CUPRINS1.EDEMUL PULMONAR ACUT.......................................................................................................2

Definitie......................................................................................................................................2Etiologie......................................................................................................................................3Simptome comune.......................................................................................................................3Conduita de urgenta....................................................................................................................3

2.INFARCTUL MIOCARDIC ACUT (IMA)......................................................................................5Definitie......................................................................................................................................5Etiologie......................................................................................................................................5Simptome....................................................................................................................................5Conduita de urgenta....................................................................................................................7

3.SOCUL TRAUMATIC......................................................................................................................9Definitie......................................................................................................................................9Etiologie......................................................................................................................................9Simptome..................................................................................................................................10Conduita de urgenta..................................................................................................................10Pretratamentul socului traumatic ..............................................................................................11

4.HEMOPTIZIA.................................................................................................................................12 Definitie ..................................................................................................................................12Cauze.........................................................................................................................................12Simptome..................................................................................................................................12Conduita de urgenta..................................................................................................................12

5.HIPOTERMIA................................................................................................................................136.CRIZA HIPERTENSIVA................................................................................................................14

Definitie....................................................................................................................................147.HDS.................................................................................................................................................14

Definitie....................................................................................................................................14Cauze ........................................................................................................................................14Diagnostic diferentiat................................................................................................................15Simptome..................................................................................................................................15Conduita de urgenta..................................................................................................................16

8.COMA HIPERGLICEMICA...........................................................................................................17 Definitie...................................................................................................................................17Conduita de urgenta generala....................................................................................................18Definitie Coma Diabetica..........................................................................................................19Cauze.........................................................................................................................................19Simptome..................................................................................................................................19Tratamentul de urgenta..............................................................................................................20

9.INTOXICATIA CU CO...................................................................................................................20Antidot= OXIGEN....................................................................................................................20Definitie....................................................................................................................................20Simptome..................................................................................................................................20Conduita de urgenta..................................................................................................................21

10.STOPUL CARDIO RESPIRATOR DIN SARCINA....................................................................22Cauzele stopului cardiorespirator in sarcina.............................................................................22Interventii importante................................................................................................................22Managementul femeii gravide aflata in suferinta include.........................................................22Modificari ale SVB...................................................................................................................22Modificari ale SVA...................................................................................................................22Tehnica resuscitarii cardiorespiratorii.......................................................................................23

1

1.PNEUMOLOGIE............................................................................................................................231.1BRONSITA ACUTA............................................................................................................23Definitie....................................................................................................................................24Simptome..................................................................................................................................24Cauze.........................................................................................................................................24Investigatii.................................................................................................................................24Interventii..................................................................................................................................24

PNEUMONIA BACTERIANA PNEUMOCOCICA.........................................................................25Definitie....................................................................................................................................25Cauze.........................................................................................................................................25Simptome..................................................................................................................................25Investigatii.................................................................................................................................26Particularitati:............................................................................................................................26

PNEUMONIA STAFILOCOCICA....................................................................................................26Definitie....................................................................................................................................26Cauze.........................................................................................................................................26Simptome..................................................................................................................................26Investigatii.................................................................................................................................27

BRONHO-PNEUMONIA..................................................................................................................27Definitie....................................................................................................................................27Simptome..................................................................................................................................27Investigatii.................................................................................................................................27Tratament general in pneumonii...............................................................................................27

PNEUMONIILE VIRALE ATIPICE..................................................................................................28Definitie....................................................................................................................................28Etiologie....................................................................................................................................28Simptome..................................................................................................................................28Investigatii.................................................................................................................................28Tratament .................................................................................................................................28

1.EDEMUL PULMONAR ACUT

Definitie

EPA survine prin inundarea brutala a alveolelor de catre un transsudat sangvinolent necoagulabil din capilarele pulmonare, provocata de -cresterea presiunii sangelui in capilarele

venoase pulmonare

-cresterea permeabilitatii membranei alveolo-capilare

-alte cauze

2

Alterarea permeabilitatii capilare este mecanismul fundamental al EPA si este prezent in ambele tipuri de EPA

Etiologie

EPA CARDIOGEN(hemodinamic) EPA LEZIONAL(necardiogen)

insuficienta ventriculara stanga IMA cardiopatie ischemica HTA cardiopatii valvulare tulburari de ritm paroxistice

Toxice-gaze sufocante-Cl, CO2, CO, benzen, organo-fosforice

Infectioase-infectii pulmonare, gripa, bronsiolita capilara

Neurologice-leziuni ale SNC, AVC, abcese, tumori cerebrale, encefalite acute

Iatrogene-hipervolemie prin incarcarea patului vascular-perfuzii, transfuzii

EPA la inecati EPA "uremic" EPA in bronhoalveolita de deglutitie la

copii mici, etilici, comatosi

Simptome comune

Se instaleaza de cele mai multe ori in cursul noptii

dispnee intensa severa, survenita brusc

polipnee zgomotoasa, sete de aer

ortopnee

anxietate extrema

tuse uscata initial, apoi cu sputa spumoasa, rozata, aerata, caracteristica

transpiratii

cianoza

turgescenta jugularelor

raluri subcrepitante

tahicardie

TA poate fi normala, crescuta, scazuta

dureri toracice, febra, expectoratie mucopurulenta

Conduita de urgenta

Tratament Simptomatic

Incepe de la domiciliul bolnavului, in timpul transportului catre spital, in unitatile ambulatorii, in spital

instalarea P in pozitie sezanda aspirarea expectoratiei si curatarea gurii P aplicarea garourilor la radacina a 3 membre fara comprimarea arterelor si

schimbarea din 10 in 10 minute la al 4 membru O2 terapie pe sonda nazofaringiana umifificata in barbotaj 2/3 alcool+1/3

apa aerosoli antispuma cu alcool etilic(C2H5OH)+bronhodilatatoare

3

intubatie cu aspiratie artificiala

EPA cardiogen cu TA normala

sau usor ↑

Morfina im/iv 1 sau ½ fiola dar NU se administreaza in caz de astm bronsic, AVC, BPOC. Se inlocuieste cu Mialgin 1 fiola

Atropina im 1 sau ½ fiola Digitalice -deslanozid 2 fiole initial iv

-lanatozid 2 fiole -digoxina 2 fioleiv lent

Diuretice-furosemid 2 fiole iv lent Venesectie rapida 300-500ml sange/5 minute dar NU in IMA si varstnici cu

ateroscleroza cerebrala Ventilatie mecanica prin IOT Nitroglicerina 1-4 tb sublingual in specoal la coronarieni antihipertensive in functie de TA

EPA cardiogen cu TA ↓

Sunt contraindicate: emisiunea de sange morfina hipotensoarele la TA prabusita, P va fi asezat in DD

EPA NECARDIOGEN

INTOXICATII Scoaterea din mediul toxic Antidot-atunci cand exista Ventilatie artificiala

INFECTIOS

NU MORFINA Corticoterapie-HHC in PEV 1g/zi Tetraciclina 2g/zi Cotrimoxazol 3tb/zi Tonicardiace O2 terapie Sangerare de necesitate

NEUROLOGIC

NU MORFINA Tatament simptomatic Sangerare abundenta 300-500ml Diureza osmotica cu Manitol si Furosemid

IATROGEN Sangerare abundenta 300-500ml Furosemid 3-5 fiole iv

INECATI

IOT, aspiratie bronsica, ventilatie mecanica O2 terapie masiva 10-12l/min In apa dulce -sangerare 300-500 ml

◦ -furosemid 2 fiole im/iv In apa sarata -NU sangerare

- NU diuretice◦ -Dextran 70 in PEV 500ml sub controlul TA

UREMICI NU MORFINA NU SANGERAREA O2 terapie Aerosoli antispumanti Aplicare garouri la radacina membrelor

4

Tonicardiace Epuratie extrarenala

BRONHO ALVEOLITA de DEGLUTITIE

Respiratie asistata

2.INFARCTUL MIOCARDIC ACUT (IMA)

Definitie

IMA este o zona de necroza ischemica in miocard, produsa de obliterarea unei ramuri coronariene.

Etiologie

in 90-95% din cazuri ateroscleroza coronariana

Factori de risc:

varsta

sex

HTA

DZ

hiperlipemia

obezitatea

fumat

stres

sedentarism

Factori declansatori:

efort

mese copioase

stres

infectii acute ale tractului respirator

factori meteorologici

Simptome

Durerea

Durerea retrosternala, precordiala -senzatie de constrictie sau de "gheara"

-senzatie de presiune sau "corset de fier"

-simpla jena retrosternala

-senzatie de arsura, de greutate

5

-senzatie de apasare suportabila

Durerea iradiaza in -umar si brat stang

-regiunea cervicala

-mandibula

Localizarea durerii mai poate fi -extratoracic

-epigastru

-abdomen

-brate, antebrate, coate, pumni

-depaseste in sus gatul si in jos poate iradia in epigastru, hipocondrul stang sau drept

Durata durereii poate fi de la 30 minute pana la 48 ore

Durerea nu cedeaza la nitriti

Durerea apare de obicei in repaus si determina agitatia bolnavului

Durerea e insotita de -anxietate extrema

-senzatie de moarte iminenta

-greata si varsaturi, mai rar diaree

-distensie abdominala

-senzatie de plenitudine epigastrica

-transpiratii reci, adinamie, astenie, ameteli

Hipotensiunea arteriala

poate aparea imediat sau la cateva ore

precedata de o usoara crestere a TA datorita durerii

cand TA scade brusc pericolul socului cardiogen e iminent

TA trebuie supravegheata permanent

hTA este insotita de obicei de tahicardie

Febra

absenta la inceput

apare la 12-14 ore de la debut, ~38oC

Alte semne

uneori stare de soc cu -paloare

-tegumente umede si reci

-puls rapid filiform

-alterarea starii generale

-oligurie grava

-edem pulmonar

-insuficienta cardiaca rapid progresiva

6

-tulburari de ritm

uneori debut atipic frecvent la varstinici cu debut nedureros

Conduita de urgenta

In faza de prespitalizare

Prevenirea mortii subite:

DD

interzicerea oricarui efort fizic

psihoterapie

Preintampinarea complicatiilor:

sedarea durerii -morfina 1 fiola sc/im/PEV sub controlul respiratiei

-mialgin 1 fiola sc/im/iv in 10 ml NaCl sau glucoza

-fortral 1 fiola iv/im

-morfina se poate asocia cu atropina pentru prevenirea hTA

-la durere mica→algocalmin, fenobarbital, codeina

urmarirea TA si P -glucoza 5%

-dextran

-marisang

-HHC

-xilina de uz cardiologic pentru corectarea extrasistolelor

-permeabilitatea cailor respiratorii prin aspiratie

-O2 terapie

transportul de urgenta la spital obligatoriu cu targa

In unitatile spitalicesti

1.Instalarea bolnavului in pat:

trasportul P se face direct in sectie, cu targa, intr-un timp cat mai scurt

mutarea P de pe targa pe pat se face fara nici un efort din partea P

climat de liniste, salon bine incalzit, aerisit

pozitie cat mai comoda in pat

2.Aplicarea in continuare a masurilor de prim ajutor:

sedarea durerii cu derivatii de opiacee sau amestecuri litice

combaterea anxietatii cu sedative

se evita administrarea sedativelor concomitent cu opiaceele

O2 terapie

3.Supravegherea FV

monitorizarea permanenta a TA,P, R, T, EKG si ritm cardiac

7

4.Recoltarea probelor de laborator

dozari enzimatice

fibrinogen

glicemie

leucocitoza

VSH

colesterol

acid uric

5.Prevenirea complicatiilor tromboembolitice

anticoagulante-heparina 2 fiole/4-6 ore

concomitent trombostop 4-6 tb/zi, apoi in functie de timpul Quick

6.Preintampinarea hiperexcitabilitatii miocardului

xilina 200 mg/im/iv/PEV

7.Administrarea medicatiei

cu mare punctualitate

la pat, in pozitie orizontala

nitroglicerina si O2 in caz de urgenta ca rol propriu

medicamente pregatite in caz de complicatii

8.Alimentatia bolnavului

mese fractionate pt evitarea consumului> la o masa

alimentatie pasiva la pat

treptat se trece la alimentatia activa la pat

regim hiposodat si hipocaloric

lichide si pireuri in primele zile, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, compoturi, oua moi, administrate lent, cu lingura

se evita alimentele flatulente

se interzice total fumatul

9.Urmarirea evacuarilor de urina si fecale

urinar si bazinet la pat, in pozitie culcal-DD

combaterea constipatiei cu clisma uleioasa sau laxative usoare

diureza si scaunul se noteaza in FO

10.Igiena bolnavului

baie generala sau partiala la pat in primele zile, fara sa fie ridicat

11.Mobilizarea bolnavului

repaus absolut la pat in prima saptamana

miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare daca B nu are dureri

8

treptat schimbarea positiei in pat, miscari active ale membrelor

mobilizare progresiva, la marginea patului, in fotoliu, sub controlul P si TA in prezenta medicului

12.Crearea mediului psihologic favorabil

evitarea discutiilor cu voce tare, chemarile la telefon

nu se permite vizitarea in grup

se evita vizitele lungi

nu se comunica vesti neplacute

se va facilita contactul cu B restabiliti, cu efect psihic bun

13.Educatia sanitara

modul cum trebuie luate medicamentele

semnele supradozarii digitalice

prezentarea la control periodic

restabilirea increderii in sine si capacitatea de munca anterioara imbolnavirii

respectarea regimului alimentar

program rational de munca si viata

fumatul interzis

3.SOCUL TRAUMATIC

Definitie

Socul este o grava tulburare functionala a intregului organism, ca raspuns la actiunea unui agent agresiv, in urma careia se instaleaza anoxia tesuturilor si acumularea produsilor de catabolism.

Socul este o reactie organica post-agresiva, decompensata

Etiologie

Hemoragiile

traumatismele

arsurile

electrocutarea

deshidratarea masiva

IMA

tamponada cardiaca

embolia pulmonara masiva

septicemiile

anafilaxia

9

unele cauze neuroendocrine

Factori favorizanti:

oboseala

insomnie

starea de denutritie

frig

caldura excesiva

Simptome

B sta in DD, nemiscat, inert, somnolent, indiferent

facies palid, frecvent livid cu transpiratii reci, privirea in gol

ochi incercanati si infundati in orbite

buze uscate, frecvent cianotice

tegumente reci si palide, uneori cianotice, cu aspect cenusiu, marmorat, acoperit cu transpiratie rece, vascoasa

cianoza patului unghiilor

tahicardie-puls mic filiform, frecvent > 100p/minut

hTA

polipnee superficiala=dispnee+tahipnee cu batai ale aripilor nasului

oligurie extrema pana la anurie

Faza de inceput se numeste "SOC COMPENSAT", asimptomatic, nemanifest clinic. Este faza in care, imediat post-agresiv, prin mecanisme de aparare si compensare, organismul mentine o perioada de la 15-45 minute la 2-3 ore un echilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensat. In aceasta faza incep primele masuri de ajutor si pretratament al socului.

Conduita de urgenta

Inlaturarea factorului socogen

eliberarea victimei de sub actiunea agentului traumatizant

evitarea expunerii B la noi traumatisme

aprecierea rapida a FV -stabilirea P la arterele mari(carotida si femurala)

-stabilirea eficientei si prezentei miscarilor respiratorii

-permeabilitatea cailor respiratorii

-O2 pe masca sau sau sonda nazofaringiana daca este posibil

evaluarea rapida a leziunilor -examinarea craniului

-examinarea toracelui

-examinarea abdomenului

-examinarea membrelor

-efectuarea hemostazei daca este cazul

10

mentinera B in pozitie orizontala cu membrele inferioare ridicate la 30-450 deasupra planului toracic(trendelenburg) cu evitarea brutalizarii si miscarilor inutile

crearea unui confort general si termic

in general nu se administreaza nimic pe gura pana la precizarea diagnosticului si internarea in spital

Pretratamentul socului traumatic

Pretratamentul se aplica imediat dupa agresiune, adesea reusindu-se preintampinarea decompensarii

incdepe la locul accidentului si se mentine pe timpul transportului

punctionarea unei vene cu un ac de calibru mare pentru mentinerea unei cai venoase libere

intarzierea prinderii unei linii venoase paote duce la dificultati in abordul venos datorita colabarii venelor datorita decompensarii

recoltarea sangelui necesar pentru laborator

sangele pentru determinarea grupului sangvin se recolteaza inainte de administrarea unor substituenti de plasma deoarece pot da erori

refacerea volemiei obligatorie si de prim ordin in desocare sau preintampinarea socului

PEV cu solutii macromoleculare -dextran 40-ameliorarea fluxului sangvin, imbunatateste perfuzia tisulara, corecteaza hipoxia sau anoxia celulara, se elibereaza mai rapid in urina(3-4 ore), pseda efecte antitrombotice

-dextran 70-are timp de injumatatire(intre 8-12 ore)

-marisang(substituienti de plasma)-preparat din gelatina-contine si electroliti

PEV cu 500-100ml solutie inlocuitoare de plasma mentine volemia traumatizantului, prelungeste compensarea socului in timpul transportului la spital.

In lipsa solutiilor macromoleculare se folosesc solutii electrolitice(cristaloide)-ser fiziologic, solutie Ringer, glucoza 5% dar aceste solutii parasesc repede patul intravascular

combaterea durerii prin administrarea de analgetice majore la indicatia medicului

-mialgin 1 fiola

-fortral 1 fiola

-diazepam 1 fiola

in caz de depresie respiratorie se recomanda nalorphina 1 fiola dizolvata in 5 ml NaCl administrata fractionat, cate 1-2 ml odata.

Se completeaza pansamentele si imobilizarile provizorii ale focarelor de fractura

in timpul transportului la psital se continua masurile deja instituite-oerfuzia, terapia analgetica, urmarirea FV, O2 terapia.

11

4.HEMOPTIZIA

Definitie

Hemoptizia este expectorarea unei cantitati de sange provenind din caile respiratorii.

Cauze

TBC pulmonar

bronsectazia

bronsita cronica

cancer bronhopulmonar

stenoza mitrala si staza pulmonara din insuficienta cardiaca

anevrism aortic

traumatisme toracice si pulmonare

alte afectiuni ale aparatului respirator, afectiuni cardio-vasculare, intoxicatii,etc

Simptome

Senzatie de gadilare a laringelui

caldura retrosternala

gust de sange in gura

tuse iritativa care expulzeaza sangele

aspect rosu aprins, aerat, spumos, al sangelui expectorat

sangele este amestecat cu un continut mucos sau mucopurulent

paloare, anxietate, transpiratii, tahipnee, tahicardie, scadere TA

Diagnostic diferential se face cu hematemeza, epistaxis, hemoragia de origine faringiana, dentara

Conduita de urgenta

Repaus absolut in pozitie semisezanda, in camera bine aerisita

repaus vocal absolut, soapte sau semnecu gesturi minime sau miscarea buzelor

P sa respire pe nas, lent si profund

P sa bea lichide reci in cantitati mici si repetate

aplicarea unei pungi cu gheata in regiunea sternala sau asupra zonei presupus sangeranda, ca si pe zona genitala(reflex vaso-constrictor)

P va fi cat mai putin perturbat de cei din jur, cu examinari minime-P, TA, R

in hemoptiziile abundente(stenoza mitrala) se face ligaturarea celor 4 membre alternativ pentru a diminua intoarcerea venoasa(20-30 minute), chiar de mai multe ori in cursul zilei. Dezlegarea se face progresiv, lent si alternativ pentru a nu mari brusc intoarcerea venoasa a sangelui la inima

combaterea tusei cu -codenal 2-3 tb o data

12

-dionina sau calmotusin 10-12 picaturi/2 ore

pregatirea medicatiei si administrarea ei la indicatia medicului

se evita administrarea preparatelor morfinice care au riscul parezei bronhiilor si retentiei sangelui in arborele bronsic-se dau solutii hipertoote iv-NaCl 10% 10-20 ml

-Glucoza 40% 40-50 ml

-o lingura cu sare la un pahar cu apa peroral

medicatie hemostatica -clorura de calciu 10% iv lent 10-30 ml

-vitamina C im/iv ½ g sau 1g

-clauden 1-2-4 fiole/zi

-coagulen 1-2-4 fiole/zi

-venostat 1-2-4 fiole/zi

-adrenostazin 1-2-4 fiole/zi

-novocaina 1% 5-10 ml iv foarte lent dupa testare sensibiliattii

-vasopresina 20 UI in 200 ml glucozas PEV lent cu control TA

-extract de hipofiza posterioara im/iv 1 fiola in forme grave

transfuzii de sange proaspat

in cazuri extreme se incearca crearea unui emfizem subcutanat pe fata anterioara a hemitoracelui afectat prin introducerea a 400-600 ml aer sau O2 cu o seringa de 20 ml

scimbarea P, igiena corporala reducand la minim mobilizarea bolnavului

transportul cu grija la spital desi e de dorit evitarea deplasarii

In spital se completeaza cu:

pneumoperitoneu-500-1000 cm3 aer

pneumotorax artificial hemostatic, de partea plamanului afectat-500-700 cm3 aer

in hemoptiziile persistente din stenoza mitrala-sangerare 400-500 ml

tratament chirurgical

5.HIPOTERMIA

6.CRIZA HIPERTENSIVA

Definitie

13

7.HDS

Definitie

HDS este sangerarea care are loc in esofag, stomac, duoden si jejunul proximal, exteriorizandu-se in special prin: -varsatura-HEMATEMEZA -sange rosu, cu cheaguri sau brun

inchis ca zatul de cafea, eventual amestecat cu resturi alimentare.Apare brusc, fiind adesea precedata de greutate epigastrica, greata, ameteli, slabiciune, transpiratii, anxietate

-si/sau prin scaun-MELENA-.negru ca pacura, fiind digerat pe parcurs de sucurile digestive. Apare cand in intestinul subtire patrund cel putin 50-80 ml sange.

Socul si moartea consecutive unei HDS abundente si rapide pot surveni inainte de exteriorizarea sangerarii. Atata in hematemeza cat si in melena, sangele poate fi si rosu deschis, daca hemoragia este fulgeratoare si masiva, declansand un tranzit intestinal accelerat.

HDS mica=250 ml sange, nu apar efecte sistemice

HDS moderata=intre 250-1000 ml sange, Ta nu scade semnificativ, Hb>10%

HDS mare= >1000ml sange, apare starea de soc, Hb<8%

Cauze

Boli ale esofagului -varice esofagiene

-ulcer peptic al esofagului

-tumori maligne si benigne

-sindrom Mallory-Weiss

-diverticul esofagian

-hernie gastrica transhiatala, etc

Boli ale stomacului si duodenului -ulcer gastric si duodenal-80%

-ulcer acut de stres

-gastrite hemoragice

-tumori maligne si benigne ale stomacului si duodenului

-varice gastrice

-traumatisme

Boli ale intestinului subtire -Crohn

(pana la unghiul Treitz) -Malabsorbtie

-Enterite

-Diverticul Mekel

Hipertensiune portala -Ciroza hepatica

-Tromboza a venei porte, etc

Cauze generale -boli ale vaselor(hemangioame, telangiectazia Rendu-Osler)

14

-boli de sange(trombocitopenie)

-soc grav

Boli ale organelor invecinate -sange inghitit(provenit din gura, faringe, epistaxis, hemoptizie)

-ruptura unui anevrism, abces, tumori

Gravitatea unei hemoragii nu depinde numai de cantitatea de sange pierdut ci si de rapiditatea pierderii.

Diagnostic diferentiat

Hemoptizia

epistaxis

hemoragia mucoasei bucale

hemoragii digestive inferioare(anorectoragii)

Diagnosticul de HDS in absenta hematemezei si melenei se pune pe prezenta semnelor clinice si de laborator ale hemoragiilor interne si pe antecedentele digestive.

Evaluarea cantitatii de sange pierdut se face pentru

diagnosticul formei clinice de hemoragie(<,=,>)

aplicarea masurilor terapeutice potrivite

Simptome

HDS mica:

in general sunt absente

slabiciune

transpiratii reci

hTA

lipotimie

HDS moderata:

tahicardie

ameteli

vedere incetosata

hTA

lipotimie

HDS mare:

soc hipovolemic

paloare intensa

polipnee

anxietate

extremitati reci

15

puls rapid si filiform

sudori reci

sete intensa

greturi

adinamie

hTA

tendinta de pierdere a cunostintei

REGULA GENERALA:in orice HDS internarea in soital este obligatorie intr-un serviciu chirurgical sau terapie intensiva

Conduita de urgenta

Rapaus strict la pat in DD fara perna

in HDS masive pozitia Trendelenburg

interzicerea oricarui efort fizic

calmarea si linistirea bolnavului

colectarea sangelui intr-un vas si prezentarea medicului

curatarea gurii B cu capul asezat intr-o parte

prevenirea socului hemoragic

PEV cu solutii cristaloide-glucoza 5%, NaCl 0,9%

obligatoriu internarea

Conduita in spital:

supravegherea FV

In HDS mari FV se supravegheaza din ora in ora

recoltare de sange pentru Ht, numarul hematiilor, Hg(hemograma)

recoltarea scaunului pentru testul Adler

in cazuri grave(soc) se determina azotemia, ionograma, rezerva alcalina, teste de coagulare, determinarea volumului sangvin

La indicatia medicului:

punga cu gheata in regiunea epigastrica

pregatirea de sange izogrup izoRh si instalarea transfuziei de sange

administrarea medicatiei hemostatice-CaCl2, gluconat de Ca, vitaminele K, C, venostat, trombina, adrenostazin

PEV cu substituenti de volum-dextran 70, dextran 40, ser fiziologic sau glucozat

sedative-fenobarbital, diazepam- pentru calmarea starii de agitatie

aspiratie gastrica pentru evacuarea sangelui; evacuarea stomacului favorizeaza hemostaza

se controleaza daca sangerarea gastrica este activa in momentul examinarii

se determina cantitatea de sange pierdut intr-un interval de timp

16

se apreciaza eficacitatea terapiei instituite

in scop hemostatic refrigeratie gastrica prin spalatura continua cu apa de la gheata

dupa iesirea din socul hemoragic se practica de urgenta endoscopia digestiva

Alimentatia

se suprima alimentatia pe gura-doar lichide reci cu lingurita si bucatele de gheata in prima zi

eventual lapte rece in cantitati mici-20-30 ml

a doua zi 12-14 mese compuse din 150-200 ml lapte, regim hidrozaharat

a treia zi-supe mucilaginoase, gris cu lapte, piureuri de legume, budinci, creme, ou moale, carne slaba de vita sau de pasare, legume fierte

in 5-7 zile se va ajunge la o ratie calorica de 1500-2000 calorii

Particularitati terapeutice

cand hemoragia este produsa de ruptura varicelor esofagiene, se introduc in esofag pentru 24-36 ore sonda speciala cu balonas esofagian compresiv sau se recurge la scleroza vaselor esofagiene

se recomanda evacuarea sangelui din intestin prin clisma, apoi facandu-se spalatura intestinala

in gastritele hemoragice se administreaza pansamente gastrice amestecate cu trombina uscata sterila

in hemoragiile de orice sursa se administreaza o fiola de noratrinal peroral cu 60 ml ceai

daca hemoragia nu cedeaza, se recurge la interventia chirurgicala

ulcerul duodenal hemoragic la B peste 45 ani este bine sa fie tratat chirurgical de la prima complicatie hemoragica

8.COMA HIPERGLICEMICA

Definitie

Coma este o suferinta grava a creierului, caracterizata prin alterarea pana la pierderea totala a functiilor de relatie, cu conservarea partiala a functiilor vegetative.

Dpdv etiologic, comele pot fi de origine cerebrala si de origine extracerebrala

In functie de gravitatea ei, se deosebesc 4 grade ale comei:

1. Coma superficiala

cunostinta nu este complet pierduta

reflexe, circulatia si respiratia sunt normale

2. Coma de profunzime medie

pierderea completa a cunostintei

B nu raspunde la intrebari si nue xecuta ordine

reflexele OT si corneean sunt pastrate

functiile vegetative sunt pastrate-respiratie, circulatie

3. Coma profunda-Carus

17

pierderea totala a starii de constienta

reflexele OT, pupilare si de deglutitie se abolesc treptat

deglutitia si mictiunea nu mai sunt controlate de centrii cerebrali

tulburari respiratorii-polipnee, bradipnee, Cheynne-Stokes sau Kussmaul

tulburari circulatorii-soc

tulburari metabolice-deshidratare, acidoza, alcaloza

Conduita de urgenta generala

1. Prevenirea si combaterea insuficientei respiratorii acute:

DD

curatirea cavitatii buco-faringiene de mucozitati, resturi alimentare si scoaterea protezei

hipertextensia capului

introducerea unei canule orofaringiene-pipa Guedel

in caz de stop respirator se aplica respiratia artificiala pana cand B va fi intubat

2. Crearea accesului la o vena si instituirea unei PEV

punctia venoasa sau denudarea venei

recoltarea de sange pentru uree, glicemie, determinarea hemoragiei, etc

PEV cu glucoza 5%, eventual abord venos la ambele brate

3. Oprirea hemoragiei

trebuiesc luate toate masurile de heostaza si inlocuirea masei sangvine

4. Aprecierea FV si Fvg

supravegherea permanenta a FV si Fvg, R, P, TA, pupilele, deglutitia, tegumentul, comportamentul B.

5. Cercetarea tuturor amanuntelor la fata locului

interogatoriul apartinatorilor pentru aflarea antecedentelor

circumstantele in care a aparut coma

debutul brusc sau progresiv

mirosul aeruluie xpirat-halena-, miros de alcool, etc

daca se varsa, se pastreaza varsatura

se perchezitioneaza hainele, toate amanuntele se transmit medicului

transport la spital in DL

in stationar se recolteaza probe de laborator: glicemie, glicozurie, acetonemie, uree, probe toxicologice

Definitie Coma Diabetica

Coma Diabetica este cea mai grava complicatie a DZ, este o complicatie amenintatoare de viata. Lasata newtratata, coma diabetica poate fi fatala.

18

Cauze

Eroare dietetica-post prelungit

oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina

erori in dozarea insulinei

surmenaj, factori psihici

infectii, intoxicatii

corticoterapie

Simptome

In precoma:

este intotdeauna precedata de o faza prodromala

anorexie totala

greturi, varsaturi, greutate epigastrica

polidipsie, poliurie

polipnee cu halena acetonica

In coma:

sunt 3 semne majore:

1. dispnee-respiratie Kussmaul, ampla, zgomotoasa

2. tulburari de constiinta-coma calma

3. deshidratare globala -tegument uscat

-extremitati reci cu aspect violaceu

-pliu cutanat persistenteuscaciunea limbii(rosie, prajita), a mucoaselor

-facies supt, nas ascutit

-hipotonia globilor oculari, infundatiin orbite

-hTA, colaps

Alte semne-hipotermie, varsaturi, dureri abdominale, midriaza, halena acetonica se fac determinari-glicozurie, acetonurie

Tratamentul de urgenta

Insulina 20U iv chiar de la domiciliul

transportul de urgenta la spital

tratamentul se etapizeaza pe pe ore si strict individualizat pentru combaterea acidozei si hidratare

recoltarea probelor de laborator pentru determinarea glicemiei, glicozuriei cantitative, acetonuriei, hematocritului, azotemiei, ionogramei, rezervei alcaline

19

9.INTOXICATIA CU CO

Antidot= OXIGEN

Definitie

Patrunderea in organismul uman, voluntara sau involuntara, pe cale digestiva, respiratorie sau cutanata a unor substante toxice care determina tulburari grave, uneori letale, poarta numele de intoxicatie acuta.

Intoxicatia cu CO este in majoritatea cazurilor accidentala si uneori colectiva, mai cu seama in mediul industrial, fiind una din cele mai frecvente intoxicatii accidentale ale copilului.

CO este un gaz incolor, inodor, mai greu ca aerul, poate patrunde in atmosfera spatiilor locuite, ca urmare a defectiunilor ale sistemelor de incalzire.

Co se combina cu Hb(hemoglobina) formand carboxihemoglobina. Afinitatea Hb pentru CO este de 200-300 ori mai mare decat pentru O2, astfel reactia de combinare a CO cu Hb este foarte rapida.

Consecinta formarii carboxihemoglobinei este scaderea capacitatii de oxigenare a sangelui, determinand astfel procese de oxidare celulara care da leziuni hemoragice, edematoase si neurotice in organe-creier, ficat, miocard, rinichi.

Simptome

Depind de -concentratia CO

-durata expunerii

-sensibilitatea individuala

1. primele simptome:

cefalee violenta frontala si bitemporala

ameteli

tulburari de echilibru

senzatie de oboseala

palpitatii la efort

vajieturi in urechi

2. alte simptome agravante:

varsaturi

greturi

tulburari de vedere

slabiciunea musculaturii, in special a membrelor inferioare

confuzie mintala

↑ P, R, TA

3. la peste 50% concentratie carboxihemoglobina, apar:

pierderea cunostintei

20

coma de respiratie accelerata, superficiala, care ulterior deine neregulata-Cheyne Stokes

incarcare traheo-bronsica

EPA

convulsii

puls rapid

↓ TA

4. la peste 60% concentratie carboxihemoglobina, apar:

moartea este iminenta

deprimarea activitatii cardiace si respiratorii

5. la peste 70% concentratie carboxihemoglobina coloratia clasica este "rosu-ciresiu"

Conduita de urgenta

Scoaterea imediata din mediul toxic

aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor, la nevoie se sparg geamurile

B asezat in DL, avand degajate caile aeriene, cu capul in hiperextensie

respiratie artificiala (gura la gura)

O2 terapie cu sonda nazala 10-15l/min, masca faciala, izoleta la copii, in concentratie de 100% in primele 30 min.

Transportul de urgenta la spital

respiratie gura la gura in caz de stop respirator

se recolteaza sange inainte de administrarea O2 pentru determinarea concentratiei de carboxihemoglobina, respectandu-se urmatoarele conditii:

1. sangele sa fie ferit de contactul cu aerul

2. se recolteaza sub un strat de ulei de parafina sau in recipiente umplute complet si astupate ermetic sau

3. se recolteaza pe anticoagulant

4. in cazurile grave(come) se face O2 terapia hiperbara( O2 sub presiune max 3 atm), tratament de electie

5. dupa intoxicatiile grave, B trebuie supravegheat pentru depistarea complicatiilor si tratarea lor

10.STOPUL CARDIO RESPIRATOR DIN SARCINAParticularitatile abordarii oricarei urgente cardiovasculare la femeia gravida consta in

consecintele directe asupra fatului din uter.Decizia privind operatia eczariana de urgenta trebuie luata rapid, deoarece reprezinta cea

mai mare sansa de salvare a mamei si a fatului.

Cauzele stopului cardiorespirator in sarcina

embolie cu lichid amniotic eclampsie

21

toxicitatea data de medicamente cardiomiopatie congestiva disectie de aorta embolie pulmonara hemoragii legate de conditiile patologice ale sarcinii

Interventii importante

Uterul femeii gravide, marit datorita copilului, comprima vena cava inferioara reducand sau blocand intoarcerea venoasa

ca urmare a scaderii intoarcerii venoase, poate sa apara HTA si soc

Managementul femeii gravide aflata in suferinta include

Pozitionarea gravidei in DLS sau impingerea manuala a uterului spre stanga administrarea de O2 100% administrarea de fluide cu debit mare

Modificari ale SVB

Modificarea compresiei aorto-cavei prin impingerea manuala, blanda, spre stanga, a uterului gravidei

Compresiile sterna;e nu trebuiesc facute in treimea inferioara a sternului Compresiile sternale sunt ineficiente cand femeia gravida in ultimul trimestru de sarcina este

intinsa in DD, deoarece uterul gravid impiedicaintoarcerea venoasa prin vena cava inferioara Se vor incepe compresiile sternale, dupa ce femeia este asezata pe partea stanga cu spatele

inclinat la 30-450 fata de podea, astfel:1. cu perne de forma triunghiulara, dar acest echipament nu este de obicei disponibil2. folosirea scaunelor cu spatar sau a coapselor salvatorilor3. dupa ce am asezat femeia gravida in pozitie lateral-stanga, putem incepe compresiile

sternale

Modificari ale SVA

Nu exista modificari in ceea ce priveste 1. medicatia2. intubatia3. defibrilarea

ventilatia se realizeaza cu greu, deoarece uterul gravid impinge cranial diafragmul si duce la scaderea volumelor ventilatorii

nu exista transfer semnificativ al curentului la fat in urma defibrilarii mamei, a.i. Aplicarea socurilor electrice se face dupaprotocolul standard

administrarea medicamentelor necesare in resuscitare se face tot urmand protocolul standard resuscitarea cardiorespiratorie trebuie completata cu o decizie importanta:

1. momentul optim pentru efectuarea cezarienei2. cand manevrele standard de SVA si SVB esueaza si exista sanse ca fatul sa fie

viabil, trebuie luata in considerare operatia de cezariana PERIMORTEM. Scopul este acela de a scoate fatul in 4-5 minute dupa intrarea mamei in SCR

3. Cand mama se afla in SCR, fluxul sangvin spre fat se opreste, determinand suferinta fetala prin hipoxie si acidoza

Conduita esentiala pentru reusita resuscitarii este reluarea intoarcerii venoase de la mama.Daca SCR este consecinta unor cauze imediat reversibile(anestezice in exces, reactii alergice

la analgezice sau bronhospasm sever), atunci nu trebuie efectuata operatia de cezariana.

22

Daca SCR este consecinta unor cauze fatale, operatia cezariana trebuie efectuata pentru scoaterea copilului.

Tehnica resuscitarii cardiorespiratorii

1.Eliberarea cailor aeriene superioare Hiperextensia capului E-eliberarea CR L-luxarea(proiectarea) mandibulei inainte P-pensarea nasului

2.Respiratie -gura la gura-gura la nas

3.Masaj cardiac extern 14-16 r/min 60-70 compresiuni sternale→ 1 insuflare la 5 compresiuni(1/5 raport)

4.Medicamente folosite in SVA: adrenalina 3-4ml 1/10.000 CaCl2 10% droguri antiaritmice-chinidina, lidocaina, amiodarona, propranolol, verpamil trusa pentru dezobstructia cailor aeriene subglotice prin IOT defibrilatoare monitoare aparate automate pentru respiratie artificiala truse de PEV, solutii de PEV-substituenti plasmatici si solutii coloidale O2

1.PNEUMOLOGIE

1.1BRONSITA ACUTA

Definitie

Inflamatia acuta a mucoasei bronsice care provoaca tulburari de secretie si permeabilitate.

Simptome

debut precedat de un catar(prodrom) al CRS(angina) dupa expunerea la frig in 2 faze:

1. Faza de Debut sau Bronsita Uscata-dureaza 2-3 zile

-febra 38-390C(moderata)

-frisoane

-cefalee

-mialgii

-tuse uscata iritativa+/-jena dureroasa retrosternala

2. Faza Umeda -dureaza 4-5 zile

-tuse cu expectoratie mucopurulenta

-raluri R,S,SC(ronflante, sibilante, subcrepitante)

23

Cauze

-virale sau bacteriene

Investigatii

Examen radiologic-normal radiologic

examen hematologic -VSH ↑

-leucocite ↑ (leucocitoza)

-neutrofile ↑

examenul sputei-flora microbiana+antibiograma(AB)

Interventii

Tratament profilactic-alimentatie echilibrata

-evitarea expunerii la frig

-umidifierea atmosferei

-ingestia de lichide calde

-vaccinarea antigripala a persoanelor cu risc(copii, batrani, P cu BPOC)

Tratament curativ-antibiotice active pe flora oro-faringiana

1. De electie:

-eritromicina 500mgx4/zi

-biseptol(trimetoprim+sulfametoxazol)

-tetraciclina

-penicilina G

2. Simptomatic:

antitusiv- in faza uscata codeina

-in faza umeda bromhexin, ACC,

febra-ibuprofen, paracetamol, aspirina

in caz de sindrom distructiv-bronhodilatatoare- HHC+ salbutamol

PNEUMONIA BACTERIANA PNEUMOCOCICA

Definitie

Este o boala caracterizata prin inflamatia parenchimului pulmonar, cauzata de bacterii, cel mai frecvent-70%- data de pneumococ.

Cauze

Infectia se produce pe cale aeriana, fiind favorizata de umiditate, expunere la frig

24

Simptome

1. Debut:

Debut brusc, in plina stare de sanatate aparenta

frison intens, prelungit-45-60 min

junghi submamelonar exacerbat de tuse

tuse seaca

dispnee de tip polipnee superficiala-respiratie deasa si ineficienta

febra 39-400C-febra mare

tahicardie-110-120b/min

herpes nazo-labial

roseata pometului de partea bolnava

2. Stare:

febra in platou-410C-intre dimineata si seara

P in raport cu febra

oligurie

tusea, junghiul si dispneea diminua in intensitate

expectoratia este rosie-caramizie sau ruginie

3. Examen Obiectiv

Inspectia-scade amplitudinea miscarilor respiratorii

Palparea-exagerarea vibratiilor vocale la "33"

Percutia-matitate, se intalneste o zona de matitate

Auscultatia-raluri crepitante

Investigatii

Radiologic-se observa o matitate densa cu baza la periferie si varful la hil

-marginea triunghiulara se evidentiaza clar

Hematologic -VSH↑

-leucotite↑

-neutrofile↑

Examenul sputei-se evidentiaza pneumococii

Particularitati:

De obicei PNM-P dureaza intre 5-12 zile, vindecarea producandu-se brusc, ca si debutul

De obicei, in cursul noptii 7 sau 9 de evolutie, se produce criza pneumococica care este -termica(temperatura scade brusc la normal)

-sudorala(transpiratie abundenta)

-urinara(poliurie)

25

-sangvina(scade nivelul leucocitelor la normal)

-clinica(stare generala buna, puls normal si absenta dispneei)

Convalescenta este scurta si vindecarea rapida

PNEUMONIA STAFILOCOCICA

Definitie

Este o boala caracterizata prin inflamatia parenchimului pulmonar, cauzata de Stafilococcus Aureus. Apare frecvent la P cu varste mai mici de 6 ani

Cauze

Infectia se produce pe cale aeriana, fiind favorizata de umiditate, expunere la frig

Simptome

Debut progresiv cu febra, frisoane

tuse, expectoratie purulenta

dureri toracice

dispnee

cianoza

alterarea starii generale

Investigatii

Hematologic -VSH↑

-leucotite↑

-neutrofile↑

Examenul sputei-se evidentiaza Stafilococcus Aureus

Examen Radiologic- se evidentiaza opacitati multiple, rotunde, de diferite marimi, unele cu nivel de lichid sau cu bule de aer.

BRONHO-PNEUMONIA

Definitie

Este o boala grava ce apare la sugari sau batrani si este determinata de asociatii de germeni

Simptome

La copii se manifesta prin-febra 400C

stare generala alterata

delir

tuse chintoasa(in rafale) cu expectoratie vascoasa

26

dispnee de tip polipnee superficiala cu batai ale aripilor nasului

tahicardie

raluri crepitante, subcrepitante, sibilante, ronflante

Investigatii

Hematologic -VSH↑

-leucotite↑

-neutrofile↑

Examen Radiologic-opacitati rotunde, multiple, diseminate in ambele arii pulmonare

La adult-febra, stare generala alterata, adinamie

-dispnee importanta

-tuse chintoasa cu expectoratie mucopurulenta, uneori hemoptoica

-raluri crepitante si subcrepitante

Tratament general in pneumonii

1. Forma usoara/moderata de boala

eritromicina 7-10 zile+hidratare orala

analgezice penru durerea toracica

antitusive

2. Forma severa:

in functie de agentul patogen

in PNM-P de prima intentie Penicilina G sau Penicilina V

Daca sunt rezistenti la cele de sus, dam eritromicina sau cefalosporina generatia I(cefalexim)

oxigenoterapie

hidratare

analgezice

In PNM-S -oxacilina sau nafcilina sau cefalosporine generatia II(cefuroxine, clindamicina)

PNEUMONIILE VIRALE ATIPICE

Definitie

Reprezinta un proces inflamator acut la nivelul interstitiului pulmonar, asociat sau nu cu alveolita si care se caracterizeaza prin discordanta dintre saracia semnelor clinice pulmonare si gravitatea sindromului functional respirator.

Etiologie

Agentul etiologic la sugari il reprezinta de cele mai multe ori virusul sincitial respirator

Agentul etiologic la adult il reprezinta Mycoplasma Pneumoniae

27

Simptome

Debut:

In general progresiv cu astenie, cefalee, mialgii

frisoane mici si repetate

tuse uscata si rebela

Perioada de Stare:

tuse intensa, rebela la tratament, adesea paroxistica si chintoasa

expectoratia putin abundenta, mucoasa sau mucopurulenta, rareori hemoptoica

febra, astenie

Investigatii

La Examenul Obiectiv se evidentiaza raluri R, S, <SC, murmur vezicular diseminat

Examenul Radiologic evidentiaza opacitati hilifuge, dispuse in forma de evantai

Examenul Hematologic arata leucocite normale><, cresc doar cand apare suprainfectia bacteriana, VSH ↑

Tratament

Antiviral, simptomatice

antibiotice daca apare infectia bacteriana

28