eseuri dupa cerintele programei de bacalaureat.limba si literatura romana.clasa 12.bac

8/15/2019 Eseuri dupa cerintele programei de bacalaureat.Limba si literatura romana.Clasa 12.BAC.

1/14

1) Mama

Mama este cea mai scumpa fiinta . Ea ne-a dat viata , ne creste , ne ajuta si ne da sfaturi in cele

mai dificile momente, ne ingrijeste , ne iubeste neconditionat si ne sprijina . Mama este fiinta care

poate lua locul oricui , dar nu poate fi inlocuita cu nimeni.

Silvia Petrini , personajul secundar din romanul “Cel mai iubit dintre paminteni” de Marin Preda ,

se incadreaza in tipologia mamei iubitoare , grijulii , protectoare , crestine. Drept argument

constituie secventa cind aceasta pleaca in fiecare duminica la biserica , multumindu-i lui Dumnezeu

ca a ajutat-o sa ramina insarcinata cu Victor. Acest moment profileaza recunostinta sa fata de

divinitate . In pofida relatiei tensionate cu fiul sau orgolios , aceasta continua sa-l ingrijeasca , sa-l

iubeasca si sa se roage pentru el. O astfel de afectiune poate fi intilnita doar la mame .

Silvia Petrini , direct prin actiunile si faptele sale putem deduce ca este o mama grujulie. “Eu ma

aflam pe undeva pe la mijloc , adica eram tot timpul curat , mama avea grija sa-mi puna alt costum

pe pat o data la trei luni “. Grija sa fata de familie se manifesta atit pe plan material cit si spiritual .Aceasta il sustine pe Victor , copilul sau , indifferent de situatie , dificultate . Mama l-a sprijinit pe

Victro in cee ace priveste situatia cu Nineta Romulus , o fata considerata o “depravata “ . Acest

moment profileaza atitudinea parintilor de a se preucupa de viitorul copiilor . Mama era o femeie

credincioasa . “Femeie tinara , statea printre babe si lunga vreme ingenunchiata in fata icoanei

Maicii Domnului “. Credinta sa fata de Dumneze, de biserica a ajutat-o in familie , obtinind un copil .

Mama se subestima . Aceasta o putem deduce din vorbele fiului sau “ Ea se considera batrina insa

pentru mine era neschimbata”. Dar si din vorbele sotului sau :”Imbraca-te si tu mai bine , mai dute si

tu la coafor , da-ti cu pudra si cu ruj si mai lasa biserica “. In relatie cu feciorul sau , Silvia este

indulgenta /rabdatoare . Ea inchide ochii la toate injosirile si vorbele dureroase ale fiului sau care nu

intelege atitudinea acesteia credincioasa intrebind-o “Ce este pacatul?”. Acest fapt pune in evidenta

ca mama este gata de sacrificii , in numele copilului sau si ii iarta acestuia toate greselile .

Mama se incadreaza in curentul realist deoarece este tipica in situatii tipice ; reprezinta o categorie

sociala /umana , avind trasaturi si comportamente specifice. Respecta religia , este casatorita si are o

familie . Este in permanenta transformare iar evolutia sa este reflectata prin opozitie si corelatie cu

alte personaje , de exemplu in cearta cu fiul sau , discutiile cu sotul , acesteia ii lipseste idealizarea .

Mama poate fi asemuita cu Corina Koruga , sotia preotului Alexandru Koruga din romanul “Ora 25”

de Constantin Vergil Gheorghiu . Ambele poseda spiritual credincios , evolueaza si se defines in

raport cu aceasta problema . Este un raport de inerconditionare , caci temperamental , virsta sistarea civila a fiecarui personaj marcheaza atitudinea sa fata de viata si viata la rindul ei isi pune

pecetea asupra evolutiei si destinului fiecaruia .

Afirmatia lui Cladiu Ovidiu Tofeni se refera la asocierea dintre “Mama” si “Inger” ; “Rai” si “Pamint

“ si sugereaza faptul ca mama reprezinta o binecuvintare petru copii . Aceasta ii ocroteste si depune

efort pentru a-i creste .

Din perspectiva tinerei generatii ce o reprezint , consider ca Silvia Petrini simtea o profunda

recunostinta fata de Dumneazeu pentru ca acesta a ajutat-o atit in viata cit si in conceperea unui

copil care la inceput avea sanse sa nu se fi nascut niciodata . Aceasta recunostinta eraa manifestata

prin credinta , fidelitatea fata de biserica . Credinta sa nu era impotriva ratiunii , ci dincolo de


2/14

limetele ei , o continuare . Cu parere de rau copiii nu apreciaza la justa valoare stradaniile acesteia ,

pun pret pe material , dar nu pe spiritual . Pentru a rezolva aceasta problema , este necesar ca mama

sa dozeze duiosia cu asprimea , sacrificiul cu recunostinta.

2) Copilaria

Copilaria este perioada a vietii omenesti de la nastere pina la adoloscenta . Copilaria este o lume

de miracole si de uimire a creatiei scaldate in lumina , iesind din intuneric , fiind considerata inima

tuturor virstelor .

Nica este personajul principal , dar si autorul operei " Amintiri din copilarie". Nica se incadreaza in

tipologia copilului universal. Singurele sale preocupari sunt jocul si poznele nevinovate :” Si ma

chitesc eu in mine , cum s-o dau , ca sa nu ma prinda” . Nica este un copil fericit , fara griji , ce

traieste intr-o lume imaginara dupa placul sau. “Si ,Doamne ,frumos era pe atunci ,caci si parintii , si

fratii ,si surorile imi erau sanatosi , si casa ne era indestulata , si copiii si copilele megiesilor erau de-a

pururea in petrecere cu noi , si toate imi mergeau dupa plac , fara leac de suparare , de parca era

toata lumea a mea “.

Direct , din actiunile , faptele personajului putem deduce ca Nica era un baiat bun , cu frica de

Dumnezeu (de pedeapsa) si era rusinat de poznele sale “... de n-aveai cap sa scoti obrazul in lume de

rusine”. Nica se autocaracterizeaza “vesel ca vreamea cea buna si stiurlubatic si copilaros ca vintul in

turbarea sa “. Acest moment profileaza faptul ca Nica avea o Fire neastimparata , nu ducea lipsa de

vicleciune si istetime , de aceea putem spune ca a avut o copilarie fericita . Jocul copilului reprezinta

transcenderea relatiei cotidiene si evadarea intr-o lume a libertatii , a inocentei , a vitalitatii.

Intreaga copilarie a lui Nica e pusa sub semnul Invataturii, a unei invatari prin joc.

Pe Nica il putem raporta la personajul central din opera “Vizita” de Ion Luca Caragiale. Ionel ca si

Nica , este un baiat pus pe glume. Ambele personaje savirsesc fapte malefice fara sa se gindeasca la

consecintele ce pot aparea. Singura diferinta dintre Nica si Ionel este ca eroul “Amintirilor din

copilarie” , regreta faptele savirsite , pe cind Ionel - nu are resentimente.

Nica este un personaj realist deoarece este tipic , reprezinta o categorie sociala si umana avind

trasaturi si comportamente , specifice. NIca este infatisat in evolutie , se transforma , se modifica pe

parcursul actiunii .Nu are un caracter mobil si lepseste idealizarea acestuia.

Afirmatia lui Jean-Jacques Rousseau se anexeaza pe “copilarie” , “somn” , “ratiune” si sugereaza

faptul ca cei ce se afla la aceasta etapa a vietii actioneaza prin impuls, fara sa cugete inainte de a

savirsi o fapta .

Din perspectiva tinerii generatii pe care o reprezint , consider ca Nica a stiut sa profite cu toatafiinta sa de farmecul copilariei . Astfel , el are amintiri placute ,sau mai putin placute despre aceasta


3/14

etapa care si-a petrecut-o “la scaldat” , “furind cirese “ , “ furind pupaza”.Cu parere de rau , copiii din

ziua de azi sunt prea “modernizati” si nu se bucura din plin de aceasta etapa minunata a virstei .

Astfel , fotbalul din fata casei , baba-oarba si iesirile in parc sunt inlocuite cu noua tehnica :

calculatoare , telivizoare si celulare. Este esential ca parintii sa implimenteze anumite valori copilului

si sa ofere o educatie corecta. Doar asa , copiii isi vor elimina complexele si vor deveni mai sociali.

3) Taranul

Taranul este persoana care traieste in mediul rural , avind ca ocupatie principala agricultura si

cresterea animalelor.

Ion este personajul eponim al romanului lui Liviu Rebreanu si se incadreaza in tipologia taranului

sarac. Acesta lucreaza pamintul , stringe roada ,este atent la “gura satului “ . Ion traieste depa

“ legile nescrise “ si poseda un sistem de valori specifice satului . Pentru patima sa , pentru pamint ,

ca forma a instinctului de posesiune , Ion este o individualitate , prin modul in care il obtine . Acesta

patima a avut legatura cu intilnirea mortii sale “ In aceeasi clipa isi dadu seama deodata ca i-a sosit

ceasul “. Dragostea sa pentru Florica si ambitia pentru a capata paminturi prin intermediul Anei au

avut un impact negativ in viata personajului “... dragostea lui sa aiba pamint mult , si Ana , si copilul ,

si Florica ... si-i parea rau ca toate au fost degeaba si ca paminturile lui ai sa ramiie ale nimanui...”.

Din actiunile , faptele personajului putem deduce ca Ion este muncitor .”Munca ei era draga , oricitar fi fost de aspra “. Acest moment profileaza faptul ca personajul constientizeaza ca munca este

singurul mijloc de a merge inainte si a inainta pe scara sociala . In rtelatie ci cei din jur , Ion este

impulsiv si violent : “trase o injuratura inabusita fiindca poarta scirtiise “ “daca oloaga s-ar destepta

si ar , s-o cotonogeasca fara multa vorba “. Datorita violentei sale , Ion era respectat in sat . El

credea ca violenta ii poate solutiona problemele.

Pe Ion il putem raporta la personajul principal din romanul “ Ora 25 “ de C. Virgil Gheorghiu -

Johann Moritz . Cele doua personaje principale au in comun faptul ca amindoua evulueaza si se

definesc in raport cu problema pamintului. Este un raport de interconditionare , caci

temperamentul , virsta si starea civila a fiecarui personaj marcheaza atitudinea sa fata de pamint sipamintul , la rindul sau , isi pune pecetea asupra evolutiei si destinului fiecaruia. Personajele au in

comun faptul ca sunt muncitori , insa au scopuri diferite . Ion dorea mai mult pamint iar , Johann

muncea pentru al cumpara si a-si intemeia o familie , contrui o casa. Ion se auto distruge, iar Johann

Moritz este distrus de societatea si de circumstantele istorice.

Ion este un personaj realist deoarece este tipic in situatii tipice. Fiind taran , locuia la sat si respecta

traditiile. Isi vede implinirea in acest spatiu matrice. Ion reprezinta o categorie sociala sau umana ,

avind trasaturi si comportamente specifice. Personajul este infatisat in evolutie , se transforma , se

modifica pe parcursul actiunii , nu are un caracter dat , imobil Ion este o fiinta complexa ce are un

amestec de calitati (muncitor) si vicii (lacomia).


4/14

Ion poate fi raportat la firmatia lui P. Constantinescu se axeasa pe asocierea dintre “taran” si

“ sclavul pamintului”. Ion , de asemenea , era sclav , savirsind fapte cumplite si daruinduse complet

pamintului . Consider ca societatea este de vina in dezumanizarea personajului , silindu-l sa se

adapteze in corespundere cu statutul social.

4) “Un prieten e acela care iti da libertate sa fii tu insati”

Gim Marrison

Prietenia este un sentiment de simpatie , de stima , de respect , de atasament reciproc ,care leaga

doua persoane . Este o legatura ce se stabileste pe baza amicitiei , bunavointei , intereselor comune .

Prietenul este persoana ce te ajuta , te sustine si te apreciaza asa cum esti.

In romanul “Ora 25” de COnstantin Virgil Gheorghiu este prezenta prietenia dintre Traian Koruga

si Johann Moritz . O prietenie sincera , bazata pe ajutorul si sustinerea reciproca dintre un intelectual

si un taran , in cadrul unei situatii dificile impusa de vremurilecrude ale razboiului . In romanul “Cel

mai iubit dintre paminteni” de Marin Preda este prezenta o prietenie dintre doi intelectuali ce are un

sfirsit rapid . Motivul f inisarii prieteniei dintrei cei doi se numeste “Matilda” , sotia lui Petrica Nicolai .

De aici putem deduce impactul unei femei in cadrul unei prietenii.

In opera “Ora 25” de C. Virgil Gheorghiu personajele ne demonstreaza prin prietenia lor ce

inseamna datoria de a ne pastra identitatea fiintei noastre . Cele doua personaje aveau aspiratii:

Johann Moritz dorea sa obtina o societate mai buna prin intermediul cartii sale . Devotamentul ,

fidelitatea , iubirea fata de familie , rabdarea sunt calitatile ce i-au unit pe cei doi in lagar , punind

baza unei prietenii puternice . In opera “ Cel ami iubit dintre paminteni”de Marian Preda ,

personajele au o prietenie bazata pe discutii si destainuiri , sfaturi si povete. “Si cu toate acestea ,

ascultindu-l , nu stiu de ce imi venea sa rid , in timp ce o adinca simpatie se nastea in mine pentru el”.

Cu toate acestea , simpatia ce i-o acorda Victor Petrini lui Petrica Nicolau nu fusese permanenta“...prietenul pe care il demigreaza era moaca in loc de chip”.

Afirmatia lui Gim Marrison se axeaza pe “prieten” , “libertate” si sugereaza ideea ca alaturi de un

prieten adevarat ne simtim mai liberi , mai cu incredere in sine si in fortele proprii. Un prieten stie

totul despre noi , insa cu toate acestea , ne incurajeaza in situatii de unpas si ne accentueaza

calitatile , facind sa ne simtim mai bine , mai liber si mai in sigranta.

Din perspectiva tinerii generatii pe care o reprezint ,consider ca este exterem de dificil sa traiesti

intr-o lume fara prieteni si fara avantajul de a-ti axprima ideile , sentimentele , preocuparile unei

persoane apropiate . Cu parere de rau , multi oameni nu pun pret pe adevaratele prietenii . Acestia


5/14

inlocuiesc iesirile/intilnirile cu prietenii pe un anumit timp petrecut la Internet . Este indespensabil ca

oamenii sa-si schimbe mentalitatea , doar astfel societatea va putea progresa.

5) personalitatea istorica

Persona;itatea istorica reprezinta o persoana care prin entermediul actiunilor si faptelor sale de

vitejie a contribut la dezvoltarea , ameliorarea tarii. Personajul literar reprezinta protagonistul unei

opere ce da suflet acesteia si ofera un impact asupra cititorului .

Afirmatia lui Congucius se axeasa pe timpul "Trecut" , "Viitor si sugereaza importanta acestuia in

dezvoltarea societatii. Daca ne cunoastem trecutul , prezentul , putem deduce viitorul . Conceptele

se refera la legatura dintre personajele literare si personalitatile istorice ce au contribuit la formarea

neamului. Astfel , prin intermediul acestor personaje , avem posibilitatea de a ne imbogati cultural.

Personajul protagonist al operei "Apus de Soare " de Barbu Stefanescu de Lavrancea se incadreaza

in tipologia domnitorului luptator .Drept argument constituie secventa " mi-e mila de voi si de

Moldova. Dar una fara alta nu ..., nu-mi sta in putinta . Nu e domn cel care desparte ce e al lui de ce

e al tarii ". Acest moment profileaza maretia sa intacta si ca orice s-ar intimpla , el va ramine una

cu tara . Astfel , mai presus de toate pune interesul tarii. Un alt argument reprezinta solemnitatea si

demnitatea ce care aceasta isi afirma autoritatea voievodala " Stefan n-a murit inca ...". Acest fapt

denota hotarirea sa de a-si incheia socotelile cu vecinii si a lasa tara asezata temeinic in gratile sale

de drept. Direct, din actiunile , faptele si vorbele acestuia putem deduce ca Stefan este un patriot.

Acesta enunta principiile politice esentiale ale domniei sale :"DA, pace de jue inprejurul tarii , ca si

inauntrul ei". Acest fapt sugereaza preocuparea sa fata de echilibrul tarii. In relatie cu cei din jur

Stefan este considerat un "sfint". Neaga spune:"Cind s-a nascut l-a scaldat in singe de serpoaica"

Irina adaoga "de de vulturi/sa se strecoare si sa se inalte". Aceasta profileaza ideea ca in viziunea

femeilor de la curte domnitorul nu este departe de limita fabulosului fiind considerat un supra om.

Alexandru Lapusneanu protagunistul romanului "Eronim" de Constantin Negruzi , se incadreaza in

tipologia domnitorului tiranic. Drept argument constituie faptele sale ce sunt impresionate de

cruzime si razbunare: Ospatul unde sunt masacrati 47 de boieri. Motoc e dat pe miinile multimii , ce-

l sfisie de ciu pentru ca in final sa fie asasinat. Un alt argument reprezinta momentul cind acesta nu

concepe sa traiasca fara putere "eu nu sunt calugar. Sunt Domn! Sunt Alexandru-Voda!". Acest fatp

demonstreaza ca personajul nu resemneaza la pierderea domniei sale , nici chiar in favoarea fiului

sau . Prin intermediul gesturilor si gindurilor sale putem deduce ca Alexandru este ambitios "Daca

voi nu ma vreti eu va vreau , si daca coi nu ma iubiti eu va iubesc pe coi , si voi merge ori cu voia , ori

fara voia voastra ". Aceasta denota dorinta si vointa de a domni, incapatinarea , siguranta si hotarire .

Domnitorul stie cum sa indrepte ascutitul discutiei in orice situatie. Indirect in relatie cu domnita

Ruscada , sotia sa , personajul este tandru "o ridica ca pe o pana si o pune pe genunchii sai ". Aceasta

ii promite ca va inceta cu omorurile , insa nu inainte de a da leac de frica. Acest moment profileaza

ca in pofida firei sale impulsive , outoritare , in el se ascunde si un pic de sentimentalizam.

Din perspectiva tinerei generatii pe care o reprezint, consider ca domnitorii ramin personaje bine

individualizate , cu lumini si umbre , cu gusturi si cuvinte memorabile conturind personalitatea


6/14

puternica. Domnitorii sint pilonii coloaneai vertbrale insa , cu parere de rau acest subiect este foarte

putin abordat in zilele noastre. De aceea , este de datoria noastra sa promovam insusirea istoriei.

Astfel com recapata cunostiinta nationala si ni se vor deschide noi perspective spre viitor.

6)"Raportul dintre om si instorie"

Istoria este un proces de dezvoltare a fenomenelor naturii ,si societatii. Este o stiinta care studiaza

trecutul umanitatii si al societatii omenesti cu scopul de a le reconstitui.

In romanul "Ora 25" de C.Virgil Gheorghiu sunt prezentate timpurile trecute , care ne invata sa

avem istoria de a ne pastra idealitatea fiintei noastre. In opera "Povara bunatatii noastre " de IonDruta , autorul intentionat sa realizeze o fresca a satului Basarabean , in care s-au depozitat de

veacuri atitea valori spirituale . In ambele opere este descris razboiul si cruda realitate .

Personajul principal din opera "Ora 25 " Johann Moritz se incadreaza in tipologia taranului sarac .

Drept argument constitue faptul ca acesta are aspiratii sa dobindeasca bani muncind in America

pentru a putea cumpara pamint si a-si asugura familia. Protagunistul romanului "Povara bunatatii

noastre"-Onache Carabus se incadreaza in tipologia taranului perseverent. Acesta provine din patura

sociala inferioara si este prototipul muncitorului de tara .

Johann Moritz era muncitor. Muncea pentru a cumpara pamint pentru casa. Era un om fidel,

devotat. Isi iubea sotia si copiii. De asemenea , era rabdator. Suporta greutatile vietii chiar daca

acesta nu erau pe merit. Onache Carabus era harnic aceasta calitate se contureaza dn momentul

cind isi incepe a constriu casa noua si pina unde se povesteste cum el prelucreaza pamintul pe care

el are , cum el incerca sa creasca oi macar ca in familia lui nu erau ciobeni . TOate aceste lucruri

demonstreaza ca Onache este un taran optimist , plin de viata . Era un om norocos , bratele lui au

fost cele mai cautate printre Ciutureni. Era mindru cind era rugat sa faca ceva pentru oameni sau

atunci cind acestea cereau diverse sfaturi de la el.

Johann Moritz si Onache Carabus sint personaje care se incadreaza in curentul realist , deoarece

sunt tipici in situatii tipice. Acestia reprezinta o categorie sociala sau umana avind trasaturisi

comportamente specifice . Johann Moritz , fiind taran , locuieste la sat. Respecta traditiile si isi cede

implinirea in acest spatiu matrice (casatorit cu Surana , avind pamint si propria familie). Onache

Carabus este in permanent transformare , iar evolutie sa este reflectata prin opozitia si corelatie cu

alte personaje , de exemplu cearta cu Haralambia si bunele relatii cu Tincuta , acestuia ii lipseste

idealizarea.

Afirmatia lui Nicolae Iorga se axeaza pe "viata" , "a trai" si sugereaza faptul ca trebuie sa traim

dupa propriile reguli , sa nu bucuram de viata pe care o avem pentru ca ea este doar una , si daca

reusim sa o facem mai buna , mai prospera , de calitate este si mai bine. Cu parere de rau , multi

oameni ignora mcile placeri ale vietii punind accent pe material. Consider ca trebuie sa ne bucuram

de calatoria in sine a vietii , nu de scopul ei.


7/14

7)"Operele literare drutiene ce mau ajutat sa intelege si sa aprecieze frumusetea

sufletului uman , sa traiesc sentimentul demnitatii de neam"

Frumusetea sufletului uman ne poate fi exprimata in cuvinte , ea face ca omul sa fie placut si dorit ,

in care ceilalti au incredere si alaturi de care se simt bine. Demnitatea este o calitate a fiintei uman ,

dar si demnitatea nationala , care e lagata de datinele stramosesti, de patrimoniul cultural , de limba .

Demnitatea nationala coreleaza de pamintul natal.

Onache Carabus , protagonistul romanul realist drutian , se incadreaza in tipologia taranului

perseverent , structurat pe principiul adevarului. Drept argument constituie imaginea generalizata a

omului dun spatiu mioritic , a omului care intruchipeaza in timp si in spatiu conceptia si destinul

poporului nostru. Acesta isi contruieste casa , prelucreaza pamintul , incearca sa creasca oi. Un alt

argument reprezinta faptul ca este pastrator al virtutiilor si a traditiilor nationale , al ideii de vatra

parinteasca , munca cinstita ca izvor al vietii si dainuirii, optimism ce sete manifestat chiar si in cele

mai cumplite conditii ale ralitatii. din actiunile ,faptele personajului, putem deduce ca Onache cu era

unteligent, deoarece nu pre stia carte. Vorbea taraneste . Nu era nici foarte cult , adica nu are un

nivel inalt de cultura si de constiinta; nu era instruit bine, macar ca cunostea foarte mult istorii

interesante , captivante. Indirect , putem deduce faptul ca Onache este muncitor si se adapteaza la

diverse medii de viata. Aceasta se observa in momentul cind Onache se intoarce de la razboiul greu

si se vede ca satul sau Ciutura a ars. In acel moment el este nevoit sa-si contruiesca alta casa cu

miinnile sale.

Mos Mihail protagonistul nuvelei drutiene "Sania" se incadraza in tipologia omului/ creatorului

dedicat muncii si pasiunii de a crea. Drept argument constituie atitutdinea sa perfectionista: " avea

sa fie o sanie cum na mai fost alta ", moment ce releva tendinta de a realiza totul cu maxima daruire

si sacrificiu. Un alt argument reprezinta ritualul de eliberare de sine , de conditia efemera. Direct de

catre narator, Mos Mihai este considerat a fi intr-o stare de tarie morala , ca fiind decis " era hotarit".

Acest fapt accentueaza momentul de constientizare de catre mester ca orice lucru isi are timpul lui.

Naratorul mentioneaza ca acesta da dovada de chibzuinta "In viata lui n-a facut trei pasi cind putea

sa faca numai unul". Acest moment profileaza intelepciunea batrinului. Indirect , in relatie cu baba ,

naratorul accentueaza intelepciunea mosului "stia el rostul la prostii".

Afirmatia lui Ion Druta se acseaza pe "viata adevarata" , "ideile si sentimentele noastre " ,

"intelepciunea" , "a citi in suflet " si profileaza faptul ca fiecare om este deosebit in felul sau si este

nevoi de timp , rabdare , intelepciune pentru a sti ce se petrece in sufletul sau. Astfel citatul ne

atentioneaza ca nu trebuie sa judecam dupa aparente.

Din perspectiva tinerei generatii pe care o reprezint , consider ca frumusetea sufletului uman

reiese din felul cum persoana abordeaza dimnitatea de neam. Cu parere de rau tinerii din ziua de azi

pun prea mult accent pe frumusetea axterioara ignorind adevaratele valori ale vietii. De aceea , este

de datoria noastra sa implementam tinerilor traditiile si obiceele neamului nostru , sa promovam cit

mai mult destinul neamului , sa organizam cit mai multe lectii educative.


8/14

8)Conceptul de educatie in familie

Educatia in familie reprezinta modul in care parintii isi intruiesc copii prin intermediul crearii unei

atmosfere armonioase ce ar permite o buna dezvoltare spirituala a acestora. Familia este singurul

sprijin in cresterea copiilor.

Conceptul educatiei in familie se structureaza pe schitarea unei cresteri/dezvoltari in cadrul

semenilor. Citatulpropus ,se refera , in acelasi context la relatia dintre "educarea copiilor" si

"exemplul parintilor" , si sugereaza interdependenta/legatura acestei probleme. Ideea este ca

viitorul copilului este in strinsa legatura cu modelul ce i-a fost oferit in familie:"Ce-au facut mama si

tata au sa faca fiul si fata".

Aglae Tulea personajul secundar din romanul realist "Enigma Otiliei" de George Calinescu se

incadreaza in tipologia mamei dominatoare. Drept argument constituie secventa cind aceasta decide

viitorul familiei sale ignorind opinia sotului ei, Simion, care intr-un final el trimite la spitalul de

nebuni. Acest moment profileaza influenta sa in cadrul familiei. Un alt argument reprezinta faptul ca

aceasta nu ofera copiilor ssai dreptul la o libertate deplina. Astfel , Aurica , ramine a fi fata

statuta/nemaritata , Olimpia este casatorita cu Stanica Ratiu , un avocat arvist si devine o mama

negrijulie cai copilil ei moare iar Titi se izoleaza in lumea arsa raminid corigent la unele discipline

scolare. Aceste evenimente sunt consecintqa comportamentului dominant al mamei in cadrul

familiei. Aglae Tulea , in directa relatie cu familia sa , este considerata a fi odioasa , meschina. Este

autoritara cu Titi si Aurica , indiferenta fata de Olimpia , iar pe Simion il ignora cu desavirsire, el fiind

numai cu pensia si banii pe care ii ia cu sentimentul ca i se cuvin , ca sunt ai ei. Acest moment releva

faptul ca dragostea pentru copiii ei n-o umanizeaza, deoarece este incapabila sa perceapa corect

problemele lor , amplificindu-le fectele si neputintele. Aglae este lacoma.Aceasta este obsedata de

averea lui Coctache. Acest fapt denota singurul scop , pe care nu si-l implinise: realizarea copiilor ei.

Silvia Petrini personajul secundar din romanul "Cel mai iubit dintre paminteni" de Marin Preda se

incadreaza in tipologia mamei crestine , protectoare. Frept argument constituie secventa cind

aceasta pleaca in fiecare duminica la biserica multumindu-i lui Dumnezeu ca a ajutato sa ramina

insarcinata cu Victor. Acest moment profileaza recunoshtinta sa fata de divinitate. Un alt argument

reprezinta faptul ca acesta in fiecare seara ii face cruce fiului sau , inainte de mincare spunea

rugaciuni. Astfel ea capata citeva divirgente in raport ci fiul adolescent care nu da dovada de premulta crestinatate. Silvia Petrini direct din actiunile si faptele sale putem deduce ca este o mama

grijulie. Aceasta el sustine pe Victor , copilul sau indiferent de situatie, dificultate. Mama l-a sprijinit

pe Victor in ceea ce priveste situatia cu Ninieta Romulus , o fata considerata o depravata. Acest

moment profileaza atitudinea parintilor de a se preocupa de viitorul copiilor . In relatie cu feciorul

sau , Silvia este indulgenta/rabdatoare. Ea onchide ochii la toate injosirile si vorbele dureroase ale

fiului sau care nu intelege atittudinea acesteia credincioasa intrebind-o :"Ce este pacatul?". Acet fapt

pune in evidenta ca mama este gata de scrificii in numele copilului si ii iarta acestuia toate greselile.

Proverbul propus se axseaza pe relatia parinti-copii "mama si tata/fiul si fata" si sugereaza faptul ca

copilul este reflectia relatiilor dintre parinti. Copilul preia modelul de comportament si atitudine a


9/14

parintilor. O alta ideie relevata este responsabilitatea parintilor nu doar pentru copii dar si pentru

generatiile urmatoare

Din perpesctiva tinerei generatii pe care o reprezint , consider ca parintii sunt o binecuvintare ,

asigura educatia , intruirea copiilor , le ofera "sapte ani de acasa", depun efort pentru a-i creste. Cu

parere de rau copiii nu apreciaza la justa valoarea stradaniile acestora , pun pret pe materiale dar nu

pe spirituale , este prezenta lipsa comunicarii in familie. Pentru a rezolva aceata problema , este

necesar ca parintii sa dozeze duiosia cu asprimea , sacrificiul cu recunostinta

9)Conceptul de iubire

Dragostea/iubirea este un sentiment complex , manifestat prin afectiune puternica. E un ansamblu

de aenzatii si sentimente care pot fi declansate de un singur sunet, o singura imagine, un simplu

miros sau atingere. Iubirea este cea mai puternica forta din univers , este tot ce avem, este singura

modalitate in care ne putem ajuta unul pe celalalt.

Romanul "Ultima noapte de dragoste, intiia noapte de razboi" de Camil Petrescu, un dosar de

existentz se structureaza pe ideea/conceptul iubire-pasiune. Afirmatia lui Ioan Slavici se refera , in

acelasi context la relatia dintre conceptul "iubirii" si modalitatile /formele de manifestare ale iubirii:

" se iveste din senin , se da pe fata ,te duce fara sa stii unde" si sugereaza dificultatea identificarii

unui tipar , fapt ce poate provoca teama de asumare a unui risc an iubire ori disperarea celui care acutezat sa si-o asume. Cert este ca dragostea e un fenomen care devine inexplicabil.

Romanul camil petrescian profileaza multiplele fete ale dragostei si intregul parcurs al povestii de

iubire dintre Stefan Gheorghidiu si Ela. Toate aceste ipostaze particulare probeaza ideea ca iubirea

este o experienta unica si personala care sfideaza orice tipar si invinge timpul nefast: razboiul.

Stefan Gherghidiu , Protagonistul romanului camilpetrescian se incadreaza in tipologia

intelectualului dominant de patima incertitudinii. Drept argument constituie faptul ca acesta aplica

tiparul sau de idealitatea realitatii si celor din jur. El se analizeaza in raport cu doua experiente

fundamentale : dragostea si razboiul. Prima ii reveleaza viata , a doua-chipurile mortii. Pentru

personajul narator, dragostea reprezinta :"iubesti din mila, dinindatorire apoi te obisnuiesti". Un alt

argument este tentativa personajului de a recompune lumea prin dragoste , care da sens si coerenta

vietii dar care in final esueaza:" Destinul sau este si va fi schimbat prin mine". Ela , se incadreaza in

tipologia femeii moderne. Drept argument constituie secventa cind aceata incearca sa-i schimbe

vestimentatia sotului in dependenta de tendintele modei. Acest moment profileaza interesul sau

fata de moda , lux, cumparaturi. Un alt argument reprezinta faptul ca eceasta remodeleaza cercul

sau de prieteni in dependenta de abilitatile sale economice. Astfel , pentru ea , intilnirile cu

Gregoriade- dansatorul modern, cu Anisoara -verisoara lui Stefan sunt o placere, o dstractie.

Stefan Gherghidiu se autocaracterizeaza ca fiind orgolios :"Iubeam patimos cea mai frumoasa

femeie de la universitate , iar acest orgoliu a constituit faza viitoarei mele iubiri". Aceasta secventa


10/14

accentueaza mindria , canitatea ce care confrunta viata . Acest defect il determina sa fie sincer cu cei

din jur . Indirect protagonistul se prezinta un inadaptat . Aceasta trasatura il impinge sa comita

adulter , sa plece pe front deaoarece este incapabil sa se incardreze in niste norme sociale si o

idealizaeaza pe sotia sa , Ela , aceasta se confrunta cu o dezamagire ce il indeamna sa dezerteze. Ela

Gherghidiu, din actiunile si faptele sale putem deduce ca este o femeie patimasa si dedicata, fiind

alaturi de sotul ei in orice clipa. Desi "avea oroare de matematici" , este indragostita in Stefan si este

dispusa sa faca nenumarate sacrificii pentru el , alaturindu-i-se la cursurile de filozofie din care nu

intelegea nimic si ascultindu-l ore in sir filozofind pe diferite teme doar pentru a fi cu el. Stefan

Gherghidiu o caracterizeaza ca fiind desteapta:" cu o inteligenta care irumpea". Avind o

personalitate puternica , bine conturata , ea incerca sa se implice in problemele financiare si sociale

pe care Stefan nu le stapinea prea bine, fapt care ii lezeaza sotul ei orgoliul si egoul masculin:" ar fi

vrut-o mereu feminina ,deasupra discutiilor acestea vulgare".

Aflat intr-o permanenta cautare de certitudini ,eroul nu poate sa accepte minciuna , falsitatea

societatii in care traieste . Iluzia ca a gasit o dragoste ideala alaturi de Ela , ca propriul camin e in

afara dominatiei socialului determina dezamagirea totala cind descopera ca sotia sa nu e altfel , ci e

doar o femeie obisnuita :" erau si alti barbati in situatia mea, ba aproape toti". Stefan Gheorghidiu

este , in fond victima propriului ideal

10)"Destinul intelectualului in spatiul rominesc"

Intelectualitatea este o categorie sociala neomogena formata din oameni pentru care munca

intelectuala reprezinta sursa principala de existenta. Un intelectual este o persoana cu un inalt nivel

cultural si stiintific, a carei indeletnicire comporta in mod esential o activitate spirituala in domeniul

literaturii , artei sau stiintei. Intelectualul cerceteaza ideile, fenomenele sociopolitice si evenimentele,

ajungind la concluzii care pot influenta structura si evolutia acestora.

"Cel mai iubit dintre paminteni" de Marin Preda este un roman ce prezinta situatia societatii

socialiste vazuta din ochii unui intelectual. In roman este prezenta o critica dura asupra dictaturii dinacele timpuri , sustinindu-se ideea ca un stat bazat pe furt , minciuna si teroare nu poate exista mult

timp si pina la urma se conduce la propia-i autidistrugere. Victor Petrini este personajul central al

romanului si se incadreaza in tipologia intelectualului ce isi problematizeaza si isi reprezinta

numeroasele sale citate si referinte la Platon , Socrate , Spinoza. Aceasta denota ca este un ginditor

profund . Indirect , in relatie cu prietenul sau ,Ion Micu , dar mai ales din numeroasele sale pagini in

care analizeaza viata si lumea , putem deduce ca victor este un idealist. Pentru el , sensul existentei

consta in apararea valorilor ei sacre: credinta in ideal, prietenia, devotamentul , iubirea. Indirect

privit din punct de vedere religios, Victor ne apare ca un om fara scrupule , o persoana fara principii

crestine. Pe parcursul vietii sale , incalca toate cele zece porunci omorind , fiind desfrinat , negindu-l

pe Dumnezeu. Nici cu aproapele nu este in relatii foarte bune , din punctul de vedere al moralei


11/14

crestine, casatorindu-se cu Matilda, sotia prietenului sau. Nu isi iubeste sau macar tolereaza

dusmanii, omorindu-l si pe tortionar si pe sotul lui Suzy.

Romanul ralist "Patul lui Procust" de Camil Petrescu releva drama omului superior sortit sa fie

incompatibil cu lumea, cu iubirea si cu norocul. Fiecare dintre cele trei personaje care reprezinta

omul superior este un inadaptat care nu se poate incadra in patul procutian al iubirii si al societatii.

George Ladina , protagonistul romanului , se incadreaza in tipologia intelectualului dominat de

patima absolutului. Drept argument constituie momentul cind acesta refuza de a publica in ziar ceea

ce ii sugereaza Nae Gherghidiu , om politic , directorul ziarului , argumentind " la ce bun sa scrii daca

nu scrii ceea ce iti spune inima ". Acesta lupta pentru adevaruri, ideal , incercind sa recompuna

lumea in aspiratia spre absolut , dind dovada de integritate morala. Un alt argument reprezinta

modul in care acesta abordeaza dragostea. Pentru George , dragostea este un mijloc de remodelare

a fiintei iubite. Iubirea sa pentru Emilia , este idealizata , iar suferinta este provocata de cruda

realitate. Emilia , fiind considerata o femeie cu naravuri usoare. George Ladima este considerat un

orgolios. Aceasta trasatura este dedusa din actiunile/faptele personajului. Acesta prefera demisia de

la lucru la ziar, singura modalitate de a-si intretine existenta, in folosul demnitatii sale. Aceasta

secventa accentueaza mindria , onestitatea , corectitudinea personajului ce il determina sa comita

fapte in detrimentul carierei sale. Orgoliul sau il indeamna sa fie incomod pentru societate. In relatie

cu Emilia Rachitaru , Ladima este considerata a fi un naiv. Acesta se refugiaza in sentimentul unei

iubiri ce nu ii este impartasita. Confruntat cu situatii limita , esecul la serviciu si respingerea de catre

Emilia , devine introspectiv. Acestea il determina la sinucidere, ca forma de protest/eliberare.

Afirmatia lui Ileana Vulpescu , se axeaza pe descrierea unui "adevarat intelectual" ca fiind "un om

senin" , "nepartinitor" , "tolerant", "dispus sa dicute" , "sapolemizeze urban" ; "se tine de principiile

logicii si ale adevarului", si sugereaza ideea ca un intelectual este un om cult ce e capabil sa tolereze

ideile celorlalti recunoscindu-si propria greseala.

Cu parere de rau , intelectualii au pierdut credit in zilele de azi. Sunt un pic surprins sa vad o

anumita suspiciune fata de intelectuali, fata de cultura. E un fenomen general. Mediatizarea globala

a facut ca azi intelectualul sa aiba o voce slaba in ansamblu. Intelectualii trebuie sa ramina angajati in

dezbaterea publica , mai ales ca vocea lor se face auzita mai greu

11)"Destinul creatorului si aspiratia spre ideal"

Creatorul este persoana care infaptuieste, realizaeaza un lucru ce va fi mereu viu in mintea noastra.

El mai poate fi numit fauritor, nascocitor, plasmuitot, savarsitor. Se spune ca dumnezeu este singurul

crator , iar omun este doar emitatorul.

In drama populare " Mesterul Manole " de Lucian Blaga , creatorul este reprezentat prin

intermediul personajului eponim Mesterul Manole. In nuvela "Sania" de Ion Druta , creatorul este

reprezentat prin intermediul personajului principal Mos Mihail.


12/14

Mesterul Manole se incadreaza in tipologia creatorului mistuit de patima creatiei , dat fiind faptul

ca acesta evolutioneaza in opera fiind prezentat ca o individualitate. Ca orice alt creator , mesterul se

supune unei autoanalize, fapt ce denota aspiratia catre realizarea visului idealului. Mos Mihail

reprezinta tipul omului/creatorul dedicat muncii si pasiunii de a crea. Drept argument constituie

atitudinea sa perfectionista:" avea sa fie o sania cum-na mai fost alta", moment ce releva tendinta

de arealiza totul cu maxima daruire si sacrificiu. Un alt argument reprezinta rirualul de eliberare de

sine, de conditia efemera.

Manole este caracterizat direct de alte personaje Mira il vede ca pe o "inima fara odihna, gind treaz ,

visare fara popas". Insa atunci cind afla ca vrea sa jertveasca pe cineva pentru a zidi biserica, ea il

numeste criminal:"noua ucigasi cu Manole zece". Manole se autocaracterizeaza recunoscind ca este

stapinul de patima a creatiei care il mistuie pe zi ce trece:"pentru biserica zilnic mor","e foc ce

mistuie , si e pedeapsa si e blestem". Direct de cate narator , Mos mihai este considerat a fi intr-o

stare de tarie morala , ca fiind decis "era hotarit". Acest fapt accentueaza momentul de

constientizare de catre mester ca orice lucru isi are timpul lui. Naratorul mentioneaza ca acesta da

dovada de chibzuinta "in viata lui n-a facut trei pasi cind putea sa faca numai unul". Acest moment

profileaza intelepciunea batrinului. Indirect , in relatie cu baba naratorul accentueaza intelepciunea

mosului "Stia el rostul la prostii". Atit pentru mesterul Manole cit si pentru Mos Mihai creatia este o

pasiune norma in care acestia au depus mult suflet penru faurirea ei. Ei sunt gata sa aduca sacrificii

in numele creatiei, cai doar prin jertvire creatia dainuieste. Cele doua personaje au in comun faptul

ca amindoi se definesc in raport cu problema creatiei din cauza ca nu sunt intelesi de cei din jur. Mos

Mihail a fost parasit de baba fiindca aceasta nu intelegea ce este creatia mesterului adevarat.

Mesterul Manole a fost de asemenea criticat de societate pentru fapta sa. Ambele personaje sufera.

Este un raport de interconditionare caci temperamentrul fiecarui personaj marcheaza atitudinea fata

de creatie si creatia la rindul sau isi pune pecetea asupra destinului fiecaruia.

Afirmatia lui Marin Sorescu se refara la "sufletul omului", la asocierea artei/creatiei cu durerea

"versul e un chin". Din aceasta reflectie putem deduce ideea de purificare/sacralizare prin

intermediul creatiei. In drama "Mesterul Manole" , purificarea se savirseste cu ajutorul Mirei caci

pentru a dura constructia sa trebuie sa primeasca viata si suflet. Si cum "transferul" sufletului nu se

poate face de cit printr-o moarte violenta, ritualul jertfirii capata accente dramatice in nuvela

"Sania" , Mos Mihail se sacrifica , se dedica total cratiei , depunind mult suflet intru faurirea ei. Atit

Mesterul Manole cit si Mos Mihail sunt gata sa aduca sacrificii in numele creatiiei, doar prin jertfire

creatia dainuieste mereu. Creatia necesita jertfire.

Din perpectiva tinerei generatii consder ca munca e o manifestare constienta de adaptare la mediu,

desfasurata de organismul uman prin care se urmareste realizarea unor valori materiale, sau

spirituale. Munca poseda elemente de creatie sau creatia fara a se indentifica ca munca e in mare

masura e doar munca. Cu parere de rau oamenii se gindesc foarte putin la omul cere este in sufletul

creatiei sau la ce a insemnat actul creatiei si apreciaza rezultatul final.


13/14

12) Conflictul interior

Conflictul interior reprezinta o criza de identitate declansata de discrepanta dintre valorile

personale, viziunele proprii si pseudevalorile societatii, altfel spus dintre aparente si esenta.

Stefan Gherghidiu protagunistul romanului modern "Ultima noapte de dragoste, intiia noapte de

razboi" de Camil Petrescu profileaza cautatorul de absolut, care traieste cu tensiuni interioare. Cele

doua experiente dramatice: dragostea si razboiul , George Ladima , protagonistul romanului modern

camilpetrescian "Patul lui Procust" reprezinta inadaptatul ce traieste intr-un cinflict psihologic dintre

dragoste , situatie financiara si coruptia inpusa de societate. Astfel, afirmatia lui :Titu Maiorescu se

refera la opozitea dintre rational "minte" si ideal/afectiv "inima".

Romanul ralist "Ultima noapte de dragoste " de Camil Petresu releva cele doua "nopti" ale

intrebarilor fara raspuns care trezec in constiinta protagonistului drame/tensiuni interioare, pe

motiv ca nu poate sa ajunga la compromis cu lumea interioara si cu lumea cu care interactioneaza.

Romanul realist "Patul lui Procust" de Camil Petrescu releva drama omului superior sortit sa fie

incompatibil cu lumea , cu iubirea si cu norocul. Fiecare dintree cele trei personaje care reprezinta

omul superior este un inadaptat care nu se poate incadra in patul precustian al iubirii si al socatatii.

Stefan Gherghidiu , protagnustul romanului camilpetrescian "Ultima noapte de dragoste..." se

incadreaza in tipologia intelectualului dominat de patima incertitudinii. Drept argument constituie

secventa ce demonstreaza faptul ca acesta poseda studii. Prin intermediul acestor studii o cuneaste

pe Ela si obtine un post de profesor de filosofie universitara. Studiile ii ofara posibilitati de

autoformare. Un alt argument reprezinta izolarea in lumea cartilor , moment ce releva ambitiile

profesionale, nivelul sau de cultura foarte inalt. Datorita faptului ca este multilateral dezvoltat,

acesta denota citeva diferente/neintelegeri cu capitanul DImia in ceea ce priveste tema iubirii/femeii

iubite. George Ladima protagonistul romanului modern cmilpetrescian "Patul lui Procust", se

incadreaza in tipologia intelectualului dominat de patima absolutului. Drept argument constituie

momentul cind acesta refuza de a publica in ziar ceea ce ii sugereaza Nae Gheoghidiu, om politic,

dirctorul ziarului, argumentind "la ce bun sa scrii daca nu scrii ceea ce iti spune inima". Acesta lupata

pentru adevaruri, ideal , incercind sa recompuna lumea in aspiratia spre absolut , dind dovada de

inegritatea morala. Un alt argument reprezinta modul in care acesta abordeaza dragostea. Pentru

George dragostea este un mijloc de remodelare a fiintei iubite. Iubirea sa pentru Emilia, este

idealizata, iar suferinta este provocate de cruda realitate. Emilia , fiind considerata o femeie cumoravuri usoare.

Stefan Gherghidiu se autocaracterizeaza ca fiind orgolios "iubeam patimas cea mai frumoase

femeie de la universitate, iar acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri". Aceasta secventa

accentueaza mindria , vanitatea cu care cinfrunta viata. Acest defect il determina sa fie sincer cu cei

din jur. Indirect, protagonistul se prezinta un inadaptat. Aceasta trasatura il impinge sa comita

adulter, sa plece pe front, deoarece seste incapabil sa se incadreze in niste norme sociale si o

idealizeaza pe sotia sa ,Ela , acesta se confrunta cu o dezamagire ce il ideamna sa dezerteze. George

Ladima de asemenea este considerat orgolios. Aceasta trasatura este dedusa din actiunile/faptele

personajului. Acesta prefera demisia de la lucru la ziar, singura modalitate de asi intetine existenta,in folosul demnitatii sale. Aceasta secventa accentueaza mindria, onestitatea, corentitudinea


14/14

personajului ce il determina sa comita faptele in detrimentul carierei sale. Orgoliul sau il indeamna

sa fie incomod pentru societate. In relatie cu Emilia Rachitaru, Ladima este considerat a fi un naiv.

Acesta se refugiaza n sentimentul unei iubiri ce nu ii este impartasita. Confruntat cu situatii limita,

esecul la serviciu si respingerea de catre Emilia, devine introspectiv. Acestea il determina la

sinucidere, ca forma de protest/eliberare.

Tensiunile interioare au un impact aparte asupra

eseuri dupa cerintele programei de bacalaureat.limba si literatura romana.clasa 12.bac

Documents