CERINŢE DE BACALAUREAT PENTRU POEZIA “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”…

Eu nu strivesc corola de minuni a lumiişi nu ucidcu mintea tainele, ce le-ntâlnescîn calea meaîn flori, în ochi, pe buze ori morminte.Lumina altorasugrumă vraja nepătrunsului ascunsîn adâncimi de întuneric,dar eu,eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -şi-ntocmai cum cu razele ei albe lunanu micşorează, ci tremurătoaremăreşte şi mai tare taina nopţii,aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zarecu largi fiori de sfânt misterşi tot ce-i nenţelesse schimbă-n nenţelesuri şi mai marisub ochii mei -căci eu iubescşi flori şi ochi şi buze şi morminte.

( vol. Poemele luminii, 1919 )

1. Explică o idee filozofică exprimată în poezie.2. Numeşte două teme/motive literare din text.3. Comentează, în 5-8 rânduri, titlul poeziei.4. Scrie sinonimele contextuale ale cuvintelor: nu strivesc şi nu ucid. 5. Alcătuieşte 3 expresii / locuţiuni care să conţină cuvântul lumină.6. Identifică 2 figuri de stil diferite.7. Comentează rolul expresiv al verbelor la prezent.8. Explică atitudinea poetului în faţa misterului.9. Comentează semnificaţia unei figuri de stil.10. Identifică două mărci diferite care atestă prezenţa eului liric.11. Explică modernismul poeziei.12. Identifică 4 termeni / expresii din câmpul semnatic al misterului.13. Explică rolul conjuncţiei căci.14. Numeşte motivul central al poeziei.15. Explică rolul cratimei în structura : ne-nţelesuri.16. Comentează ultima secvenţă a poeziei, evidenţiind legătura dintre ideea poetică şi

mijloacele artistice.17. Transcrie o antiteză şi precizează rolul ei.18. Explică lirismul subiectiv.19. Transcrie 3 substantive articulate şi precizează rolul articolului.20. Numeşte o imagine artistică şi explică rolul ei în text.

REZOLVAREA CERINŢELOR

1. O idee filozofică exprimată în poezie este cea a cunoaşterii. La poetul Lucian Blaga, aceasta apare sub două aspecte : paradisiacă şi luciferică. Cunoaşterea paradisiacă este specifică filozofilor raţionalişti, oamenilor de ştiinţă şi are drept scop explicarea misterului, reducerea lui. Aceştia oferă soluţii, rezolvări. Cunoaşterea luciferică presupune amplificarea misterului, sporirea şi protejarea lui. Este specifică poeţilor, artiştilor. Poetul preferă acest tip de cunoaştere şi amplifică misterul, detaşându-se categoric de cei care "ucid" şi "sugrumă" misterul.

2. Temele şi motivele literare sunt următoarele : cunoaşterea ; iubirea, lumina.

3. Titlul poeziei este unul reprezentativ pentru atitudinea poetului în faţa misterului, o sinteză a concepţiei acestuia despre poezit. Se referă la rolul artistului şi al poeziei. Afirmă prin negaţie ideea cunoaşterii luciferice, poetice.

Sunt trei elemente importante care compun titlul : pronumele, verbul şi metafora. Pronumele personal "eu" dă caracter subiectiv demersului poetic, verbul la formă negativă întăreşte atitudinea poetică, iar metafora revelatorie "corola de minuni a lumii" reprezintă o imagine plastică a perfecţiunii, a misterelor universului.

Este cel mai cunoscut titlu al lui Lucian Blaga şi unul dintre marile titluri din poezia românească.

4. Sinonimele contextuale sunt următoarele : nu strivesc = nu explic şi nu ucid = nu distrug.

5. Expresiile şi locuţiunile sunt următoarele : a scoate la lumină ; a ieşi la lumină ; a pune în lumină ; a vedea lumina zilei.

6. Figurile de stil sunt următoarele : metafora "corola de minuni a lumii", inversiunea "sfânt mister" ; enumeraţia "şi flori şi ochi şi buze şi morminte".

7. Verbele la prezent exprimă diferite atitudini, idei sau sentimente. La formă afirmativă sau negativă, ele redau aspecte generale, specifice poeţilor sau filozofilor raţionalişti : "nu strivesc", "nu ucid", "sporesc", "sugrumă", "iubesc". Se face o delimitare între cele două modalităţi de raportare la mister : raţională şi spirituală.

Poetul exprimă şi nuanţează atitudinea de protejare şi sporire a misterului, detaşându-se de cei care explică sau distrug tainele.

8. Atitudinea poetului este de protejare, de amplificare a misterului. Se exprimă în opoziţie cu atitudinea raţionaliştilor. Aceştia distrug, explică şi simplifică misterul. Poetul contribuie la sporirea frumuseţilor lumii, la mărirea misterului şi la adâncirea necunoscutului.

9. Figura de stil reprezintativă pentru poezie şi pentru întreaga operă a lui Lucian Blaga este metafora revelatorie "corola de minuni a lumii". Aceasta concentrează multiple semnificaţii profunde, subtile prin referirea la cerc : perfecţiunea, misterele universului, esenţialul. Substantivul "corola" sugerează unitatea, logica, echilibrul existent intre toate misterele, armonia acestora.

Poetul admiră această armonie şi se simte dator să o protejeze.

10. Eul liric este prezent în text prin pronumele personal "eu" şi prin verbele la persoana I : "nu strivesc", "iubesc".

11. Poezia aparţine modernismului deoarece are trăsăturile specifice acestei mişcări literare. Forma poeziei este modernă prin nerespectarea versificaţiei clasice : este structurată în secvenţe lirice, ritmul este unul interior, se foloseşte versul liber.

Se exprimă idei şi atitudini filozofice, sincronizându-se astfel cu alte ştiinţe ale vremii.De asemenea, limbajul artistic este profund şi relevant, lipsit de muzicalitate. Accentul este pus

pe valorificarea ideilor, atitudinilor şi sentimentelor artistului modern redate prin termeni cu o mare încărcătură simbolică : "mister", "taină", "lumina".

12. Termenii / expresiile din câmpul semntic al misterului sunt : "a lumii taină", "adâncimi de întuneric", "întunecată zare", "corola de minuni a lumii".

13. Conjuncţia "căci" are rol conclusiv. Intoduce justificarea poetului pentru atitudinea exprimată : iubirea. Prin acesta, se detaşază de raţionalişti, sugerând marea diferenţă dintre cele două atitudini.

14. Motivul central al poeziei este "lumina".

15. Rolul cratimei este de a marca dispariţia vocalei "î" şi are ca efect reducere numărului de silabe, pentru a da cursivitate exprimării poetice.

16. Ultima secvenţă a poeziei are rol de concluzie. Ideea poetică exprimată este cea a legăturii dintre poet şi tot ce îl înconjoară. Se exprimă prin figuri de stil şi simboluri. Astfel, enumeraţia din ultimul vers numeşte aspectele esenţiale de care poetul se simte legat : florile, ochii, buzele, mormintele. Sunt simboluri literare ale frumuseţii, iubirii, cuvântului poetic, trecutului. Iubirea reprezintă atât cauza cât şi efectul şi rostul atitudinii poetului faţă de tot ce este esenţial în viaţă. Verbul la prezent permanetizează această atitudine şi îi dă profunzime şi credibilitate.

17. Antiteza se realizează între cele două tipuri de cunoaştere : "lumina mea - lumina altora". Are rolul de a delimita cele două atitudini, de a evidenţia prin opoziţie specificul abordării poetice a misterului. Poetul se raportează la cunoaşterea raţională şi o respinge, o minimalizează.

18. Lirismul subiectiv este dat de folosirea frecventă a mărcilor subiectivităţii : pronume, adjective pronominale la persoana I : "eu", "mea" ; verbe la persoana I : "nu ucid", "iubesc…" Prin acest discurs liric subiectiv poetul se detaşează de orice demers raţional. Preferă un discurs profund afectiv. Reluarea mărcilor subiectivităţii are ca scop nuanţarea atitudinii poetice, aprofundarea acesteia, dar şi afirmarea şi sancţionarea atitudinii raţionaliştilor : "nu ucid" , "nu strivesc".

19. Substantivele articulate sunt : "tainele", "lumina", "corola". Articolul hotărât individualizează aspectele, le scoate în evidenţă, dându-le concreteţe în cadrul universului artistic al poetului.

20. Imaginea artistică relevantă este "corola de minuni a lumii" ; o imagine vizuală care exprimă plastic ideea perfecţiunii şi sugerează armonia misterelor universului. Îmbogăţeşte artistic poezia, dându-i profunzime şi subtilitate artistică.

OBS : Este diferenţă între rolul şi semnificaţia unui aspect din text !!!