96

Revista Român de Bioetic , Vol. 8, Nr. 3, Iulie – Septembrie 2010

ETICA ÎN EXPERIMENTAREA PE ANIMALE

Bogdan Marinescu*

Cristin Coman**

Rezumat

Progresul tiin!ei medicale nu ar fi putut s" evolueze pân" la stadiul actual f"r" ajutorul

animalelor de laborator. Cercetarea în acest domeniu este dependent" uneori de lucrul cu

animalele de laborator. Este imposibil s" faci cercetare utilizând animale de laborator i s" nu

creezi un minim de disconfort acestora. Necesitatea reducerii suferin!ei animalelor a ap"rut

probabil odat" cu necesitatea utiliz"rii lor, dar ast"zi este de importan!" major" acest lucru,

drept dovad" sumele alocate pentru studii care s" îmbun"t"!easc" acest proces. Se fac studii

pentru g"sirea de metode care s" înlocuiasc" tehnicile in vivo, sau care s" le îmbun"t"!easc" în

sensul derul"rii lor cu generarea de cât mai pu!in" suferin!" asupra animalelor. Paralel cu

aceste cercet"ri au ap"rut organisme care evalueaz" i certific" experimentele. Acest deziderat

poate fi atins evaluând experimentarea pe animale la nivelul urm"toarelor trei stadii:

preexperimental, experimental i postexperimental. Toate aceste demersuri au ca scop înlocuirea

utiliz"rii animalelor, reducerea utiliz"rii lor în experimente i atunci când sunt utilizate s" fie

tratate cât mai uman posibil.

Cuvinte cheie: etic", experiment, animal, ,,uman”, bun"stare.

* Medic Veterinar, Dr., CS, INCD „Victor Babe!” Bucure!ti, România, mg_bogdan@yahoo.com ** Medic Veterinar, Dr., CS III, INCDMI „Cantacuzino” Bucure!ti, România, comancristin@yahoo.com

Introducere Oamenii au rela"ii foarte diferite cu

animalele. Ne bucur m de ele ca animale de companie sau când le vedem în habitatele lor naturale, în gr dinile zoologice sau în parcurile naturale. În unele culturi, anumite animalele au semnifica"ii religioase !i sunt tratate cu o considera"ie deosebit . Dar, cre!tem extensiv animale pentru a ne hr ni !i îmbr ca. Le utiliz m la munc , transport

sau sport. Le vân m sau le pescuim. Intervenim prin diferite metode pentru men"inerea unor popula"ii stabile în ecosistemele naturale sau le ucidem când vin în conflict cu popula"iile umane. De exemplu, roz toare ca !oarecii !i !obolanii, mu!tele, "ân"arii sunt considerate d un toare omului !i sunt exterminate. Exemplele de mai sus arat clar c rela"ia între om !i animale difer în func"ie de ce beneficiu aduc animalele

97

omului. Prezentul material se concentreaz pe aspectele etice ridicate de utilizarea animalelor într-o zon particular : cercetarea !tiin"ific fundamental !i aplicat . Experimentarea pe animale a fost, este, !i va reprezenta o etap important pentru cercetarea biologic !i medical [5]. Nu exist alternative complete la cercetarea pe animale, dar exist instrumente din care ne putem ghida, instrui !i pe care le putem îmbun t "i, instrumente despre modul de abordare atunci când trebuie s fie efectuat cercetare pe animale. Experimente pe animale se desfa!oar în diverse institu"ii precum: laboratoare teritoriale de control !i protec"ia mediului, laboratoarele fabricilor de medicamente, laboratoarele centrale !i locale de diagnostic din domeniul medicinei umane !i veterinare, institutele de cercet ri cu un astfel de profil !i institu"iile de înv " mânt superior în care se predau discipline din domeniul biologiei, medicinii umane, farmaciei, stomatologiei, medicinei veterinare, zootehniei, protec"iei mediului.

Definind în mod simplist, experimentul pe animal ar reprezenta aplicarea unei idei de cercetare prin tehnici specifice pe un anumit numar de animale, într-un interval de timp, ce se desf !oar într-un spa"iu !i se finalizeaz cu una sau mai multe concluzii. (Fig. 1. Etapele experimentului pe animal).

Etica în experimentele pe animale se reflect prin etica aplicat la urm toarele stadii: designul experimental, unitatea gazd pentru derularea experimentului !i valorificarea rezultatelor. Putem concluziona c etica în experimentele pe animale este împ r"it în trei etape: etica preexperimental , etica experimental !i etica postexperimental .

Utilizarea termenului,,uman” în experimentarea pe animale Cum se define!te cel mai bine

termenul,,uman” în contextul utiliz rii animalelor în experimente? În majoritatea materialelor referitoare la experimentarea pe animale termenul ,,uman” este definit drept ,,tratarea animalelor în acela!i fel cum ar fi tratat o fiin" uman ” cu respect !i grij pentru bun starea lor. Dar, oamenii trateaz adesea oamenii mai r u decât trateaz animalele. Ob"inerea oric rei pozi"ii de putere, social , economic , politic sau chiar muscular , duce adesea la abuz de putere !i tratarea oamenilor într-un mod în care celor ce abuzeaz nu le-ar pl cea s fie trata"i ei în!i!i. Termenul,,uman” în rela"ie cu experimentarea pe animale este folosit în diferite contexte: ,,utilizare uman ”, ,,ucidere uman ”, ,,sfâr!it uman”, ,,îngrijire uman ” etc. Acest termen implic în prezent o viziune idealist !i mai este mult de lucrat pân la stabilirea unei defini"ii clare. Legisla"ia american !i comunitar , face referire la ,,îngrijirea uman ” a animalelor utilizate în experimente, dar nu ofer o defini"ie clar a termenului ,,uman”. Nedefinit clar, termenul ,,uman” nu are valoare !i duce la interpret ri gre!ite când este utilizat în legisla"ia bun st rii animalelor. Ca cercet tori !i experimentatori direct pe animale ne este foarte greu s definim ce însemn utilizarea ,,uman ” în experimentarea pe animale. Le decup m urechile ca s le identific m, le t iem cozile pentru analize genetice, le inducem arsuri, le supunem infec"iilor experimentale sau ac"iunilor substan"elor chimice ca s le studiem efectele, iar la sfâr!it le ,,sacrific m”. Toate acestea parc nu se prea potrivesc cu termenul ,,uman”, dar nu noi putem judeca !i stabili acest lucru. Dac facem toate acele lucruri ,,inumane” animalelor, evaluarea etic a tuturor proiectelor de

98

experimentare pentru reducerea suferin"ei !i stresului animalelor, devine obligatorie pentru împ carea cu sine !i lini!tirea

con!tiin"ei tuturor persoanelor implicate în experimentarea pe animale.

Fig. 1. Etapele experimentului pe animal

Etica preexperimental Etica preexperimental se refer la

conturarea designului experimentului. Aceast etap depinde direct de personalul care transform ideea în design experimental. Exist destule unelte de care ar trebui s se "in cont în aceast etap : legisla"ia na"ional , directive europene, ghiduri, organiza"ii de profil, publica"ii, etc. Un filtru obligatoriu de respectat pentru întocmirea unui design experimental “uman” este

,,Principiul celor 3R” emis de Russell !i Burch - Replacement (Înlocuire), Reduction (Reducere), Refinement (Ameliorare) [6]. La nivelul Uniunii Europene este reglementat prin lege ca cercet torul care întocme!te un proiect care ar putea implica lucrul cu animale vertebrate s se asigure c obiectivele studiului nu pot fi atinse prin metode alternative. Acesta este de fapt principiul de Înlocuire !i trebuie aplicat primul în stabilirea unui plan de lucru. Înlocuirea

Documentare

IDEEA

Planificarea Experimentului

Unitate de cercetare pe animale de laborator

Spa"iile din unitate

Condi"ii de cazare

Condi"ii de microclimat

Proceduri specifice

experimentului

Proceduri specifice unit "ii

Personalul

Studiu pilot

Derulare experiment pe animale

Ie!ire, prelucrare !i analiz date

Raportare, publicare, diseminare rezultate.

Intr ri animale, materiale, etc.

Organiza"ie de Control

99

poate fi asigurat prin tehnici in vitro, modele matematice, modele computerizate, utilizarea de specii inferioare din punct de vedere filogenetic cum ar fi insectele, fungii, bacteriile [7]. Cu cât num rul de animale folosit în experiment este mai mare cu atât exist suferin" mai mult !i costuri mai mari. De aceea trebuie s fie aplicat conceptul de Reducere. Conceptul de reducere prevede aplicarea oric rei strategii din care s rezulte utilizarea unui num r mai mic de animale pentru a ob"ine date suficiente din studiul propus sau maximizarea informa"iei ob"inute per animal limitând nevoia de folosire a animalelor adi"ionale f r a compromite bun starea celor utilizate [7]. Conceptul de reducere nu trebuie aplicat la o intensitate atât de mare astfel încât s genereze suferin" individual intens . Experimentele care au un design bine conceput, pot fi efectuate cu un num r mai mic de animale, f r a fi reduse a!tept rile !tiin"ifice. Atunci când este posibil trebuie s fie aplicate studiile pilot. Avantajele studiului pilot sunt urm toarele: verific validitatea ipotezei designului experimental pe un num r mic de animale, ajut la îmbun t "irea protocoalelor de lucru înainte ca acestea s fie incluse în studiul pe scar larg , pot genera dezvoltarea de tehnici !i proceduri noi !i pot orienta cercet torul despre intensitatea suferin"ei animalelor pentru studiul respectiv [3]. Alegerea speciei influen"eaz num rul de animale care va fi folosit în studiu; o specie apropiat de cea pe care se inten"ioneaz a fi aplicat produsul de cercetat ar trebui s previn nevoia de a repeta studiile în viitor pe animale adi"ionale; alegerea unei specii bine caracterizate ar putea reduce num rul de animale, o specie mai mic din punct de vedere al greut "ii ar putea cre!te num rul de animale necesare experimentului datorit anumitor limite

(volumul de sânge care trebuie recoltat). Utilizarea animalelor modificate genetic sau a animalelor libere de germeni patogeni presupune efectuarea de experimente cu num r mai mic de animale. Reducerea num rului de animale se poate realiza !i prin reutilizarea animalelor pentru experimente cu respectarea - “Un animal nu va fi folosit decât o singur dat într-un experiment ce produce durere !i suferin" intens ” [4]. Reducerea poate fi asigurat direct sc zând num rul de animale per test sau indirect prin efectuarea unui num r mai mic de teste (exemplu - m rirea volumului lotului de produs pentru testat conduce implicit la sc derea num rului de teste ce vor fi efectuate). Evitarea repet rii experimentelor conduce la sc derea num rului de animale. Aici trebuie s se "in cont de dou aspecte: duplicare !i replicare. Duplicarea se refer la un experiment care este repetat dar nu ar fi necesar, este cazul investigatorilor neinforma"i sau care nu au acces la datele experimentului efectuat de altcineva din diferite motive. Replicarea se refer la un experiment care este repetat !i este necesar, este cazul investigatorilor care pentru validarea datelor trebuie s execute din nou test rile. Folosirea animalelor în înv " mânt presupune repet ri pentru a demonstra principii deja !tiute sau pentru a deprinde manualitate !i a înv "a noi tehnici. O strategie care poate fi aplicat este dat de posibilitatea ca mai mul"i investigatori s beneficieze de pe urma unui animal la momentul zero, sau ulterior prin conservarea diferitelor organe, "esuturi sau celule prin crioprezervare. Conceptul de Ameliorare se refer la modificarea condi"iilor de cazare !i a procedurilor experimentale astfel încât s se minimalizeze durerea !i stresul !i s se promoveze bun starea animalelor utilizate în cercetare de la

100

na!tere !i pân la moartea lor. Implementarea conceptului de ameliorare trebuie f cut pentru întreaga via" a animalului de laborator nu doar pe durata experimentului. În afar de promovarea bun st rii animalelor, ameliorarea aduce beneficii în cre!terea calit "ii cercet rii !tiin"ifice. De exemplu o stare de durere, stres !i disconfort genereaz modific ri fiziologice care cresc variabilitatea

rezultatelor cercet rii !i implicit scade validitatea lor. Ameliorarea poate fi aplicat la nivelul oric rei proceduri ce implic lucrul direct cu animalul de laborator. În tabelul nr. 1 se reg sesc tehnici frecvent implicate în activitatea de cercetare pe animale cu condi"ii minime obligatorii ce trebuie respectate [2].

Tabelul nr.1. Proceduri frecvent utilizate în cercetare i condi!ii minime obligatorii [2].

Proceduri Condi"ii minime obligatorii

- identificare/marcare - adoptarea unei metode nedureroase !i pe cât posibil s fie permanent

- conten"ie !i manipulare

- executate astfel încât s genereze cât mai pu"in stres posibil dar sigure pentru investigator

- administrare substan"e - respectarea indica"iilor admise pe specii pentru: calea de administrare, volumul maxim, frecven"a administr rilor, dimensiunea acelor - asepsie

- recoltare sânge - respectarea indica"iilor admise pe specii pentru: loc de elec"ie, volum, frecven" , perioada dintre recolt ri, debit, necesitatea anesteziei - asepsie

- recoltare probe biologice

- respectarea indica"iilor admise pe specii pentru: volum, frecven" , necesitatea anesteziei - efectuat astfel încât animalul s fie cât mai pu"in supus stresului !i durerii - asepsie

- anestezie - se instituie pentru executarea procedurilor dureroase - metoda se alege în func"ie de specie astfel încât s fie cât mai pu"in dureroas !i s se instaleze rapid - respect dozele !i calea de administrare pe specii - genereaz cât mai pu"ie efecte secundare, asigur o recuperare f r complica"ii !i interfer la minimum cu scopul cercet rii

- proceduri chirurgicale - asepsie, anestezie, controlul durerii, asisten" postoperatorie - controlul st rii de s n tate

- se execut riguros, frecvent

- stabilirea momentului terminal al experimentului

- riguros stabilit !i bine justificat

- eutanasiere - cu specificitate de specie !i vârst - s genereze pierderea rapid a con!tiin"ei - moartea s fie constatat dup executarea procedurii

101

Etica experimental Este reprezentat de fapt de o serie de

factori ce "in implicit de unitatea de cercetare pentru animale de laborator, factori care trebuie dirija"i într-un a!a fel astfel încât s asigure bun starea animalelor pe toat perioada de la intrare pân la ie!irea lor din unitate: sursa de animale, spa"iile existente, condi"ii de cazare, condi"ii de microclimat, personalul !i procedurile specifice unit "ii. Animalele trebuie s provin din cresc torie autorizat , s fie livrate cu certificat care s ateste starea de s n tate. Transportul se va face cu autovehicule speciale, sigure, confortabile care s asigure condi"ii de microclimat specifice. Pe durata transportului trebuie s beneficieze obligatoriu de ap , necesitatea hr nirii stabilindu-se în func"ie de durata transportului. Obligatoriu la recep"ie animalele vor fi supuse aclimatiz rii o perioad variabil în func"ie de specie, aclimatizare ce se efectueaz în spa"iile de carantin . Spa"iile din unitate trebuie s asigure un flux de lucru !i cuprind obligatoriu: spa"iu pentru carantin , spa"iu pentru cazare pe durata experimentului, camer destinat lucrului efectiv, anexe sanitare, anexe pentru depozitare hran , materiale, echipamente, zon pentru sp lare, zon pentru p strare lucruri curate, spa"ii pentru personal, zon pentru necropsie, eutanasie, depozit de!euri, zon de evacuare de!euri. Condi"iile de mediu afecteaz comportamentul biologic generând varia"ii, de aceea ele trebuie riguros asigurate prin controlul temperaturii, umidit "ii, curen"ilor de aer, zgomote, iluminat, vibra"ii, etc. Cerin"ele condi"iilor de microclimat sunt stabilite prin lege. Asigurarea apei !i a furajelor trebuie s satisfac necesit "ile biologice necesarul fiind diferit în func"ie de specie, vârst , etc. Cazarea !i îngrijirea trebuie efectuate astfel încât s se apropie

cât mai mult de cadrul tipic natural specific speciei. Animalele trebuie s fie cazate în echipamente speciale !i s beneficieze de un teritoriu minim stabilit prin lege. “Succesul implement rii principiului celor 3 R depinde strict de educa"ia !i preg tirea continu a personalului implicat în experimentarea pe animale”[1]. Activitatea !tiin"ific ce implic folosirea animalelor de laborator are o valoare mai ridicat atunci când exist colaborare între investigatori, medici veterinari, tehnicieni, personalul pentru între"inere, profesori, studen"i, etc. Fiecare dintre ace!tia trebuie s fie instruit adecvat pentru ceea ce implic lucrul cu animalele de laborator. Instruirea !i preg tirea continu este necesar pentru: minimalizarea durerii !i stresului generate animalelor, acumularea de cuno!tin"e teoretice !i practice, siguran"a personalului, toate conducând la a!tept ri !tiin"ifice satisf c toare. Cre!terea calit "ii !tiin"ifice este ob"inut numai atunci când activit "ile unit "ii sunt procedurate, personalul este instruit, înzestrat cu responsabilitate !i exist o eviden" strict a înregistr rilor [3].

Etica postexperimental Se !tie c progresul este strâns legat

de contribu"ia cercet rii. O alt etap critic în derularea experimentului este dat de extragerea, prelucrarea !i diseminarea rezultatelor. La terminarea studiului trebuie s se extrag cât mai multe date posibile !i s fie prelucrate la modul obiectiv indiferent de concordan"a acestora cu a!tept rile investigatorului. Rezultatele trebuie s reflecte realitatea experimentului chiar dac sunt contrar a!tept rilor, pentru c ele pot servi ca baz de plecare pentru generarea de alte idei, iar dac ipoteza nu este real atunci viitoarele studii vor fi efectuate f r mari speran"e. Rezultatele trebui s fie credibile, reproductibile si s asigure

102

repetitivitate. Diseminarea lor este obligatorie indiferent de concluzii. Indiferent sub ce form este diseminarea, materialul trebuie s con"in urm toarele date despre animale (specie, linie, tulpin , surs , tip, num r, vârst , sex, greutate, status clinic), designul protocolului experimental (proceduri utilizate, perioade de timp, echipamente folosite), metode de analiz (incluzând metodele statistice). Un studiu a avut degeaba un design corespunz tor dac rezultatele nu au fost prelucrate obiectiv !i nu au fost diseminate.

Efectul bun st rii animalelor asupra rezultatului cercet rii !tiin"ifice În studiile efectuate pe animale, ideal

este ca acestea s p streze o stabilitate în statusul fiziologic astfel încât r spunsul la variabilele de interes s nu fie interferat de influen"e nedorite [7]. Studiile pe animale care nu posed o baz stabil de referin" conduc la o concluzie incorect . Datorit complexit "ii necesit "ilor comportamen-tale !i fiziologice asociate cu existen"a stresului !i durerii exist riscul major de a colecta !i interpreta date eronate. Tulbur rile fiziologice !i comporta-mentale generate ca urmare a nerespect rii conceptului de bun stare pot fi date de manoperele executate în cadrul experimentului sau s apar spontan datorit factorilor stresori ce provin din condi"iile sociale !i de mediu zilnice. Atunci când aceste efecte sunt accidentale !i nu fac parte din designul experimental factorii cauzatori de perturba"ii ar trebui elimina"i sau minimaliza"i. Dac bun starea animalelor este compromis consecin"ele pot include: variabilitate mare în rezultate, necesitatea cre!terii num rului de animale, date incomplete, date care nu pot fi analizate !i cu credibilitate sc zut ,

rezultate care nu pot fi aplicate în alte situa"ii !i imposibilitatea public rii. Men"inerea bun st rii animalelor, identificarea, controlul !i eliminarea factorilor cauzatori de perturb ri fiziologice !i comportamentale denot o bun practic !tiin"ific .

Organiza"ii de control Nevoia de limitare a suferin"ei

animalelor precum !i ob"inerea de rezultate !tiin"ifice calitative a condus la formarea de organiza"ii de control, a!a zisele Comitete de etic . Rolul acestor comitete este de a controla implementarea eticii în experimentele cu animale prin examinarea designului experimental acestea având ca instrument de lucru posibilitatea de a accepta sau refuza derularea studiului. Exist numeroase comitete în lume, unele institu"ionale, altele situate la un nivel superior de organizare, fiecare cu organizare proprie dar care au aceea!i "int : justificarea etic a folosirii animalelor. Modul de lucru este diferit de la unul la altul dar exist câteva etape comune pentru evaluare !i anume: justificarea protocolului, selectarea speciei, num rul de animale, stresul, durerea, disconfortul, preg tirea personalului, proceduri chirurgicale, eutanasia, facilit "i de cazare !i îngrijire. La nivel European exist tendin"a de standardizare a func"ionalit "ii comitetelor de etic , Federa"ia European pentru Asocia"iile de #tiin" a Animalelor de Laborator (FELASA) a publicat “Principii de practic în revizia etic pentru experimentele pe animale în Europa”. Indiferent cum ar fi denumit , o organiza"ie de control care s evalueze experimentele pe animale este obligatorie în asigurarea implement rii conceptului de etic în experimentele pe animale !i trebuie s fie structurat din mai multe categorii de persoane (medici,

103

cercet tori, personal neutru, personal din cadrul asocia"iilor de protec"ie a animalelor, avoca"i, filozofi, preo"i etc.) care s fie neutri fa" de institu"iile ini"iatoare de studii pe animal.

Concluzii Aprecierea nivelului etic al unui

experiment trebuie efectuat distinctiv la cele trei stadii: preexperiment, experiment, postexperiment. Modul de întocmire al designului experimental trebuie s fie concetrat pentru oferirea

metodelor alternative la experimentele cu animale în toate cele etape ale principiului emis de Russel !i Burch: înlocuire, reducere, ameliorare. Etica experimental este o condi"ie obligatorie pentru a asigura o bun practic !tiin"ific . Existen"a unui organism de control care s asigure consultan" !i evaluare designului experimental devine obligatorie pentru controlul implement rii conceptului de etic în experimentele cu animale.

Bibliografie

[1]. Balls M., Goldberg A., Fentem J. et al., The Three Rs: The way forward, ATLA, 23(6), 838-866, 1995

[2]. Coman C., Savi G., Cotor G., #oarecele, Animal de laborator, Alt Press Tour, Bucure!ti, 2008

[3]. Festing M., Overend P., Das R.G., Borja C.M., Berdoy M., Reducing the use of animals in research through better experimental design, Laboratory Animal LTD, Londra, 2008

[4]. Guvernul României, Ordonan"a de Urgen" 37/30.01.2002, Bucure!ti, Monitorul oficial

45/2002, 2002 [5]. Mihai Decun, Alina Bodnariu, Experimentarea pe animale în România, analizat din

perspectiva european , Revista Român" de Bioetic", Vol 7, nr. 3, 2009 [6]. Russel W.M.S., Burch R.L., The principles of humane experimental technique,

Wheathampstead: Universities Federation for Animal Welfare, 1959, reprinted 1992.

Resurse Internet

[7]. http://www.ccac.ca/en/alternatives [8]. http://www.nc3rs.org.uk