etica_curs_1 (2)

7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)

http://slidepdf.com/reader/full/eticacurs1-2 1/33

I. Definiţii. Delimitări conceptuale.

II.Istoric şi abordări

INTRODUCERE ÎN ETICĂ

7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



I. Definiri. Delimitări conceptuale (etică, morală,

deontologie).

Termenul de etică provine din greaca veche (ethos-obişnuinţă, moravuri, caracter) şi poate fi utilizatîntr-o dublă accepţiune:

a) disciplină filozofică care studiază principiilemorale, originea, natura, esenţa, dezvoltarea şiconţinutul lor.

b) ansamblul normelor ce reglementează

comportamentul oamenilor în societate, caredetermină obligaţiile acestora, în general, sau într-

un anumit domeniu de activitate.

7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



a disciplină filosofică, etica este teoria

despre morală. Etica este o reflectare conştientă a credinţelor

noastre morale şi a propriilor atitudini, prin

intermediul unor norme sau principii morale! Etica este o ştiinţă a binelui şi a răului, cu

caracter teoretic dar şi aplicativ.

"istincţia descriptiv-normativ.

7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



# $ichard %. "e&eorge, în lucrarea Business Ethics 'e or*, +,//0, consideră că studiul eticii cuprinde trei faze distincte:

. Etica descriptivă constă în studierea şi descrierea moralităţiiindivizilor, culturilor sau societăţii, în ansamblu! etica descriptivăcompară diferite sisteme morale, coduri de conduită, practici,credinţe, principii şi valori şi furnizează materialul de bază pentruetica normativă.

2. Etica normativă încearcă, să ofere şi să 1ustifice un sistem moralcoerent. istemul eticii normative este alcătuit at2t din principiile şivalorile morale de bază, c2t şi din regulile morale specifice careguvernează comportamentul oamenilor, recomand2nd acele acţiunicorecte şi morale şi blam2ndu-le sau interzic2ndu-le pe cele

incorecte sau imorale. ceste reguli şi valori reprezintă normelemorale ale societăţii.3. Metaetica este str2ns legată de etica normativă. 3etaetica reprezintă

studiul eticii normative şi, p2nă la un anumit punct, at2t eticadescriptivă c2t şi cea normativă implică o activitate metaetică.3etaetica se mai numeşte şi etică analitică, deoarece studiazăsemnificaţia termenilor morali şi logica g2ndirii morale.

7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



4n practică, comportamentul etic reprezintă ceea ceeste recunoscut ca fiind 5bun6 şi 5corect6, în

opoziţie cu 5rău6 sau 5greşit6 din perspectivanormelor sociale general acceptate.

Comportamentul etic are şi o latură legală, adică

orice comportament considerat etic trebuie să fie înacelaşi timp şi legal.

$espectarea legii nu presupune neaparat ca

acţiunile unei persoane să fie etice. plicarea strictă a legii poate conduce la efecte

perverse 7

7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



Termenul de morală provine din latină (mos,mores- obicei) fiind utilizat fie în sens strict de

desemnare a normelor comportamentului uman fieîn sens larg, c2nd se identifică cu termenul de etică.

Morala are o dimensiune universal-normativa si

e8prima ceea ce ar trebui sa facem sau ceea ce nuar trebui sa facem daca am fi rationali, binevoitori,impartiali si bine intentionati.

Andre Comte!pon"ille a e8primat relatia dintrecele doua concepte 7 etica si morala- prin formulamorala comanda , etica recomanda

7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



Morala reprezintă totalitatea:- convingerilor,- atitudinilor,- deprinderilor,- sentimentelor reflectate în principii,- normelor,- regulilorcare reglementează comportamentul şi raporturileindivizilor între ei, precum şi dintre aceştia şicolectivitate, în funcţie de categoriile bine, rău,datorie, dreptate, nedreptate şi a căror respectare se

întemeiază pe conştiinţa şi pe opinia publică.

Î Ă

7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



# 9tica şi morala sunt adesea asociate cu deontologia.

# #ermenul deontologie pro"ine din limba greacă $

deon $ datorie, obligaţie

# %ermenul deontologie desemnează normele deconduită şi obligaţiile etice în cadrul unei profesii. este o teorie a datoriei, a obligaţiilor morale în aceaprofesie, e8plic2nd anumite norme particulare.

Î Ă

7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



II. Istoric şi abordări ale eticii

cele mai vechi abordări provin din antichitate! Socrate (;/-<// î.=.) 7 a dezvoltat teoria eticiiprin încercarea de a fundamenta noţiunile de bază

precum 5bine6, 5datorie6, 5onoare6, 5virtute6,5cinste6. Platon şi Aristotel sunt nume de rezonanţă în

domeniul filosofiei şi al ramurii sale, etica. Immanuel Kant - etica este %ntemeiată pe raţiune,ce ne impune anumite legi morale, cu caracter

universal.

Î Ă

7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



# >entru Immanuel &ant, acţiunile caracterizate devaloare morală sunt acelea rezultate dintr-o voinţă

autonomă, care îşi urmează doar propriile saleprincipii.

# teoriile hedoniste (bazate pe plăcere) şi cele

eudaimoniste (bazate pe fericire) sunt înlocuite printr-o concepţie asupra moralei prin care se caută formeuniversale ale actelor morale!

# conceptul central de fericire este înlocuit cu cel dedatorie.

Î Ă

7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



# 'on !tuart ill 7

o acţiune este corectă în măsura în care creşte utilitateaunei stări de fapt ce priveşte un individ sau ocomunitate.

# %eoria face parte din eticile hedoniste - scopul cel

mai înalt al vie!ii este plăcerea.# 3oralitatea aparţine stric acţiunilor corecte în măsuraîn care conduc către atingerea fericirii.

# ?bţinerea celui mai mare bine pentru cel mai marenumăr de persoane.

# a introdus şi principiul diferenţierii calitati"e a

"alorilor.

Î Ă

7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



# *riedric +ietsce are o viziune despre moralădeosebită dec2t cea a predecesorilor săi.

# >sihologii englezi ai secolului al @A@-lea, consideraucă la originea conceptului de bine stau acţiunile non-egoiste.

# 4n urma analizei etimologice, +ietce descoperă căprin bun se numea ideea de distincţie, de nobleţe, pec2nd răul numea vulgarul, grosolanul, 1osnicul.

# bun indică o rasă superioară 7 adeptă a valorilorrăzboiului, m2ndriei şi sănătăţii,

# rău indică o rasă inferioară 7 adeptă a valorilor

opuse.

Î Ă

7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



'u e8istă un sistem unic de e"aluare etică aacţiunilor noastre, un sistem unic şi universal decredinţe.tandardele morale de comportament diferă întregrupuri în cadrul aceleiaşi culturi, diferă între culturisau de-a lungul timpului.e pune întrebarea dacă e8istă ceva comun între

toate aceste diferenţe, dacă e"istă anumite principii

general vala#ile în toate !ările, culturile sau pentruorice om.

Î Ă

7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



98istă multe interpretări diferite cu privire lasemnificaţia comportamentului etic:

.Anterpretarea utilitaristă!

B.Anterpretarea deontologică (universală)!

<.Anterpretarea bazată pe drepturi sociale!.Anterpretarea individualistă!

C.Anterpretarea bazată pe 1usteţe!;.onfucianismul.


7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



-. Interpretarea utilitaristă

DeremE Fentham (GH-H<B) potrivit acestei interpretări fapta bună nu se

defineşte prin intenţiile care stau la originea ei sau prin scopurile urmărite de către agent, ci prinefectele sau consecinţele sale.

$tilitariştii considerau drept şi moral tot ceea cema8imizează plăcerea şi reduce suferinţa pentru un

număr c2t mai mare de persoane. +tilitarismul se aseamănă în multe privinţe cu

teoria ortodo/ă.


7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



%eorii utilitariste:

-. 0tilitarismul edonist

2. 0tilitarismul pluralist

3. 0tilitarismul preferinţelor

0tilitarismul edonist

Iericirea înseamnă do#%ndirea plăcerii şi evitarea

suferinţei, pe c2nd nefericirea, asociată cu răul,inseamnă absenţa plăcerii şi intensificarea

suferin!ei


7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



0tilitarismul pluralist

98istă şi alţi determinanţi, cu e8cepţia plăcerii,care pot fi consideraţi buni: cunoaşterea,

li#ertatea, frumuse!ea, dreptatea, prietenia,

generozitatea.

0tilitarismul preferinţelor

? abordare filozofică a sec.@@, conform căreia pentru o persoană oarecare, este valoros ceea ce

preferă ea.


7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



# Fentham şi >rincipiul elei 3ai 3ari Iericiri susţine că acţiunile sunt corecte în măsura în care

ele tind să promoveze fericirea şi sunt incorecte înmăsura în care tind să producă inversul fericirii.

# >rin fericire se înţelege plăcerea şi absenţa durerii!

prin nefericire, durerea şi privarea de plăcere6. J>rincipiul elei 3ai 3ari Iericiri6 - ma8imum de

plăcere este moralmente corect atunci c2nd se

revarsă nu doar asupra unui singur individ, ciasupra c2t mai multor oameni.


7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



Fentham a construit etica într-o manierăcantitati"istă, elabor2nd un fel de Jaritmetică6 a

plăcerii. stfel, Fentham declară e8plicit că nu e8istă plăceri

mai bune dec2t altele.

"iferitele plăceri se deosebesc numai după criteriicantitative: unele sunt mai intense, mai dura#ile şimai economice, întruc2t solicită un consum mai micde energie pentru obţinerea lor.

Fentham focalizează analiza filosofică e8clusivasupra consecinţelor unei singure fapte sau deciziimorale - numit Jact utilitarianism6 7 utilitarism al

actului (singular).

INTRODUCERE N ETICĂ

7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)


INTRODUCERE N ETICĂ%eoria lui Fentham este logic inconsistentă şi inaplicabilă

practic.

?biecţiile cele mai semnificative faţă de această concepţie:. plăcerile şi suferinţele nu sunt în nici un caz echivalente subaspect calitativ.

B. plăcerile şi durerile nici nu sunt măcar cu adevărat

cuantificabile.<. chiar dacă plăcerile şi durerile ar fi strict cuantificabile, noi

nu avem capacitatea de a prevedea cu suficientă siguranţăefectele însumate ale actelor noastre pe termen mediu şi

lung.. dacă o anumită decizie are efecte pozitive asupra unui mare

număr de indivizi, atunci ea este 1ustificabilă din punct devedere moral, chiar dacă se soldează cu efecte oric2t de

negative asupra unei minorităţi.


7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



Dohn tuart 3ill (H0;-HG<) a continuat teoriahedonistă, făc2nd distincţia între diferitele tipuri de

placere. >ăstrează intact principiul utilitarist al ma8imei

fericiri (plăceri).

3ill încearcă să înlăture şi ultima obiecţie adresatăutilitarismului, modific2nd abordarea de cătreFentham a faptelor izolate şi, în locul aşa-numitului

case-#&-case sau act utilitarianism propune ovariantă de rule utilitarianism 7 utilitarismulregulativ.


7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



+tilitarismul încura1ează:

- eficienţa şi stabilitatea activităţilor economice pe

termen lung 7 investiţiile de capital- productivitatea şi ma8imizarea profitului!

- stimulează performanţa economică individuală

pri1ină economiile de piaţă- motorul creşteriieconomice şi generatoare de bunăstare pentru unnumăr c2t mai mare de persoane!


7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)


INTRODUCERE N ETICĂDea"anta1ul utilitarismului:

- Agnoră faptul că ac!iunile imorale nu pot fi tolerate

sub nici o formă, chiar dacă ele aduc beneficii uneima1orităţi.

- 'u poate fi determinant al acţiunilor morale

deoarece este imposibil de cuantificat beneficiulunei ma1orităţi faţă de sacrificiul unei minorităţi!

- >oate conduce la o repartizare inechitabilă a

resurselor în societate, la nivelul firmei, la ignorareaintereselor unora dintre participanţii la activitateaacesteia.


7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



2. Interpretarea deontologică (uni"ersală)

reversul teoriei utilitarismului.

moralitatea unei acţiuni nu poate depinde de

rezultate Kaloarea morală a unei acţiuni trebuie să fie evaluatăîn funcţie de intenţii.La baza acestei abordări stă concepţia despre moralăa lui Mant (GB-H0) care pune ideea de datorie şi

dreptate înaintea problemei binelui.?amenii au anumite obligaţii morale universale,adică aplicabile oricui.

INTRODUCERE N ETIC

7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)


INTRODUCERE N ETIC 4n concepţia *antiană, valoarea morală a actelor

noastre depinde e8clusiv de intenţia noastră de a

respecta anumite norme sau reguli, care definesccomportamentul etic. >entru Mant, legea morală care trebuie să

determine acţiunile individului se regăseşte sinteticîn Imperati"ul Categoric.

98istă trei formulări diferite ale Amperativului

ategoric:-. rincipiul uni"ersalităţii

2. rincipiul respectului pentru persoane

3. rincipiul autonomiei


7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



3. Interpretarea baată pe drepturi sociale

omportamentul etic în această interpretare este celcare respectă şi prote'ează drepturile fundamentale ale

oamenilor

4n concepţia lui (ohn oc*e şi a lui Thomas

(efferson, drepturile oamenilor la via!ă, li#ertate şi

egalitate în fa!a legii sunt considerate inviolabile.4n organizaţiile de azi, acest concept se e8tinde şi la

garantarea permanentă a următoarelor drepturi aleanga1aţilor: dreptul la intimitate, libertate dee8primare, liber consimţăm2nt, sănătate, securitate şi

libertate de g2ndire.


7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



. Interpretarea indi"idualistă

# se bazează pe credinţa că fiecare persoanăurmăreşte, în primul r2nd, realizarea intereselor

personale pe termen lung. %eoretic, interpretarea individualistă ar trebui să

promoveze onestitatea şi integritatea

4n practică însă, aceasta se poate transforma într-oetică cu avanta' pecuniar , cu tendinţa de 5a forţa

limitele legii6 şi de 5a călca peste ceilalţi pentru a-ţi atinge obiectivele proprii6.

INTRODUCERE N ETIC

7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)


INTRODUCERE N ETIC

. Interpretarea baată pe 1usteţe# se fundamentează pe credinţa că oamenii trebuie

trataţi imparţial şi corect, în conformitate curegulile şi standardele sociale.

# %eoria 1ustiţiară vizează distri#uirea echita#ilă a

avanta1elor şi a îndatoririlor în cadrul societăţii.# +n act poate fi considerat drept , 1ust sau corect

dacă el conduce la o mai mare cooperare între

membrii societăţii.# 4n societate e8istă cooperare, c2t şi inerente

conflicte.

INTRODUCERE N ETIC

7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)


INTRODUCERE N ETIC 4n conte8t organizaţional, putem identifica:

. Dusteţea procedurală 7 relevată de măsura în care

politicile şi regulile organizaţionale sunt aplicatecorect, iar nerespectarea ei are aceeaşi implicaţie pentru toţi membrii societăţii!

B. Dusteţea distributivă 7 e8primată de gradul în care persoanele sunt tratate egal, indiferent decaracteristicile individuale legate de etnie, rasă,

se8, v2rstă.


7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)



# Amplicaţii ale acestei teorii în etica afacerilor:

>unct forte - >rote1ează interesele celor care sunt slabreprezentaţi în organele de decizie.

>uncte slabe:

- încura1ează comoditatea şi suficienţa în r2ndulanga1aţilor!

- fectează capacitatea anga1aţilor de asumare a

riscurilor, inovaţia şi productivitatea.

INTRODUCERE N ETIC

7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)


INTRODUCERE N ETIC

4. Confucianismul

# este o abordare specifică ?rientului.

# onfucianismul clasic 7 a reprezentat suportulsistemelor feudale şi al birocraţiei imperiale!

#>ostconfucianismul 7 reprezintă temeiul filosoficşi etic al strategiei de afaceri şi al managementuluifirmei în 98tremul ?rient.


7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)


INTRODUCERE N ETICĂ >rincipiile confucianismului clasic sunt:

a) promovarea armoniei şi echităţii (1ustiţia socială),

ca imperative ale condiţiei umane!b) cultivarea virtuţilor de bază: înţelepciunea, cura1ul,

fidelitatea, loialitatea, bunacredinţă, îndrăzneala,

adevărul, sinceritatea etc.!c) respectul ierarhic în relaţiile sociale: stăp2n-

servitor, tată-fiu, soţ-soţie etc.


7/23/2019 ETICA_CURS_1 (2)


INTRODUCERE N ETICĂ erceptele postconfucianismului au relevanţă

directă pentru lumea afacerilor:

! Principiile armoniei şi "ustiţiei - mentalitateacomunitară, care e8primă credinţa că personalulunei firme formează o mare familie, iar şeful are, în

principal, funcţii paternaliste.#! Supunerea şi loialitatea$ e8presii ale respectului

ierarhic, sunt confirmate ca valori centrale în etica

profesională.%! Promovarea în muncă se face pe baza loialităţii şi

a vechimii în muncă.

etica_curs_1 (2)

Documents