Xffilar

; d;',.,,irf ' "'ffiffiHllE[?-,

LILIANA ADOCHITEI

Doctorand Universitatea ,,$tefan cel Mare'o Suceava

STAVILAR LA PORTILE

MOLDOVEI 1gt6-1917

CUPRINS

Totul pentru armatil

Primul R[zboi Mondial, declanqat in august I9I4 intre

celc cloud mari alianle europene - Puterile Centrale (Germania

ryi Atrstro-Ungaria) gi Antanta (Anglia, Franla gi Rusia), a atras

irr vdltoarea sa 34 de state, iar in momentul inceperii

trstilit[1ilor, peste 300 milioane de oameni au ajuns in prima

lirric a frontuluil. Aflatd intre cele dou[ tabere cu interese

tlil'crite,, Romdnia a adoptat, timp de doi ani, solulia unei

,,cxpectative inarmate"2. Aceastd decizie a Consiliului de

('rrroand a fost apreciatd, la momentul respectiv de forfele

Arrtantei. Hotdrdrea era considerctd, ca un pas decisiv in

tlcsprinderea de Tripla Alian[d,, de care Romdnia era legatd,

prirrtr-un tratat semnat in 1883 qi rdmas secret pdnd in ajunul

r-:onfl agrafiei mondiale3.

Perioada neutralitdlii nu a fost insd lipsitd de presiuni, din

rrrnbele tabere, insd Guvernul Brdtianu a dorit, inainte de toate,

I l'ier:re Renouvin, Primul Rdzboi Mondial, Bucureqti, Editura Corint ,2006,p. 17' liugen Wolbe, Ferdinand I - intemeietorul Rom6niei Mari, Bucnregti,liditura Humanitas, 2008,p. 123

'(i. N. Cazan, $. Rddulescu Zoxer, RomAnia qi Tripla Alianfd, Bucureqti,I iclitura gtiinlifi cA qi Enciclopedicl, 197 9, p. 98

13

sd obfini garan[ii pentru promisiunile fbcute in mod special deforfele Antanteia.

La 4/I7 august 1916 au fost semnate, la Bucuregti,convenlia politicd de alianld, gi convenf ia miritard, cu Rusia,Fran[a, Anglia qi rtalia. pentru asigurarea mobirizdrii qiconcentr'rii fo4elor romdne, obligafia lSrilor Antantei era s5atace trupere germane, austriece gi bulgare cu opt z,e inainte,astfel ca armataromdnd sd aibr cale deschisi spre Transilvania5.

victoriile obfinute in ofensiva peste granifa ardeleand nuau pufut fi ins6 consolidate, cavzere eqecului fiind dotarea slab6a armatei romdne gi deficienfele existente in pregdtirea ei6.Dealtfel, ?ncd din noiembrie 1914, prim ministrul Ion I. C.Brdtianu era informat de colonelur vasile Rudeanu, directorsuperior al Direcfiei Armamentului din cadrul Ministerurui deRdzboi, cd, armata rom'nd se confiuntd cu marilipsuri. ,,Dacdintr[m in rdzboj cu muniliile ce avem, dup6 circa doudsdptdmdni de lupte, o parte din artileria noastrd va fi silitd sdinceteze focul; o altd parte dup[ trei sdptbm dni, iar la o lund gijumdtate, intreaga noastrd artilerie, din lipsd de munifii, nu vamai putea lupta' Dupd aproximativ o rund de rdzboigi o treime

I {* 1Ot*"Jo, iei, Ias i i n ali j Oj O - r 9 } 8, raqi,Edihua Anreros, I 998, p. I 3' Ion gufa, Infanteria Romdnd,Bucuregti, 'piiiuru Militard, 19g2, p. l0o I. Agrigoroaiei, D. Ivdnescu, s. rua""r",,,"!. va.u.,' stdri de spirit simentalitdli in timpul marelui rdzboi,taqi, Edift.ra Junimea, 2005, p. 13

14

(lnr irrlanteria noastrd va fi gi ea silit[ sd inceteze lupta.

('clclalte doud treimi, lipsite de sprijinul artileriei, nu vor mai

lrrrtca line mult. Ogtirea noastrd va merge la infrdngere", a

r.rrllurtat colonelul RudeanuT. Acesta a fbcut un inventar al

irlnramentului aflat in Romdnia, in anul 1914 gi a concluzionat

t'ir cste incomparabil cu al ldrilor angrenate in rdzboi, dintr-o

lirblr[ sau alta. ,,Dispunem de 434.000 pugti, de trei sisteme

rliltrite, unele foarte vechi, model 1879, cu tragere inceatd.

firrAnd seama ci trebuie sd pdstrdm ca stoc de rezewd

irproximativ 100.000, ne rdmdn 334.000 pugti cu care am putea

sir armdm 43 divizli, a circa 12.000 oameni fiecare. Ceea ce ar

corespunde unei armate de 516.000 soldafi, degi, dupd numdrul

lropulaliei [drli, am putea s-o avem lamai mult de 600.000. (...)

Artileria noastr[ de cdmp numdrb in total I23I guri de foc, din

care numai 787 moderne, cu tragere repede, resturi funuri

vechi. Artileria de munte e foafte redus6, 52 piese din care 36

lbarte vechi, md. 1863. Artileria grea de cdmp e quasi-inexistentd",

a frcut cunoscut la momentul respectiv col. Rudeanu8.

Pe de altd parte, soldafii romdni nu erau pregiti{i, din

punctul de vedere al instruirii militare, pentru a {ine arma in

7 Vasile Rudeanu, Memorii din tirnp cle pace Si rdzboi, Bucuregti, EdituraMilitarS, 1989,p.123

n Ibidem,p. 124

15

mdnd' lucru sesizat qi de generalul Alexandru Averescu,comandantul Armatei a III-a. in raportu r prezentat regeluiFerdinand, la data de 27 august 1916, Averescu evide n[iazddeficienfele existente in armataromdnd. ,,Din cele 54 batarioane,numai 10 sunt din regimentele tinere (1_40), 20 sunt dinregimentele de rczervd, 19 sunt din batalioanele a 4_lea,adunare din roare unghiurile ldrii qi 5 batalioane de mili{ii. (...)Numai batalioanele de rezerv' sunt trupe care, bine ?ncadrate,pot lupta aldturi cu cele dintdi, f'rd, a le influenfa in rdu;batalioanere ar 4-rea gi cele de milifii, nu numai c5 nu sunt devreun ajutor intr-o luptd sdngeroasd, dar sunt un element depanicd,, cu urmdrile ei. (...) Elementele slabe si fie grupate ?nunitali deosebite 5i puse in tabere de instruclie. unde printr-oactivitate metodicd qi intensivd, sd se formeze din ere trupe derdzboi' dotdndu-le in acelagi timp cu material de artileriecorespunzdtor cerinfel or d,e azj ale cAmpului de bdtaie,,e.

Nici in privinla echipamentului, soldafii rom'ni nu eraumai favorizali. in memoriile sale, regina Maia men[ioneazd. c6tde neadecvat er'o ?mbrd,ca[i ostaqii, in comparafie cu alia[lirugi. ,,Ah! Cdt erau de zdrenfuili, de slabi, cu fefe oachege,uneori aproape negre, cu ochi ageri gi deparle vdzdtorj, ochi

i;"tr! :verescu, No t i I e z i I n i c e d i n r d z b o i,B *c uregti, E dihua Mititard,

t6

r'in'e virzuserd toate grozdvllle qi moarlea ndpraznicd. Afard de

irlt'irsta p[reau degerafi de frig; imbricdmintea 1or e cu totul

rrcintlcstul[toare pentru frigul cumplit de la noi", consemneazd

rt'1.iirra in jumalul s[u10. Pentru completarea obiectelor de

rrrrlrrircdminte gi incdlldminte necesare armatei, dar gi pentru

;r;rnrvizionarea cu alimente a trupelor de pe front s-a f5cut apel

lir populalie.

Aceastd situalie existentd la nivel nalional s-a reflectat gi

pc plan local, autoritdfle bhcluane cdut0nd tot felul de solu{ii

lrcrrtru rezolvarea problemelor legate de rechizifii, transport gi

rrprovizionare a trupelor cantonate pe teritoriul judelului Bacdu.

Prima gryA a fost aa programul recrutdrilor sd se

rr:specte, fiind scutili de recrutare doar bdrbalii care erau

irrdispensabili in anumite sectoare de activitatett. in acest sens,

irrcd de la sfArqitul anului 19T4, Direcfiunea Administraliei

(ienerale a Personalului gi Statisticii, din cadrul Ministerului de

lnterne a cerut o evidenfd clard a persoanelor ce pot fi

"' Maria, Regina RomAniei, Povestea vielii mele, vol. III, Bucuregti, EdituraEminescu, 1991,p. 148

rr intr-un proces verbal datat din august 1914, primaml Bacdului, LascdrVeniamin menliona c6, ,,Costache Celante, mecanic la uzina dinGherdeqti qi Ioan Chiriac zis Rusu, mecanic ajutor la uzina dinGherdiegti sunt indispensabili serviciului Prim[riei gi urmeazi a fidispensali de mobilizare". (DJANBc, Fond Prirndria Bacdu, dosar68/1914,f.81).

t'l

mobilizate' ,,La viza rivretelor din acest an se vor ptezentanumai: a) oamenii contingentelor din completare sau rezervdcare, din diferite cauze nu au fost concentrafi anul acesta;b) Tofi dispensafii de serviciu sub arne (conform legii derecrutare), to[i amdnafii pentru studii, tofi cei cu ,,instructianecompleta td,, (...) ; c) Tof i miligienii,, I 2.

Cei care, din diferite motive, nu puteau fi concentrafi,trebuia sd facd dovadd prin ,,certificate de dispensd,, vizate decitre autoritSfi. in general de aceste dispense beneficiau maiales funcfionarii publici, considerafi extrem de utili in aceaperioadd tulbure.

Tabelele cu tinerii care formau contingentele erauintocmite cu cel pufin trei ani inainte. ,,Dupd dispozifiile art. g

gi urmitorii din legea de recrutare, in fiecare an, incepdnd la 1

septembrie, se face inscrierea tinerilor clase ce urmeazd a treceinaintea consiliului de recrutare. cum tinerii clasei anului r917au fost recrutafi, prin excepfie, anul acesta ?n luna ianuarie,Ministerul de Rdzboi a hotdrdt cd pentru anul 1915 sdintocmeascd tabele derecensdmdnt in care sd se inscrie tolitinerii clasei anului 191g, precum gi toli tinerii care, din diferite

t2 lbidem, f. 52

18

nr()live, nu au fost inscrigi in clasele anterioare"l3, solicita

f 'r'cl'cctura ?ntr-o adresd primitd de Primdria Bacbu la data de 22

;rrrgr,rst 1915. Prefectul a fbcut toate demersurile pentru a-i

rnlirrma pe edilii locali cd problema recrutdrii trebuia tratatd cu

ccrr nrai mare seriozitate. ,,Cu ocazia recensdmAnfului tinerilor

rlirr toamna anului curent am onoare a vd. ruga sd binevoif i a vd.

conforma dispozigiunilor cuprinse in circulara nr. 8098 5 din 2I

irrrgust a.c., ce ni s-a trimis de dl. comandant al Regimentului

67 Infanterie Bacdu, rugdndu-vd sd-i comunicafi mai intdi

rrumdrul tinerilor ce sunt de inscris pentru fiecare comund in

lrarte, spre a vi se trimite tabelele de recensdmdnt necesara',r4, 7

rnai cerut Prefectura.

Pentru ca populafia sd gtie ce are de fbcut, funcfionarii

care se ocupau de recens[mdntul tinerilor se deplasau in jude!,

in anumite zile stabilite. Potrivit graficului dat publicitdtii, Ia

15 octombrie l9I5 echipa de recens[mAnt s-a aflat inlocalitatea Traian,la 19 octombrie in Siret, la 22 octombrie in

plaqa Bistrifa, Ia 25 octombrie - in Rdcdciuni, iar la 6

noiembrie la Tescani. in Tdrgu Ocna, consiliul de recrutare

pentru tinerii clase 1918 s-a intrunit indata de 18 martie 1916,

iar in oragul Bacdu intdlnirea a fost programatd pentru zllele de

tt lbi.de,n, dosar 56/191 5, f. 2014 lbidem, f. 27

t9

23 qi 24 martie rgrc.s. Tofi participan{ii trebuiau sd prezintecertificatul de nagtere, in cazur in care erau angajafi - carnetulde meseriag, precum gi certificatele qi diplomele de studii. inlocul recrufilor care ripseau din localit ate au fost invitaqi sdparticipe pdrin{ii sau tutorii acestora. Nu scdpau de serviciulmilitar nici m6car unii primari, care se trezeau cu ordine demobllizarer6.

Tinerii care se stabileau in alte localitdli din judefulBacdu sau chiar din rard, nu aveau nicio gansd s6 se sustragdmobilizd1'i. in momentul in care ei nu erau gdsifi la domiciliu,intra in acfiune Direcliunea polifiei qi Siguranfei Generale , carele dddea de urmb. ,,T6n6ru1 Moldoveanu $tefan, fiul lui Antongi al Rozei, ndscut in aceastd comund in anul 1g97, lunadecembrie' in 19 zire, fiind, trecut in registrul stdrii civile alacestei comune ra nr. 3g, urmeazd a fi inscris pe tabelele de

It scdpau de mobilizare temporar doar tinerii care ,,au fia{i sub draper qi alcdror termen de serviciu activ sub arme nlr expird la l'Noiembrie igt6,bine inleles cd tinerii care a* frafi s'b drapel, dar care ra I Noiembrie1916 trec in comRl_egjare nu alr dreptul la aminare,,, r" ,p""ln"a inT]"f"I dat publicitdlii de cdtre primarul Baci*rui, cu'ori"t $t"mn"r..r.

,^ ^(Ibidem. dosar 3 t/1916. f.3).

'o In mafiie 1916, unur dintre primarii din judefurui Bacdu fEcea apel cdtreprefect sr ldmureascd odatdpentru totdea*na ,,dacd prirnarii cornunelorurbane nereqedin{d, ofileri de rezervd, sunt concentrabili qi mobilizabili,,,pentru a putea si-pi pund

,lucrurile la punct in urtea pe care oadminisheazd. @JANBc, Fond primdria Tdr'gu O"no, dosar 65/1916, f. 4).

20

rr'r=('nsiunant a tinerilor pentru formarea clasei 1919. $i cum

rrrrrrrrtrrl tAnir se afld cu domiciliul ?n acel orag la p[rinfii s[i

r irre locuiesc pe strada Bacdu-Piatra, ftind de meserie tdmplari,

rilil oroarea si binevoigi a-l inscrie pe tabela de recensdmdnt a

rlrcslui orag, comunicdndu-ne numdrul sub care il vefi fiurrcris"rT, solicita la 15 septembrie 1915 primarul din Parincea,

lorr llanganu, omologului sdu din Bacdu. Acesta din urmd a

;rnrnit q;i actul de nagtere al tAndruluiin cauz6,, din registrul de

rlrrlc civil[ de la Parincea.

Potrivit legii, blielii care aveau motive sd nu meargd in

;rrrrratd trebuiau s[ se prezinte in fa]a unui notar, iar acesta iirntocmea actele care ii scdpau de recrutare. Tinerii care erau

scrrti{i de mobilizare, dar care nu se prezentau Ia termenul

irnpus, pe l6ngd faptul cd nu mai aveau dreptul la contestafie,

r'r'iru obligali sd r[mdnd in armatd mai mult cu un an fald de

colegii de aceeagi vdrstd. Au fost situalii cdnd unii primari au

solicitat intervenlii din partea prefectului c6tre Centrul de

l{ccrutare, pentru ca anumite persoane sd fie scutite de

c:oncentrare sau sd rimAnd mobilizate in localitatea respectivb,

irr ideea de a-gi desfbgura activitatea ?n unitdlile spitaliceqtil8.'l'rebuie relinut faptul cd, toli recrulii chema{i la arme erauluali

ti lbident,f. I20'* DJANBc, Fond Primdria Tdrgu Ocna, dosar 6911916, f . 6

2l

de la coamele plugului, unii dintre ei nefiind nici micar majori.Orele de instruclie au fost prea pufine, lipsea armamentul, iarinstructorii militari puteau fi numdrali pe degete.

Printre m[surile ruate de autoritafile romdne in acele

vremuri tulburi trebuie sa amintim depistarea gi monitorizarea

cetd{enilor strdini stabiligi in [afi,, bdnuigi a fi spionii statelor

inamice. ,,Autoritdlile ciutau s6 ?mpiedice, pe c6t posibilcolportarea de zvonuri alarmiste gi, totodatd, dezvdluirea unorinformafii secrete militare, care, ajunse la cunoqtinfa divergilorspioni, aflafi in Bucuregti, erau imediat transmise inamicului,,re.

incd din august 1916, ?n momentul intrdrii Romdniei ?n

rdzboiul de intregire a neamului, s-au emis legi speciale pentru

strdinii aflafi pe teritoriul fdrii. in mod deosebit au fost vizaficetilenii de nafionalitate germand sau austriacd. Astfel, in,,Dispozifiunile privitoare la supuqii statelor cu cari Romdnia se

gdseqte in stare de rdsboiu" se specificd faptul cd ,,bdrba[ii, d.e

la vdrsta de 16 ani in sus (...) vor fi internafi (.) in judeful

Ialomiga, in localitdtile anume desemnate in acest scop,'2,.

Pentru indeplinirea acestor ordine au fost desemna{i poliligtii qi

jandarmii, insd direct rdspunzdtori in fa{a autoritdlilor centrale

19$erban Rddulescu - zoner, Beatrice Marinescu, Bucurestii in aniiprimului rdzboi mondial l9I4 - 19.1g, Bucrueqti,1993,p.74.DJANBc, Fond Primdria Bacdu, dosar ii/l9le , f. ZO.

)',

rirrtil ll!:l'ccfii. Tot ei trebuiau sd se ocupe qi de transporful

clrflrrrilor cdtre locul de intemare.

La nivel local, incd din data de 24 martie 1915, prefectul

rlt' llirciru, Mircea Costinescu, a decretat nonne speciale pentru

r orrlnrlul strdinilor din judef. Potrivit ordinului, persoanele de

rrltn rrafionalitate aveau obligalia sd oblind bilete de liberd

lrr'r'r'r'c, in cazul in care nu detineau autoriza[ie specialb de a

l.rr'rri in !ar6, emisd de Ministerul de Interne. Pentru a se putea

,,tirbili qi cdl[tori in Romdnia, strdinii trebuiau sd prezinte

r )rliurclor de polife documente de cbl[torie sau alte acte doveditoare.

I'oli(i;tii din Tdrgu Ocna au fost foarte conqtiincioqi, in aceastd

plivin![, orice persoand suspectd fiind interogat[. Aqa s-a

rrrlirnrplat cu $erbdnescu Elena, ndscutd in anul 1857, intr-o

crrnrLrnd din judelul Sibiu, in Transilvania. Femeia a declarat

lrolifigtilor cd este de nalionalitate romAnd, dar e supusd statului

ungar. Ea a mai spus cd define atdt pagaporl, cdt gi ,,bilet de

litrcr6 petrecere", eliberat de Prefectura Poliliei Bucuregti2l. in

t'irzul celor care nu delineau niciun act, decizia finali apar,tinea

M inisterului de Interne.

'' Orice persoand consideratd suspectd era verificatd in am6nunlime deorganele de polilie. Yezi caztl Mariei Avram, din Tdrgu Ocna, desprecare oficialii din Prefectura Bacdr.r doreau sd gtie ,,ce purtdri arc, dacd afost suspectatd 9i dacd e streini de na{ionalitate" (DJANBI, FondComisariatul de Polilie Tdrgu Ocna, dosar7/I915, f. 68).

23