eseu micro

5/13/2018 ESEu Micro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/eseu-micro 1/4

Academia de Studii Economice. Facultatea de Marketing

Întreprinzătorul şi activitatea antreprenorială

Coordonator: Autor:Prof. Voicu Cristina

Bucuresti

2011

1



În economia de pia ă, locul central apar ine întreprinzătorului proprietar de capital. Deț ț

aceea, clasificarea rolului întreprinzătorului i a semnifica iei activită ii antreprenorialeș ț ț

înseamnă, în bună măsură, a în elege cine conduce i cum conduce economia de pia ă.ț ș ț

Prin întreprinzător vom în elege proprietarul de capital care, motivat de ob inerea deț ț

profit, investe te i î i asumă riscurile aferente unui asemenea demers. El are ca obiectivș ș ș

ob inerea unui anumit profit. Oportunită ile de profit îl fac pe întreprinzător să- i extindăț ț ș

activitatea.

Întreprinzătorul este „personajul" cheie în economia de piaţă. Activitatea antreprenorială

este cea care permite indivizilor să ţină pasul cu schimbările permanente ale condiţiilor pieţei.

În ciuda rolului său covârşitor în economie, întreprinzătorul şi activitatea antreprenorială au

fost adeseori neglijaţi de teoria economică, cu toate că termenul în sine şi primele abordări

asupra antreprenoriatului datează de mai bine de două sute de ani.

Activitatea antreprenorială nu poate fi analizată decât ca parte integrantă a pie ei. Rolulț

întreprinzătorului este acela de reglare a resurselor în cadrul structurii de produc ie.ț

Activitatea anteprenoriala este cea care permite indivizilor să ină pasul cu schimbărileț

permanente ale condi iilor pie ei.ț ț

Termenul de întreprinzător a fost folosit pentru prima dată de Richard Cantillon. Potrivit

acestuia, întreprinzătorul achiziţionează de la lucrător serviciul factorului muncă sau

produsele rezultate din muncă pentru a le revinde, înainte ca potenţialii consumatori să

dezvăluie preţul pe care sunt dispuşi să îl plătească pentru acestea. Abordarea ini ială a luiț

Cantillon este reluată i îmbunătă ită de către Frank Knight în lucrareaș ț “ Uncertainty and

Profit”(1921). Aceasta se remarcă prin distincţia pe care o face între risc, împotriva căruia ne

putem asigura şi incertitudine, care nu poate fi înlăturată. Knight arată că întreprinzătorul

poate îndepărta riscul precum firma de asigurări dar, în schimb, suportă inevitabil

incertitudinea ce urmează unei decizii luate. Acceptă să facă acest lucru mizând pe faptul că

venitul obţinut ar putea să depăşească costurile implicate de această decizie.

Joseph Schumpeter subliniază rolul inovaţiei în abordarea activităţii antreprenoriale, fără să

precizeze ce este şi ce nu este inovaţie. Analiza sa plasează economia în contextul unui

echilibru general temporar şi se concentrează asupra pieţei ca proces dinamic impulsionat de

2



„distrugerea creatoare". În viziunea sa, întreprinzătorul determină apariţia unor noi industrii,

ceea ce conduce la schimbări structurale majore în economie.

Un punct de vedere opus celui prezentat anterior aparţine lui Israel Kirzner . Acesta susţine

că întreprinzătorul este „responsabil" pentru starea de echilibru către care tinde piaţa, ca o

consecinţă a stimulării continue a descoperirilor antreprenoriale. Kirzner introduce conceptul

de „întreprinzător pur", pe care îl atribuie speculantului, care vizează în permanenţă

oportunităţi de arbitraj. Kirzner demonstrează că inovaţia poate contribui la o alocare eficientă

a resurselor tocmai prin faptul că înlătură o stare de dezechilibru existentă anterior, acţiune

din care se nasc oportunităţile de profit sub forma exploatării erorilor neidentificate până

atunci.

Murray Rothbard corectează cele două viziuni, oferind o imagine a întreprinzătorului

extrasă din realitatea economică dominată de incertitudine şi de factorul timp, incompatibilă

de la bun început cu ipoteza echilibrului economic general.

Ludwig von Mises consideră că întreprinzătorul este cel care suportă incertitudinea iar

piaţa îi asigură obţinerea de profit în măsura în care anticiparea evoluţiilor viitoare ale

acesteia este corectă, altfel va înregistra pierderi: „ca orice om care acţionează,

întreprinzătorul este întotdeauna un speculator. El se confruntă cu condiţiile incerte ale

viitorului. Succesul sau eşecul său depind de corectitudinea anticipărilor sale referitoare la

evenimente incerte".

Nucleul activită ii antreprenoriale în economia modernă îl reprezintă întreprinzătorul-ț

proprietar.

Aranjamentul institu ional care guvernează mediul economic în care ac ioneazăț ț

întreprinzătorul modelează structura stimulentelor i orientează eforturile antreprenoriale înș

sensul descoperirii cuno tin elor aplicabile i valide pe pia ă. “ș ț ș ț Activitatea antreprenorială

apare ca ultima cauză a progresului economic intr-o măsură mult mai mare decât stocul de

resurse materiale de capital fizic i uman”.ș

3



Bibliografie:

Cosmin Marinescu 2007, Economia de pia ă. Fundamenteleț institu ionale ale prosperită ii,ț ț

ed.ASE

4

eseu micro

Documents