eseu argumentatic mara

5
Ioan SLAVICI Mara Proza lui Ioan Slavici contureaza o fresca a moravurilor si a comportamentului specice locuitorilor din Ardeal, o lume in care triumfa binele si adevarul, cinstea si dreptatea, norme etice pe care omul trebuie sa le respecte. Prozator ardelean, precursor al Iui Liviu Rebreanu, Slavici este un autor moralist,- un n psiholog, un creator de tipologii. upa cum el insusi marturiseste, ca adept in!acarat al lui "onfucius, aplica in opera sa notiunea fundament ala de omenie, precum si principalele virtuti morale e#primate de acesta$ sinceritatea, demnitatea, buna-credinta, franchetea, cinstea, iubirea de adevar etc, armand ca lozoful chinez este %cel mai cu minte dintre toti oamenii care le-au dat altora sfaturi%. &%'ducatia morala%( intreaga creat ie a lui Slavici este o pledoarie pentru echilibrul mora), pentru chibzuinta si intelepciune, pentru fericire prin iubirea de oameni si pastrarea masurii in toate, iar orice abatere de la aceste principii este grav sanctionata de autor. Roma nul %*ara% de Ioan Slavici &+-+/0( a fost publicat in +, in revista %1 atra%, iar in volum a aparut abia in +23, ind considerat %cel mai bun roman al nostru, inainte de A4IonA5% &Serban "ioculesc6( si %aproape o capodopera%, &7eorge "alinesc6(, deoarece destinul eroilor si mediul social sunt evocate cu o remarcabila arta a detaliului si cu o mare forta de construire a ansamblului. Semnicatia titlului este sugestiva, deoarece aceasta creatie este, mai intai, %romanul *arei%, al carei destin constituie a#a fundamentala a epicii, ind si %prima femeie-capit alist din literatura noastra% &8icolae *anolesc6(. Pe ea n-o intere seaza averea, ci banii, care ii aduc respect si impacare. *ara se incadreaza in vederile etice ale autorului, care considera ca oamenii trebuie sa e chibzuiti, harnici si virtuosi, ea intruchipand un adevarat e#emplu de moralitate.  9 ema romanului o constituie fresca sociala a lumii ardelenesti, cu moravurile ei specice, asezata la interferenta satului cu orasul, intr-un targ ardelenesc, Radna, situat langa Lipova si aproape de Arad. Actiunea este plasata la sfarsitul secolului al :l:-lea si inceputul secolului al ::-lea, cand relatiile capitaliste incipiente evolueaza spre structuri sociale mestesugaresti, cu randuieli stricte si cu o anumita psihologie, proprii burgheziei a!ate in ascensiune. Structuri romanului Romanul %*ara% de loan Slavici este structurat in /+ de capitole, purtand titluri semnicativ e pentru continutul acestora$ %Saracutii mamei%, %*aica Aegidia%, %;urtuna cea mare%, %Ispita%, %atoria%, %<lestemul casei%, %8orocul casei%, %Pace si liniste% etc. =pera se constituie prin imbinarea dintre romanul *arei, care urmareste destinul eroinei si romanul iubirii, care ilustreaza formarea si consolidarea cuplului erotic Persida-8atl. Relatarea actiunii se face din perspectiva auctoriala, adica naratiunea este la persoana a IlI-a, Slavici ind omniscient si omniprezent. Romanul are si o certa valoare etnograca, prin descrierea obiceiurilor ardelenesti, atat cele religioase cat si acelea referitoare la cultura si mentalitat ea oamenilor de diferite etnii, ce convietuiau pe aceste meleaguri$ romani, sasi, unguri. "a in orice roman, in %*ara% e#ista mai multe planuri de actiune care se intrepatrund si la care participa mai multe persona)e bine individualizate si construite convingat or de Slavici. Subiectul romanului Romanul incepe prin prezentarea persona)ului principal, *ara <arzovanu, %o precupeata% din Radna si prin #area locului unde urmeaza sa se petreaca actiunea. *ara ramasese vaduva cu doi copii, %saracutii de ei%, dar era inca tanara, voinica,

Upload: andreea-mocanu

Post on 17-Feb-2018

220 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Eseu argumentatic Mara

7/23/2019 Eseu argumentatic Mara

http://slidepdf.com/reader/full/eseu-argumentatic-mara 1/5

Ioan SLAVICI MaraProza lui Ioan Slavici contureaza o fresca a moravurilor si a comportamentuluispecice locuitorilor din Ardeal, o lume in care triumfa binele si adevarul, cinstea sidreptatea, norme etice pe care omul trebuie sa le respecte.

Prozator ardelean, precursor al Iui Liviu Rebreanu, Slavici este un autor moralist,- un

n psiholog, un creator de tipologii. upa cum el insusi marturiseste, ca adeptin!acarat al lui "onfucius, aplica in opera sa notiunea fundamentala de omenie,precum si principalele virtuti morale e#primate de acesta$ sinceritatea, demnitatea,buna-credinta, franchetea, cinstea, iubirea de adevar etc, armand ca lozoful chinezeste %cel mai cu minte dintre toti oamenii care le-au dat altora sfaturi%. &%'ducatiamorala%( intreaga creatie a lui Slavici este o pledoarie pentru echilibrul mora), pentruchibzuinta si intelepciune, pentru fericire prin iubirea de oameni si pastrarea masuriiin toate, iar orice abatere de la aceste principii este grav sanctionata de autor.

Romanul %*ara% de Ioan Slavici &+-+/0( a fost publicat in +, in revista%1atra%, iar in volum a aparut abia in +23, ind considerat %cel mai bun roman alnostru, inainte de A4IonA5% &Serban "ioculesc6( si %aproape o capodopera%, &7eorge

"alinesc6(, deoarece destinul eroilor si mediul social sunt evocate cu o remarcabilaarta a detaliului si cu o mare forta de construire a ansamblului.

Semnicatia titlului este sugestiva, deoarece aceasta creatie este, mai intai,%romanul *arei%, al carei destin constituie a#a fundamentala a epicii, ind si %primafemeie-capitalist din literatura noastra% &8icolae *anolesc6(. Pe ea n-o intereseazaaverea, ci banii, care ii aduc respect si impacare. *ara se incadreaza in vederile eticeale autorului, care considera ca oamenii trebuie sa e chibzuiti, harnici si virtuosi, eaintruchipand un adevarat e#emplu de moralitate.

 9ema romanului o constituie fresca sociala a lumii ardelenesti, cu moravurile eispecice, asezata la interferenta satului cu orasul, intr-un targ ardelenesc, Radna,

situat langa Lipova si aproape de Arad. Actiunea este plasata la sfarsitul secolului al:l:-lea si inceputul secolului al ::-lea, cand relatiile capitaliste incipiente evolueazaspre structuri sociale mestesugaresti, cu randuieli stricte si cu o anumita psihologie,proprii burgheziei a!ate in ascensiune.

Structuri romanului

Romanul %*ara% de loan Slavici este structurat in /+ de capitole, purtand titlurisemnicative pentru continutul acestora$ %Saracutii mamei%, %*aica Aegidia%,%;urtuna cea mare%, %Ispita%, %atoria%, %<lestemul casei%, %8orocul casei%, %Pace siliniste% etc.

=pera se constituie prin imbinarea dintre romanul *arei, care urmareste destinuleroinei si romanul iubirii, care ilustreaza formarea si consolidarea cuplului eroticPersida-8atl. Relatarea actiunii se face din perspectiva auctoriala, adica naratiuneaeste la persoana a IlI-a, Slavici ind omniscient si omniprezent. Romanul are si ocerta valoare etnograca, prin descrierea obiceiurilor ardelenesti, atat cele religioasecat si acelea referitoare la cultura si mentalitatea oamenilor de diferite etnii, ceconvietuiau pe aceste meleaguri$ romani, sasi, unguri. "a in orice roman, in %*ara%e#ista mai multe planuri de actiune care se intrepatrund si la care participa maimulte persona)e bine individualizate si construite convingator de Slavici.

Subiectul romanuluiRomanul incepe prin prezentarea persona)ului principal, *ara <arzovanu, %oprecupeata% din Radna si prin #area locului unde urmeaza sa se petreaca actiunea.*ara ramasese vaduva cu doi copii, %saracutii de ei%, dar era inca tanara, voinica,

Page 2: Eseu argumentatic Mara

7/23/2019 Eseu argumentatic Mara

http://slidepdf.com/reader/full/eseu-argumentatic-mara 2/5

harnica si nu se plangea de noroc. <arbatul sau, <arzovanu, fusese %mai multcarpaci decat cizmar% si-si petrecuse viata stand mai ales %la birt decat acasa%,lasandu-le copiilor o livada de %vreo doua sute de pruni%, o vie pe dealul Paulis sicasa, care era a *arei, primita ca zestre cand se maritase.

Radna este situata pe malul drept al *uresului, iar peste rau, pe malul stang, se a!aLipova, de unde, pana la Arad se fac numai %doua ceasuri%. Pe coasta dealului se a!amanastirea minoritatilor %*aria Radna%, iar biserica romaneasca este numai la

Lipova. *ara face negot, %vinde ce poate si cumpara ce gaseste%, duce de la Radna%ceea nu gasesti la Lipova ori la Arad% si aduce de la Arad %ceea ce nu gasesti laRadna ori la Lipova.%. *arti dimineata isi asaza %satra &macat, covor - n.n.( si cosurilepline in targ Ia Radna, )oi trece *uresul si-si intinde marfa la Lipova, iar vinerinoaptea pleaca la Arad, %in piata cea mare%, unde se aduna lume multa, din saptetinuturi. Adesea, *ara mai castiga si dreptul de a-si pune masa si cosurile la capulpodului, pe unde trecea toata lumea, cu sau fara treaba. 'a respecta, instinctiv, unprincipiu esential al economiei capitaliste, prefera sa dea tot ce are de vanzare pe%castig putin%, decat sa-i %cloceasca% marfa si sa se intoarca acasa cu ea.  "a sa nu-i lase singuri, *ara ii poarta dupa ea pe cei doi copii, Persida si 9rica, printarguri, de aceea ei sunt %nepieptanati si nespalati si obraznici, saracutii mamei%, darii iubeste mult si este foarte mandra de ei$ %9ot n-are nimeni copii ca mine>%.

  *ara isi tinea banii stransi pana acum repartizati in trei ciorapi$ %unul pentru zilelede batranete si pentru inmormantare, altul pentru Persida si al treilea pentru 9rica% sinu trecea nici o zi fara ca ea sa puna in ecare macar cate un creitar. Avea ambitia casa-si vada fata preoteasa, iar pe 9rica a)uns staroste in breasla co)ocarilor. Pe fata oduce la manastirea din Radna si o da in gri)a maicii Aegidia pentru o educatie aleasa,iar pe 9rica il anga)eaza ucenic %pe patru ani% la <ocioaca, starostele co)ocarilor dinLipova.  "opiii s-au facut mari si, odata cu ei %au crescut si ciorapii%. ;rumusetea sifarmecul Persidei il fascineaza pe 8atl, feciorul lui ?ubar, macelar la Lipova. 9anarulfusese ucenic, de doi ani a)unsese calfa, iar acum, asa cum erau randuielile breslei,trebuia sa mai faca %doi ani de calatorie% ca sa a)unga patron. Persida seindragosteste, la randul ei de 8atl si refuza cu fermitate sa se marite cu teologul

"odreanu, spre marea supararea a *arei, care voia s-o vada preoteasa. Pentrudragostea ei, Persida sdeaza cu hotarare si brutalitate pre)udecatile vremii, intrecare aceea ca 8atl era neamt. loan Slavici consacra pagini memorabile iubirii aprinsedintre cei doi tineri. %ragostea Persidei este de un dramatism rascelitor. 8imenipana la Slavici n-a descris dragostea in tot ceea ce are mai dramatic, grav, cu atataadancime si vigoare realista, cu atata poezie%, arma Pompiliu *areea. "andimplineste optsprezece ani, Persida se casatoreste, in taina, cu 8atl si fug impreunala 1iena, ca sa-si termine el perioada de calatorie, care ii va da dreptul sa devinamaistru macelar. intorsi la Lipova, tanara familie deschide un birt, pe care-+ vaconduce mai ales Persida, deoarece 8atl incepuse sa bea, sa )oace carti si satrandaveasca, ba chiar isi bate sotia, atunci cand ii reproseaza ca prietenii de bauturanu plateau si ca socotelile pe care le facuse insumau bani foarte multi. Persida

pierduse mult din infatisarea aleasa si gingasa pe care o capatase la manastire, sefacuse mai voinica si mai puternica din cauza ca muncea din greu toata ziua.Schimbarea se produsese si in su!etul ei, contactul permanent cu slugile si clientiidin carciuma o inasprisera, %nu se mai rusina cand auzea vorbe proaste, nu se simtea

 )ignita cand i se zicea vreo vorba aspra%. ;ata are mustrari de constiinta pentrucununia lor facuta fara binecuvantarea parintilor, avand complice pe preotul"odreanu care facuse slu)ba pentru ca era un om slab si nu putuse rezistarugamintilor Persidei. upa ce Persida naste un copil, *ara si parintii lui 8atl seimpaca, dar, nu mult dupa aceea, batranul ?ubar este ucis de ul sau nelegitim,<andi. ?ubar-macelarul avusese o legatura amoroasa ascunsa cu Reghina, carefusese servitoare la Radna. ;emeie voinica si frumoasa, ea il nascuse pe <andi darramasese paralizata de o mana si de un picior, i se strambase gura si se smintise,

asa ca nimeni nu putuse a!a cine era tatal. *aicile ii tineau la manastire si ii hraneaupe amandoi, din mila crestina. Reghina murise cand baiatul avea opt ani, iar candcrescuse, *arail lua de a)utor ca sa-i care cosurile si sa-i e de folos la treburi. <andi

Page 3: Eseu argumentatic Mara

7/23/2019 Eseu argumentatic Mara

http://slidepdf.com/reader/full/eseu-argumentatic-mara 3/5

semana din ce in ce mai mult cu 8atl si toti si-au dat seama ca iubitul misterios alReghinei fusese ?ubar-macelarul. in alt plan narativ, Slavici relateaza viata lui 9rica.Anga)at ucenic la <ocioaca, starostele co)ocarilor, 9rica este cuminte si harnic, devinecalfa, dar refuza sa devina ginerele stapanului, desi acesta si-ar dorit sa-l insoare cusingura lui ica. 9rica rezista cu stoicism si la avansurile pe care i le facea sotiapatronului, *arta si vrea numai sa devina mester co)ocar pentru a avea o viataindependenta.

 

*ara refuza sa-i plateasca lui 9rica stagiul militar si baiatul pleaca pe frontul dinItalia, este ranit %in sold de o tandara de bomba% si internat intr-un spital din 1erona.intors acasa, *ara vede ca !acaul se schimbase, avea obrazul ras si o mustacioararasucita, nimic din infatisarea lui nu mai amintea de %prostalanul motolog din careputea orisicine sa faca ce vrea%. in postul Pastelui, %amandoi cumnatii au fost scosimaiestri%, 9rica devine maistru co)ocar, iar 8atl maistru macelar.  ;inalul romanului ilustreaza intalnirea dintre <andi si ?ubar, care recunoaste, insfarsit, ca este tatal lui. in clipa aceea, <andi %il lovi cu pumnul in piept, apoi cuprinsde un fel de turbare, se napusti asupra lui si-+ musca in gatle)%. Persida +-a gasit pe?ubar prabusit in mi)locul casei, cu ochii inchisi, iar pe <andi apasand pieptul tatalui

sau si razand demential. loan Slavici surprinde, pe tot parcursul romanului, atmosferaspecica a spatiului ardelenesc, in toate laturile vietii omenesti. "u o impresionantaforta a detaliului, autorul construieste imagini sugestive privind etnograa,obiceiurile, traditiile, mentalitatea oamenilor de etnii diferite, care convietuiesc inacelasi spatiu etic ce-i cuprinde si-i supune pe toti$ %"olectivitatea face legea pe careindividul e tinut sa o respecte%. &8icolae *anolesc6(

"aracterizarea persona)elor@  *ara <arzovanu este un persona) comple# si reprezentativ pentru conceptiaartistica a lui Slavici. ;in psiholog, observator atent al su!etului omenesc, Slavicicontureaza un persona) realist, viabil, de o vigoare surprinzatoare, care-si da seamaca singura cale de a izbuti in viata este puterea banului.  *ara ramasese vaduva cu doi copii, %saracutii de ei%, dar era inca %tanara sivoinica si harnica si umnezeu a mai lasat sa aiba si noroc%.  <arbatul sau, <arzovanu, fusese %mai mult carpaci decat cizmar% si-si petrecuseviata stand mai ales %la birt decat acasa%, lasandu-le copiilor o livada de %vreo douasute de pruni%, o vie pe dealul Paulis si casa, care era a *arei, data ca zestre cand semaritase.  *ara este precupeata, %prima femeie capitalist din literatura noastra%&8.*anolesc6(, deoarece isi castiga e#istenta din negustorie, %vinde ce poate sicumpara ce gaseste%, de marti dimineata si pana sambata noaptea ea alearga cumarfa de la Radna la Lipova, apoi la targul cel mare de la Arad. "a o adevaratafemeie de afaceri &%businessoman% -8.*anolesc6(, *ara are un singur scop, acelade a strange bani, conducandu-se dupa o regula specica economiei de piata, aceea

ca %vinde mai bucuros cu castig putin decat ca sa-i cloceasca marfa%.  Prin caracterizare directa facuta de narator se contureaza portretul zic, ale caruitrasaturi detaliate le sugereaza pe cele morale. %*uiere mare, spatoasa, greoaie si cuobra)ii batuti de soare, de ploi si de vant%, *ara sta toata ziua, neobosita si energica,la te)gheaua plina de poame, de turta dulce, de peste, in timp ce copiii se zbenguie%printre picioarele oamenilor%.  ;emeie apriga, cu un acut simt al demnitatii umane, mama iubitoare, *ara aremodele de viata pentru copiii ei, pe fata vrea s-o vada preoteasa, ca Pecica, %ofemeie minunata si dulce la re, si bogata, si frumoasa%, iar pe 9rica viseaza sa-l facamaistru-co)ocar. esi copiii sunt %zdrentarosi si desculti%, sunt in acelasi timp%sanatosi si rumeni, voinici si plini de viata, destepti si frumosi%, *ara inde#traordinar de mandra de ei, e#clamand cu satisfactie$ %tot n-are nimeni copii ca

mine>%  "hibzuita pana la zgarcenie, *ara tine trei ciorapi, %unul pentru zilele de

Page 4: Eseu argumentatic Mara

7/23/2019 Eseu argumentatic Mara

http://slidepdf.com/reader/full/eseu-argumentatic-mara 4/5

batranete si pentru inmormantare, altul pentru Persida si al treilea pentru 9rica%, incare pune zilnic e si numai un creitar si mai bine imprumuta banii de trebuintapentru a doua zi, decat sa ia ceva din ciorapi. Intrepida &care nu da inapoi in fatagreutatilor, brav, cura)os, indraznet, cutezator - n.n.(, autoritara, *ara are putere sidragoste de munca, precum si o inteligenta pragmatica, izvorate din e#perienta ei deviata si de aceea nu cheltuieste cu usurinta pentru copiii ei, desi ii iubeste enorm,dorind sa stranga bani sucienti care sa-i dea puterea sa invinga viata si sa-i asigureastfel echilibrul su!etesc. esi este zgarcita, *ara nu este lacoma, setea de bani nu o

dezumanizeaza ca pe 7hita, ind mereu motivata si animata in actiunile ei dedragostea materna.  ;ire energica si ambitioasa, *ara ascunde sub masca asprimii, o mare sensibilitatesi sufera de ecare data cand copiii ei trec prin dicultati, ind totdeauna de partealor. "and casnicia Persidei este in declin, *ara ii sta alaturi, ii da dreptate si o a)uta satreaca peste greutati.

  <anii ii confera demnitate si respectul de sine si *ara nu vrea sa mai a)unga lastarea de umilinta pe care i-o daduse saracia$ %8ici ca se uitau oamenii ca mai-naintela dansa. Las> ca banul te ridica si in su!etul tau, si in gandul altora, dar banul

agonisit e dovada de vrednicie%.  "alculata si chibzuita, harnica si inteligenta, cu o mare vointa si stapanire desine, *ara intruneste toate virtutile ce compun viziunea etica a lui Slavici, careconstruieste astfel o eroina demna de toata pretuirea si fata de care are simpatie siintelegere.  Persida este ica *arei, sora lui 9rica, sotia lui 8atl si nora macelarului ?ubar.'a este una dintre cele mai reusite, mai stralucitoare guri feminine din literaturaromana si este ilustrata de Slavici in evolutia sa de la copilarie la maturitate.  Persida ilustreaza in roman ideea ca omul poate izbandi in viata numai prinvointa, luciditate si dragoste, prin stapanirea de sine, principalele arme ale eroineicare are un destin zbuciumat. in conturarea acestui persona), Slavici se dovedeste a un n psiholog si un ranat observator al su!etului feminin. ;ire sincera si

voluntara, delicata si pura, Persida invinge loviturile sortii cu multa cutezanta, dar sicu o calma resemnare.  Prin caracterizare directa facuta de narator se contureaza portretul zic, alecarui caracteristici sugereaza trasaturile morale -puritate, candoare, gingasie-, avandefecte surprinzatoare asupra celor din )ur$ %inalta, lata-n umeri, plina, rotunda si cutoate acestea subtirica s-o frangi din mi)locB iar fata ei ca luna plina, curata ca !oareade cires si alba, de o albeata prin care numai din cand in cand strabate, abia vazut,un fel de rumeneala%. "elelalte persona)e o caracterizeaza direct, ?ubaroaia indincantata de fata %atat de frageda, atat de frumoasa%, care, asupra lui 8atl, revarsa%o vapaie mistuitoare%.  Prin caracterizare indirecta, din atitudinile, gandurile si vorbele eroinei, reies sialte trasaturi morale.

  Persida traieste o iubire pasionanta, o emotie puternica, scriitorul sondandsu!etul omenesc cu o neobisnuita forta de sugestie a cuvantului si o deosebitamaiestrie artistica, incat Pompiliu *areea nota impresionat$ %ragostea Persidei estede un dramatism rascolitor. 8imeni pana la Slavici n-a descris dragostea in tot ceeace are mai dramatic, grav, cu atata adancime si vigoare realista, cu atata poezie%.Pasiunea statornica pentru barbatul ei este insotita de sinceritate si delicatetesu!eteasca, rugandu-si mama sa nu-I blesteme pe 8atl, deoarece %eu sunt de vina>%.  "asnicia ei parcurge mari dicultati, 8atl %statea cu prietenii si toata osteneala,toata gri)a, ramanea in sarcina ei%, dar Persida isi salveaza casatoria prin luciditate siinteligenta, prin puterea dragostei si prin stapanirea de sine, prin bunatate siblandete, facand ca sotul sa-i ceara iertare si familia sa iasa mai intarita din acesteincercari.

  "a si *ara, Persida are un acut simt al realului, o personalitate puternica in caredomina calitatile sale iesite din comun, devotamentul, chibzuinta si vointa puternica,reusind astfel sa invinga toate piedicile vietii.

Page 5: Eseu argumentatic Mara

7/23/2019 Eseu argumentatic Mara

http://slidepdf.com/reader/full/eseu-argumentatic-mara 5/5

  Persida este unul dintre cele mai stralucitoare persona)e feminine din literaturaromana, inscriindu-se in aceeasi tipologie umana cu Sasa "omanesteanu si cu

 9incuta, din opera lui uiliu Camrescu sau cu oamna 9. din %Patul lui Procust% de"amil Petrescu, ori cu =tilia din romanul lui 7eorge "alinescu.  "elelalte persona)e, 8atl, ?ubar, <ocioaca, 9rica, <andi, preotul "odreanu suntrav conturati. 8umai 9rica este un erou mai prezent in roman prin faptele sale siintegritatea morala. Persona)ele episodice se raporteaza, intr-un fel sau altul, ladestinul Persidei, evidentiind nobletea su!eteasca si forta persona)ului.

  Limba)ul artistic. Ioan Slavici este un e#ceptional portretist, conturand prin detaliisi sugestii puternice persona)e comple#e si solid construite. ;iind un prozator realist,Slavici nu insista atat asupra trasaturilor zice, cat asupra celor psihologice, etice, decomportament si de gandire. Particularitatile zionomiei transmit cu o transparentae#traordinara trasaturi morale, stari interioare ale persona)elor. Astfel, portretul zical lui 8atl contureaza rea eroului$ %desi macelar, ?ubarnatl era, asa la infatisare, omplapand, parca mai mult fata decat fecior. =m de vreo douazeci si unu de ani, cumustata putina, cu obra)ii rumeni, cu sortul curat, oarecum rusinos Asa era inadevar%.