticale prin rci lexico-gramaticale prin care se evidencare se evidenţţiaza eul liric) : pronumele personal la iaza eul liric) : pronumele personal la persoana I singular, adjectivul posesiv la persoana I, persoana I singular, adjectivul posesiv la persoana I, verbele la prezent, persoana I singular, alternverbele la prezent, persoana I singular, alternâând nd spre diferenspre diferenţţiere cu persoana a III-a; topica afectiviere cu persoana a III-a; topica afectivă ă (inversiuni (inversiuni şşi disloci dislocăări sintactice), pauza afectivri sintactice), pauza afectivăă/ / cezura.cezura.

CompoziCompoziţiţionalonal, poezia are trei secven, poezia are trei secvenţţe e marcate, de obicei, prin scrierea cu inimarcate, de obicei, prin scrierea cu iniţţialialăă majuscula a versurilor. Pompiliu majuscula a versurilor. Pompiliu Constantinescu reduce tehnica poeticConstantinescu reduce tehnica poeticăă la “o la “o amplamplăă compara comparaţţie, cu un termen concret, de ie, cu un termen concret, de puternic imagism, puternic imagism, şşi un termen spiritual de i un termen spiritual de transparentransparenţţa a îînnţţelegere”.elegere”.

Prima secventPrima secventăă exprim exprimăă concentrat, cu concentrat, cu ajutorul verbelor la forma negativajutorul verbelor la forma negativăă: “nu : “nu strivesc”, “nu ucid (cu mintea)”, atitudinea strivesc”, “nu ucid (cu mintea)”, atitudinea poeticpoeticăă fa faţăţă de tainele lumii – refuzul de tainele lumii – refuzul cunoacunoaşşterii logice, rterii logice, raţaţionale. Verbele se ionale. Verbele se asociazasociazăă metaforei “calea mea” (destinul poetic metaforei “calea mea” (destinul poetic asumat).asumat).

A doua secventA doua secventăă, mai ampl, mai amplăă, se construie, se construieşşte pe baza unor te pe baza unor relarelaţţii de opoziii de opoziţţie: eu – alie: eu – alţţii, “lumina mea”-”lumina altora”.ii, “lumina mea”-”lumina altora”.

Metafora luminii, emblematicMetafora luminii, emblematicăă pentru opera poetic pentru opera poeticăă a lui Lucian a lui Lucian Blaga, inclusBlaga, inclusăă îîn titlul volumului de debut, sugereazn titlul volumului de debut, sugereazăă cunoa cunoaşşterea. terea. Dedublarea luminii este redatDedublarea luminii este redatăă prin opozi prin opoziţţia dintre metafora ia dintre metafora “lumina altora” (cunoa“lumina altora” (cunoaşşterea de tip raterea de tip raţţional, logic) ional, logic) şşi “lumina mea” i “lumina mea” (cunoa(cunoaşşterea poeticterea poeticăă, de tip intuitiv)., de tip intuitiv).

Verbele la timpul prezent (prezentul etern Verbele la timpul prezent (prezentul etern şşi prezentul gnomic), i prezentul gnomic), dispune dispune îîn serii antonomice, cu forme afirmative n serii antonomice, cu forme afirmative şşi negative, i negative, plaseaza eul poetic plaseaza eul poetic îîntr-o relantr-o relaţţie definitie definităă cu lumea, care st cu lumea, care stăă sub sub semnul misterului: opsemnul misterului: opţţiunea pentru o formiunea pentru o formăă de cunoa de cunoaşştere poetictere poeticăă..

Antiteza este marcatAntiteza este marcatăă şşi grafic, pentru ci grafic, pentru căă versul liber poate reda versul liber poate reda fluxul ideatic fluxul ideatic şşi afectiv. i afectiv. ÎÎn pozin poziţţie medianie medianăă sunt plasate cel mai sunt plasate cel mai scurt (“dar eu”) scurt (“dar eu”) şşi cel mai lung vers al poeziei (“eu cu lumina mea i cel mai lung vers al poeziei (“eu cu lumina mea sporesc a lumii tainsporesc a lumii tainăă”). Conjunctia adversativ”). Conjunctia adversativăă singular, forma singular, forma afirmativafirmativăă, “sporesc (`a lumii tain, “sporesc (`a lumii taină ă )”, afirm)”, afirmăă op opţţiunea poetica iunea poetica pentru un mod de cunoapentru un mod de cunoaşştere – “cu lumina mea” – tere – “cu lumina mea” – şşi atitudinea i atitudinea fatfatăă de misterele lumii. de misterele lumii.

Finalul poeziei constituie o Finalul poeziei constituie o a treia secvena treia secvenţăţă, cu rol , cu rol concluziv, deconcluziv, deşşi exprimati exprimatăă prin raportul de cauzalitate prin raportul de cauzalitate (c(căăci). Cunoaci). Cunoaşşterea este un act de contemplaterea este un act de contemplaţţie (“tot…ie (“tot…se schimbse schimbăă…sub ochii mei”) …sub ochii mei”) şşi de iubire (“ci de iubire (“căăci eu ci eu iubesc”).iubesc”).

Elementele de recurenElementele de recurenţăţă îîn poezie sunt: misterul n poezie sunt: misterul şşi i motivul luminii, care implicmotivul luminii, care implicăă principiul contrar, principiul contrar, îîntunericulntunericuluiui.. DDiiscursul liric se organizeazscursul liric se organizeazăă îîn jurul n jurul acestor elemente.acestor elemente.

La nivelul morfosintacticLa nivelul morfosintactic, plasarea pornumelui personal “eu” , plasarea pornumelui personal “eu” îîn n pozipoziţţie iniie iniţţiala iala şşi respectarea de i respectarea de şşase ori ase ori îîn poezie, susn poezie, susţţine ine caracterul cofesiv caracterul cofesiv şşi (auto)definirea relai (auto)definirea relaţţiei eu – lume. Conjunctia “iei eu – lume. Conjunctia “şşi” i” , prezent, prezentăă îîn zece pozin zece poziţţii – coferii – coferăă cursivitate discursului liric cursivitate discursului liric şşi i accentueazaccentueazăă ideile cu valoare gnomic ideile cu valoare gnomicăă. Topica afectiv. Topica afectivăă (inveriuni (inveriuni şşi i dizlocari sintactice) evidentiazdizlocari sintactice) evidentiazăă op opţţiunea poeticiunea poeticăă pentru o form pentru o formăă de de cunoacunoaşştere: iubirea, creatia. tere: iubirea, creatia.

La nivelul lexico-semanticLa nivelul lexico-semantic se observ se observăă c căă terminologia abstract terminologia abstractăă, , lexicul lexicul îîmprumutat din sfera cosmicului mprumutat din sfera cosmicului şşi a naturii este organizat “ca i a naturii este organizat “ca forme sensibile ale cunoaforme sensibile ale cunoaşşterii’ (terii’ (ŞŞtefan Munteanu). Ctefan Munteanu). Cââmpul mpul semantic al misterului este realizat prin termeni/ structuri lexicale cu semantic al misterului este realizat prin termeni/ structuri lexicale cu valoare de metafore revelatorii: tainele, nepvaloare de metafore revelatorii: tainele, nepăătrunsul ascuns, a lumii trunsul ascuns, a lumii taintainăă, , îîntunecatntunecatăă zare, sf zare, sfâânt mister, ne-nnt mister, ne-nţţeles, ne-neles, ne-nîîelesuri elesuri şşi mai i mai mari. Opozimari. Opoziţţia luminia luminăă – – îîntuneric relevntuneric relevăă simbolic rela simbolic relaţţia: cunoaia: cunoaşştere tere poeticpoeticăă (prin iubire (prin iubire şşi creai creaţţie) – cunoaie) – cunoaşştere logictere logicăă..

ÎÎn poezia lui Lucian Blaga, limbajul artistic n poezia lui Lucian Blaga, limbajul artistic şşi i imaginile artistice sunt puse imaginile artistice sunt puse îîn relan relaţţie cu un plan ie cu un plan filozofic secundar. Organizarea ideilor poetice se filozofic secundar. Organizarea ideilor poetice se face face îîn jurul unei imagini realizate prin comparan jurul unei imagini realizate prin comparaţţia ia amplamplăă a element a elementuluiului abstract, de ordin spiritual, cu abstract, de ordin spiritual, cu un aspect al lumii materiale, termen concret, de un un aspect al lumii materiale, termen concret, de un puternic imagism. O altputernic imagism. O altăă particularitate stilistic particularitate stilisticăă este este cultivarea cu predileccultivarea cu predilecţţie a metaforei revelatorii, care ie a metaforei revelatorii, care cautcautăă s săă reveleze un mister esen reveleze un mister esenţţial pentru ial pentru îînsunsuşşi i conconţţinutul faptului, dar inutul faptului, dar şşi a metaforei plasticuzante, i a metaforei plasticuzante, care dcare dăă concrete concreteţţe faptului, fiind e faptului, fiind îînsnsăă considerat consideratăă mai pumai puţţin valoroasin valoroasăă..

Poezia este alcatuitPoezia este alcatuităă din 20 de versuri libere (cu din 20 de versuri libere (cu metricmetricăă variabil variabilăă şşi cu masura inegali cu masura inegalăă), al caror ritm ), al caror ritm interior redinterior redăă fluxul ideilor fluxul ideilor şşi frenezia sentimentelor. i frenezia sentimentelor. Eufonia versurilor sugereazEufonia versurilor sugereazăă amplificarea misterului. amplificarea misterului.

Forma modernForma modernăă este o eliberare de rigorile este o eliberare de rigorile clasice, o cale directclasice, o cale directăă de transmitere a ideii de transmitere a ideii şşi a i a sentimentului poetic.sentimentului poetic.

““Eu nu strivesc corola de minuni” a lumii de Lucian Eu nu strivesc corola de minuni” a lumii de Lucian Blaga este o artBlaga este o artăă poetic poeticăă modern modernăă pentru c pentru căă interesul autorului interesul autorului este deplasat de la principiile tehnicii poetice (resteste deplasat de la principiile tehnicii poetice (restrârânse la nse la enumararea metaforelor care sugereazenumararea metaforelor care sugereazăă temele crea temele creaţţiei sale iei sale şşi i la exemplificarea unor elemente de expresivitate specifice: la exemplificarea unor elemente de expresivitate specifice: metafora revelatorie, comparametafora revelatorie, comparaţţia amplia amplăă, versul liber) la rela, versul liber) la relaţţia ia poet – lume poet – lume şşi poet – creai poet – creaţţie. Creaie. Creaţţia este un mijlocitor ia este un mijlocitor îîntre eu ntre eu (constiin(constiinţţa individuala individualăă) ) şşi lume. Sentimentul poetic este acela i lume. Sentimentul poetic este acela de contopire cde contopire cuu misterele universale, cu esen misterele universale, cu esenţţa lumii. Actul a lumii. Actul poetic convertepoetic converteşşte (transfigureazte (transfigureazăă) misterul, nu ) misterul, nu îîl rel reaaduce. duce. Misterul este substanMisterul este substanţţa originara originarăă şşi eseni esenţţiala a poeziei: iala a poeziei: cuvcuvâântul origiar (orfismul). Iar cuvntul origiar (orfismul). Iar cuvâântul poetic nu ntul poetic nu îînseamnnseamnăă, ci , ci sugereazsugereazăă, nu explic, nu explicăă misterul unversal, ci misterul unversal, ci îîl protejeazl protejeazăă prin prin transfigurare.transfigurare.