experimente chimice inedite și inventive

14
Experimente chimice inedite și inventive Autori elevii: Iftime Adina, clasa a VIIIA, Ștefanache Ioana, clasa a IXA, Bandac Carina, Grosu Elena, Pălimaru Iolanda clasa a Xa COLEGIUL NATIONAL ”MIHAI EMINESCU ” IASI coordonator prof. Cecilia Foia Acest proiect de cercetare a fost realizat în cadrul Proiectului ”MaST Networking, calitate în dezvoltarea competențelor cheie de matematică, științe și tehnologii”

Upload: peers

Post on 11-Jan-2016

82 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Experimente chimice inedite și inventive. Autori elevii : Iftime Adina, clasa a VII IA, Ștefanache Ioana, clasa a I XA, Bandac Carina, Grosu Elena, Pălimaru Iolanda clasa a Xa COLEGIUL NATIONAL ”MIHAI EMINESCU ” IASI coordonator prof. Cecilia Foia - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: Experimente chimice inedite și inventive

Experimente chimice inediteși inventive

Autori elevii: Iftime Adina, clasa a VIIIA,

Ștefanache Ioana, clasa a IXA,Bandac Carina, Grosu Elena, Pălimaru Iolanda clasa a Xa

COLEGIUL NATIONAL ”MIHAI EMINESCU ” IASIcoordonator prof. Cecilia Foia

Acest proiect de cercetare a fost realizat în cadrul Proiectului ”MaST Networking, calitate în dezvoltarea competențelor cheie de

matematică, științe și tehnologii”

Page 2: Experimente chimice inedite și inventive

Plasticul care ”dispare”

Un volum mic de acetonă poate face să ”dispară” (de fapt să dizolve) un volum impresionant de polistiren expandat.

Page 3: Experimente chimice inedite și inventive

Plasticul care ”dispare”

•Materiale: 50 cm3 propanonă (acetonă), polistiren expandat (minimum 200g).

•P.M. Experimentul se va realiza departe de orice sursă de foc sau incălzire deoarece se lucrează cu substanțe inflamabile (acetonă este foarte inflamabilă și iritantă).

•Mod de lucru La introducerea polistirenului expandat în propanonă (acetonă),

acesta aparent dispare, iar bulele de gaz din material, în momentul în care sunt eliberate, creează un efect de efervescență. Un volum mic de propanonă poate face să ”dispară” ( de fapt să dizolve) un volum impresionant de polistiren expandat. Aceast experiment durează doar câteva minute, şi este uşor de repetat.Ca rezultat al acestui experiment se obține un gel ce poate fi utilizat ca adeziv. Atentie la modul de utilizare a adezivului pentru că după uscarea acestuia (volatilizarea acetonei) curăţarea adezivului devine problematică.

Iată o metodă simplă de reciclare a polistirenului expandat !

Page 4: Experimente chimice inedite și inventive

Ecuaţia reacţiei de descompunere este: (NH4) 2Cr2O7 (s) → Cr2O3 (s) + N2 (g) + 4H2O (g)

Un vulcan în eruptie(descompunerea dicromatului de amoniu)

Page 5: Experimente chimice inedite și inventive

Pentru acest experiment este necesar un cristalizor de capacitate mai mare (cca 1L) și aproximativ 20 g dicromat de amoniu din care se va realiza o mică ”movilă” conică. Cu ajutorul unui chibrit aprins plasat in interiorul conului se inițiază reactia (se poate utiliza un minifitil). La încălzire, substanța, dicromatul de amoniu se descompune exoterm. Reacţia se aseamănă cu o erupţie vulcanică, deoarece se produc scântei, se produce un volum mare de "cenuşă" (oxid de crom verde (lll)) și gaze (abur şi azot)

Acest experiment demonstrativ este foarte spectaculos și poate fi utilizat pentru a arăta că într-un proces chimic se obtin substante noi ( produsi de reactie) cu o compozitie diferită față de cea a substantelor initiale (reactanti). În plus reacţia este un foarte bun exemplu de reacţie de descompunere, exotermă. Demonstraţia în sine dureaza aproximativ 2 minute, dar necesită ceva mai mult timp pentru discuţii şi explicaţii înainte şi după demonstraţie.

Un vulcan în eruptie(descompunerea dicromatului de amoniu)

Page 6: Experimente chimice inedite și inventive

Vulcanul noroios

Ecuaţia reacţiei este:2 H2O2 (aq) 2 H2O (l) + O2 (g)

Page 7: Experimente chimice inedite și inventive

Vulcanul noroios Într-un pahar Erlenmeyer, se introduc cca 50 mL săpun

lichid peste care se adaugă cca 5 g oxizi CuO si Fe2O3. După ce se amestecă, se adaugă cca 30 mL soluție peroxid de hidrogen 30%. Apoi se adauga cca 10 ml de soluţie de iodură de potasiu concentrată și se amestecă ușor. În câteva secunde va începe degajarea de oxigen, iar bulele de gaz vor face ca săpunul lichid să spumeze, oxizii de Cu și Fe vor conferi un aspect noroios. Căldura degajată în reacţie va transforma apa vapori, astfel se obtin toate incredientele unui vulcan noroios.

Ioni iodură catalizează descompunerea peroxidului de hidrogen în apă şi oxigen, după următorul mecanism:

H2O2 (aq) + I-(aq) IO-(aq) + H2O (l)H2O2 (aq) + IO-(aq) I-(aq) + H2O (l) + O2 (g)

Pentru a crește efectul spectaculos, cu ajutorul unei pipete se pot adăuga în pahar, la baza amestecului, 1-2 mL soluție FeCl3 (nu se amestecă). Această substanță are rol catalitic și va determina o crestere și mai mare a vitezei de reactie.

Page 8: Experimente chimice inedite și inventive

Pain du Spain chimic Într-un pahar Erlenmeyer, se introduc cca 50 mL săpun lichid,se adaugă

cca 30 mL soluție peroxid de hidrogen 30% și se amestecă. Apoi se adauga cca 10 ml de soluţie de iodură de potasiu concentrată și se amestecă ușor. În câteva secunde va începe degajarea de oxigen, iar bulele de gaz vor face ca săpunul lichid să spumeze. Acest experiment se aseamănă cu cel al vulcanului noroios, doar că nu se mai adaugă oxizii CuO și Fe2O3.

Ecuaţia generală pentru această reacţie este:2 H2O2 (aq) 2 H2O (l) + O2 (g)

Page 9: Experimente chimice inedite și inventive

Mingea de ”foc”

Ecuaţia reacţiei chimice care a avut loc este:

2Na + 2H2O 2NaOH +H2↑! Experimentul poate fi efectuat numai în spatii special amenajate, sub stricta

supraveghere a unui profesor de chimie.

Page 10: Experimente chimice inedite și inventive

Mingea de focMateriale necesare: Na metalic, apă distilată, solutie de

fenoltaleină sau alți indicatori, cristalizor, clește metalic, cuțit, sticlă de ceas, hârtie de filtru

Mod de lucru: Se toarnă apă în cristalizor și se adaugă 1-2 picături fenoltaleină sau alți indicatori care să marcheze mediul bazic. Cu ajutorul unui clește metalic se scoate o bucată de sodiu de sub petrol, se taie o bucățică de mărimea unui bob de mazăre, restul se introduce sub petrol, se inchide flaconul și se așează la loc sigur.

Sodiul este un metal ușor, moale (se taie cu cuțitul), este foarte reactiv (se ține sub petrol), reacţionează energic cu apa deoarece are caracter electropozitiv pronunțat, iar ionii săi se solvatează foarte uşor.

Gazul (H2) dejajat la suprafața de contact metal-apa și căldura degajată determină topirea metalului și plutirea acestuia pe suprafața apei sub forma unei de sfere. Dacă acestei sfere i se dă foc, se obtine ”mingea de foc”, hidrogenul arde cu o flacără luminoasă, colorată în galben datorită prezenței ionilor de Na+. Colorația roșu-carmin a soluției se datorază mediului bazic obținut. Pentru a face experimentul si mai spectaculos în loc de fenoltaleină se poate utiliza turnesol, astfel coloratia lichidului din vas va trece de la violet la albastru. După ce sodiul a reacționat total, soluția de NaOH poate fi neutralizată cu un acid, astfel colorația se va schimba de la albastru la violet (mediu neutru) la adăugare de acid in exces trece în roșu.

Page 11: Experimente chimice inedite și inventive

Bomboana ”periculoasă”

Ecuaţiile reacţiilor chimice care au loc sunt:

2KClO3(s) →2KCl(s) + 3O2(g)

C6H1206(s) → 6C(s) +6H2O(g)

C(s)+O2(g) →CO2(g)! Experimentul poate fi efectuat numai în spatii special amenajate, sub

stricta supraveghere a unui profesor de chimie.

Page 12: Experimente chimice inedite și inventive

• Materiale si ustensile: clorat de potasiu (KClO3),dioxid de mangan (MnO2), eprubetă, stativ cu mufă și clemă, clește metalic, bec Bunsen, bomboană.

• Norme de P.M. experimentul poate fi efectuat numai în spatii special amenajate, sub stricta supraveghere a unui profesor de chimie.

• Pe stativ, cu ajutorul mufei si clemei se fixează în pozitie înclinată o eprubetă termorezistentă în care s-au introdus cca 10 g clorat de potasiu și 2g dioxid de mangan. Se incălzește eprubeta până la topirea cloratului si cu ajutorul unui clește, cu mare atenție se introduce bomboana (cele de dextroză sau glucoză sunt ideale).

• Prin descompunerea cloratului de potasiu în prezenţa dioxidului de mangan, se obţine oxigen. La adăugarea bomboanei se produce o reacție foarte violentă și anume arderea carbonului (provenit din descompunerea zaharurilor) în atmosferă de oxigen. Carbonul arde cu flacără albă, strălucitoare și degajă o cantitate mare de căldură.

• Dar care este semnificația titlului

Bomboana ”periculoasă”

Page 13: Experimente chimice inedite și inventive

Dar care este semnificația titlului Bomboana ”periculoasă”?

Acest experiment se dorește a fi un multiplu semnal de alarmă privind importanța cunoașterii substanțelor chimice, a modului în care acestea interacționează, a normelor de protecție, dar și a faptului că o banală bomboană înmagazinează destulă energie, iar prin consumul exagerat de dulciuri organismul uman este supus unui dezechilibru și se poate îmbolnăvi, diabetul zaharat fiind una din maladii.

Page 14: Experimente chimice inedite și inventive

Determinarea acidității laptelui

• Reactivi și ustensile necesare: solutie NaOH 0,1N, fenolftaleina, apa distilată, biuretă, pahare Erlenmeyer .

• Pentru a determina dacă laptele este ”bun pentru fiert”, adică nu are aciditate, vom realiza o titrare. Pentru aceasta vom trata o probă de lapte de vacă (titratul) cu o solutie de hidroxid de sodiu (titrantul), în prezenta fenolftaleinei ca indicator.

• Cu o pipeta luam 10 ml din proba de lapte și îi introducem într-un vas Erlenmeyer de 100 ml. Vom adauga 20 ml apa distilata și 2-3 picături de fenoftaleina. Titrăm amestecul obținut cu solutia de NaOH, sub agitare continuă pâna la aparitia unei coloratii roz, care persista un minut.