eri0 u. Saite0apnGeneral be 3nfanterie

Seful Directiei supreme germane (CD. C. 6.): Sept. 1914 August 1916Comanbant al Armatei 9.a: August 1916 Mai 1917

Campania%mate' 9-aimpotrina 9lomanilor 5i Slu Olor,

1916/17

in romiine§te de

Maiorii Al. BUDIS i C. FRANC

10 Schite in text

BUCURESTI 1937

.

www.dacoromanica.ro

CriO o. Saite0apnGeneral be .:Infanterie

Seful Direcfei supreme germane ((1). C. O.): Sept. 1914 August 1916Comanbant at Armatei 9.a: August 1916 Mai 1917

Campaniaginnatei 9-aimpotrioa Itomanitor Si 91u0Ior

1916/17

in romane§te de

Maiorii Al. BUDI §i C. FRANC

10 Sehite in text

BUCURESTI 1937

www.dacoromanica.ro

Luce/trite Maiorului Al. BUDIS

1. Sistematizarea cunostintelor tacticereferitoare la defensivg si ofensivii Ed. V

2. Notiuni de Artilerie II

3. Conducerea Coalifiunilor4. Manevra din Pozitie Centrals . . II5. Cartea Ostasuluil Suflet si Minte IV

Aplica$iuni tactice*) $i organizarea for6. Vol. I Defensive7. II Ofensiva8. , III Retragerea9. IV Cazuri speciale10. Memorator pentru ordine de operafii *)11. Manevra si formele ei.

I) fa colaborare

9

,,

,

,

www.dacoromanica.ro

CUVANTUL TRADUCATORILOR

Prezentand versiunea ronzaneasca a lucrarii de far& ne impli-nim un gand vechiu, o dorinta de demult: aceea de a supune cama-razilor si publicului Campania Armatei 9-a germane impotrivaRomanilor §i Rufilor, in 1916-1917".

De0 autorul ne-a fost, credem, cel mai invequnat adversarlucrul se poate explica data admitem ca pierderea postului

sau de Generalisim al armatielor germane, s'a produs din cauza ?iin momentul intrarii noastre in razboiu

totuoi lucrarea lui ofera multe invataminte, flind plina dechestiuni de un deosebit interes:

aprecieri juste asupra.:lipsei de experienta a comandamentului roman (exa-gerate de multe ori);calitatilor soldatului nostru (uneori sincer admira-

live);evidentierea valorii armatei germane: Comandament

trupa, instrument perfect de razboiu (de imitat in multeprivinte);

modul de analiza al situatiilor .i alegerea juste a elemente-lor pe care bazat hotaririle (in majoritate de ordinpsihologic);

resemnarea superioritatea cu care a suportat tratamen-tul lipsit de eleganta al fo#ilor sai subalterni, devenitisuperiorii sai.

Dar lucrarea generalului Falkenhayn nu trebue numai cetita;ea cere sä fie bine studiata qi inclelung meditata pentru a-i extragefoata invalatura, in scopul folosirii ei pentru o pregatire superioaracelei din 1916, din Mate punctele de vedere.

Altfel, tributul platit atunci acestui valoros adversar: jertfacapitals a sute de mu de eroi §i suferinta totalitatii romanisynului,va fi fost zadarnic.

Bucure§ti, 8 Iunie 1937.

3

ssd

gi

pi-a

pi

www.dacoromanica.ro

Traducere autorizata de Editura Mitt ler & Fiu, Berlin.Toate drepturile asupra traducerii rezeroate traducatorilor.

www.dacoromanica.ro

CUVANTUL A UTOR UL UI

Campania Armatei 9-a, impotrirva Romani lor si Rusilordescrisa in paginile ce urmeaza face parte, indiscutabil, din

capitolele cele mai captivante ale marelui razboiu.De sigur ca nu se poate masura ca anvergura, cu operatiunile

uriase, desfasurate la inceputul razboiului pe frontul de Vest, inanul 1915 pe frontul de Est si in 1918 din nou pe frontul de Vest.

Totusi Armata 9-aa pornit marsul sau victorios in mod foarte modest (cu apro-

ximativ 60.000 oameni), deli mai tarziu avea circa 250.000 sub co-mandamentul sau;

a actionat pe o largime de front mai mare de 450 km.;a parcurs in inaintarea sa, timp de 4 luni, aproape 600 km.,

in linie dreapta sia cucerit din teritoriul inamic o portiune cu mult mai mare

decat Belgia, inclusiv capitala tarii: Bucurestii.Se vede deci, ca aceasta campanie poate fi privity si apre-

ciata din punct de vedere cantitativ si spatiu.Dar nu numai atat.Ea se intemeiaza pe maretia probelor de capacitate depuse

de trupe, care si-au pastrat calitatile pe tot timpul unei perioadesurprinzator de lunge si sub influenta celor mai variate impreju-rari exterioare.

Armata a trebuit sa lupte din prima pane in ultima zi acampaniei irapotriva unei superioritati numerice. In sapte bataliiman si in alte nenumarate lupte a fost nevoita sa-si cucereascaobiectivele. Dupe ce-a distrus grosul armatei roman.e combatante,a fost intampinata de forte proaspete ru_sesti, aceasta dupe unrazboiu de miscare de trei luni fara intrerupere, in care efectiveleinfometate erau considerabil reduse. Ea insa, nu a putut fi prinnimic oprita; tot atat de putin au influentat-o avalansele de za-

5

www.dacoromanica.ro

pada si ghiafa din Alpii transilvani ca i terenul desfundat, pelimp de iarna, al Munteniei.

Asemenea bravuri nu puteau fi infaptuife, dupa un razboiuaprig de doi ani, deck de eroi a caror credinfa in viitorul poporu-lui for ¢i vointa de a invinge, traiau nesdrun.cinate.

Memoriei for inchin aceste randuri (scrise in cea mai mareparte chiar in timpul desfasurarii evenimentelor) pentru a arataca nu exists greutafi, cari sa nu poata fi invinse de voinfa unity abarbafiei germane.

Am imparfit lucrarea in doua. Partea I-a confine intamplarileantemergatoare campaniei Si liberarea Transilvaniei; a doua, lup-tele in Romania.

v. FALKENHAYN.Lindstedt Tanga Potsdam,

Octomvrie 1920.

www.dacoromanica.ro

PARTEA La

MARSUL VICTORIOSPRIN TRANSILVANIA

www.dacoromanica.ro

NOTA:

1) Toponimia e romaneascrt (a se vedea harta 1:400.000 Ed. 1927, Intoc-mita de Col. Tiiniisescu V.).

Pentru urmitrirea evenimentelor pe o harth' operativii, s'a dat si topo-nimia austriace 1:200.000.

2) Date le corespund calendarului lulian (stilul vechiu), bficial la notinainte de razboiu.

3) Sublinierile in text nu apartin autorului.

hiirtii

www.dacoromanica.ro

EVENIMENTE ANTEMERGATOARE *)

Atitudinea Romaniei fats de Puterile Centrale a fost nela-murita Inca din prima zi a razboiului mondial; ea a devenit chiarsuspects dupe moartea batranului rege, Carol I. La orice esec su-ferit de Austro-Ungaria, situatia se inrautatea pang la ostilitate,chiar nedeghizata, pentru a deveni apoi din nou aproape ami-car& de indata ce se obtineau succese impotriva Rusiei.

Atat Conducerea Suprema germane cat si cea austriaca nuse Indoiau de intentiile conducatorilor politicii romane, care voiau,ca prin aceleasi procedee sa cucereasca aceeasi lauri ieftini ca inultimul razboiu balcanic. Fara a tine seams de consideratiuneaobligafiunilor morale contractate, ei voiau ca in aceasta lupta gi-gantica sa treaca de partea aceluia si in momentul in care casti-garea razboiului nu mai comporta niciun rise. Din aceasta cauzaamanau mereu luarea unei hotariri si evitau cu teams sa se fixezeintr'un mod oarecare, de partea cuiva.

Aceasta atitudine de asteptare le-a fost usurata, de o gre-seala ireparabila, totusi evitabila a politicii germane, care nu a in-feles sa impuna in timp de pace, ca tratatul de alianta incheiatcu Romania sa fie supus ratificarii parlamentului roman, pentru acastiga astfel si valabilitatea formals. Politica germane a intampi-flat in Romania greutati mari din partea partidului foarte activ alfranco si rusofililor declarafi. Ei cereau in mod impetuos, trece-rea imediata de partea Antantei, fiind sprijiniti in atitudinea forsi de diplomafii abili ai acesteia, inzestrafi cu migoace nelimitate.

Atitudinea Romaniei a treat consecinte importante pentru con-ducerea razboiului, in special de partea Germaniei. Legatura cuBulgaria si Turcia a fost stantenita in mod simfitor; uneori

1) Pentru acel cititor, care a citit cartes mea Die oberste Heeresleitung1914-1916", aceste evenimente antemergatoare nu contin nimic nou. Cu toateacestea am gasit nimerit, ca cele expuse acolo sa le mai repet Inca .odatil, dincauza ca in uncle scrieri mai noui s'a incercat sa se mistifice situatia de fapt.

9

www.dacoromanica.ro

chiar intrerupta. Procurarea din Romania a alimentelor si a ma-terialelor prime de razboiu, deli nu a fost complet s "tenjenita, to-tu§i era atat de mult ingradita, incat nu mai corespundea nici pedeparte nevoilor. In aceasta situatiune m'a urmarit deseori intre-barea, dace.' in calitate de sef al Direetiei supreme de opera-tiuni,nu ar fi fost mai nimerit sa fortez Romania, pe calea annelor,sa-si indeplineasca obligafiunile morale, printio atitudine mai co-respunzatoare. Intrebarea a fost adeseori examinata; raspunsul atrebuit sa fie intotdeauna negativ.

mat limp cat presiunea Rusilor se exercita cu violenta asu-pra Austro-Ungariei, in Galitia (la inceputul verii 1915), o opera-tiune prin sau impotriva Romaniei era tot atat de putin execute-burg, ca o lovitura puternica indreptata impotriva Serbiei, desiin ambele cazuri s'ar fi deschis calea spre Orient, pe un drum des-tul de scurt.

Aceasta situatie a fost i motivul principal, care m'a deter-minat sa hotarasc in primavara anului 1915, strarnutarea centruluide greutate al conducerii razboiului, provizoriu, pe frontul de Est

sa fixez ruptura frontului la Gorlice-Tarnow. Schimbarea bruscafavorabila a situafiei generale, pe acest front, realizata prin ma-

nevra de ruptura frontala, executata acolo, o presupun cunoscuta,at,ia ea nu ma opresc asupra ei.

Caire sfarsitul verii, acelasi an, Puterile Ceatrale au fost eli-berate de amenintarea rusa pentru oarecare limp. Incercarea dea scoate Rusia din cauza prin contin-uarea operafiunilor decisivela Est, n'a intrat in discufie. Succesul unei asemenea actiuni ar fifost prea nesigur. Aceasta din cauza ca o asemenea acfiune erain contrazicere cu principiile razboiului, de care eram patruns, datfiind enorma disproportie numerics de for intre not i rusi 1).

Intr'adevar, pe de o parte, forte, ofensiva a majoritatii trupe-lor era epuizata in luptele avute, iar pe de alta se impunea ne-voia indiscutabila de a asvarli de pe acel front forte puternice ger-mane pe frontul de Vest, unde amenintau atacuri serioase anglo-franceze.

Inainte de orice, situatia Turciei impunea imperios o legritura

1) Se face aici aluzie la discutiunile avute cu oamenii dela Est" Hinden-burg. Ludendorff, Hoffman, cari cereau fortele necesare unei lovituri in flan-cul drept al armatelor ruse, descoperit la Nord de Niemen, prin Kowno-Vilna.Rezultatul unei asemenea manevre ar fi fost o infrangere decisive a Rusilor.(Nota trad.; a se vedea gl. Hoffman: La guerre des ocassions manquees" Ed.Payot, pag. 115 si urmatoarele).

10

9i

siSi

www.dacoromanica.ro

directs si sigura cu ea. Pentru aceasta, nu se puteau lua trupe dealtde pe frontul rus.

Trebuia sa ne hotarim numai, daces aceasta legatura se vaface prin Romania sau prin Serbia. Intre timp s'a deschis o nounperspective favorabila, ocazionata de trecerea iminenta a Bulgarieide partea Puterilor Centrale, ca un prim efect al marei rupturifrontale dela Gorlice-Tarnow.

Ea atarna in balanta, in favoarea operafiunilor contra Serbiei.De fapt, viitorul nostru aliat nu ar fi avut nimic de obiectat

impotriva unei acfiuni indreptate contra Romaniei. Dimpotriva,ar fi fost gata sa acfioneze si el imediat contra amicului tradatordin razboiul balcanic, cu ura neimpacata, ce o nutrea fiecare inirnabulgara. Intre timp, dorinta mai arzatoare a Bulgariei si-a ales celmai scurt drum, pentru a recuceri, cat mai curand posibil, teritoriulvechiu bulgaresc, rapit pe timpuri de Sarbi; de altminteri, Serbiaera un obiectiv mai accesibil insuficientei pregatiri de razboiu aBulgariei. Ca lea se impunea deci prin Serbia. Motive strategice in-terveneau Inc a pentru aceasta. Bulgaria n'ar fi fost in stare sa ac-tioneze impotriva Romaniei, atata timp cat flancurile sale in spreSerbia si Grecia n'ar fi fost asigurate; Austro-Ungaria avea nevoiede liniste cat mai urgenta in aceasta parte de Sud a monarhieiunde, dupes intrarea Italiei in razboiu, pericolul slay mocnea infun-dat, ca focal sub cenuse.

In aceasta ordine de idei nu trebue orris, ca. prabusirea for -felor ruse, la Gorlice- Tarnow, a provocat o schim.bare radicals inatitudinea Romaniei. Granite le ei se deschideau, aproape zilnic, totmai mult. Ingenuchierea repede a Serbiei a accelerat acest proces.S'a ajuns la tratative in stil mare, privind livrarea de enorme can-titati de grane, care puteau sa aline atat in Germania, cat si maiales in Turcia europeana, lipsa de alimente i furaje, ce se accentuadin ce in ce.

Cu toate aceste n'am renuntat la ideea mea de a clarificachestiunea Romaniei. Corpurile de armata germane, care deveneaudisponibile in Serbia infra cat nu erau reclamate de nevoi ime-diate pe frontul de Vest le-am concentrat in Ungaria de Sud,unde stateau gata pentru a fi utilizate impotriva Romaniei. Inprezenta Tarului Bulgariei, s'a Incheiat la M. C. G. german dinPless, inceputul anului 1916, o convenfie cu Generalul Jekoff, care

11

1i

www.dacoromanica.ro

prevedea pe curand o ofensiva comuna, impotriva Romaniei, incazul tend un ultimatum, cu termen scurt, nu va inlatura miceechivoc, asupra atitudinei viitoare a acestei tari. Daca si cat ar fifost posibil Bulgarilor sa indeplineasca obligatiunile contractatein acea Conventie, ramane de sigur un mare sean de intrebare.Situatia fortelor for principale, aflate in Macedonia, nu era satisfa-cii toare, iar caile de comunkatie intr'acolo nu raspundeau de locnevoilor unui razboiu dus repede. Cu alts ocaziune se resimtise re-.gretabil nesocotirea capacitatii trupelor si a serviciului de reapro-vizionare; din acea cauza a trebuit sa se intrerupa urmarirea ar-matelor anglo-franceze, la granita sarbo-greaca. deli, in ceea ceo priveste, Germania ar fi avurt posibilitatea sa raspunda obliga-liunilor sale, din toate punctele de vedere, totusi impresiunea era,ca rezultatul sfortarilor n'ar fi fost cu totul satisfacator.

Timpul a trecut planul prevazut in conventie nu s'a exe-cutat. Romania, probabil informata.' asupra lui, a incheiat conven-

cerealelor m.entionata mai sus cu Puterile Cen-trale. Daca aceasta conventie se executa intocmai, atunci se puteastavili nu numai lipsa din Germania, ci acea. din Turcia euro-peana. Trimiterea unui ultimatum ar fi intarziat de sigur tran-sportul cerealelor, ceea ce in momentul acela era de nesuportat. In-fluentati si de parerea Cancelarului german, a trebuit sa renuntamla triiterea lui. Intiadevar, s'a intamplat, ceea ce era de asteptat.Romania a indeplinit conventia, deocamdata, in mod irepro.abil.Afaceri comerciale s'au lust si in alte privinte. Drept urmare s'arealizat, din nou, chiar o destindere politica, care ne indreptateasa nutrim oarecari sperante in viitor, cu privire la atitudinea Ro-maniei.

Toate aceste s'au sfarsit, cu infrangerea detestabila si de ne-prevazut a Austro-Ungariei, in fata ofensivei lui Brussilow, dinGalitia, in vara anului 1916.

De sigur, ca Romania si-a indeplinit mai departe litera con-ventiei, dar intr'o forma mai lasatoare, aproape ofensatoare. Ispi-tirile neintarziate ale diplomatiei Antantei, reinnoite de elemente totmai numeroase, au gasit ascultare in Bucuresti. Chiar data RegeleSi guvernul se mai aparau, neincumetandu-se sa faca pasulritor, totusi nu mai putea sa ramanii pentru nimeni un secret, ca ho-tarirea se afla incontinuu pe muchie de cutit trecerea la faptedepindea mai putin de vointa libera a guvernantilor Romaniei, de-

12

tia livrarii

§i

si ea

Si

si

hota-

www.dacoromanica.ro

cat de intamplari neprevazute, de procedeul abil mai mult saumai puffin al politicianilor Antantei, de succesul propagandei eiin a pregati opinia publics romans §i a§a. mai departe.

Na §tim pans in prezent data Bratianu, primul-ministru, aavut o imagine clara a situafiei. Mu lte fapte ne fac sa deducem,ca pe timpul cand credea ca tine mai steam carma in mans, ea iiscapase de mult. In tot cazul, atitudinea sa de duplicitate nu mai erao cheza§ie pentru Puterile Oentrale. Trebuia deci sa ne pregatim invederea trecerii Romaniei de partea inamicului. Atat Conducereasuprema germana, cat §i cea austriaca §i-au dat seams de aceastaatitudine, dupa strapungerea dela Luzk §i au acfionat in consecinta.Din nefericire, situafia generals incordata nu

cazului.mai ingaduia, sa se

is masurile cele mai eficace, potrivite Forte le necesare,prin. care s'ar fi putut preveni atacul amenintator printr'un atacpropriu, nu mai erau disponibile. Ele nu puteau fi luate nici dinGalifia, nici din Carpafi, nici de pe Isonzo sau de pe Somme; pestetot erau indispensabile.

Tot atat de pufin era posibil sa se concentreze rezerve inTransilvania, in vederea even.tualitatilor viitorului. Pe de o partear fi lipsit de sigur in punctele nevralgice ale fronturilor de luptii;pe de alta nu se vedea clar nici sigura.nta, ca Romania va intervenide fapt in lupta §i nici momentul interventiei.

Totu§i in urma presiunii germane, Conducerea suprema au-striaca

a expediat in spre Ungaria de Sud Transilvania resturilecatorva divizii de infanterie §i cavalerie, decimate in Galifia §icare de sigur ca nu corespundeau misiunii de restabilire a situa-tiei" pentru care fusesera aduse;

a treat un comandament unic pe frontul Transilvaniei.La randul ei, Conducerea suprema germana a imbunatatit ace-

ste masuri, creind recent un mare numar de not form.atiuni, completdotate, in vederea actiunii pe noul teatru de operafiuni. In plus aluat masuri, sa.' se accelereze, prin ingineri germani, dotafi cu toatemijloacele, construcfiile de linii ferate in Transilvania, Ungariade Sud-Est, precum §i in Bulgaria de Nord, in ideea posibilita iide a concentra forte mai importante. S'a prevazut formarea uneiarmate germano-bulgaro-turce, la granita Dobrogei, prin intele-gere intre generalul Jekoff §i Enver Pa§a, concentrandu-se pro-

13

www.dacoromanica.ro

gresiv trupe si materiale. Totdeodata s'a numit Generalul-Feldma-resal v. Mackensen, la comanda acestor forte.

In fine, s'a incheiat o conventie la sfarsitul lunii Julie, laPless, intre Generalul Conrad v. Hotzendorf, Colonelul Gantschew,reprezentantul Bulgariei si mine, stabilindu-se o actiune comuna,in cazul deschiderii ostilitatilor din partea Romaniei. Scurt limpdupa aceasta, s'a asoeiat acestei conventiuni si Enver Pala in nu-mete Conducerii supreme turce, cu ocazia unei intrevederi, ce amavut-o cu Generalul Conrad v. Hi_itzendorf la Budapesta.

S'a apreciat drept fapt cert, cal Romania va porni actiunea,fara a tine seams de necesitatile militare corespunzator menta-litatii de cucerire a conducatorilor ei, va face deocamdata incer-carea sa puns stapanire pe pretul victoriei dorit atat de fierbinte,adica pe Transilvania. Concentrarea fortelor principale romane tre-buia presupusa deci in acea directiune; apreciam ca pentru aco-perirea spatelui in spre Bulgaria, vor fi lasate in Dobrogea peDunare forte destul de slabe, de categoria a doua si a treia.

Am cazut repede de acord, asupra masurilor de luat.Imediat dupa declaratia de razboiu, Armata Mackensen

inzestrata cu un bogat armament, nefamiliarizat Romani lor, (arti-lerie grea aruneatoare de mine) trebuia sa invadeze Dobrogea,sa surprinda regiunile intarite ale Romani lor dela TurtucaiaSilistra sa piarunda pans la cea mai ingusta portiune intre MareaNeagrai Dunare 1). Acolo urma sa" se stoats unitati puternice depe front, sa le expedieze spre Sistov cu calea ferata inert in cursde constructie de catre Germani i sa se treats in acel loc Du-nsiirea cu trupe Germane, care ar fi inaintat asupra Bucurestilor.Formatiunile de poduri grele austro-ungare au fost deplasate inacest stop, Inc a de acum, in. urma cererii Conducerii supremegermane, in spre bratul Dunarei, la Sud de insula Belene langaSistov, de oarece dupa viitoarea incordare a relatiunilor ele n'armai fi putut fi transportate intr'acolo. De sigur, ca in acelport, ele au fost in continua primejdie. Este aproape inexplicabilcum nu li s'a cauzat acolo nicio stricaciune.

In limp ce Armata Mackensen trebuia sa execute operatiunile

1) Afirmatia contradictorie din cartea Ludendorff, Meine Kriegserinner-ungen", nu conespunde cu realitatea. Inaintarea lui Mackensen peste Dunare,inainte de a avea libertatea de actiune in Dobrogea, ar fi fost imposibild. Pro-habil ca Genera lul Ludendorff a apreciat eft cererile austro-ungare se ctenfun-dau cu parerile mete asupra conducerii operafiunilor.

14

gi

gi

sigi

gi

www.dacoromanica.ro

prevazute in planul stabilit de not mentionate mai sus, Austro-Ungaria urma sa opreasca inaintarea fortelor principale romanepeste Carpafi Alpii transilvani, timpul necesar concentrarii tru-pelor germane si austriace, destinate de Comandamentele supremerespective. Germanii au alocat in acest stop 5b divizii infanteriesi 1-2 divizii cavalerie. Ele erau in orice moment disponibile, dupaoprirea of ensivei lui Brussilov infrangerea impetuozitatii ata-cului de vara de pe Somme. Dela inceput s'au prevazut operafiuniprincipale impotriva Romanilor, pe ambele fronturi: dela Dunaredin spre Vest.

La 14 August 1916, Romania a declarat razboiul, in mod sur-prinzator de timpuriu. Eu imi inchipuiam ea intrarea in razboiudaca urma sa se produce chiar in acel an trebuia sa °Alba locdupa strangerea recoltei, adica in spre sfa.'rsitul lunii Septemvrie.Nu este Inca pe deplin clarificat, care au fost cauzele care augrabit-o.. Poate ca a fortat-o Rusia, tend a vazut ca ofensiva eidin Galifia se impotmoleste, ca sa-si usureze situatia. De sigur cai Generalul Joffre, comandantul suprem francez a staruit Inuit

asupra ei, pentru a deplasa atentiunea lumii dela ofensiva de peSomme, care esuase.

Gthvernantii roman au judecat situatia, dupa sate stint arum,pe baza atitudinii Germaniei fata de Italia; ei credeau ca, dataforfele ce au intervenit acolo au ramas in defensive cele carevor interveni contra for vor pastra aceeasi atitudine. Ei au do-vedit din nou prin aceasta, ceea ce este extrem de curios ne-cunoasterea adevarata a situatiei; demonstrarea evidenta a acesteiafirmatiuni sta in concentrarea for din care se vede ca nucontau pe un atac serios posibil din partea inamicului la Sud.

Operafiunile au fost conduse de partea noastra exact dupaplanul de campanie mentionat mai sus si dupa pregatirile facutecu multa vreme Inainte. In istoria raz.boaielor nu vom gasi multecampanii, in care desfasurarea de fapt a operafiunilor sa se fi abatutatat de putin dela planul initial de campanie. 0 influenta. favo-rabila au exercitat de sigur doi oameni, care au participat atat laluarea masurilor pregatitoare la M. C. G. german, cat si la execu-tarea lor, in posturi diferite: eu am rugat, la 16 August 1916, sa fiudesarcinat din postul de Sef al statului major al armatei de ope-rafiuni; mi s'a dat Comanda Armatei 9-a, care urma sa se con-centreze in Transilvania; $eful secfiei operafiilor, care a lucrat sub

15

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

ordinele male, Generalul-Maior Tappen, a fost numit ref de statmajor al armatei Generalului-Feldmare§al v. Mackensen.

Aceasta armata avea o actiune destul de upaiii, ca o juca-rie, din cauza concentrarii armatei romane, care se efectuase, in-tiadevar, numai spre Transilvania; in Dobrogea ea nu se desfa-§urase in ordine §i dupa program.

Inca la 24 August a cazut Turtucaia; cateva zile mai tarziuSilistra. Armata a ajuns repede, in inaintarea ei, in regiunea

Nord de linia Mangalia-Lacul Oltina, unde a fost oprita, de abiape la inceputul lunii Septemvrie, de catre trupele romane §i ruse,aduse Ca intarire.

Infra limp, Romanii au repurtat in Transilvania o victorietot atat de u§or. Cu forte mult superioare au trecut trecatorile mun-tilor, aflate pe granita, au fortat trupele de acoperire austro-un-gare sa se retraga pretutindeni precipitat §i se pregateau dupacum parea sa continuie inaintarea.

Misiunea Armatei 9-a a lost deci, nu numai sa impiedice acea-stit inaintare, ci fi de a incheia socolehle, in mod hotaritor fi deft-nitio, cu inamicul.

si

www.dacoromanica.ro

CONSTITUIREA ARMATEI 9-a

La 24 August 1916, am prima, la Berlin, un ordin dela Imparat.Ma deplasasem in capitals dupa predarea sefiei de Stat major aarmatei de operatiuni, Generalului-Feldmaresal v. Hindenburg.Ordinul Impara.tului era:

Va. numesc Comandantul Armatei 9-a".In acelasi timp imi telegrafiase Seful cabinetului militar,

Generalul de infanterie Baronul v. Lyncker:Excelenta voastra este rugata a se deplasa la Grodno".Ambele informafiuni m'au surprins..Eu exprimasem atat la intrebarea Imparatului cat si a Ge-

neralului Baron v. Lyncker cand m'am retras dela sefia Dirac-tiei supreme, rugamintea de a mi se da orice comanda/ pe front,indiferent data ar fi corespuns rangului men. Cu toate acestea mis'a cerut, in repetate ra.nduri, sa primesc postal de ministru pleni-potentiar la Constantinopol. Nu mai credeam dealt, ca voiu puteacants, pe o utilizare a mea in serviciul frontului, pe care as fi dorit-oatat de mult. Eu am menfinut tot timpul refuzul de a infra in di-plomafie; mi se parea cu totul insuportabil, sa urmaresc descasu-rarea evenimentelor razboiului, ca simplu spectator, on cat de im-portant mi se parea postul la Constantinopol. Pe de alta' partesocoteam o imposibilitate sa fac serviciu sub conducerea directsimediata a Cancelarului v. Bethmann-Hollweg, de ale carui vederipolitica ma despartea o prapastie.

Mull mai mult m'a surprins invitatia de a merge la Grodno.$tiam ca Armata 9-a nu mai exista pe frontul de Est. 0 parte dinstatul ei major a fost utilizat intialta parte, o alta trimisa in con-cendiu. Restul $eful de stat major, un ofifer de ordonantacateva grade inferioare nu se afla la Grodno, ci la Slonim.

77509. - 2 17

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

M'ara hotarit deci sit astept, in Berlin, clarificarea situatiei.Ea s'a infaptuit la 30 August, sand colonelul Hesse, fostul §ef

de stat major al Detasamentului de armata Gaede, din Alsacia desus, mi so prezinta ca sef de stat-major al viitoarei Armate 9-a.El mi-a fost binevenit, in calitate de colaborator, intio situatie atatde importanta. II curtosteam dinainte de razboiu, cand avusesemocazia apreciez, in serviciu, judecata sanatoasa i bunul simt,spiritul situ strain de orice micimi sufletesti, dragostea sa de m_uncasi perseveren.ta, pe cand functiona ca sef de stat major al Inspec-toratului general al trupelor de coraunicatie. In afara de serviciuera un tovara§ vesel de vanatoare. In razboiu si-a castigat meriteca sef de stat major al Corpului VII rezerva, la cucerirea Maubeu-ge-ului, iar cu ocazia incerearilor de patrundere ale Englezilor laChemin de Dames §i-a ca§tigat merite exceptionale; ulterior, fiindales sit functioneze in situatia dificila din Alsacia, s'a aratat cuadevarat la inaltime. Acest distins ofiter nu numai ca a indeplinitcu prisosinta marele astepeari, pe care le-am avut cu ocazia nu-mirei sale ca seful men de stat major la Armata 9-a, dar le-a sidepa§it. Cu o mana feria dar fares asprime, -tinand seamy cu pri-sosinta intotdeauna de particularitatile personale child erau in-dreptatite, e. stiut in seurta vreme sit faureasca.' din acest statmajor nou alcatuit, foarte repede, un tot unitar. Si chiar in conch-tiunile atat de grele ale unui razboiu de miscare a condus acest statmajor cu o siguranta netagaduita. Sangele situ rece i buna dispo-zitie nu raw parasit chiar in momentele cele mai delicate, de careaceasta campanie nu Area a fost saraea. Asa ca dupes cum personalii datorez recunostinta profunda, tot asa i-o datoreste Armata9-a, deci si patria.

Colonelul avea informatiuni, pe baza carora Armata 9-a tre-buia sit se concentreze in Transilvania. Noi personal, trebuia sit nedeplasam cu unul din transporturile comandamentelor superioare,ce erau de asemenea in formatip. Asupra situatiei, pe fronitul ro-man, dincoace de Dungre, nu §.tia mai mult decal mine.

lnamicul parea sit fi respires, MI6 sfortari mari, pe toti gra-nicerii austro-ungari, aflafi de paza la granites si continua insetinaintarea. Nu stiara sigur data Brasovul, Sibiul, Orsova chiarClujul au cazut in mainile lui, a§a cum scriau ziarele.

Din fericire, ultima informatie s'a adeverit drept o bazaconie,la 2 Septemvrie, in ziva cand am parasit Berlinul, pentru a ne in-

18

sa-i

§i

si

si

www.dacoromanica.ro

truni cu o parte din stain' major la Oppeln. Contrariul, ne-ar fiprocurat serioase dificultati, din cauza ca in mod firesc trebuia safacem concentrarea armatei mult inapoi. Romanii ocupasera In-tr'adevar Brasovul si se aflau in imediata apropiere a Sibiu lui,precum. si in bazinul Petrosanilor si la Orsova. La Nord-Est deBrasov erau Inca intepeniti in Carpatii padurosi. Inaintarea forse executa, evident, cu foarte multa prevedere timiditate. De-oarece fortele neinsemnate ale Austro-Ungariei, nu erau constituitedec.& pentru o slaba rezistenta, atitudinea, prudenta a inamiculuinu se putea explica deck sau ca avea de luptat cu greutatile ine-rente reaprovizionarilor in munti, sau ca Il influentau §tirile relece soseau din Dobrogea. Acolo Feldmaresalul v. Mackensen tocmaicucerise Silistra respinsese din calea sa fortele romane (in ma-joritate elemente de a 2-a si 3-a chemare) pana dincolo de liniaDobrici-Silistra, in spre Nord.

Cu not a plecat din Berlin si Lt. colonel Huebner, nou nu-mit, ca subsef de stat major al armatei. Si numirea sa in statulmeu major am salutat-o cu vie satisfactie. Il cunosteam dinainteca -un caloborator neobosit, de mare vioiciune, cu o puternica vi-goare intelectuala. Temperamentul sau cateodata prea expansiv,s'a completat in mod foarte fericit cu calmul sefului de stat major.El s'a pus la munca cu mult curaj pentru a Indeplini misiunea,ale carei imense dificultati nu erau depreciate de seful de statmajor. El le-a solutionat in mod admirabil, cu toate ca piediciles'au dovedit in realitate mult mai marl, decat s'ar fi putut pre-supune.

In Oppeln ne-am intalnit cu alti ofiteri, care apartineaustatului nostru major. Spre bucuria mea se afla intre ei eel maivechi °filer de stat major, de.stinat operatiilor, Maiorul Frantz. Elimi era bine cunoscut, in urma activitatii sale la M. C. G., unde seocupase cu partea istorica a evenimentelor razboiului. A avut oca-ziunea sa se distinga si in misiuni speciale pe front, asa incat itapreciam mult ca ostas ca om. In statul major al Armatei 9-aii revenise functiunea extrem de importanta de sef al birouluioperatiilor. Contributia sa la succesele obtinute, rezulta de aci. Catde mult a incercat, prin felul sau deschis, prin camaraderia sacalda, prin dispozitia sa nesdruncinata sa dea vietii din statulmajor, o atmosf era familiars, aceasta s'a Intiparit pe veci tuturoracelor care au facut parte din acest comandament. Frantz veneerBela Grupul de armate al Arhiducelui Carol din Galitia, de unde

19

§i

§i

§i

§isi

www.dacoromanica.ro

aducea oarecare informatiuni noui. Ele nu prea erau de natural salne inveseleasca. Aliatii nostri dupa descrierea sa nu scapa-sera incsa de grozaviile ofensivei Brussilow i pareau a fi, inclu-siv comandantul suprem Arhiducele, intio situatie deplorabila,de rabdiitoare fatalists resemnare, ce nu ne indreptatea sane asteptam la lucruri mai bune in viitor. Spiritul de dreptate imiimpune insa o rectificare chiar de acum: atitudinea trupelor austro-ungare din compunerea Armatei 9-a mi-au lasat mai tarziu prinactivitatea for o placuta impresiune.

Noi continuaram calatoria incet prin Galanta Budapesta,avand ca ultima tints Aradul, dupii cum aflaseram intre timp.Aci am fost informati din svon pentru prima data ca debar-carea Comandamentului armatei se va face la Dena. Motive le careau determinat aceasta modificare in itin.erar, ne erau tot atat deputin cunoscute ca situatia pe front. Am aflat ca trupegermane ar fi in curs de transport in spre Hateg (Hotzin.g): eraCorpul alpin, care de fapt nu era decat o divizie alpine; Coman-dantul Corpului XXXIX rezerva german s'ar afla in Alba-Iulia(Karlsburg). Aceasta a fost tot ce am putut afla; nici dela locuitori,n'tun identificat nimic referitor la situatia din zona de lupta. Cucat ne apropiam de Transilvania, cu atat intalneam trenuri derefugia0; era vorba exclusiv de Sa§i, (dupa cum se numesc tran-silvanenii de origins germane) sau de Maghiari. Ei parasisera.' ingrabs caminurile lor, in urma primelor informatiuni asupra inva-ziei Romani lor, mai mutt de frica coneetatenilor de nationalitateromans, decat de inamicul propriu zis si nu aveau habar de ce la-sasera in urma. Dupes cum se inta.mpla mereu in asenienea cazuri,ei povesteau istorioare infricosatoare. La o examinare mai deaproape rezulta insa lipsa temeiniciei argumentelor. Mai tarziu s'adovedit in Transilvania, completa netemeinicie a acelor acuzatiuni,in majoritatea cazurilor.

Cu foate ca am ramas nelamurit asupra situatiei inamicului,anal in fata armatei, am. profitat totusi de aceasta calatorie pentrua judeca, im.preuna cu insotitorii mei, posibilitatile viitorului.

Exprimam in cursul convorbirilor parerea pe care am avut-ope timpul tend ma aflam. ca Sef die stat major al armatei de ope-

ratiuni, la Pless Budapesta, fats de colegii mei, ce erau sefii ar-matelor aliate. Aveam si acum aceeasi parere, ca GermaniaAustro-Ungaria nu vor fi in stare in situatia incordata existentsin Franta, Galicia si Italia de a ceda forte, care sa.' se opuna

20

§i

§i

§i

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

defensio, chiar pentru scurta vreme, inaintarii Romani lor pe fron-tal transilvanean, adica pe o largime de front de 400 km. Rezisteatanu era posibila deal printr'un procedeu ofensio, batand coloaneleinamicului, inainte de a fi realizat legatura, rupta prin faptul treceriimuutilor. Atacul oertiginos oi bruscat era dela inceput lozincaArmatei 9-a, indiferent de forta ei.

Bineinteles, ca acest atac nu se putea executa decat asupraaripei de Vest a Romani. lor. In orice alts parte ar fi expus armataactiunei convergente a inamicului. A trebuit sa renuntam la ideea,de a executa prima lovitura im.potriva grupului inamic eel maide Sud, pe partea stanga a Dunarii, dupe ce am aflat in cursulcalatoriei, capacitatea redusa a caii ferate Timisoara-Lugoj-Caran-sebes-Orsova, greutatea de a utiliza Dunarea ca mijloc de tran-sport, precum inaccesibilitatea operativii a regiunilor Temesul su-perior si Cerna inferioara. Prima lovitura nu se putea deci executadecat impotriva grupului inamic, care inainta prin trecatorile Sur -due (Szurduk P.) si Vulcan (Vulkan Pass), deoarece atat timp catacest grup nu era facut inofensiv, nervul vital al armatei caleaferata Arad-Cluj ramanea in continua si ve§nica primejdie. In-tiadevar, dace circulatia pe aceasta tale ferata ar fi devenit impo-sibila, nu se putea prevedea cum s'ar fi putut pastra eel patin oparte din Transilvania.

Dupe ce mi s'a inmiinat la Arad, de comandatura garii, ordi-nul definitiv al Comandamentului suprem german. denumit pescurt 0. H. L. 1) ca Statul major al Armatei 9-a, denuniit inviitor pe scurf A. 0. K. 2) Da trebui s8 debarce in Deoa, amajuns in aceasa locall,tate in 4 Septemorie. Nu mi s'a facut pri-mire si nici n'am fost informat asupra situatiei de catre functio-narii de stat maghiari, sau de autoritatile locale; procedeul erasemnificativ pentru atitudinea for pe timpul campaniei. Pe catne-a primit de amabil populatia, in general, pe atat de putinpreveaitoare a fost de regula functionarime.a, tend nu era de ori-gins germane. De sigur au existat si exceptii: mentionez in primalinie pe Contele Mikes din Brasov sti v. Szell din Fagaras.

De oarece autoritatile militare nu mi-au dat nicio informa-tie asupra situatiei de pe front, am amanat debarcarea transpor-tului, pang. a doua zi dimineata, tend m'am identificat singur.

1)

2)

0.A.

H. L. Oberste Heeresleitung. (Condueerea supreme germanii).0. K. Armee Oberkommando. (Comandamentul Armatei).Nota trad.

21

si

www.dacoromanica.ro

La 5 Septemvrie a fost o zi splendida, d.ealtminterea doarprima din multele zile frumoas ce au urmat. Daca, omului delaNord, Transilvania nu-i pare pe fimp de toanuaa un paradis, eltotusi inclina sa o considere ca ceva asemanator. Aproape neintre-rupt cerul se bolteste intr'un albastru adanc, asupra vailor nein-trecut de fertile ale raurilor Mures si Oh, cu numerosii for afluenti,cat peste munfii frumosi desenafi, care despart bazinurile, unulde altul. Zi de zi soarele se revarsa cu abundenta asupra cam-piilor, aurind total revarsan.d o caldura molesitoare. VarfurileAlpilor transilvani acoperifi cu zapada de curand cazuta, sunt lu-minafi de o splendoare multicolora din spre Sud. Ei fac de strataacolo, pazind Para, impotriva invaziei inamicului de pe versaufulopus. La Nord-Est ne apara de ele, in acest anotimp, padurile miste-rioase i extrem de intunecoase ale valului larg al Carpafilor mol-doveni, impiedicand patrunderea vanturilor aspre din sesul Sarma-tiei. Impotriva tuturor relelor, ce ar putea veni din spre Nord-Vest,Transilvania este aparata de cordonul gigantic Erzgebirge.

In aceasta grading a lui Damnezeu, i1 saluta pe germanul deNord, de pe numeroase inaltimi, contururile bine cunoscute aleBurgurilor (castelelor) ridicate de cavalerii ordinului german. Eiau luptat aci pentru popularizarea moravurilor germane, inaintede a realiza aceeasi opera uriasa pe Vistula, pe care noi, urmasi ne-putinciosi acum insa cu voia Domnului nu pentru totdeaunao vedem prabusindu-se. Numeroase orase comerciale i inflori-toare renasc in sufletul nostru, nu numai amintirile surorilor forgermane de pe Weser si de pe Main, dar le regilsim chiar pans inmici amanunte ca niste copii fidele. Pretutindeni intalnim a,se-zaminte, sate, catune, care se pot vedea tot atat de bine in Sua-bia, Franconia sau Alsacia. In aceste localitati, unde s'au asezatde multe sute de ani Germanii emigrafi din regiunea Saar, s'aupastrat nealterate atat limba germana cat i moravurile. Ei an im-pregnat atat populatiei romane de origins, cat si regiunilor populatede maghiari, adesea on pecetea culturii lor. Sasii n'au primit nimicdela ei, deck poate placerea coloritului la imbracaminte si in arhi-tectura. De adus au adus, ceea ce Germanii aduc pretutindeni deacum 600 ani pang in. Noemvrie 1918 voia burdi pentru muncaordonata, simtul ordinei, intelegerea pentru bindle obstesc, respec-tul legilor, demnitatea. Constient de aceste comori existente la el,Romanul din Transilvania priveste de sus pe conoetafeanul s'aude dincolo de munti, exploatat de proprietar. In consecinta, el nici

22

si

si

si

www.dacoromanica.ro

n'a intampinat cu dusmanie trupele germane. In toate cazurile,majoritatea afirmatiunilor despre contrariul, s'au dovedit lao examinare serioasa ca neintemeiate. Mai curand inclina sase atinga de avutul Germanilor Maghiarilor, care au parasit totulin urma lor, in fuga for grabita. Aceste excese ale locuitorilor nutrebuesc judecate cu prea multi asprime. In conditiuni asemana-toare, ele s'au intamplat pretutindeni, in acelasi mod.

Calatoria mea, in zorii diminetii din 5 Septemvrie, m'a dusdeocamdata spre Vintul de Jos (Alvincz), unde uniati din Cor-pul alpin in urma unui svon s'ar afla in curs de debarcare.Aceasta calatorie ar fi fost o placere desavarsita pentru mine, datan.'as fi intalnit in drum refugiati, ce se retrageau in convoaie,priveliste care mi-a amarit sufletul. In cite parti n'a trebuit savad mereu aceasta jale. In Lorena, in Champagne si in Flandra,in Prusia Orientals, Serbia si Galitia, am avut aceleasi imagini.Ace lasi fapt caracteristic; i aci niciun refugiat nu putea sa-mispunrt, sprijinit pe fapte concrete, de ce s'a hotarit sa se refugieze.

La Vintul de Jos am intalnit o companie a Regimentului In-fanterie Garda, la a earei trecere imi radea inima, i pe comandan-tul Corpului alpin, Generalul-Maior Krafft von Dellmensingen.Vioiciunea lui obisnuita si istetimea spiritului sgm nu an fost intrunimic influentate de luptele grele ce dusese in regiunea Meusei. Elimi confirms ca acelasi lucru se manifests si la trupa sa exoe-lenta; iii bucuria sa si a oamenilor de sub comanda, cain curand va incepe razboiul de miscare regrets numai detasa-rea unei parti din Corpul alpin la Divizia 187 infanterie germana,care se afla in lupta la Sud de Hateg. Asupra situatiei de pe frontnici Generalul Krafft nu a stint sa-mi dea vreo informative. Eu1-am rugat a depune toate sfortarile, ca unitatile ce i-au mai ramasla dispozitie, sa fie pregatite cat mai urgent pentru operatiuni inmunti. De asemenea 1-am rugat, ca neintarziat sa recunoasca muntiiCibini din fata sa, en privire la accesibilitatea for direct spre Roma-nia, precum si in spre trecatorile Turnul Rosu Surduc. Aceastami s'a parut deocamdata, insarcinarea cea mai importanta pentruCorpul alpin.

Acest Corp alpin era o trupa units in felul ei in armatagermana de operatiuni. Era compus din Regimentul InfanterieGarda, batalioane bavareze prusiene de vanatori, avand artile-ria cavaleria for organicA, precum si din trupe speciale, toateavand atria unei divizii de infanterie; constituit in primavara anu-

23

i

¢i

exprimasi

¢i

¢i

www.dacoromanica.ro

lui 1915, pentru a asigura, la intrarea Italiei in razboiu, granifabavarezii in Alpi ,i Tirol, Corpul a primit numai complectasi lo-calnici din munti §i un echipament adecvat, ales cu cea mai mareingrijire. Cum se intampla adesea ori, in aceste unitati exoelente,se formase un spirit de corp, o naandrie, care-1 facea capabil safaptuiasca eforturi exceptionale. In timpul verii 1915, aceastii bravgunitate s'a jucat, pur i simplu, en Italienii. Cand la inceputuliernii, razboiul in Alpi a luat sfarsit, a fost si el deplasat in Franfa,apoi in Serbia, unde a dat de furcri. Sarbilor pans in ultimulmoment. A fost singura unitate germane aflafa sub ordinele arma-tei austriace. Ulterior Corpul alpin a fost transportat din nou inFranfa si a actionat in vara anului 1916, pe malul drept al rauluiMetiqa. Lui se datoreste cucerirea satului Fleury. Nu mai ramanenicio indoialii, ca el ar fi reusit sa cucereasca i fortul Souvilleeduce deciziunea in luptele la Nord de Verdun, data o trupa" ye-eina n'ar fi cedat in ultimul moment critic. Cu toate pierderilegrele, suferite in acel infern cu toate ca de abia reconstituit,Corpul alpin nu si-a pierdut valoarea combative. Fara acest Corp,campania din Transilvania n'ar fi putut fi dus'a asa cum a fost.

Dela Vin.tul de Jos m'am deplasat la Alba Julia, unde am in-talnit pe Generalul-Lt. v. Staabs, Comandantul Corpului XXXIXrezerva german., si pe seful silt' de stat major, Maiorul Merkel.Dela ei am aptitat in fine, urmiltoarele informatiuni asupra situa-tiei:

Inamicul inainteaza concentric in cinci grupuri:

1. Grupul ()Two.% compus din Divizia 1 infanterie 1), ajun-

1) 0 divizie romans die infanterie avea 20 batalioane; era deci de 2 orimai tare ea una germane, in ceea ce privegte infanteria, cu cele 9 batalioane.Cat .privegte artileria celelalte arme se egala cu una germane. Apoi trebuiasa tinem seams, ca unitatile romane aveau efective complete de razboiu, celegermane gi austro-ungare d'abia 2/3 din ele.

Nota trad.: Cele afinnate de generalul Falkenhayn sunt riguros exacte,din punct de vedere al efectioului.

Puterea de foc a unui batalion roman insa, nu se putea compara cu a-ceia a batalionului german, de oarece, in prima parte a campaniei, companiade mitraliere nu era pe batalion, ci pe regiment. (Organizarea asemanatoarecu batalionul german s'a facia d'abia in partea II-a a campaniei, cum existsgi astazi).

Mijloacele suplimentare de foc, ca artmeatoare die mine gi Haan, carimareau puterea de foc a batalionului german, nu existau in noi.

Batalioanele germane, cari au operat in Romania fat% exceptiemai aveau experienta de razboiu a celor doi ani pe frontul de est sau de vestgi erau unitati tactice bine inchegate gi foarte manevriere.

24

§i sa

§i

si

www.dacoromanica.ro

sese in sectorul Cernei inferioare, in apropierea Dunarei, dar nuinaintare mai la Vest. In fata ei se afla, in sectorul Mehadia, Bri-gada 145 infanterie austriaca, sub comanda Colonelului austriacFiebich Ripke, cu 8 batalioane de chemarea 2-a sau a 3-a si cuartilerie foarte redusa. Puterea ofensiva a acestei trupe trecea dreptfoarte cu toate acestea nu contain pe o inaintare repede ainamicului, deoarece terenul de ambele parti ale Cernei opune di-ficultati excepfionale de grele unei asemenea acfiuni.

Armata 1-a romans, sub comanda Generalului Culcer2. Divizia 11 infanterie pe valea Jiului. Dela 19-25 August

respiasese Brigada 144 infanterie austriaca, compusa din 7 bata-lioane, (ca si acelea din sectorul Mehadia), si aflafii in sectorulHafeg, sub comanda Colonelului austriac Berger. Inamicul a Ina-

intat cu usurinta, cucerind pe rand bazinul minelor de carbuni delaPetrosani de pe valea Jiului, localitatea Petrosani, si se gasea indefileul Pui (Pui) pe valea Streiului (Strell). Aci Divizia 11 infan-terie a fost atacata, la 1 Septem.vrie, de Generalul-Lt. Sunkel, cu 6batalioane din Divizia 187 infanterie, 3 batalioane ale Corpuluialpin, precum si de Brigada 144 infanterie austriaca, si aruncagintre limp peste trecatoarea dela Merisor. Lupte ar fi in curs sis'ar desfasura in mod favorabil. 0 legaturii imediata intre Grupu-rile Mehadia si Hateg nu s'a putut stabili, din cauza inaccesibilitaiimuntilor intre aceste regiuni.

3. Diviziile 2 fi 13 infanterie, cu 40 batalioane, pe valea Oltu-lui. Aceasta coloana a ajuns in marginea Sibiului dar nu a ocupatorasul. In Sibiu se mentinea Inca un detasament de milifii austriace,sub comanda Maiorului Reiner, din cauza ca nu a fost serios atacat.Ei executau sub ochii Romani lor si la distanfa eficace de tragerea armei, imbarcarea locuitorilor si expedierea obiectelor de valoarepe calea ferata, ce duce spre Nord.

De altfel se gaseau, in Sectorul Sibiu, 3 batalioane din Divizia18? infanterie german, (Regimental 187) si oele 9 batalioane aleDiviziei 51 in Flonvezi, toate sub comanda Comandantuluidiviziei Generalul-Maior Tanarky; eJe ocupau inatimile de pemalul slang al Cibinului, spre Vest de Sibiu, si regiunea deluroasii,imediat Est de oral. Inamicul din fata le era superior ca forte.dar se manifesta prin o inactivitate surprinzatoare.

4. Armata 2-a romans, sub comanda Generalului Crainiceanu,trecuse cu Diviziile 3, 4 fi 6 infanterie, (49 batalioane) prin trecitto-rile dela Brafori, Bran, Predeal, Predehq Buzau, pusese stapa-

25

slabs;

avand:

pi

www.dacoromanica.ro

nire pe tot bazinul Bra§ovului, asa zisa Cara Barsei, precum ba-zinul Ta.rgului Sacuesc s'ar afla cu elemente inaintate la Fag-ran, pe Oft si la Vest de Geisterwatd, pe care Far fi depasit. In-formatiuni mai precise lipseau. Nu se luase contactul cu ace,astagrupare inaraica. De asemenea nu se stia, dadi avea legatura cuocinii sai la Sibiu. In fafa ei se gaseau posturi, cu elective slabe,

din cele 4 regimente ale Diviziei 1 cavalerie austriace, de subcomanda Generalului-Major austriac Ruiz de Roxas, asezata campe hula: *oarsu (N. Saros) malul drept al Rohrbach-ului si Schen-kerbach-ului pang la varsarea ultimului in Olt, la Cincsor (K.Schenk); in continuare, pe inaltimile malului drept al Oltuluiprin Glanboaca (Glimboka), se intindeau posturile calaretilor un-guri in spre Cornatel (Cornitzell) pe Valea Haarului (Haar-Bach).Ad aveau legatura cu aripa stanga a asa zisei Divizii 3 cavaleriegermana, care nu avea decat trei regimente, cu efective recluse. Eleau fost intercalate in intervalul dela Cornatel pans la aripa stangaa Diviziei 51 infanterie-Honvezi. Comandantul Diviziei 3 cavaleriegermane era Generalul-Locot. Conte de Schmettow, sub ale caruiordine au fost puse i Divizia 51 infanterie-Honvezi, precum si Di-vizia 1 cavalerie austriace.

Comanda trupelor abate, mentionate pans acum adica celedin sectorul Mehadia, Hateg si Sibiu, care au fost denumite Grupulde Sud al Armatei 1-a austriace o luase Generalul-Locot. v. Staabs,care sosise de cateva ore cu Statul major al Corpului XXXIX re-zerva. Lui i se comunicase stirea, ca. in Vinful de Jos si SebesulSasesc (Miihlbach) a inceput debarcarea Corpuluti alpin §i IcaDivizia 76 rezerva germana se afla in curs de transport la Grupulde Sud. Generalul v. Staabs era pus sub ordinele comandantuluiArmatei 1-a austriace.

Comandant al Armatei, era Generalul de irtfanterie austriacArz v. Straussenburg, avand cartierul la Cluj.

5. Armata 3-a romgrza, denumita Armata de Nord, sub co-manda Generalului Prezan, ar fi trecut cu Divizille 7, 8, 9 19 in-fanterie trecatorile Ghimq, Bicaz (Betas p) Tulghes (Tolgyes P.)

in legatura cu aripa stanga a Rusilor, a ajuns cu primele ele-mente la Banesti (Mesterhaza) pe Valea Muresului in Muntiimanului (Kelemen Geb.), Ibanesti (Libanfalva) in Muntii Gorgeny,Praid (Parajd) in Valea Tarnavei mici superioare si la Odorhei(Oderhellen) in Valea Tarnavei marl.

In fafa ei se afla, luptand in retragere, Grupul Nord-Est al

26

N

ifi

Cali-

si¢i

5i

si,

www.dacoromanica.ro

Armatei 1-a austriaca de sub comanda Generalului-Locotenent ger-man von Morgen, comandantul Corpului I rezerva. De aceastagrupare -tineau, incepand dela Nord, Diviziile 39 si 61 infanterie-Honvezi, Divizia 71 infanterie austriaca Brigada 1 husari-land-sturm. Aripa ei dreapta" avea legatura slaba in spre $oarsu cu ca-valeria General-Locot. Conte v. Schmettow. In spatele aripei stangia Grupului, se afla in curs de debarcare, Divizia 72 infanterieaustriaca la Reghin; in spatele aripei drepte se terminase tocmaidebarcarea Diviziei 89 infanterie germana, la Tg. Muresului.

Toate amanuntele Generalului v. Staabs nu puteau fi pre-cise, deoarece nu avusese timp suficient, sa le verifice personal.El credea, ca intentiunea comandantului Armatei 1-a austriace erasa se retraga progresiv, sub presiunea inamicului, in spre pozitiade rezistenta dinainte pregatita pe Muresul superior, Tarnava micasi Muresul mijlociu. Un. ordin precis insa nu se primise Inca. Amrugat pe General ca pang eand voiu lua comanda efectiva, ceeace se va intampla foarte curand, sa is toate masurile posibile,pentru a obtine informatiuni cat mai precise asupra situafiei ina-micului; i-am comunicat misiunea data Corpului alpin si apoim'am deplasat repede spre sectorul Hateg, pentru a lua contact cuGeneralul Sunkel. L-am gasit la Pui, pe soseaua Hateg-Petrosani,foarte mandru de succesele obfinute astazi si in ultimele zile siplin de recunostinta pentru faptele de vitejie ale trupelor sale. Cutoate ca cele 6 batalioane ale Diviziei 187 infanterie nu posedausuficient echipament de munte, ele s'au comportat tot atat de stra-lucit in terenul framantat muntos, ca si cele 3 batalioane specia-lizate ale Corpului alpin. Astazi se cucerise Petrosanii. Inamiculparea sa se afle in plina retragere pe tot frontul spre culmeamuntoasa si dincolo de ea. Generalul Sunkel avea impresia, oasoldatul roman, luat individual, nu se lupta rau. Trupele nu puteausa suporte insa amenintarile de flanc sau asupra spatelui niciconcentrarile de artilerie decat in masura foarte redusa; aceastaprobabil pentruca se vedea adesea on lipsite de sprijin.ul moral,din cauza lipsei de conducere, atat de necesar in asemenea impre-jurari. Unitatile Brigazii 144 infanterie austriaca nu au fost ca-pabile sa exploateze aceasta slabichme a inamicului, cu toate sfor-

necontenite si neobosite ale Colonelului Berger; impresiuneaeste, ea nici viitor apropiat nu vor fi capabile s'o faca.

Am sosit la Deva seara tarziu, dupa o calatorie plina deperipetii. Statul major al Armatei debarcase in cursul zilei si era in-

27

i

tarileintr'un

si

si

www.dacoromanica.ro

stalat. Dela 0. H. L. nu sosise nimic. De pe front, rapoarte fareimportanta. Totusi am procedat la intocmirea planului de manevra,in mare.

Informafiunile primite dela Generalul Sunkel, ref eritor la sla-biciunile tactice ale Romk zilor, au avut darul sa ma intareasca incredinfa, ca orice misiune puss Armatei a 9-a, nu va putea fi solu-fionata deceit prin ofensivii. era evident, ca prima lovitura trebuiaexecutata numai asupra Grupului roman dela Sibiu. Imposibi-litatea de a o monta in sectorul Mehadia, pe Cerna, a fost recon-firmata de recunoasterile sosite din nou intre timp. Actiunea dinsectorul Hateg a devenit de asemenea imposibila, din cauza re-tragerii Romanilor pe culmea muntoasa. Ei nu puteau fi urma-riti de ea, inainte de a ne lamuri asupra situafiei, de a filuat masurile pregatitoare unei asemenea acfiuni si de a fi refacutsoseaua calea ferata Hatieg-Petrosani, care erau intiadevar in-tr'o stare ing-rozitoare. Pentru aceasta trebuiau s6pfamani, dupiicum ma convinsesem personal. In consecinta am si comunicat Ge-neralului Sunkel, intentiunea mea de a nu continua atacul la Sudde culmea muntoasa; Lam rugat sa piegateasca deplasarea ur-genta spre Sibiu a tuturor trupelor, ce nu-i erau necesare menti-nerii frontului, pe care sa o execute la primul ordin.

Asupra modului cum trebuia executata lovitura la Sibiu, nus'a putut lua Inca nicio hotarire. Grupul inamic de acolo rama-sese cu efectivul de razboiu al celor 40 batalioane, deci 40.000 oa-meni; chiar data intre timp sosea Divizia 76 rezerva germane,data fiecare om disponibil ar fi fost adus din sectorul Hafeg, to-tusi ramaneam inferiori cu cele eel mult 32 batalioane, a cate 600oameni, ce aveam; in concluzie dispuneam de aproximativ 20.000oameni, cu care trebuia sa le fac fafa, asa ca un atac, pe tot fron-tal, avea prea putin.e sane de reusita. Pentru ipoteza ca recu-noasterile Corpului alpin nu ar fi dat rezultate favorabile, asupraaccesibilitatii Muntilor Cibin, am proieciat sa mentin. contactul defront cu inamicul, prin forte slabe ci sa-1 atac pe Banc, cu 2 gru-puri de izbire cat mai taxi posibil, atat pe vale, cat pe inalfimiledin spre piciorul muntelui. Dace aceste operafiuni erau executatecu vigoare, speram sa obtin prinderea aripei inamicului sau chiar,prin lupte progresive conduse cu succes, realizarea unei dubleinvaluiri a lui, deoarece nu-1 j-udecam capabil sa scoata for su-ficiente de pe front, pentru a le asvarli in parfile amenintate. Deasemenea, nu-i acordam. dupa descrierile lui Sunkel, sa aibe cu-

28

$i

dincolo

i

si

si

si

www.dacoromanica.ro

rajul, de a incerca o strapungere a centrului meu slabit; trebuiainsa procedat cu repeziciune. Invaluirea dubla parea cu atat mainecesara, cu cat, Ears ea, nu era probabil ca vom scoate din cauzagrupul inamic. Aceasta era insa indispensabil, in vederea conti-nuarii operatiunilor, impotriva fortelor principale ale inamicului,aflate mai departe in spre Est. De asemenea ramane de vazut,data aceasta lavitura putea fi executata impotriva aripei deEst a Grupului dela Sibiu, sprijinita pe Munfii Fagaras, fata demarea apropiere existents a aripei de Vest a Grupului Brasov,care dupa cum am menfionat Inainte se afla tot in regiuneaFagarasului.

Din fericire, ziva urmatoare, 6 Septemvrie, a adus clarificareasituafiei.

Din consultarea cunoscatorilor regiunii, demni de incredere,s'a stabilit, ca impracticabilitatea versantilor Munfilor Cibin si Fa-garas nu permitea o izbire, cu rezultatele ce le doream, asupra ari-pilor inamice, sprijinite eventual pe ele. Ideea de a reusi sa obti-nem distrugerea Romani lor, aflafi la Sud de Sibiu, pe aceasta cale,pierdu deci sansele executiei. Aceasta idee a mai fost de asemeneaparasita in urma informatiei primita dela Corpul de CavalerieSchmettow transmisa prin. comandantul Corpului XXXIX re-zerva, ca Romani ar fi inceput sa inainteze spre Vest din re-giunea Sud de Fagaras, Intre Olt si piciorul muntelui. Desi ade-varul e, ca nu inaintasera urea mult, totusi aceasta raiscare nefacea sa de,ducem ca M. C. G. roman banuia probabil ceva, in le-gatura cu cele ce i se pregateau la Nord la Sibiu.

Daca aceste informatiuni n'au fost de natura sa ne bucure,in schimb ele erau compensate de cele primite dela Corpul alpinsi dela Divizia 187 infanterie. Corpul alpin raportase, ca din re-cunoasterile sale rezultii, ca o miscare prin Muntii Cibin in spreTurnul Rosui ar fi executabila, pentru trope bine antrenate, pe ca-raruia de munte, ce porneste din localitatea Jina (Zsinna) pesteCindrelul (2245), schimband apoi de direcfie spre Est pe culmeamuntelui, cu condifia de a rasa toate vehiculele in urma. Genera lulSunkel imi comunica trium.fator, ca a patruns cu primele elementein trecatoarea Surduc, deli Romanii stapaneau. Inca spre Vest,trecatoarea Vulcana. Dar spera sa-i izgoneasea si de acolo in cu-rand. Potrivit instructiunilor primite dela mine, daduse ordine dedeplasare spre Nord de muntii Sebesului, in spre bazinul dela

29

si

www.dacoromanica.ro

Sibiu, unitatilor fa'cute disponibile deocamdaa artileria. 0 le-gliturd director cu bazinul Petrosanilor nu s'a putut stabili, dincauza masivului gigantic al Muntilor Paringul si Surian.

Sa ne oprim putin pentru a reda o descriere suceinta a Alpiloriransilvani, care au jucat un rol atat de important in operatiunileArmatei 9-a. irul for principal incepe la Est de Orsova (pe Dun'are)sub numele de Muntii Cerna, pe malul de Est al Cernei, intinzan-du-se cam 70 km., in directia Nord-Est; de acolo schimba" brusc dedirectie in spre Est, avand denumirea de Muntii Vulcanului, pe ointindere de 50 km., pang. cand sunt psatrunsi de rani Jiu, care iz-voreste la Nord de Petrosani, §i se varsti in D'unsare. De acolo, in-continuare, se intind spre Est muntii Paring si Sibiului, avandaproximativ 80 km. lungime, pans in raul Olt; acesta izvorestedeparte in spre Nord-Est in Transilvania, pe versantul de Vest alCarpatilor Plidurosi si se varsor tot in Dunare. Spre Est de Olt, sirulde munti se intinde mai departe cu denumirea de Muntii F46-rasului, Bucegi Muntii Buzaului, avand directia exacta spre Estpe o distantii mai mare de 200 km., pang. trece aproape neob-servat in regiunea larga si p'aduroasa a Carpatilor Moldovei, ingeneral pe linia Sf. GheorgheFocsani.

Coama principals a tuturor muntilor cade in general abruptin spre Nord, pe partea Transilvaniei, in special masivii Vulcanuluisi Fligrtras. In spre Sud, spre campia romaneasea, versantii suntmult mai intinsi. Numai in regiunea Jiului, versantul este abruptsi in spre Sud Aci nici nu mai exists alte siruri de munti in fata sa.Dupe ce muntii au scoborit odatii in spre sesul Dun'arii, nu maigasim, pans in albia m'airetului fluviu, inaltimi important°.

Cu totul alta este situatia pe partea de Nord. Acolo se gib%in fata spinorrii principale, multiple grupiiri muntoase, care suntdespgrlite intre ele de val adanc s'a'pate; astfel sunt Muntii Ha-tegului la Nord de Muntii Vulcanului; Muntii Sebe§ si Faltinis infata Muntilor Paring si Sibiului; Muntii Persanilor, la Nord desfarsitul lantului de Est al Muntilor

Varfurile de pe coama principals se inalfei adeseaori mai susde 2000 m.1 Muntii Fagarasuluii Bucegi peke 2500 m. Dar siacolo unde aceste inaltimi nu exists, muntii au caracterul desavar-§it al muntlior extrem de inalti §i stancosi. paraelor, faiateadanc in munti, cu peretii for inaccesibili, cu idurile stancoase,care sunt foarte abrupte, varfurile extrem de ascutite, par a im-

30

$i

Fagarasului.

Vitae

www.dacoromanica.ro

piedica foarte mult circulatia. Din aceasta cauza muntii dau im-presia ca sunt nelocuifi, chiar pe flancurile paduroase §i in par-tile situate destul de jos.

La o examinare mai atenta insa, rezulta ca inaccesibilitateafor nu este tocmai atilt de mare cat s'ar parea.

Mai intai cursurile Jiului §i Oltului saps in zidul de despar-tire, aflat intre Occident Si Orient, doua porti cum nu cred ea semai gasesc in alte parti. Aceste rauri izvoresc la Nord de munti.Ele curg un timp de-a-lungul piciorului din spre Nord al muntilor--Jiul pe o portiune mai scurta, iar Oltul pe o distanta de aproape80 km, deodata schimba brusc de direcfie prin o cotitura, nucum ar fi de a§teptat, departandu-se de munte, ci in spre munte,pentru a-1 strapunge de-a-curmezi§ul. Cararea muntoasa, pe care§i-a fortat-o Jiul in trecerea sa prin m.unti, are 25 km. in liniedreapta; de fapt insa, grafie §erpuirilor, masoara, mai mult de 40km., lungime; in aceeai ordine de idei Oltul se prezinta cu 60 km.,respectiv 115 km. Cararea Jiului este atilt de ingusta, incat abias'a gasit langa paraul ce curge atilt de repede, locul necesar con -strucfiei unei §osele ar-tificiale de aproximativ 5 m. largime. Numaiintr'un loc, la Manastirea Lainici, cam in spre mijlocul vaii, aceastase large§te, luand forma unui caza.n, cu diametrul de 1/2 km. Perest, munfii se inalta pretutindeni chiar din imediata apropiere amalului paraului sau dela marginea §oselei, vertical in sus, pans lainaltimi de peste 1000 m.

Valea Oltului nu reprezinta, de,cat in treimea de Nord §i acoloin putine locuri, asemenea gatuiri. In general are o largime de peste1/2 km., a§a ca a ramas de fapt mult loc pentru construirea unei§osele admirabile §i a unei cai ferate, care duce dela Sibiu spreSud.

Cred ca nu pot exista cai de comunicatie mai comode, prinmunfi atilt de inalti, ca §oselele Jiului §i ale Oltului §i nici nu s'arputea imagina altele. Pe aceste cai de comunicatie nu exista pantemai mari ca acele gasite pe orice §osea aflata in campie. Prin panteline, ele duc cu incetul din regiunea deluroasa a Transilvaniei, inspre eampia romaneasea. Este deci o gre§eala in vorbire, cand ace-ste treceri prin munfi se numesc trecatori. Ele in sunt in adeva-ratul sens al cuvantului. Cu mull mai indreptatiti am fi sa vorbimde stramtorile Surduc §i Turnul Ro§u. Pe cand trecerea din ValeaOltului a mentinut traficul din timpuri stiabune, intre Europa oc-

31

ji

www.dacoromanica.ro

cidentala si Orient, §oseaua Surduc este un copil al construcliilormoderne. Abia de curand burghiile mecanice explosibilele aufacut posibila construcfia ei. Inainte de a fi existat aceasta soseatraficul peste munti se facea in aceea regiune peste tree&toarea Vulcana aflata numai la cativa km. Vest de soseua Surduc$i la o inaltime de peste 1600 m. pe drum foarte dificil.

In afara de aceste cai de comunicatie nu mai sunt altele im-portante de-a-curm.ezisul muntilor, decat in regiunea Brasocvului,in asa zisele trecatori ale Brasovului Buzaului. Cele mai im-portante sunt incepand dela Vest, acea dela Bran, Predeal, Pre-delmb Bratocea, Tabla Butii Buzau; prin trecatorile Bran, Pre-deal, Tabla Butii Si Buzau sunt sosele foarte bune; la Predealtrece prin trecatoarea cu tunel calea ferata importanta, careface legatura BrasovBucuresti. De sigur ca toate aceste caide comunicatie, care se intind pe mai mult de 150 km., in nautilitrebuesc sa fie destul de numeroase, mai ales ca strabat trecatori pro -priu, zise, cu turcu§ul pans la 1200 m., si mai mult. Ele ofera deci,pentru miscarile trupelor, dificultati considerabile. Aceste greutatistint mult mai maxi pe potecile muntoase, care strabat munfii delaNord spre Sud intre sosele. Aceste poteci sunt foarte numeroase. a-proape pe fiecare din nenumaratele vai, care strabat versanfii sepoate ajunge, pe de o parte spre culme i apoi pe partea cealalta injos spre ses. Carari se gasesc i pe culmile muntoase si nu sunttocmai asa de rare; prin ele se pot face miscarile de pe u_n masivpe altul. Cand am ajuns in Transilvania, locuitorii i trupele austro-ungare sustineau, sus si tare, ca este imposibil sa se faca operatiunimilitare in afara trecatorilor prdpriu zise ale muntilor. Dupa ceam trecut insa muntii, am constatat, cat de neitemeiate au fost ace-ste afirmafiuni. Facand abstratie de Munfii Paring, de masivulSurian din Munfii Sebesului, de partile cele mai inalte ale Munti-lor Fagarasului precum i de Piatra Craiului si de Bucegi, trupelenoastre de munte vimatorii alpini au glisit pretutindeni posibi-bilitatea de a patrunde. De sigur, ca au trebuit sa fie invinse greu-tali imense. Cu toate aceste ele au fost invinse. Muntii nu s'au ara-tat ca dusmani ai nostri, ci s'au dovedit a ne fi aliafi in lupta, im-potriva superioritatii numerice. Ei ne-au dat posibilitatea ca saluptam pe linii interioare, atacand prin surprindere invaluire.

Dupa aceasta digresiune in domeniul militaro-geografic, reiaufirul expunerii eveninientelor.

32

si

si

si

gi

si

si

www.dacoromanica.ro

Dupa ce s'au facut recunoa§terile la 6 Septemvrie, privitoarela impracticabilitatea versantilor, din spre bazinul Sibiului, dupace s'au prima rapoartele cavaleriei asupra inaintarii inamiculuipe la Sud de Olt, in spre Vest, am pierdut speranfa de a sdorbi gru-pul roman la Nord de trecatoarea Turnul Ra,,u printr'un atac in-valuitor. Incercarea de a invalui forfele dusmane nu mai prezentaansele unei deciziuni repezi si complete, din cauza obstacolelor

ce le prezenta terenul si din cauza nelinitei, ce ne producea ina-micul aflat la Fagaras. Posibilitatea invaluirei este intotdeaunaconditionata de fixarea inamicului prin lupte- angajate asuprafroniului salt Prin acest procedeu trebuia sa ne expunem la pier-deri, pe care incercam sa le evit cu mice pret, tinand seams deproportia numerics desavantajoasa a armatei male si de misiunileei viitoare. In aceasta ordine de idei mi-a treat o posibilitate in-formatia, ca Muntii Cibin se pot trace. Eu am primit-o cu toataplacerea. Pe aceasta cale era posibil ca, asoarlind Corpul alpinprin surprindere spre trecatoarea Turnutui Ropu, sa taiem singuracale de retragere a inamicului pi eventual sa -i adem pi in spate.

Daca aceasta operafiune reusia, atunci rezultatul trebuia safie distrugerea inamicului. Char data nu reusia complet, era depresupus ca aceasta acfiune a Corpului alpin, obliga pe Romani,sa retraga din bazinul Sibiului, mult mai multe forte pentru ase apara impotriva acestei trupe de munte atat de excelente,actionand pe o direcfie atat de primejdioasa pentru ei, deck dataar fi fost cazul sa se apere contra unui atac frontal in campie.

De sigur ca mai ramasese i ipoteza unei complete nereusite,cu toate ea mai putin probabila, dupa cele ce aflasem asupra sen-sibilitatii inamicului, cand era vorba de flancurile sale. Dar cutot riscul trebuia sa trecem la fapte. Situafia nu se putea inrautati,probabil, nici atunci mai mult, ca in cazul cand atacul frontal, cuparticiparea Corpului alpin, n'ar fi reusit in campie. Nici acestrezultat nu era prea departe de realitate, clack' finem seams dedubla superioritate numerics a inamicului, cu toata participareaCorpului alpin in operafiuni.

Dupes aceasta judecare de situatie s'au dat ordine de ope-ratiuni la 6 Septemorie dupii amiaza fi anume:

pentru deplasarea Corpului alpin in regiunea Poiana §iJina, prin schimbarea inainte a stafiunilor sale de debarcare.

pentru transportul unitatilor germane din Corpul alpin

77509 - 3 33

www.dacoromanica.ro

devenite disponibile, din sectorul Surduc spre zona Diviziei 187 in-fanterie, in regiunea Miercurea (Reussmarkt);

pentru debarcarea §i concentrarea Diviziei 76 rezerva inregiunea Seica, mare (Markt Schelken).

Dispozifiunile date de mine mai sus au fost simultane culuarea comandei Grupului de Sud al Armatei 1-a austriace, carefusese pans atunci sub ordinele Generalului v. Staabs; grupula fost scos de sub ordinele acestei armate pentru a trece imediatsub ordinele direete ale 0. H. L. german.

Luarea comenzii de &Are mine a fost anterioara primiriiinstructiunilor din 6 Septemvrie, seara tarziu, dela 0. H. L. ger-manti; aceste instructiuni cuprindeau prea multe detalii de exe-cutie, care, dupa parere,a mea, nu trebuiau ssa intre in atribu-tiunile M. C. G.

www.dacoromanica.ro

INTOCMIREA PLANULUI DE OPERATIUNIIN VEDEREA BATA LIEI DELA SIBIU

Instructiunile 0. H. L. german, in vederea operatiuniloraveau urmlitorul cuprins :

Clare Comandantul Armatei 9-a.Armata 9-a are mai int& urmatoarele misiuni: in unire

cu Armata 1-a, va bate inamicul ce a patruns in Transiloania.Armata 1 -a are deocamdatii misiunea, de a intarzia inain-

tarea inamicului fi in legaturei cu Armata 7-a, sia tina." pozitia Tar-navelor, respectio Murepl, in care scop se nor executa atacuri curezerve puternice fi pregatite dinainte, impotriva coloanelor ina4mice, ce vor ie0 izolate din muntii Gurghiului i Harghirfei.

Limitele armatei: Barcut (Bekokten)lacobeni (Jakobsdorf)(la Armata 1-a)Dumbrgoeni (Elisabetstadt) (la Armata 9-a)Mica (Mikefalva), Lernut (Radnot), Ludusu (Mar.-Ludas), Grind(Gerend)Turda (la Armata 1 -a).

Armata 9-a Da respinge mai intaiu inamicul, care a pa-,truns prin trecatoarea Surduc, apoi luand masuri de siguranta intrecatorile Surduc i Vulcana, cu fortele concentrate, va bate ina-micul pgruns la Sibiu, prin inveiluire dubla.

Se Da aprecia oportunitatea concursului Dioizei 89 infan-terie dela Armata 1 -a, in vederea implinirii misiunel.

Grupul dela aripa dreapta a Armatei 9-a impiedicii ina-intarea inamicului dela Ouova, in special prin Mehadia.

Aripa stimia a Armatei 9-a cedeazii la nevoie in fata pre-siunei fortelor inamice, superioare numericeqte, in legaturg culArmata 1 -a, in directia Mediq, spre Tarnava midi (Kleine Kokel)la Dicio St. Martin"

v. Hindenburg.

35

www.dacoromanica.ro

,,Urmlitoarea Instructiune a plecat simultan spre Teschen :Ciltre Generalul v, Cramon 1),

pentru Generalul v. Conrad 2).

Luptele pline de succes, care se desaqoara la Sud de Hateg,ne dau certitudinea, ca Dom pulea incheia inaintarea noastra re-pede prin cucerirea trecatoarei Surduc. Ya rog a dispune sa sedea Instructiunile necesare Generalului Staabs si Armatei 9-apentru concentrarea cat mai repede a fortelor: Corpul al pin in Sudde Sebeful Sasesc §i Divizia 187 infanterie in aceasta localitate

mai spre Est, dupa ce vor fi cucerit trecatorile fi lasat ca si-gurantd suficiente trupe austriace un detamment german de1-0--13).

Divizia 76 rezeroa germang in curs de transport vadebarca trupele combatante in Copp Mica Tei-us, dupa carevia concura la atadul general, impreuna cu celelalte forte aleArmatei 9-a.

v. Hindenburg.

Din nefericire aceste instrucfiuni ne-au incurcat complet inprivinfa organizarii Comandamentului; nu mai s.tiam daces operativArmata 9-a, fine de Conducerea supreniii germane sau de ceaaustriace. Ei 4) n'au finut seams de faptul ca intre tim.p eu trebuiasa fi luat comanda, a§a ce dispozifiunile directe adresate Genera-lului von Staabs, din partea Conducerei supreme austriace numai puteau avea niciun rost.

Ei au introdus cu aceasta ocaziune o nouli forma. a Instruc-fiunilor, nemulfumindu-se se dea (cum se ra'cea 'Ana acum)unui comandant independent, in feta inamicului, numai misiuni§i mijloace, ci prescriindul-i i anumite obligafiuni de modulexec/114'1.H lar. De altfel ele nu cuprindeau detest prescrip-fiuni bazate pe- primele concluzii asupra conducerei operatiunilor.

') Generalul A. v. Cramon era reprezentantul M. C. G. german la M. C.G. austriac. Memoriile sale in legaluril. cu aceasta insiircinare au fost tradusein limba francezet de ciipitanul Koeltz, in editura Payot, sub -Hui: Quatreans au G. Q. G. allemand" (nota trad.).

2) Generalul Conrad v. Hoetzendorf era generalisimul armatelor austro-ungare (nota trad.).

Insemneazil: I batalion, niciun escadron, 1 baterie (nota trad.).4)Domnii dela 0. H. L., fo$tii oameni dela Est, cu care Falkenhayn nu

a fost nicio<latil in relatiuni de Incredere $i afectiune (nota trad.).

36

i

')

fi

si

www.dacoromanica.ro

Se prea poste, ea ele sa fi fost aduse telefonic la cunostinta Con-ducerei supreme. Intre limp insa "unite din ele se infaptuisera.Nu insa sub forma unei manevre de invaluire nici simpla saudubla, ci a unei invaluiri largi asupra singurei comunicatiidin spatele inamicului, in legatura cu un atac brutal de front, inscopul de a distruge grupul roman la Cud de Sibiu.

Dispozitiunea cu totul neobisnuita, de a mi se fixa de catre0. H. L. statiunea de debarcare pentru Divizia 76 rezerva germane,era eel putin nepotrivita, deoarece trebuia ca Divizia sa fie de-barcata cat mai aproape de zona, in care voiam sa acfionez cuea. In concluzie numai Coinandantul Armatei 9-a putea safixeze, statiile de debarcare. Instructiunea Conducerei supremegermane, era in fapt i inexecutabila, deoarece in statiunile ho-tarite de ea, nu se gaseau rampe de debarcare.

tot atat de neexecutabila era tend preciza, forfa deta-§amentului german.: 1-0-1, de lasat in regiunea Surduc. Chiarastazi imi formasem, personal, convingerea, la fafa loculuidupe impresia momentului, ca Brigada 144 infanterie taustriacanu va putea rezolva singura chestiunea ca trebuiau lasate acoloeel putin doua batalioane doua baterii din trupele germane(adica' de fiecare parte a soselei Surduc cate unul), data voiam saimpiedicam, sau eel putin sa' incetinim un timp oarecare, o nouninaintare a adversarului. Primejdia relairei inainfarii pentru ope-rafiunile principale era evidenta.

In scopul de a lamuri aceste chestiuni fi a avea o bazii sigurgpentru operafiunile viitoare, am raspuns a doua zi, ? Sep}temvrie,instruc(iunilor 0. H. L. cu urmlitoarea telegrams, adresata ambe-lor Conduceri supreme, din Pless Teschen1); speram sa deducdin rlispunsul lor, care din instructiunile adresate Armatei 9-a aufost cele decisive.

1. Catre Conducerea supremii Teschen.2. Care Conducerea supremii Pless.

Debarearea Diviziei ?6, rezerva germang se va face in functiede existenta rampelor de debarcare, adicei in regiunea 6eica mare(Markt Schelken) la Vest, (22 km. Nord de Sibiu). 0 ac(iune re-

3)eel

Pless localitatea unde era instalat atunci M. C. G. german; Teschenaustro-ungar (nota trad.).

37

i

ail

i

yi

si

www.dacoromanica.ro

pede cu caracter decisio, impotriva Grupului inamic ,dela Si-biu, era de ja in curs de pregatire c and au sosit instructiunile. Gru-parea fortelor fi executia operatiei, rog sa fie lgsate in seama mea,deoarece depind cu totul de atitudinea adoersarului ?i reounoaste-irile faculte in teren. E problematic ca o maneorg de dubla invg-luire, pe care am avut-o in vedere, sa poalg fi executata intr'adeogratul sens at cuvantului, dacg inamicul ramane sprijinitin viitor cu aripa sa dreaptg, din actuala sa pozifie, pe Mun(ii inac-cesibili ai Faggrasului sau, data va reu0, contrar a#eptarilor mele,sa respingg mull spre Nord aripa stangii a Armatei 9-a, caz pre-vgzut de Conducerea supremg germang. Totu?i, chiar in acestecazuri, scopul dorit de Conducerea supremg germang va putea sg,fie urmgrit fi atins".

Dupes ce mi-am exprimat astfel indoielile, m'am hofarit sacontinuu preggtirile in sensul vtderilor mele, f5r6." a rail rasa in-fluentat de instructiunile Conducerei supreme germane. Aceastaideie s'a dovedit a fi fost foarte nimerifa. Waspunsul mi-a sositde abia la 9 Septemvrie, &titre amiazift. El avea urm'atorul continut:

Cairo Comandamentul Armatei 9-a.

Din telegrama D-ooastrg adresata in Teschen (?) rezulfg,ca Armata 9-a vede cu totul clar gruparea fortelor germane, inoederea atacului, ce urmeazg a fi executat la aripa de Sud dinTransiloania, potrivit instrucfiunilor mele deocamdatg in di-.rectia Sibiu. Executia acestor operatiuni este treaba Armatei 9-a.ca ea trebue adaptalg atitudinei adoersarului si terenului, nicinu era nevoie sa fie mentionat. Va rog a mg tine in curent, in moddetaliat, cu mersul operatiunilor, deoarece continuarea for in Tran-silvania nu poate fi urmarita in cadrul general al operatiuralordecal de aci numai astfel voi putea interveni cu forfele disponibilein infanterie si artilerie, indrumandui-le spre locul operativ reclamatde situatie".

Aceast6 precizare a,steptatii, deli redactata in termeni nuprea politicosi, nu avea nici calitatea de a se distinge prin clari-tatea expresiilor. In general instt rezulta intentiunea Conducerei su-preme de a-mi rasa mane complet libertt in executarea operatiunilor

aceasta a fost lucrul de cttpetenie, la care tineam in prezent 1).

1) De altminteri, acest schimb de telegrame poate provoca oarecari re-fleclii in privinta faptulni dacil inovatia utilizatil de noua Conducere supremit

38

pi

pi

fi

§i

si

www.dacoromanica.ro

in ziva de 7 Septemorie am convocat la Alba Julia pe Gene-ralii v. Staab, Conte v. Schmettoro fi Krafft v. Dellmensingen Sile-am expus, in linii maxi, intentiunile mele in vederea opera(iu-nilor. Genera lul Krafft v. Dellmensingen, care adusese informa-tiuni mai favorabile asupra modalitatii inaintarii peste Manta Ci-bin, a primit misiunea de a incepe acfiunea fare intarziere.

De sigur ca m'arn Bandit la faptul, ca acfiunea prealabila aCorpului Alpin ar fi putut atrage atenfiunea inamicului asupraintentiunilor mele. Cu toate aceste nu am ezitat, sa ordon cuce-rirea munfilor Cindrelului §i Steflesci, ce erau neaparat necesariin vederea operatiunilor viitoare. Ei nu puteau fi ocolifi §i ociocnire cu inamicul, care ii ocupa cu forte considerabile, pentrua-i izgoni, era inevitabila.

Alte informatiuni asupra inamicului nu s'au mai obtinut niciin acea zi §i nici a doua zi. De asemeni nu s'a putut recunoa§te,dace inamicul va continua inaintarea dela Fagara§ pe la Sud de

(0. H. L.), referitor la redactarea directivelor" (instructiuni) prezinta avan-taje sau nu. Parerea mea este categoric negativii. Niciun punct din aceasta in-structiune nu se putea executa. Aceeasi experienta s'a fricut $i mai tarziu cupita instructiuni. Adesea on 0. H. L. a likercat srt se substitue atributiuni-lor comandantului aflat la fata locului, luandu-$i sarcina de a conduce sin-gura operatiunile. Dace au facut aceasta din neincredere asupra capacitatit mele,sau din cauza dorintei 0. ILL. de a face sti reiasti in evidenta concursul dat deel in aceasta campanie, lucrul nu are prea mare importanta pentru a-i judecaoportunitatea. Aceste instructiuni s'au dovedit executabile numai in cazulcand se puneau telegrafic in concordanta cu intentiunile comandamentului ar-mate', raportate in prealabil pe aceeasi tale. In asemenea cazuri ele deveneau,evident, un impediment inutil al firului deja prea aglomerat. 0 consecinttt si-gura le recunosc totusi: influentarea hotririrei $i a curajului raspunderii la or-ganele In cauza ale comandamentului armatei $i chiar ale comandantului. In-teadevrtr, oricat de frumoase instructiuni ar fi dat 0. II. L., ele an puteaupriva comandamentul in cauza de raspunderea ce avea in privinta executteioperatiunilor. In schimb aveau darul sa ingradeasea jocul liber al fortelor in-telectuale ale comandantului $i statului saw major. De obiceiu 0. H. L. re-nunta la asemenea interventiuni, cand se faceau intampinari impotriva forsau faces atunci cand imprejurarile impuneau nesocotirea lor. Din cate stiuDiu s'a ivit ocaziune in care armata srt fie Mena rtispunzatoare de un in-succes. $i de$i Armata 9-a nu a suferit serioase nemultumiri din acest fel deinstructiuni", incovenientul suparator al explicattunilor interminabile, ce ra-peau timpul pretios comandantului armatei $i statului still major, ramanetotu$i.

Numai relafiunile excelente pline de incredere neconditionatil, care andomnit din prima pans in ultima zi intre comandant, sef de stat major $i ofi-terul de stat major cu operatiile, au evitat urmari suparatoare. Dar nu se poateconta intotdeauna pe asemenea situatte feriota $1 pot fi Imprejurari cand ase-menea instructiuni ar putea fi necesare.

In concluzie, putea totusi spune, ca avantajul acestui sistem fag decel dinainte, cand se fixa unui comandant independent pur simplu mism-nea $i i se puneau la dispozitie mijloacele, lasandu-t-se insa intreaga libertatein utilizarea for pentru executie, nu s'a confirmat.

39

agyi

www.dacoromanica.ro

Olt spre Vest. In fata Sibiului era liniste". La trecatoarea Vulcana arezistat si astazi cu indarjire. Nu mai aveam nicio speranta, de a-ifrange acum rezistenta, deoarece socoteam de prima necesitate de-plasarea unitatilor germane de acolo spre regiunea Sibiu, fara s'Eitin prea mult seama de ce ar fi urmat.

Situatia se prezenta mai putin favorabil la Armata 1-a au-striaca. Tot frontul ei, la Nord de Tarnava mare, era in retragerespre Vest, inapoia liniei Muresului. Generalul Arz v. Straussen-burg intentiona in legatura cu aceasta miscare sa-si retragadreapta in directia generala Targul Mures si Sud. Numai in urmainsistentelor mele, ca prin aceasta miscare imi va face imposibilalovitura proiectata la Sibiu, a convenit sa renunte la aceasta masurafunesta. Mi-a cerut insa o accelerare a operatiunii mele. A trebuitsit refuz aceasta pretentie, deoarece grosul Corpului alpin nu puteasa inceapa inaintarea dela Jina inainte de 10 Septemvrie seara, sicum pang la Turnu Rosu avea de parcurs cam 90 km. in munti,rezulta, ca nu puteam incepe actiunea inainte de 13 Septemvriedimineata.

In ziva de 9 Septemvrie m'am deplasat de cu vreme sprepostul de comanda al Diviziei 51 infanterie Honvezi, aflat la OcnaSibiului (Salzburg) pentru a lua legatura cu Comandantul Divi-ziei, Generalului maior Tanarky. Am gasit acolo si pe GeneralulConte v. Schmettow. M'au primit cu vestea, ca un atac general alRomani lor s'ar fi efectuat in amurgul zilei din ajun, in bazinulSibiului si ar fi Inca in curs.

In fata pozitiunilor Regimentului 187 infanterie german, carese afla la extrema aripei drepte a dispozitivului pe Riesen B. (Nordde Orlat, atacul Romanilor s'a prabusit dupa lupte violente, cupierderi grele pentru ei.

Si divizia 51 infanterie Honvezi, ale carei transee se gaseau pemalul de Nord al Cibinului si in continuare spre Nord-Est inconju-rand orasul panii spre cola 598, (Est Sibiu) si-a mentinut pozitia.Inamicul nu a intrat nici in Sibiu, uncle se mai Linea Inca detasa-mentul atat de slab a lui Reiner.

Se pare ins5, ca atacul a fost deosebit de violent asupra po-zitiunilor ocupate de Divizia 3 cavalerie germana, la Sud de lo-calitatea Veresmar (Rothberg), precum si asupra Diviziei 1 Ca-valerie austriaca, care Linea linia dela Cornatel pans la Glan-boaca pe Olt, si inaltimile de pe malul de Nord al raului. Regimen-

40

www.dacoromanica.ro

tele Diviziei a 3-a cavalerie, 4 si 5 chevauxlegeri si 18 husariau raportat, ea toate incercarile de atac ale Romani lor, deslantuiteasupra lor, au esuat. Ei asteapta in toata linistea repetarea incer-carilor infructuoase. Asupra situatiei, in care se of la cavaleria un-gara mai departe spre Est, informafiunile erau mai putin favora-bile. Se parea, ca inamicul patrwlsese liniile lor, in diferite parti.

Pentru a putea imbratisa cu vederea situatia de ansamblu acampului de lupta, am pornit cu Generalul Conte v. Schmettowpans in transeele cele nai inaintate ale honvezilor, pe spinarea in-gusta muntoasa Hundsriickee, aflata imediat la Nord de Chri-stian (Grossau). De aci am avut o priveliste minunata asupra in-tregului bazin al Sibiului munfilor ce-1 incadrau; situatia mi-aexpus-o comandantul de brigada, Colonelul v. Farkas, un osta§cu calitati exceptionale. Lupta din regiunea Orlat luase sfarsit.Asupra Hundsriicken-ului si-a celorlalte pozitiuni ale Diviziei 51infanterie honvezi, artileria romans mai tr'n'gea cu oarecare inten-sitate. Infanteria Ins se retrasese in intregime pe vechea baza deplecare, aflata la cel putin. 3 kin., de pozitia Diviziei.

Punctele de spargere ale srapnelelor inamice, cadeau necon-tenit in acelasi loc pe Roth-Berg; dincolo de el se deplasau Incet,in directia generals in spre Nord-Est. Atacul progresa deci in aceaparte. Amanunte asupra acestor lupte le-am aflat insa, abia spresears, dupa inapoierea mea la Cartierul Armatei in Deva.

Cel putin sapte regimente roman, (28 batalioane din Divi-ziile 2 si 13 infanterie) au participat la acest atac irnpotriva trupe-lor noastre, care n'aveau efectiv mai mare de 13 batalioane. Singu-rul succes obtinut de inamic a fost la aripa dreapta a Diviziei 1cavalerie austriaca §i a Brigazii 7 cavalerie austriaea. TrecandOltul, ele au reusit sa scoata din pozifie posturile aflate pe inal-timile Nord de Glanboaca si sa se indrepte apoi pe flancul tran-seelor ocupate de brigada, intre Glamboaca i Cornatel. Ungurii aufost nevoiti sa-si paraseasca pozitia si sa injghebe o nada* rezistentape lima Hosman (Holzmengen.)Stein-BergNord-Est de Colun(Ko lun) pe Olt. Prin aceasta acfiune a fost ameninfata, bine in-feles, aripa stanga a Diviziei 3 cavalerie, (aflata pe malul drept alHaar-Bachului, in regiunea Cornatel), care a prima ordin sa seretraga. Vitezele regimente ale Diviziei 3 cavalerie au refuzat sa exe-cute acest ordin. Ele nu se temeau de flancarea Romanilor si au

§i

41

www.dacoromanica.ro

apreciat, ca era sufioienta masura, de a-si refuza flancul de-a-lun-gul malului drept al Haarbachului.

Succesul Romani lor deli suparator pentru calaretii ungurinu a impresionat de loc pe Bavarezi i Saxoni, asa incat Roth-Bergulsi data de 9 Septemvrie, vor ramane defintiv un titlu de glorie pen-tru ei; eu nu i-am atribuit vreo gravitate pentru moment.

De sigur ca situatia ar fi putut sa devina neplacuta, in cazulcand Romani ar fi reu'it sa intoarca pozitiunile noastre de pemalul de Nord al Oltului, pe care nu se gaseau decat forte slabe(de fapt numai vedete) restabileasca legatura cu camarazii fordela Fagaras. Eu speram insa, cu toata increderea, cal lovitura delaSibiu va produce efectul mult mai de vreme. De altfel imiconvenea ideea adversarului de a-si mobiliza forte inaportante in re-giunea Est Hosman. Ea raspundea 4i instructiunilor date de mineGeneralului Conte v. Schmettow, de retrage, fare teams, aripasa dreapta mai inapoi, mentinandu-si insa central in sectorul 01-tului. Pentru orice eventualitate, am gasit necesar, sa creez un ele-ment de siguranta in acea regiune. Am rugat deci pe Generalul Arzv. Straussenburg sa concentreze Divizia 89 infanterie germane, inregiunea Sighisoara (Schassburg) la dispozitia mea. Generalul aveainsa ezitari fats de cererea mea, deoarece socotea aceasta Divizieca singurul sprijin al centrului aripei sale stangi, in retragere.Nici afirmatiunea mea, ca deciziunea se joaca la Armata 9-a inprezent deci toate fortele trebuesc concentrate aci, nu 1-au pu-tut determina sa-si schim.be atitudinea. A trebuit sa exercit asuprasa o presiune prin 0. H. L., pentru a-1 determina, sa accepte, infine, cererea ce-i adresasem. Astfel ca abia la 14 Septemvrie, mi-afost pusa la dispozitie Divizia 89 infanterie.

In seara de 9 Septemvrie, am mai prima o informatiune im-bucuratoare. Trecatoarea Vulcana a fost si ea cucerita (contrar tu-turor asteptarilor) numai cu fortele germane lasate acolo (2-0-2);nu s'a produs nicio intarziere in transportul fortelor germane, deacolo spre Sibiu, cu toata starea cu adevarat deplorabila a caiiferate Hateg-Gara Simeria (Piski)Vintul de Jos Miercurea. Pu-tinele trupe germane, ramase la Jiu, au facut acte de bravura ex-ceptionala. Intr'adevar, inamicul pastrase contactul pretutindeni culinia noastra inaintata, in regiunea Surduc. Era deci exclus (dupeparerea categorica a Generalului Sunkel) sa se reduce efectivelegermane sub cele 2 batalioane si 2 baterii lasate acolo, jumatate

42

§i s i

iii

a-si

§i

§i

www.dacoromanica.ro

din unitatile Corpului alpin, §i jumatate dela Divizia 187 infan-terie. Eu nu puteam decat sit imparta§esc aceia§ parere. In searazilei s'au trimis trupelor ordinele de operatiuni pentru actiunea, cetrebuia sä se desfapoare. Ele stint cuprinse, in urmatoarea darede seams, expediata 0. H. L. la 10 Septemvrie:

In ziva de 10 Septemvrie vor fi concentrate in munfi pro-babil grosul fortelor Diviziei 187 infanterie, in Sud-Vest de Sibiu,ale Diviziei 51 infanterie Honoezi In Nord-Ves,t pi ale Diviziei 76rezerva gernuing in Nord-Est de oral. Corpul alpin se Da fi apro-pint piing atunci, prin Muntii Cibin, pang in o zi de mars, de tre-catoarea Turnul Ropu.

Intentiunea mea este sii atac in 13 Septemvrie cu Corpul alpinin directia treciitoarei, cu. Corpul XXXIX rezemii, care se compunedin Divizia 187 infanterie, Divizia 51 infanterie Honoezi pi Di-oizia. 76 germani rezeroa, de ambele parti ale Sibiului.

Conte le Schmettom va putea sá cedeze teren la aripa sadreaprii. Dacii inamicul preseazii, va trebui sa reziste cu. indarjire,la centru, (in sectorul Oltului) fi la aripa sa shingli. Terenul piingIn pantele Muntilor Vagarap se interzice, deocamdata, prin barajede foc; am facut preoederi, ca in desrapurarea ulterioarli a operatiu-nilor, sä interoin pi prin mipcare, treand raul.

,,S'a cerut Armatei 1-a de indatii ce situatia va permitesa-mi pun'ii In dispozitie Divizia 89 infanterie, in Sud de Sighipoara".

www.dacoromanica.ro

PREGATIREA BATA LIEI

Contain in mod sigur, ca in ziva de 10 Septemorie, Romanivor incerca sa exploateze succesul for la aripa dreapta a Brigazii7 austriaca. M'a surprins foarte mult, ca nu au facut-o. Inamicul s'acomportat foarte lini§tit §i in bazinul Sibiului; se parea chiar, caevacueaza inalfimile, pe care le cucerise in ajun dela acea brigade,retragandu-se in regiunea Glanboaca, pe malul de Sud al Oltului,fare sa incerce a stabili eel pufin legatura cu aripa stanga a Ar-matei 2-a, in spatial liber dintre rau §i pantele Munfilor Fagara-§ului; din aceasta cauza se puteau mica nestingherite patrulelenoastre. Nici stanga Armatei 2-a n'a facut nimic pentru a seapropia mai mull de Grupul Sibiului. In acest mod s'au pututinfaptui in toata lini§tea debarcarile §i concentrarea Corpului alpin§i a Diviziei 76 rezerva in bazinul Sibiului. Peste tot incepu departea noastra o activitate febrile, pentru a putea deslanfui actin-nea la data fixata.' de 13 Septemvrie. Ca nu era limp de pierdutau dovedit-o informafiunile sosite in seara de 10 Septemvrie, re-lativ la situafia din regiunea Surduc. Colonelul austriac Bergercare luase comanda in locul Generalului Sunkel (plecat cu di-vizia sa spre bazinul Sibiu lui)raporta despre contra-atacuri pu-ternice ale inamicului. De sigur, ca ace§tia simfisera grafie spio-najului facut de populafia romans, imposbil de impiedecat inmunfi reducerea forfelor germane; totwi, dupa relafiunea datade Berger, inamicul nu, a putut obfne succese in acea zi.

Consideram situafia complet asigurata pentru noi, mai ales inurma raportului dela amiaza zilei de 11 Septemvrie, de§i Romaniireluasera atacurile cu sfortari indoite. Totusi, in urma convorbirei(clef onice avuta cu statul major al Colonelului Berger, am gasit cutale sa ma informez asupra situafiei prin cineva neinteresat incauza. Ain trimis deci inteacolo pe Lt-colonel austriac de stat ma-

44

www.dacoromanica.ro

jor, Baronul v. Bolfras, ofiterul de legatura al Conducerii supremeaustriaca pe langa mine. El s'a inapoiat seara, cu cele mai bune lin-presiuni si cu declaratia categorica a Colonelului Berger, ca vaputea mentine actualele pozitii data inamicul nu va primi intarirideosebit de importante. Nu mai tarziu de 12 Septemvrie, s'a pututdovedi cat de eronate erau aceste afirmatiuni; acentuez totusi, ca nuse poate face din aceasta cauza sub niciun motiv, vreun repro§ Lt.col. Baron v. Bolfras. Tot timpul campaniei el a dat dovada unui°filer de stat major admirabil, prezent la da'.-orie, orn. foarte distins

camarad desavarsit. Prin activitatea sa neobosita, a reusit sa-sicreeze curand in statul major o situatie excelenta. Armata 9-aii multumeste mult pentru sprijinul acordat in situatiile cam sal-batice ale regiunii de granites ale Ungariei.

Este adevarat, ca marcurile de concentrare din 11 Septemvrienu au intampinat nicio piedica; totusi erau Inca destule frecaturide inlaturat. Gratie linistei imperturbabile a Maiorului Frantz siajutoarelor sale, Capitanii Kienitz si Baron T. Sell (mai tarziuCapitanul Stumpff) ce lucrau la sectia operatiilor precum. siprevederii Subsefului de stat major Huebner, cu ajutorul sau Ma-iorul Baron von Mirbach, am reusit sa mentinem mersul regulatal masinariei.

Inaintarea in munti a Corpului alpin, sub conducerea Co-mandantului de brigades, Generalul-Major Cava ler v. Tutschek, s'afacut extrem de repede, cu toate dificultatile terenului. Prime leelemente au ajuns seara pe Varful Negovanul mr. 2136 m., de pecoama principals a Muntilor Cibin, la aproximativ 20 km., in

dreapta de soseaua din Valea Oltului; patrule an fost Impinsespre cabana, aflata la cativa km. mai spre Est. Aci s'au descoperitprimele urine ale inamicului. Probabil, ca un post roman a parasitacest cantonament in mod grabit, scurta vreme Inainte.

Dupes primirea acestei in.formatii, am putut avea siguranta,ca trupele vor putea fi pe baza de plecare la 12 Septemvrie, asacum hotarisem. 0 activitate exceptionala si desavarsita, au depuspentru aceasta atat statul major cat si comandantii trupelor. Pen-tru a o aprecia la justa valoare, trebue tinut seams de conditiu-nile tailor ferate si ale drumurilor de munte din Transilvania.Aceasf activitate plata Ins germenul succesului in ea.

45

yi

li-nie

www.dacoromanica.ro

Pe baza situatiei din ajun, am dat la 12 Septemvrie, dimi-neala, un ordin de operatie; iar la 13 Septemvrie, ordinul de atacpropriu zis.

Atacul trebuia executat astfel:Corpul alpin pornind de pe hula Varful Mare (2063) Prejba

(1745) G) han (1411), va avea ca obiectiv soseaua din Valea Oltu-lui, pe care o va depasi, trecand o parte din unkati in Est pentrua bara crirrile din marginea de Vest a Muntilor Fiigaras. Va luamrisuri de sigurangt spre Sud.

Corpul XXXIX rezerva trebuia sg inainteze astfel:Divizia 187 infanterie din regiunea Orlat, de-a-lungul picio-

rului pantei spre Est.Divizia 51 Hon.vezi la Vest de Sibiu, iarDivizia 76 rezerva la Est de Sibiu 1).Toate diviziile au primit ca obiectio final de atac intrarea spre

trecatoarea Turnului Rop. dela Talmaci (Talmesch). Corpul XXXIXrezerva a primit ca intarire artileria caTareatii. a Corpului alpin, cuexcepfia unei baterii de tunuri de 105 mm., data Corpului de Ca-valerie.

Acesta avea multe misiuni:sa bareze prin foc spatiul existent intre sectorul Oltului

poalele de Nord ale Muntilor Ftigaras; (pentru aceasta au ales po-zilia bateriei pe intiltimile de pe malul drept al Oltului, in regiuneasatului Noul Roman; (Neudorf);

sti asigure flancul stang al Diviziei 76 rezerva;sa faees fara spre Armata a 2-a romana,sti impiedice legatura intre aceasta armata" romana i grupul

roman dela Sibiu si in fine,sa se pregAteascri, a pg.trunde cu o unitate destul de puter-

trecand Oltul, in spre trecatoarea Turnului Row. Aceasta s'aputut insa infaptui, abia dupes ce atacul Diviziei 76 rezerva, aflatgla Nord-Est de Sibiu, a progresat dupes ce unifiitile din Divizia 3cavalerie, af late in pozifiile pe Rothberg, an putut fi inlocuite.

Dupes expedierea acestor ordine, am instalat in amiazii, statulmeu major in Sebesul Sasesc (Miihlbach), pentru a fi mai aproapede desflisurarea evenimentelor. In aceasta localitate aproape com-plet germane, al cZirei spirit e foarte bine caracterizat de vestita ins-

') S'a evitat dinadins orasul, in speranta, di 11 vom putea feri astfel destricAciunile inevitabile ale luptei. Aceasta ne-a reusit complet; populatia in-ruditii noun dupes originii, a fost feritil de mizeriile cumplite ale luptei.

46

§i

nica,

§i

www.dacoromanica.ro

criptie de pe frontispiciul §coalei, Cultura este libertate", nu. antprimit insa informatiuni favorabile.

Colonelul Berger raporta, ca la Surduc §i Vulcana situatia estedestul de grava. Inamicul reu§ise, sa invaluiasca frontal nostru §isa -1 strapunga in mai raulte locuri. Cele doua batalioane germanese mai mentineau Inca, insa erau in primejdia de a fi invaluite (defapt ele chiar erau din cauza vecinilor care cedasera), a§a ca tre-buiaa sa se retraga la randul lor. El cerea in mod insistent aju-toare §i arata ca, chiar daca soseau. bazinul Petrocanilor de abia armai fi putut sa fie finut.

De§i imi dadeam perfect seama ca:pierderea acestei regiuni bogata in. zacaminte de carbuni a

carei stapanire, scum pe anotimpul acesta friguros, era de-o im-portanfa capitals pentru o mare parte a Ungariei, ar fi avut urma-rit neplacute, atat din punct de vedere moral, ca §i din punct devedere practic, (aceasta cu, atat mai mult, cu cat ma temeam, ca Ro-manii nu vor proceda cu atata ingaduinta cum au facut-o primadata cu ma§inele §i celelalte instalafiuni, din motive u§or deinteles §i destul de explicabile),

o inaintare a Romanilor, prezenta o primejdie capita% prin.ameninfarea singurei linii de retragere a Armatei, calea ferata dinValea Mure§ului 1),

totutii nu am. stat un moment la indoiala, ca nu trebue satrimit un singur om in sectorul Hafeg, inainte de a fi terminatoperafiunile dela Sibiu. In aceasta operatiune, intervenfia inamiculuiaflat la Surduc nu mai purtea fi sub niciun motiv suparatoare.Chiar daca ar fi mers fara oprire, ii trebuia mai mult de-o sap-tamana, inainte de a apare in regiunea Sebesului Sasesc. Or, pangatunci, contain cu siguranta sa fi terminat cu Romanii, aflafi latrecatoarea Turnul Row, spre deplina mea mulfumire. Aveam apoitot timpul sa judec ce a§ fi putut face impotriva inamicului, carear fi inaintat dela Surduc; sa zicem, ca ar fi distrus calea ferata aMure§ului. Chiar in acest caz decisiunea nu se &tine prin asemeneaactiuni, ci pe carapul de batalie, pe care trebuia sa bubuie mainetunurile noastre. 0 reducere a efectivelor on cat de mica din Gru-pul dela Sibiu periclita insa decisiunea in batalia ce angajasem.Trebuia categoric evitata.

Departarea dela Petrosani la Mures era de patru zile de mars for-tat. Unitriti de recunoastere mai puternice puteau sa faca aceasta distant&limit mai repede si chiar fara sa fie vilzute in terenul p6duros muntos.

47

1)

si

www.dacoromanica.ro

M'am marginit deci numai sa atrag in mod insistent atentiu-nea Colonelului Berger, ca in cele doua batalioane §i doua bateriigermane dispune de suficiente forte, cu care trebue sa-i fie posibil,sa impiedice o inaintare accelerate a inamicului, intim] terenexceptional de favorabil apararii. Ca intarire, nu i-a§ putea tri-mite decat un batalion austriac din sectorul Mehadia, ce va sosito 13 Septemvrie. Pentru a u§ura insarcinarile multiple ale Co lone-lului, care de sigur avea suficient de lucru cu brigada, am. trimisin aceea§i zi in sectorul Hateg, pe Generalul-Major v. Busse, caretocmai sosise de pe frontul de Ves,t la Cartierul general al armatei.El trebuia sa se puny mai intaiu in situatie si sa is apoi comanda, inmomentul cand Brigada 2 munte austriaca va fi inceput debarca-rea in garile Simeria §i Hateg, catre 15 Septem-vrie. Generalul v.Busse era comandantul Diviziei 301 infanterie cadres).

Evenimentele din regiunea Surduc s'au raportat seara tarziuComandamentului suprem. austro-ungar. Simultan s'a intervenit la0. H. L. german, cu rugamintea, de a interveni la Teschen, sa." eviteorice interventie in desfasurarea evenimentelor acolo. Aceasta areusi t.

La sosirea mea in Sebeful Sasesc, am gii sit pe Colonelul austriacHuber, ;Old de scat major al Generalulai Arz vonl Straussenburg.Mi-a comunicat, cal cererile adresate in legatura cu operatiunile vorfi satisfacute, deoarece Comandantul sa.'u isi da seams, ca efortul inexecutarea misiunei comune ambelor armate, revine deocamdataArmatei 9-a. Cat priveste insa cedarea Divziei 89 infanterie,pe care o cerusem pentru operatiunile Armatei 9-a, trebue s'orefuze, caci fare aceasta. divizie ii este foarte greu, sa face fates pre-siunei puternice, ce inamicul exercita asupra armatei sale.

Am expus Colonelului intentiunile mele, in linii maxi: mai intaio lovitura cu caracter de deciziune asupra grupului principal al Ar-matei romane, la trecatoarea Turnului Rosu, apoi degajare re-pede din lupta si inaintare asupra aripei stangi a Armatei 2-aromane, cu intentia de a o invalui. Inamicul din sectorul Hateg inte-resa in al doilea plan, afara.' cle cazul, ca evenimente neasteptatene-ar fi fortat la contrariul. Conditia, sine qua non, pentru reusitaplanului meu era, ca Armata 1-a austriaca sa nu mai, cedeze

cu aripa ei dreapta, la legatura cu extrema aripei stangi a Ar-

1) Eu cerusem cu cateva zile inainte asemenea state majoare cadre dela0. H. L.; lint pareau necesare, pentru luptele ce le vedeam In viitor, pe deta-samente.

48

1-a

inami-cului,

.

www.dacoromanica.ro

matei 9-a. In caz de nevoie, centrul §i aripa stanga puteau fi re-fuzate. Daca. Armata 1-a nu va actiona insa in acest mod §i va con-tinua sa cedeze §i cu aripa dreapta, la Vest de linia pe care se ga-se§te stanga Armatei 9-a, atunci primejdia s'ar accentua, dcoareceadversarul ar putea capata o situatie avantajoasa Si amenintareade invaluire n'ar mai fi avut-o el, ci stanga. Armatei 9-a.

Colonelul Huber intelegea perfect aceasta necesitate. Avea insaindoieli asupra puterii de rezistenta a Armatei 1-a austriace. Moti-vele invocate de el, ma ingrijorau profund §i ma obligau sa gandescserios la intorsatura posibila a evenimentelor in .zilele urmatoare,spre Nord -Est.

Nici informatiunile primite de pe frontul Sibiului nu erau inintregime favorabile.

Pregatirile in vederea atacului de maine s'au desfa§urat pre-tutindeni fara incidente. Cu aceasta ocazie Corpul alpin a depus dinnou probe de destoinicie. El depti§ise foarte de vreme baza de plecareVarful MarePrejba §i voia sa inainteze cu un deta§ament puternic,in spre §oseaua din vale, in noaptea urmatoare. Unitatile din urmaale Corpului alpin se apropiau de Once§ti (1714), care ar fi fost ocu-pat de inamic.

Dupa amiaza an observat insa, atat Divizia 3 cavalerie cat §iCorpul XXXIX rezerva mi§cari de retragere ale inamicului, spre in-trarea in trecatoare. Facand legatura cu informatia primita dela lo-cuitori, ca in noaptea de 12/13, artileria romans s'a deplasat prinValea Oltului spre Romania, am tras concluzia, ca Romanii au re-cunoscut pericolul ce-i ameninta, §i ca nu voiesc sfideze, ci dim-potriva caufa sa scape din capcana. Aceasta intentiune a for nu faceaparte din planul men de manevra. Am dat din nou ordin Corpuluialpin, care se afla in mars spre trecatoare, sa accelereze cat mai multmi§carea sa. Am aprobat Generalului v. Staabs cererea, de a incepeimediat atacul. Din nefericire n'a mai putut face uz de ea. deoareceintunericul se lrtsase.

77509 - 4 49

sa-1

www.dacoromanica.ro

BATALIA DELA SIBIU(Schita Nr. 1)

Dimineata de 13 Septemorie anunta o zi fermecator de fru-moasa. Cerul senin, albastru, se inalta asupra campiei Sud de Sibiu.Vantul incetase §i o vedere clara, admirabila se deschisese spre ori-zontul indepartat; soarele caldut, a carui putere inseala. pe Germanulde Nord, facandu.-1 sit creada ca este zi de vara, pieta muntii cuversantii impiiduriti, in colorile cele mai splendide; toate la un loccontribuiau a ne face sit apreciern pretul sfortarilor noastre.

Atacul, pe care 1-am urmarit de pe culmea Nord de Orlat, a in-ceput in and metodic; Corpul XXXIX rezerria s'a lovit insa pretu-lindeni de pozi(iuni apiirate cu

Divizia 187 infanterie, unitatea de efort, cramponat pe inal-f vecine localitatilor Guraraului §i Poplaca, care au fost cuce-rite pang seara. Inamicul s'a mentinut insa pe pozitiile sale puter-nice, pe D. Cioara §i pe Va lare (1346).

Dioizia 51 Honvezi n'a putut inainta, deoarece a§tepta sit i sedeschida drumul de Divizia 187 infanterie.

Divizia 76 rezeroii a fost atat de mult intarziata in trecerea eipeste terenul Est de Sibiu, ineat nici nu s'a putut desfa§ura pentrua lua parte la lupta propriu zisa.

Am apreciat, ca motivul principal al intarzierii mi§earilor Cor-pului XXXIX rezerva sta in impra§tierea prea mare a artileriei sale,care a provocat neutilizarea eficace a focului situ. Am ordonat ime-diat Corpului de armatil sit inlature cat mai grabnic, in eel mai rauoaz pang maine, aceasta greala. Interveatia mea a reu§it rasplataa venit cu prisosinta.

Corpul de cavalerie v. Schmettoro a trimis in cursul zilei undetwment mai puternic de chevauxlegeri, cu cateva tunuri, spremalul de Sud al Oltului, la Sud-Vest Carta Si (Kerz) §i spre li-

50

indfirjire:s'a

si

www.dacoromanica.ro

Bali/la dela Sibiupvatia /R 13Se,olvntrie 1916

Sick/a *1081

`6.2. .......

triga orhi,

vIleof;gs

Copfa f,"

Iao

,\4511X.Pari.1\

`1A

e

'40f

ofepop% owe.Albalulta Arms!' a e

.G.01 A.94, 4 00

Sektuad e%

itiercurea

11,too lona

o

ellA:A j2,4,. o nl It , ,Itr ,,,,

f4-F %flll .4M1

din .

, 75,4tcIf

:C.j0;,.% e

16, tf.'S';'..loi

15 01..;;, 1v4tc;111)- 1-e-

ITICO 6eni 8, 0Se- ceilare liun-rbruec 0,7%

l,7, 'pit tKo le imliari -/604

JZimni:z,\I:

NP--;;;;C.1?": -71-V14,!k- BuGhsc

7 li.tt% vpm6s7v- ,".

1, se,le la amen SeSiC411 -styes

`N!,' '

,,,8a Pad .0' '-, Skov

riondier , .. t; ..6 hi.15;',0 0 Iv: , \`'

o ....\.,..4 /Per ft ',.spa,s;y=. ........

Se rc a talzs',1

ocee

4,(0.10148 m Si,cilti .4%..1 ;tot-1%. ?2#.1.1. t 0 iiituvz

evibia:a

o:;;44441 Pact°41041 Trvio e

'3--I:::":.;:vT."S.4.174"/":91.1.:11-:-:k1"17!;;

afler011nit!,17A

'1

-a'Ce61:41-e:litkzaf: It;Le .9 e

.7, 4... re di' germane fitnairrownsfare

t:P. wife

1..800 0000 Amm.

Aro

www.dacoromanica.ro

nia Avrig (Freck)Porumbacul de Sus (0. Porumback). Cavaleriaromans, pornind asupra lui de-a-lungul piciorului muntelui din spreEst, a fost ineadrata in regiunea Arpasul de tragerile tununilor noa-stre lungi si obligati sa bald in retragere.

Rapoartele Generalului on Tutschek, trimise din munti, eraupentru moment favorabile. El ajunsese in cursul diminetei la Kai-ser Br. (836), aproape de intrarea de Nord a trecatorii TurnulRosu, in localitatea si gara Raul Vadului (355) si in Caineni sispera, ca se va putea menfine in ele. Rezistente mai serioase antrebuit infrante de Principe le Henric de Bavaria, care a cuceritCainenii cu batalionul sail din Regimentul Infanterie Garda si dedetasamentul, care actiona spre localitatea Turnul Rosu. 0 coloanaromans, ce marsaluise inainte de amiaza din spre Nord, in treca-toare a fost completamente distrusa de tragerile vanatorilor nostride pe KaiserBr. Asupra viitoarei desfasurari a luptei din acea re,giune nu s'a mai putut afla deck atat, ca Romanii au montat inspre seara contra-atacuri foarte violente asupra Cainenilor. Rezul-tatul nu se cunostea

Din regiunea Surduc a sosit informatia, ca batalioanele ger-mane aflate acolo an trebuit sa evacaeze pozifia in seara de 12 Sep-temvrie, pentru a nu fi complet invaluite. Ele s'au retras prin Pe-trosani, urmate la mare distanfa de adversar, care nu indrasnia sale atace. In regiunea cotei 1003, la Nord de Petrosani, au facut dinnou fatii, in seara de 13 Septemvrie. Aveau legatura cu aripa stalled'a Brigsazii 144 infanterie austriaca, a carei noun pozifie se intindeape spinarea muntoasa dela Oboroca 1547 pang la Tulisa 1795. Unatac din partea inamicului nu se produsese Inca asupra ei. Genera-lul von Busse era de parere, ca atacul putea fi asteptat in toata. li-nistea si avea siguranta ca inamicul va fi oprit mai multi vreme infata acestei pozifii.

Desfasurarea evenimentelor zilei, m'a mulfumit cu bate ace-stea numai in parte.

Daca aveam acum siguranta, ca Grupul roman dela Surducnu va mai putea interveni la vreme ca sa influenfeze evenimenteledela Sibiu, nu eram de loc sigur, ca Armata 2-a romans va privipasiv macelarirea vecinei sale dela Vest. Priveam inaintarea Ca-valeriei ei ca un preludiu al miscarilor armatei, in acest stop.

Intarzierea execufiei atacului de titre Corpul XXXIX rezerva,imi &idea de gandit. Nu numai din cauza posibilitafii de a fi su-

52

Inca.

www.dacoromanica.ro

parati de interventia Armatei 2-a romans, ci si din aceea, cii nustiam Inca data Corpul alpin, reusise sa treaca pe undeva soseauadin Valea Oltului. Dace Romani si-ar fi asigurat intre timp o le-gatura cu patria, prin poalele Vest ale masivului Fagarasului,atunci calea retragerii le era Inca deschisa. Duper impresia ceaveam, privind terenul cu binoclul, eu socoteam acest lucru posibil,deli cunoscatorii localnici ma contraziceau. Disparifia coloanelorizolate romane, in acea direcfie imi intareau Inca convingerea.

Toate acestea impuneau necesitatea grabirii cat mai mult po-sibil, a atacului de maine. In acest scop:

Comand. Corpului XXXIX rezerva a primit ordinele necesare.S'a atras din nou atenfiunea Corpului alpin asapra importan-

tei de a impinge unitati pe naalul de Est al trecatoarei.Corpului de caoalerie Schmettoro s'a ordonat impinge

cat mai. repede, spre intrarea in trecatoare, unitatile, care interve-nisera la Avrig-Porumbacul,

Am socotit necesar sa-mi creez o rezerva de armata oarecare.La unitatile Armatei 9-a, de sigur nu puteam apela, oricata bunsvointa as fi avert. Am rugat deci din nou ComandamentulArmatei 1-a austriace, sa mi-o puns la dispozifie din unitatileinaintate ale Diviziei 89 infanterie. Aceasta divizie, in curs deconcentrare, se deplasa dela Nord spre Sighisoara, duper propune-rea mea. Generalul v. Arz imi ceder, in sfarsit, Regimentul 8 Land-sturm $i un detaiament de obuziere usoare, care an fost imbarcatela Sighisoara, pentru a fi transportate urgent spre Ocna Sibiului.

Presiunea exercitata de Corpul XXXIX rezerva s'a resimtit adoua zi. Cu sprijinul unitatilor dinapoi ale Corpului alpin, aripadreapta a Diviziei 187 infanterie, a cucerit in cursul diminefei, On-

Inamicul a evacuat Valare Dealul Cioara, in momentultend infanteria noastra urea pantele abrupte ale acestorIn transeele parasite s'au gasit in afara de morfi militarii civili, resturile populatiei romane din localitatea Guraraului

din vecinatate. fusese convinsa de trupe, sa se refugieze peinaltimi. Cand au inceput tragerile noastre de preparatie, ea nus'a putut salva atat de repede, ca soldafii, asa ineat a suferit pier-deri ingrozitoare.

Divizia 187 infanterie a ajuns, dare amiaza, in regiunea Ra-sinari. Divizia 51 Honvezi inainta si ea; cand aripa sa stanga a ajunsIn jumatatea drumului Sibiu Selimbarg, a fost lovita de un con-

53

costa.

Fa

sa-si

si

si rand,

www.dacoromanica.ro

tia-atac inamic, montat puternic si cu abilitate. El n'a fost exe-cutat insa cu destula vigoare. Fafa de tragerile executate de arti-leria diviziei, si de infant eria care -1 astepta culcata la Omani, ata-catorul s'a inapoiat inainte de a fi ajuns la lupta cu baioneta. Intot cazul, reacfiunea inamicului a provocat o intarziere in orienta-rea Diviziei, care s'a repercutat si asupra diviziilor invecinate.Seara, Divizia 187 infanterie se afla de ambele parfi ale Cisna-dioarei (Michelsberg-ului) in faf a unei not rezistenfe. Divizia 51Honvezi cu aripa dreapta in fafa localitafii Cisnadia (Heltau), cucea stanga pang aproape Ia Sud de *elimbar (Schellenberg) ; Di-vizia 76 rezerva in continuare pang la Caso lf (Kastenholz). Inami-cul a opus pretutindeni in tot cursul nopfii o rezistenf a indarjita,cu toate ca esaloanele sale dinapoi au intrat in panied, din cauza caaflase de taierea comunicafiei din trecatoare; aceasta s'a putut ve-dea si dela observatoarele noastre.

In fafa frontului ocupat de Corpul de cavalerie Schmettowaveam Ia 14 Septenwrie tot mai multe indicii, ca Armata 2-a ro-mana intenfiona sa reia miscarea.

Cavaleria inamica foarte puternica, profitand de ceafa dimi-nefii, a inaintat prin Vistea de jos (Al Vist) si Vistea de sus (F. Vist)spre Ufa de sus, (F. Utsa) si disparand in pildurile dela Arpasul deSus (F. Arpas). S'a trimis asupra ei ultima rezerva a lui Schmettow,(3 excadroane cu efectiv redus, din Regimental 18 husari cu o baterieobuziere usoare), prin Cartisoara (Kercizsora). 0 ciocnire n'a maiavut loe in ziva aceea.

Chevauxlegerii, care au actionat spre gura trecatoarei, si-au in-deplinit misiunea in intregime, reusind sa bareze coinplet spafiuldintre Olt si munfi, in sectorul V. Porumbacelul. In. mai 'unite ran-duri au respins coloanele roman, care atacau. Ei nu au pututinainta insa, prea mult, dincolo de acest sector. Numai la extremaaripei stangi, excadronul de acolo a reusit sa" ajunga cu mitralie-rele pe inalfimea La Cetate (846). De acolo a interzis cu foepoteca ce duce peste *urul (2281) in spre Romania, pe care deli cu-noscatorii din partea locului nu o socoteau accesibila pentru retra-gerea precipitate, totusi Romanii, an utilizat-o destul in acest scop.Pentru a o deschide, for superioare roman, au atacat in cursulzilei, pe cei cafiva calarefi germani descalecafi, aflafi. La Cetate.Ele an fost insa distruse de tragerile precise ale Bavarezilor nein-fricoafi.

54

www.dacoromanica.ro

Buletinele de sears ale Corpului alpin ariltau, ca acfiunea ace-stuia nu mergea dupes cum am fi dorit.

De sigur c5. Romanii si-au dat seama, Inca dela 13 Septemvriela amiaz5, in mod foarte lamurit, de primejdia la care erau expusidin partea acestui corp si au {lent totul pentru a o Inlatura.

Vaniitorii si Garda n'au reusit sa treats valea Oltului nici la14 Septemvrie. Compania din Batalionul 14 Vankori, indreptataspre Kaiser-Br., nu si-a atins in Intregime ieri obiectivul. Ea fost to-tusi in masur5 sa sapaneasc5 prin foc intrarea Inde-plinit, oarecare vreme aceasta misiune in mod desiivarsit.

Daces va mai putea fi in stare s5 reziste inamicului, care a im-pins-o azi din nou in munfi, famane de v5zut.

Nu stiam Inca data si cat a reusit Batl. 10 vankori, Indrep-tat spre Turnul Rosu, indeplineasc5 misiunea. Stiam numaica el intampinase o rezistenf5 indarjit5, chiar la Vest de soseauadin vale.

Compania din Regimentul Infanterie Garda, care piltrunsesein localitatea Raul Vadului fusese isgonit5 ieri. In schimb ins5, Ba-talionul, care se incuibkise in gara cu acelasi nume, reusise safaces fafil atacurilor violente ale inamicului.

0 alter trup5 viteaz5 din Batalionul Princepelui Enric, aflatala Caineni, rezista cu indarjire asalturilor repetate din spre Nordsi Sud pang la 14 Septemvrie dupes amiaz5., cand a trebuit sa ce-deze si ea in faf a forfelor mult superioare si sa se retragil in munfiiinvecinafi, din nefericire cu pierderi grele.

Dela Varful Mare s'a putut observa foarte 15murit cum debar-cau rezerve puternice ale inamicului. Ele se indreptau, parte spreCaineni, parte spre Mt. Murgusiu si Mt. Robu. Detasamentele tri-mise grabnic sa le intampine in munfi, le-a oprit si respins cu toateincercarile repetate de a inainta.

In fine Corpul alpin a trebuit s5 mai opreasca o Incercare destrApungere a Romanilor, din bazinul dela Sibiu spre Sud-Vest.Unitkile sale din rezervai an reusit cu destulti usurinf5 in aceast5actiune, din cauza c51 aiacatorii se g5seau in dezordine vadita. In-cerckile inamicului au esuat at at la Oncesti, cat si la cabana.Pierderile suferite de el, cu aceast5 ocazie, au fost teribile.

Situafia generals, in a doua sears de 135t5lie, nu era in intre-gime mulfumitoare, cu toate probele admirabile de vitejie si rezis-tenta depuse de trupe, in special de Corpul alpin. Contrar astept5-

55

sa-si

Tad 1i li -a

www.dacoromanica.ro

rilor mele, Corpul XXXIX rezerva n'a putut termina cu adversarul.Acesta a rezistat din nou, cu bravura, in capul de pod Nord intra-rea in trecatoare. Situatia corpului alpin incepuse sa devina ingri-fitoare. Ma intrebam data ii va mai fi posibil sa se mentinain situatia sa cu fortele imprastiate, fatil de intaririle ina-micului ce soseau fara incetare din spre Sud. De asemeni datainterceptarea drumului de retragere al inamicului era intiadevarefectuata sau informatiunile se bazau pe erori? Ma gand.earn cu in-grijorare ca, data rtispunsul la vreuna din aceste intrebari ar tre-bui su fie negativ, atunci nu mai exista speranfa de a face dispo-nibile la limp forte suficiente pentru a le opune Armatei 2-a ro-mane, care dupa toate aparentele venea in ajutor.

Aceste considerafiuni ma emofionau adanc. Am ajuns insala concluzia, ca trebue sa renunf la orice mod.ificare a ideei opera-tive inifiale. Dimpotriva, toate sforfarile trebuiau facute, pentrua o infilptui; altfel riscam un esec, care ne-ar fi treat condifiuniinsuportabile, dat fiind superioritatea numerica a inamiculuispiritul ofensiv redus al Armatei 1-a austriace. Nu am putut facedeocamdata nimic pentru eroii lui Tutschek, aflafi in munfi. Tre-buiau sa se ajute singuri. Apreciam totusi, ca intensificand pre-siunea exercitata de Corpul XXXIX rezerva, ar fi fost posibil, sale vin in ajutor. Din aceasta cauza am pus la dispozitie Genera-lului v. Staabs ultima mea rezerva, (unitatile Diviziei 89 infanterie,care incepusera debarcarea la 14 Septemvrie sears, in Ocna Sibiu-lui Si anume, Regimentul 8 infanterie Landsturm, et], artileria res-pective) i-am ordonat din nou sa reia atacul in zorii zilei de 15Septemvrie, pe tot frontul. Pentru a preintampina intru catvaingrijorarile, ce-mi provoca siguranta flancului slang, am ordonatcorpului sa indrumeze, pe timpul noptii, cateva com.panii Bela ex-trema flancului sau slang spre Est si sa le pima la dispozitie Corpuluicavalerie Schmetto-w. S'a menfinut Corpului de cavalerie misiuneaneschimbata. Pentru executarea ei dispunea in acel -Limp de trei re-gimente germane, in spafiul dintre raul Oltului Murata Fagara-sului: chevauxlegerii cu frontul spre Vest, pe PorumbacelulLa Cetate, husarii la Cartisoara cu frontul spre Est. Divizia 1 ca-valerie austriaca s'a deplasat cu aripa ei dreapta spre Est. Ea faceaacum siguranta pe inaltinfile Est de Noul Roman (Rmn. Neudf)peste RukkorB. (668), Nord-Vest Cincsor, pang, la Buchschoren.(667) si Windmiihll)erg (699), Nord-Est de Cincul Mare (Gross-

56

i

ji

9i

si

www.dacoromanica.ro

Schenk). 0 legatura foarte subreda se filcea cu aripa dreapta aArmatei 1-a austriaca, formata din unitati slabe ale Diviziei 71 in-fanterie in regiunea Barcut (Bekokten). Contactul apropiat nu exi-sta de loc.

Hotarirea de a da Corpului XXXIX rezerva si singura rezervade arm.ata, Regimentul 8 Landsturm si artileria lui, am luat-o destulde usor, deoarece la 14 Septemvrie, 0. H. L. a pus la dispozitie Ar-matei 9-a, toata Divizia 89 infanterie. Aceasta divizie, mai putinRegimentul 8 Landsturm si un detasarnent de artilerie, primi ordi-nul de a-si continua marsul, Para intarziere si cu cea mai mare re-peziciune prin Sighisoara spre Hendorf si Iacobeni. unde trebuiasa ajunga la 15 Septemvrie.

Coraandarnentul Armatei 1-a austriace a primit, °data' cuordinul de a ceda Divizia 89 infanterie Armatei 9-a si misiu-nea de a sprijini pe cat posbil", cu aripa sa dreapta, operatiu-nile Armatei 9-a. Eu am profitat de aceasta, pentru a ruga dinnou pe Generalul v. Straussenburg, sa nu urmeze cu aripa dreaptamiscarile neintrerupte in retragere ale centrului si stangei Armateisale, ci dimpotriva sa o find pe loc sau in extremis" sa cedezenumai pas cu pas si in legatura stransa cu aripa stanga a Arma-tei 9-a. Am socotit acest averrisment ca foarte necesar, deoareceDivizia 71 infanterie, si aripa starlet' a Diviziei 1 cavalerie austriacilraportasera ca inamicul ar continua inaintarea pe frontal lor. catde intemeiat a fost, ne-o vor arata evenimentele zilelor urrna-loare.

Dis de dimineata zilei de 15 Septemurie m'am. urcat in tur-nul bisericii evanghelice din Sibiu, unde am gasit si pe Generalulv. Staabs. El imi raporta, ca Divizia 187 infanterie inainteaza viol,ceea ce am constatat si eu privind prin binoclu; de asemeni ca Di-viziile 51 Honvezi si 76 rezerva ar progresa in bune condifiuni. Vizi-tele facute la P. C. ale acestor divizii m'au convins si despre aceasta.Din rapoartele Generalilor Elstermann v. Elster si Tanarky reiesea,ca trupele aflasera acum cheia succesului. In fats inaintarii impe-tuoase a trupelor lor, rezistenta inamica a diminuat vizibil, necon-tenit; totusi pans seara ea nu a putut fi considerate ca infrantacu desavarsire. Chiar si chevauxlegerii Corpului de cavalerie auputut distiga teren dincolo de sectorul Porumhacelul, spre Vest.

Era inteadevar si timpul. Corpul alpin se afla si azi in luptegrele. Defasamentele sale destul de slabe au fost atacate din spre

57

www.dacoromanica.ro

Nord si Sud in mod neintrerupt. Trebuia sa ma tern serios, ca oa-menii sai extenuafi nu vor mai putea suporta vreme indelungataaceste sfortari uriase. Chiar i probele depuse pans acum se apro-piau de sublim. Ele n'ar fi fost niciodata posibile data in unitate,nu ar fi fost spiritul de corp, care-i dadea forfa sa suporte sfor-tari supraomenesti. Dar, dupa cum am spus, se putea calcula peminute momentul in care coarda intinsa prea mutt, trebuia sa pies-neasca.

Si culmea, sosesc informafiuni nefavorabile si dela Schmet-tow. Inamicul din spre Est strapunsese in noaptea trecuta, liniasubfire a Regiemntului 18 husari, la Oprea Cartisoara. Doua con-traatacuri din partea noastra erau in curs de execufie; adversarulnu inaintase pang dupa amiaza la Vest de sectorul Cartisoara. Inacest limp nu aveam elementele necesare identificarii evenimen-telor la Nord de Olt.

Ele au castigat o importanta deosebita prin informatiile so-site dela Brigada 6 cavalerie austriaca, aflata la aripa stanga a Cor-pului de Cavalerie.

Brigada fusese atacata dimineafa de un inamic cu mult supe-rior si se aparase cu vitejie. Cand a aflat insa, ca Divizia 71 infan-terie austriaca dela stanga a fost scoasa din pozifia ei, Sud de Bar-cut, ea a cedat si a inceput retragerea in direcfia Nord-Vest, spreregiunea Sud Agnita (Agnetheln). Inamicul inaintase si in sectorulOltului pe frontul Brigazii 7 cavalerie, pang aproape Est Carta. Elurmarea pe calaretii unguri, ce se retrageau pas cu pas, pe toata li-nia Diviziei 1 cavalerie. Cand eram pe punctul sa examinez pri-mele informafii asupra evenimentelor de mai sus, ComandamentulCorpului 1 rezerva care luase la 16 Septemvrie, comanda aripeidrepte a Armatei 1-a austriaca mi -a raportat ca Divizia 71 in-fanterie va trebui sa fie retrasa inapoia liniei Iacobeni-Hendorf.Probabil ca nici acolo nu se putea menfine prea multi vreme. Daoaaceasta intcnfiune s'ar fi infriptuit, atunci miscarea Diviziei 89 In-fanterie, care tocmai pornise spre Iacobeni-Hendorf, ar fi fostserios periclitata, data nu zadarnicita complet. In afara de aceata,inamicul aflat in fata Diviziei 71 infanterie, a earui forte se apre-ciau la mai multe divizii, ar fi castigat complete libertate de ac-fiune. De sigur ca ar fi exploatat-o pentru a cadea in flancul slangal Armatei 9-a. Din fericire am reusit imediat sa °Min legaturaCu Generalul Arz v. Straussenburg si mai ales sa-1 coning sa za-

58

www.dacoromanica.ro

darniceascal aceste proiecte. Divizia 71 infanterie a primit ordin s'afaces front pe linia Stein-B. (750)Vest Metis (Meschendf)Archita(Arkeden) si sa reziste. Dar chiar prin aceasta masura imbue sa se fiprodus un gol important, mai mare de 20 km., intre aripa stanga aArmatei 9-a si dreapta Armatei 1-a austriaca. Ceea ce se peire-cea in acest gol era deocamdata un semn de intrebare pentru noi.Totusi corectivul se apropia.

Dupes un mars fortat de mai mult de 30 km., care a consumatmult pe bravii meseriasi berlinezi, din care se compunea Divizia 89infanterie, executat sub arsifa dogoritoare a soarelui de Sud pecaile prafuite de munte, ea si-a atins obiectivul Iacobeni-TIendorf&lire amiaza. Comandantul ei, Genera lul Baron v. Liittwitz, re-cunoseuse dinain.e situatia pe front si a indemnat s'a se accelerezemarsul. Anticipand ordinul meu aflat pe drum in curs de expedi-fie, el impinsese, imediat dupes sosirea sa, primele elemente spreobiectiv, pe inalfimile dela Hundrubechiu (Hundertbiicheln)Retis. E in afara de indoiala, ea aparifia de noi forte germaneavea darul sa ridice moralul Diviziei 71 infanterie i Brigazii 7cavalerie austriaca, a carei aripa stanga se menfinea pe inalfimeaKoppen am Land ler. Daces aceasta a fost intiadevar cazul, nu mis'a raportat in ziva aceea.

Tot atat de putin nu m'am putut orienta complet, papa noap-tea tilrziu, asupra situafiei trupelor lui Tutschek, aflate in munli.$tiam ca, pretutindeni, se aflau in lupte grele. Eram sigur, ca elear fi preferat moartea unei parasiri a pozifiunilor. Dar primejdiade a fi distruse era foarte apropiata, deci firesc 51 privesc o aseme-nea desfasurare a operafiunilor ca plina de grave urmari.

Nici la Corpurile XXXIX rezerva si de cavalerie situatia nuse clarificase complet.

Este adevarat ca ajunsesera la intrarea trecatoarei Sud deTalmaci, unul dela Nord si Nord-Vest, celalalt (cavaleria) din spreNord-Est si ea: aci constatara primele semne ale dezastrului uneiparfi a trupelor romane; tunuri i vehicule parasite, cadavre decai i oameni, care acopereau soseaua i terenul din apropiere, asaca o rezisten.fa serioasa n'au mai intalnit aici. Totusi nuraarul pri-zonierilor era foarte redus. 0 urmarire in terenul paduros-mun-tos a fost inutila, din cauza caderii infunerecului. 0 intrebare nuavea deocamdata raspunsul: unde sunt forfele principale ale ina-,micului? De sigur ca avusese pierderi neobisnuit de grele. Totusi

59

si

si

www.dacoromanica.ro

trebuia sa mai dispuda de forte considerabile. I§i gasisera oaredrum prin munti sau refugiate acolo a§teapta sosirrea intaririlor de-barcate la Sud de Caineni, inainte dupa informatia fransmisade Corpul alpin?

Inamicul din fata Corpului de cavalerie n'a depasit ValeaCarti§ofu.a, cu toate va avea acum infanterie. Intarirea Regi-mentului de husari, prin companiile trimise de Divizia 76 rezervain ultima noapte i-au zadarnicit proiectele ofensive. Si trupaaflata la Sud de Olt, era incredintata ca se va mentine pe pozitie.Situatia era suparatoare numai la Nord de rau, la Divizia 1 cava-lerie austriacii. Aci a§teptam ziva de maine cu mare teams. Dacaadversarul isi continua inaintarea, o rezistenta n'ar mai fi fost po-sibila.

In urma acestor consideratiuni, situatia armatei, din noapteade 15116 Septemorie, trebuia privity ca foarte critics.. Grijile carema cople§isera in noaptea trecuta nu se micsorasera; dimpotriva.Niciun fel de siguranta, nicio licb.'rire de speranta nu exista, caam hell-Mat cu inamicul la Turnul Row, pentru a castiga liber-tatea de actiune impotriva Armatei 2-a roman, care, incontesta-bil, trecuse la atac pe tot frontul. Aceea§i situatie parea a fi si laArmata romans de Nord, dupa darea de seamy a Generalului Arzv. Straussenburg, care fusese obligat sa retraga astazi centrul §iaripa stanga a Armatei sale. Astfel, posibilitatea unei inv iIuiri aDiviziei 71 infanterie Si. despartirea ei de Armata 1.-a devenise deacute actualitate. Comandamentul ei avea din nou in vedere retra-gerea diviziei pang Inapoia sectorului Tarnava.

Cu toate acestea nu credeam totusi ca trebue sa abandonezideea operative initials. M. C. G. roman a actionat pang acum ex-trem de §ovaitor si de nesigur. Nici mi§carile trupelor roman n'aufost altfel. Daca nu se poate pure la indoiala., ca omul izolat, s'a ba-tut la ei foarte bray, e tot atat de sigur ca le era foarte grew sa coor-doneze unitatile for pentru o actiune comuna. In consecinta existaputina probabilitate, ca dintr'o lovitura vor putea rasturna situatia.Daca nu-si schimba mentalitatea de pang acum, atunci exista pu-tinsel team, ca Armata 2-a romans va putea interveni Inca maineIa trecatoarea Turnul Ro§u, asupra grosului Armatei 9-a. Acesteamai avea numai o zi la dispozitie, pentru lamurirea situatiei deacolo aceasta trebuia sa le aiunga Daca grupul inamic scapa latimp din trecatoare, ar fi insemnat de sigur o trecere a Armatei

60

si

www.dacoromanica.ro

9-a dela ofensiva la defensive, cu rezultat pierderea campanieidin Transilvania. Aceasta nu trebuia sa se intample insa sub niciunmotiv, atata timp cat toate posibilitatile nu erau epuizate, chiar daciiriscam, prin aceasta consumare a tuturor fortelor, o desfa§urarenefavorabila a situafiei noastre in Transilvania. Incercarea totu§imai trebuia facia chiar data situafia din viitor s'ar fi inrautatit §imai mult decat s'ar fi putut prevedea, printr'o renuntare imediata laintrebuintarea acestor ultime posibilitati.

Comandantul Corpului XXXIX rezerva a primit din nou or-dinul de-a face imposibilul pentru a grabi deciziunea; aceasta in-tervenfie a mea nici nu era de fapt necesara, deoarece Genera lulv. Staabs -tia singur ceea ce era in jot.

Corpul de cavalerie a primit misiunea, cu singura exceptie adeta§amentului slab, aflat La Cetate care trebuia sii continue cubararea potecii sa asvarle toate fortele sale asupra armatei2-a romans. Rezerva armatei, Regimentul 8 Ldw. ea dea§a-mentul de obuziere de camp respectiv, care intrasera in Sibiu,§i care nu izbutisera sa intervina la Corpul XXXIX rezerva, an fostrepartizate Corpului de cavalerie §i indrumate, parte prin ValeaHaarului in sus, parte transportate in grata cu auto-camioane di-rect in regiunea Nochrich (Leschkirch) §i Agnita.

Am cerut apoi din nou, in mod insistent, ComandantuluiArmatei a 1-a austriace sa nu retraga Divizia a 71-a infanteriepeste Tarnava, ci s'o mentina, pe cat posibil, in pozitia sa actualii.Numai in extrem sa-i prescrie o retragere pas cu pas, cu aripadreapta cam pans la Hendorf. Acolo trebuia sa reziste pang laultimul om.

Mai rar in vieafa mea, nti tocmai saraca in puncte culminantedramatice, am asteptat cu incordare mai serioasa desfaurarea eve-nimentelor in ziva de 16 Septemvrie.

www.dacoromanica.ro

BATALIA A FOST CASTIGATA.

So lutia mult asteptatti a problemei a venit mai curand, decato puteam spera. Corpul XXXIX rezerva reluase din nou inaintareain zorii zilei. El n'a intampinat nicio rezistenta din partea inami-cului; in schimb a gtisit probele indiscutabile ale prabusiri saledesavarsite, dincoace de coama muntelui. Aspectul -Tali Oltului, incare se ingramadeau resturile nedistruse ale grupului inamic, eraindescriptibil. In paduri, de ambele parti ale viii, numai fugari.Ace lasi aspect mi 1-au raportat i chevauxlegerii dela La Cetate.Tutschek raporta de asemeni pentru Corpul alpin, ca atacurile dinspre Nord, impotriva pozitiunilor sale au incetat de eri cu desavar-sire. In consecintti am putut presupune, ca aceasta degajare va fisuficienta pentru a-1 pune in situafie de a face Ltd% cu succes, tu-turor incerctirilor viitoare de strapungere din spre Sud.

Corpul de cavalerie mai raporta, ca inamicul nu numai can'a intensificat presiunea la Sud. de Olt, in sectorul Cartisoara,dar parea, ca ar intentiona sa rupa chiar contactul.

Btitti lia dela Sibiu era castigate de Armata a 9-a, iar inien-tiunea de a produce Romanilor o lovitura decisive prin surprin-clere, reusise in mod stralucit. Ei au pierdut cu aceasta ocazieaproape intreaga for artilerie, toate vehiculele si au suferit cele maisangeroase pierderi. Aproape 36 batalioane au fost nimicite. Dacede fapt unele unittiti au reusit sa se salveze spre patrie, aceasta sedatoreste in primul rand imposibilitatii de a tiara toate potecile,in mare parte impa'durite, apoi faptului, ca trupele Corpului alpinn'au putut reusi, cu toate sacrificiile eroice fticute, sa interziea inpermanents, trecerea prin trectitoare, precum i sti taie toate co-municatiile din spre Nord spre Sud, la Est de Valea Oltului. So-seaua nationals din defileu probabil ca n'a fost intrerupta in noap-tea de 14/15, deli tragerile artileriei s'au executat fare intrupere

62

www.dacoromanica.ro

asupra partii ei de Sud, ceea ce a avut ca efeet sa fie utilizat maiputin de fugari. Romanii au folosit insa un drum de care necuno-scut noun, construit de ei dela Nord gara Raul Vadului spreinaltimea Pleasa, si de acolo spre Vest de inallimea Mormonta, de-a-lungul soselei CaineniGreblestiGaujani. Drumul acesta ocoleadeci partea de Sud a trecatoarei. Circulafia pe el a Lost in-terzisaRomanilor care veneau din spre Nord, abia la 15 Septemvrie, candBatal. 10 vanatori a putut sa ridice o baricada de-a-curmezisulviii, la localitatea Turnul Rosu. Aceasta opreliste a Lost inlaturatade inamic, la 16 Septemvrie dimineata; o oprire, in mod definitiv, aaccesului acestui drum de care, s'a facut pentru coloane de abia dupecucerirea definitive a localitatii Turnul Rosu, de &Litre acelasi bata-lion, la 16 Septemvrie p. m.. Pe lunge acest drum de retragere, inami-cul a mai avut la dispozifie, pang la sfarsitul bataliei, o curare ce sebifurca ceva mai sus din soseaua Oltului, la Kaiser Br. si care se in-tinde pans spre Pleasa, dincolo de sirul munfilor cei mai de Est aimasivului Frigarasului. Batalionul 14 vanatori, caruia ii reveneamisiunea de a bara trecerea la Kaiser Br., n'a putut s'o face decatpentru scurtu vreme, adieu la 13 Septemvrie. El a Lost respins dinnou in munii, de unde nu putea bara trecerea peste sosea decatprin foe numai din cand in cand, astfel incat nu s'a putut impie-dica accesibilitata cu desavarsire. Din nefericire trupele Corpuluialpin n'au Lost inzestrate nici cu material explosibil, in cantitatesuficienta.

Cu toate frictiunile existente inevitabile in. asemenea ope-rafiuni, se poste afirma ca lovitura dela Sibiu a distrus grupul ina-mic de Turnu Rosu. In tot cazul, aceasta era impresia, ce am do-bandit-o in nua de 16 Septemvrie, inainte de amiaza. Nu maiera cazul sa se execute urmarirea. Toate forfele, de care ne pu-team dispensa in munfi, trebuiau sa fie indreptate in spre Est,de unde ne ameninta primejdia. Ea imi absorbea acum toata aten-fiunea. Am hotarit dela inceput sa conduc operatiunile impotri-vaei astfel, incat sa pot obtine distrugerea inamicului. Aceasta inten-tiune era in concordanta i cu vederile 0. H. L., care-mi sosiserala 11 Septemvrie si care prevedeau, ca in cazul cand lovitura plii-nuita la Sibiu va avea succes hotaritor, aripa slang' inaintataa fortelor principale romane dela Fagaras, sa fie atacata inva-luita de grosul fortelor Armatei 9-a.

63

si

ri

www.dacoromanica.ro

OPERATIUNILE IMPOTRIVA ARMATEI 2-a ROMANE

Trebuia deci sa incerc a realiza prin manevra proiectata, 5tril-pungerea aripei de Sud si ajungerea pe comunicatiile Armatei2-a romane. Incii din dimilreata de 16 Septemvrie s'au dat ordi-nele necesare pentru aceasta. Nu era limp de pierdut. Un aviatorroman capturat, in aceeasi dimineata, la intrarea in trectitoare, aveaasupra sa urmatorul document:

Bram), 1619116, ora 1,30 a. in.

Claire Comandantul Armatei a 1 -a,General Popovici

Ain onoare a va face cunoscut, ca trupele Armatei 2-a se ga-seau eri seara, 15 /IX la o departare de 15 km. de pozitiunile lor.Azi dimineata vor porni in mars intre orele 4 0 5. Noi sosim cuajutoare si munifiuni.

.5'ef de slat major al Armatei 2-a,General Mardarescu".

Trebuia deci sa contam acum serios, cu eventualitatea inter-venlici acestei armate. Faptul insa nu ma mai ingrijora de locin prezent, deoarece acum aveam concentrat grosul fortelor, doua di-vizii germane, Divizia 187 infanterie Si Divizia 76 rezerva, ceea ceinsemna pentru adversarul greoiu, in manevra, forte considerabile.

In afara de aceasta se si luasera contra-masuri, parte din eledeja in curs de execufie.

Intre allele cererea adresata Comandamentului Armatei1-a austriace ca Divizia 71 infanterie sa opereze astfel data re-tragerea nu se va putea evita ca frontul sa-i fie oriental spreEst. Speram ca prin aceasta sa determin inamicul sa se aventu-reze cu dreapta mull inainte.

64

www.dacoromanica.ro

Urmaream acelasi scop, cand am aprobat, Lira intarziere, pro-punerea Comandantului Diviziei 89, Generalul Baron v. Liittwitz,de a incepe inaintarea cu divizia sa spre Hundrubechiu Retis. Ge-neralul intention astfel, ceea ce era foarte just, sa degajeze ve-cinii (Divizia 1 cavalerie ssi Divizia 71 austriaca) pusi de inamicinteo situatie foarte grea. Socoteam apoi ca foarte nimerit, sa imo-bilizez prin aceasta operatiune forte cat mai importante ale Ar-matei a 2-a rom.ane, in acea regiune.

In acest mod se realizau dou'd avantaje:concentrarea armatei n.estanjenita in sectorul Oltului;lovitura ei devenea mai eficace.

Nu se poate nega faptul, ca inamicul ar fi putut nelini ti nouaconcentrare a fortelor cu toate ca prin schimbarea situatieiaceasta eventualitate nu mai era atat de mull de temut.

Corpul de cavalerie a prirnit ordin de a mentine, cu oricepret, frontul la Nord de regiunea Oltului. Numai in cazul cand nui-ar mai fi posibil sa se tine cu niciun chip pe pozitie, putea sase retraga inapoia Haarului, la debuseurile masivului paduros, inaval de lacobeni.

Ordinul de concentrare al Corpului XXXIX rezerva cerea,ca Diviziile 187 si 76 rezerva sa fie concentrate, cat mai re-pede posibil, la inaltimea localitatii Scorei, calare pe Olt; Divizia51 Honvezi urma sa inlocuiasca la 17 Septenwrie in munti, Corpulalpin, care trebuia sa inainteze la inaltimea celor 2 Divizii de-a-lungul sirului de Nord al masivului Fagarasului, la piciorul pan-tei. Operatiunea proiectata cu fortele intrunite ale Armatei a 9-ava suferi de sigur din aceasta cauza o oarecare intarziere. Dar apre-ciam participarea Corpului alpin la aceasta operatie, de-o importantecapitals. De sigur, ca. Divizia 51 Honvezi facut datoria in ha-talia dela Sibiu, in mod ireprosabil. Totu i capacitatea ei operativenu putea fi comparata in special cand era vorba de iuteala inmars i destoinicie in atac cu aceea a trupelor alpine. Ca inamiculva profita de aceasta schimbare in dispozitiv va inainta la Nordde coama mu_ntilor, a intrat in calculele mele. Socoteam insa ca oimposibilitatey 4chiar inteun caz nefavorabil mie, aparitia luiin timp util la Nord de munte (din cauza dificultatilor terenului)pentru a-mi zadarnici proiectele.

DLLS' ce ordinele fusesera primite de unitatile care trebuiau

77509 - 5 65

gi

si-a

¢i

www.dacoromanica.ro

sa le execute (in primele ore ale dupa amiezei) a inceput sa ma fra-mante indoiala, data nor mai putea fi executabile.

Atacul Dioiziei 89 infanterie a inregistrat la inceput un suc-ces frumos. Inii Ifimile dominante intre Hundrubechi si Reti§ aufost rapite adversarului, care a suferit pierderi sangeroase si a pa-rasit tunuri si prizonieri in mainile noastre. In curand insa a tre-buit sa-si intrerupa inaintarea. Divizia 71 infanterie nu s'a asociatmiscarii vecinei sale, asa incest aripa stanga a Diviziei 89 infan-terie a fost in pericol sa fie invaluita. Un contra-atac puternic alRomanilor a completat restul. Seara, Divizia 89 infanterie se afla,din nenorocire, in pozifia sa inifiala cu pierderi considerabile.

A cfiunea ei plina de bravura a impiedicat, de fapt, pe inamic_sa se intercaleze intre ea si aripa stanga a Corpului de cavalerie,dar n'a putut exercita o influents hotaritoare asupra situafiei Cor-pului de cavalerie. 0 schimbare in bine in aceasta situafie n'auputut-o face nici chevauxlegerii, care marsaluiau din spre Sudde Oh, nici rezerva de armata, care a fost adusa in autocamioane.Romanii si-au dat din vreme seama de shibiciunea aripei stangi alui Schmettow, compusa din patru regimente ale Diviziei 1 cava-lerie. Ei le-au respins in cursul zilei, din pozifie in pozifie. De abiaseara tarziu unitafile diviziei ungare de cavalerie, care se retra-sese cam desordonat, au reusit sa se reface intru catva pe liniaIlimbav (Failenbach)Chirpar (Kirchbg) S ud-Vest de Agnita. Elenu mai prezentau nicio valoare combative, pe care sa se conteze.In cazul cam] inamicul fi continuat atacul in ziva urmatoarecu fortele sale, (apreciate la 20 batalioane), ceea ce dupa retrage-rea Dioiziei 89 infanterie era de a#eptat in mod sigur nu i-ar fiputut face film decal 6 escadroane chevauxlegeri, teei BatalioaneLandrvehr si bateriile rezervelor armatei.

In acest mod separatia totala a Armatei 9-a, de Armata 1-aaustriaca, deoenea tot mai ameninfatoare; situafie total inadinisi-bila.

Inaintarea precipitatil a Romanilor le-a creat insa o situafiefoarte pericoloasa, pe care nu trebuia s'o las neexploatata.

Am renuntat deci in noaptea de 17 Septernvrie la Coate re-gruparile, ce nu erau strict indispensabile, Inca in primele oreale dimine(ii au pornit noile ordine corespurnzatoare modificarilorproiectate.

66

si-ar

asa

www.dacoromanica.ro

Schimbarea corpului alpin de catre Divizia 51 Infanterie afost contramandata.

Generalul Krafft v. Dellmensingen a primit instructiuni, sa sementina cu unitatea sa pe pozitiunile din munti care nu puteaufi atacate din spre Sud decat cu mare greutate; remaniindulidispozitivul trebuia sa creieze o rezerva, pe care s'o punii la dispo-zifia mea, la origin nordica a viii, Vest de intrarea in trecatoare.*tiara bine ea garda" §i vanatorii avusesera misiuni supra-ome-ne§ti de Indepinit; mai §tiam Ins §i cat puteau sa dea. Daca prin o-cuparea muntilor de ca tre Divizia 51 honvezi puteam spera, ea Ro-manii nu ar fi putut cobori la vreme in campia transilvaneana,prin ramanerea pe loc a Corpului alpin, de§i cu efectiv mult mairedus, nu mai aveam nicio grija.

Corpul XXXIX rezerva trebuia sa ajunga cu primele elementeale Diviziilor 51 Honvezi, 187 infanterie §i 76 rezerva, cat mai re-pede posibil, la Sarata, Glanboaca §i Cornatel §i de acolo sa de-bu§eze la atac. Unitati le cu efective reduse ale ambelor divizii ger-mane, care luptasera deja in munti, au fost lasate pe loc §i pusesub ordinele Corpului alpin.

Conte le Schmettory primi Inca odata autorizatia sa se poataretrage in cazul card va fi fortat §i sa cedeze terenul pans inapoiaHaarului, in amont de Hosman. (Holzmengen).

Generalul Baron von Liittroitz primise m.isiunea de a rezistala Hundrubechiu §i Reti§, cat timp va putea fi in stare, fara a sesacrifica. In caz extrem va punc §i el Haarul Intre trupele sale §iinamic §i va bara defileurile munfilor de ambele parti ale localitatiijacobeni.

Generalului Arz von Straussenburg i-am comunicat parereamea asupra situatiei din Transilvania. Socoteam ca fapt incontesta-bil ca, in cazul cand Armata 1-a austriaca §i Armata 9-a se vorlasa respinse peste Mure§ §i Tarnava, nu se mai putea spera o sta-panire pentru multa vreme a acestor sectoare, sau o reincepere ainaintarii dincolo de ele. Aceasta din caula, ca forfele noastre erauprea reduse numerice§te pentru un front defensiv atat de Intins.Nu, exista deci decat un mijloc pentru a modifica din nou aceastasituafie nefavorabia, care devenise in prezent amenintatoare: ataculbrutal, care trebuia Inceput la 18 Septemvrie de Armata 9-a.Intre timp au sosit informatiuni referitoare la deplasarea unita-

67

www.dacoromanica.ro

tilor inamice, din regiunea Mircut asupra Armatei 9-a. Dinaceasta cauza devenise necesar sa se reia inaintarea Diviziei 89infanterie §i a Diviziei 71 infanterie (ambele sub comanda Gene-,ralului-Locot. v. Morgen), asupra liniei RarcutMoha, pentru de-gajarea frontului. Flancul Wang trebuia asigurat cu alte forte,oricat de slabe, ale Armatei 1-a austriaca la Crif (D. Kreutz).

Generalul se asociase cu totul acestei propuneri, insa raportastarea trupelor sale §i ca drumurile au suferit din cauza ploilorabundente din ultimele zile a§a incest Corpul Morgen nu va puteasa acfioneze a doua zi, ci la 19 Septemvrie, cel mai de vreme. De-oarece §i Corpul XXXIX rezerva, a inaintat rapoarte impresionante,arlitand nevoia amanarii marwrilor. §i imposibilitatea executariiacestei not concentrsari in timpul fixat, din cauza drumurilor, amceizut de acord pentru data de 19 Septemvrie. Incontestabil caaceasta era o hotarire de mare cum" §i raspundere. Romanii puteausa profile de aceasta zi, fie pentru a exercita o lovitura puternicaasupra Armatei 1-a austriaca, fie pentru a scapa din plasa incare intrasera. Dar condifiunile de bun train au fost in acest caz maiputernice decal ooinfa conduceitorului. Nu era admisibil sa" se cearanoui eforturi, peste cele date pang acum de trupe §i nici alt mijlocde a accelera marwl, prin alte dispozitiuni.

De altminteri mi§carile Corpului XXXIX rezerva, s'au infap-tuit la 17 Septemvrie fara incidente, cu toate ca in munti au trebuitsa se resping'a din non atacuri violente ale inamicului. La Nord deOlt, Corpul de cavalerie Schmettow §i Corpul Morgen, nu an fostsuparate de inamic. Acesta chiar a rnarit in multe locuri distantaintre liniile noastre inaintate §i ale sale. In spatele frontului saus'au observat oarecare mi§cari, fara sa ne dam. seama de scopulce urmareau. Activitatea aviatorilor a fost influentata mult devremea cetoasa §i

Din regiunea Petrofani nu s'a raportat nicio modificare asituatici. Partidele stateau acolo fata in fata., pe pozifiunile, pe careajunsesera la 13 Septemvrie. Victoria dela Sibiu n'a influenfatactivitatea conducatorului inamic de acolo. Probabil ca a trebuitsa cedeze forte in spre Sud, necesare atacului impotriva trupeloralpine de sub comanda lui Tutschek. MiKeirile in retragere aleArmatei austriaat re au fost oprite nici asteizi. Elementele eicele mai inaintate se aflau, incepand dela Nord, aproximativ pelinia: coltul Nord-Vest al granitei romane Muntele Slatina

68

ploioasa.

1-a

www.dacoromanica.ro

(1464) inaltimile Nord si Est ReghinKibedCristur (SzekelyKeresztur) inaltimile Vest si Sud-Vest Archita (Arkeden)Sud -Est de Hendorf, unde Divizia 71 infanterie mentinea con-tactul cu Divizia 89 infanterie a Armatei 9-a. 0 situatie exceptio-nal de grea se crease Brigadei 19 Landwehr austriaca, care bara tre-cerea Ronaanilor la Est de Cristur, in valea Tarnavei maxi. In ca-zul cand inamicul putea inainta aci, ar fi fost in masura sa distrugacomunicatitle dinapoi ale Corpului Morgen, adica ale Diviziei 71infanterie si ale Diviziei 89 infanterie. Operatiunea proiectata deCorpul XXXIX rezerva nu trebuia deci intarziata sub niciun mo-tiv. Daca.' Corpul Morgen nu concura la aceasta actiune atunciCorpul XXXIX rezerva avea putine sanse sa obtina un sussesrasunator.

Ziva de 1? Septemorie a adus o xnodificare a situatiei intreOlt si munti atat de neasteptata, bleat a fost necesara o schimbarea proiectului meu de operatii.

Forte roman destul de puternice an surprins dimineata, peceata, posturile Regimentului 17 husari, la Oprea Carti§oara, cap-turandu-i baieria de obuziere afectata si le-a gonit pana in regiu-nea Est Sarata. Acolo an fost primite de elementele inaintate aleDiviziei 76 rezerva, aflate in mars, in fates carora inamicul a fostoprit. Inset, inset s'a stabilit, ca inamicul a inceput in cursul zilei,inaintarea din regiunea Sud-Vest de Fagara§ in sectorul dintreOlt si munti, cu forte ce se apreciasera a avea taria unei diviziis

Daca se pun in concordanta informatianile asupra opririiofensivei roman, la Nord de Olt, cu miscarile inapoia frontuluilor, de sigur ca rezultau concluzii foarte importante. Este sigur,ca au recunoscut primeidia ce ameninta aripa for de Sud. Ma fra-mantau multe intrebari: erau ei pe punctul sa concentreze uni-tati mai puternice in regiunea Sud de eau pentru a trece apoi cuele la contra-ofensiva? Voiau ei is masurile cuvenite unei de-fensive in acea regiune, pentru a putea continua executarea pro-iectelor de operatiuni impotriva Armatei 1-a austriaca? Sau ina-micul este desorientat i danduli seama ca nu mai va fi in stare sacontinue operatiunile in Transilvania, cauta sa a§eze o bariera detrupe puternice in Valea Oltului, pentru a putea sustine astfel mis-carile in retragere, ce urmau sa se execute? Tinand seama insade considerabila superioritate de forte a inamicului, o asemeneamentalitate era greu de admis din punct de vedere al conceptiei

69

salt

www.dacoromanica.ro

germane. Numai situatia nefavorabila a comunicatiilor din.apoiaarmatelor roman.e, le putea face intru catva explicabile. Viaductulde cale ferata din trecatoarea Ghime§ fusese completamente distrusde trupele austro-ungare, la evacuarea granitei catre jumatatea lu-nei August. Cred ca n'a putut fi Inca reconstruit. Singura legaturade cale ferata cu interiorul Orli, de care dispunea inamicul, eraaceea, care duce dela Brasov peste trecatoarea Predeal. In cazulcand ar fi fost pierduta pozitia ei in imediata apropiere §i laextrema aripei de Sud, o facea foarte amenintata atunci

trebuia sa devina foarte delicata pentru Romani. Era foarteposibil, ca asemenea consideratiuni an influentat in mod conside-rabil nervii Inca neoteliti de razboiu ai comandantilor roman.

Hotarirea mea a fost organizarea ofensivei Corpului XXXIXrezervg vizand rezultate cu caracter decisiv. Am insarcinat deci peGeneralul v. Siaabs, sa concentreze trupele sale cat mai spre Sud,§i sa reia inaintarea astf el incat sa poata ataca cu superioritate deforte la Sud de Olt §i numai cu -unitati mai slabe la Nord de el.In acest stop trebuia ca regimentul de husari sa treaca la CorpulSchmettow, in regiunea Nord de rau.

Corpul alpin a primit, seara tarziu, misiunea sa bareze re-pede potecile, de pe partea de Vest a Muntilor Fagara§ului; aceastapentructi din informatiunile primite dela locuitori reie§ia posibi-litatea, ca inamicul ar putea sa cada pe aceasta cale in flanculnostru. De§i imi dadeam seama ea, fata de valoarea comunicatiilor,n'ar fi putut sa apara cu forte suficiente, totu§i numai aparitia u-nitatilor chiar slabe, in flancul §i spatele Corpului XXXIX rezerva,ar fi provocat deranjamente §i intarzieri neplacute.

0 informatie extrem de imbucuratoare ne-a sosit seara dinsectorul Hateg.

Generalul v. Busse a luat comanda la 15 Septemvrie §i a gra-bit in a§a mod debarcarea §i deplasarea Brigazii 2 munte austriaca,tuck a putut, incepand dela 17 Septemvrie conform instruc-fi unilor ce primise sa invaluie larg spre Vest D. Fagetelul,Vest de Petro§ani. Astfel au fost amenintate foarte serios

romane de pe D. Fagetelul §i spre Petro§ani, atat spi-narea muntoasa cat §i localitatea propriuJzisa. Trebuia sa spe-ram deci, ca vom reu§i in eurand sa respingem adversarul dinnou spre coama muntoasa a frontierei.

Si in ziva de 18 Septemvrie deplasarile Corpului XXXIX re-

70

situa-tia

pozi-tiunile

www.dacoromanica.ro

zerva s'au desfa§urat metodie. Inamicul a cedat peste tot undetrupele noastre inaintate se apropiau. Seara, Divizia 76 rezerva seafla cu primele elemente la Porumbacul de sus (0. Porumbach); Di-vizia 51 Honvezi la Sacadate (Szakadat); Divizia 187 infanteriela Cornatel.

La Nord de Olt, inamicul s'a comportat foarte linistit, infata frontului Armatei a 9-a. El parea ca se gill in tran§ee pelinia: inaltimile Vest de Feldioara (Fiildvar, 25 km. Vest raga-ras)Somartin (Martinsberg) inaltimea Vest de CinculSe-listat (Seligstadt). Atacurile deslantuite impotriva Corpului alpinpierdusera astazi din elan. 0. H. L. austro-ungar a comunicat incursul zilei, stivatia inamicului pe frontul ei. Informatiunile erau inconcordanta cu conceptia armatei. Pe baza for s'a presupus, caRomanii se aflau in curs de inaintare spre Vest si anume:

cu Diviziile 3 §i 4 infanterie si cu una Brigades infanteriedin Divizia 5 infanterie, precum sr cu Divizia 1-a cavalerie, avandgrosul in zona Barcut (Bekokten) CinculSasaus (Sachsen-hausen), unitati mai slabe la Sud de Olt

cu Diviziile 6 si 7 infanterie (ultima avea mai mult de 3brigazi infanterie) precum si en Divizia 2-a cavalerie prin Odor-hei, spre Sighisoara.

cu o divizie infanterie constituita atunci, avand o brigadesspre Praid (Parajd) i alta in Valea Gheorghieni.

cu Divizia 14 infanterie intarita, &glare pe Mure§ pangla coltul de Nord-Vest al Romaniei.

S'a dovedit insa mai tarziu, ca aceasta presupusa repartitiea fortelor inamice n'a fost aproape de cea adevarata. 0 parereclara asupra situatiei inamicului nu mi-am putut forma. deal clupesbatalia dela Brasov.

Am avut cu 0. H. L. austriac un schimb de phreri asuprasituatiei aratate mai sus, cerandu-mi sa-i comunic intentiunile meleviitoare. Dupes ce i-au fost date, a pus Armata 1-a austriach', dinpunct de vedere operativ, sub comanda mea.

Aceasta ma'sura necesara de atata timp ar fi fost binevenitacel mai tarziu dupes schimbarea de front a Armatei 9-a spre Est;acum era de sigur foarte tardiva. De altfel, fats de raporturilece existau intre Generalul v. Arz si mine, puteam sa ma lipsescacum de aceasta subordonare, deoarece ne-am fi inteles si fall ea 1).

1) Mai inutile au fost lush instructiunile transmise de 0. H. L. austriac.Ele reproduceau in parte lucruri naturale, in parte repetau intentiunile comu-

71

si

www.dacoromanica.ro

Generalul v. Arz raportase, ca centrul aripa stanga ar-matei sale se afla in retragere continua; primul ajunsese dejain Va'ea Tarnavei Mici, in amont de Sangiorgiul de Padure (ErdifSt. G) orgy. Generalul v. Morgen credea, in conSecinta, ca, nu vaputea incepe la 19 Septemvrie ofensiva ordonata Diviziilor 89si 71 infanterie dimpotriva, ca va fi obligat sa se retraga cuaceste unitati peste Tarnava Mica. Asemenea idei nu puteam:incuviinta. Dace Grupul Morgen ceda terenul astfel, atunci ina-micul castiga complet libertatea de actiune. Executarea planuluimeu devenea astfel foarte indoelnica. Am. raspuns deci Coman-damentului Armatei a 1-a, ca ma pot impaca, in extrem, cu re-tragerea centrului si a aripei stangi, data aceasta este inevitabil;aripa dreapta insa trebue nu numai sa tina cu orice pret, dar chiarsa sprijine, eel putin cu o parte din unitati, inaintarea Armatei9-a. Comandamentul Armatei va purta de grija, ca linia Sangior-giul de padure inaltimile Est Sighisoara sa find. maine neapa-rat; in caz extrem, Divizia 71 infanterie va putea fi refuzata inapoi,in legatura cu aceasta liuie, pans la inaltimele Est de Sighisoara-Telina (Pusta Celina); se va insista insa in ziva urmatoare asuprainaintarii Diviziei 89 infanterie si a unei parfi cat mai puternicedin Divizia 71 infanterie.

Informati'unile primite in cursul serif asupranu erau de natura sa ma determine spre o alter hotarire. Timpulfoarte ploios a impiedicat de sigur mult recunoasterile. Totusi,atat s'a confirmat ca in fata Corpului de cavalerie Schmettow, s'auprodus pe alocuri, miscari in retragere, executate de unele unitatiinamice. Scopul for a ramas nelamurit pentru noi. Situatia nu s'a

nicate anterior de comandamentul Armatei 9-a. Acestor Instructiuni se cu-vin, in aceeasi masurii, observatiunile, pe care le-am fricut asupra Instruc-tiunilor date de 0. H. L. german, inaintea biltriliei dela Sibiu. N'a creat con-sideratiuni noui asupra conducerii operatiunilor. Dimpotriva putea sit ingreu-neze eventuale noui hotAriri (in cazul cand s'ar fi schimbat situatia intre timp)din cauza obligatiunilor rezultate din executarea lor. Eu voi reveni inert(Acta asupra consideratiunilor, ce rezultti din acest mod al conducerii arma-telor, deoarece stint de-o importantii mare si principialrt. Desigur ca oa-menii care s'au folosit de acest procedeu teoretic (de a ingrri.di pe un coman-dant independent, in executarea misiunilor sale) 1-ar fi respins si s'ar firat in mod mult mai energic, dad. ar fi avut de intampinat asemenea dificul-tali. In practicii insa, fie nu-i ajutau nervii, fie le lipsea intelegerea consecin-telor fatale silvarsind asemenea pacate. Expresia piicat" se utilizeazii acidinadins, deoarece nu este intr'adeviir vorba de-o necuviintti, ci de un pac,atgreu de ordin militar. Eu n'asi fi ezitat s'a ma impotrivesc lui, data evenimen-tele de pe front n'ar fi absorbit intreaga mea atentie.

72

§i

§i

inamicului,

a

ji

apt-

www.dacoromanica.ro

modificat cu nimic fats de acea din ajun. Trebuia facut insa totulpentru a pune in miscare Corpul XXXIX rezerva. El a primit ordin,cu toate ca soselele erau extrem de rele, sa inainteze la 19 Sep-temvrie, dis de dimineata, cu grosul pe la Sud de Olt, cu unitatimai slabe la Nord. Corpul cavalerie Schmettow urma sa se aso-cieze inaintarii aripei stangi; Generalul v. Morgen cu Divizia 89infanterie cu toate fortele ce pot fi facute disponibile din Divi-zia 71 infanterie, esalonate spre stanga, vor ataca cu aripa dreaptain directia spre Barcut.

Daces in cursul noptii eram ingrijorafi la Comandamentul Ar-matei 9-a, ca. Romanii erau pe punctul de a se retrage in modprecipitat, se parea insa, ca evenimentele din 19 Septemvrie voraduce oarecari surprize.

Divizia 89 infanterie se gasea dimineata in curs de inaintarepang aproape de linia SelistatBarcut, cand a fost izbita de uncontra-atac inamic, care a respins-o cu pierderi grele pang dincolode cota 706 (Koppen auf Dumbrawa). ca a putut face din noufates pe acest versant, se datoreaza mai mutt atitudinei sovrii-toare a inamicului, detest interventiei rezervelor (Regimentul 8infanterie Landwehr dela Corpul cavalerie Schmettow) care anprimit trupele aflate in retragere.

Unit:411e Diviziei 71 infanterie, care trebuiau sa se asociezeDiviziei 89 infanterie, nu au debusat la vreme s'au abtinut cutotul sa faces o incercare de atac, dupes esecul vecinei sale.

Comandamentul Corpului 1 rezerva privea situatia ambelordiviizii ca foarte graves. In repetate randuri a sustinut, ca elenu se vor putea mentine, data inamicul va continua sa presezevor trebui sa se retraga in terenul deluros inaccesibil, de pe ma-lul drept al Haarului.

Aceasta informafie nu era de loc imbucurathare. Lipsa adoua divizii, adica a 2/5 din fortele mele, trebuia sa se resimta ex-trem de nefavorabil in actiunea decisiva. Cu Coate aceasta niciacest eveniment n'a putut sdruncina hotarirea mea, de a cautaaceasta deciziune prin o inaintare a Corpului XXXIX rezerva spreEst. Oricare ar fi fost motivele ce au determinat pe Romani saexecute actiunea impotriva Corpului Morgen, totusi an exista niciooperatiune mai potrivita cu care sa fie intampinata, decat atacultrupelor noastre.

73

si

si

www.dacoromanica.ro

In cazul cand intentionau sa respinga mai spre Vest CorpulI rezerva Armata 1-a austriacrt, atunci inaintarea CorpuluiXXXIX rezerva spre Est tribuia sa-i forteze, in mod cert, sa seopreasca.

Daca au presat, deocamdata, pentru a se indrepta apoi asupraCorpului XXXIX rezerva, atunci puteam spera, ca vor interveniprea tarziu pentru a influenta decisiunea de pe malul de Sud alOltului.

Daca au facut-o numai pentru crea putin spatiu in ve-derea retragerei, cu atat mai putin nu exista atunci niciun motiv,de a hisa sa se produca, la Sud de valea Oltului, o stagnare ininaintare.

Nici informatiunea primitti mai tarziu, ca forte inamice pu-ternice s'ar afla in inaintare prin Cincul spre Vest, n'a modificatintru nimic hotarirea mea.

Ca o urmare a informafiunilor primite am dat ordinele necesare Generalului v. Staabs. El a accelerat inaintarea cat i-a permisstarea precara a soselelor. Pe anumite portiuni a trebuit ca Divi-zia 187 infanterie sa fie indrumata pe soseaua de mars a Diviziei 51Honvezi.

In seara zilei, Corpul XXXIX rezerva se afla cu primele ele-mente pe linia: Uta de SusVistea de Jos FeldioaraSomartin.Corpul de cavalerie Schmettow, cu' elective foarte slabe, pe liniaBruiu (Braller)Toarcla (Tarden)Gaudi B. Inamicul disparuse cuincetul din fata intregului front. Corpul XXXIX rezerva a observat,seara tarziu, trecand prin Barcut in spre Sud-Est, o coloana inmars. Chiar impotriva Armatei 1-a austriaca atacurile au incetat.

Evident, ca nervii Comandamentului roman n'au rezistat,pentru a suporta ameninfarea tailor de comunicatie spre Brasov.

Natural, ca in prezent nu mai putea fi vorba de retragereaCorpului 1 rezerva. El a primit ordin, de a-si pune in ordine di-viziile sale, atat de greu incercate, astfel incat in ziva de 20 Sep-temvrie grosul sa poata relua miscarea pentru a nu pierde con-tactul cu inamicul. Din nefericire n'au reusit sal faca nici atat,din cauza starii trupelor; aceasta a avut mai taziu rezultate foarteneplacute pentru comandament, care nu mai 'era la curent cumisedrile inamicului.

In aceasta zi (20 Sept.) Corpurile XXXIX rezerva si de cavale-rie an putut ssfi inainteze foarte repede. Seara, primele elemente ale

74

§i

a-§i

www.dacoromanica.ro

celui dintai se aflau la PosortaLutaBecleaninsiiltimea Sud deCalbor; Schmettow se afla in regiunea Soars si la Nord. Contactcu inamicul nu exista decat la varful Sud-vestic al Geisterwal-dului, la *inica Veche. Era deci foarte greu, sa ne facem o imaginerealer asupra intentiunilor inamicului.

Din informatiunile primite aveam impresia, 61 el se degajacw forfele principale ale Armatei 2-a, in directia Brasov si va re-fuza aripa stanga a Armatei de Nord in Valea Tarnavei Mare, in-cepand dela Est Sighisoara pans la Odorhei. Aceasta ipotezii amea s'a adeverit mai tarziu. Deocamdata o abandonare a luptei,parea putin probabira, deoarece Romanii Incurajafi de succesulrepurtat eri impotriva Corpului 1 rezervii, ar mai fi putut in-cerca Inca odata ceva asemiinsator.

Ulterior a trebut sa admitem insa ca nu exista !Ilea cale pen-tru comandantu1 inamic, nehotArit sa angajeze o acfiune decisivenumai cu Armata 2-a (deli superioarii n.umericeste cu Vs) contraArmatei 9-a, (aceasta victorioasa la Sibiu), decat sa se retrag5. spreBrasov.

Daces ar fi Incercat s'a actioneze in legrituril cu Armata deNord, atunci ar fi fost pus in fafa deciziunei realizata de Armata9-a, inaintea armatelor lui. In afar de aceasta ar fi pierdutde sigur trecatorile Brasovului, pe care nu trebuia s'a le cedezecu niciun pref. El se famurise asupra acestei situatii Inca la 19Septemvrie. Ofensiva sa impotriva Corpului Morgen a urmliritnumai scopul, de a-si crea libertate de acfiune pentru a degajaintrarile Geisterwaldului, de care acest carp se apropiase la odistanta ameninfatoare.

O cunoastere deplina a situatiei nu am obfinut la Comanda-mentul Armatei a 9-a decat in geara de 20 Septemvrie, dupes cumam mentionat. Cu toate acestea ordinele date pentru 21 Septem-vrie au corespuns situafiei.

Corpul XXXIX rezerva trebuia sa trimird la Nord de Olt nu-mai o flancgarda slabs prin Boholf spre Est, si sa Inainteze cugrosul forfelor la Sud de rau.

Corpului de cavalerie i s'a menfinut directia spre Felmer.Corpul I rezervii cu aripa dreapfa prin SelistatCobor.Armata 1-a austriacsa a prima de asemenea ordine, de a

participa la actiune. Brigada 16 infanterie austriaca nu va maidebarca duper cum era intentionat, in Valea Muresului, ci la Si-

75

www.dacoromanica.ro

gliiwara pentru a inlocui cat mai curand posibil unitatile Diviziei71 infanterie ramase in acea regiune.

Nu aveam sperante mari, ca armata va fi in stare, sa co-respunda ordinului printr'o activitate ofensiva. Inamicul a atacat-oin cursul zilei, Intre Tarnava Mare si Valea Gheorghieni si a re-purtat un suoces deplin. Ar fi trebuit mai mult spirit ofensiv, &catexista la trupele armatei, pentru a da a doua zi, contra atacul co-respunzator.

Nici la 21 Septemvrie Armata 9-a n'a reusit sa reia contactul,cu toate ca facuse pretutindeni progrese frumoase. Lamuriri asupra

n'am putut obtine nici prin recunoasteri aeriene sau te-restre. Dupe trageri de artilerie de hartuiala lipsite de importanta,Corpul XXXIX rezerva a ajuns seara in valea Par-Sinca, laSinca Veche *ercaia; Corpul de Cavalerie la Felmer; Corpul Irezerva la Cobor Jibert (Seiburg).

Inamicul se retragea pretutindeni. De abia tarziu, dupe ca-derea Intunerecului, Comandamentul Copului XXXIX rezerva araportat ca Romanii s'ar gasi in pozifie in fafa sa, pe malul dreptfoarte inalt al Sinchei. Corpul de armata daduse o probe admira-bila prin marsul executat. Ca sa. nu piarda fructul muncii depuseera necesar, ca a doua zi sa inlature rezistenfele eventuate, pedirectia sa de Inaintare, en toata repeziciunea. I s'a recomandat,in consecinta, in mod insistent, sa concentreze Inca in timpul noptiio grupare puternica de artilerie, pe aripa sa dreapta $i sa atacein zorii zilei.

De altminterea trebuia sa urmareasca, prin operatirmile ulte-rioare, orientarea unei divizii pe soseaua Since Veche--Poiana Me-rului, inaintand Cu celelalte doua pa §oseaua PersaniVladeni. 0flangarda slabs urma sa fie trimisa peste Grid-Vrf. Prunilor (824),prin Geisterwald, spre Crizbav (Kresbach). Divizia dela Sud serupea mai tarziu, trimitand probabil un detasam.ent prin Boba-niciu spre Vulcan (Wolkendorf); coloana principals dela. Nord sebifurca la Vilideni spre Cod lea (Zeiden) Tantari (Schneckendorf).Corpul I rezerva a primit ordin sa ajunga in 22 Septemvrie latrecerile peste Olt dela Comana de jos (Al. Komana) i Hoghiz(Heviz).

Pentru Corpul de Cavalerie n'a mai ramas spafiu, cu ocaziaacestei inaintari concentrice in spre prin Geisterwald. In afarade putinele drumuri existente, el nu putea sa fie utilizat in muntii

76

situatiei

www.dacoromanica.ro

impaduriti ai regiunei. M'am decis deci, imping la 22 Septem-vrie Inapoia Corpului I rezegva, la aripa stanga a armatei, in re-giunea dela Siena (Stein) si Jibert (Seiburg). Cum va fi utilizatde acolo mai departe, vazand si facand.

Brigada 8 munte austriaca (ale carei prime trenuri plecaseradela Isonzo, si era astepfata la Sibiu, in noaptea urraatoare) a pri-mit misiunea de a se pune in mars imediat dupa sosire, cu toateunitatile in directia Est Va lea Oltului. Intentionam sa imping a-ceasta brigada peste culmea muntoasa a Fiigarasului (la Vest dePiatra Craiului), in spre soseaua BrasovCampulung, pentru adeschide, din spre Sud, trecatoarea Bran. Am putut renunta la pla-nul initial de a interveni cu brigada in regiunea Surduc, deoarecesituatia nu s'a modificat acolo de loc in defavo.area noastra. Ina-micul famasese completamente inactiv.

Si la Corpul alpin incetat atacurile, afara de mici in-cursiuni mereu respinse.

In fata Armatei 1-a austriaca parea ca a inceput degajareaspatelui.

Seara am raportat 0. H. L. german intenfiunile mele, asupracontinuarii operatiunilor.

Am pornit dela ipoteza, ca este Inca indoelnic, data Armata2-a romana va incerca sa opuna o rezistenta importanta in parteade Vest a Geisterwald-ului; consideram insa ca fapt cert separa-tiunea ei de Armata de Nord. Armata 9-a va ramane in straitscontact de Armata 2-a romana, faVand efortul necontenit cuaripa dreapta, pentru a ajunge in bazinul Brasavului, dupa careva inainta cu grosul fortelor in directia Ploesti, iar cu Corpulalpin in directia Pitesti. Impotriva Armatei de Nord n'am socotitnecesare alte masuri decat Impingerea de unitati mici spre comu-nicatiile ei. Aceasta va fi suficient pentru a degaja i Armata 1-aaustriaca.

Trebue sa mentionez anticipat, ca 0. H. L. a aprobat proiec-tele mele din 22 Septemvrie.

M'a bucurat comunicarea din scara de 21 Septemvrie ca Di-vizia 7 infanterie bavareza repartizata Armatei 9-a, va fi expediata

pusa la dispozitia mea, fiind indrumata in directia Cluj.Prin fortele not promise si de 0. H. L. austriac (inca 2 brigazi

munte), mi s'au treat perspective foarte favorabile pentru continua-

77

§i-a

§i

.

www.dacoromanica.ro

rea operatiunilor. Eram astfel in situatia de a putea executa un atacsimultan:

cu Corpul XXXIX rezervii, spre treciitorile Bra§ovului,cu Corpul I rezervii dilare pe valea Oltului. Succesul nu mai

era indoelnic. Campania impotriva Rontaniei s'a schimbat in modesential devenind mult mai u§oarii, pentru a °Wine efecte man cupierderi putine. Din nefericire s'a dovedit dupli citteva zile, ca0. H. L. a renuntat la intentiunile sale. Din ce motive n'am pututafla. In tot cazul Divizia 7 infanterie bavarezil, n'a mai sosit laArmata 9-a.

www.dacoromanica.ro

BATALIA DELA GEISTERWALD(Schita No. 2)

La 22 Septemorie, Comandamentul Armatei 9-a a parsasit Sebe-sul Risesc crawl atat de primator pentru a se instala la Sibiu, dupesce cu o seam inainte a ssiirbsatorit ziva numelui bsatranului Imp i-rat Franz Josef, impreun5 cu notabilitaile orasului, printre care erasi Conte le sas" (presedintele guvernamental) Waldbaum. La ple-care ni s'au f5.cut manifestafiuni duioase de multumiri bine-cu-vantarile populatiei ne-au petrecut la p5fasirea vechiului cartier

ne-au intampinat in eel nou, capitala Transilvaniei.Vremea inchis5 din ultimele zile s'a schimbat facand loc celei

obisnuite toamna in aceasta regiune. Temperatura scilzuse, facandastfel ca soselele s5 se usuce mai repede. Muntil flearasului seinsaltau in fata noastr5 in splendoarea admirabil5 de colori si sub75pada de curand cazut5. Schimbarea timpului a avutnepl5cute.

Pena la ora 11 ceata deasg a im.piedicat, pe vale, inceputul a-tacului Corpului XXXIX rezeroa. Dupes ridicarea ei, Irma acestai-a urmat repede cursul. Fara de tiiria naturala comandamen-

tul pozifiunilor ocupate de trupele roman, pe versantii raposi depe malul drept al $inchei, in zona Divizidor 76 rezerv5 si 51 Hon-vezi, Generalul v. Staabs a voit sa astepte de fapt rezultatul hot5-ritor al acfiunii Dffviziei 187 infanterie, care ataca spre Grid. Candi s'a raportat hiss& despre trupe inamice, care se apropiau pe so-seaua V15.denilor, a dispus ca si primele divizii numite mai sus syatace. Cu o abilitate extraordinary trupele for s'au eatarat pe in51-fizni si au cucerit pozitiunile roman. Inamicul a avut cu aceasts&ocazie pierderi extraordinare, mai maxi chiar decal cele rezultatedin repetatele contra-atacuri, la care trecuse acum. El a cedat te-

79

urmari

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

renul definitiv, iar dupa producerea efectului acjiunii intreprinsade Divizia 187 infanterie, cedarea s'a facut in mod foarte precipitat.0 prada bogata in material (printre allele nu mai putin 11 bateriiale Diviziei 6-a romane), a cazut in mainile bravilor atacatori. Nu-marul prizonierilor neraniti s'a ridicat din nou la cateva sute. Pe

ga-lcika. de/a Ceislerwa/o'Silue/4 dek 17-82Seplembre f9S Cjintl 1°.

Sch;19Nr

0

Jar nave WV.

.011114f

41:,

11"17"' m0 niC 1.1

:::hcSLGPtIC9A ))3/iii%1's N;:fr

s'.'" N.11A"

Medias

1"4,:.37.:-

4(lifio/bP!!'4recev

foN,:i

40

rmatq

acr,"

Oilorhqi

74.:?ikc ,A7 *);g1,41111ffio

'''4713%= Pag4,:8 d'uu' 4.

-at%o cloitx,e cri;i00 vIX

VP(

SIAla OSM7

Tr

.4 t lou.... .4,,

.0 .'%. .

iAttSt'A jut ,it ADI ,,..',.,7,11+46),rtritski4t,,;4"a;,M,:g.a.77,

,,R411;,,, .ife*?....:011(4,,,,A Ai p.? , v

i qqi.t:. 1; %/4 , d le.gene:.z. lust

ATrope ge rina Re you'll:I-mpg/Lelick( - / min

4 t MR Trope romaneoney

PERmaiDeshiS 4.4'faiP91#68...1:1000.000

tot timpul campaniei executata de Armata 9-a, numarul redus alprizonierilor ramane un fapt foarte caracteristie. Pe de o pate Ro-mania aveau o agilitate, demna de admirat, de a dispare in munfii

disolvand chiar unitatile din moment ce lucrurile ie§eauprose', pe de alta oamenii no§tri aveau o inclinare, dupa celeauzite despre tratamentul aplicat camarazilor for cazuti in mainileinanacului, de a face multi prizonieri.

Corpul XXXIX rezerva n'a intfirziat mult pe campul de lupta.

80

micaimpaduriti,

www.dacoromanica.ro

Inca in aceeafi sears a reluat inaintarea, dupes cum ordonasem la21 Septemvrie.

Din Corpul I rezervii, Divizia 89 infanterie a ajuns in searade 22 Septemvrie la Comana de jos, dupes ce avangarda ei, in-tervenind repede a reu§it sa stings la vreme podul peste Olt, aflatin Maui. Divizia n'a intampinat rezistente serioase. Aceasta s'aintamplat Diviziei 71 infanterie la Rupea (Kiihalom). Numai dupeso lupta indelungata cu rezultate schimbatoare de o parte §i de alta,an izbutit in fine sa se apropie de localitate, ramanand incursul noptii intr'o lupta continua in fa-ta. ei.

Corpul de cavalerie executase cu abilitate o schimbare greade directie in spre stangal in spatele Corpului I rezerva, fares aderanja pe acesta in inaintarea sa. El ajunsese in apropiere deFier (Schweischer). Contactul a fost pastrat cu forte puternice decavalerie romans, in special in regiunea dela Beia (Meburg). Inami-cul p-area ca se retrage spre Est. Infanterie n'a fost intalnita nicaierila Nord de Geisterwald. Presupunerea mea, a ambele armate ro-mane, ce se aflau Inca de aceasta parte a muntilor de frontiers seseparasera una de alta, s'a adeverit complet.

Daces aceasta era realitatea, atunci trebuia sa presupunem, caArmata de Nord nu se va opri cu aripa stanga in vent, in bazineleCiuc §i Gheorghieni. Trebuia mai curand sa ne qteptilm la o retra-gere grabita a acesteia, in directia §i pe calea ei principals de co-municatie, trecatoarea Ghime§.

Generalul v. Arz a tinut seams de aceasta situatie, in urmainstructiunilor trimise la 22 Septemvrie seara. I s'a cerut sa urma-reasca de indata inamicul, ce eventual se retragea, chiar cu unitaticat de slabe. Pe aceste §osele inguste de raunte nu ne puteam a§teptala un succes prea mare. Armata 1-a austriaca trebuia sa formeze ininaintare, pe aripa ei dreapta, o grupa de manevra §i izbire, princare sa se poata frange rezistentele inamice cu mai multa u§urintain terenul de acolo, pentru a reu§i o dezaxare a lui de pe directiasa naturals de retragere.

Corpul I rezervei trebuia sa bats completamente in ziva urma-toare, pe inamic la Rupea §i sa continue apoi mar§ul fares oprire,cu grosul fortelor Diviziei 71 infanterie, dincolo de §eaua delaBogata Olteana, avand o flancgarda in mar§ peste Mateia§u (Ma-tefalva).

Divizia 89 infanterie, ale carei ultime unitati ramasesera molt

77509 - 6 81

www.dacoromanica.ro

in urmri, trebuia concentrate la Sud de Hoghiz, dupa care urmade aproape. Divizia 71 infanterie.

Schmettoro a primit misiunea de a respinge cavaleria inamicapeste linia Pa los-Beia unde urma sa.-§i concentreze diviziile sale preaimprastiate. Nu-i puteam fixa un obiectiv mai indepartat din cauzastarii tailor.

In regiunea Surduc: Dupe cucerirea D. Fagetel, la 17 Septem-vrie, Genera lul v. Busse a continuat sa exercite presiune asupra ina-micului. Acesta a fost fortat s6 se retraga dintr'o pozitie in alta, dininaltime in. inaltime, pans cand, la 22 Septemvrie, s'a retras pefrontiers lasand Petrosanii in mainile noastre. Nu am putut treceimediat la urmarire, deoarece se impuneau pregairi speciale in te-renal acesta greu accesibil care a fost cucerit prin atac.

In zorii zilei la 23 Septemorie, Divizia 71 infanterie a ocupatRupea si a urmarit inamicul in retragere, dincolo de regiunea Ho-m.orod.-Cohalm.. El a incercat din. nou sa se opreascai acolo, a trebuitinsa sa renunte cand a primit informafiunea, ca elementele inain-tate ale Diviziei 89 infanterie se afla in mar§ spre Hoghiz. Apoi adisparut deodatii, in valea Oltului, pornind-o in amont, spre Est.0 urmarire cu Divizia 71 infanterie n'a mai fost posibila, deoarecegrosul fortelor era prea epuizat. Numai un detasament slab a men-tinut contactul pana. la Mateia§u.

Din. aceleasi motive divizia nu s'a putut pune in mars spreseara Bogata Olteana. Generalul v. Morgen a rugat si obtinut apro-barea, ca Divizia 89 infanterie s'o depaseasca pentru a trece incapul dispozitivului.

Ea a ajuns cu primele elemente seara tarziu, la seaua BogataOlteana. Pentru ziva de 24 Septemvrie i s'au fixat ca obiectiv demar§ Feldioara (Marienburg); Divizia 71 infanterie Chepet (Kb-pecz).

Corpul XXXIX rezerva a trecut prin Geisterwald Lid vreunincident, insa n'a mai putut cuceri in ziva aceasta iqirile dela Est

Sud de Tantari (Schneckenbach). In schimb o coloana laterals aDiviziei 187 infanterie, care §i-a facut loc prin munti a reusit sapuns stripanire pe Crizbav (Kresbach) dupa nenumarate dificultati,farii a fi intampinata de inamic.

Corpul de cavalerie n'a mai putut ajunge Divizia 2 cavalerieromans la Meia (Meburg). Aceasta s'a sustras repede in directia Est

Sud-Est.

82

si

si

www.dacoromanica.ro

ySi Armata 1 -a austriaca, raporta, ca inamicul e in retragerespre Est, pe Intregul front.

In urma acestor fapte a trebuit sa-mi formez convingerea, caRomani nu vor mai face facii Armatei 9-a, de partea aceasta amuntilor. Cu toate acestea primeam informatiuni repetate, despredebarcari de trupe, ce soseau din spre Sud, in bazinul Brasovului.Faptul se putea explica insa i prin aceea, ca aceste forte proaspetedin interior erau necesare pentru a Inlesni retragerea unitatilor Ar-matei 2-a, ce nu mai erau capabile sa opunii rezistenta in retragereafor pe soselele muntilor. Totul depindea acum de cucerirea cat mairepede a trecatorilor muntilor, la Sud de bazinul Brasovului. Cor-pul XXXIX rezervii trebuia deci sa atace din nou, in zorii zileiurmaloare. El a prima ca obiectiv de atac Brasovul. In consecintlis'a trimis o patrura, puternicii nu ca nurciar ci calitativ: toti. oamenialesi si bine echipafi, puternici i rezistenfi, pentru ca invnuindmuntele Schuller la Sud de Brasov sa se infiltreze 'Ana in regiuneaTimisul de Sus (F. Tbmos) pentru a bara soseaua Predealului.

Pentru 24 Septemvrie s'a prescris Corpului I rezervii sZi a-jung61 din vreme cu Divizia 89 infanterie la Feldioara, iar cu Di-vizia 71 infanterie, care mai era Inca sub efectul suferinfelor zileide ieri la Chepef.

Speram. astfel ca prin Inaintarea concentrica in. Tara Barseisit' pot strange repede, in cleste, unitatile inamicului aflate acolo.

Ca sa nu se produca, niciun fel de surpriza din partea cava-leriei romane, am indrumat Corpul de cavalerie in directia Bara,Olt (Barot).

Dupa ce am dat dispozitiunile in vederea acestor operafiuni,mi-a venit dela M. C. G. un ordin semnat de M. S. Impa'ratul;nu-mi reamintesc, continutul lui cuvant cu cuvant; sensul eraca Armata 9-a trebue ssa-si accelereze Observafia facia,pe care o continea aceasta telegramil n'a putut sa ma loveasca. Eu§tiam c6.' Imi facusem datoria. Insasi telegrama o &earn inexpli-ca.bila i asa mi-a rgmas 'Anil.' in ziva de azi; cred. ca *eful Supremal Armatei n'a Emit de sigur intenfiunea de a pune in discufie ca-pacitatea confirmatg a trupelor mele. De a le critica dupa 14 zilede lupte neintrerupte, in terenul cel mai inaccesibil, sau dupilmarsuri pe sosele imposibile, a le critica duph.' succese, cum nu sepot Inchipui mai stialucite, dupii probe si sfortAii depuse, ce numai puteau fi continuate larce Intrerupere, Insemna a se comite

83

rose,miscArile.

o

www.dacoromanica.ro

nedreptate foarte mare, de care Inapsaratul, cu spiritul situ neciir-murit pentru dreptate, nu s'ar fi putut face vinovat niciodatri. Nuimi mai rilintinea nimic de flicut, deck sit las sit se coase telegramala dosar, deoaerce o majorare a sfortiirilor nu se putea cere, oricatde mare ar fi fost bun'a-voinfa.

www.dacoromanica.ro

BATALIA DELA BRASOV(Schi(a No. 3)

In zorii diminetii de 24 Septemorie, diviziile Corpului XXXIXrezerva, au respins ariergardele inamice, care diutau sa le impiedicedebusarea din Geisterwald, in carapia Barsei. Aceasta le-a reu-sit pretutindeni ftria intarziere. La Tantari, unde au atacat Divi-ziile 187 infanterie si 51 Honvezi, Romtinii au suferit pierderi grele.La Tohanul Vechiu (0. Tohan) in zona Diviziei 76 rezerva, ei s'auretras la inceput de Mina' voie.

Cand insa primele elemente ale grosului Diviziei 76 rezervadebusau din regiunea impadurita, au fost primite en focuri puter-nice de artilerie, din regiunea Sud D. Muscelului, unde Romani or-ganizaserai o puternia. pozitie. Situatia dominants a acesteia peinaltimea, ce se ridica abrupt dincolo de valea fara acoperiri aBarsei, ce nu se poate trace decat pe alocuri, flicea imposibilrt oriceinaintare de front. Nu mai in.cape nicio indoiata, ca recunoa-sterea executafa de avangarda diviziei, in seara precedents, a fostincomplefg. Unita 'tile iesite in mod neprevaz'ator din psadure s'ausalvat din nou la adapostul ei. Comandamentul s'a convins, ca des-chiderea drumului spre soseaua Bran nu era posibila deal prin.inv5.1uire. Soseaua se afla in imediata apropiere, in fata frontuluidiviziei, si era utilizata de inamic, in mod continuu, pentru eva-cuarea materialului. Genera lul Elstermann v. Elster, Comandantuldiviziei, a intervenit cu unifatile din linia doua, manevrand prinTarnesti, spre aripa stangsa a Romanilor; a impus apoi detasamen-tului trirnis prin Hold.bav (Holbak) spre Vulcan (Wolkendorf), sase schimbe directia prin Cristian (Neustadt) spre Tohanul nouTohan), impotriva aripei drepte. Totusi in ziva de 24 Septemorienu s'a putut obfine aci niciun succes. Inamicul luase din limp con-tra mersuri; el isi dgdea seama ea in cazul cand va ceda, drumul ne

85

(U.j-

www.dacoromanica.ro

era deschis spre §oseaua sa principals de retragere, treatoarea Ti-mi§. Terenul ne-a opus mari dificultati. Pe scurf, Divizia 76 re-

cfch./a /Ye 3

Blicilia dela BrasovSitua.tia ofelg 23 25 Sep lembhe 19/6

86

la/7A/Che

rt.rrvpc germane vercishrlilisgePeTrup. n nam

1:800 000av 4 10

nelern.

zervil a fost f intuitu pe loc deli inamicul din feta' nu p5rea sa aib5forte mull superioare.

%."3'11:(4,VIVA

T .1 7,,iP41.4:14-1%

Legends.11WM

www.dacoromanica.ro

Divizia 51 Honvezi §i-a continuat inaintarea prin Cod lea (Zei-den). Ea a ajuns in acea zi cu grosul fortelor pans in. regiuneaGhimbav (Weidenbach), avand o flancgarda la Cristian ( Neustadt).In cursul inaintarii s'a ciocnit de mai multe pozitii de ariergardain fata carora s'a desfa§urat. Credea ca la Ghimbav (Weidenbach)

Cristian (Neustadt) se va lovi de o nouii asemenea pozitie.Divizia 187 infanterie inainta dela Tantari prin Satu nou

(Barcza Ujfalu), cu intentia de a trece prin San Petru (Petersberg),de unde lua'ndu-§i masuri de siguranta in spre Nord-Est, sa mane-vreze invaluitor spre Bra§ov §i S. E., vizand intrarea in trecatoare.Nu a izbutit sa execute aceasta manevra. Deoarece nu se mat vedeapicior de inamic, ci in schimb numai coloane de fum in regiuneagarii Bra§ov, am dedus, ca se incepuse distrugerea depozitelor (apro-vizionarilor) sau a cartierelor oraplui; cum pe de alibi parte locali-tatea. Cod lea (Zeiden) n'a fost depa§ita de D. 51 Honvezi, GeneralulSunkel a voit sa evite orice intarziere in ocuparea (investirea) ora-§ului. Dupe propunerea sa a renuntat §i Generalul v. Staabs de amai face ocolul prin San Petru (Petersberg). S'a incuviintat Di-viziei 187 I., ca sa se indrepte imediat (direct) prin Halchiu (He lds-dorf) §i Stupini (Mehkertek) spre Brasov, %sand spre San Petrunumai o flancgarda in mars, compusa dintr'un batalion cu artilerieputernica, sub comanda Maiorului v. Weitershausen; in compune-rea flancgardei trebuia sa treats §i deta§amentul slab al diviziei,in curs de deplasare prin Crizbav (Krebsbach).

Totufi cucerirea Bracovului nu s'a desf4urat rice de simple,cum au presupus statele majoare ale Corpului XXXIX rezervaDiviziei 187 infanterie, tend au dat ordinele.

In momentul cand primele elemente ale Diviziei 187 infanterieerau pe punctul de a trece paraul Barsei, s'a d.eslantuit impotrivafor un contra-atac din spre Sud. El s'a prabu§it complet sub trage-rile artileriei noastre. Cu cat de se apropiau de ora* se inmulteaudovezile, ca Romani nu erau de loc dispu§i sa-1 cedeze farce rezi-stenta. Abia dupe lupte inda'rjite batalioanele Colonelului Giindell,care conducea avangarda Diviziei 187 au reu§it sa patrunda seara,ora 19, la marginea de Nord a orasului; lupta corp la corp a con-tinuat pe strazi §i in case tot timpul noptii.

Divizia 51 Honvezi n'a mai avut fericirea sa is parte la aceastaactiune. _Aezarea ei in pozitie de a§teptare la Ghimbav s'a prelun-git pans la caderea intunerecului; innoptandu-se, Generalul v.

87

si

www.dacoromanica.ro

Staabs n'a mai lgsat divizia ail inainteze spre Brasov, de teama cou-fuziunilor ce s'ar fi putut produce intre trupe amice i inamice cuaceasta ocazie.

Intio situatie asemanlitoare, dar cu o oprire de mai lungduratii decat a coloanei principale din Divizia 187 infanterie, s'agasit Detasamentul Weitershausen. El a trebuit sa se desfilsoare laGhimbav, sub tragerile artileriei romane desllintuite prin surprin-dere de pe Honigberg. Trupa sa a fost oprita. Parea, ca Romanipregatesc un atac mai puternic din spre San Petru. Nu s'a pututrecunoaste, deocamdata, data era vorba de unittitile adversarului,care se retriiseserrt in fata Corpului I rezerva, sau de inth.riri, careveneau dela Armata de Nord roman6 sau in fine, de ajutoarele so-site Armatei 2-a romane, transportate peste munti. Intunerecul apus aici sfarsit luptei, pe cancl in oral a finut toat5. noaptea, iar laDivizia 76 rezerva a continuat tarziu peste miezul flop-0.i. La a-ccastii. divizie, Romanii au mai executat pe la ora 23 Inc. un. con-tra-atac puternic ce n'a putut fi respins decal in lupta indarjifiicorp la Corp 5i om contra om.

Buletinele de sears ale Corpului XXXIX rezeroa erau tot atatde optimiste ca in ziva precedents. Intiadevar nu trebuia sa nemai ingrijoreze o schimbare a situatiei. Erau Inc d disponibile re-zervele Diviziei 187 infanterie la Halchiu i trebuia s i mai containpe interoentia Corpului 1 rezeroa, la nevoie. Cu cat inamicul selima mai furat de rezistenfa in fata Diviziei 187 infanterie, cu atatdevenea mai eficace manevra noastril.

Divizia 89 infanterie a ajuns seara in Feldioara; Divizia 71infanterie la Chepet (Kopecz); (eel putin asa reiesea din rapoarteleCorpului 1 rezerva). Mai tarziu s'a constat, eh' numai un varf al a-vangardei Diviziei 89 infanterie ajunsese atat de departe, pecand bivuacurile celorlalte unitiiti ale diviziei se intindeau mullinapoi, pe sosea.

Marsul acesta e extenuat foarte mull trupa. Ea era compusa,dupe cum a mai mentionat °data, din oameni b6trani, militieni dinimprejurimile Berlinului si din oral, care si-au fiicut datoria inlupta in mod ireprosabil, pe care insa i-au obosit m.ult marsurilede dute-vino, pe soselele din muntii Transilvaniei, lipsa continuade odihnai in timpul noptii hranirea defectuoasa, din cauza di-ficulttitilor intampinate de coloane in multi. Din nefericire nu s'a-executat ordinal meu. dat seara tarziu, ca un detasament mixt pu-

88

psi

si

www.dacoromanica.ro

ternic sa fie Impins Inca pe timpul noptii in spre Araci (Arapatak);detavamentul s'a format inteadevar dar nu, vi-a atins obiectivul dincauza intarzierii provocate cu formarea lui 5i executia marvului.Motivul /care a provocat acest ordin n'a fost raportul CorpuluiXXXIX rezervii asupra situatiei detavamentului Weistershausen; nu;El facea parte din planul meu de sugrumare a inainicului in bazinulBravovului, contribuia la realizarea lui. Pot spune ca horiiritoareau fost pentru mine informatiunile lui Schinettoro, din care se pu-tea deduce, a unitati roman, care se retrasesera pans acum in fatacavaleriei, in directia Est, s'au oprit in Sf. Gheorghe (Sepsi Szt.Gyorgy), parte s'au indreptat spre Brasov, unde puteau deveni su-paratoare. Perna la urma am. lasat Corpul I rezerva in pace, deoa-rece m'am convins de extenuarea lui. I-am. dat numai ordin, ca inziva urmatoare, sa fie gata de mare, la ora vase, pentru ca oameniisa se fi odihnit bine, Inainte de a fi pornit spre actiunea decisive.

Corpul de cavalerie n'a putut utiliza voseaua ingusta vi sin-gura spre Bara Olt (Barot), ocupata de Divizia 71 infanterie. Elocolise, in consecinta, pe la Nord vi ajunsese seara in regiunea Satunou (Homorod Uifalu) i Sanpaul (Szt. Paul). Cavaleria romances'a retras atat de repede in fata lui, ca de abia s'a mai putut men-tine contactul. Nu mai nutream speranta prinderii ei dincoace demunti. N'a intrat in discutie nici participarea Corpului de cavale-rie la evenimentele, ce se desfavurau in bazinul Bravovului. Inschimb ne-a deschis o frumoasa perspectiva. inforin.atia Armatei 1-aaustriaca, ca inamicul cedeaza in fata intregului front, dar ca paresa intarzie la Odorhei (Szekely Udvarhely); aceasta ne facea sa in-trevedem posibilitatea de a captura o prada bogata data reuveamsa interceptam curand voseaua OdorheiMiercurea Ciucului (CsikSzereda). Eu am dat deci lui Schmettow, ordinul de a continua,la 25 Septemorie, urmarirea spre Est, numai cu o brigade, ce tre-buia sa fie suficienta pentru a Impiedica inamicul sa schimbe dedirectie in spre Nord sau Sud, pe celelalte doug brigade trebuiasa le impinge spre soseaua OdorheiMiercurea Ciucului.

Inca la 23 Septemorie vizitasem pe Generalul Krafft vonDellmensingen la cartierul Corpului Alpin, Sud de Sibiu. Din ex-punerea sa am trebuit sa deduc, ca situatia trupelor sale trebuieconsiderate acum ca deplin consolidate. De sigur, ca inamicul atacaInca zilnic. Pierderile sale suferite in luptele dela Sibiu fuseseriide mult inlocuite numericeste. Divizia 13 infanterie, distrusts atunci

89

si

www.dacoromanica.ro

a fost completata intre timp; in afara de ea a mai fost adusa o nouadivizie de infanterie: a 23-a. Aceste unitati au vent parte din Do-brogea, parte dela Apararea Dunarei. Efectivul for total era de 38batalioane, fate de 12 ale Corpului alpin. Dar atacurile for eraulipsite de vigoare. Alpinii vanatorii nostri, experimentati, se ili-um cu adversarul.

La urma am insarain.at pe General, sa studieze data dupe int&rirea cu doua brigade austriaceinca in curs de transportva fi instare, sa inainteze progresiv prin munti, in direcitia generals Pitesti,in timp ce eu, cu grosul forfelor armatei urma sa actionez asupra tre-catorilor Brasovului. El mi-a adus raspunsul la Sibiu a doua zi (24Septemvrie) un raspuns afirmativ ingradit, bine-infeles de restric-tiunea, mentinerii la inamic a situatiei (cantitate, calitate) actuale.Mi-a relevat insa greutatile enorme, provocate de o asemenea ope-rafiune (din cauza marei largimi a muntilor si a conformatiei fortocmai in acest punct) a propus inlocuirea cat mai grabnica,printr'o divizie austro-ungaral, a Corpului sau pentru a fi indrumatspre fregiunea Sud de Brasov, unde ar puitea concura cu lobos tatobtinerea deciziunii.

Propunerea corespundea intru totul principiului etern, carecare, ca toate forfele, ce pot fi facute disponibile sit fie utilizate labatalia decisive. Era o mare deosebire avand in vedere scopul ceurmaream infra actiunea Diviziei 51 Honvezi sau 71 infanteriea Corpului alpin, care dupe compunere si echipare, era mutt supe-rior celorlalte divizii pentru razboiul in munti.

Din neferiaire realizarea acestei idei intampina multe difi-cultafi.

Mai intai nu eram convins, ca una din cele doua divizii un-guresti va fi in stare sa acfioneze la trecatoarea Turnului Rosu, lafel cu alpinii nostri; nu eram convins nici clack' vor fi macar instare sa imobilizeze inamicul in mod asemanator. Dace aceastanu era posibil atunci Romanii ar fi castigat superioritatea forte-lor in luptele Sud de Brasov, deplasand foarte simplu unitati delaOlt, inteacolo.

In al doilea rand, dificultatile provocate de teren nu erau maima'runte pe soseaua Bran sau Predeal, decat cele de pe Valea 01-tului; dimpotriva, poate chiar mai mari. Succese nu se puteau ob-tine, deck numai realizand surprinderea. Or, schimbarea Corpuluialpin ar fi necesitat eel putin trei saptamani dup5. terminarea ba-

90

si

fi

www.dacoromanica.ro

taliei in curs dela Brasov. In acest limp, atat el cat ce1-ar fi Inlocuit ar fi fost pierdute pentru operatiunile noastre ofea-sive. Dupes schimbarea lui surprinderea ar fi fost tardiva, chiardata o schimbare brusca a vremii in munti n'ar fi pus sfarsit lup-telor, ceea ce aci nu era de loc exclus.

A trebuit deci sä refuz propunerea generalului. El a primitoidin ca sa prega."teasca totul pentru reluarea of ensivei pe intregulfront in munti, dupa sosirea brigadelor mai sus mentionate.

Asupra calitatilor exceptionale ale Corpului am avut ocaziasa ma coning dupa amiaza de 24 Septemvrie cu ocazia viziteifl cute in pozitiunile Regimentului 2 vanatori, ce se intindea de oparte si de alta a soselei din Vales Oltului. Cu toate ca nu se cu-nostea inch' niei rezultatul unui atac, pe care Romanii itexecutau la Vest de sosea si in munti, nici al altuia in curs de exe-cutie de trupele noastre la Est de vale, de'i adversarul bombardadestul de viu pozitiunile noastre, ca i soseaua in trecatoare, totusiam gasit la acesti oameni numai buns dispozitie, iar la comandanjio finite neclintita ineredere netarmurita in subalternii for.

Cand m'am intors seara la Sibiu, se primise dela 0. H. L. in-formatia ca se intentioneaza a se repartiza armatei, Divizia 11 in-fanterie bavareza i Brigada 3 cavalerie. Eu mi-am rezervat drep-tul sa hotarasc asupra punctelor de debarcare.

La 25 Septemvrie, esalonul de lupta al Statului major al Ar-matei 9-a s'a deplasat spre Fagaras. Eu it depasisem pentru a par-ticipa la lupta Corpului XXXIX rezerva. In turnul bisericii delaCodlea un tiirgcor, care ar fi putut sa se afle tot atat de bine §iin Thuringia am intillnit pe Generalul von Staabs. El mi-a expossituatia.

Unita-tile Diviziei 187 infanterie ph"trunse in cursul noptii inBrasov, au trebuit sa lupte greu i sa respinga mai multe contra-atacuri, conduse cu vigoare. La 7 dimineata, ii sosisera in ajutorhonvezii Diviziei 51, care au pornit la asaltul inaltimilor Vest deoral. Fag de rezistenta indarjita ce li s'a opus, au castigat pujinteren. Nu parea probabil, ca inamicul va mai tine orasul din mo-ment ce Hohe Warte" ne va &Idea in mans. Puteam conta pecucerirea ti in. cursul zilei.

Si la Divizia 76 rezerva se parea ca treburile se indreapta.De indata ce artileria grea adusa pans la marginea padurii a ince-put Bali spuna cuvantul, inamicul n'a mai rezistat ferm pe D.

91

divizia

puternic

yi

9i

www.dacoromanica.ro

Muscelului. La aceasta a contribuit de sigur presiunea exercitatade manevra invaluitoare prin Zarnesti, precum apropierea prime-lor elemente ale Brigazii 5 munte austriaca, care trecuse pestemuntii Vest de Zernesti.

In schimb aripa stanga a Diviziei 187 infanterie n'a facut ni-ciun progres peste valea Nord-Vest de Stuparie. Cutrand a fostoprit Detasamentul Weitershausen, care se pusese in mars, inzorii zilei, spre San Petru. Inamicul a intervenit impotriva acestorunitati cu forte superioare, apreciate la mai mult de o divizie. In-fanteria i artileria noastra (din cauza inferioritatii numerice a in-fanteriei, greutatea luptei apasa mai mult pe umerii artileriei) erauintio situatie graves. Ambele au suferit pierderi serioase. Cu toateacestea Generalul Sunkel nu se indoia, ea se va putea mentine peloc.

Imi convenea, ca Romanii sa intarzie in ciocnirea contra lor.Lovitura executata de Corpul I rezerva devenea cu atat mai eficace.

De abia pe la ora 9, cand a sosit informatia ca forte noui ro-mane marsaluiesc prin Harman (Honigberg), am dat Generalului v.Morgen ordinul de a debusa la atac cu Divizia 89 infanterie delaFeldioara prin Bod (Brenndorf) si de a deplasa Divizia 71 infanteriespre Araci, deli ea se afla mai dinainte in mars dela Chepet, (Ko-pecz) in spre Sud.

Din nefericire Divizia 89 infanterie nu s'a putut misca tottimpul zilei, asa cum trebue. Au impiedicat-o podurile stricate, de-oarece nu recunoscuse din vreme soseaua. A mai intarziat-o desfa-surarea ei contra unor forte slabe inamice. $i oboseala oamenilor, desigur ca trebue sa fi contribuit in mod nefavorabil. In fine, credca nici comandamentul nu traia complet situatia. Ca urmare, pri-mele elemente ale diviziei de abia intrasera in Bod la caderea intu-nerecului. A o lass sa inainteze pe timpul noptii era o imposibilitate,din cauza starii trupei. Corpul I rezerva a primit ordinal, de a con-tinua atacul in zorii zilei de 26 Septemvrie cu grosul la stanga, pedirectia San PetruHerman (Honigberg). Divizia 187 infanterieurma sa se ajute singura pe timpul zilei. Ea a facut-o cu prisosinta.Cu toate ca inamicul a utilizat mereu trupe mull superioare im-potriva ei, totusi n'a cedat detest pe alocuri Si acolo metru cu metru;in general ea a tinut. 0 degajare considerabila a situatiei a produsinsa actiunea hotarita a Colonelului Giindell. Cand a observat pe-ricolul aripei stangi a diviziei, el a scos imediat batalioanele Regi-

92

sigf

§i

si

www.dacoromanica.ro

mentului 189 infanterie, pentru a actiona impotriva inamicului, ceinainta spre Stuparie (Mehkertek) ; aceasta pentrucit' primele ele-mente ale Diviziei 51 Honvezi soseau in Brasov.

Situatia trupelor, de sub comanda Generalului Sunkel, numi-a produs mare grije, cu toate luptele grele §i nedecise. Lui Lun-dell i-am dat ordin 'Inca de cu seara, de indata ce am aflat de sosi-rea primelor elemente ale Diviziei 89 infanterie la Bod ca sa sedeplaseze cu batalioanele sale spre ora§, pentru a grabi completalui ocupare §i pentru a inainta mai departe in spre intrarea treca-toarei Tirni§ului.

La Comandamentul Corpului XXXIX rezerva domnea oarecareteams pentru deta§amentul Weitershausen. El a intervenit incaseara tarzia, cerand a i se trimite imediat ajutor din unitatile Divi-ziei 89 infanterie. In sprijinul acestei cereri arata, ca inamicul alasat un numar mai mare de tunuri, parasin.du-le pentru un mo-ment, imediat in fata frontului nostru. Probabil, ca va incerca sale reia in timpul noptii, din care cauza s'ar putea produce nouilupte, carora nu le-ar mai putea face fafa. Cererea a fost de sigurrefuzata. 0 noua cedare a aripei stangi a Diviziei 187 infanterien'ar fi fost o nenorocire, ci ar fi completat maine infrangerea si-gura a Romani Tor. Trebuia de asemenea sa presupun, ea trupe, caacele ale Diviziei 187 infanterie, nu vor permite, cu loath' obosealalor, ca inamicul sa le is prada de sub nas.

Divizia 76 rezerva nu s'a multurait cu cucerirea pozifiei ro-mane de pe D. Muscelului. Dimpotriva, liniile de tragatori erau ininaintare continua. Doua batalioane cu artilerie au fost trimise prinKl. Weiden-B, pentru a tiara oseaua Timi§, in regiunea Timi§ulde Sus. Inca seara au cazut in mainile noastre, localitatea Bran §iinaltimile de pe ambele parti. S'a cucerit astfel intrarea spre §o-seaua dela Campulung. Succesul ne-a indreptatit sa avem sperantemai man. Pentru a-1 exploata, Brigada 8 munte austriaca a primitordinul, de a nu se apropia de Divizia 76 rezerva, ci a se indreptape la Vest de Piatra Craiului (Konigstein), ocolind in spre Rucar.Speram, ca in acest mod se va usura mult inaintarea diviziei.

La Corpul de cavalerie Schmettow, cele doua brigade ale Di-viziei 1 cavalerie au ajuns la Vlahita (Szentegyhazas Ohlafalu), darn'a mai putut prinde unitati inarnice importante pe §oseaua delaOdorhei. Raportul Armatei 1-a austriaca din seara precedents a fostredactat, de sigur, mai molt cu intentia de a inlesni inaintarea co-

93

www.dacoromanica.ro

loanei ei pe §oseaua aceea. Nu a m.a.i ramas altceva de facut, detestsa lasam pe calarefii unguri sa urmareasca inamicul, ce se retra-gea repede spre Miercurea Ciucului.

A§a numita Divizie 3 cavalerie a ajuns cu cele 3 regimentespre Batanii mari (N. Baczon), mentinand un slab contact cu ca-valeria romans, ce se retragea in grabs. Ea a primit ordin sa con-tinue maivil prin Bicsad (Sepsi Biikszad) §i Micfalau (Mikoui-falva), in spre trecatoarea Oituzului.

Seara tarziu, la 25 Septemorie mi-a comunicat 0. H. L. ca nuDiviz1le 7-a sau a 11-a, ci Divizia 12-a infanterie baoareza era incurs de transport spre Armata 9-a. Dupes parerea mea, ea trebuiadebarcata intr'un loc de unde sa poata fi utilizata atat spre Sudde Brasov, precum §i impotriva trecatoarei dela Oituz. Transportulnu se putea face cu calea ferata SibiuFagara§, care nu era Incain fttnctiune, ci numai cu calea ferata din Valea Tarnavei Mare. Eaera utilizabila pans la Sigh4oara. Divizia a fost a-vizata sa utilizezenumai aceasta tale de comunicafie. Dupes debarcare trebuia sa can-toneze pe §oseaua PalosHoghiz (Heviz).

Tot in acea sears am primit dela 0. H. L. noui instructiuni, princare mi se atragea atenfiunea asupra necesitafii, de a urmari inde-a-proape pe adversar, pentru a pune cat de curand stapanire pedefileurile muntilor. Armatei 1-a austriace i s'a repartizat cut a-ceasta ocazie Valea Uzului, ca limita de Sud masura neobi§nuita,deoarece era treaba mea, de a stabili limitele intre Armatele 1-a §i9-a, ambele fiind sub ordinele mele. Dispozifia a fost §i cu totulnepotrivita, deoarecc in munti nu se dau niciodata ca limite vailein care se dill §osele ci culmile munfilor. Pentru a impiedicape Ru§i, sa sprijine pe Romani in munfii Transilvaniei, s'a dispusca unitati de infanterie §i cavalerie din Armata 9-a sa inaintezeasupra Ocnei din Valea Trotu§ului. Din aceasta vale trebuia sase bareze comunicafiile din Moldova, dela Nord spre Sud.

In cazul tend Armata 1-a austriaca va cuceri culmile Carpa-filor Paduro§i, inaintea Armatei 9-a, se intenfiona patrunderea cuaceasta din urma peste Munfii Transilvaniei inspre Romania. Efor-tul trebuia sa se faces cu aripa stanga, in directia Bucure§ti, luan-du-se masuri de siguranta in spre Nord-Est

Aceste instructiuni corespundeau in total ordinelor date demine anterior. De sigur, ca ma gandeam serios, daca intervenfia unorforte puternice in Valea Oituz in spre Ocna, ar putea aduce vreun

94

www.dacoromanica.ro

folos. Dupe parerea mea caci cunosteam taria munfilor de acolo--fortele angajate in acea regiune nu puteam strapunge pozifiile Ma-mice, in schimb basil le-ar fi lipsit dela operafiunea decisive. Soca-team mai nimerit, sa angajez la acea trecatoare nuraai fortele strictnecesare, pentru a bara trecerea inamicului.

In zorii zilei de 26 Septemvrie m'am dus din nou pe campul deluptii. Am cautat sa vad intai pe Generalul von Morgen la Fel-dioara, pentru a stimula Corpul I rezerva la o interventie maienergica.

Aceasta insa nu mai 'era necesar. &Italia dela Brafoo era ca,s-iigata pe toatii linia. Inamicul incepuse Inca pe timpul noptii. retra-gerea din oral, precum Si din fata Diviziei 187 infanterie §i o exe-cuta cu o graba, care a degenerat pe alocuri in fuga, spre trecatorilePredeal, Predelus (Altschanz), Bratocea BuzZiu.Pierderile sale aufort extrem de sangeroase; ale noastre destul de reduse, facandabstractie de cele ale Diviziei 187 infanterie si la pufine unitati dinDivizia 76 rezerva. Prizonierii capturafi prada materialului erauconsiderabile, insa nu satisfaceau asteptarile mele. Inaintarea in-tarziata a Corpului I rezerva le influenfase.

Ambele corpuri de armata an primit apoi ordin de a se aglitapretutindeni de inamic fi de a inainta fare crutare asupra Inglti-milor din trecatori. Astfel Corpul XXXIX rezerva trebuia sa ina-inteze cu Divizia 76 rezerva spre trecatoarea Bran, Diviziile 51Honvezi si 187 infanterie spre treclitorile Predeal i Predelus;Corpul I rezerva spre Tatarhavas i soseaua Buzau. Total s'a pusin miscare fare a se pierde un minut. Cand am vizitat in cursulzilei unitatile Diviziilor 51 Honvezi, 89 si 187, n'am easit nicEerila comandanfi sau trupe dorinta de odihnil, ci pretutindeni peacea de urmarire.

Seara au ajuns:Brigada 8 munte austriaca in regiunea Nord-Vest de Piatra

Craiului, deoarece a fast debarcata de abia la 25 Septemvrie inSibiu si daduse tinand seama de terenul dificil o probe exce-lenta asupra capacitatii de mars.

Divizia 76 rezerva, prin lupte, zona intre Bran (Torz-burg) §i Moeciul de jos (Alsomiiecs),

Divizia 51 Honvezi la Timisul de jos (Al. Tomos),Divizia 187 infanterie la intrarea trecatoarei Predelus (Alt-

schauz) imobilizata in fata unei pozifii inamice,

95

si

1i

www.dacoromanica.ro

Divizia 89 infanterie la defileurile muntilor dela Tatrang§i Purdue°. (Piirkerecz),

Dioizia 71 infanterie in regiu,nea imprejurul Pardasului.Corpul de cavalerie, pe obiectivele sale, Miercurea Ciucului

§i Bicsad.Ambele batalioane ale Diviziei 76 rezerva, trimise spre Timi-

§td. de Sus (F. Tomos) n'au putut ajunge OM' la §oseaua Predea-lului. Clind cel mai inaintat s'a apropiat de localitate a fost atacatdin facet §i spate §i respins in munfi. Deta§amentul a trebuit setpriveascii, neputincios, cum inamicul se retragea in coloana demar§ spre Sud.

www.dacoromanica.ro

URMARIREA-SI INCERCARILE DE A CONTINUATRECEREA PESTE MUNTI

Dupe cum rezulta din cele descrise papa acum, inca dela 23Septemvrie, eram hotarit sa tree munfii °data cu inamicul. Cele3 divizii (a 3-a, a 4-a i a 6-a), ale Armatei a 2 -a romane, fuseseraatat de crunt batute in batalia dela Geisterwald. si Brasov, incat numai puteam opune rezistenta importanta. Intru. cat -vor fi in stares'o faca. unitafile Diviziilor 21 si 22 infanterie, trebuia sti se aratein curand. Instrucfiunea primita dela 0. H. L., nu putea decatsa-mi intareasca hotarirea chiar data prescripfiunea de a im-pinge infanteria puternica i cavaleria prin trecatoarea dela Oi-tuz nu se acorda cu planul meu. De sigur, ca 0. H. L. a avutin vedere Diviziile 11 si 12 infanterie bavareza, precum si a 3-a;(dupe comunicari mai recente mi s'ar fi repartizat Brigadele 5si 8 cavalerie). Dar, aceste unitafi erau abia in curs de transport,si nu stiam cand le am fi putut utiliza. Pentru o acfiune imediataspre Ocna, ne trebuiau trupe, pe cari sa le avem iraediat la inde-mana; deci, din acele aparfintind grupului Brasov, cel pufin inceea ce priveste infanteria, artileria celelalte. Fara artilerie, pio-neri i trtipe auxiliare, acfiunea nu ar fi avut sanse de succes. Desigur, ca ele n'au fost omise, in instruutiunea 0. H. L., decat nu-mar din intamplare.

Ordinele, ref eritoare la inaintarea in spre trecliloarele mun-filor le-am dat chiar in seara zilei.

Punctul esenlial era de a nu se pierde timp; deplasarile inu-tile ce ar Si decurs, trebuiau neaparat evitate.

Socoteara de asemenea necesar, ca atacurile sa aibe loc simul-tan pe toate soselele, care duceau peste munfi. Acest procedeu ne-cesita de sigur o imprastiere a forfelor; ea era compensate insa deposibilitatea de a gbisi o parte slabs a inamicului si a strapunge.

77509 - 7 97

§i

§i

www.dacoromanica.ro

Dacti reu§eam, misiunea era indeplinita. Daca fortele anunfate de0. H. L. veneau urgent se creia posibilitatea de a intoarce §i cele-lalte trecatori ale Romaniei, manevrandu-le pe flan sau spate.Concentrarea unui grup puternic de izbire, pe o singura'. §osea,n'ar fi avut nicio valoare pentru realizarea surprizei, ce urmaream.Din cauza terenului §i a echipamentului defectuos al trupelorpentru munte, nu se puteau utiliza decat pufine forte in vedie-rea, luptei, §i asta numai in apropierea imediata a soselelor. Deasemenea nu se puteau face nici aprovizionarile §i cantonarea ma-selor in munti nu. era posibila, atata timp cat nu s'au luat dina-inte masurile necesare pregatitoare la trecatori.

In consecinta am ordonat Corpului alpin, spriiinit de Bri-gada 2-a munte austriaca, adusa dela Hafeg, precum §i de Brigada10-a munte austriaca, aflate in curs de debarcare la Sibiu, sal atacepe Olt. Am renuntat astfel la continuarea atacului in Muntii Sur-duc. Un succes hotaritor nu s'ar fi putut obfine acolo, chiar prinlasarea Brigazii 2 munte austriaca. Pe de alta parte adversarul aaratat in acea regiune forte atat de reduse, ca nu trebuia presupus,cal totu§i ar mai putea exploata slabiciunea noastra pentru a reluael insu§i inaintarea sau sa cedeze din unitatile sale in favoareasectorului, unde se eauta deciziunea. De acest din urma lucru tre-buia sa ne fie teama in regiunea Oltului. Din aceasta cauza nu neputeam dispensa aci de agresivitatea Corpului alpin §1 deci, maitrebuia chiar sa fie luau-it prin brigadele dc munte.

Deta§amentele de pans acum ale Corpului XXXIX rezervasi ale Corpului I rezerva au fost disolvate. Generalul v. Morgen cuStatul major al Corpului I rezerva a luat sub ordine Divizia 76 re-zerva oi Brigada 8 munte austriaca. El a primit misiunea de atrece prin trecatoarea Bran spre Campulung.

Generalului v. Staabs, cu Statul major al Corpului XXXIXrezerva i-au ramas in subordine Divizia 51 Honoezi §i Divizia 18?infanterie. Ele trebuiau sa patrunda prin trecatorile dela Timi§-Pre-deal §i Predelu (Altschanz) in spre linia SinaiaIzvoarele.

Divizia 89 infanterie, sub comanda Generalului Baron v.Liittwitz a primit directia prin trecatoarea Buzau. Ea trebuia sabareze eararile din munfi la Est de Buzau pang in regiunea vaiiPutnei exclusiv.

Generalul Conte Schmettom, care avea in subordine pe langaCorpul de cavalerie Divizia 71 infanterie, a primit misiunea 0.

98

Si

www.dacoromanica.ro

H. L. de a inainta spre Targu Ocna. In consecinth Diuizia 71 inf an-terie, a fost push in mars, cu cea mai mare iutealh, prin Tarp' Se-cuesc (Kezdivasarhely), in directia trechtoarei Oituz, pentru adispune de ea in viitor.

Dupes aceasta, reorganizare a comandamentului mifcgrile aucontinua la 27 Septemvrie; dar dificultatile reaprovizioniirii aninceput sal se resimth. Cu toate sforthrile depuse nu se reusise incha se pune in circulatie calea ferath dela Sibiu si Sighisoara. Dincauza distantelor mari si a soselelor proaste muntoase coloa-nele nu mai erau in stare sh mentinh regulat traficul cu cape-tele de linie ferath. Aglomerarea peste mlisurh a chilor ferate cutransportul rezervelor, ce trebuia sa soseasch a provocat si ea in-tarzieri remarcabile in transportul materialelor. In OA existau lu-cruri putine greu de procurat. Majoritatea populatiei, de originalgermanh se ref ugiase, cea romaneasch nu s'a distins prin rezistentape fates, ci mai mutt prin cea pasiva. Deoarece in majoritatea Ca-zurilor se refugiaserh i notabilithtile, nu aveam nici in acest modun ajutor. Putinii oameni rhmasi, nu s'au remarcat prea mult prinpriceperea for pentru nevoile armatei. Dimpotrivh s'au silit maimull sa reprezinte interesele locuitorilor. Ei veneau adesea cu re-clamatiuni veninoase impotriva trupelor, chiar acolo unde ele n'auabuzat de loc de drepturile ce li se cuveneau.

La Corpul I rezerua, Brigada 8 munte a trecut, la 23 Septem-vrie, coama muntilor Flgaras, la Vest de Piatra Craiului, la peste1500 m. Divizia 76 rezerval a suferit un eve trechtor, prin o ina-intare lipsith de prevedere peste inaitimile dela Moeciul de jos;totusi seara a cucerit localitatea. In ziva urmaloare a luat contactulcu transeele foarte puternic inthrite de pe inhltimile trechtoarei inspre frontierh; in acest limp Brigada de munte a ajuns pans laMuntele Plaghia. La 29 Septemvrie ambele unithti, au atacat:Divizia 76 rezerval de front; brigada de munte spre Ruchr PodulDambovitei. Cu toate ca Brigada 8 munte n'a prea putut inaintaintre limp a fost chiar irapinsal inapoi totusi presiunea exerci-tath asupra inamicului dintr'o directie vulnerabilh a fost suficientlipentru a-1 forta sal se retragal din fata Diviziei 76 rezerval, evacuandpozitiunile sale, care n'ar fi putut fi cucerite niciodath de front. Innoaptea de 30 Septemvrie inamicul s'a retras, frith ca divizia saubrigada sa fie in stare a-i cauza pierderi prea mari. Luptand cu di-

99

§i

§i

si

www.dacoromanica.ro

ficultafi marl din cauza terenului si a reaprovizionarilor, Corpul Irezerva urma trecerea, incet, peste granita.

Corpul XXXIX rezeroii a ajuns, duprt lupte violente la 27

Septemvrie, cu Divizia 51 Honvezi la Timisul de Sus, iar cu Divizia187 infanterie in 4imbele trecatori dela Predelu§ pang la granita.Dupa ce s'au intrebuinf at zilele de 28 si 29 Septemvrie pentru pre-gatirea asaltului asupra unei pozitii naturale foarte puternic orga-nizata, pe care o ocupa inamicul pe inaltimea Predeal, Divizia 51

Honvezi a eucerit mai intaiu Csaplia (1159), cheia pozitiei. Inamiculs'a retras si aci peste granifa, dupa ce-a suferit pierderi grele.

Tot atat de bine a lucrat si Divizia 89 infanterie in trecatoareaBuzau. La 27 Septemvrie a cucerit Intorsura Buzaului, pe liniade desparfire a apelor, intre Transilvania si Romania. La 28 Sep-temvrie a ajuns pe frontiers la Crasna, pe care a trecut-o in zivaurmatoare, asvarlind din Cheia pe inamic, desi opusese rezistentala fiecare colt de munte. Mi s'a raportat despre sosirea de impor-tante intariri rornane prin Valea Buzaului.

La Corpul de cavalerie Schmettow, Divizia 1 cavalerie aurmarit viguros pe inamic, ajungand la 27 Septemvrie in bazinulCiucului inferior. Ea a fortat astfel Armata romans de Nord, &Aliretraga grosul coloanei de Sud a Diviziei 7 infanterie, nu prin Va-lea Uzului, ci prin trecatoarea Deoarece aceasta §osea erafoarte aglomerata de the trupe, s'au produs in marsul ei intarziericare ar fi trebuit exploatate, pentru a crea prejudicii serioase Ar-matei de Nord. Din nefericire aceasta n'a mai lost posibil, deoarececoloanele Armatei 1-,a austriace, care executau urmarirea, n'au so-sit la timp. Divizia de cavalerie a aruncat la 29 si 30 Septemvrie peinamic in Valea Uzului dincolo de granita, restabilind legatura cuDivizia 71 infanterie.

Aceasta divizie sosise dela Pardau, inmarsuri fortate dupa or-dinele Generalului Conte Schmettow. Ea a atacat prin surprinderela intrarea soselei Oituz o puternica pozitie, pe care au incercatsa reziste trupe romane sosite din Dobrogea si le-a pus pe fogspeste granita la Poiana Strata (Sosmez6) in ziva de 30 Septemvrie.Regimentele Diviziei 3 cavalerie au asteptat la Targu Sacuesc (Kez-divasarhely) si in imprejurimi, rezultatul acestor lupte. Ele meri-tau cu prisosinta scurta odihna acordata pentru restabilirea oame-nilor si tailor, dupa acfiunea obositoare executata prin tinuturi de-

100

Chimes.

www.dacoromanica.ro

luroase si atat de putin confortabile, in urmarirea cavaleriei ro-mane.

La 30 Septemvrie inamicul a cedat in fine, aproape pestetot, in fata intregului front al Armatei 1-a austriaca, trecandgranita. Armata nu a mai reusit sa reia contactul si producapierderi.

Puteam sa consider astfel, in aceasta zi, complet indeplinitamisiunea ce primisem la 6 Septemvrie. Potrivit unui ordin al 0.H. L. trebuia sa las comanda Armatei 1-a austriace, deoarece a-ceasta, impreuna cu Armata 9-a, urmau sa treaca sub Comanda-mentul grupului de armate nou infiintat al Generalului de cava-lerie Arhiducele Carol.

Transilvania era eliberata!In mai putin de 18 zile Armatele 1-a si a 2-a romane au lost

batute in trei marl batalii, (de mai multe zile durata fiecare) si innenumarate lupte, in care an fost lovite pans la distrugere; Armata9-a, a parcurs, cu grosul forfelor, 200 km., pe drumuri neobisnuitde grele in munfi, pe,poteci inguste si desfundate de ploaie, pu-nand stapanire pe trecatorile munfilor dela Turnul Rosu panala Oituz.

Mandria acestor eforturi depuse si onoarea de a fi fost co-mandantul acestor trope, mi le-am exprimat la 27 Septemvrie, inurmatorul Ordin. de zi pe armata:

In marsul victorios de 14 zile, trupele de sub comanda meaan batut pana la distrugere si au imprastiat Armatele 1-a §i a 2-atomana, cu toate ca fiecare in parte a lost numericeste mult su-petioare forlelor noastre in acfiune. Luminoase si pline de glorievor ramane pentru totdeauna zilele dela Sibiu, din fafa trecatoareiTurnului Rosu dela Geisterwald §i Brasov, pe Oboroca si Tulisa.NavalitoruI indiaznet, care s'a furisat pima in inima Transilvaniei,a fost alungat de pe pamantul ei. Numai grafie faptului, ca s'aretras atat de repede prin munfii farce comunicatii, a reu§it sa sesustraga unei lovituri decisive din partea armatelor noastre.

Asemenea bravuri n'au fost posibile decat grafie perfecteiintelegeri a tuturor pentru cauza mare, spiritului de sacrificiu ne-farmurit al fiecarui comandant, precum si al fiecarui osta§ pentruindeplinirea datoriei §i a juramantului depus.

Pentru acest devotament va multumesc, camarazi, in nu-mele patriei.

101

sa-i

www.dacoromanica.ro

In faia lui se vor sfariima rezistenfele viitoare ale Romani lor,ca ramurile uscate sub ciilciiiul ursului din Carpafi; in fata lui sevor niirui toate incerca'rile tuturor vrkmasilor no§tri.

Inainte spre inamic; aceasta IAlamo §i in viitor lozincanoastra.

Comandantul Armateiv. Falkenhayn.

www.dacoromanica.ro

PARTEA 11-a

LUPTELE SI VICTORIILE IN ROMANIA

www.dacoromanica.ro

INCERCARILE DE A CUCERI TRECERILE PESTEMUNTI PRIN SURPRINDERE

(Sehitele Nr. 4 si 5)

In zilele de 25 ci 26 Septemvrie, aripa gang a Armatei 9-aa batut cornplet, in regiunea Bracovului, Armata 2-a romana1), co-mandata de Generalul Crainiceanu. Contactul cu adversarul retrasin munti, a fost mentinut pe tot frontul urmarindu-se asvarlirea luipeste granita. Din regiunea Vest-Surduc, pang departe la Est deBrapv, trupele Armatei 9-a se aflau in inaintare. Numai extremaaripei drepte a Armatei a trebuit sa 'Tutu* la urmarire; Brigada145 infanterie austriaca, care se afla in lupta cu Romanii, in sec-torul Mehadia, la Or§o-va §i mai sus, pe valea Cernei, Meuse tocmaidovada incapacitatii sale ofensive, din cauza slabei calitati (corn-punere, dotare) a trupelor sale.

Miccarea generals de inaintare avea ca idee de bazii,'trecerea muntilor ()data cu inamicul, sau in cel mai riiu caz fna-inte ca el sg aibg timpul a se instala in lucrarile de fortificafie.existents pe inaltimile trecatorilor de pe granite. Acest plan detrecere prin surprindere it concepusem Inc a pe timpul batalieidela Geisterwald, in care dupa cum se stie Armata 2-a romanaprirnise, in zilele de 22 §i 23 Septemvrie, prima lovitura a Armatei9-a. Recunoa§terile mele din Valle Jiului §i Oltului Imi demonstra-sera greutatile imense ce ar fi intampinat patrunderea noastra inRomania, data se dadea ragaz inamicului, sa-§i poatil pregMi 0defensive metodica in muntii Transilvaniei. Conditiunile de trainprovocate in munti de unele intemperii trecatoare, in a doua ju-matate a lunii Septemvrie, n'au facut decal sa ma inta'reasa incredinta, ca aceasta concepfie a mea era Juste. Situafia create deintemperii mi-a confirmat informafiunile locuitorilor, ca dupa ca-

1) Diviziile 3, 4 si 6 infanterie, plus unitAti venite in ultimul moment(lin Diviziile 21 si 22 Infanterie.

105

www.dacoromanica.ro

derea zapezii rniscarile in munte devin foarte grele. Am dedus, canu mai putea fi vorba atunci de o continuare a operafiunilor of en-sive in muati. In mod obisnuit, perioada de ger cu zapada perma-nents& nu era de asteptat inainte de sfarsitul lunii Noemvrie, even-tual inceputul lunii Decemvrie. Totusi au fost ani, ce confirmau.excepfia regulei, ani in care aceasta perioada a venit mai de tim-puriu. In ceea ce priveste viscole de o durata scurta, cateva zile, elese produc in munfi anual, incepand chiar din Octomvrie i Noem-vrie. $i ele puteau provoca dificultati foarte suparatoare opera -fiunilor in stil mai mare, lucru ce am constatat chiar in a doua.jumatate a lunii Septemvrie.

Directiva primita la 25 Septemorie dela 0. H. L., refeiri-toare la operafiunile Armatei 9-a, ulterioare bataliei dela Brasov,corespundea situatiei si era conforms intenfiunilor mele. Ea pre-vedea o urmarire fara preget a inamicului, cu efortul in directiagenerals Bucuresti. De sigur ca servitutea impusa Armatei 9-a dea acfiona imediat cu infanterie cavalerie puternica prin treca-toarea Oituz spre Ocna, pentru a taia comunicafiile Romani lor cuMoldova, impiedicand astfel afluirea intaririlor rusesti spre-Muntenia, i-a stricat intrucatva efectul. Aceasta operafiune discu-tabila era si foarte grea deoarece impunea reducerea forfelor de-stul de slabite ale Armatei inainte de a se fi produs deciziuneala Brasov. Efectivele acesteia erau mult reduse de marsurile ne-intrerupte limp de 14 zile, de luptele victorioase si de urmarire. Ideea0. H. L ar fi corespuns numai data ar fi fost impusa de onevoie urgenta sau data ar fi existat sorfi siguri pentru o izbanda.decisive.

Nu exists insa niciun indiciu, ca inamicul ar fi intenfionat satreats la contra-ofensiva prin trecatoarea Oituz; cat despre sorfiinostri de reusita in acest loc ei erau prea redusi, din cauza ca:

operafiunile urmau sa se conduce intr'o direcfie cu totulexcentrica,

pe o adancime de 100 km., intr'un teren foarte muntosgreu accesibil,

rezultatul operafiunilor nu putea fi prevazut in niciun cazmai bine dela masa verde din Pless decal at fi putut sa fie condusede Comandamentul Armatei 9-a, aflat la fata locului; acesta sin-gur putea cunoaste mai bine efectele operative, ce trebuiau sa fieobtinute in vederea decisivei. Ordinul de operafie al M. C. G. dinPless era insa dat fara posibilitate de interpretare.

106

si

§i

si

www.dacoromanica.ro

El trebuia deci executat, deoarece puteam contrazice cufapte, ci numai cu presupuneri. Executarea lui a inceput prinordinele date in seara de 26 Septemyrie prin care se organiza ope-ratiunea pe baza de surprindere.

Inamicul trebuia urmarit imediat §i de aproape in toate tre-catorile din munfi §i pe toate §oselele in legatura cu ele. Numaiastfel puteam spera sa recunoa§tem partea lui slabs, pentru a oexploata ulterior. Nu se poate nega, ca acest procedeth ne impra§tiafortele. Cu toate acestea a trebuit sa-1 riscam, apreciind di erasingurul mijloc indicat pentru obfinerea rezultatului dorit. In afarade aceasta, inconvenientul trebuia sa ne dea pentru moment, maiputin de gandit decal s'ar parea; intr'adevar, nu se puteau utilizape niciuna din §osele decal forte slate. Situafia terenului §i dificul-fa-tile in reaprovizionare impiedicau in primul rand o actiune cuunitati puternice, atat limp cat defileele trecatorilor nu erau for--tate §i terminate pregatirile necesare pentru utilizarea de fortemai numeroase. Concentrarea for cerea un timp considerabil, pe carenu-1 puteam pierde daca voiam sa realizam surprinderea. Pernaatunci puteau sosi §i rezervele anuntate de 0. H. L., Armatei 9-a:Diviziile 11 §i 12 infanterie bavareze, Batalioanele 4 §i 5 de cicli§ti,precum §i Divizia 6 cavalerie. Ele urmau a fi indrumate spre re-giunea recunoscufa intre limp ca punet slab al inamicului.

In sectorul Mehadia, in cuprinsul caruia intra regiunea Cer-nei inferioare §i mijlocii nu putea fi deloc vorba de ofensiva. Bri-gade 145 infanterie, efectiv aproximativ opt batalioane, sub co-manda Colonelului austriac v. Szivo §i compusa din unitati ame-stecate (in majoritate graniceri §i mineri), nu era apta pentruaceasta. Trebuia sa ne consideriim foarte multumiti, daca i§i puteamentine pozitiile aflate pe inaltimile malului drept al Cernei,la Vest de Or§ova §i pe muntele, care trecea de-a-curmezi§ul viiiCerna ca un zavor la Sud de Cerna Hoghiz (Czernaheviz).

Dealtminterea, munfii la Est de valea Cernei inferioare §i miJ-locii erau atat de impracticabili incest chiar o trupa constituita dinelemente mull mai bune n'ar fi obtinut succese cu multa u§urinta.

Inamicul avea acolo 13 batalioane din Divizia 1 infanterie,deci o superioritate numerics apreciabila.

Nici in regiunea Surduc nu putea fi vorba de un atacAcest sector se afla sub comanda Generalului-Maior v. Busse,

Comandantul Diviziei 301 cadre, cu urmatoarele unitati:

107

nu-1

mie-dint.

www.dacoromanica.ro

Brigada 144 infanterie austriaca, avand aceea§i compunerevaloare militara, ca §i Brigada 145.

Brigada 2 munte austriaca: 5 batalioane cu artilerie pro-prie;

cafe un batalion cafe o baterie din Divizia 187 infanteriei din Corpul alpin, ramase la Surduc, in urma luptelor din Sep -temvrie.

Clare sfar§itul lunii Septemvrie aceste trupe au respins pen-tru a doua oars inamicul ( Divizia 11 infanterie romans, cu aproape11 batalioane, care ocupase, in timpul bataliei dela Sibiu, regiu-nea carbonifera atat de importanta dela Petro§ani), silindu-1 sa seretraga pans pe coama muntelui, la inaltimea trecatoarei Vulcana.

Din cauza greutatilor terenului, o continuare a inaintarii nuera posibilii, decat dupa o pregatire mai indelungata, de eel putin8-10 zile. Era cu totul nepotrivit §i neobi§nuit Armatei 9-a ca salasam sa a§tepte in completa inactivitate §i pe o durata atat delungs, trupe care nu erau absolut necesare sigurantei pozitiunilor§i lucrarilor de pregatire pentru o inaintare ulterioara. Generalulv. Busse a primit deci ordinul de a trimite imediat Brigada 2munte austriaca, la trupul Generalului Krafft v. Dellmensingen,pe Valea Oltului, la Sud de Sibiu. Pentru atacul proiectat aci, tru-pele cu echipament de munte §i cu experienta luptelor in multi,erau urgent necesare, dupa cum voi arata

In regiunea Surduc urma sa soseascr Divizia 6 cavalerie (Bri-gadele 3, 5 §i 8), Batalioanele 4 §i 5 cicli§ti, precum §i Divizia 11 in-,fanterie bavareza, aflata in curs de transport spre Armata 9-a.Cu aceste forte speram Sr. execut, prin surprindere, o operatiuneofensiva extrem de eficace, in cadrul ofensivei generale.

Trupele Diviziei 11 infanterie roman s'au aratat mai putinrezistente decat celelalte unitati inamice. Comandamentul ei, desi-gur, era lipsit de energie. Structura muntelui, de ambele parti aletrecatorilor Vulcana §i Surduc, ne oferea posibilitatea de a invalui,prin surprindere, pozitiunile inamice. Muntii erau aci mult maiingu§ti decat in orice alt sector. In imprejurari favorabile, ei pu-teau fi strabatuti intr'o zi, dour.

Pe baza acestor considerente puteam sa proiectam operatiuni,cu caracter decisiv. Daca in timp ce atacam viguros adversarulde front, pe §oselele treciitorilor, reu§eam sa asvarlim pe flancullui forte puternice de cavalerie cu infanterie prin munti, it si-learn sa cedeze nu numai la Jiu dar sa-§i. retraga §i grupul dela

108

indata.

si

ssi

www.dacoromanica.ro

Or§o-va; in conditiuni favorabile trebuia sa contam pe prabutzireaintregului front romanesc in munti.

In Valea Oltului se af fa Generalul Krafft v. Dellmensingen.cu Corpul Alpin, ce avea grosul fortelor pe coama muntoasa laVest de vale; pe poalele muntilor dela Est, cam la inaltimea loca-litatii Turnul Row erau numai forte slate. Corpul alpin purtainsa numai numele de corp"; in realitate era, dupa cum. am maiaratat, numai cat o divizie cu trupe de elite insa. Se mai gaseauciiteva unitilti din Diviziile 76 rezerva §i 187 infanterie ramase aicidupa urmarirea inamicului batut la Sibiu §i aruncat in munti. Eleau fost lasate sa intareasca siguranta comunicatiilor in sectorulOltului, pe timpul operatiunilor victorioase ale Armatei dela Gei-sterwald §i Brasov.

Acum ele erau necesare diviziilor de origins, a§a incat Gene-ralul v. Krafft a primit ordinul sa le trimita imediat dupa inlo-cuirea for prin Brigada 2 munte, sau Brigada 10 munte austriaca(ce urma sa vie din Albania), cand trebuia sa reia atacul, deo-camdata, in directia Curtea-de-Arge§, apoi spre Pite§ti.

Generalul v. Krafft aprecia aceasta operatiune cu totul grea,din cauza structurii §i latimii defileurilor din acea parte, precum§i din cauza tariei inamicului din fata sa 25 batalioane ale Di-viziilor 12 §i 23 infanterie. El an fi preferat, ca unitatea sa sa fieschimbata de una austro-ungara care urma apoi sa treaca indefensive pentru a juca §i el un rol important in operatiuniledecisive Sud de Bra§ov. Daces lucrul nu era posibil avea convin-gerea ca va indeplini cu succes misiunea data la Olt Corpului al-pin infant cu brigadele de munte. Nu i-am acceptat propunerea.O inlocuire a Corpului alpin ar fi durat mai multe saptamani. Inacest timp ar fi fost eliminate din operatiuni atat el cat §i diviziainlocuitoare, adica 1/3 din forfele de fapt existente. Operafiunease arata deci inexecutabila. In afara de aceasta trebuia sa ne maifie teams, ca din momentul ce se inceta exercitarea presiunii ne-cesare asupra inamicului de pe Olt, acesta ar fi putut reactionaasupra flancului trupelor germane, care actionau in trecaloareaBran. In acestea aveam speranta, dupa cum vom, vedea mai tarziu,ca von trece mai intaiu §i mai repede

Din bazinul Brapvului, ele au patruns in munti, la 26 Sep-temvrie, astfel:

Divizia 76 rezerva, sub comanda Generalului-Lt. Elster-mann v. Elster, dupa lupte grele in zilele de 25 §i 26 Septemvrie

109

muntii.

www.dacoromanica.ro

in urmarirca inamicului ce se retragea spre Sud, a ajuns la intra-rea in munti a soselei in spre Campulung, unde strajueste castelulvechilor cavaleri germani dela Bran (Torzburg). A cucerit apoilocalitatea cu acelasi nume satele Simon si Porta. Divizia atrimis doua batalione, cu artilerie, prin Kl. Weiden-Bach in spresoseaua din valea pentru a usura astfel Inaintarea Di-viziei 51 Honvezi. Batalioanele au ajuns pang in apropierea soselei,dar n'au facut nimic acolo, deoarece actiunea for n'a fost destulde energica.

Brigada 8 munte austriaca spre Vest, pe coama muntilorFligaraf, in apropiere de Clobucet Vrf. Sage. Ea nu si-a mai fa-cut ascensiunea din spre Brasov, ci, dupe instractiunile mele, ime-diat din valea Oltului. Lam dat inca pe timpul zilei ordinul dea-si continua marsul, nu cum fusese prevazut 'Ana acum pe laNord de Piatra Craiului spre Tohanul nou, of dimpotriva ocolindpe la Vest acest masiv inaccesibil trupelor, spre Ruck. In acestmod trebuia sa deschida drumul trecatoarei propriu zisa, Diviziei76 rezerva, care n'ar fi putut sa o cucereasca de front din cauzastructurii particulare a terenului.

Divizia brigada au fost puse, cu Incepere dela 27 Septem-vrie dimineata, sub ordinele comandantului Corpului I rezerva,Generalul-Lt. v. Morgen.

Corpul XXXIX rezerva, sub comanda Generalului-Lt. v.Staabs, avand Divizia 51 Honvezi sub comanda Generalului-Ma-ior Tanarky la Tim4ul de jos in lupte continue cu ariergardele ro-mane; Divizia 187 infanterie, sub comanda Generalului-Lt. Sunkel,la intrarea in spre treclitoarele Predelus, la Tarlungeni (Tatrany),unde a fost oprita de o pozitie de ariergarda

Divizia 89 infanterie, sub comanda Generalului-Lt. Baronv. Liittroitz la intrarea trecatoarei Buzau la Teliu (Keresztvar).

Divizia 71 infanterie. sub comanda Generalului-MaiorGoldbach, in regiunea Pardau.

Corpul de cavalerie al Generalului-Lt. Conte de Schmettoroavand: Divizia 3 cavalerie, sub comanda Colonelului v. Preinitzerla Bicsad (Sepsi Biikszad) Divizia 1 cavalerie austriaca de subcomanda Generalului-Maior Ruiz de Roxas la Miercurea Ciuc(Csikszereda).

Toate aceste coloane pastrau contactul strans cu inamiculcare, profitand de terenul favorabil, se straduia sa ne opreascaunde putea. Erau aici in trecatorile Brasovului resturile Dioiziilor

110

Timi$ului,

§i

si

si

inamicii.

si

www.dacoromanica.ro

3, 4 #. 6 infanterie, precum §i unitati din Diviziile 21 22. In-formatiuni mai precise asupra repartitiei fortelor nu am. putut ob-tine din cauza amestecului mare al unitatilor romane.

In fata Diviziei 3 cavalerie s'a retras Divizia 2 cavalerie ro-mans, in directia trecatoarei Oituz.

Divizia 1 cavalerie austriaca a impins Divizia 7 infanteriecare apartinea Armatei de Nord de pe §oseaua din Valea

Uzului spre intrarea trecatoarei Ghimeo.Contactul cu lucrarile permanente ale Romani lor nu era Inca

luat. Ele se aflau pe coamele muntoase §i la Sud de ele. ORDI-NELE MELE date trupelor dela gruparea de aci, corespundeau in-.tocmai judecarii de situatie ce facusem. Ele impuneau pretutin-deni o -urnarire Corpul I rezerva pe Soseaua Bra-nului, Corpul XXXIX rezerva spre Predeal ?i pe valea Tarlungeni,Divizia 89 infanterie spre Buzau, Divizia 3 cavalerie Divizia 71infanterie spre Oituz.

Armata 1-a austriaca a Generalului de infanterie Arz v.Straussenberg, care din punct de vedere operativ se afla sub ordi-nele mele inca dupa batalia dela Sibiu, a primit ordine, in care i sepreciza, ca, operatiunile proiectate de Armata 9-a nu vor putea fiexecutate decat numai in cazul tend Armata 1-a austriaca ii vaacoperi spatele. In acest scop trebuia sa atinga cat se poate derepede coama muntoasa a vaii Uzului si spre Nord. Efortul laaripa dreaptii.

Divizia 12 infanterie bavareza, sub comanda Generalului-Maior Huller, in curs de transport spre Transilvania facandparte din primele transporturi trebuia sa debarce la Sighi§oarasi spre Est (punctul final al portiunii utilizabile de tale fe-rata de pe Valea Tarnavei-Mari) §i sa Impinga imediat spre Palo§unitatile debarcate. Mi-am rezervat dreptul de a hotari asupramomentului interventiei ei, desi anticipat facusem proiectul s'orepartizez Corpului I rezerva. Presupuneam, ca aeesta va progresamai repede, gratie interventiei invaluitoare a Brigazii 8 munte au-striaca si va fi astfel in masura sa deschida drumul, la Sud de Bu-cegi, in jurul acestui masiv uriac, spre valea Prahovei.

Pentru unitatile Diviziei 6 cavalerie, Brigade le 3, 5 si 8, aflatede asemenea in curs de transport, s'au destinat pentru debarcareregiunea Devei gara Simeria. Ele se aflau, mai la indemana acolopentru a fi utilizate in regiunea. Surduc, dupa cum proiectasem.Debarcarea ei Intr'alta parte ar fi fost posibila numai cu marl in-

111

§i

intense.:

pi

§i

www.dacoromanica.ro

tarzieri, deoarece liniile ferate, pe langa o capacitate redusa, eraumai spre Est aglomerate peste posibilitatile for normale. Brigade leau priinit instructiuni amanuntite, asupra modului cum trebuiausa se echipeze sa se instruiasca, in vederea viitoarei for actiuni inmunti. Instructiuni asemanatoare, referitoare la tactica in munti,s'au expediat in zilele urmatoare tuturor unitatilor Armatei.

Potrivit dispozitiunilor in, vigoare, incerca'ri de a cuceri tre-cerile peste munti prin surprindere, s'au executat, in general tottimpul saptamanilor ce au urmat.

La 29 Septemvrie 0. H. L. a aprobat fara modifieari propu-nerile ce i-am comunicat, referitoare la intentiunile mele viitoare.

Piing la 30 Septemvrie seara, situatia s'a desfequrat dupe cumurmeazii:

In sectorul Mehadia nu s'au ivit modificari.La Surduc adversarul simtind plecarea Brigazii 2 munte au-

striaca, a incercat in mai multe randuri, fara succes, sa ne asvarledin nou in vale de pe versantii muntilor Vulcan.

Corpul al pin a avut in general liniste, afara de mici ciocniriizolate.-Pregatea interventia Brigazii 10 munte austriaca in regiu-nea muntelui Rohn, pe Tanga aripa de Vest a Corpului si a Bri-gazii 2 munte austriaca pe Tanga aripa de Est, peste muntii Fa-garas.

Divizia 76 rezerog a suferit un insucces sensibil pe soseauain spre Campulung, in momentul cand relua inaintarea spre Sud delinia atinsii la 27 Septemvrie. Ea nu mai era in stare sa progresezenumai cu propriile forte. Tocmai atunci s'a facut simtita interven-tia Brigazii 8 munte. De indatti ce aceasta a inceput sa se desfa-ware din spre Vest in spre Rucar Podul Dambovitei, inamicul acedat inaltimile din. trecatoare i s'a retras spre Dragoslavele. Dinnefericire Brigada n'a putut sa infranga destul de repede rezisten-tele romane ce-au intampinat-o. Totusi trupele Corpului I rezervitau putut continua inaintarea pane la 30 Septemvrie seara, pestetrecatoarea Bran. Nu am mai ezitat atunci ca sa pun Divizia 12infanterie bavareza la dispozifia Corpului o apropiasern intrelimp de bazinul Brasovului deoarece el avea cele mai frumoaseperspective de inaintare repede in viitor.

Divizia 51 Honnezi trebuia sa indeplineasca in Valeao misiune exceptionalii de grea: cucerirea inaltimei care se

dick la mai mult de 300 m., ca un zid, inchizand valea la Sud dePredeal. Miscarile in vale erau vg.zute de departe de inamic, care

112

Tiraisu-lui

9i

si

rt-

www.dacoromanica.ro

iii indrepta focurile asupra noastra. Deli cu pierderi, trupele si-auindeplinit datoria. Dupe ce la 28 si 29 Septemvrie s'au facut pre-gatirile necesare yi inevitabile, muntele Csaplia (1159) care co-manda complet trecatoare, a fost luat cu asalt. Dram siguri cain zilele urmatoare si ea trebuia sa ne cada in mans, ca un fructcopt.

La Divizia 18? infanterie mult incercatul Regt. 187 infanteriea scos pe Romani, la 29 Septemvrie, de pe built Predelut-Prisaca,trecand astfel coama muntoasa a frontierei, de ambele parti aletrecatoarei Predelus. Celelalte unitati ale diviziei au pregatit ata-cul, impotriva unei pozijiuni puternice a Romani lor, aflata la Za-noaga-Bratocii, pe soseaua Tarlungeni.

Divizia 89 infanterie a asvarlit inamicul la 29 Septemvrie,din pozitia sa dela Vama Buzaului (Kraszna), de pe frontiers, inValea Buzaului si a ajuns in ziva urmatoare cu urmarirea pansdincolo de Cheia. Ea credea, ca va intalni o pozifie lucrata cu in-grijire ocupata de forte proaspete romane pe spinarea muntoasadincolo de Gura Siriului.

Generalul Conte v. Schmettoro raportase, ca Divizia 71 in f an-terie a depasit, dupe lupte energice, trecatoarea, respingand pe Ro-mani dincolo de granita, pane la Poiana Sarata (Sosnuezo). Fugariiau fost primifi acolo de intariri numeroase, pe o pozifiune foartebung. Nu putea fi vorba sa se treaca la atac, fare o rainutioasapregatire.

Cele trei regimente ale Diviziei 3 cavalerie au fost intercalatein munfi pentru stabilirea legaturii intre Divizia 89 infanterieDivizia 71 infanterie, intre Valle Buzau si Oituz.

Divizia 1 cavalerie austriaca se afla la Slanic (Esztelnek) inmarginea de Nord a Haromszekului, unde trebuia sa face legaturaintre Viiile Oituzului Uzului, deci intre aripa stanga a Armatei9-a i aripa dreapta a Armatei 1-a austriace.

In fafa acestei din urma armate, inamicul s'a retras de ase-menea pe tot frontul, peste granita. In acest moment puteam saafirm cu toata taria ca-mi indeplinisem misiunea, ce-mi fusesedata cu trei saptamani in urma; Transilvania era complet eliberata,cand, la 30 Septemvrie, am primit ordinul 0. H. L., de a preda co-manda Armatei 1-a austriace (ce detinusem pans in acel moment)Comandamentului grupului de armate 1) al Arhiducelui Carol fi de

Acest Comandament de grup de armate va fi denumit in cele cepe scurt, Comandamentul frontului.

77509 - 8 113

si

§i

si

1) ur-meazZi,

www.dacoromanica.ro

a-i ma pune in subordine i eu cu Armata 9-a. Comandamretatulfrontului mai avea afar de cele doua armate numite §i Armata7-a austriacii, care se fillet la Nord de Armata 1-a austriaea, in Car-pati, la coltul celor trei cari.

Nu pot afirma a am primit cu bucurie aceasta dispozitiunede comandament.

De sigur ca ea nu insemna o recunoa§tere a meritelor mele per-sonale sau ale Armatei 9-a, pe timpul mar§ului victorios in Tran-silvania. Nici din punt de vedere operativ nu i-am viizut folosul.Trebuia ca on sit subziste situatia actuala, sau Armata 1-a au-striaa sa fie pusii sub ordinele Arhiducelui; Armata 9-a trebuia

independentii, adia sub ordinele imediate ale 0. H. L.Se poate chiar afirma, ca aoeste dispozitiuni de comandament erauvulnerabile, unind o armatii a carei lozinca era ofensiva brutala,cu doua alte armate, care aveau mai mult misiuni defensive. Nu seputea deci eviia, ca interesele armatei ofensive sa nu sufere dincauza celor ale armatelor defensive, cu atat mai mult cu cat -Ca-nttrul comandant domnesc trebuia sa resima penibil mar§ul vic-torios al Armatei 9-a, dupe retragerea, chiar trecrttoare a Armatelor1 qi 7-a austriace.

Chiar la 30 Septemvrie s'a primit un, ordin al Comanclarb-tului de front cu urmatorul continut:

Prima parte a misiunii fortelor utilizate impotriva Rorraniei,(eliberarea Transilvaniei) sub conducerea Exceletei Voastre, fiindindeplinita repede §i complet, revine scum grupului meu de armatemisiunea de a face pe inamic inofensiv, prin, distrugerea definitivaa armatei sale sau a fortelor principale, inainte de a-i sosi aju-toare.

Executarea revine esential armatei Excelentei Voastre.Fortele principale romfine, atat cat nu s'au refugiat spre Mol-

dova sau nu se gasesc in contact cu Armata 9-a, trebuesc autatein directia Bucurepti. De aci rezulta i directia principale a Ar-matei 9-a. Aripa dreapta a fortelor principale ale Armatei, Corpulalpin intarit, va trebui sa primeasea deci, deocamdata, directiade mars spre Curtea-de-Argq, pe tend trupele din sectorul Me-hadia pi Hateg nu vor pierde nicio ocazie de a inainta in directiaCraiova.

Alegerea directiei pe care Excelenta Voastre va da lovituracu grosul fortelor: Campulung-Targovipte sau spre Ploepti, depindede locul pe unde va reu§i spartura prin fortificatiile de frontiers.

t14

ei

sa ramaie

www.dacoromanica.ro

In cavaleria puternidi (aflatii in curs de transport) ce va firepartizata Excelentei Voastre, neti gasi fortele necesare nu numaiacoperirii atacului asupra Bucure0iului, din directia Bizzgu, darchiar a izolarii grupurilor de armate inamice, prin o in,aintare re-pede in valea Siretului inferior,

Instrucfiunea pileatuia impotriva vechei regule, care spuneca unei unifati operand independent nu i se repartizeaiii detestscopul §i mijloacele, executarea neingrridu-i-se niciodatit De altfelea fusese intocmitii conform intentiunilor mele, aduse din timp lacuno§tinta Comandantului de front. Prin cristalizarea for subforma de ordine nu s'a u§urat insrt execufia. Cu atat mai putin cucat anumite schimbriri ale situafiei ne-a impus oarecare abateri delaconcepfia inifiala. Intaiu Comandantul frontului a trecut cu ve-derea proiectele mele dela Surduc. Apoi i§i imagina utilizarea maseide cavalerie cu totul altfel decat mine. Divizia 6 cavalerie i s'amai adrtugat infra timp §i Divizia 7 cavalerie, trimisrt de 0. H. L.§i aflalit in curs de transport.

ffeispunsul meu a fast, ca intenfionez sa pun sapanire pe tre-cerile din munfi, dela Dun'gre pane inclusiv Sud de Bra§ov dupecare srt bat forfele principale ale inamicului, acolo unde le voi grtsi.Daces aceasta se va infaptui in direcfia spre Bucure§ti sau intr'alta,imi era egal. Utilizarea Diviziilor 6 §i 7 cavalerie, la aripa de Norda armatei, era exclusa% din cauza inferioritaii randementului tai-lor ferate in Transilvania, ca §i din lipsa for complete in munfi, laEst §i la Nord de Predeal.

Comandamentul frontului nu a fost mulfumit ins'a cu ras-punsul meu. In zilele urmiitoare el a incercat puns in apli-care intentiunile sale, verbal §i in scris, utilizand chiar calea °co-ma. a 0. H. L. Eu nu m'am putut convinge.

Forma interventiei 0. H. L. m'a impresionat extrem de ne-pliicut. El comunica la I Octomvrie, ca Impa'ratul a recunoscut §il'audat inaintarea Corpului I reiervil §i speed' ca §i Corpul XXXIXrezervii va fi condus cu aceea§i energie; aceasta constituia o obser-vatie foarte aspia. 0. H. L. nu putea deduce din ultimele mele in-formatiuni, crt punctul de gravitate al deplassarii forfelor trebuiatransferat neapiirat in directia Bra§ovBucure§ti §i nu §tia in con-secinca ca am fost nevoit a debarca Divizia 7 cavalerie pe limaLugoj- Caransebe numai din cauza randementului tailor ferate,de§i intentionam sa intervin cu ea in regiunea Surduc. Comand.Armatei 9-a trebuia sil trimita de acum inainte in fiecare miercuri

115

sa-si

www.dacoromanica.ro

i sambaed o judecare a situatiei. Ultima dispozitiune a fost o im-povarare a serviciului §i o tutela complet inutile, deoarece pangla §i in afara de ea, se raporta regulat de doug on pe zi situalia;mai exista apoi legatura telegrafica, destul de malt utilizata deofiterii de stat major ai secfiei de operatii dela Pless §i in fines,in orice moment se mai faceau tot felul de alte intrebari. Eu n'ammai facut insa nicio obiectiune, deoarece eram foarte hotarit, sgdue campania data imi va fi posibil pang la sfar§it; evitandorice fel de frictiuni serioase.

Mull mai greu m'a lovit insa nedreptatea laudei facuta Co-mandamentului Armatei i-a §i observafia adresata CorpuluiXXXIX rezerva. Eu n'am dat curs acestor telegrame la comanda-mentele in subordine ci am atras atentiunea 0. H. L., asupra fap-tului, ca. progresiunea Corpului I rezerva s'a facut nu atat gratiemeritului statului sail major, cat invaluirii executata la timp de Bri-gada 8 munte austriaca. La Corpul XXXIX rezerva acest lucrun'ar fi fost posibil; chiar in.valuiri locale erau foarte greu de exe-.cutat aici. Acest corp de armata a savar§it cel putin acelea§i faptemeritorii ca §i vecinul sau. In ceea ce prive§te observafiunile facuteasupra intenfiunilor mele operative, am atras atentia, ca 0. H. L.s'ar fi declarat mai inainte de acord cu ele. Acest raport 1-am facutinca. la. 29 Septemvrie, tend am expus, precis §i clar, planurile mele0. H. L. 0 modificare nu putea interveni, in special in concen-trarea diviziilor de cavalerie, din cauza conditiunilor de transportpe calea ferata.

In acela§i timp am dat ii lilmuriri amanuntite relatio la si-tuafia unitatilor Armatei, la Sud de Brasov, in special asulpra Cor-pului XXXIX rezerva.

Divizia 51 Honvezi nu mai avea efectivul complet in comba-tanfi; Dioizia 18? infanterie cel mult numai jumatate din el. Unbatalion din Divizia 187 infanterie, §i o baterie de munte din Di-vizia 51 Honvezi erau Inc a in mar§ de pe Valea Oltului spre Bra-§ov. Cele 17 batalioane cu efective reduse, fare echipament demunte, din Corpul XXXIX rezerva, aveau in fata for cel putin 26batalioane inamice, complet echipate §i in pozitiuni admirabil in-tarite. De partea noastra aveam mari lipsuri in munitiuni, reapro-vizionarile evasera complet din cauza unui accident de tale ferata§i din cauza obi§nuitei neglijente ungure§ti. Situatia aprooiziona-rilor a devenit din aceasta cauza foarte dificita. Fara proviziunilecapturate dela Romani nu s'ar fi putut executa de be hianirea tru-

116

www.dacoromanica.ro

pelor. 0. H. L. n'a avut nimic de obiectat fata de aceasta expu-nere. Cel putin n'a mai modificat nimic cu ocazia comunicariicute la 1 Octomvrie Armatei 9-a, cand a repartizat Diviziile 8 si10 infanterie bavareze.

In schimb Comandamentul frontului a facut totul pentruinapune vointa sa fata de a mea.

La 3 Octomvrie mi-a comunicat, ca Divizia 10 infanterie ba-vareza nu va mai fi indreptata la Armata 9-a, ci in spre Armata 1-aaustriaca. Se temeau acolo de un atac ruso-roman. Comunicarea amai fost completata la 6 Octomvrie cu detaliile, ca dela Divizia 8infanterie bavareza nu va putea ramane Armatei 9-a decttt un statmajor de brigada de infanterie un regiment de infanterieanume pentru a actiona la Corpul alpin, restul trebuia sa treaca totla Armata 1-a austriaca. Dela Divizia 11 ;infanterie bavarea,aflata in curs de debarcare la Surduc, trebuia sa se cedeze de ase-menea cel putin un regiment de infanterie, care sa fie repartizatCorpului alpin. Drept explicatie s'a comunicat, ca pe Tanga Armata9-a se intentioneaza a se ataca i cu aripa dreapta a Armatei 1-aaustriaca.

Aceasta dispozitiune era imposibil de executat, fiind in con-trazicere cu directivele date de 0. H. L. in vederea operatiu-

cu dispozitiunile anterioare ale Comandantului de front.Ambele cereau deplasarea efortului in directia Bucuresti. Pentruexecutare ne lipseau acum fortele necesare.

Dupa noile norme comandantul frontului nu mai ducea osingura ofensiva, pentru care trebuiau concentrate toate mijloacele,ci ataca in 2 directiuni completamente divergente: cu Armata 9-ain spre Sud, cw Armata 1-a austriaca in spre Nord-Est. De sigur cao asemenea faramitare de forte nu putea sa fie incoronata desucces.

Ca nu se fereau din nou, sa se amestece in repartitia fortelor,in interiorul Armatei 9-a, era foarte regretabil.

Pe timpul acestor desbateri i pe timpul cand gruparile sepregateau pe Olt si in regiunea Surduc in vederea misiunilor Tor,s'a continuat, cu cel mai mare zel, incercgrile de strapungere a mun-filor de catre Schmettow, de Divizia 89 infanterie, de Corpul XXXIXsi de Corpul 1 rezerva, obtinandu-se oarecare succes.

Pang la 4 Octomvrie Divizia 71 infanterie a patruns in Va-lea Oituzului pans dincolo de Haria. Ea a fost atacata insa acolode forte mult superioare si se mentinea cu marl sfortari.

117

fa -

nilor, $i

si

si

$i

www.dacoromanica.ro

Divizia 89 infanterie se lupta din greu la trecatoarea Bra-tocea §i de ambele parti ale vaii Buzau, mai jos de Cheia, fara sortide reusita. Comandantul ei de pans acum, Generalul de infanterieBaron v. Liittwitz, s'a inapoiat in patrie, in locul sau luand co-manda, in mod provizoriu, Generalul-Maior Me lms; titularul, Ge-neralul-Maior v. Below, a sosit cateva zile mai tarziu.

Corpul XXXIX rezerva n'a facut niciun progres important, cutoata presupunerea ca trecatoarea Predeal va cadea curand in mai-nile noastre.

Corpul I rezerva a Incercat, zadarnic pans acum, sa-si des-chida drum cu Divizia 76 rezerva la Sud de Dragoslavele, spre ie-sirea din bazinul Campulungului. Brigada 8 munte austriaca aurcat din nou muntii pentru a executa o manevra invaluitoare din.spre Vest. Pentru Divizia 12 infanterie bavareza, ajunsa cu pri-mele elemente la Rucar, era foarte problematic data va reusi prinefortul depus, sa continue Inaintarea, din cauza pozitiunilor exce-lente ale Romani lor, si a debarcarilor continue de intariri, ce soseauin gara Campulung, §i pe care puteam sa le urmarim cu ochi. Totatat de nesigur era §i rezultatul intentiunii mele de a trimite dinCorpul I rezerva in scurt timp un detasaraent peste masivul Leotaspre Sinaia, pentru a usura astfel inaintarea aripei drepte a Cor-pului XXXIX rezerva.

La Mate unitafile din munte s'au resimfit dificultafile reapro-vizionarilor din urma. Capacitatea de transport a tailor ferate eramult redusa atat din cauza transportului rezervelor Div. 8,10 si 11 infanterie bavareze, Div. 6 §i 7 cavalerie, Batalioanele 4si 5 ciclisti cat mai ales din cauza indolentei si pasivitatii totmereu crescande a functionarilor de cale ferata unguri, prea sur-menati. Pwictele terminus de tale ferata erau Inca la Sibiu si Si-ghisoara, deci la 6-7 zile de mar§ in spatele frontului. Aprovizio-narea devenea tot mai insuficienta. Echipamentul de munte nu nevenea §i fara el era imposibil sa se utilizeze Incontinuu trupele pepiscurile muntoase si dincolo de ele. Schimburi dese deveneaunecesare. Ele au Incetinit insa enorm operatiunile. Pe scurt,nu trebuia sa pierdem din vedere ca, deli toata trupa Iiifacea datoria in mod stralucit, totusi speranta de a trece in acesteparti muntii, dupa luarea dela armata a Diviziilor 8 §i 10 infan-terie bavareze a scazut mult. Avand in vedere progresele realizatede Corpul I rezerva n'am renunf at insa cu totul la acest stop.Inaintarea iminenta a Grupului Olt, trebuia sa contribue, dupa

118

www.dacoromanica.ro

parerea mea, la o degajare a Corpului XXXIX rezerva. Din nef e-ricire aceasta nu s'a indeplinit. Dimpotriva reactiunea s'a intam-plat in mod inners. Rom.anii au cedat forte de pe Olt sectoruluiCampulung, dar aceasta a favorizat foarte mult operatiunile Gru-pului german de pe Olt.

Generalul Krafft v. Dellmensingen a inceput atacul la 3 Oc-tomvrie cu Brigada 10 munte austriaca, dela aripa sa dreaptii. Eatrebuia sa inainteze dela Muntele Robu in directia Golotreni. Areusit sa cucereasca in acea zi pozitiunile inamice de pe Pietroasa

Ve-verita. Totusi le-a pierdut, la 5 Octomvrie §i era foarte mul-turaita.' ca poate rezista pe Muntele Robu si pe Muntele MurgasaRomanilor, care o urmareau.

La 4 Octomorie Generalul Krafft a atacat §i pe aripa sastanga, Est de Olt, cu Brigada 2 munte austriac5, care ajunsese peo cararuie la Moscovul, (2277 m. deasupra marii) de acolo urma sase indrepte in mar§ direct spre Curtea-de-Arges; in acest timp uni-tatile din linia a doua ale Corpului alpin trebuiau sa invaluiascain scurf pozitiunile romanesti de pe frontiers, pentru a deschiderepede drumul spre soseaua din -vale, asigurand astfel linia de co-municatie spre inapoi. Ultimul lucru era cu atat mai necesar, cucat reaprovizionarile nu putea sa fie asigurate in mod continuu pecararea mai sus mentionata pentru unitatile, care atacau pe coamaMuntilor Fagara§. Ca aceasta carare a putut fi utilizata pentruunitati cu efective mai marl, se datora numai imbunatatirilor in-teadevar extraordinare si grijei deosebite depuse de statul majoral Corpului alpin. Niciun cu.noscator at muntilor n'ar fi socatitposibil, ca trupele fi putut alege acest drum. Era vorba de unurcu§ farce comunicatie de peste 1600 m. inaltime, pe o distantaorizontala de aproape 8 km. Probabil ca nici Romanii nu s'aui te-mut de vreun atac din aceasta parte, cu toata experienta facutain batalia dela Sibiu.

Brigada 2 munte austriaca.' a cucerit Moscovul la 4 Octom-vrie, dupa o lupta usoara, gratie pregatirii excelente a tragerilorcu mortiere de 210 mm. (care au fost transportate cu truda foartemare sus in munti) si a inceput scoborirea spre Sud. Inca seara aajuns pe Fata Santului Ilie (2019) si pe Comarnicul (1862). Unita-tile Corpului alpin au scos, dupa lupte crancene, in aceea§i zi, peRomani, de pe Surul (2281) si de pe cola 1824.

La 5 Octom.vrie Brigada 2 Munte si-a continual marsul spre

119

§i

sa -5i

www.dacoromanica.ro

L upfe/e o'ela Turnu Rost/ (30c1-8 Noem6. Ism)..rch,47 Ni: 4

120

www.dacoromanica.ro

Sud. Romani au deslantuit contra-atacuri violente asupra trupe-lor alpine, de pe coama muntoasa, §i impotriva Brigazii 10

munte austriaca la Vest de Olt; ele n'au putut patrunde insa nica-ieri. In aceasta zi s'a schimbat §i vremea in munfi. De unde pangacura am. fost favorizati de o vreme de toamna splendida, caldu-roasa, care a inlesnit operatiunile, deodata a inceput sa se lase ger§i sa cada zapada. In munfi termametrul a scazut la minus 15°.Versantii §i cararile au, inghetat. Coraunicatia cu Brigada 2 munteaustriaca se intrerupea cateodata complet, cu bate ca se depu-neau sfortari supraomene§ti pentru restabilirea ei §i pentru aju-'torarea trupelor alpine de pe coama muntoasa. Pentru organizareacoloanelor samarizate s'a rechizifionat, din populafia civila, ultimarlom, §i ultima femeie capabila de munca. Cand nici coloanele sa-marizate n'au, mai functionat, s'au format coloane din capre demunte. Ne-am lamurit insa curand, ca operafiunea in forma pla-nuita nu o mai puteam executa pe asemenea vreme. La 7 Octomvrieseara, am comunicat Corpului alpin, ca nu i se poate face niciunrepro§ conaandantului din regiunea Munfilor Mara§ Generalu-lui v. Tutschek data i§i va retrage pe o baza de plecare inapoi,unitatile periclitate de dificultatile naturale insurmontabile. Euam. voit sa u§urez acestui viteaz comandant o hotarire atilt de greaca aceasta de a se retrage, chiar temporar, in fata inamicului.

El ajunsese in seara de 6 Octomvrie, atacand cu Brigada 2munte austriaca, Poiana Lunges §i Muntele Fruntu, 'Ana' la Sala-lrucu. Aci brigada a fost atacata din trei parti. Munitiunile eraupe sfar§ite. Alimente aproape ea nu mai avea de loc. Ea a inceputdeci retragerea, in ziva urmatoare, urmarita de aproape de Ma-mie, peste Muntele Fruntu, in spre Nord. Aci trupele alpine n'auputut ajunge, pans la 8 Octomvrie seara, dincolo de Fata SantuluiIlie §i Mozgavul (2143), unde au trebuit sa respinga in lupte greleatacurile repetate si adesea violente ale Romanilor, care pe altaparte se menfineau cu indarjire pe pozitiunile lor, de ambele partiale vii Oltului, pe Dealul Vadului §i Pleasa. Ceea ce ne-a sur-prins deodata, a fost inceperea cedarii terenului §i aci. Dacia' a-ceasta se datora ameniatarii creates de inaintarea Brigazii 2 munteaustriace, in zilele de 5 §i 6 Octomvrie, sau faptului ca la 7 Octom-vrie Batalionul 1 din Regimental infanterie garda, a patrims inpozifia de pe Dealul Vadului, nu se poate preciza.

Vremea rea a fost genera% in munfi. Suferin.te ca acele sem-

121

www.dacoromanica.ro

nalate la Grupul Olt, au fost si la celelalte coloane de atac aleArmatei. Din toate partile s'au raportat cazuri de degeraturi. Cir-culatia intrerupla aproape pe toate soselele, a devenit extrem de di-ficila, in special pe serpentinele abrupte al trecatoarei Bran. Cutoate aceasta activitatea indarjita a luptelor n'a incetat, gratie ener-giei comandantilor spiritului de sacrificiu al trupelor. Progreseimportante nu s'au realizat insa, pans la 8 Octomvrie,Dimpotriva, situatia coloanelor izolate din Vaile Oituzulni §i Bu-zaului nu putea fi socotite ca satisfacatoare. Aceasta nu ne-a sur-prins, deoarece inamicul concentrase imputriva Armatei 9-a, trupeatilt de puternice (aduse parte din Dobrogea, parte dela Armata deNord) incest avea o superioritate mai mult de 50%. La 8 Octomvriecalculam taria forfelor inamicului astfel : Orsova, 10 batalioane;Surduc, 15 batalioane; Olt, 26 batalioane; Bran, 24 batalioane; Pre-deal, 30 batalioane; Predelu§, 9 batalioane; Buzau, 8 batalioane;Oituz 23 batalioane; total 145 batalioane.

Parerile mi le-am expus in judecarea situatiei, trimis5. la 0.H. L. la 8 Octomvrie.

Schimbarea atilt de nefavorabila a vremii la 4 Octomvrieinfluenfat in asa mod desfasurarea luptelor in defileuri, incest senaste intrebarea, dace mai merits a se continua aceste operafiuni,finand seams de anotimpul inaintat in care este foarte probabil sgse repete asemenea precipitafiuni neprevazute.

Majoritatea trupelor Armatei nu dispune pang acum de echi-pameni de munte pentru fiecare om, de artilerie de munte i co-loane samarizate in masura suficienta. Fara aceste mijloacepoate conduce, cu sorfi de izb andel, operafiuni ofendive la inalfimitde peste 1000 m., pe drumuri inghef ate si inzapezite fin:Find seamiimai ales ca inamicul este superior nuumericeste si are poiifiuni pre-gatite dinainte, cu comunicafiuni amenajate, care noua ne lipsesccu desavarsire.

Cu toate acestea socot cu totul prematur sa renunfam la in-tenfiunile noastre operative.

In primul rand cred ca situafia generals impune, ca presh2.-nea puternica exercitata pane acum, sa nu diminueze pe frontulArmatei.

Pe de alts parte, dupe parerea generals a cunagcatorilor re-giunii, timpul raiz dat acum nu poate dura atilt incest sa nu mai

122

Ytu se

¢inicaieri.

a

www.dacoromanica.ro

existe nicio speranta de a putea stra 'lunge muntii inaintea apari-tiei lui definitive.

In fine, situatia tactics nu este de loc nefavorabila, deli nus'au obtinut in ultimele zile, deceit progrese neinsernnate.

,De sigur mai trebue avut in vedere, ca modificarile impusedispozitivului Armatei prin surprindere, se pot realiza acum cumai multa greutate deceit oricand, din cauza tailor de comuLnicatiedinapoi atat de lungi de rele. De asemenea trebue constatat, canu ne mai putem a#epta deocamdatli §i pentru oarecare limp lao inaintare a Grupului Schmettory. Divizia 71 infanterie, care asuportat toata greutatea luptelor intr'un teren propriu n.umai Ca-valeriei, s'a batut extraordinar de bray. Puterea ei of ensiva esteatat de influentata, in urma luptelor duse necontenit timp de 14zile, incest ii trebue acum neaparat un repaus cat de mic, dupes carenu va putea obtine succese stralucite data nu va fi intarita cu nouiforte".

Ultimele expuneri vizau pe de o parte sprijinul 0. H. L. fatsde dorinta mea exprimaa Comandantului de front, de a mi sepune la dispozitie Divizia 8 infanterie bavareza,tinuta in. rezerva,nefolositoare, in spatele Armatei 1-a austriaca, pentru a putea astfelschimba in mod temporar Divizia 71 infanterie. Pe alter partetrebuia sa atrag atentiunea domnilor dela Pless, ca speranta Ar-matei 1-a austriaca de a patrunde prin trecatoarea Oituz era cora-pletamente fare temei, eel putin pentru oarecare timp.

and am trimis judecarea situatiei, nutream speranta de apune stapanire, prin surprindere, eel putin pe o §osea in spre Ro-mania, in urma operatiunii ce urma sa se desfapare in regiuneaSurduc.

In acest stop, prin ordinal Armatei din 30 Septemvrie, ampus In dispozitia Generalului-Locotenent Kneussl, Comandantul Di-viziei 11 infanterie bavareze:

diyizia sa proprie, mai putin regimentul de infanterie, cetrebuia cedat Grupului Olt, potrivit dispozitiunilor Comandamen-tului de front,

Divizia 301 infanterie, sub comanda Generalului -Maior v.Busse, compusa din Brigada 144 infanterie austriaca, Batalioanele4 §i 5 cicIi§ti, doua baterii de camp §i o baterie de mortiere,

Divizia 6 cavalerie.Mai tarziu am repartizat Generalului i Divizia 7 cavalerie,

care ins'a n'a sosit la -vreme, pentru, a lua parte la actiune.

123

fi

www.dacoromanica.ro

Aceasta a inceput la 10 Octomorie, dupa o operafiune deharfuire contra inamicului, pentru a-1 impiedica deplasezerezerve in regiunea Oltului.

Generalul v. Kneussl avea de data aceasta o misiune extremde grea.

Ca un zid linens se ridicau Manta Vulcan (lafime orizontalade 5-6 km.), din valea adanca a Jiului romanesc (altitudine 1000in.) spre coama inaltimii, aflata la 1700 m. si mai mult.

Trecatoarea Surduc propriu zisa (spartura Jiului prin munfi),nu putea fi, in niciun caz, cucerita de front. Ingustimea defileului,care nu avea spafiu decat abia pentru curgerea raului soseauasapata artificial in stanci ca inaccesibilitatea versanfilor foarteabrupti de ambele parti, impiedicau suocesul unei operafiuni defront. Soseaua nu putea sa fie cucerita decat prin invaluirea coameiMunfilor Vulcan pe la Vest si Est. Existau carari: una din valeasuperioara a Jiului peste D. Arcanului; una mai jos de Lupeni pestetrecatoarea Vulcan (care de fapt nu este o trecatoare, ci o culmeinalta), alta dela Livezeni peste Stana Prislopu. Toate trei tre-buiau insa mai intai refacute pentru circulafia trupelor, deoareceaveau pante care nu puteau fi urcate de vehicule decat prin ma-nevre de forta (cu ajutorul franghiilor). Odata insa ajunsi peculme, scoborisul mergea foarte lin in spre partea deluroasa roma-neasca, pe drumuri bune, care nu erau mai lungi ca o zi de mars.Pe aceasta portiune de teren am proiectat atacul, dupg arimiitorulkplan: Fixare de front la Surduc si Vulcan, si invaluire pe la dreapta§i stanga. Divizia de cavalerie, trecand peste D. Arcanului maiavea misiunea de a inainta in campie, fara a fine seamy de luptelein munfi, pentru a deschide drumul trupelor ce atacau defileurilede front. Pentru a nu fi impiedicath." in aceasta aefiune de trupeleromane ale Grupului Orsova, am ordonat Colonelului v. Szivo sa*concentreze o grupare puternicti de atac pe aripa sa dreapta, cucare sa loveasca de asemenea cat de curand. Din nefericire, atacula inceput abia la 14 Octomvrie.

Operafiunea Generalului Kneussl s'a desfasurat, la inceput,complet dupa program. Vremea se schimbase considerabil in binepana la inceperea atacului. La 11 Octomvrie toata.' coama mun.toasa se afla in stapanirea sa. In seara urmiltoare o coloana mixtacompusa dintr'un batalion austriac al Regimentului 97 infanterielandsturm si Brigada 5 cavalerie, care era urmata de celelalte uni-

124

sa-si

pi

li

www.dacoromanica.ro

tati ale Diviziei 6 cavalerie, au ajuns pe D. Arcanului si Dealul Piva,pane la marginea de Sud a muntilor impaduriti si se pregatea saatace satele Borosteni si Francesti. Coloana Generalului v. Busse(Divizia 11 infanterie bavareza si Brigada 144 infanterie austriaca)a ajuns de ambele parti ale stramtorii Surduc, cam pang la mij-locul acesteia. Inamicul a Incercat in mai mate randuri sa opreasertasaltul dar a fost pretutindeni respins. La 13 Octomvrie seara,Borosteni se aflau in stripanirea coloanei 'nixie, in urma careiasosise in campie si Brigade le 3 si 8 cavalerie, cu doua baterii. Fran-cestii (partea din spre Vest), se mai afla Inca in stapanirea inami-cului vent din spre Orsova. Szivo n'a putut sa atace acolo la tintroEl a inceput actiunea abia la 14 Octomvrie.

Coloana Generalului v. Busse iesise din munti si cucerise sa-tele Dobrifa, StanestiSambotin si Birnici. Pe soseaua Surdudse cucerise chiar Lainici si catre Est, D. Mare si Muncelul.

mire timp au sosit intariri: Divizia 7 cavalerie, ajunsa inbazinul Petrosani si Batalionul wiirttemberghez de munte, carepornise in mars dela Pui.

Deoarece din informatiile trimise reiesea ca Generalul Kneussljudeca situatia extrem de favorabila in special conta sa iasa si-gur in ziva urmatoare cu Intreaga Divizie 3 cavalerie din munfii-am ingaduit sa dispuna de unitatile ce urmau, sa soseasca, potriviturmatorului ordin:

Ideea de bazii a operatiunilor de acolo a fost este de adeschide drum masei de cavalerie in regiunea deluroash romans,in scopul de a o utilize apoi, in primul rand pentru a executa o largeinvaluire a grupurilor roman, care se aflii in fata ei. In acest stopdestin cavaleriei com.unicatiile peste Arcanul si spre Est pans la tre-catoarea Vulcana, care vor trebui sa fie neaparat stapanite; Surduculnu-i este absolut necesar. Nu se intentioneaza reaprovizionareadin urma in mod regulat a cavaleriei. La 14 Octomvrie sosestepentru a lua comanda Diviziilor 6 si 7 cavalerie, Generalul v.Schmettow. Eventuale dispozifiuni de luat pentru cavalerie, nuvor fi amanate pans la sosirea acesteia. Primejdia ce rezulta dinactiunea proiectata este evidentrt, dar strt intr'un just raport cucastigul posibil".

Ordinul de mai sus a fost completat dupe primirea unui ra-port in care se arata inaintarea foarte vie a coloanei v. Busse, pe

125

qi

www.dacoromanica.ro

PfrporotivAl7r.

, ti

13.1!

s'. .r

Plu,;0;.4,""4X1 (ro/

'Drdsviesb.

Le acid:inawirdoviftm.

geOer/n..s/iro-emsoreLITZ erc..94 yArse4.,.vevva 6rapaxiihne

Onmm)-110 Corp Ca Vaier/e"0 lOIggii Oclombele 1916

L ;nip 19 /a incercanna desenipanyerea 6ropululitnetas/.(/naipina Re care J6 I reb:As 1/70107/6/-6ruou /Ane# thI deasemeNeapozdxamitk7pen/ra inainiaree6-ny,oa&ikahne296tif

%sePoziiieinde aslrfiair a 6.-1291//o*

vecenea 5.11a7.irkk? 49194400 7.-upe /0,140e

1:550000) , ,a If 20

Lopfele in regiunea Surduc 000c1-1Noemb.1916)deVa T;irga-Jiir (2-1 Noma. 19>e)

Schi7a Nn5

126

,hrni2.X1.

,

.1, fa

ik../iud

fi dcWalia

ttnrovai

zeh a

www.dacoromanica.ro

soseaua Szurduc, asa ca acum nu mai aveam nimic de obiectatdata Divizia 7 cavalerie va utiliza aceasta sosea, in. cazul tendmanevra se facea mai repede aci, detest peste Dealul Arcanului.

Totusi evenimentele urmau sa se desfasoare cu totul altfel.Coloana v. Busse, care proportional cu tatia ei, inaintase prea

mult, pe o largime mai mare de 20 km. a fost atacata la 14 Octom-vrie dimineata, pe ceata, de forte romilne mult superioare. Ina-micul reusise sa se infiltreze in mai multe parti prin intervalelelibere, aflate intre unitati fi sg acfioneze asifel prin invaluire.Toatg rezistenta depusg, desi piing de Ditejie, n'a putut frapiedica oretragere complete.

Generalul v. Busse a voit fixeze deocamdata, batalioa-nele sale incadrandu-le in linia Totusi nui-a mai fost posibil sa le opreasca acolo, ci a trebuit sa le retraga,la 15 Octomvrie, mai departe, pe linia pecare a tinut-o deocamdata, cu toate eforturile disperate ale inami-cului cu toate dificultatie ivite in reaprovizioniiri prin schimba-rea din nou a timpului zapada §i ploaie. Toate acestea all nece-sitat la 17 Octomvrie o noua retragere. Pivotand pe aripa gangfixate la Birnici, pe soseaua Surduc, Generalul v. Busse si-a refu-zat dreapta inapoi, pans la jumatatea drumului Schela-Buliga, inspre padure. In partea de Est a sectorului Jiu, posturile noastres'au mentinut pe D. Mare, Urina Boului, Muncelul Moldovisul.

Prin miscarea in retragere a aripei drepte a lui Busse si co-loana mixta a fost nevoita sa se retraga. Ea nu putea inainta izo-lat, deoarece ploaia desfundase drumul, facandu-1 inacoesibil rea-provizionarilor peste D. Arcanului. Ofensiva ar fi esuat din cauzalipsei de munitiuni; iar defensiva din pozitia inaintata, din cauzadifieultatii aprovizionarilor cu hrana. Marsul in retragere al co-loanei s'a efectuat cu greutati, ce abia pot fi descrise.

Soseaua era in multe locuri inghetata, desfundata, surpata sauclistrusa de inundatie. Chiar ducerea inapoi a tailor abia a fostposibila; pentru tunuri vehicule cu toata abnegatia cala-retilor a fost o inrtposibilitate. Au trebuit sa fie distrusesalt impinsd in prapastii, unde nu mai puteau fi gasite deinamic; aceasta a reusit. Timpul a fost atat de raw, incest a im-piedicat i pe inamic sa urmareasca de aproape. Pe D. Arcanului,Plesului §i Dealul Seniuleului, pusca§ii Diviziei 7 cavalerie auprimit pe camarazii for din Divizia 6 cavalerie care se retrageau,

127

ValariSchelaBirnici,

sa-si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

pe o pozitie pregatita intre limp, astfel incat inamicul nu a maiavut ce le face.

Mi§carite acestea se executau potrivit unui ordin pe care -1trimisesem Inc. din 16 Octomvrie Generalului Kneussl. In el pre-vedeam, ca situatia impune sa asiguram inainte de toate §oseauaSurducului. Comunicatiile dela Vest care duceau peste munti, nuse puteau fine decat in cazul cand §oseaua Surduc era ferm sta-panita de noi, in intregime. Gratie acestui fapt Kneussl ca§tiga li-bertatea de actiune, de a-§i retrage unite file inaintate, aflate laVest de §oseaua Surduc, astfel ca reaprovizionarile for sa poata fiasigurate in ordine.

Fula de nereuoila ultimei incercari, erarn identificat acumasupra modului cum trebuia sa continuam operatiunile pentru acuceri trecatorile prin surprindere. Inainte de a insista asupra lor,trebuesc stabilite evenimentele, care s'au desfalurat in acest limppe restul frontului Armatei 9-a.

Incercarile de a actiona Grupul Owoa pentru a impiedicaastfel grupul inamic de acolo, sa-§i poata trimite rezerve asupracoloanei lui Kneussl au quat. Comandantul, Colonelul v. Szivo,viteaz §i neobosit, nu a putut sa-§i puns in mi§care trupa (careera pe cat de pulin inclinata pe atat §i de incapabila pentru ofen-siva), decat abia la 15 Octomvrie. El a ocupat spinarea

la Vest de Cerna inferioara, pe care se aflasera pans acumposturi romane§ti. Acestea au evacuat, probabil de buns voie, maluldrept, pentru a rezista cu mai multi indarlire pe adevaratele forpozitii de pe eel slang, asupra carora Brigada 144 austriaca n'amai indraznit sa porneasca. Ceea ce trebuia dela inceput impie-dicat devenise intre limp de mull fapt implinit. Forte le romane§ti,care au oprit coloana mixta a lui Kneussl la Boro§teni §i Fiance 0i,apartineau rezervelor Grupului roman de Or§ova. Cand acesta acontra-atacat la randul sau in 17 Octomvrie ceva mai sus deOr§ova, la Barza (Borzeny), fare succes, s'a terminal cu orice acti-vitate ofensiva a Brigazii 144 infanterie austriaca. Parerea mea, cabrigada nu ar fi de loc capabila sa fie intrebuintata in vedereaunui stop ofensiv, §i cu atat mai putin in terenul foarte greual Cernei inferioare, s'a confirmat din nefericire, cu toata pre-siunea exercitata continuu de Comandantul grupului de armate§i de 0. H. L. (a se vedea schita 4, pagina 120).

Nea0eptat de favorabil s'a infati§at situatia Grupului Krafftv. Dellmensingen.

128

inalti-milor,

www.dacoromanica.ro

Ramasesena cu descrierea operatiunilor la data de 8 Octom-vrie, cand coloana cu misiune de invaluire a Brigazii 2 munteaustriaca, ce fusese indreptata peste culmea Moscovului (2277) tre-buise, in urma intemperiilor, sa evacueze Salatrucul si era in re-tragere peste Muntele Fruntu in spre Nord, si cand de ambele partiale Oltului, la inaltimea D. Vadului, tatonam pozifiunile

Rezultatele ne-au favorizat. La 9 Octomvrie s'a cucerit Ve-yenta (1746) si localitatea Caineni (in jurul careia se daduseralupte aprige inca de pe timpul ba'faliei dela Sibiu) apoi Greblestisi Gaujani.

In zilele urmatoare s'au executat contra-atacuri violente. Farasucces la centru, au reusit sa opreasca insa inaintarea noastra pemalul de Vest, iar la Est sa forfeze a retrage Brigada 2 munte au-striaca, pe Poiana Lunges; ea se cramponase pana atunci, sub con-ducerea Generalului v. Tutschek, in situafia cea mai periclitataposibil, pe Muntele Fruntu. S'a stabilit apoi, ca inamicul s'a in-stalat pe pozifia intarita Nord de Bumbuesti, pe Mormonta si za-noaga. Pregatirile in vederea atacului de executat asupra acesteipozitiuni, au necesitat limp. Dupes ce s'au adus insa ajutoare dinsectorul de Vest, in urma sugestiei Armatei, s'a reusit dupes lupteviolente, la 14 si 15 Octomvrie, sa se is cu asalt aceasta puternicapozifie. Bumbuesti si Boisoara au fost cucerite, continuandu-se ur-marirea spre Racovita si Titesti. Grafie acestei operatiuni am ajunspana la 18 Octomvrie atat de departe, incest s'a putut manta un atacasupra unei pozifiuni noui inamice, la Est de Copaceni, la Sud siEst Cucoiu si pe inaltimea 1073 Sud de Muntele Muglele. La intre-barea mea, Generalul Krafft v. Dellmensingen laporta, ca spera sapima stapanire pana la 23 Octomvrie pe malul de Est al Oltului,pe Muntii Cozia, Teancu, Goisu §i Dealul Ghifoara, usurand astfel

inaintarea trupelcv din sectorul de Vest. Ele Inca n'au reusit satreaca dincolo de coama Veverifei, cu tonte ca noul comandant nu-mit de Comandamentul armatei austriace, Feldmaresalul-Lt. Baronv. Goinginger, Comandantul Diviziei 73 infanterie a depus toataravna in aplicarea vastei sale experiente dobandita in razboiul inmunfi.

Luptele Grupului Olt au fost foarte grele. Inamicul a adusdin ce in ce mai multe intariri in total nu mai pufin de 14batalioane (o mica parte dela Grupul Dunarei si dela Armata de

77509 - 9 129

inami-cubit

5i

www.dacoromanica.ro

Nord, majoritatea din Dobrogea, unde Ru§ii ii inlocuise). El s'amentinut cu indarjire. Ca s'au facut totu§i progrese atat de fru-maase, faptul se datore§te mai intaiu de toate trupei excelente aCorpului alpin. §i conducerii energice a Generalului v. Tutschek. Mai,era important §i faptul, ca unita-tile grupului zrau aproape cora-pletamente echipate pentru razboiul in munti.

Nu aceea§i situatie era la grupurile de atac, Sud Brasov, §iaceasta s'a resimtit dureros dupa cum am mai expus odata.cu ocazia unei ruperi de nori.

Corpul I rezerog se afla, la 18 Octomvrie, aproape in acela§iloc, in care fusese ca 14 zile inainte, la intrarea. trecatoarei Bra-nului, spre bazinul Campulung. El trebuise sa respinga, la 4 §iOctomvrie, atacurile violente ale Romani lor, care incercau sa in-valuiasca corpul din spre Vest. Dupes ce a sosit aici Divizia 12 in-fanterie bavareza, a schimbat Brigada 8 munte austriaca cu cares'a dispus contra-invaluirea; numai atunci s'au putut realiza pentrumoment oarecari progrese neinsemnate. Cheia pozitiei inamice,Muntele Mateia§ (1241), foarte bine intarit, nu a putut fi cucerit.Si cand la 13 Octomvrie au inceput din nou atacuri foarte puter-nice din partea adversarului, executate cu forte not aduse, Corpula fost bucuros sa se poata mentine. El a suferit in cateva locurichiar oarecare infrangeri, care 1-au determinat sa ceara ea toatainsistenta ajutor. Am fost nevoit sa-1 refuz, deoarece nu aveamrezerve la dispoz`itie. Totdeodata mai apreciam, ca o concentrare detrupe Mira echipament potrivit in munte, cu dificultati at at de maxiin reaprovizionari tocmai in acest teren greu, nu putea da re-zultate apreciabile.

La Corpul XXXIX rezerva situafia nu era molt mai favora-bila. Divizia 51 Honvezi, sprijinita de unitati din Divizia 187 in-fanterie, realizase de fapt progrese pe §oseaua Predealului. Ea ina-intase, dupa lupte grele, pana in valea Azuga. Acfiunea in acestsector era aproape totdeauna de front, caci intio parte se aflauBucegii inaccesibili §i stanco§i, iar in cealalta masivul pa.'durilorsalbatice §i inzapezite de pe malul stang al Prahovei, care impie-decau mi§cari larg ocolitoare. La Sud de Valea Azuga, divizia aveao noun pozitie puternica inamica in faf a so, de ambele parti aleBu§tenilor.

Restul Diviziei 187 infanterie n'a putut ca§tiga teren in tre-catorile Predelu§ din cauza efectivelor sale reduse.

130

5

www.dacoromanica.ro

Cu atat mai putin reusise Divizia 89 infanterie la Bratocea§i pe soseaua Buzau. Dupa succese cu rezultate schirabatoare inluptele zilnice ce se desfasurau acolo am trebuit sa recomand di-viziei, dupa propunerea ei, sit opreasca atacurile sa tread). indefensive. Altfel trebuia sa ma" tern de pierderea efectivului ei(compus numai din oameni batrani, care nu puteau aduce niciunaport in luptele in munti) necesar in alte actiuni mai tarziu.

In aceeasi situatie de punct mort am ajuns si in Valea Oituz.Cu toate ca Divizia 71 infanterie lupta exceptional de bray, subconducerea energica a Generalului-Maior Goldbach, totusi am fostsilit sa raspubd Inca la 8 Octomvrie unei intrebari a Comanda-mentului de front, ca Inaintarea pans in Valea Ocna nu va fi po-sibila daca se va repartiza Grupului Oituz o divizie proaspatade infanterie, cu artilerie de munte numeroasti echipamentul co-respunzator.

Intrebarea a fost provocata de o informatie data Comandan-tului de front de un agent, dupa care Romanii nu mai sunt instare sa reziste decat 2-3 saptamani. Comandantul de front ho-arise deci, de a da o noun irapulsiune atacului Armatei 1-a aus-

incercand sa forteze Grupul Oituz, la Inaintare. Dupa cums'a dovedit curand informatia nu corespundea reality f ii. Probabilca a fast fabricate" de agenti, care talmaceau retragerea Roma-nilor in Dobrogea in fata atacului lui Mackensen, dupa Inchipui-rea lor. Retragerea Romani lor pe acel front s'a produs de fapt nu-mai din cauza ca, trebuind sa deplaseze din Dobrogea fortele ne-cesare pentru a face fata Armatei 9-a, nu s'au mai simfit acolodestul de puternici pentru a se menfine pe pozifiunile lor, intinse.Ei $i -au retras in consecinta frontul mai in spre Nord, pe linia ceamai ingusta intre Duniire i Marea Neagra.

Nici altfel n'ar fi izbutit atacul Armatei 1-a austriaca. A sperain succesul sau, insemna a ne insela amarnic asupra capacitatiiofensive a Armatei. Comandantul de front persista ins) in proiec.-tele sale. La 9 Octomvrie a comunicat, ca va ceda Armatei 9-a, Di-vizia 8 infanterie bayareza si statul major al Corpului LIV cadre,sub comanda Generalului-Locot. Kuhne, pentru ca aceasta diviziesa atace, impreuna cu Divizia 71 infanterie, in Valea Oituz, subcomanda lui Kiihne.

Chiar daces din cele expuse nu socoteam aceasta miisura, cutotul potrivita, ea mi-a produs totusi pentru moment o usurare. La

131

§i

detest§i

triaca,

www.dacoromanica.ro

8 Octomvrie am triinis la Brasov Divizia 3 cavalerie, care sta inac-tiva la Targul Sacuesc, pentru a avea o oarecare rezerva la dispo-zile in bazinul Brasovului. Ea a fost botezata cu aceasta ocazieBrigada cavalerie transilvaneand", a cdrei comanda o luase Co-lonel v. Preinitzer. Imediat dupa deplasarea ei, Romanii au atacatDivizia 71 infanterie Div. 1 cavalerie austriaca in Valea Oitu-zului i le-a respins molt in.apoi. A trebuit imediat sa le venim inajutor. Din partea mea n'o puteam face decat cu unitati din. Bri-gada de cavalerie transilvaneana, ceea ce nu era tocmai placut, ti-nand seamy de zicatoarea: ordres, contre-ordres, desordres. In acestmoment critic sosirea batalionului cel mai inaintat al Diviziei Sinfanterie bavareza a realizat un ajutor prefios. Transportat peauto-camioane pang in munfi a concurat la oprirea inamicului.

Dar si din alt punt de vedere aceasta masurd a Comanda-mentului de front mi-a fost bine-venita. Sosirea statului major alCorpului LIV, dat posibilitatea de a deplasa pe Generalul-Locot. Conte v. Schmettow, cu statul sau major in regiunea Surduc.El putea fi utilizat acolo la conducerea unui corp de cavaleriecompus din Diviziile 6 si 7 cu mai mull folos, decat la Oituz,unde nu speram sa realizez curand progrese simfitoare, dupa re-tragerea produsa, cu toata intervenfia intregei Divizii 8 infanterierezerva.

Cdnd am raportat aceasta Comandantului de front a renun-tat la planul sau, care pierduse ideea de baza prin esecul completal Arraatei 1-a austriaca. De asemenea a consimtit sa utilizeze statulmajor al Corpului LIV intealta parte, fapt asupra caruia voi re-veni in curand.

Inca incepand din luna Octomvrie am parasit adesea Car-tierul meu general, deplasat dela 1 Octomvrie spre Brasov, pentrua recunoaste personal situatia terenul pe fronturile, unde se du-ceau lupte. Mi-am format astfel definitiv convingerea ca o trecere amunfilor, inainte de a incepe vremea rea, nu mai era posibila decatin regiunea Surduc.

$i

mi-a

si

www.dacoromanica.ro

E$UAREA INCERCARILOR DE A TRECE MUNTIIPRIN SURPRINDERE; HOTARiREA DE A FORTA

TRECEREA LOR.

Incercarea, de a trece muntii ()data cu inamicul, a epat. Vre-mea rea din. 4 Octomvrie, echipamentul defectuos al. majoritatiitrupelor in vederea operatiunilor in munfi, imposibilitatea tailorferate ungare de a asigura reaprovizionarile, toate au contribuit casa impiedice reu§ita. Nu mai putin a influenfat in mod nefericit§i ideea nefasta a Comandantului de front §i a Conducerii supremegermane (0. H. L.), de a ataca simultan pe direcfii divergente: cufortele principale ale Armatei 9-a spre Sud, iar cu aripa ei stanga§i en Armata 1-a austriaca spre Nord-Est. Prin deplasarea Diviziei71 infanterie din bazinul Bra§ovului in spre Yalea Oituzului, for-fele au fost slabite la locul decisiv §i in momentul hotaritor cu maimull de 14. Tinerea in permanenta inapoia Armatei 1-a austriacaa Diviziilor 8 §i 10 bavareze, a anulat complet acest spor de forte,atat de pretios. Cine a putut sa se clarifice intr'o masura oarecare,asupra condifiunilor create acestei Armate, trebue sa convina caele nu puteau niciodata permite ca§tigarea de rezultate decisive inoperatiuni ofensive. De fapt ea nu a reu§it nici macar sa impie-dice pe inamic, deplaseze unitatile sale dupa.' voie dela Armatade Nord pentru a le trimite impotriva Armatei 9-a. Cine judecasituafia en bun simt, trebue sa. socoteasca §i aceasta.

Prime jdia unei eventuale inaintari a inamicului pe iron-tul Armatei 1-a austriace era deocamdata imaginarli. 0 asemeneaeventualitate ar fi putut cel mull sa influenfeze dispozifiunile Co-mandantului de front in privinta cantonamentelor sale, o schim-bare serioasa a situatiei neputand fi provocata de inamic in Car-pati, inainte de inceperea iernei. Deoarece i se rapise posibilitatea,ca asigure reaprovizionarile dupa distrugerea cuii ferate Ghi-

133

sa-§i

www.dacoromanica.ro

mes, i-ar fi trebuit mai multe luni pentru a executa marsul prinmunti pans la marginea de Vest a acestora spre Valea Muresului,de unde abia ar fi putut exercita o influents asupra operatiunilorArmatei 9-a. Aceasta era foarte greu, atat ca teren cat si distanta(peste 200 km.).

Bin.einteles ca asemenea consideratiuni i altele asemanatoareau fost desbatute in cartierul men general dela Brasov, cu oarecareamaraciune. Aceasta nu ne-a Impiedecat ins'a de a judeca situatiapentru a gasi modul cel mai fericit de solutionare a misiunii in-credintata Armatei.

Rezultatul calculelor a fost ca ceea ce n'am putut obtine inregiunea Surduc, prin surprindere, trebuia obtinut prin intrebuin-!area forfei brutale. Numai in aceasta cea mai ingusta portiune amuntilor era posibil a executa cu trupele trecerea spre campia ro-maneasca, intr'un mars fortat. Numai aci cunosteam conditiunile,de ambele parti ale soselei, in mod precis. Aci iesirea spre Sud seafla in mana noastra, si puteam spera sa surprindem. inamicul. Eraevident, ca dupa succesul obtinut Impotriva lui Kneussel, el nu maiconta pe repetarea atacului nostru.

Can.d 0. H. L. mi-a anuntat, la 14 Octomvrie, expedierea pe cu-rand cu c. f. a Diviziilor 41 si 109 infanterie, eram lamurit chiar deatunci, ca trebuiau sa fie Indrumate spre regiunea Surduc, convin-gere la care, din m.ortivele ara'tate, am ramas i acum dupa retra-gerea trupelor. Comandant al noilor operatiuni de acolo, am desti-nat pe Generalul-Locot. Kiihne, disponibil din cauza ca se ren.un.-lase de Comandantul de front la atacul Armatei 1-a austriaca. El aplecat la 16 Octomvrie in regiunea Surduc, cu urmatoarea in-strucfiune, pe care i-am explicat-o verbal mai pe larg:

Misiunea ce va incredinfez este de a curafi de inamic, deo-camdata, ambele parli ale foselei Surduc, prin inaintarea spreiefirile din munti pawl in regiunea Tg.-Jiului, pe care o yeti

astfel incat Corpul de cavalerie Schmettdro sa poata impinigeimediat spre Sud, in dimple. Ulterior Corpul LIV intarit, va con-tinua inaintarea in directia generals Sud-Est, avand Corpul ca-valerie pe flancul sau de Sud, etc.".

Inceputul operatiunilor a fost stabilit pentru data de 23 Oc-tomvrie. Cu toate acestea trebue sa obsery inea de acum, ca recu-noa.sterea personals in regiunea Surduc, m'a determinat de a andinatermenul, deocamdata la 25 apoi chiar la 29 Octomvrie. Lucrarilepregatitoare necesare au impus aceasta in mod categoric.

134

sta-pant

www.dacoromanica.ro

Nici intrebarea ce mi-a fost push la 17 Octomvrie, din parteaComandantului de front nu m'a fhcut sh §ovhi in hothrirea mea,de§i aceasta i-a fost de sigur rostul. El ordona:

Se lath la aprecierea piing de rgspundere a Excelentei Voa-stre dacg Ng de serioasa infrangere a Grupului Kneussel pi de,greutgtile in reaproviziongri, raportate in 16 Octomvrie, in bule-tinul de searg, n'ar aoea mai multe a rtse de succes, o interoentiea/diviziilor de intarire in alts parte; in acest caz urmeaza sg ob-tineti din Dreme, prin noi, dela 0. H. L. aprobarea intenventiei innoua directie. Mackensen vrea sg treacg Dungrea in 25 Octom-vrie.

Rgspunsul: Mentin parerea de pang acum. Luptele in muntisunt totdeauna si pretutindeni, foarte grele. Nu se poate prevedea,dacg interventia ambelor divizii proaspete, intr'alta parte a fron-tultili, 73,a putea avea mai mull succes sau mai multi sorti de iz-banda, ca in regiunea Surduc. Dovada acestei afirmatiuni o face si-tuatia Corpului alpin pe timpul ruperii de nori din 4 Octomvrie.

0 deplasare a carraleriei (era vorba de noul Corp rde cava-lerie) nu se poate face din cauza randementului insuficient al tai-lor ferate, pentru oarecare limp. Ofensiva Kneussl face in tot ca-zul dovada, ca muntele poate fi trecut in aceasta parte intr'o zide mars, iar chile de comunicatie, in Vest de Surduc sunt accesi-bile pe vremuri normale. Circulatia in defileul Surduc se va imbu-natati in scurt limp. Ca inamicul se va intari la Surduc nu sepoate admite, cu atilt mai putin dacg observg intent is lui Mac-kensen".

Comandantul de front s'a multumit cu aceasta. El n'a maifacut obiectii cand am trimis o alth divizie (216 infanterie) push ladispozitie de 0. H. L. nu spre Surduc, ci in spre Valea Oltului.Am hothrit aceasta din cauza tailor ferate ocupate spre Surduccu transporturile Diviziilor 41 i 109 infanterie, astfel ca Divizia216 infanterie n'ar fi putut ajunge acolo la limp. Afarh de aceastaapreciam de o importanth capitals pentru inaintarea viitoare aGrupului Generalului Krafft von Dellmensingen, sh-i creiez aeraripei sale drepte, rhmash mull in urmh, pe malul de Vest al 01-tului.

Din nefericire Comandantul frontului a intervenit din nou,cand 0. H. L. a dispus repartizarea Brighzii 2 cicli§ti, Armatei. Cutoate interventiunile mele insistente el a ordonat trimiterea ei laOr§ova, afirmand a, in urma recunoa§terii lama de un tanilr

135

www.dacoromanica.ro

ofifer din statul major al 0. H. L. rezulta ca un atac ar piltrundemai usor la Domoged (1106), in direcfia Negrusa. De sigur cal

aceasta nu s'a confirmat. Atacul n'a fost de loc executabil, deoareceimpunea inzestrarea trupelor cu samare, ceea co de fapt n'a existat.Aceastil brigade, a lipsit foarte mult Corpului de cavalerie, ca."-ruia i-ar fi adus un aport extraordinar; la Orsova n'a obtinut ni-ciun rezultat.

Dupa ce am discutat la 19 Octomvrie in Petropni, cu Gene-ralii v. Kiihne, Conte v. Schmetioro, Kn,eussl si v. Busse, opera-tiunea planuita, 0 am stabilit pregatirile necesare, in vederea ace-stui stop, m'am inapoiat la Brasov, unde mi-am. phistrat Cartie-rul Armatei, pentru a nu atrage atentia inamicului prea de tim-puriu asupra regiunii Surduc. Aici am primit musafiriam dat petreceri in societate i mici parade militare, ca treceri inrevista, conferiri de decoratiuni, etc., vizitand adesea unifatileaflate in lupte la Sud de Brasov pentru a atrage atenfiunea ina-micului asupra acestei directiuni. S'a fiicut, mai tarziu dovada, caintiadeviir atenfia Romani lor n'a fost de loc indreptatai asupra re-giunii Surduc.

Pe langa' aceasta s'a luat dispozitiuni pentru a nu la'sa sa lan-cezeascli actil iiatea combative, pe bate soselele la Est de Surduc.In trecatorile Oituz, Buzau, 0 Predeluis, de sigur ca nu se puteaface mai mull decal sa aratam buna vointa de a actiona fata deslabiciunea efectivelor noastre. Dar si aceasta era deja lucru foarteinsemnat. Astfel de exemplu, Divizia 89 infanterie a tinut pe so-seaua Buzau tot Corpul III roman, in lupte indariite. Asemanii-toare era si situatia la Corpul I rezerva, pe soseaua Bran. El n'aputut se inainteze un pas, dar a imobilizat in schimb forfe ina-mice mult superioare si a fortat din nou adversarul aducairezerva in bazinul Campulung. Inamicul a fost deci impiedicatastfel de a scoate forfe suficiente din fata grupelor noastre, careinaintau mai bine in Valea Oltului si in Valea Prahovei.

Coloanele Corpului XXXIX rezerva de pe soseaua Predeal,au cucerit pans la 29 Octomvrie pozifiunile foarte puternice aleinamicului, la Vest de sosea, la inaltimea Azugei si au depasitaceasta regiune in mai multe locuri.

In acelasi limp Grupul Olt, n'a inaintat pan'a pe linia, pecare trebuia s'o aiunga la 23 Octomvrie, dar a ajuns pana la liniaMt. Cozia (1677) Poiana (in sectorul Bsdiesti), a cucerit Mt. Fruntua pus picior solid in Valea superioarA a Argesului. Divizia 216 in-

136

sii-si

si

www.dacoromanica.ro

fanterie n'a fost intercalate de Generalul Krafft v. Dellmensingenla Vest de sector, deoarece credea, ca fortele existente ale Brigazii10 munte austriaca, vor fi suficiente de a scoate inamicul deso-rientat prin ocuparea Muntelui Cozia. Divizia 216 infanterie a fostdispusa la 28 Octomvrie, pe §oseaua Tite§ti-Salatrucu, in liniaintaia (a se vedea schita 4, pag. 120).

Inaintarea s'a infaptuit prin luptele cele mai grele. Romaniiau rezistat cu disperare. Fiecare munte trebuia luat cu asalt.chiar data prin acest procedeu not cuceream prada bogata, prizo-nieri material, trebuia in schimb sa platim inaintarea noastra cusacrificii serioase. Una din cele mai grele pierderi a fost moarteaPrincipelui Enric de Bavaria, Comandantul Regimentului de in-fanterie de garde. El a ca.zut la 25 Octomvrie pe tend recuno§teain linia 1-a terenul, in vederea atacului regimentului sau din zivaurmatoare, §i a murit in urma unei impu§caturi in pantece.

Principe le n'a fost numai un om distins in eel mai frumossens al cuvantului, ci §i un soldat {Ira teama, cum rar se intalnqtesi un comandant bine inzestrat de Dumnezeu. Casa de Wittelsbachavea acelea§i motive ca sa fie mandra de acest urma§, precum eraubavarezii de regimentul lor. Ultimul sau raspuns la repro§ul ca prease expune in prima linie a fost: Noblesse oblige! Nu ma referprin aceasta la origina mea, ci mai mutt la situafia mea ca ofifer".Cuvintele merits sa fie eternizate cu litere de our in orice lucrarede povestiri asupra razboiului.

$i

www.dacoromanica.ro

TRECEREA MUNTILOR

Pentru ca timpul extrem de incordat §i plin de munca, invederea pregatirii actiunii dela Surduc sa nu se scurgii fara diver-tismente, a purtat de grija Comandamentul frontului ArhiduceleCarol. Dupa ce recunoscuse ca nu mai are sa aduca modificari ope-ratiunilor, a triinis in 21 Octomvrie urmatorul ordin:

Misiunea Comandamentului de front fiind de a pune inconcordanta operatiunile cu acele ale Feldmareplului Mackensense cere

1. Atacul in sectorul de pan5 acum a lui Kneussl, asupra po-zitiunii Copaceni-Milostea dincolo de ea, se Da executa cel maitarziu in 26 Octomorie.

Situatia comandamentului §i ordinele date comandantilor sevor raporta §i nou5 cat se poate de urgent, de asemenea incepereaatacului. Cavaleria va fi pregalitil cat de curand pentru a puteaactiona calare.

2. Grupul Szivo oa incepe atacul cat mai curand posibil,dup5 sosirea Brigazii 2 ciclifti. Misiunea repartizata fi data ata-cului se vor raporta urgent.

3. Atacul Grupului Krafft v. Dellmensingen asupra linieiRamnicu-ValceaCurtea-de-Argq cel al Corpului I rezervii indirectia Campulung, at Corpului XXXIX rezervii pe foseaua Pre,deal, se vor continua astfel, incat s5 fixeze incontinuu fortele ina-micului.

Divizia 216 infanterie va putea interveni cel mai tarziu in50 Octomorie. Misiunile sectoarele de atac se vor raporta.

4. Comandamentul frontului concentreazei la dispozitia saDivizia 8 infanterie bavareza in Vest de Brasov.

5. Comandamentul frontului ifi deplaseaz5 Cartierul gene-ral la 23 Octonwrie in spre Sighipara. Comandamentul Armatei

138

ca:

¢d

yd

www.dacoromanica.ro

va raporta, dacg intenfioneaza sa ramang deocamdatg la Brafoo,precum fi dacg, unde &Ind se va efectua vreo deplasare".

Acestui fel de ordin, care nu trebuia trimis unui mare coman-dant, cu o misiune independents, i-am dat raspunsul urmator:

La punctul 1. Situafia la Surduc a ramas neschimbatg"(Cu alte cuvinte: Este imposibil de a monta un atac asupra uneilinii indepartata la 30 km. fi mai mult, cand inamicul fi terenulmuntos se aflg inire pozi(iunile noastre).

Stabilirea zilei anumite in vederea atacului, este tot atilt degreu de precizat de acum, ca fi aceea a repartifiei forfelor, caretrebuesc sa se adapteze la timpul oportun. posibilitafilor tai-lor de comunicatie.

Comandantul local primqte misiunea de a deschide drumulprin defileurile Vulcan Surduc i a pune stapanire pe ele, astfelincat sa pot fi utilizabile de noi. Numai aceasta operafiune nece-sita lupte grele. De desra§urarea for de masurile de siguranfg aletailor de comunicatie dinapoi, depinde totul in viitor, ca inter-venfia Corpului de cavalerie, care in orice moment este gata pre-gait pentru a ac(iona calare.

La punctul 2. La valoarea operative a trupelor dela Me-hadia (Grupul Szivo) repartifia celor 1000 de pufca,i ai Brigazii 2ciclisti vor ajunge de abia se fixeze in mod ser'ios inamicul, situa-fie la care nu s'a ajuns pang in prezent.

Comandantul de acolo va primi ordinele corespunzatoare...La punctul 3. Asupra operatiunilor din regiunile Turnul

Rom Bran fi Predeal, am raporiat de curried. Executarea este inicurs. Sectoare de atac nu s'au fixat, deoarece regiunile unde se ducoperafiunile sunt despartite categoric unele de altele prin munfiin alfi.

La punctul 4. Fata de anotimpul inaintat, intervenfia Divi-ziei 8 infanterie bavarezg se va izbi de imense dificultati in tree&toarea Branului, care are peste 50 km. lungime 1245 m. inafime.

La punctul 5. Post comandg al Armatei reimAne in Brapv.Cat prive0e persoana mea, imi rezery libertatea de a mg deplasa".

Raspunsul meu trebue sa admit nu era conceput tocmaiprea reverentios. Scopul a fost atins, deoarece Comandamentulfrontului ne lass in pace, dup4 aceasta justificare Cara vreo insert],narate, pentru, cateva zile. Numai ea.' la 25 Octornvrie, Divizia 8 in.fanierie bavareza, a fost luata din regiunea Armatei 9-a, pentru ainterveni la aripa de Nord a Armatei 1-a, unde situafia era dela o

139

fi

fi

fisi

fi

www.dacoromanica.ro

vreme froate critics. In acelasi timp mi s'a scos si Regimental 36infanterie Landsturm care de cateva zile facea servicii foarte bunein sectorul de Vest a Oltului; aceasta masura insa a provocat de-zanjamente sensibile Grupului Olt.

De altminterea prin o comunicare a Feldmaresalului v. Mac-kensen Inca la data de 22 Octomvrie, s'a stabilit ca presupunereaComandamentului de front asupra trecerii Dunarii de Mackensenla 25 Octomvrie era gresita; trecerea a fost ainanata pan. spreinceputul lunii Noemvrie.

La 28 Octomvrie am dat urmatorul ordin de operatiuni:ln ziva de 29 Octomvrie se va relua atacul general:1. Grupul Szivo cu efortul la dreapta, de-a-lungul2. Grupul Kiihne lupta pentru a pune intr'o prima faza sat-.

partire pe iepirile din munti, de ambele parti ale poselelor Vulcan piSurduc; va inainta apoi spre Sud astfel, incest Corpul de cavaleriesli c4tige libertatea de ac(iune.

3. Grupul Krafft v. Dellmensingen continua operatiunea in..ceputa cu. atilt succes, cu efortul pe la aripa dreapta.

4. Misiunea, Grupului v. Morgen ramane cucerirea bazinuluiCampulung.

5. Grupul v. Staabs continua atacurile pline de succes, cumisiunea de a inainta de ambele parti ale coselei spre Sinaia.

6. Grupul v. Below va exploata once ocazie spre a lua of eni-siva, in stop de a imobiliza inamicul.

,,7. Bu ma deplasez la 29 Octomorie dimineata, spre Petro-,.

Acolo am gasit o situatie extrem de multurnitoare. Dupes re-tragerea lui Kneussl, inamicul nu s'a mai intarit acolo. De sigur caa fost foarte activ, dar toate incercarile sale de a castiga teren inmunti, nu au avut ca rezultat detest pierderi, ca de exempla laGruba Mare (Vest Jiu) si in spre Moldovisul (la Est), a se vedeaschita 5, pug. 126.

La 28 Octomorie, not am cucerit ca baza de plecare pentruatacul decisiv, Muncelul pi Urina Boului. In ziva urmatoare au in-ceput miparile in stil mai mare. Divizia 41 infanterie sub comandaGencralului-Maior Schmidt v. Knobelsdorf, a inaintat spre Vest;Divizia 109, sub comanda General-Locot. Cava ler v. Oetinger, ainaintat la Est de Jiu; inapoia ei esalonate la dreapta i stanga,Divizia 11 bavareza Divizia 301 infanterie, indata dupes cuce-

140

Duna;rii.,

si

www.dacoromanica.ro

rirea trecatoarei. La intrarea ei de Nord se afla, gata de actiune, Cor-pul de cavalerie General Schmettow.

Inca in aceeasi sears Divizia 41 infanterie a ajuns pe linia: D.Lesului (1191) Vaideei spinarea Schela Nord de Birnici; Di-vizia 109 infanterie pe linia: inaltimea Sud-Vest de Postaia-PostaiaUrina BouluiMoldovi§ul. Cele lake doua divizii au intrat cu gro-sul in trecatoare; s'a renuntat ca ele sa mai utilizeze celelalte calde comunicatie din munti.

Pregatirile in vederea operafiunilor, s'au Intocmit in mod im-pecabit, in urma celor stabilite cu GeneraluUocot. Kiihne si cuceilalfi generali. Nici ea mai era cazul de a mai modifica ici-colocate ceva. Ce Insemna aceasta, Isi poate imagina oricine Isi daseama de importanta unei treceri, cu mai mult de 60.000 oamenisi 30.000 tai cu artilerie, si celelalte impedimente, printio treca-toare de peste 40 km. lungime, care pe alocuri nu are decal juma-tate din largimea Friedrichstrasse-i din Berlin. Pe de o parte im-piedicau versanfii stancosi si aproape verticali, pe cealalta parteraul Jiu, ce curgea atat de repede, incat o abatere cat de midi depe calea atat de ingusta era imposibila. Se mai intampla adesea,ca aceasta calo sa fie ingustata Inca de caderea blocurilor de pia-tra si la poduri. Numai la a 2/3 a parcursului in spre iesirea deSud se afla o porfiune mai larga a drumului, la manastirea Lainici,ava'nd forma unui cazan muntos de marimea poate a Konig-splatz -ului din Berlin. Mijloace de cantonare nu existau pe toataintinderea soselei afara de chiliile in stare deplorabila, pe jurnatatearse si de o casa modesta vamala. Regularea circulafiei trebuia o-randuita." nu mai pufin meticulos ca la Hoch- and Untergrundbahndin Berlin, cu deosebirea, ca aci traficul trebuia sa se desfasoare peo singura linie.

Totusi ceea ce trebuia sä fie treat, s'a facut cu ajutorul tutu-ror mijloacelor imaginabile ale tehnicei moderne cu o severitate

crutare. Cand am fost la 29 Octomvrie spre iesirea de Suda trecatoarei, am putut trece cu usurinfa pe Tanga coloanele de marsale celor 4 divizii, si m'am putut convinge, ca miscarile se desfasu-rau in general, in ordine.

De pe un mamelon, aflat langa iesirea de Sud a trecatoarei, inimediata apropiere Nord de BumbestiJiu, mi-am faeut o imaginedespre desfasurarea luptelor. Inamicul mai tragea Inca destul deviu asupra acestui mamelon si asupra intrarii in trecatoare. Ni-

141

faressi

www.dacoromanica.ro

meni nu s'a lasat lush' oprit de aceastii tragere. In tocm.ai ca va-lurile not se desfasurau coloanele noastre din iesirea soselei atat destramai, spre dreapta si spre stanga, continuand apoi mar§ul spreSud. Nici cea mai mica oprire sau ezitare n'am putut observa, cuCoate ca contra-atacurile romane, pe alocuri, se apropiau amenint6-loare spre intrarea trecatoarei. 0 singura voint5i domina intreagamultime: sil treaca muntii si sa is de piept pe inamic. Aceea§i impre-sie am avut-o si seara tarziu, cand la inapoierea mea in Petrosani, aminttimpinat eseloanele din urma ale diviziilor. A fost a araitorieadmirabilti. Luna plin6 lumina stramtoarea, iar decorul incadramunfii stdbateci, ca in basme. Coloanele treceau farce distante in-tre ele, in fata noastra. Niciun cuvant aspru n'am auzit; pretutin-deni numai voie buns §i glume, care sburau dela rand la rand dincantecele de mars. Vantul lin ce adia prin treeatoare piirea ca sop-te§te fiectiruia: Numai mergand inaintc, yeti intampina victoriacea mai stralucitti.

Seara, Divizia 41 infanterie, ajunsese pans la partea de Suda Lesului mareSainbotin; Diviziile 109 §i 301 infanterie trau cuprimele elemente la Est de Postaia; Divizia 11 bavareza mtir§ainiala Sud-Vest de iesirea trectitoarei.

Inamicul s'a batut pretutindeni cu vitejie, a incercat sa exe-cute pi contra-atacuri, era insii acum in curs de retragere spe Sud,astfel ca la 31 Octomvrie ambele divizii din linia intaia, au atins:linia: Valari-marginea de Nord Rugi marginea de Sud. Sambotin-Lilziiresti marginea de Nord Barcaciu. Divizia 11 infanterie ba-vareztt se concentra la Sud-Vest de Birnici; Divizia 301 infanteriecu grosul fortelor la Sttincesti. Eram astfel in situatia de a da dru-mul Corpului de cavalerie prin munti, in ziva urngtoare. Dinnefericire alte indatoriri, m'au impiedicat sa asist la spectacolulacesta militar atat de intdctitor, care trebuia sit fie de o frumusefecorvar§itoare.

Ordinele de operatiuni ale Armatei, privind actiunea viitoarela Sud de Surduc, au pornit la 1 Noemvrie fi aveau urmiitorul curprins:

Clare Generalul-Locot. Kiihne:1. Corpul LIV urmilrepte pe inamic in directia generals Sud-

Est pi pune stapiinire mai intiii pe linia RogojaniCaluggreasa,av and aripa dreaptii puternica pi o epalonare in adimcime tot in

142

www.dacoromanica.ro

spre dreapta. 0 flancgardg on porni muntelui spre Mi-lostea.

2. Corpul de cavalerie Schmettom va actiona dupes trecereadefileului sub comanda Armatei i are ordin de a ajunge deocam-data la Filiasu, printr'o urmgrire invgluitoare. Se atrage atenfiuneaasupra importantei de a mentine in continua leggtura cu Armata.Circulatia prin trecatoare se va reglementa Si in viitor, de statulmajor al Corpului LIV.

3. Posturile reimase 'Inca in urma, in munti, In Est de Surduc(care stabileau leggtura cu Grupul Olt), vor porni de indatg laspre Sad".

Cgtre Generalul-Locot. Conte v. Schmettoro:Corpul de cavalerie va incepe urmgrirea prin Inv:Quire in

;, Noemvrie. Primul obiectiv este Filia02. Mtgianea corpului este:a tgia retragerea inamicului din f ata Corpului LIV.

In consecintg, Corpul de cavalerie trebue sa -0 organizeze)mar§ul astfel, ca in o rezistenta a inamicului opuses Corpului LIV,sa actioneze prin invaluire.

La 1 Noemvrie am sosit din nou la Brasov. Intre timp am fostprovocat sa adresez personal o cerere catre Comandantul supremal frontului (deoarece intervenfiile la Comandamentul frontuluin'au avut efect) de a nu se mai adresa unitafilor din subordineleArmatei 9-a, ordine directe ci prin statul major al Armatei. Am atrasatenfiunea, ca unitatea conducerii Armatei pentru solufionarea. mi-siunii ce fost data va fi altfel serios periclitata. Se pot pro-duce §i contraziceri, care ar putea provoca la subalterni impresianesiguranfei coan.andamentului §i chiar a neinfelegerii existenteintre forurile conducerii superioare: Aceasta situafie creates ar fifoarte delicate la Armata, deoarece o singura zi pierduta, ar puteasa provoace e§uarea operafiunilor.

Era vorba aci de lucruri foarte fire§ti. Accentuarea for insadevenise necesara, din cauza procedeelor curioase ale Comanda-mentului de front. A fost foarte regretabil ca 0. H. L. in loc sase impotriveasca acestor procedee, le-a incurajat. La 30 OctomvrieO. H. L. a cerut Comandamentului Armatei sg-i inainteze o jade,care a situafiei de pe Olt §i Jiu, aratand cg de ea va depinde in-drumarea viitoare a Diviziei 115 infanterie, care trebuia sa soseascaastazi cu primele elemente in Transilvania.

Eu an raspuns astfel:

143

de-a-lungul

mi-a

www.dacoromanica.ro

Situapia la Surduc este tot atilt de favorabila ca f t pe Olt.Grupul Surduc a treat piing acum, fara a interveni cu Divizia11 bavarezii $ Divizia 301 infanterie un cap de pod, care permiteca la 1 Noemvrie sit' se poalli ef ectua trecerea Corpului de cavalerie.Grupul Olt a infrant rezistenta inamicului pe malul de Vest alOltului f i este cu centrul in inaintare spre trecatoarea, Cozia.

Pentru mine nu exists nicio indoialli, ca trebue sal se reparti-zeze divizia ce-mi Da fi data i care este mult a§teptata., GrupuluiSurduc. Efortul exercitat aci, care sprijinea operafiunile va fi su-fficient, duper toate probabilifiitile, de a pune stapanire nu numaipe chile de comunicafie, ce due din Valea Jiului in spre Sud, cisi pe calea feratii OrsovaCraiova pentru a crea astfel o baza,care ne der posibilitatea de a intoarce si restul pozifiunilor romanein muniii Transilvaniei, din spre Vest, (a se vedea schifa Nr. 5,pag. 126).

0. H. L. a dispus interventia Diviziei 155 infanterie, sub co-manda Generalului-Locot. v. Kleist, la Surduc. Este evident, ea arfi fost mai simplu si mai corespunzator scopului de a repartiza divi-zia Comandamentului Armatei, f5xa alter restricfiune. 0. H. L. aveaacelasi interes ca si Comandamentul Armatei ca operafiunile sacontinue in bune condifiuni. Rhspunderea insa o avea numaiultimul.

www.dacoromanica.ro

BATALIA DELA TG.-JIU.

Am avut consolarea ca neplacerile provocate de atitudineaautoritatilor superioare erau impartasite de tot statul men majorsi atenuate de situatia excelenta la grupul principal de atac. La 1Noemvrie, Corpul LIV a ajuns pe hula, StanqiiTureine#i--CurszparaBarcaciu, iar Corpul de cavalerie la Targul Jiu. Ina -intarea s'a facut cu. magi greutatii din cauza soselelor foarie role

desfundate. In seara urmatoare, Divizia 7 cavalerie se afla pesoseaua nationala din Valea Jiului, Sud de Tg. Jiu, la Poiana,Ciauru, Voinicesti. Divizia 6 cavalerie, catre Est atinsese margineade Nord Vdcarea; Regimentul 4 Ulani, sub comanda Lt.-coloneluluiBaron -v. Wechmar, mult mai departe spre Est, la Cojani, in ValeaGilortului, unde se afla in lupte grele in spre Petresti, cu unitatiinamice proaspat debarcate. De fapt s,oseaua nationals nu purtadecat numele. Acura nu era decat o albie larga, ce nu reprezentaconsolidari decat pe porfiuni scurte, in interiorul localitatilor. Di-vizia 41 infanterie a ajuns la Targul Jiu; Divizia 11 infanterie ba-vareza la Glodeni; Divizia 109 infanterie la Budieni; Divizia 301la Crasna din Vale.

Corpul de caoalerie nu Incepuse Inca executarea largei lava-luiri. El era inca in straits contact cu inamicul in fafa frontuluiCorpului LIV. Am ordonat insistent lui Schmettorw sa nu se lasefurat de contactul frontal; Inaintarea invaluitoare trebue sa fielozinca lui.

De altfel Grupul Kiihne credea, ca are in fata sa numai po-zitii de ariergarda in regiunea Valet, Seasa si Nord de Petresti. Incursul zilei de 3 Noemvrie, s'a stabilit ca aceasta parere era eronata.

Cand Divizia 6 cavalerie a pornit dimineata, pentru a facelegatura cu Divizia 7 cavalerie in Valea Jiului pe cel mai scurtdrum, drept spre Sud, s'a ciocnit de inamic aflat in pozifiuni pu-

77509 - 10 145

gs

www.dacoromanica.ro

ternice pe frontul Valeni (pe Jiu) *easa. El nu riscase de sigur,o lupta la Targul Jiu; spera insa, si cu drept cuvant, sa intarzieinaintarea noastra de pe inaltimile uriase si greu de atacat, la Sudde oras timpul necesar sosirii in Vales Gilortului a intaririlor incurs de transport neintrerupt.

Eu am ordonat imediat atacul i am relevat din nou impor-tanta Inoaluitoare a Corpului de cavalerie.

Ambele actiuni au fost insa mult mai u.,sor de ordonat decalde executat.

Divizia cavalerie a constatat, ca inaltimile dela Cetatea dinsectorul Tismana erau puternic intarite si n'a putut infrange re-zistenta lor. De o inaintarea Diviziei 6 cavalerie nisi nu mai puteafi vorba. S'a hotarit deci inlocuirea ei cu trupe de infanterie. A-ceasta a intarziat insa pang seara tarziu, deoarece desfasurareaordonata de General-Locot. Kiihne, Diviziilor 41 si 109 infanteriesi 11 infanterie bavareza nu putea sa se efectueze decal incet, asu-pra pozitiunilor de pe inaltimi, din cauza viscolului cu zapada.Numai Divizia 11 bavareza a intrat in lupta, in ziva aceasta, con-tra inamicului de pe inallimile dintre easa si Petresti. La aripa sastanga, Colonelul v. Wechmar a tinut in loc, ca si mai inainte, unadversar mull superior in forte.

Viscolul a avut insa si urmari favorabile. El a muscat rupereacontactului Diviziei 6 cavalerie si retragerea ei spre Tg. Jiu, cutoate ca divizia se afla desfasurata in contact cu inamicul la dis-tanta mijlocie, pe linia ValeniSeasa. Dela Tg. Jiu ea a fost im.-pinsa inca in aceeasi seara in direcfia Vladoi pe Tismana, maisus de Cetate. Tot viscolul a usurat intarirea Diviziei 11 infanteriebavareza la Petresti, cu un regiment de infanterie si artilerie dinDivizia 109 infanterie, care au putut sa fie asezate foarte usor pebaza de plecaie la atac.

La 4 Noemvrie, dimineata, cu toate ca zapada era mai marede 30 cm. ninsoarea nu Incetase, atacul a fost reluat.

Divizia 6 cavalerie s'a lovit la Sud de Vladoi de inamic, 1-a yes-pins printr'un asalt dat cu trupele descalecate si 1-a urmarit cu gro-sul fortelor spre Sud, prin. Rosiuta, spre Brosteni (pe Motru), carea fost atins inca la 4 Noemvrie. Unitafi din divizie, ce se aflauieri Inca in lupte la Sud de Targ-u Jiu, au fost retrase spre acestoral de unde au plecat in mars spre Vladoi, pe drumuri neinchi-purt de rele cu viscol si zapada, au respins acolo inamicul si au

t46

7

oi

www.dacoromanica.ro

patruns pang in Valea Motrului; o proba cavaleristica intiadevardemna de toata admiratia. Dela Ro§iuta divizia a trimis un deta-sament cu artilerie spre Est, in spatele adversarului, ce se tinea cuindarjire pe inalfimile Sud Cetatea, in fata Diviziei 7 cavalerie. Ela reusit, pe seara, sa creeze spa-tin camarazilor din acea divizie,silind pe inamic sa evacueze pozitiunile puternice de acolo sase retraga.' spre Sud-Est.

La aceasta a mai contribuit, de sigur, hotaritor i intervenfiaDiviziei 41 infanterie.

Generalul Schmidt v. Knobelsdorf §i-a menfinut, dreapta laValeni si a impins stanga cu toate mijloacele disponibile in direcfiaPesteana, pans la jumatatea drumului Valeni*easa. Deoarece Di-vizia 109 infanterie din stanga a concurat cu bravura la MerfulestiTrocani, lovitura a reusit. Unitati puternice ale inamicului din re-giunea Valeni au fost desfiinfate: distruse sau prizoniere. Deza-strul sau a fost aci complet. Seara elementele inaintate ale ambe-lor divizii au ajuns dupa trecerea masivului gigantic al Dealuri-lor lui Bran si Magurain Valea Cioiana, pe frontul PesteanaTunsi. Rarna§ite din trupele adversarului se refugiau foarte preci-pitat spre Sud.

Nu tot atat de favorabila a fost ziva la Divizia 109 si 11 infan-terie bavareza, infanta de Batalionul wiirttemberghez de munte.Ea se gasea catre seara, ca §i Regimentul 4 ulani intarit cu cele3 excadroane ale Diviziilor 41, 11 bavareza si 109 ce lupta la stangasa in lupte grele, pe linia BoiaTupsani, &Mare pe valea Gilortului.Adversarul a intervenit aci cu aproape toata Divizia 14 infanterie,adusa la Barbatesti i cu un regiment de pura§i, in total 13 bata-lioane proaspete.

Nici Divizia 301 infanterie n'a facut progrese prea insemnate.La 3 Noemvrie ea a trecut, in fine muntii si a fost impinsa inaintespre Sud-Est, pentru a face siguranta flancului Stang, de-a-lungulpoalelor munfilor. Deoarece i s'au luat Batalioanele 4 si 5 ciclisticare an fost date, potrivit imperativului situafiei, cavaleriei, ea numai dispunea decat de Brigada 144 infanterie austriaca, cu cevaartilerie germana. Puterea ei ofensiva, ca i capacitatea de mars,erau recluse. La 4 Noemvrie seara se afla in regiunea Novaci, undecredea ca va intampina inamic instalat pe front larg.

In acela§i sens a raportat §i escadronul de cavalerie, irapinsinainte pentru a face acoperirea impotriva Grupului roman dela

147

si

www.dacoromanica.ro

Orsova; el nu a putut inainta dincolo de Bradiceni, pe valea Bistri-tei, acolo se afla inamic superior in forte. Aceastil in-formatie trebuia privity ca foarte verosimilli. Unitafile romane, carenu luptaseril in munti, impotriva Diviziei 6 cavalerie, nu puteau sefi dispilrut.

In acest timp am socotit, ca nu cateva batalioane izolate mavor opri, in executarea proiectelor mele. Corpul LIV priori deci or-din de a continua inaintarea fara ezitare, cu aripa dreapfa in di-rectia Filiasi; Schmettow, ca dupa ce va fi ajuns la Filiasi,ping spre Craiova, avand dubla misiune de siguranta spre Orsovai recunoasteri in spre Olt, Sud Slatina. Unitati le Diviziei 115 in-

fanterie, debarcate tocmai in acel moment la Petrosani, au fostImpinse repede la iesirea de Sud a trecsatoarei, pentru a schimbaacolo unit4ile din Grupul Kiihne, r'amase pentru siguranta

Evenimentele din cursul zilei de .5 Noemorie au demonstrat,ca judecasem just. Inamicul a cedat terenul precipitat, unitatile luiimpr4tiindu-se in desordine, in toate direcfiunile spre Sud. Numaiimpotriva Diviziei 11 infanterie bavareza a mai incercat contra-atacuri si oarecare rezistenfe, dar i aici a fost in curand respins.

'iea la 6 Noemorie, seara, Corpul Schmettow a ajuns in re-giunea Tinfara, Sud de valea Motrului. Kiihne a ajuns cu primeleelemente ale Diviziei 41 infanterie la Filia i, ale Diviziei .109 laFloresti, in Valea Gilort, ale Diviziei 11 infanterie bavareza laPegeni, in Valea Amaradiei, ale Divizii 301 infanterie pans la Col-testi in Valea Oltului.

Pentru a face siguranta spre grupul inamic dela Olt, s'au tri-mis doua batalioane si o baterie din Divizia 301 infanterie, pe .'o-seaua ce duce la Ramnicu-Valcea, de-a-lungul poalelor munfilor,spre Baia de Fier. Si. impotriva grupului Orsova, au fost triraiseunitati de cavalerie, si din Divizia 41 infanterie.

Toate coloanele, in special cele ale Contelui v. Schmettow, aua.vut intalniri frecvente cu unitali romane, ce se refugiau de-a-la-tul Orli. Rezultatul acestor intalniri a fost totdeauna acelasi: dis-persare, luare de prizonieri sau distrugere.

La 8 Noemorie escadronul de avangarda (v. Borcke) al Re-gimentului cuirasieri ai Reginei, a intrat in Craiova, a doua ca-pitala a Romaniei, din spre Vest; scurf timp a venit din spre Nordvarful avangardei Diviziei 41 infanterie.

143

deoarece

sy ina-

www.dacoromanica.ro

Obtinusem astfel un mare succes, care nu era mm prejos devictoria dela Sibiu..

In zece zile grupurile Kiihne si Schnzettoro au traversal cordo-nul muntilor, au fortat trecerile cu fortificatii nat urale, ce aparduiesirile, au castigat o batalie lata de un adversar in pozitie, care nuera nzai slab ca elective si au parcurs 200 km.., pe druinuri rele, in-trecandu-se astfel cele mai indraznete asteplari puse in aceste ope-ratiuni. Probabil, ca inamicul nu prevazuse nimic in privinta lordToate unitafile sale, la Vest de Olt, rataceau desorganizate ri-sipite prin Ora, cu excepfia Grupului Orsova, care nu primise or-dine la vreme. Inainte de a ma opri asupra lui, aci dori sa aratmai intai evenimentele, desfasurate intre timp, pe celelalte fronturiale Armatei 9-a.

Succesele din regiunea Surduc au sdruncinat de sigur pute-rea de rezistenfa a inamicului din valea Oltului, in special la Vestde vale. La 2 Noemvrie Brigada 10 munte, inaintand pe front larg,a ajuns in valea Lotrului. In acest timp la Est de Olt, s'a atins dupeslupte continue, linia: Mon. Stanisoara marginea Nord DangestiTeancuSalatrucu. In zilele urmatoare inamicul a cedat total po-zifiunile de pe malul drept al Oltului si a trecut repede pe celstang. La 8 Noemvrie, primele elemente ale trupelor Krafft v. Dell-mensingen se aflau in Valea Oltului, la Jib lea Noua, in Valea To-pologului la Cepari, in Valea Argesului la AlbertiPamanteni. Aciam intampinat insa o rezistenfa darza, pe care n'au putut-o in-frange imediat. Romanii adusesera aci Divizia 8 infanterie (schim-bata de trupe ruse, pe frontul Armatei de Nord). Probabil, ca acea-sta s'a intamplat intr'un timp, in care inamicul era hotarit de a finesectorul Oltului, impotriva Grupului Kiihne, (schifa. Nr. 4, pag. 120).

La Corpul Morgen s'a inceput potrivit ordinului Armateidin 28 Octomvrie, o operafiune larg invaluitoare in spre Vest, caretrebuia sa deschida, in fine, drumul catre in.trarile bazinului delaCampulung. Aceste operafiuni au avut la inceput succese insem-nate. Marginea de Nord a bazinului a fost atinsa pe toata largimealui. Puterea noastra ofensiva a slabit apoi treptat fafa de rezistenfadarza a inamicului. Brigada 8 munte, singura echipata pentru aputea executa acfiuni propriu zise de invaluire, n'a putut sa re-ziste. Vremea rea venita prin surprindere a ingreuiat reaprovizio-narile Brigadei si ale Diviziei 12 infanterie bavareza, aflata lastanga sa. Din aceasta cauza ele nu s'au putut menfine. La acea-

149

si

www.dacoromanica.ro

sta au mai contribuit si defectiunile locale. La 4 Noemvrie, genera-lul comandant a ajuns la convingerea, nu numai de a intrerupe ata-cul si a retrage trupele numite pe soseaua Branului, ci de a renunfaaci, in viitor, la alte incercari facand disponibila Divizia 12 infan-terie bavareza pentru misiuni in alts parte. Cu maxi sfortari 1 -amputut convinge, ca o asemenea masura ar putea avea consecintegrave.

Nu exista nici cea mai mica indoiala, ca Roraa.nii sim-find incetarea presiunii aici vor interveni cu unitatile deve-nite astfel disponibile, flea pierdere de timp impotriva GrupuluiOlt §i aceasta era intr'adevar o directie unde puteau obtine re-zultate.

Retraigand divizia ea nu putea interveni in nicio parte lavreme, pentru a putea concura la operafiunile in curs; infeleg peacele din vaile Jiului sau Oltului. Mar§ul si transportul spre acestefronturi trebuia sa dureze aproximativ 14 zile. Daces pang. atuncinu s'a oblinut deciziunea, atunci nici sosirea acestei divizii nu maiputea modifica

In fine, data atacul la Sud de Surduc reura si data aceastadivizie ar fi Inlesnit astfel Corpului I rezerva patrunderea in cam-pie in vederea dcsfasurarii viitoarelor operafiuni, atunci ea ar filipsit aci nu numai Generalului v. Morgen ci si ComandamentuluiArmatei.

Divizia a ramas deci la corpul de armata si presiunea a fostexercitata ca si pana acum asupra adversarului. Ambele procedeeau dat mai tarziu foarte bune rezultate.

La Corpul XXXIX rezeroa" nu s'au mai obtinut rezultate nicipans la 8 Noemvrie nici dincolo de aceasta data. Atat pe soseauaPredealului, cat si in trecatorile Predelus se afla in fata pozitiuni-lor intarite ale Romani lor. Inainte de a se fi terminat pregatirilepentru atac, s'a schimbat si aci vremea; aceeasi care s'a resimfitatat de mult Cu. ocazia bataliei dela Targu Jiu si a operafiunilorCorpului I rezerva. Aceasta schimbare a influentat aici mersuloperafiunilor cu atat mai dezastruos, cu cat ele se executau la foartemare altitudine. S'a dovedit, ca miscarile vor putea fi reluate deabia dupes ingheful sau desgheful complet al drumurilor pe careau cazut cantitati imcnse de zapada; atat in Valea Prahovei, pre-cum si in trecatorile Predelus, pe Bucegi operafiunile puteau fireluate, de abia in primavara.

150

nimic.

www.dacoromanica.ro

Am retras deci Brigada de cavalerie transilvaneana, care men-tinea in Bucegi legatura intre Corpurile I si XXXIX rezerva, siimpreuna cu Divizia 287 infanterie dela Predelus, am format re-zerva Armatei, la Brasov. In acelasi timp, Divizia 89 infanterie,care se afla pe vechile pozifii in Valea Buzau a fost puss sub or-dinele Comandamentului Corpului XXXIX rezerva.

Ceva mai incurcata era sit uatia Grupului Oituz. In a doua ju-matate a lunii Octomvrie, Comandamentul frontului 1-a scos desub ordinele mete si 1-a pus sub ordinele Armatei I-a austriacii;spera probabil, ca astfel va obtine o activitate operative mai intensela acest grup. Ea nu s'a realizat insa. La 29 Octomvrie aceastadispozifie de cornandament a fost contramandata. Din ce motivenu am putut afla. Comanda acestui grup o avea in acest momentGeneralul-Maior Baron v. Stein, deoarece unitati slabe din DiviziaS infanterie bavareza, faceau parte din acest grup. In aceeasi zi,Comandamentul frontului mi-a comunicat, ca Divizia 24 infante-rie austro-ungara s'ar afla in curs de transport spre Targul Sacuesc;N'am aflat in ce stop. La 2 Noemvrie, Comandamentul frontului adat comanda Grupului Oituz Generalului de infanterie v. Gerok,Comandantul Corpului XXIV cadre. I s'a ordonat lui si Diviziei89 infanterie, aflala in treeatoarea Buzau, s6I lucreze pozifiuni derezistenta permanente. Toate aceste imixtiuni si deplasari n'au pu-tut influenta cu nimic situafia, care a ramas neschimbata. Candinamicul cucerea o inalfime, cand o pierdea, tend not ocupam ospinare muntoasa. Nu s'a putut executa o actiune decisive, avandin vedere capacitatea trupelor austriace si dificultatile terenului.Era foarte regretabil, ca in acel timp s'a insistat atat de multde ca'tre 0. H. L. la ideea unei operafiuni hotaritoare in aceastaparte, fare a exista insa mijloacele necesare. Comandamentul fron-tului nu s'a putut debarasa de aceasta idee. A curs mult sange sis'au irosit multe milloace, forte si timp, Para. folos.

Si operafiunile dela Orpva s'au desfasurat in mod asemana-tor. La 29 Octomvrie, Colonelul v. Szivo putut determina, infine, trupele sa execute un fel de atac. Cateva case din Orsova aufost cucerite. Adversarul si-a trecut posturile de pe malul drept alCernei pe eel stang. Si cu asta atacul s'a sfarsit. Nici interventiaBrigadei 2 ciclisti nu a modificat aci nimic, si tot atat de putin ha-talia dela Targu Jiu cu inaintarea noastra vertiginoasa in ValeaJiului.

151

.

www.dacoromanica.ro

In acest limp m'am hofarit a actiona cu cicli§tii, nu pentrucasocoteam amenintat flancul drept al Grupului Schmettow s,i Kiihne,de o interventie posibila a Grupului roman dela Or§ova, ci dincauza Ca nu, voiam sa las o trupti, atat de buna', in permanenta inac-tivitate. Voiam sa-i deschid drumul, actionand in spatele inami-cului din fata sa. In acest stop am utilizat unitiiti din Corpul decavalerie §i din Divizia 41 infanterie. Pe cand ele inaintau in direc-jia 0. IL L. a telegrafiat, in 8 Noemorie:

Pentru situafia in Balcani e de cea mai mare i)inportanfa sase elibereze circulafia pe Dunare pentru trafic, firapezindu-se si-tuafia in Orwa. continuarea nestanjenita a operafiunilor o im-pane. Rog a-mi comunica intenfiunile D-voastra in legatura caaceasta".

Tendinla propriu zisa a acestei telegrame a font, mai mull,anularea situatiei creata Brigazii de cicli ti dela Or§ova, carefriza ridicolul, §i accasta se datora mai mull dispozitiunilor luatede 0. II. L., deeat altor considerente. Eu n'am fost insa in stare saiau alto masuri §i am raspuns in consecinfa:

Atacul Szivo oa reincepe in 8 Noemorie in Orfona. La acestatac nor concurs doua escadroane cu artilerie din spre Nord-Est,trei escadroane cu artilerie din spre Est, un batalion cu un esca-dron cu artilerie pe oseaua StrehaiaOr§ova.

Apreciez aceste masuri ca suficiente; sitaafia actuala nupermite o noua slabire a grupului principal, finand seams de tran-sporturile de trupe, ce inamicul indreapta contra lui".

Din nefericire Szivo nu a fost gata pentru atac nici la 8Noeinvrie. In schimb Batalionul (Capitan Picht) mentionat in ras-p'unsul meu, a pus staplinire pe ora§ul Turnu-Severin. Prin aceastaactiune inamicul a fost impresionat adanc; el a evacuat pozitiunilesale de pe malul drept al Cernei. Szivo putea s. treats raul; seafla Ins la 9 Noemvrie seara, din nou, in fata unei pozitiuni in-tarite la Varciorova. Aceasta era cu atat mai nepratut cu cat Cii-pitanul Picht avea nevoie urgent de ajutor. Inamicul schimbaatitudinea deoarece dacii nu voia sa capituleze imediat nu-imai rannasese altceva de facut. El ataca pe Picht cu toate rezer-vele sale, la Turnu. Severin, concentric. Batalionul, de§i cu efec-tive slabe, s'a biltut eroic. Dar el ar fi fost, in fine, totu§i iapus,din cauza inferiorifatii numerice §i lipsei de munifiuni, data ina-micul, care aflase ve§ti despre cele petrecute la Jiu, nu ar fi

152

Orsova,

$i

www.dacoromanica.ro

avut dorinta vie de a se pune cat mai repede in siguranta. Duptt ceadus grosul fortelor, ocolind ora'ul, intrerupt dcodata ata-

curile retras si fortele ce atacasera din spre Sud-Est.El a putut s'o fac5., deoarece coloanele de cavalerie conduse

de Colonelul v. Rex si Cttpitanul v. Obernitz nu au marsaluit nicirasacar atat de repede ca infanteria lui Picht, cu toate insisterrtelemele prin telegrafia !Ira'. fir.

La 11 Noemvrie Brigada ciclisti s'a unit cu Batalionul Pichtla Turnu Severin. Inert dinainte ii venise acestuia in ajutor o corn-panic bulg6reascil dela Apiirarea Dunarii, cu munitiuni; compa-nia a trecut fluviul la Kostol. Pe cand am lasat cavaleria Co lone-lui v. Rex si Brigada 2 ciclisti sa Marsaluiascil spre CorpulSchmettow, Colonelul von Szivo, cu Brigada 145 infanterie au-striaca, Batalionul Picht si cu celelalte dou'd escadroane ale luiObernitz au inceput urnfarirea inamicului, in zilele urintitoare, printoata partea de S. V. a Romaniei, stimulati met.eu de ComandamentulArmatei. Anticipez araitand ea la 23 Noemvrie a depus armele,cu 10.000 oameni si 40 tunuri, in coltul Oltului inferior, in fatatrupelor lui Szivo, trecerea peste rau fiindu-i interzisa de trupedin etapele Armatei Mackensen, aflate intampliitor in acea regiune.In 11 zile fugarii ca si urniaritorii au parcurs, pe drumurile roma-n.esti de tarn, mai mull de 250 km. Nici acest record nu trebueuitat in istoria razboiului; el apare mai luminos data tinem seams,ca trupele Colonelului Szivo (abstrattie facand de catevaslabe germane), se compuneau din unitati putin capabile si neantre-nate la marsuri.

unitati

¢i -a ¢i -asi

www.dacoromanica.ro

TRECEREA OLTULUI(Schita Nr. 6)

In seara de 8 Noemvrie, obiectivele atinse erau urtnaloarele:Corpul de cavalerie: Divizia 6, Craiova; Divizia 7, Tan-

laru.Corpul LIV Divizia 41 infanterie, Craiova; Divizia 109

infanterie, Izvoru (pe Amaradia); Divizia 11 infanterie bavareza,Balota (14 km. Nord de Craiova); Divizia 301 infanterie, Olteli§u(pe Oltetul).

Divizia 115 infanterie, Targul Jiu.Trupele facusera eforturi extraordinare, mai ales tinand

seama de starea drumurilor si intarzierilor cauzate de luptele con-tinue ce trebuiau sa duca. S'a reconfirmat vechea experienta dupescare cavaleria in masa chiar sub o conducere atat de energicacum era cazul in cursul unei inaintari neintrerupte, nu intreceacu mull iufeala infanteriei. Dupes constatarile mele facute in Ro-mania, s'ar putea spune chiar contrariul. Pe cand omul, prin voinf asi spiritul salt, mai poate fi capabil sa continue marsul, calul derasa obi§nuita a§a cum este majmitatea intr'o mare Unitate decavalerie ineeteaza de a mai servi. Cates vreme omul, prin pri-ceperea situafiei poate continua eforturile din necesitate sau dindorinfa de a &fine victoria, animalul ref uza serviciul cand ii lip-

hrana sau timpul necesar repauzului.De sigur ca infanteria a fost atat de epuizata din cauza mar-

surilor forfate din ultimele 4 zile, incest a trebuit acord, neapa-rat, o zi de odihna: 9 Noemvrie. Cavaleriei, de sigur, i-ar fi fostde folos aceasta zi. Nu i-am acordat-o tofusi, deoarece socoteamnecesar sa ca§tige spafiu asupra elementelor inaintate ale CorpuluiLIV si sa puna stapanire prin surprindere, eel putin pe o trecerea Oltului.

154

se,,cte

sit -iSi

www.dacoromanica.ro

Plirerea met], asupra situaliei se oglindeste in judecarea fficuttt§i trimisa comandamentului suprem German, la 9 Noemvrie sears:

Socotesc inadmisibil ca adoersarul va mai opune rezistenfgserioasg cu unitgfile af late pang acum in fafa Grupului Surduc;cred de asemenea Ca unitgfile sale, aflate in lupte impotriva Gru-pului Olt, sunt incontestabil puternic sdruncinate.

Putem trage deci concluzia, cg deocamdalg inamicul on cedapur pi simplu in fafa presiunii noastre.

Pe de altg parte s'a constatat, ca in 7 Noemorie a fost o conti-nua circulafie dela Buzau grin Bucurepti spre Pitepti poate maideparte in direcfia Slatina. Dacg o coroborgm cu retragerea artilerieigrele din regiunea Surduc, in 3 Noemorie pi cu diminuarea activita fiiartileristice, observatg de cateva zile in Sud de trecatoarea Turna-lui Ropu, ajungem la ipoteza unei actiuni metodice. Indicii, din caresg se paata trage concluzii certe asupra inten(iunilor inamicului, nuavem nici astgzi.

Fafg de aceasta situatie neooia imi impune, ca grupul meuprincipal de izbire, care a iepit in teren liber pe care se pot desfa-pura nu numai tofi factorii superioritgfii noastre, dar unde unsucces al nostru poate fi intr'adevar exploatat, trebue men(inut catse poate de puternic. Detaparile de trupe dela aces! igrup trebuescreduse, cat se poate de mult, pang dupg obfinerea unei deciziuniintre Olt pi Bucurepti.

Dacg Grupul reupepte sg des inamicului o loviturra, atuncifrontul de luptg in munfi se prabupepte dela sine. Altfel totul seschimb

Dupg modul de desfapurare al situafiei pang acum, o pre-siune asupra flancului de Sud inamic (unde adoersarul ipi menfineInca libertatea de ac(iune), ramane incontestabil cea mai eficace.

Nu voi Indruma deci Divizia 115 infanterie pe drumul rau demunte, spre sectorul Oltului, mai sus de Dragapani, ci pe foseauabung spre Craiova, dupa grupul principal, pentru a fi in situaliade a putea interoeni cu ea pe aripa lui dreapta. Trebue sa repel piacum, cg mi se pare recomandabil ca Divizia 2-a caoalerie, ce mi-afost push' la dispozifie de 0. H. L. pi este in curs de transport, safie indrumatg tot spre Surduc".

Totu§i aceasta judccare de situatie nu a gasit deck o aprobarepartials §i conditionata din partea 0. H. L., care rgspunse:

In concordanfa cu expunerea facutg se recomanda: Corpul

155

pi

www.dacoromanica.ro

LIV sa treaca Oltul, apoi se inainteze in direcfia generals Slatina.Fula de expresia Grup de izbire" fi pentru a evils orice neinteld-gere, 0. 11. L. on st alueste a evila o massare prea accentuate aCorpului LIV. Dupe trecerea Dunarii de catre trupele lui Macken-sen, acestora le revine ca zone de mars, regiunea Sud de calea feratiiin proiect, CraiovaBucuresti, pe cand Artnata 9-a va inainia laNord de aceasta, in spre linia BucurestiPloesfi. In inaintarea Cor-pului LIV dela Olt spre Bucuresti, se on avea in vedere sa se tri-mita forte si spre Pitesti, pentru a usura inaintarea Corpului al pinin aceeasi directiune".

Ca regret, n'am putut imp'artasi aceasta Orere. Cu cat cor-purile LIV §i de cavalerie inaintau mai departe §i mai repede inspre Est, cu atat mai sigur urma prilbirprea rezistenfelor in fafaGrupului Olt si puteam avea speranfa unei curande triieri a retra-gerii inamicului, ce lupta acolo. Din aceasta called Masura tri-miterii de forte spre Pitesti, nu era numai inoportunii, ci chiardaun'atoare, pentrued shlbea fortele grupului de izbire, incetinindastfel, probabil, inaintarea sa.

M'am mulfumit Ins a raporta Conducerii supreme germane,ca expresiunea .,Grup de izbire" nu s'a intrebuin.fat de mine decatca o prescurtare a grupului cu care, in. situafia actuald, trebuiaexecuted lovitura sau izbirea".

De alifel insirucliunea primita dela 0. H. L. nu determinamodificarea ordinului de armata, dal la 8 Noemvrie, seara, pentrucontinuarea operatiunilor si care avea urnarttorul cuprins:

I. Corpul de cavalerie se afla in inainfare spre Craiova;Grupul Kiihne a intrat cu aripa dreapla in acea localitate; GrupulKrafft von Dellmensingen a ajuits in general pe linia RamnicuValcea Curtea-de-Arges.

2. Corpul de cavalerie Da atinge la 9 Noemvrie cu eleenteleinaintate Oltul; in ziva de 10 Noemvrie va cuceri, cu grosul fortelor,podurile la Caracal fi Slating. Recuiwaste si in spre Dunare. Caleaferata PitestiRosiori-de-Vede va fi interceptata din -Dream.

3. Grupul Kiihne trece Oltul cu primele elemente in 11 Noem-orie, pe linia SlatinaDragasani. Unitatea din Divizia 301 infan-terie, care a fost lasata pana acum in regiunea Baia-de-Fier, patrece In divizie !Wand ca itinerar foselele din Vaile Bistritei si Olt.

4. Pentru Grupul Krafft v. Dellmensingen se proiecteaza, cadupe atingerea liniei Ramnicu ViilceaCurtea-de-Arges, sa conti-

1 56

www.dacoromanica.ro

nuie inaintarea cu dreapta puternica qelonat in adancime, sin tistanga, catre linia HantqtiPitqtiDavidqti. Se Da restabili re-pede legatura cu aripa stanga a Diviziei 301 infanterie, in ValeaOltului.

Grupul D. Morgen accelereaza ref acerea drumului pestetrecatoarea Bran.

6. Divizia 115 infanterie continua inaintarea in Valea Jiuluispre Craiova".

Am dat drum.ul acestui ordin fara nicio modificare, cand,la 9 Noemvrie, Feldmare§alul v. Mackensen mi-a telegrafiat, ca vatrece Dunarea, in ziva urmatoare, la *i§tov. Cu cat Armata 9-a, ina-inta mai repede, cu atat devenea mai eficace sprijinul acestei ope-ratiuni care, daca a fost de fapt posibil, se datore§te faptului, ci.i.mult inainte de izbucnirea razboiului, fusese pranuita §i pregatitaconlucrarea intre Armata Mackensen §i fortele ce urrnau a interveniimpotriva Romanilor in Transilvania.

Prima lovitura executata prin surprindere de Mackensen laTurtucaia §i Silistra, a determinat pe Romani sa-§i slabeasca fron-tul in Transilvania, in profitul celui din Dobrogea. Au fost expe-diate unitati din Divizia 2 infanterie (dela trecatoarea Turnu. Rou),altele erau in curs de transport cand a inceput atacul meu asupraSibiului. Prin aceste deplasari victoria mi-a fost u§urata in modconsiderabil. Succesele Armatei 9-a au fortat apoi pe Romani saaduca.", pana la inceputul lunii Oetom.vrie, nu mai putin de 100batalioane ca intarire a frontului din Transilvania. Chiar daceaceste forte au fost luate intr'o masura mai redusa din Dobrogea,uncle au fost inlocuite de Ru§i, totu§i miFiirile de dute-vino antreat amestec de unitati §i o situatie de slabiciune 5i nesiguranta,de care a profitat Armata Mackensen, pentru a incepe, la 5 Octom-vrie, actiunea peste calea ferata ConstantaCernavoda, inaintandpansa la portiunea cea mai ing-usfa intre Mare §i Dunare.

Trecerea la ..$i§tov n'ar fi fost posibila data nu s'ar fi aflatancorata, acolo, spre malul bulgaresc, la adapostul insulei Belene, cumulta vreme inainte de izbucnirea razboiului, unitatea de podurigrele austro-ungare.

Mi-am deplasat cartierul general al Armatei 9-a la Sibiu, pen-tru a fi mai aproape de desfa§urarea evenimentelor in zona deefort; (ramanerea mai departe la Brasov nu mai putea inwla pe ni-meni). 0 deplasare ulterioara la Craiova, nu ar fi fost recomanda-

157

ySi

,,5.

www.dacoromanica.ro

bit& deoarece as fi pierdut orice influents asupra conditiunilor dereaprovizionare, Inca foarte defectuoase, in Transilvania. Probabilca in acest caz si legaturile cu celelalte grupe ale Armatei nu pu-ieau sa fie mentinute. Fire le telegrafice peste Surduc nu erau Incapuse in ordine si &Wean foarte dese intreruperi. Telegrafia farcefir a functionat defectuos din cauza munfilor. M'am decis decisa las grosul Cartierului meu general la Sibiu, pansci cand. Oltulva fi fost trecut, dupe care siI-1 deplasez in Valea Oltului, spreRamnieul Valcea. Aci trebuia sa r'aman, eand Comandantul fron-tului mri informs, ca doreste deplaseze cartierul la Sibiu siintreba data Armata nu poate pAetisi curand orasul. Aceasta do-rintal aveau la baza probabil motive personale, sociale sau politice.Motive militare in niciun caz n'au fost.

La 10 Noemvrie seara m'am. deplasat dela Sibiu si am. sosit la11 Noemvrie dupa amiaza, prin. Petrosani, la Craiova, la Comanda-mentul Corpului LIV. Am giisit acolo urmiltoarea situatie:

Dioizia 6 cavalerie, care a pus Inc a de ieri sthipanire pe podulOltului dela Stoenesti (Est de Caracal), a trecut aNtgzi completdincolo de rau, respingand contra-atacurile indreptate impotrivaunitafilor ei. Divizia 7 cavalerie a ajuns la Stoenesti. Cavaleria ina-mica s'a retras in faia. Corpului de Cavalerie. Divizia 41 infante-rie a deptIsit ieri Tesluiu si azi Olteful, intampinand magi dificul-

Podurile au fost distruse. Ariergardele inamice au opus odarza rezistenta. Divizia 109 infanterie era cu primele elementeaproape Nord de Craiova; Dioizia 11 bavareza la Gropsani, 10km. Nord-Est de Craiova; Divizia 301 infanterie in mars delaOltelisw spre Dialgstisani.

Divizia 115 infanterie se apropia deGeneralul Kiihne se temea, ca va intampina o rezistenta mai

puternica pe Olt. Lam dat ordin sa indrumeze Divizia 109 infan-terie dupa Corpul de cavalerie, (care avea deja un punt de tre-cere) cu misitura de a u§ura trecerea la Slatina a Corpului LIV.

Ordinul de armata, care a dispus aceasta, a pornit la 11 Noem-vrie, dupii amiaza, dela Craiova, dupe ce s'a facut cunoscut, cgtrecerea Feldmaresalului v. Alackensen istov a reusit:

1. Corpul de cavalerie fi Corpul LIV au curatit malul deVest al Oltului dela Stoenesti pang la Slatina. Corpul de cavaleriea pus stapiinire pe podul dela Stoenesti.

158

sa -si

la

www.dacoromanica.ro

Colonelul o. Szioo cu Capitanul Picht continua urmartireadela Turnu Seoerin spre Sud-Est.

2. Colonelul o. Szioo, aotind pe Capitanul Picht sub ordine,va inainta la Sud de §oseaua GataCraiova, in directia generalaSud, cu misiunea, de a distruge inamicul respins, de a curati tarts§i de a acoperi Corpul LIV in flanc in spate.

Brigada 2 cicli.,sti §i Detasamentul Col. v. Rex vor ajungela Craiova cat mai repede, de-a-lungul caii ferate.

4. Corpul de caoalerie va stapani neaparat podul dela Sloe-ne#i, va stabili legatura cu. Armata Mackeneen fi va forta, prin ina-intare pe malul de Est al Oltului, cu grosul fortelor, trecerea Cor-pului LIV la Slatina.

5. Corpul LIV trece Oltul la Stoenqti cu Dioizia 109 inf an-terie, pune cu Divizia 41 infanterie stapanire pe trecerea dela Sla-tina, dupe care intrunindu-se cu Dioizia 11 bavareza va inainta indirectia generala Slatina; Dioizia 301 infanterie pune stapanire petrecerea dela Drage4ani.

..6. Divizia 115 infanterie se desfapara la Filia,si ".Simultan, am comunicat Corpului LIV, ca dupe trecerea

Oltului trebue sd se grupeze astfel, incest sa poata inainta cugrosul spre linia BeucaUngheni, iar cu o flancgarda, Divizia301 infanteriemai spre Nord. In cazul ca trecerea raului s'ar puteaface mai repede prin indrymarea diviziei 11 bavareza spre Stoenesti,s'a recomandat aceasta masura.

Pena la plecarea 'ilea dela Craiova, la 12 Noemvrie dimineata,nu reusisera sa treaca raul nici Divizia 41 nici Divizia 301 in-fanterie. Podurile fusesera distruse. Ape le erau mari, raul se umflasei iesise din mated. Trupele noastre de poduri nu reusisera sa ajunga

trupele din. linia 1, dar erau asteptate in seara de 12 Noemvrie.Dupes parerea Generalului Kiihne inamicul stapanea Inca malulde Est, cu forte puternice. Un rezultat al interventiei Corpului decavalerie nu s'a resimtit Inca. Am atras din nou si personal aten-tiunea Generalului Conte v. Schmettow asupra acestei necesitati,pentru a actiona in consecinta. Schmettow era de parere, ca vadlucrurile prea in negru. El aprecia, ca trupele, care ocupau maluldrept al Oltului la Slatina nu erau decat ultimele elemente ale arier-gardelor de forth' foarte slabs. Putearn deci sa incep calatoria lungsprin Surduc la Sibiu, cu convingerea, ca trecerea peste Olt era asi-gurata.

159

i3.

§i

www.dacoromanica.ro

Am sosit la 13 Noemvrie dimineata §i am. gasit un maldar detelegram, majoritatea din de inutile §i cu continut neplacut.

Inca in noaptea spre 11 Noemvrie 0. H. L. imi telegrafiase:Teama exprimata in telegrama anterioara fara de intrebuin-

(area expresiei grup de izbire" pare, spre regretul meu, a se ade-veri, deoarece Corpul LIV, contrar inten(iunilor noastre, s'a stransArea mutt. Rog a-mi raporta motioele, ce au determinat etc.".

Raspunsul:Nu s'a inten(ionat de loc o masare exagerata a grupei de izbire;

aci fiecare este lamurit, ca acum, ca §i intotdeauna, trebue sa seopereze pe front larg. Daca in acest moment coloanele de marsizolate au trebuit sa se acoleze, aceasta nub se datorqte detest depla-sarilor pe fosele, a caror intrebuin( are era impusa in acea regiune,din cauza timpului actual nefavorabil, care nu permite deplasareape drumuri nepietruite".

0. H. L. nu s'a lini§tit in urma acestui raspuns. Dupes ce, la12 Noemvrie, Primul subef al M. C. G.1) §i-a exprimat telegraficfata de Colonelul Hesse dorinta ca Divizia 41 infanterie sa fieindreptata, dupes trecerea Oltului, spre Pite§ti, Colonelul n'a pu-tut raSpun.de decal, cal o hotarire in aceasta privinft n'a fost Inca

deoarece mai intai trebuia sa se treaca Oltul; 0. H. L. a maitelegrafiat Inca la 13 Noemvrie dupes araiaza:

Din ordinul Majestatii Sale rog raporta(i fara intarziere peunde urmeaza sa treaca Divizia 11 infanterie baoareza raul. Dacatrecerea pe la Slatina intarzie, Divizia 11 bavareza va urma Divizia109 infanterie. Inaintarea Armatei Mackensen impune urgent, cain masura posibilului, Divizia 109 infanterie sa continue marplspre Bucurqti".

Fu am raspuns:Inca pe c and ma aflam la Corpul LIV am ordonat, acelui Co-

mandament, in 12 Noemvrie, sa treaca Dioizia 11 bavareza in spa-tele Dioiziei 109 infanterie, dace prin aceasta s'ar fi c4tigat limp.Ho1arirea comandamentului respectiv depinde de rezultatul incer-carilor de trecere din ziva de azi, ca ¢i de hotarirea, data Divizia109 infanterie va deschide drumul trecerii is Slatina, schimband dedirec(ie spre Nord, sau va continua mama imediat spre Est. In

Generalul Ludendorff (nota trad.).

160

Ionia,

www.dacoromanica.ro

primul caz Divizia 115 infanterie va fi trecuta la Est de Caracalpeste Olt, luand directia spre Bucurefti".

Cu toate aceasta 0. H. L. a telegrafiat din nou seara:Din buletinele de seara: deduc, ca nu s'au executat, de Corpul

LIV, ordinele Excelentei voastre de a indruma Divizia 11 bava-rezei pe urmele Diviziei 109 infanterie. Din motive tactice, ce re-zulta din situatie, socot necesar, sa se dea Corpului LIV, ordin caDivizia 11 infanterie bavarezei sit continue marpl spre Rcqiori-de-Vede. Las la aprecierera D-voastrg dacg Divizia 301 infanterie vafi indreptatg pe malul de Vest in spre Sud (Slatina)".

Fats de aceasta intampinare trebue sa observ, cal din buleti-nele de seara n'a rezultat deceit ca trecerea peste Olt, la Slatina, nuincepuse inca. Nu era nevoie de a se da un. ordin Comandamen-tului Corpului LIV, ca sa action.eze cu Divizia 11 infanterie ba-vareza, in ziva urmatoare in Stoene§ti. Acest deziderat urma safie executat potrivit ordinului meu din ziva de 11, pe tend maaflam. la Craiova. Eu am raportat, in consecinta, 0. H. L. pe scurt:

Corpul LIV luase dispozifiuni, in urma sugestiei mele, de adeplasa Inca de azi dupe amiazei Divizia 11 infanterie bavarezeispre StoeneTti".

Cu toate aceste 0. H. L. n'a renuntat la incercarile ei inter-ventioniste. La 13 Noemvrie am inaintat urmatoarea judecare asituatiei:

Nu se poate admite, ca inamicul poate sau urea sa tine sec-torul Oltului. Din aceasta cauza rezultg, ca poziliunile sale inmunti, pang inclusiv cele din bazinul Campulungului, nu mai pot fifinute in viitor. Inamicul inceput set' traga consecin(ele, prinfaptul di a transformat retragerea sa din fata grupurilor Schmettoro,Kiihne fi Krafft, desordonata pans acum, intr'o retragere metodica.

Dupe cum se prezinta situatia in momentul de fate, nu potstgnjeni aceasta opera(iune deceit cu Corpul de cavalerie. Gene-ralul Krafft de abia va putea progresa in regiunea deluroasa in carese afla fi acum. Trecerea raului se poate efectua, fats de situatiaprezentg in valea Oltului, inclusiv podurile, relativ incet,

Intrebeirii ref eritoare in viitoarele inten(iuni ale inami-cului, nu se poate raspunde in mod hoteirit, cauza lipsei deinformatiuni. In tot cazul, se pot lua cele mai eficace contra-mg-suri, dacg aripa dreaptg a Armatei se men(ine puternica fi continueinaintarea vertiginos in spre Est. Se intentioneazg:

77509 - 11 161

a

chin

pi

pi

www.dacoromanica.ro

a se interveni cu Corpul de cavalerie dupli ce i,si va fi fa-cut aer prin inoaluirea inasnicului din fata Grupului Kiihne taiSlatina spre calea ferata BucureptiTargovipte, ird care direc(iese afla deja bulrumate elemente de recunoa§tere pi

a rasa Grupul Kiihne sa marpaluiasca dincolo de linia BeucaMartologi. 0 unitate mixta, foarte mobile, va inainta in directiaPctepti. Grupul Krafft va primi in viitor, ca obiectio, linia Mo-piaPiteptiDauidepti".

La aceasta mi s'a raspuns:Retragerea inamicului de pe Olt se va zadarnici considerabil,

data" trecerea Oltului se execute pe un front cat se poate de largdace Divizia 11 bavareza se pure din vreme in mar? spre Stoenepti.Numai astfel invaluirea proiectata de atata timp poate deveni Incaposibila.

Suntem in general de acord cu directia de inaintare a luiKiihne pi a Corpului de caoalerie. Aripa stanga Kiihne la Co-tepti. Grupul Krafft va inainta in Valea Argepului; se recomanda odeplasare a aripei stangi a grupului in Valea superioara a Dam.-booifei, Sud-Est Campulung".

Aceasta instructiune demonstreaza din nou facand ab-stractie de faptul, ca este un exemplu concludent al incerarilor dea da aparenta, ca §i operatiunile mele tactice se conduc dela Plessdi 0. H. L. nu era informal nici asupra situatiei trupelor mele, niciale inamicului. $ansele de a prinde inamicul prin invaluire eraucomplet neinteraeiate. Ceea ce s'a inflptuit de nenum'arate on intimpul verii 1915, trebuia sa se intample §i ad. Printr'o asemeneainvaluire se pierde atata timp, incat adversarul hotarit de a seretrage, va scapa la vreme din lat. Totu§i eu am preferat ss numa pierd in discutiuni de principiu ci ssa conduc mai departe ope-ratiunile ca 'Ana acum, fari-i a tine seamy de asemenea reco-mandatiuni, procedand cum imi dicta datoria §i con*iinta.

A trebuit sa resping insa reproul, de a nu fi luat din vremedispozitiuni referitoare la Divizia 11 'infanterie bavareza, deoa-rece ele priveau Coraandamentul Corpului LIV. Am fiicut-o priniirmMoarea telegrams:

Pentru trecerea Oltului nu intrau in discufie vales fiindinundate decat cele 4 comunicafii consolidate, care duceau pestepod. In consecinfa, Schmettom pi Divizia 109 infanterie (in urmacarora a fost indrumata Divizia 115), s'au indreptat spre podul dela

162

si

ai

www.dacoromanica.ro

Caracal; Divizia 41 infanterie Divizia 11 infanterie bavareza spreambele poduri 'dela Slatina; Divizia 301 infanterie spre podul delaDragasani.

Grupul nu putea avea o desfa§urare mai larger.Abia la 12 Noemorie s'a dooedit, ca inamicut, contrar obiceiu-

lui de parea acum, a distrus cele trei poduri dela Nord, ocuplind,duper cum se parea, malul de Est cu forte slabe. Am ordonat, inconsecinta, Comandantului Corpului LIV, sa. lase Divizia 11infanterie bavareza sa treats podul dela Caracal, data prin aceastadispozitie s'ar fi cii§tigat timp. Intre timp, incercarea facuta de di-vizia la 13 Noemorie, parea sa aibe atlitea fanse de succes, incesteram indreptatiti sa a§teptam rezultatul final. De indaia ce Co-mandamentul corpului a vazut insii la 13 Noemorie, aceastaincercare era o grepala deoarece trupa ce ocupa malul inamicera mai puternica deceit se presupusese fi ca dioizia n'ar putea fortatrecerea death cu pierderi grele, s'a ordonat deplasarea in spreSud, pentru 14 Noemvrie".

0. H. L. a rasat apoi in voie mersul lucrurilor. Drept com.-pensatie indreptat intraarile in alth. direcfie.

In noaptea 13/14 prim.ul subsef al marelui Cartier generala chemat din nou pe seful de stat major al armatei, ColonelulHesse, la telefon, pentru a-i face aspre reprosuri, ea nu tot Corpulde cavalerie, ci numai o divizie schimbase dirctia spre Slatinaduper trecerea pe malul stang. La 14 Noemvrie, la amiaza, 0. H. L.a coraunicat, ea'. M. S. presupune, ca intreg Corpul de cavalerie vaajunge cat de curand in regiunea Nord Bucuresti, Earl a se sin-chisi de micile unitafi inamice.

In afara de aceasta s'a telegrafiat, ea. Corpul XXXIX rezerva,care era acum in situafie de inactivitate, trebue sil cedeze artileriagrea Corpului I rezerva. Deoarece transportul ei ar fi durat cam10 zile, evecutarea nu infra de sigur in discufie.

Scurtai vreme apoi s'a intrebat, unde se Oa, in acest moment,aripa stangh.' a Grupului Krafft si ce obiectiv a primit. Ambelechestiuni putea sl le deduces 0. H. L. tot atat de bine din ra-poartele recente, duper cum ar fi putut sa le comunice si din nouComandamentul Armatei.

Din nefericire, Comandamentul frontului cllca pe aceleasiurme. In special el credea, indeplineste ireprosabil misiuneadace accentutiaiii instrucfiunile 0. H. L. Astfel, de exemplu, intre

163

i

ca

ca-si

gi

www.dacoromanica.ro

multe allele, a socotit si el oportun indeinnul 0. H. L. de a lasa sainainteze Gr. Krafft in Valea Argesului ceea ce era de faptfoarte natural cu care ocazie devenea necesar ocolul flanculuisau stang in valea superioara a Dambovitei, Sud-Est de Campu-lung, pentru a-mi trimite urmatoarea directive:

Excelenta Voastra va dispune, ca indata ce Grupul Krafft aajuns la Curtea-de-Argq, sa intervina, neintarziat, cu forte pute-nice, spre foseaua ce duce de acolo in regiunea Sud Campulung,pentru a exercita o presiune imediata puternica asupra inaani-cului din fate Corpului I rezeroa. Celelalte unitati ale GrupuluiKrafft vor lua directia Excelenta Voastra va binemi armycomunica ordinele date".

Am raspuns:Nu pot mita sa-mi exprim ezitarea pentru cazul and se or-

dona slabirea fortelor din Grupul Krafft, prin trimitea unei unitatiputernice pe pseaua dela Curtea-de-Argq, spre regiunea SudCampulung.

In cadrul Armatei directia decision pentru Krafft, imi parea fi Sud-Est, spre Pitesti, calare pe Argq, directie aratata fi in ra,-poartele mele anterioare.

Data se slabeste Grupul atunci este indoelnic dace va maiputea sa inainteze atilt de repede in aceasta directie hotaritoare. Pede alts parte nici nu am putea spera sa prindem adversarul la Cam-pulung. El pregatqte retragerea deacolo, dupsii cum era de astep-tat fi se va opri la marginea de Sud a bazinului, cand unitatile tri-mise de Corpul alpin vor fi ajuns la Campulung. Mu lt mai multe,sane alma, sa lasam Grupul Krafft a strapunge la Daryide#i

aripa stanga, cat se poate de repede de acolo a ajunge pe.comunicafia de retragere a adversarului din Valea Dambooitei, camin regiunea Manqti, ceea ce nu va fi greu pentru trupele de munte".

Comand. frontului retras apoi dispozitiunile date siexprimat dorinta de a trimite o coloana puternica spre Poenari.Deci nu s'a modificat nimic in intentiunea proiectata si fireascade a se trimite in aceasta direcfiune, pe flanc, o patrula puternica.Schimbul de telegrams a fost complet inutil.

Revin din nou la evenimente. In 'ziva de 13 Noemvrie dimi-neata am sosit dupe cum am zis la cartierul general delaSibiu.

Am aflat acolo, ca avangarda Diviziei 6 cavalerie a cucerit

164

Pitesti.

c1u

si

amsi

www.dacoromanica.ro

ieri seara Rosiori-de-Vede; fortele principale ale Corpului de cava-lerie au respins cavaleria puternica a inamicului, dincolo de liniaStricanestiDr4anesti, in direcfia Serbanesti si a voit apoi sa seindrepte spre Nord pentru a pune stapanire pe trecerea dela Sla-tina.. Cu toata informatia aceasta, am socotit necesar de a atrage dinnou i imediat atentia Generalului Schrnettow asupra executarii inprezent a intentiunii raportate, fiind misiunea cea mai importantaa Corpului de cavalerie, deoarece in cazul cand cavaleria ar fipornit &glare inca la 12 Noemvrie seara, spre Slatina, la 13 Noem-vrie dimineata ar fi trebuit sa fi sosit vreo informatie, referitoarela locul unde se afla.

Corpul LIV nu trecuse Oltul Inca, in nicio parte. Mackensena comunicat, ca unifatile trecute peste Dun'are din Corpul LII vorinainta cw o divizie turea, una germana doua bulgare de infan-terie, sub comanda Generalului Locot. Kosch, azi in spre sectorulVedea, pe linia BragadiruSmardioasa; Divizia de cavalerie aContelui v. der Goltz va inainta spre Alexandria. Podul dela Sistova fost terminat.

Dupa celelalte fronturi ale Armatei merita sa fie mentionatainformatia ca Grupul Generalului Krafft v. Dellmensingen sesea ieri seara, pe linia Ramnicu ValceaDraganestiTigveni peTopolog-uBlojuBarbatesti (7 km. Nord-Est de Curtea-de-Ar-ges). El avea pretutindeni superioritate asupra inamicului, ca-ruia i-a luat o prada bogata. Inaintarea a fost stanjenita mai putinde inamic, decal de dificultatile terenului si ale reaprovizioniirilor.

In cursul zilei de 13 Noemvrie, inamicul a evacuat malul 01-tului la Slatina probabil din. cauza informatiei despre inain-tarea. cavaleriei. S'a dovedit deci, ca parerea avuta despre sla-biciunea fortelor sale, era foarte justa. Divizia 41 infanterie a in-ceput sa urmare,ascii. 161.ce intarziere; intamprinii insa mari dificul-to din cauza inundatiei existente Inca.

Seara an Elkins:Schmettom cu Divizia 6 cavalerie la Rosiori-de-Veda. Avan-

garda diviziei a fost din nou asvarlith. la 13 Noemvrie dinoral, care a fost recucerit dupa.' lupte violente. Legatura cu Diviziade cavalerie a Contelui v. der Goltz a fost stabilifa.

Divizia 7 cavalerie: regiunea dela Tampenii, (20 km. Est-Sud-Est de Slatina) unde se afla in lupte, cu elemente din fortele ceveneau din spre

165

ga-

Olt.

www.dacoromanica.ro

Divizia 109 infanterie: regiunea GreciAlim'anesti (18 km..Sud-Est de Slatina);

Divizia 41 infanterie: trecerea nu se terminase inca;Divizia 301 infanterie:Divizia 115 infanterie: Cosoveni, Sud-Est de Craiova.

La Grupul Krafft:Divizia 73 infanterie austriacii, sub comanda Feldmaresa-

lului-Lt. Baron v. Goinginger, compusii din Brigada 10 munte au-striaca i unitritile repartizate, in valea Topologului;

Divizia 216 infanterie, sub comanda Generalului-Maior Vetterpe linia: Sud Poenari marginea de Nord Zagoneni;

Corpul al pin, sub comanda Generalului-Maior v. Tutschek,.pe inalfimile Sud-Est de Curtea-de-ArgesDomnesti.

Dela Mackensen s'a primit informafia, ca Armata de Du-mire (fostul Corp LII) Divizia de cavalerie Go ltz a cuce-rit cu aripa dreapta Giurgiu i cu cea stanga Popestii. Divizia 26infanterie tura va rilmane in Alexandria. De altininterea inainta-rea va fi continuator la 15 Noemvrie in direcfia Nord-Est. Diviziilesale, au atins la 14 Noemvrie seara, soseaua DrsagainestiGiurgiu:Divizia 217 infanterie, cu efective foarte reduse, sub comandaGenera lului v. Galwitz, avea la dreapta. Diviziile 12 si 1-a in-fanterie bulgare. Divizia de cavalerie trebuia sa" acopere inantareape flancul slang.

Ca urmare am dat urmittorul ordin de armata:1. 2.....3. Urmarirea inamicului se va continua cu 'aripa dreaptii

Armatei.4. Corpul ode cavalerie Schmettoro umareste la Nord de linia:

Rosiori-de-VedeBucuresti si pune suipanire, deocamdatii, pe li-nia Argesului. Ca lea ferata BucurestiTargoviste fi BucurestiPitesti nor fi interceptate.

5. Corpul LIV na ajunge deocamdath; pe linia Rosiori-de-VedeBeucaUngheni, (5 km. Nord de Caldiiraru); o imitate mo-bile (ciclisti cu mitraliere) na fi inclreptatri prim Costqii in sprecaile de comunicatie, care duc dela Pitesti spre Bucuresti.

6. Grupul Krafft v. Dellmensingen inainteaza esalonat alonein adancime pe stanga, spre linia HinteftiPite0iDavidqti. Unbatalion cu ceiteva tunuri va fi trimis prin Poenari (4 km. Sud deC ampulung).

166

§i

Draggsani;

a

www.dacoromanica.ro

7. Corpul I rezeroa respinge cat mai curand inamicul dinfata sa. El scoboara apoi Valea Dambooitei in jos i trimite Bri-gada 8 munte peste Leota, in Vales lalomitei.

8. Aripa stanga a Armatei tine pe inamic incordat ob-seroa.

9. Divizia 115 infanterie ajunge La Grozarmti trebue saurmeze mai t arziu. aripa dreapta a Corpului LW.

Intentiunea ce forma baza ordinului, era de a impinge Ar-mata cu toate efectivele combatants cat se poate de repede inainte.Aceastil idee a ramas de baza si pentru toate masurile luate deComandament in zilele urmatoare.

In seara de 17 Noemvrie, situalia era urmiltaarea; (schitaNr. 6).

In fafa Grupului Morgen inamicul evacuase pozitiunile inmod cu totul precipitat, in noaptea de 15/16 Noemvrie si se retra-sese spre Sud. Miscarea a fost executatii extraordinar de abil. IncaCu o seara' inainte Grupul a raportat cu toatit certitudinea, can'ar exista indicii pentru asemenea operatiuni. Chiar in dirnineafazilei urm6toare nu s'a observat nimic, referitor la plecare. Cu attttmai energic si viguros a inceput Generalul v. Morgen urmArirea,cand, a observat ceea ce se intamplase. Desfasurarea forfelor peselele strimte de munte nu erau tocmai usoar5.. Ariergardele inamicean incercat adeseaori sa opuna o rezistenfa indarj-ifa. Cu toateacestea s'a ajuns, la 17 Noemvrie, cu Diviziile 12 infanterie bava-rezh.' si 76 rezervii, la colful de Sud-Est al bazinului Campulung. Bri-gada 8 munte se afla in ascensiune spre Leota. Ea trebuia sa stra-punga de acolo spre soseaua Sinaiei, in spatele Romanilor, care sementineau in fata Corpului XXXIX rezervii, in Valea Prahovei.

Evacuarea urgent a bazinului Campulung se datoreste, in-contestabil, inaintarii repezi, a Grupului Krafft v. Dellmensingen.Pe cand aripa lui dreapta se apropia de Pitesti, la 15 Noemvrie, aapa'rut cea stanga la Ungureni (intrarea Nord -Vest a bazinului)unde a respins o brigada de puscasi inamicii, care 1-a intampinatacolo. Dar si lui nu i-a reusit sa taie retragerea inamicului, dincauza pleca'rii precipitate a acestuia.

La 17 Noemvrie, Dioizia 73 austriaca , precum si Dioizia216 infanterie se aflau pe linia AlbotaCataneleUdeniDiaghi-cesti, (Sud si Sud-Est de Pitesti) ; Brigada 2 munte austriaca in Be-lefi; Corpul alpin cu cate un regiment la Davidesti si Vulture ti,

167

i

so-

§i it

www.dacoromanica.ro

iriVa3reci ® #04u (10-13 Alaem15./97) iikc7/17/c9rei3Orh7 fia///e/iig:,pcwhi/g 1nVoen76. 19761

,ichila Ni : 6 JJ

Illi

\ 11 -,111J. ,

,111. 1)W)110 %11i1 'I11 ))\

'ino//evs/i

"1::

brew , ;,g,0 76 .Mlle

%17seSi;.' E

nestianguren

Core,

urdeLai?!

)/5vote/cIv nrt

111 0, 9 7.:

1J11: r 'i( e"110 .1

VISrt" 3 Oartninotto

/

AM'"?

7 Pi I.

AHi e

°Bekli

unraglaceslt

dynt

Dragomirev1° Colenu

.XI,dulosii

fa odaesh

Manua lescu 4

o eaTen, ell', ek

o chiheRelesIct

NuceleES/ Pea*

Celeti/olryraf

Tit

Oclo6e.s110

o (ecru

8Jc.INungir/;.1U

Tiyanesli

0 Temosu/

0

o Se/aru

Span/ ii Bu fer/coiaac

1/es/i

5r.incov

/e sc. Posits o

awn/Rust uidisa

SOVel71.euk.ni

cr sires,/ D.7

Segarcea Cann@ enesri

If/hales/

our Nir;s7 e

8 earde V" '1.16

hirwlklernFamine p D.12 U

D.26. ta:(a /t/gar

/Yaw&Tern era&w are

Aduno 1-Co 'cent

.6.Cv.

Benda:Trope germane siaurifrooyafe

>>>> Ca va lerie ge fie1.14411* eliacur/

.Po zpidfpr omane

1 :900000.

Sled/

S/

D.26 tCdca4.

Gr..Szivo

Coretid

404"rearckhesa

e n s e. nApica:_ele

oi urgiu

u chic

Ilft.g.e.i..,\\.:16.k.,-',7,,$

1,. \.4" 1'21'. ?e

\:,..1' -7 o,-

, ' lill'

\ ;

ilh

sir ")

'5 4 "'h 'ill

, ,

ssi.jtek'd /6/rfig.

,l, "-h y)

N

10

arch Gligamt

4.

7t c1 art

a

Salle

Pk Ato aletSper

13.41

slori agamsli

R..

t/a/7:9 6/c/po/u/Ve Orsovar'9rna NoemZ.

0/levy

Ale an. ri a15. 1

Ca 9u1

Pod7a

bsia.L

D

ra,man,tt

Sir' (Sean,

Cled;rars

131/. 1)7c:C,7

.resdietes,

D.11

p0 36 Di

jj1152;, 'Di

17. X1 .

D 1 bupa

1r17:1Tuts

Age

M

www.dacoromanica.ro

al treilea era pe punctul de a se infiltra in spatele Diviziei 12 in-fanterie a Grupului v. Morgen, in valea Dambovitei, la Valeni.

Trupele Grupurilor erau pe tot frontul in contact cu inamicul,care nu, mai putea insa rezista atacurilor noastre, executate cu ovigoare demna de admirat.

Infanteria Grupului Kiihne pierduse contactul cu inamiculdela plecarea de pe Olt. Numai astaseara, avangarda Diviziei 11 in-f anterie bavarezii s'a ciocnit, in regiunea dela Baciu (pe Glava-cioc), de infanterie cavalerie romans. Aceasta respinsese Divizia6 cavalerie Schmettow dela Bacilli in spre Sud-Vest; a trebuit sacedeze insa la randul ei spre Sud-Est, tend a sosit in ajutor avan-garda bavareza i pe langa ea Divizia 7 cavalerie.

In spatele acestor unitati, aflate in lupte la 17 Noemvrie, auintrat Divizia 11 infanterie bavareza cu grosul fortelor in Talpalonesti; Divizia 109 infanterie, in Adunatii Butesti; Divizia 41 in-fanterie in elaru, Divizia 301 infanterie in Costes&

Dela Mackensen aveam numai informatia, ca trupele de'aaripa sa stanga au batut inamicul in regiunea Copaciu Ghimpafisi 1-au respins azi din nou. Aripa formats din Divizia 217 infan-terie, va inainta la 18 Noemvrie, in directia Mihailesti pe Arges;Divizia Cavalerie Goltz, aflata mai in spre Nord, va inainta pesteArges, spre Buftea, 15 km. Nord-Vest de Bucuresti.

In urma acestor informatiuni nu aveam niciun motiv sa-mimodific hotarirea ce rezulta din judecarea situatiei, com.unicata la16 Noemvrie 0. H. L. Ea arata de astfel ca nu credeam posibil caTara ajutor rus important, Romanii vor fi capabili s i reziste laVest de Bucuresti sau in regiunea Bucuresti. Credeam deci, ca ina-micul intentiona continue retragerea. Daces voiam sa lecauzam pierderi insemnate, trebuia facut totul pentru a-i urmaricat de aproape, inaintand astfel ineat sa zadarnicim orice incer-care de rezistenta, prin miscari de invaluire. Aceasta actiune nuse putea face de aripa de Est, de sigur, pe directia luata brusc inspre NordEst, care era in dependenta continua fata de resin' fron-tului. Dimpotriva puteam reusi cu aceasta acfiune in munfi, laaripa de Vest, utilizand acolo trupele de munte, carora inamiculnu putea sa le Lea fag cu ceva asemanator.

In con.secinta a ramas hotarit la 18 Noemvrie, sa se continueurmarirea. Schmettow trebuia sa aj-unga in regiunea Argesului,mai sus de Malul Spart; Corpul LIV tot pe Arges, dela Malul Spart

170

sa -si

www.dacoromanica.ro

pans la Fwadu Parului; Grupul Krafft pe linia ferata TituCo-lanu; Grupul v. Morgen spre linia TargovisteValea Lunga. Di-vizia 115 infanterie trebuia sa ajunga la Draganesti, Nord-Vest deRosiori-de-Vede, iar Divizia 2 cavalerie a Generalulul v. Etzel adusaulterior, pans in seara de 19 Noemvrie la Ramnicu Valcea.

Aceste masuri nu au fost modificate cu nimic, cu toate caArmata 9-a dupa dispozifia 0. H. L. a fost scoasa de subordinele Comandamentului de grup Arhiducele Carol, trecand subordinele Grupului de armate Mackensen. Aceasta dispozijiune sauuna asemanatoare, de exemplu, punerea in sub ordine a asa ziseiArmate de Dunare sub Comandamentul Armatei 9-a, devenise ab-solut necesara, din cauza desfasurarii evenimentelor ulterioare le-gaturii intre ambele armate.

Totusi primul ordin primit dela Mackensen, in noaptea spre18 Noemvrie, nu a necesitat vreo modificare a ordinelor mele. Elmi-a comunicat, ca intentioneazZi o lovitura asupra Bucure§tiului.Trupele bulgare si cele turcesti n'ar fi proprii pentru aceasta.

In consecinta se proiecteaza ca operatiunea sa se execute de Di-viziile 11 bavareza si 115 infanterie, in legatura cu Divizia 217 in-fanterie. In cazul unei rezistente mai puternice in regiunea Bu-curesti va fi necesar sa se intareasca efectivele Armatei de Dunare,pentru a se putea inainta cu trupe bine dotate pe la Sud, pe candArmata 9-a va inainta, pe la Nord de Bucuresti. Inaintarea Diviziei11 infanterie bavareza trebuia sa se execute, deocamdata, prin Ble-je.?tiClejani spre Mihailesti. Divizia 115 infanterie ar trebui saurmeze trupele bavareze, Divizia 109 infanterie in spre frontul deVest si spre NordVest de Bucuresti.

Am raspuns la aceasta, ca menfin pentru 18 Noemvrie executareaordinelor mele anterioare. Divizia 11 infanterie bavareza s'arafla in prezent in lupta, Divizia 115 infanterie ar inainta dela indirecfia aproximativa, pe care ar trebui s'o

171

alba.

www.dacoromanica.ro

BATALIA DE PE ARGES(Schi(eie Z §i 8)

Abia in cursul zilei de 18 Noemvrie dat seamy ca Ar-mata de Dunare se afla intio situafie critica, ce reclama intervenfiaimediata a aripei drepte a Armatei 9-a. Aceasta necesitate s'a aratatinsa cu incetul. Din informafiile detaliate ale Generalului Macken-sen, asupra situafiei Armatei de Dunare, in ajun, primite in zoriizilei, nu rezulta de loc aceasta. Se arata, ca:

Dioizia 1 infanterie bulgara ar fi fost ieri d.upri amiaza in ina-intare peste Neajlov pe frontul BranistariCalugareni, impotrivaunui inamic, adapostit in transee, pe final f imile Sud de Adunafii Co-paceni. Inamic a fost semnalat si la Prund, pe Lacul Greacala Coeni; acestia erau Rusi.

Divizia 12 infanterie bulgara a ajuns la Singureni pe Neajlov;Dioizia 21? pe linia EpurestiBulbucata, in aceemi regiune.Divizia 26 infanterie turca cu primele elemente la Prunaru,

Nord-Est de Draganesti. Dioizia de eavalerie Goltz a trebuit sacedeze in fafa unui inamic puternic, retragandu-se dela Merenispre Crevenicu Mare; pe inamic it stia seara pe linia ClefaniFur-culesti. Situafia in regiunea Flamanda ramasese neclara.

Am dedus deci ca intre aripa dreapta a Armatei 9-a si ceastanga a Armatei de Duniire se gliseau forte inamice.

Acest lucru nu m'a surprins prea mult. Erau probabil unita-file romane, cu care s'a ciocnit seara cavaleria Generalului Schmet-tow si avangarda Diviziei 11 infanterie bavareza, in regiunea Ba-ciu, sau poate acele de care se lovisera eseloanele dinapoi ale Di-viziei 11 infanterie bavareza, seara tarziu, la Galefeni, respingan-du-le in spre Sud-Est.

Noua situafie m'a nelinistit mai puf in. Cu cat Romani inain-tau mai mult in spafiul dintre cele doua armate, sau ramaneau

1.72

§i

rai-am

www.dacoromanica.ro

in el, cu atat cresteau sortii de a-i captura, prin o inaintare vigu-roasa a Armatei 9-a spre Est. Eram deci cu totul de acord, cupropunerea Generalului Kiihne, ca. Divizia 11 infanterie bavarezasa continue m.arsul dela Baciu spre UestiGoleasca, din momentulce a distrus inarnic-ul din fata ei.

Presupuneam, ceea ce era natural, ca Armata de Dunare tine.Nu aveam pentru ce sa ma indoiesc de aceasta. Dimpotriva, jude-cand dupe inaintarea ei impetuoasa in directia Bucuresti, trebuiasa admitem ca era completamente sigura pe ceea ce ncea.

Oarecari banueli s'au ivit la Armata 9-a abia la primirea adoua telegrame, sosite in acelasi timp, prin care Mackensen cereaurgent sa sprijin aripa stanga a Armatei de Dunare, facet de unadversar ce ataca de pe linia FlamandaRusii lui Assan. De si-gur, ca pentru acea zi nu se putea face nimic. Nu era posibil, satransmitem, pans la caderea intunerecului, trupelor aflate in mars,alte ordine care sa fie executate, noaptea fund intunecoash'. Dupecum s'a constatat in curand, amanarea acestor dispozifiuni a priesbine.

Dupe amiaza, la ora 17, Generalul Krafft v. Dellmensingena prezentat un ordin al Armatei 1-a roman, incontestabil autentic,capturat dela doi ofiteri romani de stat major, rataciti cu automo-bilul intre liniile noastre. El confinea:

Atacul grupului de manevra, definitiv constituit ieri 17 Noem-erie, incepe in directia generals Draganesti. (Vlasca), impotriva ina-micului ce a intrat in tars, trecand Dungrea.

.Armata 1-a are misiunea, sa lupte pe pozifiile ce ocupa fi säle menfina cu orice pret, pentru a fixa toate forfele aflate in fafaei. Este de cel mai mare interes, ca actiunea trupelor Armatei 1-asa fie cat mai agresiva, pravocand, prin masuri energice, pe inamicsa se desfilsoare fi sa-si mentina Coate fortele in fata sectorului ei.Se va da o atenfiune deosebita creierei de rezerve inapoia aripeistangi a fiecarei unitati. Rezerva Armatei, aflata la Gliganu, (10km. Est de Costesti), ramtine la dispozifia exclusive a Armatei, etc.

actiunea ce incepe azi, depinde soarta neamului. Cer delatoti, ofiferii trupa, set" moara la posturi. Reamintiti tuturon, canu cunosc mila f Etta de lasi. Fara consideratie de grad ei vor fi ime-diat impuscafi. Sa loati Cara stramoseasca de urgia barbarilor. Ofi-

173

De0i

www.dacoromanica.ro

fell pi trupg ai Armatei 1 -a, Dumnezeu sa oil rasplgteascill Inaintecu Dumnezeu pentru Tara pi Rege!

Comandantul Armatei 1-aGeneral Stratilescu

,Fef de seat major,Lt.-Colonel G 1113 imescul".

Acest ordin a risip:t complet intunerecul, in care pluteam, inprivinta intentiunilor Comandamentului roman. Contrar presupu-nerilor mele, el se hotarise la o ultima incercare pentru salvareaCapita lei. Dupes informatiile obtinute am stabilit, in carsul serii, caArmata 1-a a Generalului Stratilescu tare de aproximativ 4 di-vizii trebuia sa opreasca fortele noastre, ce inaintau calare peArges, din directia generala Pitesti, in timp ce Armata 2-a sau gru-pul de manevra, compus din 4 divizii de infanterie plus o diviziede cavalerie, trebuia sa cada, prin surprindere, asupra flanculuistang al Armatei de Dunare, a carei aripa dreapta urma sa fie imo-bilizata de cloud divizii ruse, de eurand sosite, la Sud de Bucuresti.Acest plan n'ar fi fost rau, dacii nu ar fi desconsiderat complet Gru-pul Kiihne al Armatei 9-a. In realitate, era insa sortit insuccesului.Chiar daca Armata 2-a romansii, (Grupul de manevra) ar fi reusit sapericliteze Armata de Dunare, mai gray detest a fost de fapt, rezulta-tul ar fi fost acelasi: Gupul Kiihne tot i-r fi cazut in spate. M. C. G.roman nu a sperat de loc ca Armata 1-a va imobiliza acest grup.Aceasta rezulta chiar din continutul ordinului. M. C. G. roman nuconta detest pe fortele germane din zona Pitesti. El nu a av-ut cu-nostinta de inaintarea celor 5 divizii ale Grupului Kiihne, care ve-neau din spre Olt. Probatil a crezut, ca dupes trecerea Oltului(care nu putea sa le fi ramas necunoscuta) acest grup a fost im-partit Armatei de Dunare si grupului Krafft. 0 eroare catastrofala..De aci dovada stralucita a modului reusit, in care Corpul decavalerie a stiut sa opereze.

Era firesc sa tragem acum din situa-tia atat de favorabila, celemai stralucite beneficii. Primul gaud a Lost sa las Grupul Kiihne,sa-si continue inaintarea, oblicand, potrivit ordinului Mackensen,din 19 Noemvrie numai Divizia 11 bavareza, pur si simplu inspre Est. Daces acest grup trecea Argesul, cam pe linia MaluSpartUngureni, atunci eram in drept sa speram, ca niciuna dincele doua armate romilne nu va reusi sa treacil inapoi. Tatusi in-

174

www.dacoromanica.ro

formatiunile, ce soseau pe rand asupra desfasurarii evenimen.-telor din 18 Noemvrie, ne-au oprit sa ne mai gandim la asemenealucruri.

Situatia Armatei de Dunare era. mult mai grava, decat pu-

1 R: .10iclla de fi e APgesSiteaftamNoembre fe.mgr7

- iz

iSt11 Rama- 1

B.2 hisONVOORIVOI

of

.:411:7;

1 rom. E Nvcet

mad

ada

ker.",

11.9zresh

Qa ariunguletv

0.41

0

PM.col:Ince 0

Cr /woo NJ61/. Vin, Sri, &goof,

toflj

sign edeNo.

Legendire.pe gerrnamp -Dashwv

M.>) =sr Ceva/ePte gerrnariigisimpppispowp, Artgca,,

JekAe /vn 7

tusem deduce din informafiunile de pada acum. Divizia 26 infan-terie turca se afla pe linia DraganestiTarnava, in aparare, ira-potriva unui inamic superior numericeste, care ataca din spre Nord.Divizia de cavalerie Goltz a fost respinsa pana la Naipu, uncle sementinea cu greutate, sprijinita de trupe germane de Landsturm.

0-26t.'" v

pedlar& CtGoliz 1bul44.10eth I ""A rm.de Ounare

1:800000.Mw

175

vv.,

11-11t1-tuns1,'ht:3;jf::

"

:';fidrew

4.

Sari10C

km,

oalvna/

6 r.

Kiihne

7o/pa.Lesh

&viten,

d

AV emu

.6 Cyefin1/u/Aso

0

/4.1 01/J110

POZ, /IV nvorns.,

Ora.?

.

88.0..pv

www.dacoromanica.ro

Legatura cu Divizia 217 infanterie, era interceptata de inamic laMaria. Dupes informatiuni Divizia 217 infanterie ar fi in lupta inregiunea Banesti, cu un inamic superior. Si irapotriva diviziilorbulgare, af late pe linia PrundComana, Ru§ii an obfinut in maimulte parti succese. Dar pe cat de putin imbucuratoare era situa-tia aci, pe atat de favorabila era la Armata 9-a.

Schmettoro s'a degajat foarte bine de inamicul care se retra'geaspre Sud-Est, pentru a continua inaintarea catre Nord-Est, spreArge. Cavaleria germane rtrecuse, imediat dupes amiaza, Neajia-vul, in regiunea Nord-Est de Ue§tiGoleasca.

Corpul LIV a ajuns cu primele elemente ale Diviziei 11 inbavareza la Ue§ti Goleasca; ale Diviziei 109 infanterie la

Cascioarele pe Arge§, ale Diviziei 41 infanterie la Fundu Parului;Divizia 301 infanterie lupta in legatura cu aripa dreapta a Grupu-lui Krafft la Coste§ti, probabil impotriva rezervei Armatei ro-inane mentionata in ordinul de operatiuni ca se afla atuncila Gliganu.

Grupul Krafft s'a ciocnit in cursul diminefii pe linia Gaste§tiStanislave§tiGorganu, de pozitiuni pe care inamicul a incercatsa le pastreze cu indarjire. Spre sears insii, au fost strapunse, atatla Stanislave§ti ca §i la Gorganu; un deta§ament al Diviziei 73infanterie austriaca ajunsese chiar pang la Rate ti, deci papaaproape in spatele Romani lor, ce rezistau mai departe spre Vest.

Brigada 2 munte austriaca se afla in inaintare dela Be letispre bragesti; Corpul alpin, pe mai multe coloane prin regiuneadeluroasa, la Sud de bazinul Campulungului, in spre Mane§ti, inValea Dambovitei.

Corpul I rezerva a ajuns la Voine§ti, inttunpinand dificultatiimense din cauza drumurilor.

Din datele situatiei nu mai putea exista nicio indoiala, caArmata 1 -a romans ar fi in stare sa se mai mentina pe actualelepozitiuni. Dupes toate probabilitatile, trebuia sa inceapa retragereachiar in noaptea urnatoare. Daces se intarapla aceasta, atunci nestapes din mans, in cazul cand Generalul Kiihne ar continua mar-

spre Est, la 19 Noemvrie. Pentru a captura pe adversar, eranevoie, sa ajungem pe drumul cel mai scurt, pe comunicatiunilesale.

Daces schimbarea de direcfie in spre Sud, a aripei drepteKiihne, ar fi devenit necesara, pentru a veni in ajutorul Armatei

176

terie

sal

www.dacoromanica.ro

de Dunare, atunci mi§carea contrarie pe aripa staingil devenea totattit necesarii, pentru a distruge inamicul aflat inaintea trupelorlui Krafft. Eu am dat in consecincii, pentru 19 Noemvrie urmatorulordin de armatii:

Inamicul a inaintat cu o armatg in spre Armata de Dunareoi asupra aripei drepte a Corpului LIV ; unitati din aceastg armalAs'au deplasat prin fata Diviziei 11 infanterie bavareza peste liniaFliimandaRuoii lui Assan, in spre Sud-Est.

Armata 1-a romans incearca sa opreasca Grupul Krafft. Ease afla, pe sears Inca, la StanislaveotiOarja, avand rezerve puler-nice in spre Gliganu. De-a-lungul Argeoului, unitati din Divizia 73infanterie austriacg au patruns pang la Rgteoti.

2. Armata 9-a va ataca la 19 Noemvrie ambele armate ina-mice.

3. Generalul Kiihne, cu Divizia 11 infanterie bavareza oi Di-vizia 109 infanterie ataca spatele inamicului la Sud de linia Fla-mandaRuoil lui Assan pi ii taie retragerea spre Bucureoti. Re-zerve puternice se vor afla in spatele aripei stangi.

4. Generalul Conte Schmettom acoperg atacul inspre Bucureoti. Se vor face recunoasteri pe foselele ce due dela Bu-cureoti spre Vest, precum pe linia BucureotiTargoviote. 0 ina-intare a inamicului asupra flancului stang at lui Kiihne va fi im-piedicatg de Corpul de cavalerie in regiunea Argeoului sau la Cio-rogarla. Calea ferata BucureotiPloieoti va fi interceptafii.

5. Generalul Krafft n. Dellmensingen, caruia s'a pus insubordine, Divizia 301 infanterie, va respinge oi in viitor inamiculdin fatg,lfgeand efortul pe aripa dreaptg.

6. Divizia 41 infanterie va opera pang la not ordine inde-penclenit. Ea taie retragerea Armatei 1-a romane, aflatg in fataGrupului Krafft, cu grosul fortelor pe malul de sud, cu o flanc-carda pe malul de Nord at Argeoului.

7. Corpurile I oi XXXIX rezervg i,si pastreaza misiunile depang acum.

8. Divizia 115 infanterie fi Brigada 2 ciclioti vor ajunge, carezerve de armata, pang la ors 8 dimineata in Brooteni; se va men-fine leggtura telefonicg prin Rooiori-de-Vede".

Din nefericire s'a modificat din acest ordin, punctul refe-ritor la concursul Diviziei 109 infanterie, in luptele Armatei de Du-

Grupul de armat'ii Mackensen a renuntat la el. Generalul

77309 12 177

1.

Kiihno

fi

Mire.

-

www.dacoromanica.ro

Kiihne a primit ordin, chiar in noaptea de 19 Noemvrie, de a nul'asa Divizia 109 infanterie sa porneascil spre Sud-Est, cimana pe Arge§. Aceastri miisura s'a eazbunat in acfiunile din 19

;f/K'1111 65%1Z q0// i -4 ivs

VISh; t Darnuaa0

%daea:4.4...ecxeiceaohli fit "shard

00 lune/

, _C.'ig:41.11. aitlinclulesca

fdttiMblinAr-Iveancs

bgfef

gentsh

Tuntri

oAdvnehllelesh.

odu

471,00/opesi

D.115

Br

0,0&fade

le*eV&

0/171.&rem

GroaW

'

Ilajsa4/10PS

Legeno'd: 4*n rm. de Duna0.1 u19.

1.077rupe germane ;r0vis in? /Iowaemu "'oz.'1800000.4fac6.71

PInwe e reiregere ?

?coon.

1.1

/Ma

Batalia de pe Arges.Siteatia /a 30 Noemorle 1916

Schilta /Yr 8

§i 20 Noemvrie, la aripa stangii a Armatei de Dun'are. De sigur cainterventia Diviziei 11 bavareia care in dupii amiaza de 19Noemvrie a trecut sub ordinele Armatei de Duraire, a fost in dea-juns de simtita pe comunicatiile Romanilor pentruca atacul for din

178

sä ra-

,)7 "MethIhrgu

1' '4

Ivesh

Ta

c 1o,-09

C. Alp

'=;%%-

;%, /ws

$

gihtsh,

8"

A rmatakn.

dun,

1otborn,.7.

/

140 COIL

lern".

en,

rRarh

LtOk6Oltandyie

1

I

d

to

www.dacoromanica.ro

ziva de 20 Noemvrie sa se prabwasca complet. Forte le ei n'aufost insa suficiente, pentru a taia retragerea adversarului prin MI-hailesti spre Bucurqti. Astfel, ca la 20 §i 21 Noemvrie, numeroaseunitati romane sciipate pe acest pod, ar fi fost distruse, data Di-vizia 109 infanterie ar fi operat in acea directiune. Nici Divizia 6 ca-valerie n'a putut contribui cu nimic, pentru a irapiedica fuga lor,deli am hisat-o sa actioneze la 20 Noemvrie dimineata dela Sud deMa lu Spari in spre Ea s'a ciocnit la Falcoianca de orezistenta darza a unei flancgarde romane, pe care n'a fost in stares'o infranga la vreme.

Si pe aripa de Nord, operatiunea de distrugere contra Armatei1-a romana, n'a reusit deck in parte.

Cu toate succesele zilei de ieri, Grupul Krafft a intampinatla 19 Noemvrie pe hula ReciuManciulestiBadulasti, o rezistentaatat de indarjita, incat puteam spera, ea incercuirea adversaruluide catre Divizia 41 infanterie, va reu§i.

Cared insa aceasta divizie a trecut Arge§ul la Ungureni §i acucerit printr'un asalt irezistibil localitatile Crovu §i Odobe§ti, cutoala rezistenta disperata a fortelor inamice superioare numeri-ceste, pe directia atat de importanta prin nodul de comunicatieTitu, acest succes s'a resiratil Inca seara, in fata frontului GrupuluiKrafft. Inamicul a inceput sa cedeze pe toata linia.

Divizia 301 infanterie a ajuns la Negrasi; Dioizia 73 la Teiuldin Deal; Divizia 216 infanterie la iniiltimea dela Gura Foii; undetasarnent cu efectiv redus sub comanda Maiorului fanit Richter,a pus stiipanire inert in cursul noptii, pe targusorul Gaesti.

Caoaleria Corpului I rezeroa a ajuns pang la Dragomiresti,Dioizia 12 infanterie bauareza pang la Ungureni, in Valea Dam.-bovitei.

La 20 Noemvrie s'a hotarit soarta ambelor armate romane,dar dupa cum am. mai spus nu tocmai atat de dezastruos,dupa cum ma a§teptasem.

Generalul Schmidt v. Knobelsdorf a impins oamenii Diviziei41 infanterie atat de extenuati, Inca in dimineata zilei pans laTitu, care a fost cucerit. Astfel s'a interceptat Romani lor accesul§oselei atat de importante, ce trece prin aceasta localitate, dupacum se facuse Inca de ieri cu drumurile de ambele parti ale Ar-gesului. Inamicul a suferit pierderi grele in morti, raniti, prizonieri

material de raz' boiu. Spatiul intre Titu §i Targovi§te, 1-a ocupat

179

Mihailesti.

si

www.dacoromanica.ro

Corpul I rezerva la anaiaza; a ramas basil neocupata o porfiunedin el, prin care s'a refugiat- o mare parte a Armatei 1-a romanin spre Est. De asemenea au putut sa scape o parte considerabilaa inamicului, ce se refugiase in fafa Diviziei 301 infanterie de pemalul drept al Armului, scapand in spatele Diviziei 41 infanterieadica in spre Vest, pentruca apoi, aruncand armele §i echipamentulsa se retraga, ca civili inofensivi, spre localitatile de origins. Intot cazul, un lucru era sigur: pe aceasta armata a Rom Armor numai trebuia sa se conteze in viitor. In mod asemanator s'au des-favrat evenimentele §i pe cealalta aripa. Atacul in spate al Divi-ziei 11 infanterie bavareza a redat spafiul necesar aripei stangi aArmatei de Dunare, in cursul zilei de 20 Noemvrie. Si Armata 2-aromans s'a prabu§it. Ea a ineercat sa se salveze peste podurile delaMihaile§ti §i Po§ta. Aceasta i-a reu§it, 'ma cu pierderi forte in-semnate. Din cauza luptelor grele din ultimele zile, Armata deDunare nu mai era in stare, sa.' mentina un contact grans. Ea s'arezumat mai mult, ca sa culeaga prada bogata, pe care i-o im-pingea Divizia 11 infanterie bavareza, ce inainta prin Mereni, Ru§iilui Assan Clejani. Ca §i Divizia 6-a cavalerie, nici bavareziin'au putut sa parcurga, in ziva de 20 Noemvrie, drumul lung pansla trecerile peste Arge§, la Sud de Ma lu Spart.

Nici intentiunea mea, ca Divizia 7 cavalerie, sprijinita." deunitati ale Diviziei 109 infanterie sa inainteze pe malul stang (Est)al Argeplui impotriva fugarilor, n'a fost executabila. Inamicula atacat aproape toata ziva, in mod foarte violent, cu forte proa-spete aduse din Bucure§ti, capetele de pod la Malu Spart §i Ca§cioa-rele. Se parea, ca ,tie precis, despre ce este vorba pentru el. Deabia la caderea intunericului, s'a retras in spre Est.

Pe baza acestor evenim.ente, urmarirea actversarului b5.tuttrebuia inceputa imediat printr'o e§alonare spre Bucure§ti. Pentru21 Noemvrie s'a ordonat, in consecinta:

Schmettom sa inainteze in direcfia generals TiOneiti peIalomita. Trebuia deci sa inainteze csalare, pe cat posibil fara lupte,pentru a taia Romani lor retragerea. Liniile de tale ferata Bucu-re§tiPloie§ti §i Ploie§tiUrziceni, vor fi interceptate din, vieme;spre Bucure,ti trebuesc sa se execute recunoa§teri, prin orice miJ-loace posibile.

Corpul LIV, mentinand capul de pod defa--1 6faIr Spart, sa

180

www.dacoromanica.ro

ajunga, cu aripa stanga in regiunea Racarii pe soseaua TArgovisteBucuresti; Dioizia 115 infanterie sit fie adusa pi:Ina la Ma lu Spart;

Grupul Krafft sit ajunga pe linia ferata TituNucet, cuunitatile ce luptau la Sud de munti, iar Corpul alpin Brigada2 munte, sa fie contopite in regiunea Balenu pe Ia lomita, sub co-manda Feldmaresalului-Locot. Baron v. Goinginger. Unitatea aflatapaw)." acum, sub ordinele sale, a fost disolvata, iar trupele respec-tive au fost repartizate Diviziei 301 infanterie, sub comanda Gene-ralului v. Busse;

Corpul I rezervg va trebui sa intervinrt cu aripa dreaptaspre Darmanesti ci sa trimita un detasament spre Valea Lunga, pen-tru a taia retragerea inamicului, aflat in aceasta vale. Brigada 8munte va trebui sa fie impinsa mai departe spre Valea Prahovei, inregiunea CAmpina. Brigada de caoalerie transilogneana, in cursde transport prin trecatoarea Bran, va trebui srt fie repede push' incap, ca sa opereze spre Ploesti.

www.dacoromanica.ro

CUCERIREA BUCURE$TIULU I

Pada la 21 Noemvrie, Grupurile Kiihne, Krafft §i Morgen,continuau inaintarea fara ragaz spre Est, dupa ordinele menfio-nate; Armata de Dunare se batea cu ariergardele inamicului insectorul Neajlovului, mai jos de Mihailesti §i pana la Prund.

Inaintarea Armatei 9-a a parut foarte hazardata Conducereisupreme germane, deoarece presupunea ca flancul ei drept ar pu-tea fi periclitat din spre Bucuresti. Ea s'a opus deci §i a atras aten-liunea, in repetate randuri, asupra necesitatii, ca aripele interi-oare ale ambelor armate sa pastreze legatura intre ele. Cumulta greutate a putut fi determinata sa nu limiteze ordinele Ar-matei 9-a si masurile acesteia. Abia dupa ce am asigurat-o in modcategoric, ca inamicul nu mai avea forta si sub niciun motiv, n'armai putea sa ne provoace un rau serios din acest punct de vedere,s'a hotarit, in fine, a lasa evenimentele sa-si urmeze cursul.

Desfasurarea for a corespuns de altfel ordinelor Conducereisupreme germane pentru continuarea operatiunilor, primite in zivade 21 Noemvrie, in urmatoarea redactare:

,.Grupul de armale Mackensen va trebui sa urmareasca, farapreget, inamicul batut de Armata 9-a pe Argq la Nord de Bucw-rqti. Aripa stanga va urmari prin rnunti spre Buzau; masa ca-valeriei spre calea ferata BucurqtiFetefti. Cucerirea cat maiurgenta a Bururqtiului ramane misiunea viitoare a Grupului dearmate. Urmeaza a se aprecia data nu se poate obtine o actiuneeficace, prin trecerea cavaleriei bulgare la Turtucaia ci mai joypentru a concura cu Corpul de cavalerie Schmettoiv; detasa-

mentul Szivo va fi transportat pe Dunare fi debarcat cat mai de-parte spre Est".

Comandamentul Mackensen a mai adaugat acestui ordin numai: Cucerirea Bucurestiului constitue misiunea Armatei de Du-

182

iii

www.dacoromanica.ro

nare". De fapt, acest ordin nici nu mai avea nevoie de alma comple-tare. Aceasta constatare nu putea sa fie de fel spre lauda Condu-cerii supreme germane, in privinta redaetarii, ci dimpotriva. DacaConducerea suprema germana s'ar fi multumit numai ca sa prescrieGrupului de armate sa urmareasca intens si sa puny stapanire peBucuresti; atunci ar fi facut totul ce cadea in atributiile ei. Dealtfel era treaba Grupului de armate ca sa hotarascii executareaacestui ordin, prin misiuni date ambelor armate. Comandamentulsuprem german nu putea sa aprecieze de loc in acel moment dataputea sa se mai infaptuiasca prescriptiunea, pe care o sugerasem.eu cateva zile inainte, ca aripa stanga sa inainteze prin munti spreBuzau. Trimiterea Corpului de cavalerie spre linia feratii Bucu-restiFetesti urmarea numai scopul, in cazul cand Corpul era ne-cesar in acea directiune sa intercepteze linia ferata. 0. H.L. nu putea sa §tie nici data o interceptare de tale ferata meritasa se fats, nici data aceasta insarcinare nu putea sa se execute totatat de bine de catre o patrula. Astfel nu s'ar fi extenuat decat 12 caimorti de oboseala, in loc de 9000. Dispozitiunea de a imbarca peSzivo pe Dunare a avut partea ei buns. Daca i-ar fi fost comu-nicata imediat eu am rugat pe Mackensen insistent sa n'o facaatunci puteam fi siguri ca bravii mineri si graniceri, care au bur--tuft pe inamic incepand dela Orsova, n'ar mai fi continuat aceastagoad& cu pasiune, nicio .zi. Inamicul le-ar fi scapat probabil si arfi putut sa provoace pagube insemnate cu cei 10.000 oameni si40 tunuri, in spatele Grupului de armate.

Din fericire aceste operatiuni n'au avut nicio urmare nepla-cuta. Eu am lasat Armata la 21 si 22 Noemvrie sa inainteze mai de-parte in directia initials. Ea n'a inaintat insa atat de repede pecat am dorit-o. Aceasta se datora atat rezistentelor d'Arze ale arier-gardelor inamice, pe toate soselele de mars, care fortau trupele sase desfasoare, cat mai ales &Card drumurilor, ce devenisera imprac-ticabile, din cauza ploilor puternice i a distrugerii metodice atuturor trecerilor, pe care trebuia sa le utilizam.

Nu este lipsit de interes nici ordinul captura, la 21 Noemvrie,adresat corpului 3 cavalerie rus:

Dupes sosirea in Ramnicu-Sarat dupes un repaus de 2 zile,Corpul de cavalerie pa martalui mai departe in regiunea(30 km. Nord Bucuretti) Briinetti (20 km. Est Bucuretti) pentrua face legatura intre trupele generalului Alijem (Corpul IV rus),

183

iTigiinqtd,

www.dacoromanica.ro

care opereaza la Sud de Bucuresti Si cu Divizia 15 infanterie (alCorpului VIII rus), care este concentrate in regiunea Sahli NouTiglinepti (ambele localiati 30 km. Nord de Bucuresti) ".

Deoarece la 21 Noemvrie Tiganesti nu mai erau decat la o zidepartare de elementele inaintate ale Armatei iar dela R'amni-en! Sarat, Base pang la sapte etape, acest ordin ne face sa tragemconcluzia, cat de nereal erau informate comandamentele inamiceasupra evenimentelor din ultimul timp. Aceasta mai avea im-portanta insa si din alt punct de vedere.

Dace inamicul intentiona sa intervinii cu Corpul de cavalerie,in parte, la Est de Bucuresti la Branesti atunci era admisibilapresupunerea, a nu va apara Bucurestiul. Presupunerile acesteajucasera de mula vreme un rol, in calculele Comandamentului Ar-matei. Frau indicii mai multe, care au fost din fericire, interpre-tate numai in acelasi fel si fate de 0. H. L., in iudecarea mea desituatie. Si incercarea disparate a Romani lor, in batalia de pe Ar-ges, care s'a terminat cu un sfarsit atat de imbucurator pentrunoi, ne facea sa tragem aceasta concluzie. Daces din acestea n'au re-zultat Inc a o conseoincii practice, motivul a fast, ca s'a prescrisArmatei 9-a, In mod expres de forurile superioare, de a nu se ocupade fel de Bucuresti. Orice dispozifiune, care venea de acolo conti-nea aproape o aluzie in acest sens. Din cauza ordinului rusesc ceam capturat am socotit in prezent drept ndcesar, de a atrage aten-tiunea lui Schmettow si Kiihne, in mod special, in aceasta directie.

La 22 Noemvrie seara an ajuns:v. Kiihne, cu Divizia 115 infanterie regiunea dela Zurbaua, Nord-Vest de Bucuresti; Divizia 109 infanterie, impreuna cu Corpul decavalerie la Tamasul; Divizia 41 infanterie la LiniaLucianca (35km. Nord-Vest de Bucuresti) ;

v. Krafft, cu Divizia 301 infanterie la Bilciuresti la cotul Ia lo-mitei (23 km. Nord-Est de Titu), Divizia 216 infanterie la Dobra,Corpul alpin la Balenii (ambele localitati din urma pe Ia lomifa, maisus de Bilciuresti) ;

Morgen cu Divizia 12 infanterie bavareza podul de pe Pra-hova (15 km. Vest de Ploiesti), Divizia 76 rezervii la Floresti, la iesi-rea de Sud a bazinului dela Campina, pentru a taia retragerea ina-micului, care in diraineata cestei zile a evacuat pozitiunile sale laSinaia, in fata Corpului XXXIX rezerva;

v. Staabs, cu Divizia 51 Honvezi la Sinaia

184

9-a,

isi

n.

www.dacoromanica.ro

Odata cu caderea intunerecului patrulele Diviziei 115 infan-terie si cele ale Corpului de cavalerie s'au apropiat de forturileNord-Vest Bucuresti. Ele n'au fost primite cu focuri. Apoi, spremiezul noptii, o imitate a Diviziei 6 cavalerie a pus sta.'panire pefortul de pe soseaua MogosoaiaBucuresti, fara a intampina vreorezistenta. Aceasta stire transmisa atat lui Schmettow, ca si luiKiihne, i-a determinat, dupa instrucfiunile primite, sa cerceteze lu-crurile mai deaproape. Ei au sunat alarma unitatilor lor. Inaintede zorii zilei toata linia forturilor dela Nord-Vest a fost ocupata deunitatile lor. Odata cu rasaritul soarelui au patruns in oral dupaschimburi de impuraturi lipsite de importanta cu soldafi romanirataciti un detasament al Diviziei 6 cavalerie, precum si douilcompanii din Regimentul 2 grenadieri al Diviziei 115 infanterie. Cuaceasta ocazie s'a inmanat urmatorul manifest de Primarul ora-sului:

Bucuresti, Capita la Regatului Romaniei, este completamenteevacuat de trupe si nu va opune nicio rezistenta.

,,,Subsemnatul Primar Emil C. Petrescu, in numele locuitorilorlinistii ai capitalei, roaga Excelenfa Voastra, de a lua toate masu-rile ca vieata normala a cetatenilor sa fie asiguratii, atat in inte-resul trupelor de ocupatie, ca si pentru crutarea cetatenilor papier.

Astfel soarta fericita a razboiului a daruit trupelor viteze aleArmata 9-a, bine-meritata glorie de a fi ocupat capitala inamicului.

185

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TII APARTINEAU ARMATEI 9-a

Laurii victoriei, pe care Armata 9-a i-a cucerit in luptele depe Arges, precum consecinta operatiunilor duse dupa strapun-gerea dela Surduc, i-au revenit in aceasta zi norocoasa.

Tot in ziva de 23 Noemvrie a patruns i Divizia 12 bavarezaa Corpului I rezerva, in Ploiesti (ora§ul cel mai important al farii.dupa Craiova i Bucuresti), dupa ce a batut unitatile inamice, carerezistau cu indarjire intre Darraanesti Ploiesti. In aceeasi zi, peOltul inferior, s'a capturat grupul roman Orsova, de trupele Ar-matei 9-a, care -1 urmarea.

In fine in seara acestei zile memorabile s'a prima vestea,ca inamicul cedeaza si la trecatorile Predelus i Bratocea;dela Armata de Dunare, ca diviziile ruse, dela Sud. de Bucuresti,se retrag de bung voie.

De sigur ca aceste succese nu constituiau un motiv pentruca Armata sa se odihneasca pe laurii cuceriti. Daca inamicul nui -a aparat Capita la, atunci el n'a facut-o decat ca sa-si salveze

restul forfelor in spre Est. In legatura cu Rusii, ce soseau de acolo,ei puteau deveni din nou periculosi, data li se dadea ragaz de a sereface. 0 urmarire fara crufare rainanea deci lozinca Armateipentru viitor.

Nu mai era deci niciun motiv, ca sa lasam trupe pentru si-guranta in Bucuresti. Intre -amp Mackensen m'a informat, ca aripastanga a Armatei de D-unare pornise din sectorul Argesului in spreBucuresti. Lui trebuia sa-i revina sarcina de a lua masurile localenecesare. Am atras atentiunea lui Kiihne i Schmettow de a nu selasa sedusi, sub niciun motiv, ca sa renunfe dela misiunea propriuzisa. Ordinul era cu atat mai necesar, cu cat atracfiile firesti aleunui oral mare, au influenfat imediat trupa obosita si flamanda.

186

si

si

si

www.dacoromanica.ro

URMARIREA PRIN MUNTENIA

Modul in care apreciam situatia la 23 Noemvrie, rezulta dindarea de seams inaintata Conducerii supreme germane:

Incercarea de rezistenta a Romani lor, pentru acoperireapitalei executata probabil din cauza interventiunilor ruse, nu s'aterminal, dupe cum prevazusem, cu un rezultat bun pentru ei. Peforfele romane, care au luptat Impotriva Armatei 9-a, nu se maipoate conta un oarecare timp. Forte le ruse1) idenlificate pangacum, nu sunt deocamdata Inca destul de puternice pentru a puteaopri inaintarea noastra.

Trebue insa §tiut, ca nici unitatile Armatei, care au executatinaintarea atat de repede, nu pot continua mivarea in aceea#inainte de a li se completa echipamentul §i inainte de a se asigura.reaprovizionarile. Pentru grosul trupelor trebue sa se acorde, inconsecinta, de indara ce linia BucurqtiPloioti a Post depi4ita,deci probabil la 25 Noerrivrie, cel putin o zi intreagii de repaus. Dintrupele care beneficiazei de acest repaus, se exclude, bun Inteles,toaaa cavaleria armatei".

Aceastg grija, mai mutt chiar decat ideea de a termina cuinamicul, reflecteazg preocuparea de ciipetenie a mea pang la in-cheierea campaniei pe Siret.

Dela inceperea operafiunilor militare la Surduc, acum 26 zile,grosul Armatei a mgr§gluit in majoritatea timpului pe §osele rele,adesea peste dealuri §i vgi, aproximativ mai mult de 2 mile 2) ger-mane zilnic in total cam 340 km. In acest calcul am socotit cazile de mars §i zilele de bgtglie §i timpul necesar pentru trecerearaurilor man Oltul §i Arge§ul. Dacg nu socotim astfel, atunciefortul zilnic se ridicg la mai mult de trei mile germane. Aci se

1) Corpal Cavalerie si divizia 15 Infanterie.2) 0 mile terestrii germane are aproximativ 7 km. (nota trad.).

187

alura,

1I1

Ca,

si

www.dacoromanica.ro

mai adauga i faptul, ca niciodata coloanele n'au putut urma tru-pale ce goneau inainte. Trupa mai era deci nevoita, in mod regulat,sa-si intrebuinteze Inca un timp considerabil pentru procurareaaprovizionarilor.

Cred ca nu este de loc exagerat, data socotim aceste marsuriforfate de lunga durata, ca until din cele mai stralucite eforturi,care suet cunoscute in istoria razboaielor. Totusi un repaus pentrurecastigarea suflului era incontestabil necesar. Eu am lasat deci,sa se continue inaintarea la 24 Noemvrie, insa am dispus pentru25 Noemvrie o zi generals de repaus pentru toate unitatile, careau participat la mares ofensiva.

Motivul de baza, pentru care am dispus contintmrea inaintariidin 24 Noemvrie pentru mai tarziu, I-a format ordinul lui Macken-sen, sosit la 23 Noemvrie:

Grupul de armate continua urmarirea inamicului batut;aripa stanga prin mun(i, in directia Buzau.

Armata 9-a gata a invalui rezistentele mai puternice in cam-pie, invaluindu-le din spre munte; efort la aripa slang.

Schmettong trebue sa taie mai intai retragerea trupelor ina-mice, aflate Inca la Sud-Est de Bucurefti, in regiunea lacurilor Mo-nastireaFundulea.

Goltz va cauta prin Inaintarea In directia Nord-Est sa facalegatura cu Schmettora. Armata de Dunare (Comandamentul Cor-pului LW) continua atacul Impotriva inamicului (din fats sa, ur-marindu-l; Divizia 26 infanterie turca, trece la dispozitia Grupuluide armate. Ea va urma Inapoia centrului grosul for(elor Armateide Dunare".

Ca limita infra armate s'a dat o linie, care se intinde dela sec-torul Nord-Est al liniei fortificate a Bueurestilor, in direcfia Est-Nord-Est, prin Cazanesti (Ialomita).

In seara de 24 Noemvrie ziva cand mi-am deplasat CartierulGeneral dela Ramnicu Valcea spre Pitesti au ajuns:

Schmettom regiunea $tefanesti. El gravita 'Inca in veci-natatea Capitalei. Dar aceasta se datora mai putin belsugului all-mentar altor avant* ale metropolei, cat mai ales marei oboselia tailor, (care nu mai aveau potcoave) i rezistentelor depuse deariergardele romane;

Kiihne cu Diviziile 115, 109 fi 41 infanterie, aproximativ pelinia Tunari, Nord de BucurestiTiganesti pe Ialomita.

188

si

si

www.dacoromanica.ro

Krafft cu Divizia 301 infanterie, regiunea Est de Potigraf,cu Divizia 216 infanterie imediat Vest de Buda; Corpul alpin §iBrigada 2 munte austriaca an intervenit la Vest de Ploiesti, in di-rectia nagurelele, unde s'a format un nou gup de munte;

Morgen cu Divizia 12 infanterie bavarezei la AlbestiPa-leologu, Est de Ploiesti;

Divizia 76 rezerva Brigada 8 munte austriaca au luptatin regiunea Mislea, Bordeni, Cocorestii Mislea, Plopeni, impotrivaunitailor romane ale Diviziei 4 infanterie, ce afluiau din munfiin campie.

Divizia 2 cavalerie a Generalului v. Etzel care a urmatArmata dela Ramnicu Valcea, far' a o putea ajunge la Lunguletui Titu.

Din cauza devierii Corpului de cavalerie spre Sud, in urmaordinului lui Mackensen, nevoile operative au impus ca DiviziaEtzel sa fie impinsii in fata Armatei. Ea a primit in consecinta or-din, de a nu se odihni a 25 Noemvrie, cu toata marea obosealii, cis'a tread,. Ia lomita, in regiunea Clitunu.

De asemenea trebuia s'a continue inaintarea la 25 Noemvrie,.Corpul de cavalerie in spre Sud -Est Brigada de cavalerie tran-silvan'a, la Sud de soseaua AlbertiPaleologuBuzilu. S'a reco-mandat brigadei ca la o eventual' intalnire cu Corpul III cavalerierus, ce se deplasa dela R. Surat spre Urziceni pentru degajareaCorpului IV rus, in retragere pe la Sud de Bucuresti, sa nu pri-meascii o luptii decisive, ci dimpotrivii sa cedeze terenul din timp.

Era natural, ca unitatile Corpului XXXIX rezerva, ce inaintaupe §oseaua SinaiaCampina peste trecatoarea Predelus $i Bra-tocea nu se puteau odihni la 25 Noemvrie; de asemenea nici unitatileCorpului I rezerva, (Divizia 76 rezerva Brigada 8 munte aus-triaca) pentru a captura fortele roman, ce se refugiau in fata lor.

Aceste operafiuni, de pe aripa stanga, an avut succese impor-tante. Divizia 4-a roman', venind din munfi, a crizut plocon inbratele Diviziei 76 rezerva. Ea fost distrusii la 25 Noemvrie in pu-fine ore, dupg lupte indarjite.

De aliminterea ziva de repaus a fost utilizatii pentru resta-bilirea unitatilor in interiorul Armatei. Eu am apreciat, ca Schmet-tow nu va putea executa, in timp util, ordinul 0. H. L., care prescriasal taie retragerea Corpului IV rus in jurul Bucurestiului. Chiar cucat bine odihnifi acest deziderat ar fi fost abia posibil, deoareoe

189'

ci,

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

inamicul se afla la o zi de mars de sectorul lacului Sud-Est Bucu-resti, iar Corpul de cavalerie, la doua zile de mars. Ei nu erauinsa odihniti, ci dimpotriva, dupa cum am spus, intio situatie destulde precara. De altminterea cala'retii mai trebuiau sa infranga, lafiecare localitate, ariergardele inamice; deli aceasta -nu era unlucru prea grew, necesita totusi mare pierdere de timp.

De indata ce in noaptea de 24 spre 25 Noemvrie mi-am for-mat convingerea ca grosul unitatilor ruse au scapat de regiuneaprimejdioasa, ba chiar au depasit-o (pe cand Schmettow nu izbu-lise sa treats dincolo de Stefanesti), eu am telegrafiat Conduceriisupreme germane si lui Mackensen:

Toate informatiunile mele confirms, ca inamicul se re)tragerepede in fata Grupului de Dunare, dar rezista cu indarjire in fatalui Schmettore. Acesta nu va mai izbuti sa captureze inamicul Inregiunea lacurilor; executand totuoi miocarea ardonata va epuiza.complet caii i oamenii.

Propun deci, ca Schmettoro sa fie dispengat de executareaacestei misiuni. In caz afirmativ it voi utiliza pentru o urmarireinvaluitoare i paralela, in idirectia generals bifurcatia de tale fe-rata BuzauBrailaTandarei fi Doi tinde sa largest frontul pentrua-i da posibilitatea sa cantoneze in localitati adapostite, de carenu mai poste fi lipsit in viitor".

Din fericire, forurile supreme au consimtit, asa ca am pututsa schimb, la 26 Noemvrie, directia Corpului de cavalerie in sin--gura directie utila operatiunilor Armatei, spre NordEst.

S'a ordonat deci Corpului de cavalerie, sa cucereasca malulde Nord al Ialmnitei, la Urziceni si mai jos.

Restul unitatilor trebuiau sa inainteze:Corpul LIV, caruia s'a repartizat Divizia 301 infanterie

in regiunea StefanestiHagiestiCondestiGrindul pe de o parte;Pucheni MariBudaDraganestiFulgaCioranca de alta;

Corpul I rezerva intre uLtima, linie numita piciorul mun-Acestui corp de armata s'a repartizat Divizia 216 infanterie.

Pentru Generalul Krafft v. Dellmensingen s'a format un.grup nou in regiunea Magurele (18 km. Nord de Ploiesti), compusdin Corpul alpin, Brigadele 2 si 8 m.unte austriace. El trebuia saajunga cat de curand in regiunea, Buzaului, pe linia VernestiCislau.

490

-telui.si

www.dacoromanica.ro

Divizia 2 cavalerie va marWui spre Gherghila, pentru a re-cunoaste acolo posibilitatile de trecere.

Intre limp s'a dovedit, ca teama ce aveam pentru starea coma-nicatiilor, in vederea rnarsurilor viitoare, ar fi trebuit sa fie cumult mai mare.

Ploaia nec,ontenita a transformat soselele romane5ti in vinede namol. Raurile paraiele erau pretutindeni revarsate; vaile

Toate podurile distruse iar soselele drumurile care maierau Inc. nedesfundate au fost arate. Prahova Ialomita deveni-sera obstacole, cam. de valoarea Oderului (mai jos de Kiistrin), petimp de inundatie. Unitatile noastre de poduri se aflau aproapetoate, inca mull in urma.

In aceste conditiuni Corpurile de cavalerie LIV au reusit,la 26 Noemvrie, sa ajunga numai cu cercetasii calari pans in re-giunea Prahova-Ialomita. Malul opus in multe parti era Inca inmana inamicului. Intre timp a sosit informatia, ca inamicul eva-cueaza Dobrogea de buna voie. In ultimul timp nu mai opunea orezistentk propriu zisa i nici de lunge durata. El (inamicul) nuulrmarea, probabil, deck sa intarzie urmarirea noastra atat deaccelerate, deoarece grosul lui nu s'a putut pune inca in sigu-rang. Cu atat mai importan era deci ca trupele, care executauurmarirea sa nu faca nicio oprire. Toate unitatile au primit dinnou ordin accelereze misearile, in special acele cari nu maitrebuiau sa conteze pe dificultatile diferitelor treceri de ape: CorpulI rezerva la Est de Ploiesti, Corpul trupelor de munte la Nord deacolo ci Divizia 89 infanterie, care era in curs de scoborire in Va-lea Buzaului. Am sperat in acest mod, ea se va putea pune la timpstapanire pe trecerile dela Buzau, pentru a taia retragerea unuinumar considerabil de unitati ale adversarului. Totusi aceasta n'areusit.

Dupe tot felul de greutati intampinate, pe timpul marsuluisi din cauza dificultatilor provocate de aprovizionarile in muntiide argila desfundati, la Nord-Vest de linia P1oie0iBuzau, mai erauariergardele romane care intarziau mult inaintarea, astfel incatsituatia la 30 Noemvrie, era urmatoarea:

Corpul Krafft avea:Divizia 73 infanterie austriaca, sub comanda Feldmaresalului-

Locot. Baron v. Goinginger (care intrunise brigazile austro-ungare

191

mlastini. si

sa-si

www.dacoromanica.ro

de munte) §i. cu Dioizia 89 infanterie, sub comanda Generalului-Ma-ior v. Below, pans la Ungurelu, in Valea Buzaului;

Corpul alpin, pe care-1 comanda de mai multa vreme Gene-ralul-Maior v. Tutschek plata la Verne§ti, §i departe in jos peaceea§i vale. Romanii, carora le sosisera in ajutor unitati din Di-vizia 15 infanterie rusa, trecuserrt cu grosul in acest timp de re-giunea Buzaului §i i§i continuan retragerea precipitat, spre Ram-nicu-Sarat.

In im.ediata apropiere Vest §i Sud-Vest de orasul Buzau, Ro-manii se mai mentineau, de sigur, numai impotriva primelor ele-mente ale Corpului I rezerva. Inaintarea acestui corp de armatadela Ploie§ti a fost insotita deocamdata de Divizia 2 cavalerie peflancul sau drept, u§urandu-i-o; aceasta cavalerie a trebuit insa safie cantonata, din cauza extenurtrii totale a tailor, in satele delapiciorul muntelui, in jurul Mereilor, uncle erau locuri oarecum add-postite §i unde puteau fi ingrijiti.

Pans la 30 Noenwrie ajunserii, in fine ci:Schmettom in regiunea Axintele peste Ialomita;Corpul UV mai sus de acolo paste Ialomita §i peste Prahova,Armata de Dunare a depa§it, cu primele elemente, aproape la

Est, Corpul de cavalerie. El pierduse timpul, in urma informatieicare s'a dovedit mai tarziu eronata ca Ru§ii ar inainta cu forteputerhice peste Ialomita inferioara, in spre Sud; in consecinta aa§teptat mai uvula vreme ca sa se lamureascri aceasta situatie. Acumavea ordin, sa continue inaintarea la Est de hula Conde§tiBro-§leniPogoaneleCaragelele pe Calmatui.

Corespunzator situatiei am indrumat pe Schmettow cu aripadreapta spre Pogoanele.

Dar la 1 Decemvrie o vreme teribil de ploioasa a impiedicatorice inaintare, iar in ziva de 2 Decemvrie a intarziat-o in modconsiderabil.

Astfel ca Armata s'a aflat in aceasta zi, seara, abia cu:Corpul de cavalerie: primele elemente ale Diviziei 6 cavalerie

la Pogoanele, coada mult inapoi, pe Ialomita,Corpul LIV, cu Divizia 115 infanterie in regiunea Caragelele;

Divizia 109 pe la Albe§ti, Divizia 301 Nord-Vest de aceasta loca-litate.

Corpul I rezerva, cu Divizia 216 infanterie Sud-Est Buzau,

192

www.dacoromanica.ro

Divizia 76 rezerva de ambele parti ale orasului. Toate unitafileCorpului erau in contact strans cu inamicul luptau. Aripa stangainaintata cu mult, ajunsese pe sos. BuzauRamnicul Surat, camla 8 km. Nord-Est de Buzau.

Krafft era in curs de inaintare mai sus de Vernesti in spreEst, prin vaile foarte accidentate ale Buzaului

Armata de Dungre pe linia Slobozia pe IalomitaPadina.In fafa Armatei 3-a bulgare, aflata pe main! drept al Duna-

.rii, inamicul se retrasese in capetele de pod dela Macin, in fafaBrai lei si Tulcei,

Aviatorii nostri raportau pe de o parte despre mar;urile in. retragere ale coloanelor inamice dela Ramnicu &drat in. spre Nord;in acelasi timp s'a stabilit in mod foarte precis, existenta unei po-zitii, parte intarita .i parte in curs de intarire, ocupata de ina-mic, la inaltimea Zoifei, de aceasta parte de Ramnicul Surat, in-ire valea.Buzaului, mai jos de Visani piciorul muntelui.

Incontestabil, ca o continuare neintrerupta a inaintarii din par-tea Armatei 9-a, ar fi fost in mod teoretic lucrul cel mai just. Darfortele erau la limits. Cu imbracamintea i incaltamintea ruptecomplet, Ears posibilitate de a se apara de ploaie si de a se incalzi,deoarece lipsea combustibilul, oamenii nu mai puteau inainta maideparte. La armele calari, situfia se prezenta si mai deplorabil. Dinnou, ca i cu ocazia inaintarii spre Craiova, s'a dovedit ca repezi-ciunea cailor pe mari unitati este intiadevar superioara omului,insa numai pe distanfe scurte. Pe distante mai lungi situatia seschimba, deoarece animalul sufera mult mai mult de privatiuni, saumai bine zis, poate sa opuna mai putina vointa in invingerea tor.A trebuit deci sa ma preocup, de un repaus mai indelungat. Voiamnumai sal tree Buzaul pentru a-1 avea in spatele Armatei §i apoisa dau repausul. Am dispus, in consecinta, la 2 Decemvrie, ca dupaatingerea liniei VisaniJarlauCochirleanca, intrarile spre vaileCilnau si Slanic, eventual la Sud de ele, se vor da 4 zile de repaustrupelor.

Intiadevar Armata a reusit sa treaca in repaus in cursul zileide 4 Decemvrie, cu urmatorul dispozitiv:

Corpul LIV, cu Divizia 115 infanterie, imprejurul Jarlitu-lui; Divizia 109 infanterie pe la Moseti, Divizia 301 la Cochir-leanca, Divizia 41 la CaragelelePogoanele;

Corpul 1 rezerva, cu Divizia 216 infanterie la dreapta

77509 - 13 193

Slilnicului.

si

$i

si

www.dacoromanica.ro

§i Divizia 76 rezerva la stanga §oselei BuzauRamnicu Sarat, lainaltimea Satului Cochirleanoa; cu Divizia 89 infanterie in spatelearipei stangi; unitatile scoase din cantonamentele Diviziei 2 cavale-rie tineau legatura intre aripa dreaptii a Corpului I rezerva §i stangaCorpului LIV;

Corpul Krafft, cu Divizia 73 infanterie in Valeacu Corpul alpin in Valea primele elemente au fost inter-calate cam la 10 km. mai sus, pe vai.

Corpul de cavalerie, in regiunea Sud-Vest de Filipe§ti,unde din nefericire n'a izbutit sa se repauzeze. Dimpotrivii,a trebuit sa participe la 5 §i 6 Decemvrie la un atac, pe care 1-aincercat Armata de Dunare impotriva unei pozitiani de ariergardg,cam pe linia Bordeiu-VerdeFilipe§ti. El n'a ay-at niciun succes §ia trebuit sa fie intrerupt la 6 Decemvrie. Rezultatul trebuia pre-vtizut, deoarece era vorba de pozitiunile inarnicului intarite cu re-tele, care nu puteau fi trecute fara o pregatire minutioasa de arti-lerie.

Slavic;Cilnau,

www.dacoromanica.ro

BATALIA DELA RAMNICUL-SARAT(In timpul Craciunului').

Pozitia inamica se intindea in 1'0a frontului Armatei 9-a, pemalul stang al Buzaului, dela Visani, prin Balaceanul Zoita pangin munti, pe inaltimile Sud-Est Racovifeni. Dupa fotografiile luatedin avion, ea era in cea mai mare parte bine intarita, fiind foarteputernica prin insasi natura terenului. Aripa stanga se sprijineape lacul Jartau, cu afluenfii sai mlastinosi. Dreapta centrul eraufoarte favorizate de teren. Am hotarit sa atac la stanga centru,

obtin decisiunea,prin efort la aripa dreapta, unde terenul era mai propice,

avand cateva sosele mai bune, care permiteau cel pufin libertateamiscarilor

prin invaluire executata pe poalele munfilor.Principalul lucru era acum, ca trupa sa treaca in repaus, pentru

a se pune in ordine i pentru a face pregatirile premergatoare ne.cesare.

Chiar in cursul inaintarii de pane acum s'au produs manife-statiuni, care demonstrau slabirea disciplinei.

Numarul celor care pretindeau a se fi ratacit dela unitatilefor pentru a cutreera tara, s'a inmultit in mod inspaimantator, cutoate ca personal am luat cele mai drastice masuri. Pe toate soselelede mars urmau ariergarde mici, inzestrate cu trasuri de ambulanta,personal sanitar si material sanitar imbelsugat, la distanta de catevaore departare. Aceste ariergarde erau compuse din oameni de in-credere. Ele trebuiau sa adune pe ramasii in. urma dupe situa(ie,

inainteze locului in drept. Am merit personalul jandarmerieide campanie. Aceasta masura era necesara in deosebi la orase, in

1) Dupil noul sfil; datele luerririi germane au Post toate dupes calendarulGregorian.

195

§i

§i§i

§i ssa

§i,

§i,

sii-i

www.dacoromanica.ro

localitatile mai mari si in satele viticole mai bogate dela poalelemuntilor, in care se ascundeau de preferinta haimanalele fugite depe front.

Dar toate aceste masuri de prevedere si altele asemanatoare,au ajutat putin, atilt timp cat Armata a fost in miscare, ca pane

1.ra,44/1' FOCSANI

..(c?Y6o/eshRifip.%

%4: 'q,,fick;6.k,th

R siehoze4:6; ;AC

1 D

..71:r4-4-eoduik7' go:

UAgur

FI

COONACO0Nbesg ragehle

1 'rape yeenwe aarlrownyalrCoKokr,e yermJnr

4111110 Pea/hikes eprphore reotres hp/r,wpm rominve, 'was

1:800000.

flaMlia de,ORrimjnicu-Sara/(8-4Dec.)9,0diurmirires fintrli 418 Dec 19AS

Schi a Ni' 9

acum. Chiar sub ochii superiorilor de cele mai mari grade, carede sigur ca nu erau lipsiti de energie, s'au intamplat pradaciuni ne-numarate, la Ploiesti si Buzau. Pe §oselele din ona etapelor, crimele

calearile de lege erau la ordinea zilei. Tragerile cu arma asupraporcilor, vitelor pasarilor nu mai luau sfarsit. In multe locuricirculatia constituia chiar un pericol de moarte.

S'a dovedit in consecinta ca recrutarea obisnuita dadea tripe.

196

1";'ecesfr4

;:x;,,,,f4i,

064,-k.oer/molt aCrevem

J,741o

oromeshDiFirhomste

5/4

/ 444mem

arja". 1/Pttorit "r19.

1.44,

4.iggEta:s,

Pozyhi

°poop

sisi

www.dacoromanica.ro

in care pe langa cele mai bane elemente ale poporului se afladrojdia societafii, i ca razboiul de miscare nu poate fi dus, nein-trerupt, mai mult de 3 luni. Atata timp cat comandanfii vechi cuexperieng Iii fin unitafile in many si le pot supraveghea de aproape,avand sub arme ostasi din contigentele mai bine instruite si dintimp de pace, trupa iii face datoria cu prisosinfa si in mice Impre-jurare. Cand Ins aceste elemente de prima categorie s'au macinat

lupte, dupa mai multi ani de razboiu si, din nefericire, aceastase intarnpla for mai usor decat masei, produsa instruitasumar in curs de razboiu, atunci Incepe sa se termine cu ordinea yidisciplina. Aceasta trupa de a doua categorie mai lupta Inca, sefaramifeaza insa usor in, timpul luptelor din razboiul de miscare,data nu i se da posibilitatea la timp de a se reface, d.upa eforturi.

In cazul de fata o intrerupere a acfiunii a devenit indispen-sabila si din cauza necesitafii de a apropia artileria grea si muni-fiunile necesare viitoarelor lupte serioase. Pans acum nu se reusise,cu toata munca depusa de trupele de tale ferata, sa se restabileascalinia ferata peste munfi, pentru a lega Armata 9-a, de Transilvania.Coloanele hipo si auto n'au putut urma trupa.

Pe timpul, asa is de odihna Armata nu a fost lipsita demunch nici de fel. Cel mai pufin insa, Comandamentul Armatei.

Planurile noui ale 0. H. L., sosite in aceste zile, ne-au maritmunca, fara a avea sorfi sa se realizeze vreodata.

Era vorba de o reeditare a ideilor, ca aripa dreapta a Grupu-lui de armate, comandat actualmente 1) de Arhiducele Iosif, sa por-neasca prin trecatoarea Oituz i prin Valea Trotus, in spatele fron-tului, asupra inamicului, aflat pe malul drept si de Sud al Siretului.Pentru a usura acest atac, trebuiau sa atace aproape simultancelelalte unitafi ale Armatei 1-a austriace.

La 5 Decemvrie, Comandamentul Grupului de armate a co-municat, referitor la acest proiect:

Intenfiunea noastrei este, ca aripa dreapta a atacului (Dioizia1 cavalerie austriacei, Dioizia 218 infanterie 1 batal. vnatori rezerva) sa intervina, cel mai teirziu 9 Decemvrie, astfel incatla 11 Decemorie, sa inainteze in concordant cu aripa stangei a Ar-matei 9-a, peste coama muntoasii Est de regiunea T argului Sacuilor,in direct is Nereju. La 13 Decemorie, nor fi gata de atac: Grupul

Fostui Comandant. Arhiducele Carol, devenise fmparat duptt moartea luiFranz Iosif (nota trad.).

197

1)

$i

in

$i

si

www.dacoromanica.ro

Oituz (Divizia 49 rezerva, 187 infanterie, 71 infanterie austriaca),Grupul Uzului (Diviziile 39 infanterie austriacii fi 225 infanterie),precum pi Grupul Ghimep (Diviziile 8 infanterie baoareza, 24 pi 61infanterie ausiriacii)".

Trebuiau deci puce in miscare cinci divizii germane si saseaustro-ungare, o operatiune mare dupa notiunea teatrului de ope-ratiuni. Daca in coneeptia acestei aventuri, s'a tinut seama la M.C. G., de experientele facute in. lama 1914-1915, nu-mi este cu-noscut nici pang azi. La Comandamentul Armatei 9-a, unde tra-iam situatia la fata locului, eram dela inceput convinsi di nuexists, chiar in cele mai favorabile conditiuni, nici cele mai in-rime sanse de succes, tinand seama pentru remsita unei asemeneaoperatiuni ipe limp de iarna, in Carpati de dificultatile tem-nului si ale reaprovizionarilor. Ele nu puteau deck provoca celemai grele pierderi, ocazionate de viscol, ger, zapada sau ploaiecare trebuiau infruntate. Bun inteles ca fiind vorba de operatiunileunui alt Grup de armate, nu aveam enlitatea sa-mi exprim ingrijo-rarea. M'am rezumat sa las a se comunica Comandamentului Arhi-ducelui Iosif, ca sa nu anticipeze calculele, referitoare la inaintareaArmatei 9-a; aceasta ar avea in fata frontului sau un inamic pu-ternic, care nu va putea fi atacat inainte de 9 Decemvrie.

Acest inamic se compunea, incepand din munti (aripa sadreapta) din Diviziile de cavalerie Transamur, de voluntari cauca-zieni, a cazacilor de Terek, Diviziile 6 si 3 roman, Diviziile 34, 13,14, 2 si 30 infanterie ruse; aripa stanga era la Visani pe Buzau. Uni-tatile Corpului HI cavalerie rus, aflate pe front, nu an putut fi iden-tificate. Dar si fara grosul acestei trupe, adversarul era numericsuperior Armatei 9-a.

Pe timpul pregatirilor bataliei ne-a venit dela 0. H. L. o veste,care ne-a pe mine si pe toti comandantii de trupe: °feriade pace adresata Antantei. De sigur, ca o asemenea veste n'a pututinfluenta in mod favarabil spiritul ofensiv. Nimeni nu are placeresa se lase impuscat, sand stie, ea in acel moment chiar se incheiepacea, aductmd astfel un sacrificiu zadarnic. Este incontestabil,acest efect moral s'a exercitat asupra unei parti din trupa. Pe dealit parte n'a crezut nimeni, ca °feria va fi primita, sub aceastaforma de adversarii nostri. Refuzul ofertei n'a provocat insa celputin la Armata 9-a efectul de care ne era atata teams si care s'aprodus in patrie, adica o puterniea scadere a moralului.

198

ca

nelinistit,

si

www.dacoromanica.ro

Ordinal de atac s'a dat la 6 Deeemvrie cu urmatorul continut:1. Pozitia inamica se afla pe linia generals BatogulFili-

peftiVifineniGalbenulCostieni inaltimea Est de Vadul So-rqti.

2. Armata 9-a ataca; deslalituirea actiunii pe aripa stanga in-cepe la 8 Decernvrie.

3. Zone le de atac:intre Corpul Krafft 0 Corpul I rezerva: linia Vadul Sore Oi (apar-tine lui Krafft) Inaltimea Est de Racoviteni P. T. 305 Ora-tia (apar(in Corpului I rezerva); intre Corpul I rezerva CorpulLIV, Scurte§tiBobocul (Corpul I rzerva) Costieni maneObiditi (Corpul LIV); intre Corpul LIV Armata de Dunare, linia13uzaului.

4. Corpul Krafft va ajunge, luand masuri de siguranta peflancul sau drept, impotriva inamicului de pe spinarea frnuntoaseiEst de Valea Cilnaului, in Valea Ramnicului Sarat, in regiunea DrymitreA 0 mai sus. Linia de siguranta a avantposturilor, va fi de-pafita in 9 Decemorie. Artileria calareata, care nu on putea urrnaCorpul, va fi push' in dispozitia Corpului I rezerva.

5. Corpul I rezerva stramuta efortul pe aripa stiinga prega-te0e atacul astfel infanteria sa se afle in tranpe, la o astfelde departare de inamic, ca sa poata debusa in atac de pe baza deplecare; iar tragerile de elect ale artileriei sa poata incepe.

6. Corpul LIV se va desMsura pe front, in noaptea de 819, incontinuarea Corpului I rezerva, in linii de pu§ca0 rare in fata po-zifiei inamice; iar in 9 Decemorie va imobiliza pe inamic prinfocurile artileriei sale. La 10 Decemvrie Da incepe atacul propriuzis. Locul unde se face ruptura frontului va fi stabilit de Coman-damentul Armatei.

7. Diviziile 89 41 infanterie raman deocamdata in dispozi(iamea, in cantonamente (care se aflau in spatele aripet saingi alearipei drepte). Ramiine in sarcina Comandamentului armatei, dea intervene cu artieria Brea a acestor divizii.

8. Divizia 2 cavalerie iese din compunerea Armatei, dupa dis-pozitiunile Conducerii supreme germane, on fi transportata pe unalt teatru de operatiuni.

9. Corpul de carralerie rarniine in cantonamentele sale".Acest ordin poate surprinde prin faptul, ca unitafi importante

ale Armatei nu participh.' deocamdata la atac. Aceasta are maimulte motive:

199

meat

si

si

si

fi

si

www.dacoromanica.ro

Caii Corpului de cavalerie erau atat de epuizati, potcovitulsi echipamentul in stare atat de rea, luck o intrebuintare a lui nuputea sit' intre in discutie; era nevoie sa lasani trupa Inc a vreo ca-teva zile in refacere. In afara de aceasta, formatiunile lui de arti-lerie $i mitraliere se mai aflau inert la Armata de Dunare (dela in-cercarea de atac nereusitsa), de uncle le primea abia peste catevazile. Gaseam mai important sit' refac Corpul de cavalerie Schmettowin intreginrte, pentru batalia ce voiu incepe §i care dupes cumsperam va avea suoces, deck sa intervin cu el in lupta descale-cat; in acest caz nu se puteau, forma deck doua batalioane cuefectiv redus. Am rezervat Divizia 89 infanterie, deoarece fats& de si-tuatia foarte neclara din munti, nu puteam prevede cum se vaachita Corpul Krafft de misiunea de invaluire ce-i incredintasem.Era posibil, dactt nu probabil, ca va pierde prin aceasta operatiunelegatura cu Corpul I rezerva. Divizia 89 infanterie imi riimaneaatunci la dispozitie pentru a umple golul, astfel ca Generalul Krafftsa nu fie stanjenit in luarea mttsurilor sale. Daces aceasta divizie arfi fast push' initial la dispozitia Corpului I rezerva, atunci ar fitrebuit sa-i impunem servitutea ca Generalul v. Morgen sa n'o uti-lizeze deck in directia dorita de noi.

Consideratiuni analoage m'au determinat sa tin $i Divizia 41infanterie in rezerva.

Intentiunea (men operating era ca deocamdarii sa bat aripadreapla a inamicului. La aceasta actiune nu s'ar fi putut utilizadeck trupe de munte propriu zise, deci singurul Corp Krafft. Peparticle muntilor (Vest de soseaua Buzau Ramnicul Sark), nu seputeau utiliza, fats de spatiul existent, deck cel molt 2 divizii.Am destinat Diviziile 76 rezerva si 12 infanterie bavareza. Mai multedivizii nu aveau loc.

In desfasurarea ulterioara a bataliei, prevedeam impingereainamicului din munti si de pe soseaua Ramnicul SaratFoc§ani, interenul mlastinos, de ambele parti ale vaii Ramnicului Sarat, undesperam sa-i produc pierderi grele.

Aci era necesara o trupa puternica, proaspata, mobiles si cuspirit ofensiv, cum. se dovedise a fi Divizia 41 infanterie. In. afarade aceasta, era foarte probabil, ca pe un front de atac mai larg de30 km. se va ivi pentru comandament, necesitatea sa exercite o pre-shine intr'un anumit sector, neprevZizut dinainte. Divizia 41 infan-terie raspundea §i acestei eventualitati. Daces o dadeam Corpului

200

www.dacoromanica.ro

LIV, era sigur ca disparea in linia de lupta, frontul de atac al Cor-pului fiind de aproape 20 km.

In acest sens am raspuns Conducerii supreme germane, candmi -a cerut, la 7 Decemvrie, sa intaresc cat se poate de mult aripastanga, pentru a putea invinge astfel rezistenta inamicului din cam -pie, prin invalufre cu stanga.

Corespunzator ideitor de baza, comunicate la 16 25 Noem-vrie, cu prioire la operatiuni, s'au impins:

in munti toate trupele de munte ale Armatei,la poalele for doug divizii care au intru ciitva echipamentul

potrioit rilzboiului in munti.0 alai intarire a fortelor nu infra in discutie, deoarece intre-

buintarea artileriei cillarete fi a altor vehicule este cu totul exclusg.La 8 Decemvrie s'a mai ordonat, ca toate vehiculele Grupului

Krafft, care nu puteau sa urmeze operatiunile in munti, sa fie can -'tonate, pe unitati constituite, in Valea Buzaului, mai sus de oras.Dupa continuarea operatiunilor, pe baza ordinului GeneraluluiKrafft, sa fie intercalate, pe eseloane, in coloanele Corpului I re-zerva, ca sa urmeze trupele pe soseaua Ramnicul Sarat.

Trecind prin dificultati indescriptibile, Comandamentul Ar-anatei a reusit sa-si aduca artileria pans in acea zi pe pozitie; numaila Corpul LIV a prelungit aceasta activitate pans in ziva urmatoare.

Atacul a inceput la 9 Decemvrie in mod melodic.Corpul I rezerva a cucerit intreaga pozitiune inaintata a ina-

micului dela Cuculeasa pans pe inaltimile Est de Vadui. Soresti,uncle a fost oprit in fata unei a 2-a pozitii.

Corpul Krafft ajunsese, dupe lupte grele si in conditiunile cele-m.ai dificile, (deoarece fiecare miscare trebuia executata pe Oman-tul desfundat argilos, din care este compus tot sirul de muntipremergatori) cu Divizia 73 infanterie austriaca, pans in regiuneaMotohani, cu grupa din dreapta a Corpului alpin, pans aproape deSarulesti, cea din stanga pang. la Sindrilita. Aci exista legaturacu extrema aripei drepte a Grupului de armata.' Arhiducele Iosif.

0 oarecare lipsa de coheziune a intervenit in. legatura Corpu-Tilor I rezerva si Krafft. Am dispus atunci pentru a doua zi caDivizia 89 infanterie sa intervina de timpuriu, mai sus de orasulBuzau, in spre SuditiAliceni, sub ordinele Corpului I rezerva..Nu se poate nega, ca Divizia 89 infanterie ar fi putut fi adusa acolo

201

si

si

si

www.dacoromanica.ro

mai din vreme, a§a ca la 10 Decemvrie sa fi putut fi intercalates inintervalul, care s'a ivit. Sosirea ei tardiva, in linia intaia, a parali-zat actiunea Corpului I rezerva, pe ziva de 10 Decemvrie.

De asemenea mi s'a parut necesar, sa apropii mai mult Divizia41 infanterie. Ea trebuia sa treaca la 10 Decemvrie, Buzaul, pe unpod aflat in zona CilibiaGavane§ti, unde urma sa fie cantonata.

Lui Schmettow i s'a dat ordin de a accelera primirea artileriei§i mitralierelor sale, ce fusesera deta§ate la Armata de Dunare.

A doua zi de atac: la Corpul I rezerva nicio schim.bare; laCorpul Krafft putine. Inamicul a rezistat cu indarjire; oboselile dinajun se observau. Corpul LIV a facut dimpotriva, un salt mareinainte; de fapt impotriva intentiunilor mele. Impulsul pentruacest salt a venit din linia cea mai inaintata.' a Diviziei 109 infan-terie. Divizia a strapuns pozitia inamica inaintata la PantecaniGalbenul. La dreapta s'a asocial Divizia 115 infanterie, cucerindDrogul; iar la stanga, aripa dreapta a Diviziei 301, care a cuceritBalaceanul. Drogul n'a putut sa fie insa tinut. In noaptea din aju-nul Craciunului1) un contraatac al inamicului ne-a fortat sa-1 eva-culim. El §i-a concentrat in acest stop forte de pe malul drept al Bu-zaului, unde Armata de Dunare a§tepta rezultatul luptelor la Ar-mata 9-a, inainte de a interveni. La rugamintea mea, de a fixa eelputin pe inamic, mi s'a raspuns de Mackensen, ca nu poate ina-inta, pans cand atacul Armatei 9-a nu inlatura inamicului posi-bilitatea" de a flanca de pe inalul sting al Buzaului, Armata deDunare.

Pe restul frontului, noaptea din ajunul Craciunului 1) n'aadus nicio modificare remarcabila a situatiei, cu exceptia Diviziilor12 infanterie bavareza §i 89 infanterie, la extrema aripei stangi aCorpului I rezerva. Ele an luat cu asalt cota 417 (NordEst de Pe-tri§or), puternic intarita, au pierdut-o, an luat-o din nou; spreseara o stapaneau inca dupes lupte, din nefericire indarjite, chiarla baioneta. A fost o fapta de arme de primal rang. Ascensiuneaspre cota 417 se egala de sigur, ca pants, cu inaltimile dela Spi-cheren; era insa de trei sau patru on mai inalta §i acoperifa cufortificatii, lucrate cu multi indemanare §i pentru bune flancari.

in aparare, se bateau admirabil; an fost insa rapu§i, de vitejiaspontana si plina de rezistenta a Bavarezilor §i a Diviziei 89 infan-terie. Dupes cum am aflat mai tarziu cucerirea. cotei 41? a decis

') dupg stilul nou In care au fost serise toate datele editiel germane.

202

Rusii,

www.dacoromanica.ro

succesul bataliei. Inamicul a inceput retragerea, la 12 (25) Decem-vrie.

Noi nu am obseruat atunci aceasta.Dimpotriva, prima zi de sarbatoare s'a scurs astfel, Incest tre-

buia sa ne temem seara, ca atacul se va opri. De fapt aripa dreaptaa Corpului Krafft a facut cateva progrese in directia BudaDealulLung, in Valea Ramnicului Sarat; cea stanga a fost oprita insa infata unei pozitiuni dupes cum s'a afirmat infanta, dela Jitiala Intre Ramnice. Atilt Corpul 1 rezerva cat §i Corpul LIV n'au maiinaintat niciun pas. Trupele aflate in lupte de trei zile i§i consuma-sera toate cartu§ele. Dupes o veche experienta o trupa, chiar victo-rioasa, nu poate continua succesul fares intrerupere, mai mult de2 zile, daces nu i se acorda repausul necesar; altfel i§i pierde totelanul.

Ca forte proaspete nu anal aveam detest Divizia 41 infanterie.Se punea acura intrebarea wade sa intervina. In mod teoretic ea a-partinea, incontestabil, aripei stangi, dar in spatiu se giisea Ia Ro§iori,in spatele Corpului LIV. Deplasarea ei spre Corpul I rezerva ar fidurat probabil o zi, ceea ce ar fi ingaduit inamicului sa se refaces§i sa se regrupeze din nou. In afara de aceasta Generalul-Locot. v.Kiihne jura, ca in cazul and i se vor acorda trupe proaspete, po-zitia inamicului va fi cu sigurang strapunsa, pe cand Generalul v.Morgen era mai .rezervat.

M'am hotgrit, deci, sa o repartizez Corpului LIV pentru, sus(i-nerea atacului sau, peste ITalgceanul, dar am grqit. Corpul n'a put utinainta, in ziva de 13(26) Decemvrie, prea mull. Dimpotrivii, Gene-ralul v. Morgen §i-a impins diviziile inainte. Ele au surprins pozitia2-a §i 3-a a inamicului intre calea feratii (Nord de Curculeasa) §imunti §i erau in plina urrnarire, in directia Ramnicul-Sarat. DacesDivizia 41 infanterie ar fi ajuns proaspata la Corpul Morgen, s'arfi putut obfine un mare succes. Ar fi fost posibil atunci sa serealizeze o separatiune completes a unitatilor in retragere spre Foo-§ani, de toate celelalte, aflate mai spre Est §i sa se ajunga poateIa podul de pe Siret la Naneti inaintea inamicului aflat in retragere.

Era evident ca fats de situafia existents victoria era sigur departea noastril. Am insacinat pe Contele Schmettcrw, sa se finsgata sa execute la 14 (27) Decemvrie urmarirea spre Vigani §i Slo-bozia Galbenul.

De fapt, ziva de 14 Decemvrie a adus certitudinea atilt demult a§teptatii.

203

www.dacoromanica.ro

Corpul LIV era in inaintare cu Divizia 41 infanterie spreSalcioara, cu Divizia 109 la stanga in spre §oseaua SalcioaraRam-nicul Sarat. Inamicul s'a retras aci pretutindeni §i in grabs. Numaiin fafa Diviziei 115 infanterie se mai menfinea la Drogul; probabil,pentruca nu a fost atacat in mod energic.

Dela Corpul I rezervg: Divizia 76 rezerva a patruns in Ram-nicul Sarat, Divizia 12 infanterie bavareza a trecut la Nord de ora§peste eau in spre Est; Divizia 216, de ambele Orli ale call ferate, atrecut cu aripa dreapta Obidifii, cu cea stanga mahalana de Est aora§ului Ramnicu Sarat; Divizia 89 a curatit padurea Est de Pu-treda, de inamicul ce se mai afla in ea. La Corpul Krafft. Divizia73 infanterie austriaca s'a pus in mar* spre Buda, de pe spinareadela Pardo§i; Corpul alpin a luptat pe cota 880 Nord-Vest de Du-m itre§ti.

Modul in care am judecat situatia in urma acestui succes, re-zulta din darea de seams trimisa Conducerii supreme germane, la14 Decemvrie seara:

Armata 9-a a batut decisiv, in batalia de Craciun, care a du-rat aproape vase zile, la Nord de vales Buzgului, forfele rusestice i se opuneau, pe un teren cu adevarat ideal pentru ap7Firare. Sepoate presupune, ca forfa combative a inamicului, care a putut scgpa,s'a red us, pentru oarecare vreme, in mod simfitor S'a dovedit dIn)nou, ce putin pot face chiar trupete ruse Impotriva celor germane.

Cu bode aceste, interoentia fora creat o situatie noug.Atata timp cat ne asteptam la Sud de Siret numai la rezistenta

Romanilor, se putea conta, cu mare probabilitate, pe ajungerea largu si chiar pe trecerea lui, Inainte de venires iernii care este foarte.aspra aici. Aceasta situatie s'a schimbat Insa ()data cu aparitia deunitgfi puternice ruse, Dacg exists incg posibilitatea ca ivainte dea ajunge la rau, adicg inainte de a fi strgpuns capetele de pod aleRusilor de pe malul drept, Armata sg nu fie surprinsa de iarna ,ge-roasg, in tot cazul avem certitudinea ca dupg trecea for nu va scgpade ea. Urrnarile, ce ar decurge pentru cantonamente, comunicafii sicombustibil in Para aceasta, atilt de sgracg si sistematic devastate deRusi, nu mai au nevoie sg fie descrise. Chiar in situatia actualg, cutimpul nu prea geros, dar cu vieata continua de bivuac fare focse resimt urmari extrem de grele asupra trupelor.

Mai este Inca o a doua chestiune de lgmurit, de scum, cu pri-vire la viitoarele operafiuni ale Armatei. In prezent limita ei dreaptg

204

www.dacoromanica.ro

este valea Buzaului, cea stangg Valea Putnei, uncle aripa dreaplaa Grupului de urinate al Arhiducelui losif a intervenit in actiune.Chiar data Armata va putea sa acopere acest front a cgrui lgrgimeeste de aproximativ 75 km., cu cele zece divizii, totupi ar mai fi ne-nesar de ftiut, dacg efortul viitor se va face pentru cucerirea Sire-tului'mai jos de Focpani, in directia Nord-Est, sau pentru cucerireaacestei localitgti pi trecerea prin ea, deci in directia Nord.

Rgspunsul la ambele chestiuni pare ca depinde, exclusiv, deintenfiunile viitoare ale Conducerii supreme germane".

Cat de urgenta era necesitatea lamuririi acestor chestiuni, arezultat din ordinul lui Mackensen, care a insaminat Armata 9-asa impinga urgent unitati puternice de infanterie prin Gradisteaspre *utesti, pentru as veni in ajutorul Armatei de Dunare. Aceastaavea misiunea, sa atace la 17 Decemvrie, pozitiunea din fata ei,pe lima Giurgeni (Sud-Vest Vizirul) Incerca-rea Diviziei 1 infanterie bavarezrt de a cuceri Giurgeni la 14, nureusise.

Deoarece aveam convingerea ca inamicul nu putea aveaforte considerabile in sectorul stang al Buzaului, din cauza

atat de repede a Armatei 9-a, iar ca atacul diviziilor bul-gare nu a fost executat in mod serios, am protestat; voiam saevit o trimitere de trupe importante spre *utesti, ceea ce nu puteaprovoca decat o irnpiastiere a fortelor. Dispozitiunea a fost insamentinufa i chiar dupa sosirea raspunsului Conducerii supremegermane, la intrebarile mele. El avea un continut gen oracol. Searta ca se urmareste cucerirea Focsanilor; ca pentru continuareaoperatiunilor famaye de va'zirt; ea nu se intentioneazii a se trecepeste Siret.

Dispozitia a devenit apoi inutira, deoarece ariergardele slaterusesti au profitat de noaptea din 16, pentru a dispare spre Nord-Est. In consecing, Mackensen a ordonat ea aripa dreapta a Armatei9-a s'a fie impinsa spre Maxineni, pentru ca sa poata concura maitarziu la atacul unui cap de pod (identifical de aviatori), care in-cercuia Braila pe la Sud, intrsun mare semi-cerc.

Armata, a fost nevoita s'a continue inaintarea in spre Nord, peacest front larg ce i-a fost stabilit, luptand continuu impotrivaariergardelor inamice. .

RecunoscaUdth-se cu ocazia inaintarii, ea un cap de pod asema-nkor celui dela Braila, inconjoaral Nane§tii si se continua cu o po-

205

www.dacoromanica.ro

zitie inamica la Sud si la Nord de Focsani, am incercat din nou,printr'o cerere insistenta, sa obtin o rnodificare a ordinelor lui Mac-kensen, a caror executare putea provoca man primejdii. Speram sale pot evita sugerand sa nu atacam Braila si sa se treats eel putino divizie dela Armata de Dunare pe malul de Nord al Buzaului;prin aceasto. 'se da Armatei 9-a, posibilitatea sa-si restranga frontulspre stanga. Din nefericire insa, propunerea n'a fost acceptata.Nici instructiunea unnatoare a Conducerii supreme germanemita in urma insistentelor mele repetaten'a fost prea clara; fats deiarna ce se apropia, ceream sau. sa se puny capat operatiunilor sau sase accelereze printr'o concentrare de forte la Armata 9-a; si aceastainstructiune era concepuRi in termeni de oracol, ca i cea anteri-oara. Ea cuprindca:

Arniata on face efortul spre Focsani pentru a cuceri teren inacea directiune. Dace Armata crede ca va putea realiza acest dezide-rat exploatand aoantajele tactice, ce s'ar pules obtine cu sigurantaprin intarirea aripei drepte, atunci in mod firesc ii ramane de aalege i aceasta tale, in loc de strange prea mult fortele spreFoconi, intre poalele muntelui i sosea. Cucerirea terenului in di-rectia Nord ramane o chestiune importanta, pentru a apropia Ar-mata 9-a de aripa dreapta a Grupului de animate al Arhiducelutlosif. Este probabil ca dincolo de Focgani, nu se nor continua ope-ratiurzile. Aripa dreapta a Armatei de Dunare on atinge Siretul,pentru a-oi crea condifiuni favorabile de aparare. 0 accelerare aoperatiunilor, oricat de executabilii, oa trebui s5 fins seams de si-tuatia generala, in privinfa careia Conducerea suprerna germatza.on trimite o hotarire definitina in catena

C and aceasta instrucfiune a sosit In Comandamentul Arma-tei, in ziva de 18 Decemorie, Corpul de caonlerie se afla in regiu-nea Pitulati, (pe Buzaul inferior) si la Nord; Corpul LIV pe coli-nele Est de linia CiorastiMartinesti pe raul Ramnic; Corpul Irezerna, cu primele elemente la BogzaGuge§tiN. Plaine§ti.Corpul Krafft la Sud de linia OdobeascaTaratu 1). Toate unitatileerau in contact cu inamicul, care ceda numai pas cu pas. Timpul,care in ultimele zile fusese ceva mai bun, s'a Infautatit din nou. Aplouat necontenit cu galeata. Orice miscare in afara drumurilorera legate de imense dificultati. Lucrul este foarte semnificativpentru sosele, deoarece chiar pe soseaua nationals Ramnicul Sarat-

') A. se vedea schita Nr. 9.

206

pri-

a-gi

cite".

www.dacoromanica.ro

Focsani, innamolirea tailor de tractiune sau calarie n'a format oexceptie, ci o regula zilnica. Instrucfiunea primita, de a ajunge cuaripa dreapta Siretul, iar cu stanga Foesanii, era foarte natural, caar fi expus Armata primejdiei, de a fi rupta in hue:14i. Dar nu ra-manea nimic de faeut, ordinele trebuiau executate. In con,secintas'a dispus, ca marpl trebuia sä fie continual astfel:

Schmettom intre Buzau si linia ValceleleOlaneascaGar-leasea;

Corpul LIV intre ultima limiter aratata si linia BogzaGo-loganu; el trebuia sa pregateascil atacul impotriva capului de podrus, dela Sud de Muesli;

Corpul I rezeroli intre aceasta limits poalele munfilorcu aripa dreapta puternica in spre Faraoanele, Vest de Foc,,,ani;

Corpul Krafft, cu aripa dreapta in spre Faroanele, cu stangaspre Mera.

Rapoartele repetate ale comandantilor, referitoare la oamenii sforrarile la care au fost supusi, am incercat sa le domolesc co-

municand, ca nu mai era vorba de operatiuni in sill mare. Cu catse vor executa miscarile mai repede, in zilele urmatoare, eu atatva fi mai eurand posibil de a se acorda trupelor repausul atat denecesar. Intercalarea unui repaus, ar amana numai aceasta stareatat de mult dorita i ar fi, in anotimpul atat de inaintat, dublu deprimejdios.

207

§i

www.dacoromanica.ro

BATALIA DE PE SLUT SI DELA FOCSANI

Incet, incet Armata s'a tarit (o alts expresie nu ar putea ex-prima mai sugestiv conditiunile inaintarii din zilele urmatoare) spreNord-Est si Nord. Desi am persistat Cu, severitate la menfinerea le-gaturii intre aripa &tang' a C. LIV cea dreapta a Corpului I re-zerva, era totusi foarte natural ea acest contact sa slabeasca cu tim-pul tot mai mull, din cauza tendintelor ofensive si in diferite direc-tiuni, pe care le avea grosul forfelor.

La 21 Decemvrie seara, Schmettory se afla cu primele ele-mente la Pitulafi- Ariciu. Ele inaintasera, saw mai bine zis innotaseralimp de trei zile pans la linia MaxineniGulianca, dar au fostrespinse de o actiune a inamieului, realizata prin surprindere, intimpul nopfii. Situatia a fost atat de amenintatoare catva limp, in-cat am fost nevoit sa repartizez Divizia 115 infanterie Corpului decf&alerie, pentru restabilirea situafiei. Aceasta divizie se afla in re-zerva Armatei, in regiunea Vakele. Dar deja la 21 Decemvrie seara,s'a putut recunoaste ca inarnicul n'a fost in stare sa-si exploatezesuccesul prin mlastinele care se aflau pe teren. Toate aceste eveni-mente, an lichidat couplet cavaleria, care fusese i pana aici foarteincercata. Singura rezerva a Armatei, tocmai Divizia 115 infanteriea trebuit sii fie lasata in linia cea mai inaintata. Ea a fost reparti-zata Corpului LIV.

Corpul LIV avea elemente de siguranta pe ondulafiunile tere-nului, Sud de Martinesti si a tinut pe un front larg localita file Mar-tinesti-Obilesti-Vraduleasa. Forte le sale principale eran in regiuneaMartinesti, de unde trebuia, in ziva urmatoare, sa inceapa ataculasupra primei pozifiuni a capului de pod dela Nanesti. In spafiulmai lat de 10 km., intre Obilesti Risipifi, unde a luptat aripadreapta a Corpului I rezerva se afla a§a zisa Divizie 301 infanterie,rompusa aproape numai din Brigada 144 austriaca.

208

i

si

www.dacoromanica.ro

Corpul I rezero5 se afla la Sud dc sectorul Milcovului, delaRisipifi, pant' la Pantece§ti, in lupte grele, impotriva adversarului,care finea malul de Nord. Atacul propriu zis a putut incepe de tibiain ziva de 25 Decemvrie, deoarece artiler:a n'a putut fi adusa deckin mica parte.

Corpul Krafft a respins azi cu aripa dreapta inamicul din

ors VIM

ecuclu

."'

'Oto

mos+ Trupe yermane.rievshvwnstare D.115Contasigcurru, co sac ce3

lefooppip, impobvva Div. 30/Mfolme,,,,/a 23 Pecetnarre 4916

o .4010r,

Suleyi

800 000. ,vitOrosi hyro

pciaki depeSifelplociani (21-zs 49*)Schila /Ye JO

Varteroiu, restabilind astfel legatura cu Corpul I rezerva; cu cen-trul se afla la Mera, cu aripa stanga in inaintarea dela Andreiaw inspre Nord. Inamicul a exploatat mai bine aci, in munfi, posibiliia-file de aparare, decat in campie. Nicio alta trupa din lume n'ar fireu§it, ca trupa excelenta a lui Krafft (Corpul alpin, Batal. muntewiirttemberghez, cateva unitati ale Brigazii munte austriace) sainlature dificultatile intampinate acolo.

77509. 14 209

ikm13

\in)

'fAruAtj/ip ii"Sc....:.

4- '-;-

,) kui trifleagi.'

wpm

6: r it? sake

www.dacoromanica.ro

Cartierul general al armatei 1-am deplasat la 17 Decemvriedela Ploiesti spre Buzau. N'ar fi Lost bine sii-1 due tocmai la Ram-nicul-Sarat, deoarece n'ar fi fost posibil sa se restabileascit pangatunci, in mod suficient, legaturile teiegraf ice. De asemenea, stareade lucruri din spitale si magazinele din Buzau au necesitat inter-ventia mea. Se aglomeiase aci totul, in mod foarte ingrijorMor,deoarece calea feratii incepand dela Orsova, prin Craiova i Bu-curesti care a Lost redatit circulatiei deli intr'o stare blea deplo-rabila, transporta totul de pe front si pentru alimentarea lui. Acesteconditiuni nu s'au usurat de loc, mai ales ca intre timp tifosul, fe-bra recurenta holera au luat o desvoltare mai mare. Din fericire,aceste boli nu si-au ciintat victimele for de preferintii in unitiltilegermane, ci in special in lagarile de prizonieri romani. Puterea micade rezistentil a prizonierilor, in primul rand a Romanilor, dar si aRusilor, fates de influentele atmosferice precum si din cauza lipseide hrana obisnuifti, a Lost impresionantal. Inainte ca doctorul Arma-tei, Generalul-medic Witte, raporteze situatia, toatece ii striteau in putinta pentru a da ajutoare fuseseia luate de el

medicul etapelor. Cu aceastil ocazie Medicul-General -Witte acontractat tifosul exantimatic. Nu s'ar fi putut continua campania,daces medicii personalul sanitar nu s'ar fi sacrificat serviciului.Am incercat sit vin in ajutor si am pus toate mijloacele necesare ladispozitie, intervenind si personal la autorit6ti. 0 ameliorare nu .s'aobservat detest cu incetul. Numitrul bolnavilor mortalitatea ariimas luni de zile atat de numeroas'a, luck era de speriat. De sigur,ca era extrent de greu in aceast6 situatie, ca six faci ceva temeinic,cand la inceput nu exista pe linia feratil o leg6turit regulates cu Ger-mania, iar in Ned nu putearn procura toate cele necesare. Ar fifost din partea noastra o miopie i o cruzime, care nu s'ar fi pututjustifica din punct de vedere militar, daces n'am fi utilizat pujinelemijloace de transport, pe care le posedam, in primul rand pentrunevoile urgente ale trupei combatante.

Asupra repartitiei inamicului in f ata Armatei am fost de asfa-data pentru prima oars lipsit de informatiuni precise. Recunoaste-rile avialiei au devenit imposibile, pe vremea rea si in terenul des-fundat. Rusii comunicau prin t. f. f. rar; ei purtau de gri14, ca sanu lase in pozitiunile parasite de ei niciun semn de identificare lamorti ritniti. Cu toate aceste, presupunerile of iterului informatoral Armatei, aipitanul Huth, s'au dooedit de astildatit ca foarte

210

sa-mi masurile,

1i

1i

si

ssi

www.dacoromanica.ro

nimerile. El credea, di in fa4a Armatei s'ar afla cam. 13 divizii in-fanterie, in spatele dirora s'ar mai afla inca in rezerva 1 de infan-terie fi nu mai pu(in de 4 divizii cavalerie. Adversarul era deci su-perior Armatei, care nu avea deck aproximativ 10 divizii infan-terie si 2 de cavalerie, cu mai mull de 113; in schiinb insa in fataArmatei de Dunare, compusa din 5 divizii infanterie si 1 cavalerie,nu avea deck 2 divizii infanterie si 1 cavajerie. Aci mai trebue saavem in vedere, ca inamicul urma sa-si is miisuri de sigurantri peDunare, contra primejdiei amenintkoare a Armatei 3-a bulgara dinDobrogea, care ajunsese pe malul drept al fluviului. Repartitia for-telor de partea noastra poate sa fi fost foarte onorabila pentru efec-tivel.e Armatei 9-a, dar nu corespundea de loc situatiei. Nu existain consecinta nicio indoiard, ca aceasta repartitie a fortelor a fostsi cauza prin.cipah a inainfArii atat de inceaa a Armatei 9-a, lacare s'a mai adilugat si criderea gerului foarte aspru.

Dupii cum a rezultat la 22 Decemvrie, n'ar fi fost necesar pen-tru misiunea Armatei de Dunare, s5, se cucereasCal Braila. CtindArmata a pornit la atac, inamicul evacuase capul de pod. La datade 23 Decemvrie a trecut pe malul stang al Siretului. Abia acum atrimis Mackensen Divizia 1 bulgar4 spre Buzau. Ea a ajuns inssprea farziu, pentru a putea face mai mult deck racuse cavaleriaSchmettow, care la data de 23 Decemvrie, cu concursul puternic alDiviziei 115 infanterie a rilzbunat insuccesul din ziva de 20 Decem-vrie. Caii ei si o mare parte din oameni erau cu fortele pe sfarsite.Corpul de cavalerie a trecut in repaus, in regiunea RacovitaCor-beniErcule§ti la Vest de Balta

Corpul LIV a avut un succes, in ziva de 22 Decemvrie. Vi-teazul Regiment 152 infanterie (al Ordinului-German), a luat cuasalt pozitia inaintata a Rusilor din fata capului de pod dela Mi-nesti, la Slobozia Rote§ti; contraatacurile inamicului, incercate laSud de soseaua Miiicanesti, au fost respinse in intregime de Divi-ia 109 infanterie.

Dimpoiriva insa aripa dreapta a Corpului I rezeroil, Brigada144 infanterie austriaed, nu s'a putut men-tine la niduleasa; eaa fost impins5, inapoi spre Gologann, fara." a se putea lamuri, asu-pra inamicului, aflat in regiunea Vladuleasa.

Foarte muitumitoare au fost in aceasta zi progresele realizatela Corpul Krafft. Intre limp s'a recunoscut, cs pozitia inamici depe Milcov se intinde dela Patesti, dincolo de Odobesti, spre insl-

211

AlbaAmara.,5'i

www.dacoromanica.ro

limea Magura cu acelasi nume si de acolo in spre Burca, in ValeaPutnei. Ea era in continuare dincolo de Putna, in directia Nord-Est.Cu toata rezistenta indarjitil a ariergardelor rusesti, centrul si aripaFianga a Corpului Krafft s'a strecurat pang in imediata apro-piere a poziliunilor inamice si a cucerit cate un punct la Est si Vestde Magura. Cu tot succesul, care s'a accentuat la 23 Decemvrie di-mineata, printr'o patrundere in pozitia ruses Vest de Padureni, Ge-neralul Krafft v. Dellmensinfen, §i-a exprimat faies de starea tru-pelor indoiala, ca operatiunile vor putea fi continuate. In tot cazul,el era de parere, Ca operatiunile sa inceteze. Generalul v. Morgen s'aasociat acestei plireri. Genera lul v. Kiihne raspunsese, de cateva zile,negativ la inirebarea asupra continuarii operatiunilor.

Cu toate ea intelegeam deplin grija, ce o purtau generalii co-mandanti trupelor, eu totusi nu m'am putut hotari sa cedez.

Daces am fi intrerupt operatiunile victorioase dupes Walla dintimpul Craciunului 1) dela Ramnicu Sarat, (cum s'a propus Con-ducerii supreme germane, farce rezultat) atunci am fi economisitmulti oameni si n'ar fi trebuit sa ne fie teams de repercursiuni su-paratoare. In prezent, renuntarea de a cuceri Focsanii, ar fi echiva-lat prin consecintele morale cu o infrangere. Ea ar fi insem-nat o incheiere rea a campaniei celei mai stralucite a Armatei 9-a.Aceasta s'ar fi observat cu atat mai mult de toata lumea, cu catbuletinele Conducerii supreme germane vorbisera in mod n.eobisnuitsi nu tocmai potrivit cazului, timp de doua zile, de inaintarea Ar-matei asupra Foc.sanilor. Asemenea prorociri, de cate on s'au facut,nu s'au dovedit fericite, in tot timpul razboiului. Daces se infiiptu-esc, atunci succesul este discutabil si nimeni nu apreciaza sufi-cient valoarea eforturilor depuse de trupe. Daces nu, atunci lovituraeste dubla: si jicnitoare si grea.

Trebuia, in fine, sa mai finem seams, ca o intrerupere atat debrusca a ofensivei ar fi facut imposibila o rezistenca indelungata,necesara fats de cererile Conducerii supreme germane, de a cedaunitriti pentru alte fronturi. Cu toate ea aceste cereri se aflau in con-trazicere cu dorinta Conducerii supreme germane, de a ajunge peSiret la Focsani, totusi trebuia sa tinem socoteala si de celelalte ne-voi in cadrul tuturor operatiunilor.

Am ref uzat deci propunerile generahlor comandanti si le-amatras atentiunea, ca singurul mijloc pentru a intra in repaus nu

1) Stilul nou.

212

www.dacoromanica.ro

este deck urgenta indeplinirie a misiunii. Atacul trebuia, in eon-secinta, executat cat de curand. Ca limiter Intre ambele corpuri dearmata trebuia sa fie linia: cota 189 Sud de Odobe§ti cota 103(Nord-Est de Pate§ti). Corpul Krafft va exploata succesul obtinut laPadureni, in. directia cea mai eficace.

Acest raspuns a fost justificat de desfalurarea evenimentelordin ziva de 23 Decemvrie. De fapt, Corpul I rezermi n'a putut pornila atac din cauza lipsei de munitiuni. Dimpotriva insa, Corpul LIV§i Schmetton3, care n'a fost Inca Inlocuit, a aout un succes frumos.

Corpul LIV a cucerit a doua pozitie a inamicului, pe linia Mai-cane§tiMalurile; Schmettom a inaintat cu elementele cele maiinaintate pang aproape de Corbul Crangeni. Inamicul a cedatcu u§urinta pretutindeni.

Eu am privit cu incredere, duper aceasta, evenimentele in cursde desfa§urare. totzq, ziva urmatoare, a trebuit sa fie cea maigrea zi din aceasta campanie.

Duper ce s'a luminat de ziva la 24 Decemviie Corpul LIV, cuunitati din Diviziile 115, 109 §i 41 infanterie a pornit de pelinia: intrarea de Vest Milicane§ti intrarea Vest Malurile pentru acontinua atacul in spre Est, cand s'a pronunlat un contraatac pu-ternic al inamicului, pe un front larg de aprox. 25 km., dela Gar-lease pang la Rastoaca. El nu a putut strapunge unitatile mai susnumite, cari au intampinat marl dificultati pentru a-1 respinge. Totatat de putin succes a avut impotriva aripei stangi a Diviziei 301 in-fanterie, compusa din Regimentul 18 infanterie bavarez, la Risipiti§i asupra aripci drepte a Diviziei 216 infanterie, la §i langa Golo-ganu.

Din nefericire insa Brigada 144 austriaca a cedat terenul inregiunea intre Malurile Gologanu. Ea s'a retras irapra§tiata pesteObile§ti. Prin. golul treat astfel, Ru§ii au patruns in valea Ram -nicului, la Vest de Rote 0i, in spatele Diviziei 41 infanterie. Bate-riile grele, ce trageau cu frontul spre Est, an cazut in mod trecatorin mainile Rusilor, cu (oath' rezistenta inclarjita a servantilor. Forteproaspete ale inamicului, cu efective marl, erau in curs de inain-tare, peste Putna §i Botar lau. Situatia devenise pentru catava vremefoarte critics. Comandamentul Corpului LIV credea ca nu va mai-putea fine.

In aceste imprejurari nu ne puteam ajuta decat prin masuriradicale. Eu m'am hotarit deci, in dimineata urmatoare, de a facepe adversar inofensiv, printr'un contra atac invaluitor. La ora 3

213

§i

ySt

si

www.dacoromanica.ro

p. m., and a inceput sa se intunece, s'a dat ordin deocamdatrt, casa se renunte in mod provizoriu la atacul Corpului I rezerva pla-unit pentru data de 25 Decemvrie, in sectorul Milcovului. Corpultrebuia sa scoata Divizia 12 infanterie bavareza de pe front, inregiunea Vest Go testi sa se pregateasca la Gologanu pentru a Ina-inta in spre Est.

Schmettow trebuia sa intervina chin nou cu cavaleria sa, inprima linie. Unitaii le Diviziei 115 infanterie, care prim aceastainterventie au fost inlocuite de Comandamentul Corpului LIVtoate rezervele ce mai puteau fi scotocite de pe front, au fost con-centrate in regiunea Ramniceni trebuiau sa porneasca de acoloin spre NordVest.

De altminterea Corpul I rezerva si Corpul LIV trebuiau satins neapgrat liniile atinse in acea vreme.

Asifel n'am cautat numai sa echilibrez aceasta lovitura primita,ci s'o transform intr'un succes. Ca aceasta sperantii nu prea eratemeinic justificata nu trebuia sa pierdem din vedere, din cauza di-ficultatilor provocate de toate deplassarile executabile in teren mfg.-stinos, in zile cand se intuneca repede, pe timpul unor nopti de Ia-nuarie fara tuna fats de superioritatea numerics a inamicului;toate aceste elan argumente serioase i puternice.

Din fericire insa, informatiunile noui primite la ora 4, asupradesflisurarii situatiei la locul de patrundere, au dovedit, ca excep-tia confirmti regula.

Generalul v. Busse, Comandantul Diviziei 301 infanterie aputut sa opreasa Brigada 144 infanterie austriaca, prin. faptula intervenit cu oameni adunati repede din Regimentul 18 infanteriebavarez, pioneri tunari germani, pe care i-a intercalat apoi inrandurile acelei brigazi, fortandu-o sy ocupe frontul Nord de

Unitaji din Regimentul 152 infanterie (Ordinul-German) carepurtasera la 22 si 23 Decemvrie cea mai grea sareina a luptelor Divi-z'ei 41 infanterie si care din aceasta amid fusesera inlocuite pentrua se constitui ca rezerva la Ramniceni, au observat in marsul in-teaco!o, situatia deplorabila a Brigazii 144 infanterie precuma bateriilor de mortiere. Cu toata oboseala for extraordinary n'auezitat un moment de a interveni in lupte. Ei au reluat artileriaau impins inapoi aripa stanga a grupului de patrundere rus, indirectia Nord-Vest. Cand, scurta vreme dupa aceasta, forte ruse,

214

ca

ri

si

si

si

1i

Obilesti.

si

gi

www.dacoromanica.ro

proaspete, au sosit intervenit in luptd, ele au fost respinse pretu-tindeni.

Mai important decal restabilizarea aceasta favorabild a fron-tului, a fost descifrarea unui ordin rug, transmis prin t. f. f. Din elrezulta, ca adversarul n'a intentionat sa incerce astdzi o spdrturdcu un obiectiv mai indeplirtat i nici nu avea s'o faces la 25 Decem-vrie. Dimpotrivd, voia sa recucereasca pozitiunile capului de poddela Ndnesti, pierdute in zilele de 22 $i 23 Decemvrie. Aparentacontrarie a operatiunilor sale a fost provocatd numai de faptul, caBrigada 144 infanterie a ccdat prea moult term si bine injeles,prima line a Rusilor a trebuit sa pdstreze contactul.

Dacd Rusii nu an avut dela inceput aceasta intentiune, atuncise putea adrnite cu siguranfa.' ea acum, dupd ce-au primit o lectiedela Regimentul 152 infanterie german, nu o vor avea nici invitor. Atacul invdluitor, intentionat la Gologanu Ramniceni,nu avea nicio sansd de a obtine rezultate deosebite. In niciun cazn'ar fi dat succese atat de insemnate, incest sa justifice Intrerupe-rea operatiunilor dela Focsani. Dacd Rusii vor recuceri pozitiunilecapului de pod dela Niinesti mi s'ar fi prtrut deocaindatti fiird rm.-portantd, fates de succesul obtinut de not la Focsani. Daca vomreuii a-1 obtine, dupd cum speram, atunci vom putea zddiirniciprogresele eventuale ale Rust lor la Ni-ine$ti.

Am tetras deci ordinul dat cu o on Inainte $i am ldsat in sar-cina Comandamentului Corpului LTV, sa se descurce din aceastasituatie, cu ajutorul Diviziei 115 infanterie, care a fost schimbatade Schmettow si am insdrcinat Corpul I rezervii de a nu senate Di-vizia 12 bavareza de pe front, ci de a continua atacul peste Milcovla 25 Decemvrie, cu mai mare intensitate.

Contra- ordinul a ajuns Corpul de armatd Inca la limp, iarasteptarile mele s'au indeplinit in. cea mai larger masurd.

La aceasta ne-a mai venit cerul in ajutor. La 25 Decemvrieun viscol cu zdpadd teribild a impiedicat orice activitate de luptliin campie, atat de partea noastrd cat si de partea inamicului. Pe po-zitiunile situate mai sus, pe care se aflau Corpul I rezervii Cor-pul Krafft, operatiunile au fost posibile.

Dupes o pregdtire scurtd intensd de artilerie, diviziile Gene-ralului v. Morgen au pornit la asalt, reusind sa parundii pozitia ina-mica de ambele piirti ale Pdtesti lor: Divizia 89 infanterie la stanga

Divizia 12 bavarezd la dreaptd.

215

s:

si

st

si

st

si

si

www.dacoromanica.ro

Divizia 89 infanterie n'a permis adversarului sa reziste pe po-zitia 2-a, aflata pe canalul dela Focsani spre Jarestea; ea a trecutInca pe seara soseaua FocsaniBalotesti. Bavarezii .i -au gasit ocu-palie, in luptele grele din localitatea Bote,sti. Aripa dreapta a Cor-pului Krafft, Divizia 73 infanterie austriaea, a cucerit prima po-zitie foarte puternica la Odobesti, in acela§i timp en Corpul Mor-gen. ;)i. ea a ajuns inainte de a se lasa intunerecul in pozitia2-a a inamicului, in spatele canalului Focsa.niJarestea si 1-a scosde acolo.

Corpul alpin a evacuat dimineata, de timpuriu, ultimele uni-tati inamice de pe Magura Odobesti. Seara a patruns in Balotesti

Gage§ti si a ajuns mult mai sus in valea Putnei. Nici pomenealade concursul dreaptei Grupului de armate Arhiducele Iosif caretrebuia sa, opereze acolo-; de altfel insusi planul de ofensiva alacestuia a fort fares rezultat. Aceasta se datoreste faptului, ca eln'a contat in calculele sale nisi pe dificultatile naturale ce va puteaintampina in acest anotimp, nici pe defectiunea sigura a unei mariparti din trupele Grupului de armate, la fiecare atac.

Dupes victoria din 25 Decemvrie, am apreciat astfel situatia:O iarna foarte grea s' a la.sat in regiunea Armatei; epuizarea

trupelor a atins limita maxima din cauza eforturilor depuse in ope-ratiuni, eforturi necesitate de modul cum au trebuit sä fie conduse.Epuizarea trupelor este mai accentuate la unitatile utilizate inmunti.

Cu Coale aceste se oti tinde, prin Coate mijloacele, sa se Eltingmalul drept al Siretului Putnei, unde se gasec cele mai bone con-ditiuni pentru amenajarea unei pozitiuni. Eu sper, ca aceasta onrettfit A trece diticolo de aceasta linie, n o mai socot Art.cauza anotimpului atat de race.

Mispundeam prin aceasta totdeodata si la un ordin telegrafical Conducerii supreme germane, din 25 Decemvrie dimineata:

Ar fi de dorit, de a impinge pane la s9usita aripa stanga apArmatei 9-a, pentru a stapani completarnente calea ferata cu fa-seaua TecuciIllaramti pentru a avea in dispozitie pseaua Foc-fartiVidra din V alea Putnei, pentru deplasarea rezeruelor; inspre Sud, pentru a putea pune staptinire pe malul drept al Siretului".

Soarele diminetei de 26 Decemvrie ne-a aratat, ce roade fo-lositoare a adus succesul obtinut prin inaintarea de ieri.

Inamicul n'a evacuat numai orasul Focsani, ci chiar maluldrept al Putnei si se afla in retragere precipitate peste Siret. Numai

216

i

si

Si

www.dacoromanica.ro

in arcul de cerc GarlestiCorbul, imprejurul Namoloasei, a mairamas pe pozitiuni, pe raalul drept, protejat de mlastini de netrecut.

Dincolo de aceasta regiune a facut front pe pozitiuni baneputernice, oonstruite din vreme. Ele erau legate de o pozitie deoprire, dela Biliesti pans la Paraipani.

Armata 9-a a pastrat pretutindeni contactul cu Ata-cul lui 1-am socotit ca imposibil. A trebuit sa se treaca imediat lalucrarea pozitiunilor de iarna, pentru a evita consecinte grele. Acea-sta era cu atat mai necesar, cu cat Conducerea suprerna gemana eradin nou in contrazicere cu dorinta ei proprie i cerea sa se continuieoperatiunile la 27 Decenivrie, urmand ca in curand sa i se cedezeunitati puternice pentru alte teatre de operatiuni.

La 28 Decemorie am dat ordin pentru trecerea la defensioaocuparea pozitiunilor de rezistenfii permanents. Tot posibilul s'afacut pentru a se da trupelor la vreme materialul de construcfiecombustibilul necesar. Dar sfortarile n'au putut impiedica efectelecrivsatului ivit deodata la Axmata 9-a, intio dupti atniaza, la ince-putul lunei Ianuarie, dupa o vreme surprinzator de calda. Am su-ferit din aceasta cauza pierderi mari; numai intr'o sapta'mana amavut (ca urmare a inghetului) degeraturi totale i partiale, care seridicau ca numar la mai mutt de 1/4, fata de celelalte pierderi, pecare le provocase inainte inamicul in morfi, raniti sau dispAruti,pe tot timpul acestei campanii, timp de patru. luni.

Astfel s'a incheiat aceasta perioada stralucita, din nefericire,cu o nota disonanta. Ar fi deci admisibil, ca din areasta cauz-asa se fi lsat o umbra neplacata pe starea de spirit a Armatei 9-a.Nu a fost insa cazul.

Aceasta se datore§te fie convingerei, ca nicio greseala nu s'afacut in aprecierea situatiilor de razboiu, i nicio ornisiune in ingri-jirea ce se datora trupei, fie ca veselia mare, ce exists in inimaostasilor Armatei, s'a dovedit a fi mai puternica, dupa extraordina-ryl randement ce au infaptuit, decat impresiunile doboritoare alemomentului. -

In. tot cazul, moralul trupei a ramas nealterat. Lui se datorescmaretele fapte de arme descrise pans acum. Numai spiritul ramasviu neschim_bat a dus trupele, care au inceput campania la Petro-sani, prin victoriile dela Sibiu, Brasov, peste munti i campiilenalastinoase ale Munteniei pang la Siret, in toamna tarzie si in-ceputul iernii 1916-1917.

77509. - 14* 217

inamicul.

§i

fi

si

www.dacoromanica.ro

S'A TER MINAT IMPRIMAREA ACESTEI

LUCRARI, LA 8 IUNIE 1937, IN ATELI-

ERELE SOCEC & Co. S. A. BU CU REST!.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

Peg,

Cuvantul traducatorilor 3Cuviintul autorului 5

PARTEA I-a

Marsul vietorios prin Transilvania.Evenimente antemergfitoare 9Constituirea Armatei 9-a 17Alcatuirea planului in vederea britilliei dela Sibiu 35Pregiitirea bataliei 44Bitalia dela Sibiu 5.BR Alia a fost cligtigatrt 6?,Operafiunile impotriva Armatei 2-a romitne 64Mafia dela Geisterwald 79Biiti ilia dela Bragov 85Urmarirea gi incercarea de a trece munfii 97

PARTEA II-a

Luptele si vietoriile din Romania.Incercarile de a cuceri trecrttorile prin surprindere . . 105Eguarea incerarilor de trecerea munfilor prin surprindere;

hotgrirea de a forfa trecerea for 133Trecerea munfilor 138&Italia dela 'I g. -Jiu 145Trecerea Oltului 154&Italia de pe Argeg . 172Cucerirea Bucuregtiului 182Bucuregtii aparfin Armatei 9-a 186Urmilrirea prin Muntenia 187Batillia dela Ramnicul Srtrat 195Blitillia de pe Siret gi In jurul Focgauilor 208

Inventarul hartilor in text1. Walla dela Sibiu 512. Britralia dela Geisterwald 803. Batillia dela Bragov 664. Luptele clefs trecgoarea Turnului Rogu 1205. Luptele din regiunea treeitoarei Surduc gi Batilia la

Targu JiuOltului

1266. Trecerea gi fnaintarea prin Muntenia . . . 168-1697. Brittilia de pe Argeg 1758. Biltalia de pe Argeg 1789. BaTalia dela Riimnicul Sarat gi urmarirea 196

10. Batalia de pe Siret gi dela Focgani 209

219

,

. . . . . . ....... .

. ....... ....

. . . . .

.

www.dacoromanica.ro

ATELIERELE GRAFICE

SOCEC & Co., S. A.BUCURE$T1 1937

EDITURA LISRARIEI

ALCALAYaBUCURE$T1 .

PI CI"CS).

1

r -www.dacoromanica.ro