Etapa 1 Initierea medieriiEtapa 2 Identificarea problemelorEtapa 3 Elaborarea planului de negociereEtapa 4 Crearea unei intelegeri reciproce si formularea alternativelor Etapa 5 Finisarea medieriiMedierea este o metoda de solutionare amiabila a unui conflict ce presupune discutii ale mediatorului un tert neutru si impartial cu partile din acea disputa. Discutiile mediatorului cu partile au ca finalitate ajungerea la o solutie amiabila de comun acord acceptata de parti, solutie care le apartine intrutotul si care le satisface cerintele/nevoile/interesele lor.Procesul de mediere are o structura tripartita si anume: o etapa prealabila medierii de fond denumita si de informare privind medierea (1), o etapa ce constituie medierea de fond negocierea (cu toate etapele ei) propriu-zisa a unei solutii (2) si o etapa de incheiere a medierii finalizarea, contractarea si redactarea unui Acord de Mediere (3).Scopul primei etape, cea prealabila medierii de fond de informare asa cum a fost denumita in practica, este acela de a mobiliza partile spre negocierea de fond. In aceasta sedinta mediatorul depune toate diligentele pentru ca acel conflict sa fie mediat, discutand cu partile despre avantajele medierii conflictului lor, colectand de la parti cat mai multe date despre conflict si relatie, evaluand cu partile costurile unui proces judiciar, facand, de asemenea, si o scurta perspectiva a efectelor unei medierii si a unui Acord de Mediere. Scopul primei sedinte este indreptarea atentiei partilor catre medierea conflictului, catre o negociere, determinarea acestora spre a solutiona amiabil, prin mediere, disputa lor.Scopul celei de-a doua etape, de negociere propriu-zisa, este acela de a explora impreuna cu partile conflictul in profunzimea lui, de a gasi punctele comune, de a mobiliza partile in etalarea unor potentiale solutii, de a analiza fiecare din aceasta varianta, propunere, si in cele din urma de a tria din aceste variante (negocierea propriu-zisa) pe cea/cele mai satisfacatoare intereselor si nevoilor partilor din conflict.Scopul celei de-a treia etape a procesului de mediere este finalizarea unei intelegeri, acceptarea si contractarea acesteia de catre partile din conflict, redactarea unui ACORD DE MEDIERE, semnarea acestuia, si clarificarea procedurilor care trebuiesc urmate in mod obligatoriu de catre parti atunci cand Acordul de Mediere priveste transmiterea/constituirea de drepturi reale imobiliare ori drepturi/partaje succesorale. De asemenea, mediatorul va oferi partilor informatiile necesare implementarii Acordului, posibilitatea recurgerii la investirea lui cu putere executorie pe cale notariala ori pe cale judiciara.

Etapele procesului de mediere1. Orice mediere incepe prin solicitarea mediatorului de catre ambele parti din conflict sau doar de catre o parte din conflict.Daca ambele parti din conflict se prezinta la mediator in vederea medierii conflictului lor, mediatorul parcurge impreuna cu acestea prima etapa a procesului de mediere. Prima etapa a medierii consta intr-o sedinta de dialog cu partile in care mediatorul colecteaza date despre conflict si relatia dintre parti, discuta cu partile despre procedura medierii, discuta si analizeaza cu partile avantajele medierii in cazul lor (avantaje care difera ca importanta de la conflict la conflict), discuta cu partile despre rolul si drepturile acestora in mediere. Deasemeni mediatorul este la dispozitia partilor pentru orice lamurire privind medierea conflictului lor, explicandu-le acestora rolul si pozitia sa in medierea conflictului respectiv. Tot in aceasta sedinta exista posibilitatea (depinzand de fiecare mediator ) ca mediatorul cu partile sa evalueze variantele de management ale conflictului lor avand in vedere, mai ales, costurile de timp si de bani. Variantele de management ale conflictului sunt: fie evitarea unei solutionari pe moment si tergiversarea datei in care partile transeaza disputa, fie solutionarea prin mediere, fie solutionarea prin instanta. Este preferabil ca aceasta evaluare a solutionarii conflictului impreuna cu partile sa aiba loc, pentru a le constientiza costurile unui proces judiciar si a evidentia riscurile unui astfel de proces in conflictul lor atunci cand acestea riscurile- exista (de ex., in conflictele familiale riscurile exista si le suporta copilul minor). Atat diferentierea intre un timp de cateva saptamani pentru solutionarea prin mediere a unui conflict, si de cativa ani buni pentru solutionarea prin instanta, cat si diferentierea intre costuri de pana in 1000 de lei, de costurile de mii bune de lei cu un proces judiciar sunt argumente forte pentru medierea conflictului. Aceste diferentieri trebueisc aduse la cunostinta justitiabilului de catre mediatori pentru ca partile din conflict sa aleaga in cunostinta de cauza intre o mediere ori un proces judiciar. Este dreptul justiatibililor de a fi bine si corect informati atunci cand aleg o procedura de solutionare a diferendului lor.Daca solicitarea mediatorului vine doar de la o parte, aceasta poate solicita mediatorului sa pregateasca sedinta preliminara-de informare privind medierea. Mandatarea mediatorului si, ulterior, pregatirea sedintei de informare presupune nelimitativ urmatoarele: redactarea si expedierea invitatiei catre partea adversa din conflict; discutarea cu aceasta telefonic, pe email ori chiar la o intalnire privata despre conflict si pozitia sa la acel moment in conflict; determinarea acesteia de a veni la data si ora stabilita pentru sedinta de informare, in linii mari focusarea acesteia pe problema si determinaarea acesteia spre solutionarea amiabila prin mediere.Cand ambele parti se prezinta la mediator si parcurg impreuna cu acesta sedinta de informare, se elibereaza un Certificat de Informare, care atesta faptul ca partile au parcurs etapa prealabila negocierii medierii de fond. Asadar atesta ca ambele au discutat cu mediatorul, atesta faptul ca mediatorul a colectat date despre parti si implicarea lor in conflict, despre punctele lor de vedere si pozitiile pana la acel moment in conflict, atesta ca au fost informate despre procedurile din mediere, drepturile si rolurile lor, atesta ca mediatorul a depus toate diligentele pentru ca respectivul conflict sa fie mediat, insa pentru moment partile raman sa ia decizia daca merg in instanta ori revin la biroul de mediator pentru a negocia o solutie amiabila.Cand se prezinta doar o parte la sedinta de informare, si cealalta parte refuza in mod expres ori tacit participarea la sedinta, sedinta nu isi poate atinge ratiunea de a se media respectivul conflict, sedinta nu poate avea loc in parametri de neutralitate si impartialitate, mediatorul nu cunoaste punctul de vedere si pozitia partii adverse in conflict, drept pentru care, conform legii se elibereaza un Proces-verbal de catre mediator, in care se specifica faptul ca pentru acea data si acea ora partile din conflict au fost invitate la o sedinta de mediere, si partea x nu a raspuns invitatiei la mediere, drept pentru care sedinta nu s-a putut desfasura.2. A doua etapa a procesului de mediere este medierea propriu-zisa a conflictului. Aceasta consta in discutiile mediatorului cu partile, in sesiuni comune ori sesiuni private, discutii in care fiecare parte isi spune punctul sau de vedere despre conflict, se analizeaza apoi impreuna cu partile conflictul, se discuta despre nevoile si interesele fiecarei parti, despre preocuparile si cerintele lor, atat cat este necesar pentru a se ajunge la sfere de solutii si la o atitudine de bunavointa si bunacredinta in propunerile si negocierile ulterioare. Cand discutiile au fructificat posibilele solutii, partile intra in negocierea propriu-zisa si sub asistenta mediatorului isi negociaza solutia care le multumeste in cea mai mare masura. Mediatorul este obligat sa pastreze un permanent echilibru intre parti, sa isi pastreze pozitia de neutralitate si impartialitate, si sa ajute partile in negocierea lor , ca fiecare sa obtina ceea ce o multumneste pe cat posibil nu in detrimentul celeilalte. In mediere, nu avem de a face cu o negociere de pe pozitii asa cum deseori este tranzactia, ci este o negociere pe baza intereselor si nevoilor lor in cauza, este o negociere bazata pe bunacredinta si cooperare in ajungerea la o solutie satisfacatoare pentru toate partile din conflict. Practic toate discutiile de pana la negocierea propriu-zisa au acest rol de a consolida increderea intre parti, de a reconstrui comunicarea afectata de conflict, pentru ca negocierea sa fie una bazata pe seriozitate, bunacredinta si cooperare.3. In urma medierii partile deseori ajung la un Acord de Mediere. Acordul de mediere poate fi total, cand intelegerea lor priveste toate punctele si aspectele conflictului, si partial cand solutiile acopera doar o parte din conflict, anumite aspecte ori puncte ale conflictului. Acestea raman nerezolvate pe moment, partile decizand ulterior daca revin si le solutioneaza tot prin mediere, dar dupa un anume timp, ori merg si le solutioneaza in instanta. Finalizarea unor solutii, agrearea lor de catre parti, declaratia acestora ca sunt intrutotul de acord cu solutiile gasite si ca isi asuma contractarea si respectarea intelegerii lor, si ulterior redactarea unui Acord de Mediere este punctul in care medierea se incheie. Acordul de Mediere este redactat de catre mediator si in el se stipuleaza exact intelegerea partilor privind solutia ori solutiile pentru conflict.Desi toate etapele medierii sunt foarte importante, in opinia mea, prima etapa sedinta mediatorului cu partile si primul contact al acestora cu institutia medierii, sunt capitale pentru calea unei solutii amiabile, mai ales intr-o societate ca a noastra focusata mereu pe amenintarea te dau in judecata atunci cand apare o situatie conflictuala. Relatia dintre mediator si partile din conflict se construieste in prima etapa a medierii inca de la solicitarea facuta acestuia de catre parti/parte. Aceasta relatie deschide partile spre comunicare, iar comunicarea deschide drumul unei solutii amiabile. Si din aceste motive tari precum Italia, Anglia, Franta si nu numai, au in legislatia lor obligativitatea unei prime sedinte la mediator prima etapa din procesul de mediere, in special in conflictele de familie si civile, sedinta care are ca scop determinarea justitiabililor de a-si solutiona conflictele lor intrun mod cat mai eficient si avantajos, prin mediere.In Romania, obligativitatea parcurgerii de catre partile dintr-un conflict a primei etape din procesul de mediere este un pas inainte spre adaptarea justitiabililor la institutia consensului, la institutia negocierii, a comunicarii, la institutia medierii, ca institutie la care vor apela in prima instanta, si doar apoi, daca medierea nu are ca rezultat o solutie, partile se vor indrepta spre instanta de judecata.entru a apela la mediere este necesara cunoaterea procedurii n sine de ctre pri. Explicarea principiile medierii, efectelor acesteia i a regulile aplicabile ii revine mediatorului.Anterior semnrii contratului de mediere, mediatorul va explica, n termeni clari, drepturile pe care prile implicate ntrun conflict le au n timpul medierii, va explica acestora rolul su de facilitator n cadrul acestei proceduri voluntare, le va prezenta procedura desfurrii edinei de mediere, avantajele medierii i costurile pe care le implic.De obicei, medierea are loc la sediul biroului mediatorului. Medierea poate avea loc doar dup semnarea contractului de mediere intre mediator i prile care urmeaz a fi mediate. Dup semnarea contractului, se va stabili, prin acordul prilor, data i ora nceperii edinei de mediere, iar mediatorul va stabili locul desfurrii medierii.Obligaia mediatorului este una de diligenta i nu una de rezultat. Onorariul mediatorului se suporta n cote egale de ctre pri dac acestea nu convin altfel.Spaiul n care are loc medierea trebuie sa fie apt pentru mediere (linitit, primitor, intim, neutru). Mobilierul trebuie s fie adecvat, obligatorie fiind prezenta unei mese i un numr suficient de scaune.Medierea se bazeaz pe cooperarea prilor i utilizarea, de ctre mediator, a unor metode i tehnici specifice, bazate pe comunicare i negociere. Metodele i tehnicile utilizate de ctre mediator trebuie s serveasc exclusiv intereselor legitime i obiectivelor urmrite de prile aflate n conflict. Mediatorul nu poate impune prilor o soluie cu privire la conflictul supus medierii.edina de mediere se desfoar ntro sesiune comun iar dac mediatorul consider c este cazul pot avea loc una sau mai multe sesiuni separate cu prile. De asemenea, pot avea loc una sau mai multe edine de mediere, n funcie de complexitatea conflictului.Prile aflate n conflict au dreptul s fie asistate de avocat sau de alte persoane, n condiiile stabilite de comun acord. n cursul medierii prile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispoziie, n condiiile legii.Susinerile fcute pe parcursul medierii de ctre prile aflate n conflict, de persoanele care le nsoesc, precum i de ctre mediator au caracter confidenial fa de teri i nu pot fi folosite ca probe n cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu excepia cazului n care prile convin altfel ori legea prevede contrariul. Mediatorul va atrage atenia persoanelor care particip la mediere asupra obligaiei de pstrare a confidenialitii i le va putea solicita semnarea unui acord de confidenialitate.Dac, pe parcursul medierii, apare o situaie de natur s afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau imparialitatea mediatorului, acesta este obligat s o aduc la cunotina prilor, care vor decide asupra meninerii sau denunrii contractului de mediere. Mediatorul are dreptul s se abin i s nchid procedura de mediere. n aceast situaie mediatorul este obligat s restituie onorariul proporional cu etapele de mediere neparcurse sau, dup caz, s asigure continuarea procedurii de mediere, n condiiile stabilite prin contractul de mediere.n cazul n care conflictul supus medierii prezint aspecte dificile sau controversate de natur juridic ori din orice alt domeniu specializat, mediatorul, cu acordul prilor, poate s solicite punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv. Atunci cnd solicit punctul de vedere al unui specialist din afara biroului su, mediatorul va evidenia doar problemele controversate, fr a dezvlui identitatea prilor.Procedura de mediere se nchide, dup caz: prin ncheierea unei nelegeri ntre pri n urma soluionrii conflictului; prin constatarea de ctre mediator a eurii medierii; prin depunerea contractului de mediere de ctre una dintre pri.nelegerea la care au ajuns prile poate sa fie una totala sau una parial.Prile pot ncheia un acord parial, care va statua acele dispoziii cu privire la care prile au ajuns la o nelegere. Ulterior, oricare dintre pri se poate adresa instanei judectoreti competente sau unei instane arbitrale pentru soluionarea laturii conflictuale asupra creia prile nu sau neles.La nchiderea procedurii de mediere, n oricare dintre cazurile prevzute n lege, mediatorul va ntocmi un procesverbal care se semneaz de ctre pri, personal sau prin reprezentant, i de mediator. Prile primesc cte un exemplar original al procesuluiverbal.Cnd prile aflate n conflict au ajuns la o nelegere, se redacteaz un acord care va cuprinde toate clauzele consimite de acestea i care are valoarea unui nscris sub semntur privat. nelegerea prilor nu trebuie s cuprind prevederi care aduc atingere legii i ordinii publice. nelegerea prilor poate fi afectat, n condiiile legii, de termene i condiii.nelegerea prilor poate fi supus verificrii notarului public n vederea autentificrii ori, dup caz, ncuviinrii instanei de judecat.Dincolo de aceasta prezentare succinta, fiecare mediere parcurge urmtoarele etape:1. aranjamentele preliminare;2. deschiderea i structurarea sesiunii de mediere;3. facilitarea schimbului de informaii;4. identificarea i clarificarea problemelor /subiectelor;5. generarea opiunilor6. negocierea7. ncheierea acordului8. monitorizarea implementrii acordului9. nchiderea procedurii de mediereFr s intrm n detalii privitoare la tehnicile pe care le folosete mediatorul n sesiunea de mediere vom dezvolta aceste elemente ale procesului de mediere care n accepiunea noastr sunt de fapt faze ale procesului de mediere.Pentru a exemplifica aceste faze ale medierii vom folosi att elementele medierii stabilite de standardul de formare al mediatorului cat i etapele medierii descrise de Christopher W. More n cartea sa The Mediation Process, Practical Strategies for Resolving Conflict.

Faza 1.Aranjamentele preliminareAceasta prima faza se numete i pregtirea pentru de mediere fiind caracterizata prin: culegerea unor minime informaii att despre prile aflate n conflict cat i despre conflictul n sine verificarea autoritii i inteniei prilor de a semna acordul final, mediatorul trebuind s se asigure n concret c prile au capacitatea de a ncheia o nelegere (capacitatea de a putea dispune) fie ele n mod direct fie prin persoanele pe care acestea le mandateaz. informarea prilor asupra procedurii de mediere informarea prilor asupra drepturilor acestora.naintea nceperii edinei de mediere, mediatorul are obligaia legal i profesional de a informa prile care vor fi supuse procesului de mediere care le sunt drepturile lor n mediere i cum le vor fi respectate aceste drepturi. n mediere sunt respectate toate drepturile i libertile care sunt consfinite de lege. explicarea rolului mediatorului.Trebuie explicat n concret care este rolul mediatorului n mediere i care sunt tehnicile pe care mediatorul le aplica n mediere fiind necesara i explicitarea principiilor care guverneaz medierea. mediatorul trebuie s stabileasc cadrul pentru desfurarea medierii, stabilind data, ora i locul unde se va desfura medierea. Important este s se stabileasc i limba n care se desfoar medierea, dac situaia o impune. pregtirea i ncheierea contractului de mediereMediatorul are la dispoziie un contract general n care sunt stipulate att drepturile cat i obligaiile fiecruia, att ale mediatorului ct i ale prilor aflate n conflict. n situaia n care prile doresc, n contractul de mediere se pot insera clauze suplimentare cu privire la garanii, confidenialitate, etc.n aceast faz mediatorul urmrete s stabileasc o legtur relaional cu prile ce vor fi mediate. Toate aceste aranjamente preliminarii ajut mediatorul la selectarea unei strategii optime privind desfurarea medierii. Mediatorul poate consilia prile pentru dobndirea de cunotine despre diferite modaliti de management i rezolvare a conflictului, prezentnd detaliat diferite abordri n materia rezolvrii conflictului. Mediatorul acord asistena prilor cu privire la medierea ce urmeaz s o programeze i coordoneaz prile n aceast alegere.

Faza 2. Deschiderea i structurarea sesiunii de mediereAcesta faza a medierii corespunde nceperii efective a sesiunii de mediere. Meditorul nc de la nceput stabilete un ton de discuii deschis i pozitiv care are rolul de a relaxa prile i de crea o atmosfer deschis, propice medierii.Se stabilesc reguli de baz i de comportament. Mediatorul cere prilor s aib pe parcursul medierii un comportament adecvat, s aib o atitudine de nelegere, de cooperare att ntre ele ct i fa de mediator i s evite orice atitudine care ar putea s afecteze i s compromit rezultatul medierii. Prile trebuie s neleag c au ales de comun acord procedurile ns sunt i reguli care trebuiesc respectate n vederea realizrii scopului comun: stingerea conflictului prin procedura medierii.Mediatorul ajut prile aflate n conflict s treac peste starea emoional, conducndule spre obiectivitate. Acesta delimiteaz zonele i aspectele conflictuale de discutat. Pe tot parcursul edinei de mediere, mediatorul are grij s separe anumite aspecte ale conflictului canaliznd discuiile numai pe zonele comune i de interes ale prilor. De asemenea, ajut prilor n explorarea problemelor pentru a identifica i nltura toate obstacolele care stau n calea comunicrii, pregtindule pentru negociere.n tot acest timp mediatorul ncearc s identifice strategiile i aciunile care pot s apropie prile de o nelegere unanim acceptat. Mediatorul identific aciunile cu caracter particular care se pot aplica situaiilor specifice naturii conflictului ce urmeaz a fi mediat.Pentru a restabili ncrederea prilor i pentru a induce starea de cooperare dintre prile mediate, mediatorul trebuie s le pregteasc la nivel psihologic pentru participarea la negocieri. Mediatorul va ncerca s controleze emoiile prea puternice ale prilor de natur s le afecteze cooperarea, va verifica n mod amnunit percepiile acestora i va minimaliza efectele opiniilor preconcepute.Mediatorul va ncuraja recunoaterea reciproca a legitimitii cererilor fiecrei pri i a tuturor aspectelor conflictuale. Acesta va reface comunicarea dintre pri redeschiznd canalele comunicaionale.

Faza 3. Facilitarea schimbului de informaiin mod constant, pe toat durata sesiunii de mediere, mediatorul trebuie s faciliteze schimbul de informaii prin culegerea i analizarea informaiilor importante despre pri sau a informaiilor pe care prile le consider importante. n acest sens mediatorul stabilete totodat care este motivaia dat de pri importanei informaiei, identific dinamica i substana conflictului, verific acuratea informaiilor pe care prile le furnizeaz n timpul medierii i minimizeaz impactul informaiilor incorecte date de prti i care pot ngreuna procesul de mediere.Faza 4. Identificarea i clarificarea problemelor /subiectelorn aceast faz se trece la identificarea aspectelor conflictuale i la stabilirea unui mod de lucru prin identificarea aspectelor de interes propriu i comun pentru pri, obinnduse acordul acestora pentru a discuta aceste chestiuni.n aceast faz se determina modul de lucru, folosinduse diverse tehnici de mediere, inclusiv tehnica sesiunilor separate, tehnici ce au ca scop descoperirea intereselor ascunse ale prilor, identificarea i individualizarea intereselor/nevoile prilor, precum i o ierarhizare a acestora. Se are n vedere i construirea unei relaii reciproce de cointeres privind nevoile proprii i comune prilor.

Faza 5. Generarea opiunilorGenerarea opiunilor pentru ajungerea la nelegere, este rezultatul muncii mediatorului, care pana la acest moment a construit un climat de ncredere i cooperare, a facilitat schimbul de informaii i a identificat interesele i nevoile imediate i pe termen lung ale prilor.Pentru a reui acest lucru mediatorul trebuie s scad implicarea prilor la nivel de poziii, fcndule s contientizeze c nu este n interesul lor s menin aceast situaie i c singura atitudine constructiv este cea de cooperare.

n aceast faz este necesar contientizarea prilor c dispun de opiuni multiple, extrem de variate, i c au posibilitatea s aleag n concordan cu interesele i nevoile lor.Generarea opiunilor prin negocieri trebuie s aib la baz interesele prilor aflate n conflict.Generarea de opiuni, este un proces decizional controlat de ctre pri, sprijinite de mediator. Mediatorul nu poate decide n numele su sau al parilor dac opiunile generate le reprezint sau nu interesele.

Faza 6. NegociereaMediatorul, deschide negocierile dintre pri prin evaluarea opiunilor pentru ajungerea la nelegere trecnd n revist interesele prilor. Acesta ajut prile s i aprecieze interesele proprii sau comune i s identifice opiunile care pot fi generate.Mediatorul face aprecieri asupra costurilor i beneficiilor opiunilor disponibile, enumernd avantajele sau dezavantajele, cu privire la opiunile declarate ale prilor. Folosind tehnici de negociere adecvate i adaptate situaiei, mediatorul conduce prile spre negocierea final prin micarea consecvent a poziiilor prilor spre nelegere.

Faza 7. ncheierea acorduluiDac dup faza negocierii prile au ajuns la un rezultat unanim acceptat i care s le satisfac interesele, mediatorul poate trece la ncheierea acordului de mediere.Mediatorul trebuie s identifice paii necesari ncheierii acordului de mediere n sensul c trebuie s se asigure c soluia corespunde att opiunilor ct i intereselor prilor. n aceast faz mediatorul verifica n mod amnunit fiecare detaliu al acordului de mediere cu privire la care prile trebuie si dea consimmntul punctual.Dup exprimarea acordului prilor c nelegerea la care sa ajuns corespunde ntrutotul voinei lor liber exprimate, se trece la ncheierea n scris a nelegerii i la stabilirea metodelor de autentificare a acesteia.

Faza 8. Monitorizarea implementrii acorduluiPrile de comun acord cu mediatorul pot stabili o procedur de evaluare i monitorizare a acordului de mediere. Aceast monitorizare are drept unic scop respectarea acordului de mediere de ctre fiecare parte semnatar a acestuia.Mediatorul trebuie s ia n considerare opt factori importani pentru succesul implementrii acordului:1. O nelegere consensual asupra criteriului folosit s msoare conformitatea acordului realizat cu succes.2. Paii generali i specifici cerui pentru implementarea deciziei .3. Identificarea oamenilor ce au puterea s efectueze schimbrile necesare4. Gsirea unei structuri organizatorice care s implementeze nelegerea.5. Prevederi n termenii acordului care se vor adapta schimbrilor viitoare n eventualele dispute i comportamentul prilor.6. Prevederi pentru a controla problemele aprute neintenionat dup nelegere sau n timpul implementrii.7. Metode de monitorizare a conformitii implementrii cu acordul i identificarea celui ce face monitorizarea.8. Determinarea rolului monitorului.

Faza 9. nchiderea procedurii de mediereProcedura medierii are ca scop cutarea unor soluii de comun acord pentru stingerea conflictului dedus medierii de ctre prile implicate n el.Odat ce prile au ajuns la o nelegere reciproc avantajoas se ncheie un acord. Acest acord este modalitatea prin care se finalizeaz procedura de mediere.Procedura medierii se nchide n unul din urmtoarele cazuri: a) prin ncheierea unei nelegeri ntre pri n urma soluionrii conflictului; b) prin constatarea de ctre mediator a eurii medierii; c) prin denunarea contractului de mediere de ctre una dintre pri; d) cnd prile au ncheiat numai o nelegere parial.Dac medierea a euat, prile au denunat contractul de mediere sau medierea sa finalizat numai cu o nelegere parial, nimic nu mpiedica prile s apeleze la o alt form de rezolvare a conflictelor prin orice metod prevzut de ADR.n toate cazurile prevzute mai sus, mediatorul va ntocmi un procesverbal n care va fi trecut manifestarea de voin a prilor cu privire la rezultatul medierii. Procesulverbal va fi semnat de toate prile implicate n mediere, inclusiv de mediator i va ntocmi n cel puin attea exemplare originale cte pri semnatare sunt.De menionat este faptul c n mediere primeaz nevoile i interesele prilor i nu drepturile lor legale.

Etapele medierii

Etapele simplificate ale procesului de Mediere pe intelesul tuturor sunt:Etapa 1.a)Pregatirea sedintei de mediere cand la mediere se prezinta ambele parti culegerea informatiilor; verificarea autoritatii partilor; informarea partilor asupra drepturilor acestora si rolul mediatorului in mediere; incheierea contractului de mediere.b) Pregatirea sedintei de mediere cand la mediere se prezinta una dintre parti culegerea informatiilor stabilirea tipului de conflict incheierea contractului de premediere cu partea prezenta invitarea celeilalte parti la mediereEtapa 2.Intalnirea in prima sedinta comuna primirea partilor; explicarea procesului de mediere si a scopului acestuia; incheierea contractului de mediere cu partile ascultarea prezentarii versiunii fiecarei parti; clarificarea pozitiilor initiale ale fiecarei parti.Etapa 3.Intalnirea in sedinte separate cu fiecare parte obtinerea de informatii suplimentare; clarificare dorinte, pozitii vs. interese, nevoi; explicarea nepartinitoare a realitatii; generarea si dezvoltarea de optiunii viabile; rezumarea, reformularea, transmiterea ofertei celeilalte parti.Etapa 4.Sedinte comune ulterioareincercarea de a depasii eventualele impasuri aparute in sedintele anterioare ; lamurirea aspectelor comune ale conflictului partilor;Etapa 5.Sedinta comuna finala coincide cu inchiderea medierii; partile vor incheia o intelegere in urma solutionarii conflictului , intelegere numita Acord de mediere ;ATENTIE !Acordul de mediere devine titlu executoriu prin autentificarea lui de catre un notar sau investirea cu formula executorie printr-o simpla cerere adresata instantei de judecata.Exista si posibilitatea sa apara si situatiile ca: denuntarea contractului de mediere de catre una din parti ; esuarea procesului de mediere .