Este sau nu necesar ca viata privata a functionarului public sa fie

reglementata de lege?

Viaţa privată cuprinde toate aspectele activităţii individuale a omului, faptele, acţiunile și relaţiile în care el se manifestă ca individ. Statul, fiind exponentul puterii publice, nu trebuie să se amestece în viaţa privată a individului. Anume pentru a se garanta respectul faţă de om și pentru a se asigura protecţia lui, în Constituţie a fost înscris art.28, conform căruia „Statul respectă și ocrotește viaţa intimă, familială și privată“.Totodată, Republica Moldova este parte la o serie de acte internaţionale cu privire la drepturile omului, ale căror norme, unanim acceptate, au menirea de a proteja viaţa privată a fiinţei umane – Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Pactul internaţional cu privire la drepturile civile și politice, Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăţilor fundamentale, Convenţia pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal.

Reglementarea comportamentului profesional al functionarului public se face atat prin dispozitii constitutionale cu valoare de principiu, cat si prin acte juridice emise de organul legislativ, alte categorii de acte normative, dar si cu ajutorul normelor cutumiare, in special in domeniul diplomatiei sau al jurisprudentei. Timpul petrecut in afara orelor de munca insa, intra in categoria vietii private, confidentialitatea careia, dupa cum am mentionat mai sus, este reglementata de lege. Este important insa faptul ca prin anumite abateri disciplinare atit in timpul orelor de munca, cit si in afara lor, functionarul public isi lezeaza demnitatea si prestigiul, statutul sau socio-profesional si moral. Din aceasta cauza consider relevanta optiunea ca si viata privata a functionarului public sa fie reglementata de lege, iar in acest sens pot aduce citeva argumente:

Un prim argument vizeaza anumite informatii private care ar putea sa afecteze randamentul pe care functionarul il poate avea in functia exercitata.Spre exemplu, starea de sanatate, din punct de vedere fizic si psihic, reprezinta un atribut al vietii private. Confidentialitatea unor asemenea informatii in cazul unei persoane care nu este publica este esentiala. Insa, daca vorbim de un om care care ca misiune exercitarea puterii publice, cred ca acest aspect trebuie adus la cunostinta cetatenilor. Beneficiul publicului este ca dreptul acestuia la informare are menirea de a-i ajuta in cunoasterea capabilitatii functionarului de a-si exercita functia. In caz contrar, o persoana cu probleme psihice care in mod formal nu sunt evidente ar putea sa ajunga sa detina o functie in stat, periclitand posibil viata tuturor. 

Un al doilea argument vizeaza informatii private care tin de personalitatea demnitarului si care rezulta din anumite aspecte ce trebuie sa fie confidentiale in cazul unor persoane care nu sunt publice. Un exemplu de atribut al personalitatii unui functionar public ar fi moralitatea acestuia, care poate rezulta din felul in care acesta interactioneaza cu familia sa ( daca este fidel sotului/sotiei, daca are relatii bune cu rudele, daca este un parinte bun etc), din preocuparile pe care le are in afara orelor de lucru( daca este un impatimit al jocurilor de noroc, daca are o viata de noapte indecenta, daca are probleme cu droguri, alcool etc),toate aceste aspecte tinad de viata sa privata. Beneficiul publicului este ca are cunostinta de caracteristicile unui demnitar- daca isi minte familia, nu va avea procese de constiinta daca va minti societatea.

Un al treilea argument vizeaza informatii din viata privata care sunt legate de felul in care sunt administrate bunurile publice ( bani, imobile, masini etc). Un functionar public poate sa foloseasca bunuri publice intr-o maniera improprie, chiar ilegala, implicandu-le in activitati care tin de viata sa privata. Spre exemplu, daca are in conturi personale sume nejustificate din prisma veniturilor, consider ca este dreptul cetatenilor sa fie informati cu privire la modul de finantare a acestor conturi. Situatia financiara personala a unui individ tine de domeniul sferei private. Insa, in cazul demnitarilor, beneficiul public al informarii tine de legatura dintre aspecte alte vietii private si felul in care se exercita puterea publica. Banii respectivi pot fi obtinuti in urma unui abuz in functia pe care o detine si este esential ca publicul sa cunoasca felul in care bunurile statului sunt administrate, chiar daca se restrictioneaza dreptul la viata privata al demnitarului

De asemenea, misiunea unui functionar public este de a satisface interesul general al societatii, iar de aici deriva si dreptul la informare a cetatenilor asupra celor pe care ii vor alege, direct sau indirect, care este garantat de lege si nu trebuie sa fie lezat.

Un alt argument este faptul ca functionarul public reprezinta societatea la toate nivele si este un exemplu pentru cei care ii administreaza, de aceea trebuie sa dea dovada de un comportament ca atare si in afara orelor de munca.

Functionarii publici sunt mereu in vizorul cetatenilor, dar si a mass-media, care urmareste activitatea privata a persoanei cu functie de raspundere, ceea ce ulterior poate pune la indoiala increderea cetateanului in atoritatile publice.

Dupa cum am mentionat mai sus, functionarii publici reprezinta prin persoana sa autoritatea publica si statul, atit pe plan national, cit si international, iar anumite cazuri generate de un comportament indecent pot pune la indoiala increderea partenerilor externi, iar ulterior si cooperarea in anumite domenii.

O functie publica reprezinta anumite atributii si responsabilitati, care trebuie realizate de o persona inteligenta, onesta si cu o minte lucida, iar detinerea anumitor vicii ca dependenta de alcool sau ducerea unui mod de viata nocturn, ar putea leza integritatea fizica si psihica a persoanei.