Irene Dische . Hans Magnus Enzensberger.Michael Sowa

ESTERHAZY

Pringul Iepure

Thaducere din germana de

Daniela Stefhnescu ,

TIPAN DORA

tYt

amiliile fac deseori copii, nu se stie exact de ce. Esterhazyii au fhcut dintotdeauna

copii, si intruna. Acum doul sute de ani erau probabil deja cea mai mare familie

din toat5. Austria.

De fapt, nu erau mari, ci doar mulgi. Ca si o spunem pe-a dreapti, cei din familia

Esterhazy deveneau odata cu trecerea timpului tot mai mici, pentru ci, din plcate,

nu mAncau niciodatl destuh salatl gi

morcovi, ci preferau praline si torturi,

bomboane si strudele. $i aga se ficuci Esterhazyii despre care este vorba

in povestea noastri. erau foarte-foarte

micuti si foarte-foarte inteligengi.

Principele Esterhazy care domnea

atunci era foarte ingrijorat din catzl.

cL numerogii sli copii gi nepogi erau atet

de mici. in magazinele de inciltiminteerau luati in rAs, pentru ci pina;i pan-

tofiorii de bebelugi le erau prea mari. Si

la mersul cu bicicleta le era greu, clci

saua era prea inaltl pentru ei ;i llbugele

nu le ajungeau pinl la pe dale . Iar cAnd

cel mai mic Esterhazy a cizlt intr-un

cog de hArtii si nu a mai putut sL iasi

de acolo, principele a spus:

- Ag, nu se mai poate! Tiebuie sI

facem ceva.

S-a incuiat in camera lui gi s-a tot gAndit timp de trei zile. Apoi, principele a zis asa:

- Vreau sI-mi trimit toti nepotii in striinitate. Fiecare siplece in alt colg al lumii, sI-si

caute o sotie mare si si-si intem eieze o familie . Clci lumea e din plcate asdel orAnduiti.,

incit iepurii mici fac copilagi mici, in timp ce iepurii mari devin tot mai mari, pAnI ce

copiii lor de-abia mai incap in paturile lor de copil. De aceea, cei din familia Esterhazy

trebuie sl-si caute sotii mari; cu cit mai mari, cu atat mai bine.

intr-o zi, cindprimivara bltea la ugi, principele gi-a imbrlcat haina cea mai frumoasi,

din catifea ropie cavinul, gi gi-a dus togi iepuragii la Gara de Vest din Viena.

- $i nu uitati, li s-a adresat nepoEilor, pentru voi numai ce-i mai bun este destul de

bun! Morcovi, salati gi patrunjel. Dar s[ fie proaspete. Si, mai ales: ftrI dulciuri!

Ceata iepureasci a nepo+lor l-a aclamat cu strigite de bucurie si togi au aruncat in

principe cu drajeurile de ciocolati pe care le aveau la ei.

Cel mai tinir Esrerhazy se numea, pe numele lui intreg: Luminlgia Sa pringul Michael

Paul Anton Maria Esterhazy al12792-lea, de Salatina, conte, ridicat la rangul de prin-

cipe de Morcovici, conte de Andivia, stIpAn peste Pltrunjeni, Prazopol;i Sfeclesti.

Dar desigur cI nu-i spunea asa niciun om, dirimite vreun iepure, cici in primul rAnd

nu poare nimeni si recite un nume atAt de lung si, in al doilea, iepurilor li se spune

intotdeauna pe numele lor de familie. RegineEi asta! De aceea, ii vom spune de-acum

incolo eroului nostru, pur gi simplu: Esterhazy.

Agadar, dupi cum am zis, Esterhazy eracel mai tAnir dintre togi Esterhazyii gi de aceea

a fost qi uldmul care a plecat pe meleaguri striine. Familia a decis ca el si-;i caute no-

rocul la Berlin. in ajunul plecirii, principele l-a luat deoparte ;i i-a dat cAteva sfaturi

deosebit de bune.

- Acum ori niciodatl, dragul meu nepot, i-a spus. Dacivrei sI ai o familie adev5.rat5.,

trebuie si igi cauEi o sogie. Tlebuie sIfii atent mai ales la un lucru: sI fie cAt se poate de

mare. $i incl ceya, amai adiugat, iepurii berlinezi locuiesc cu totii in spatele unui zid

mare, numai cerul gtie de ce. Dar sL nu te temi! Cine cauti gasegte.

Esterhazy i-a pupat recunoscltor bltrAnului principe laba din fagl si s-a suit in trenul

accelerat de Berlin. De la geam, si-a vizirt bunicii ;i piringii, unchii si mitqile, surorile

qi nenumlratele veriqoare cum ftceau tod semn de adio cu batistele ;i plAngeau. Apoi

s-a infundar emodonat gi fericit in pernele moi ale vagonului de clasa intAi.

,,Ar fi de rAsul lumii, s-a gindit Esterhazy, si nu glsesc in marele si indepirtatul Berlin o

solie mare, care mI agteapti in deplrtlri; si, dupl ce o gisesc, o vom duce ca-n povesti:'

CAnd trenul a ajunslagaradin Berlin numiti Bahnhof Zoo, pe buzele lui era unzim-bet mare, parci venit de pe meleaguri indeplrtate. Dar nimeni nu-l astepta si nimeni

nu se uiaduplel. I

Gara i se plru destul de sirlcS.cioasi;i mohoritl, ;i era foarte frig. Oameni ciudagi se

invl.rteau pe-acolo. isi aruncau priviri ostile gi nu ii phcu deloc lui Esterhazy ce expresii

infometate ayeau. Siri de-alungul unui

sir nesfhrsit de duhpioare penrru bagaje,

ciutAnd iesirea. T"pii pe sclri in sus si

in jos, dar nu o gisi niclieri.

in cele din urm5., aplru un cd.ine mare,

adulmecAnd indlritul lui. Era din soiul' iiade masculi feroce pe care Esterhazy

nu il putea suferi. CAinele se holbi la

el ;i latra:

- Iepurii n-au ce ciuta in aceastl

gara.Dac|nu dispari pe loc, te fac

chiftelugI.

IndicI apoi cu botul spre parru usi ba-

tante pe care Esterhazy nu le observase.

Ele dideau direct in stradi.

Aici totul era luminat puternic si era

plin de magini, oameni forfodnd qi

stopuri. Esterhazy ura aglomeratia, iar

magazinele nu-l interesau. Ciuli ure-

chile gi amqinipeste tot, in clutareavreunui miros de iepure. Ca togi cei din familia

lui, Esterhazy eraatAt de miop, incit de abia vedea pAni la urmitorul colE de stradi.

BitrAnul principe incercase cu ochelarii cei mai gro;i. La el acas5. zdceatpretutindeni

tocuri de ochelari, chiar ;i in debara gi la closet. Dar in cele din urmi, doctorul de

ochi spusese: